Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 476
Cronica Vãii Jiului Luni, 21 Octombrie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU
Sindicalistul – deputat Vasile Savu trebuia sã fie zdrobit cu ciocanul de „sãgeþile” lui Simota
Simota a comandat bãtaia cruntã încasatã de Gherasim >>> PAGINA A 3-A
USL-iºtii i-au mai dezamãgit o datã pe locuitorii Vãii >>> PAGINA A 4-A
Liderul PSD Petroºani, Ioan Rus, strict monitorizat de ºefii judeþeni >>> PAGINA A 5-A
Rudele bãrbatului accidentat mortal de Constantin Grecu cer daune de la omul de afaceri >>> PAGINA A 6-A
Control la asociaþie, dupã debranºãri abuzive >>> PAGINA A 7-A
Scandalul conductelor de pe strada Mãrãºeºti se mutã la CSM! >>> PAGINILE 8-9
„CCM”-ul „neviabililor” a fost „îmbunãtãþit”
A
lin Simota s-a rãzbunat, sau cel puþin a încercat sã se rãzbune, pe toþi cei care nu au dansat aºa cum cânta el, fie cã vorbim despre parteneri de afaceri, fotbaliºti de la Jiul Petroºani, diverse personaje din anturajul sãu ori pe cei care îi datorau bani. Dar, acþiunile violente ale grupãrii infracþionale conduse de el, îi vizau mai ales pe cei care îi blocau interesele financiare ori politice. >>> PAGINA A 3-A
>>> PAGINA A 11-A
Maratoniºti de top, în Ungaria >>> PAGINA A 16-A
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº
DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie
SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.
VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL
Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator:
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Vu l c a n
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing:
Lupeni
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.
Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013
Sindicalistul - deputat Vasile Savu trebuia sã fie zdrobit cu ciocanul de „sãgeþile” lui Simota
A
A
Unul dintre cei vizaþi de agresiune nemiloase comandate de miliardarul Alin Simota, spun procurorii, este ºi fostul lider al minerilor din Valea Jiului, ex-deputatul Vasile Ioan Savu. Pentru Savu s-a pregãtit o rãzbunare cruntã, pentru cã acesta s-ar fi opus unor afaceri pe care Simota vroia sã le deruleze cu Compania Naþionalã a Huilei. „Simota Alin, în cursul anului 2005, i-a cerut inculpatului Litera Constantin Cristian s-ai aplice o bãtaie numitului S.V., fost lider de sindicat
Pentru Alin Simota, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani a fost o bunã vacã de muls, alãturi de alte instituþii ale statului cu care a avut contracte profitabile. Indiferent de cine se afla la guvernare, ori al conducerea CNH, firmele patronate de Simota nu s-au putut plânge de lipsã de contracte avantajoase, chiar dacã unele au fost la limita legii, ori dincolo de aceastã linie imaginarã.Oricum, afacerile miliardarului cu CNH Petroºani au intrat ºi în atenþia organelor de anchetã din cauza condiþiilor în care s-au derulat. Unul dintre cele mai controversate contracte este legat de prestarea, prin firma Atomis Internaþional SRL Petroºani, a serviciului de protecþie prin relee ºi automatizãri (PRAM) la nivelul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani. Un control efec-
lin Simota s-a rãzbunat, sau cel puþin a încercat sã se rãzbune, pe toþi cei care nu au dansat aºa cum cânta el, fie cã vorbim despre parteneri de afaceri, fotbaliºti de la Jiul Petroºani, diverse personaje din anturajul sãu ori pe cei care îi datorau bani. Dar, acþiunile violente ale grupãrii infracþionale conduse de el, îi vizau mai ales pe cei care îi blocau interesele financiare ori politice. Carmen COSMAN
în Valea Jiului ºi paralmentar, întrucât acesta se opunea unor afaceri pe acre Simota Alin urma sã le deruleze cu întreprinderea minierã unde S.V. era lider de sindicat”, se aratã în rechizitoriul procurorilor care au instrumentat dosarul. Constantin Litera a format imediat o echipã de smardoi, care l-au urmãrit trei zile pe Savu, în apropierea locuinþei acestuia, înarmaþi cu ciocane. A treia zi, spun procurorii, a pãrut poliþia, iar bãtãuºii au abandonat misiunea, Vasile Savu scãpând ca prin minune nevãtãmat.
faceri cu cântec
Simota a comandat bãtaia cruntã încasatã de Gherasim
T
imp de cinci ani de zile bãtaia sorã cu moartea încasatã de un fost consilier local din Petroºani, care l-a þinut pe patul de spital mai bine de jumãtate de an, a fost învãluitã în mister. Deºi se bãnuia cã Simota era în spatele agresiunii, în tot acest timp nimeni n-a confirmat oficial legãtura afaceristului cu incidentul. Maximilian GÂNJU Abia acum apare ºi dovada implicãrii lui Simota, iar victima, Paul Gherasim, a primit 10 mii de euro ºi 20 de mii de lei pentru a pãstra tãcerea. Totul apare în rechizitoriul procurorilor DIICOT, iar legea tãcerii s-a aplicat ºi cu ajutorul unui poliþist. În luna decembrie 2008, consilierul PDL, Paul Gherasim din Petroºani este acostat în apropierea
blocului de mai mulþi indivizi cu cagule ºi înarmaþi cu rãngi ºi bâte aveau sã-l batã cu cruzime. Printr-un noroc Gherasim a scãpat cu viaþã pentru cã bãtãuºii i-au rupt picioarele ºi l-au lovit repetat în cap cu bâtele. Pentru a-ºi reveni a avut nevoie de jumãtate de an de spitalizare iar mai apoi de încã doi ani de zile de recuperare ºi operaþii complicate. Paul Gherasim a fãcut imediat legãtura cu Alin Simota ºi a indicat de pe patul de spital cã el este
în spatele agresiunii, însã mai apoi ºi-a schimbat radical declaraþiile. Chiar a primit ºi o condamnare cu suspendare pentru cã nu a mai recunoscut cele spune. Numai cã, fostul consilier avea un motiv întemeiat: teama de cãlãii lui Simota. Procurorii DIICOT fac luminã în acest caz ºi în rechizitoriu aratã cum au decurs evenimentele ºi cine sunt bãtãuºii lui Gherasim. Astfel, Alin Simota a pus pe capul lui Paul Gherasim suma de 20 de mii de lei pentru corecþie, iar Cristian Litera împreunã cu încã trei aghiotanþi, Valer Lãcãtuº, Ioan Moldovan ºi Cãtãlin Penciuc au pus în executare ordinul. Doar unul dintre agresori a fost prins ºi condamnat pentru atacul asupra fostului consilier, respectiv Valer Lãcãtuº.
tuat de Direcþia Finanþelor Publice Hunedoara a scos la ivealã, în anul 2003, cã firma Atomis Internaþional SRL Petroºani ar fi obþinut peste 30 de miliarde de lei în plus de la CNH, dintr-un contract de prestãri servicii, diferenþele fiind rezultatul dintre sumele pretinse ºi cele facturate prin devizele de reparaþii întocmite de furnizor. "Prin orele de intervenþie rezultate din autorizaþiile de lucru emise ºi orele de muncã convenþionalã negociate, prestatorul nu poate justifica valoarea prestaþiei pretinse prin devize de lucrãri din cauzã cã, la negocierea de tarife, nu a prezentat o fundamentare realã a acestora, bazatã pe norme de muncã", se aratã în raportul DGFP.
C
orb la corb îºi scoate ochii?!
Nici liderul de sindicatdeputat Vasile Ioan Savu nu a fost uºã de bisericã ºi a avut, de asemenea, probleme cu legea. De fapt, Vasile Savu, un personaj extrem de controversat care în 2011 a scãpat de rãspunderea penalã prin împlinirea termenului de prescripþie a faptei, a devenit exemplu negativ dat de Comisia Europeanã în Raportul pe Justiþie, în care s-a solicitat României sã
accelereze dosarele de corupþie la nivel înalt. Dosarul penal al fostului lider de sindicat s-a tot plimbat prin instanþe pânã la împlinirea termenului de prescripþie a faptei. Preºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Vasile Savu a fost ºi deputat între 2000 ºi 2004, din partea Asociaþiei Macedonenilor Slavi din
România. În anul 2006 procurorii DNA au decis trimiterea lui în judecatã pentru fapte de corupþie ºi au stabilit cã fostul parlamentar a fãcut excursii repetate în SUA, Africa de Sud, dar ºi în þãri europene pe banii Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului ºi ai Confederaþiei Sindicatelor Miniere din România. Potrivit rechizitoriului întocmit de DNA, Vasile Savu a fost acuzat de folosire a influenþei în scopul obþinerii de foloase necuvenite, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã ºi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Condamnat de prima instanþã de judecatã la trei ani de închisoare ºi plata a 50.000 de euro, fostul lider al minerilor a scãpat basma curatã în cele din urmã, dupã ce în luna aprilie 2011 Curtea de Apel Bucureºti a constatat încetarea procesului fostului deputat PSD.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013
De ce nu se renunþã la cercul „bãieþilor deºtepþi”?! S
-a scris mult în presã despre agenþiile ºi agenþioarele care sufocã bugetul de Stat, aspect care continuã sã existe ºi în prezent când aceste agenþii au rãmas racordate la conducta banului public, deºi puterea politicã s-a schimbat de mai bine de un an ºi jumãtate.
Cu privire la aceste aspecte, se poate exemplifica existenþa Ajofm-urilor la nivelul fiecãrui judeþ cu Alofm-urile aferente plus cele sectoriale din Bucureºti la care se adaugã ANOFMul, agenþii ºi agenþioare care printr-o strategie economicã atentã ar putea fi constituite în compartimente ale ITM-urilor (Inspectoratele Teritoriale de Muncã) situaþie care cu siguranþã nu ar influenþa cu nimic, într-un mod sau altul, rata ºomajului. Multitudinea de salariaþi
V
ai acestor agenþii guvernamentale încaseazã venituri salariale mult mai mari decât alþi bugetari, aºa cum a constatat ºi Prim-Ministru Victor Ponta, în discursul despre starea naþiunii, când spunea: „Avem oameni în birouri care câºtigã de cinci ori cât un medic, profesor sau poliþist”, dar cele spuse de cãtre Premier au rãmas la stadiul de constatare. Mai mult decât atât, la conducerea unora din aceste agenþii, care practic sunt parazitare, au rãmas aceiaºi indivizi numiþi pe criteri
politice de cãtre precedenta guvernare ºi dupã cum se vede nimeni nu ne mai poate scãpa de ei, deºi pentru acest lucru cetãþenii acestei þãri ºi-au dat votul printr-o majoritate covârºitoare iar aceste gãºti îºi continuã drumul spre îmbogãþire, fãrã sã le pese de nimic, beneficiind în continuare de aceleaºi multe privilegii printre care imensele venituri salariale, sub privirile actualei guvernãri care pare neputinciasã deºi are o susþinere parlamentarã de
USL-iºtii i-au mai dezamãgit o datã pe locuitorii Vãii
alea Jiului nu va plãti apa potabilã subvenþionatã chiar dacã deputaþii au votat legea iniþiatã de un senator în acest sens. Nu în perioada imediat urmãtoare, pentru cã aleºii au votat de fapt un raport de respingere a legii. Printr-un comunicat de presã Camera Deputaþilor anunþa cã aleºii au votat: „Propunerea legislativã privind acordarea pentru familiile cu venituri reduse a diferenþelor de tarif la serviciile de alimentare cu apã ºi canalizare furnizate de S.C. ApaServ S.A. Valea Jiului (Pl-x 132/2013) — lege ordinarã — 195 voturi pentru, 52 împotrivã, 3 abþineri”, în realitate aceºtia nici nu au luat legea în discuþie. De fapt, aleºii au votat pentru raportul de respingere a proiectului de lege
de pe ordinea de zi, însã lupta nu este pierdutã susþine iniþiatorul legii. „Camera Deputaþilor era for decizional, dacã se vota legea, urma sã fie promulgatã de preºedinte ºi apoi publicatã în Monitorul Oficial. Apoi îºi producea efectele, dar dacã a fost aºa trebuie sã o reiniþiez. O voi repune în circuit ºi vom vedea pentru cã se mai rup
guverne, se refac majoritãþile, o sã o bag din nou. Acesta este adevãrul ºi din pãcate au votat da, dar pentru raportul de respingere” explicã iniþiatorul proiectului de lege. Dacã realitatea ar fi fost aºa cum au comunicat reprezentanþii Camerei Deputaþilor, legea ar fi subvenþionat Maximilian GÂNJU
70%. În acest sens, un exemplu punctual din judeþul Hunedoara este al lui Iorgovan Velichi cel care a fost numit pe criteri politice la conducerea AJOFMHunedoara în urmã cu 9 ani, mai precis la începutul anului 2005, menþinut ºi în prezent la conducerea agenþiei, fiind un descurcãreþ din cercul „bãieþilor deºtepþi” ºi care printr-o piruetã fãcutã cu „succes” anul trecut, odatã cu schimbarea puterii politice când dupã 17 ani de membru PDL, a devenit membru PNL partid care l-a primit cu braþele deschise menþinându-l cuplat la conducta banului public. Este vorba de cel care încasa venituri salariale de peste 6900 lei lunar în anul 2007, potrivit declaraþiei sale de avere din anul 2008. Oare, cine poate sã ne spunã, ce fãcea acest funcþionar public, mai funcþionar decãt alþi
funcþionari bugetari, în cele 8 ore de „muncã” pentru care primea 321 lei zilnic de la bugetul Statului, cât o pensie lunarã a multor sute de mii de pensionari din România. Este doar unul din exemple dar ele pot continua la nivelul tuturor Ajofm-urilor sau a celorlalte agenþii guvernamentale subordonate Ministerului Muncii, minister condus în prezent de cãtre doamna Mariana Câmpeanu cãreia cetãþenii dintr-un colegiu hunedorean i-au asigurat un loc de 4 ani în Parlamentul României pentru care trebuie sã fie responsabilã de tot ce se întâmpla în ministerul pe care vremelnic îl conduce, cât despre placa uzatã cã „ nu sunt bani la buget” putem spune cã în România sunt bani dar trebuie direcþionaþi acolo unde este nevoie stringentã, la pensi, sãnãtate, învãþãmânt, etc, ºi nu în buzunarele „bãieþilor deºtepþi”. Petr e LUNGOCI
Politic 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013
P
entru cã PSD Petroºani devenise un butoi de dinamitã, conducerea judeþeanã PSD a poposit în teritoriu, unde a auzit cuvinte dure, cu argumente ºi întrebãri directe adresate ”împricinatului”, situaþii aiuritoare create de liderul Ioan Rus, situaþii ce ar fi putut desfiinþa organizaþia. Preºedintelui Rus i s-au dat sarcini precise, cu termen de îndeplinire pânã la sfârºitul anului. Dacã nu, se vor lua mãsuri care nu-i vor fi pe plac. În loc sã fie o organizaþie puternicã, activã, cu atitudine la deciziile privitoare la administrarea municipiului Petroºani, cu acþiuni de avengurã cum stã bine unor social-democraþi, în interioul PSD Petroºani se ducea/duce o luptã acerbã declanºatã de preºedintele Ioan Rus, ce putea distruge organizaþia.
Liderul PSD Petroºani, Ioan Rus, strict monitorizat de ºefii judeþeni
Rus ºi ”oamenii mei”, cum ºi-a numit grupul care îi agrea ºi susþinea comportamentul, a reuºit sã goleascã locul din jurul sãu, dar ºi sediul partidului, prin intrigi ºi minciunã, dar mai ales prin lipsa de activitate ºi ”interzicerea” ei pe motiv cã ”nu suntem în an electoral” sau ”nu ne permitem pentru cã nu avem bani”. Situaþia s-a agravat gradual, încât oameni importanþi ai partidului au fãcut paºi în spate, sau chiar au pãrãsit partidul... Ca urmare, PSD Petroºani a trecut prin ”momente periculoase”, datoritã felului cum a fost condusã aceastã organizaþie, mai ales în ultimele 10 luni, ceea ce
a determinat conducerea judeþeanã a partidului sã intervinã. Astfel, deputatul Laurenþiu Nistor preºedinte PSD filiala judeþeanã Hunedoara, deputat Cristian Resmeriþã, preºedinte executiv ºi Emil Rîºteiu – secretar executiv au sosit la Petroºani cu gând sã asculte toate pãrþile, sã detensioneze situaþia ºi, eventual, sã ia mãsuri... A fost astfel convocatã o ºedinþã a Comitetului executiv al PSD Petroºani, care s-a întins pe câteva ore bune. S-au spus, rãspicat, direct lucrurilor pe nume, fiecare nemulþumit a vorbit ”cu subiect ºi predicat” despre practicile lui Ioan Rus, despre minciunã ºi intrigã, cu exemple concrete, despre lipsa de consideraþie pentru oameni, despre dezbinãri ºi lepãdarea de oamenii care au cerut un singur lucru – activitate, pentru a putea merge cu fruntea sus pe stradã, în mijlocul cetãþenilor. Laurenþiu Nistor i-a îndemnat sã vorbeascã, nu a permis nimãnui sã întrerupã pe cel aflat la cuvânt, intervenþiile au fost interactive, cu întrebãri directe, pentru confirmare, adresate preºedintelui local Ioan
Rus, s-au spus cuvinte dure, fãrã menajamente... Ioan Rus a replicat cã lucrurile nu stau chiar aºa, cã presa e rea ºi are parte din vina problemelor sale din partid... Preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor a însãrcinat criticatul, cel care a transformat organizaþia de la Petroºani într-un butoi de dinamitã, sã-ºi schimbe atitudinea, sã înþeleagã cã este preºedintele tuturor membrilor PSD de la Petroºani, sã treacã la treabã ºi mai ales sã se axeze ºi pe calitatea noilor primiþi în partid, nu doar pe cantitate, fãcând referire la faptul cã Petroºaniul are un centru universitar, dar prea puþini membri la PSD, etc., etc. ”Am fost în Vale, la Petroºani, ºi am þinut sã aibã loc ºedinþa Comitetului ºi nu a
Biroului executiv. Au fost cam 47-48 prezeni, au lipsit doar câþiva, dar motivat. I-am ascultat cu atenþie pe fiecare ºi mã bucur cã au vorbit. S-au spus cuvinte tãioase, i-am îndemnat sã vorbeascã pentru a ºti ce este de fãcut. Preºedintelui Ioan Rus i-am spus cã trebuie sã existe colaborare strânsã cu Biroul organizaþiei, cu Comitetul, cu toþi consilierii ºi cã TREBUIE sã înþeleagã cã fiecare membru de partid are personalitatea sa, care trebuie tratatã ca atare, cã trebuie respectatã fiecare persoanã nu numai grupul sãu de apropiaþi. Am hotãrât cã nimeni nu pleacã din organizaþia de la Petroºani, nici Postolache, nici altcineva. I-am spus cã primirile în partid nu trebuie sã se axeze doar pe cantitate, ci ºi pe calitate. Iar pe cei care existã nu trebuie sã-i dea la o parte de teamã cã îi ia cineva
locul. Eu mi-am închegat o echipã tânãrã, energicã, cu Resmeriþã, Riºteiu, Natalia Intotero ºi alþii, pentru cã cu cât echipa este mai puternicã, cu atât ºi preºedintele e puternic. Valoarea o dã echipa. La Petroºani au ca sarcinã, pânã la sfârºitul lunii decembrie, sã se rezolve aceste probleme identificate ºi voi veni sã urmãresc îndeplinirea celor stabilite, pentru cã anul viitor este un an greu, cu douã campanii electorale. Campania trebuie sã înceapã din a doua zi dupã ce ai fost ales. Asta trebuie sã se înþeleagã ºi la Petroºani. Dacã nu se vor întâmpla toate acestea, va trebui sã luãm mãsuri” – a declarat deputatul Laurenþiu Nistor, preºedinte PSD filiala judeþeanã Hunedoara. De precizat, cã printre toate sarcinile trasate de Laurenþiu Nistor lui Ioan Rus este ºi cea de a aduce în PSD Petroºani 10 profesori universitari, ceea ce e greu de crezut cã Rus se va achita de aceastã sarcinã. Organizaþia a avut cadre universitare, a avut oameni cu greutate profesionalã, dar gradual s-au retras, deºi mulþi încã au carnet de partid, cum se spune. Se pare cã pentru ei conteazã foarte mult calitatea liderului cu care îºi asociazã numele ºi cariera de-o viaþã. Ileana FIRÞULESCU
6 Actualitate A scãpat de executarea pedepsei, dar ar putea rãspunde civil
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013
Primãria Lupeni se judecã în continuare cu o parte a Guvernului
Rudele bãrbatului accidentat mortal de Constantin Grecu cer daune de la M omul de afaceri C
hiar dacã pe partea de rãspundere penalã a primit o condamnare, omul de afaceri din Petroºani Constantin Grecu va da din nou ochii cu magistraþii de la Judecãtoria Petroºani. Rudele bãrbatului omorât cu maºina de Constantin Grecu s-au constituit pãrþi civile în acest dosar ºi cer daune. Constantin Grecu compare din nou în faþa instaneþi de judecatã, într-o cauzã disjunsã din dosarul în care a fost judecat pentru ucidere din culpã. Magistraþii de la Petroºani l-au con-
damnat deja la doi ani de închisoare cu suspendare pe Constantin Grecu, pentru ucidere din culpã, dar a mai rãmas de rezolvat . Pe lângã rudele bãrbatului, în aceastã cauzã ºi Spitalul de Urgenþã Petroºani, unde victima accidentului s-a stins din viaþã, s-a constituit parte civilã, iar primul termen de judecatã în acest dosar este programat pentru luni, 21 octombrie. La mijlocul lunii septembrie 2011, un bãrbat de 40 de ani, din Petroºani, care se întorcea acasã de la lucru, a fost ucis în perimetrul trecerii de pietoni din zona Gãrii Petroºani de Constantin Grecu, care s-a urcat bãut la volan. ªoferul a fost
agistraþii de la Tribunalul Hunedoara au acordat un nou termen de judecatã în procesul dintre Primãria Lupeni, pe de o parte, ºi mai multe ministere responsabile, pe de altã parte.
testat cu aparatul etilotest pentru a se stabili dacã a consumat bãuturi alcoolice, iar rezultatul a fost pozitiv, de 0,33 la sutã în aerul expirat, dupã care Grecu a fost condus la spital pentru recoltarea de probe biologice. Poliþiºtii l-au reþinut pe omul de afaceri pentru 24 de
ore, iar ulterior a fost dus la audieri la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani, poliþiºtii solicitând arestarea preventivã a lui. Procurorii l-au pus, însã, în libertate, dupã ce au concluzionat cã victima nu era pe trecerea de pietoni, ci în apropierea ei. Car men COSMAN
Instanþa a decis: Expertize judiciare în cazul accidentului de la Mina Uricani
D
ouã expertize judiciare au fost admise în dosarul în care ºefii de la Mina Uricani sunt acuzaþi de ucidere din culpã. La termenele anterioare avocaþii inculpaþilor au solicitat instanþei de la Petroºani realizare unor noi expertize în acest dosar, iar magistraþii au admis solicitãrile. ”S-au admis douã expertize judiciare, urmeazã a fi desemnaþi experþii ºi sã se stabileascã obiectivele care vor fi avute în vedere de cãtre aceºtia”, a declarat Daniel Tomescu, avocatul pãrþilor implicate în proces. Existã însã posibilitatea ca singura expertizã ce va fi luatã în considerare sã fie cea realizatã de INSEMEX, aceasta fiind singura instituþie de acest gen care poate realiza astfel de expertize. Inculpaþii de la Mina Uricani
acuzaþi pentru ucidere din culpã în cazul accidentului de la Mina Uricani din anul 2011 ar fi trebuit sã se prezinte vineri în faþa magistraþilor de la Petroºani. Ar fi trebuit sã fie audiaþia martorii, însã procesul a fost amânat pentru data de 25 octombrie din cauze întemeiate. ”S-a schimbat termenul de judecatã pentru datã de 25 octombrie 2013 pentru cã preºedintele completului de judecatã nu a putut fi astãzi prezent în instanþã. S-a amânat cu o sãptãmânã cauza pentru a fi prezent ºi pentru a se putea judeca cauza”, a mai precizat
sursa citatã. La termenul viitor vor fi audiaþi ºi martorii. În cadrul acestui proces s-a cerut de avocaþi ºi realizarea unor noi expertize judiciare, care de altfel au fost realizate. ”Sã sperãm cã da, la urmãtorul termen sunt citaþi ºi o serie de martori, cred cã la urmãtorul termen vor fi ºi audiaþi pentru cã în acest moment sunt citate toate pãrþile astfel încât proceduda este fãcutã”, a mai spus Tomescu. Patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciuca, Claudiu Lucian Butari, Nicusor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã, iar avocaþii spun cã nu aceºtia sunt vinovaþii. Doi dintre inculpaþi, Dragoº Aurelian Ciuca ºi Claudiu Lucian Butari, sînt apãraþi de avocaþii Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu. Monika BACIU
Procesul se reia în 14 noiembrie, datã pânã la care edilii din Lupeni trebuie sã comunice un exemplar al acþiunii cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Turism, care susþine cã nu l-a primit. Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Ministerul Economiei, Autoritatea Naþionalã pentru Turism, dar ºi Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism sunt chemate în instanþã de municipalitatea din Lupeni dupã ce nimeni nu a mai decontat lucrãrile executate în Staþiunea Straja. Constructorul a executat pânã acum lucrarea pe banii lui, dar are mari dificultãþi financiare ºi este în procedurã de insolvenþã. Pentru recuperarea sumelor restante, executantul a dat în judecatã Primãria Lupeni care, la rândul ei, a decis sã-i tragã la rãspundere în instanþã pe cei care trebuiau sã asigure finanþarea. Pentru domeniul schiabil din Straja, primãria Lupeni spune cã are de încasat aproape 50 de milioane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asociere care au executat lucrãri. Car men COSMAN
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013
Control la asociaþie, dupã debranºãri abuzive
S
ute de oameni care locuiesc în centrul municipiului Petroºani au stat mai bine de 24 de ore fãrã apã, la sfârºitul sãptãmânii trecute, din cauza unei decizii a conducerii SC Apa Serv. Primarul spune cã acest fapt e un abuz ºi a cerut control la asociaþia de proprietari. Diana MITRACHE
ªi-au achitat consumul la apã, dar asta nu a contat pentru cei din conducerea Apa Serv, care au debranºat sute de apartamente, pentru simplul motiv cã asociaþia care îi reprezintã are datorii foarte mari. Gestul, hulit de oamenii care au achitat întreþinerea la zi, a fost catalogat drept un abuz ºi de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care nu a agreat ideea debranºãrii la comun.
„Ceea ce se întâmplã cu aceste debranºãri, din punctul meu de vedere, e un abuz. S-a ales, de cãtre cei de la Apa Serv, cea mai simplã cale, pentru ei. Eu cred cã ei ar trebui sã meargã pe calea instanþei ºi sã recupereze acele datorii, sã facã toate demersurile necesare, înainte de a lua apa. Dar luând în forþã aceste mãsuri de a debranºa pe toatã lumea, inclusiv pe cei care sunt bun platnici, e un abuz”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi,
primarul municipiului Petroºani, în momentul în care oamenii rãmaºi fãrã apã s-au dus la primãrie sã îºi cearã dreptul pentru un serviciu achitat. Pe de altã parte, conducerea Apa Serv a cãutat sã discute cu responsabilii din asociaþia de proprietari, însã, acolo nu e nimeni în afarã de cele douã femei, care au încasat provizoriu banii de la locatari, dupã ce fostul gestionar a murit. Una dintre femeile care a acceptat sã încaseze banii, în lipsa unui preºedinte (n.r. cel ales dupã lungi ºedinþe s-a internat în spital ºi nu a mai ajuns la asociaþie nici el), spune cã
nu are nicio vinã. „Nu am preluat, practic, nimic. S-a fãcut, practic, o alegere ad-hoc, la care fiecare a refuzat cum a putut sã ia frâiele asociaþiei, iar eu considerând cã e o datorie de cetãþean, am zis sã încercãm sã facem sã meargã niºte lucruri. Nu se poate face nimic, pânã nu se fac predãri corecte de hârtii”, a spus Maria Ban, încasatoarea desemnatã de locatari. Situaþia este una fãrã precedent ºi oamenii care locuiesc în zona centralã a oraºului aruncã vina de la unii la alþii,în timp ce datoriile restante se acumuleazã zilnic. Situaþia prost gestionatã
PDL Petrila are o nouã conducere
F
ostul viceprimar al localitãþii Petrila este noul preºedinte al Organizaþiei PDL a localitãþii din estul Vãii Jiului. Constantin Ramaºcanu a fost exclus din PNL, anul trecut, dupã un conflict cu conducerea judeþeanã a liberalilor. Maximilian GÂNJU Politicianul petrilean a condus PNL Petrila ºi a fost chiar candidatul formaþiunii la funcþia de primar, la alegerile locale de anul trecut. Alegerile pentru Biroul Politic Local al PDL Petrila au avut loc la finele sãptãmânii trecute,
iar fostul viceprimar Ramaºcanu a fost singurul care a candidat pentru ºefia organizaþiei. Tot atunci au fost aleºi ºi vicepreºedinþii, secretarii ori trezorierul organizaþiei, funcþii pentru care s-au înscris 20 de membri de partid. Constantin Ramaºcanu a fost
ales cu unanimitate de voturi, iar la eveniment a participat ºi vicepreºedintele Organizaþiei Judeþene a PDL Hunedoara, Claudiu Cornea. Ramaºcanu doreºte ca noua
echipã sã fie una competitivã în anul 2016, pentru a câºtiga fotoliul de primar, precum ºi o parte însemnatã din Consiliul Local Petrila.
înainte de vechiul comitet de conducere, a cãrui încasator a murit acum câteva luni, nu a fost desluºitã de nimeni ºi nimeni nu a putut da relaþii celor de la Apa Serv, care au decis sã debranºeze toþi locatarii, încercând astfel sã forþeze trecerea spre o normalitate. Primarul din Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi a dat un termen de douã sãptãmâni celor de la asociaþia de proprietari sã vinã cu actele necesare, pentru a descâlci
iþele. „Au venit mai mulþi proprietari la Primîrie, unde s-a semnat un protocol cu cei de la Apa Serv, prin care proprietarii s-au obligat ca, în termen de douã sãptãmâni, sãºi desemneze un nou comitet executiv care sã meargã sã poarte
discuþii cu Apa Serv ºi sã vadã cum se poate rezolva situaþia cu datoriile, pentru a se evita din nou tãierea alimentãrii cu apã”, a spus Teodora Mititica, inspector SPADPP, Asociaþii de Proprietari Locatarii din mai multe blocuri din centrul municipiului Petroºani au rãmas în repetate rânduri, în ultimele luni, fãrã apã, din cauzã cã datoriile asociaþiei de proprietari ajung la aproape 3 00 000 de lei.
8 Reportaj
Reportaj 9
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013
Succes neaºteptat
Vechea maºinã a unor cãlugãriþe, vedetã la Retroparada de toamnã de la Petroºani M
aºini vechi de zeci de ani, care odinioarã erau vedetele ºoselelor din întreaga lume, ºi-au depãnat sâmbãtã, preþ de câteva ore, poveºtile impresionante la Retroparada de toamnã, organizatã la Petroºani. A fost cea de a doua ediþie, un succes care a depãºit chiar ºi aºteptãrile organizatorilor prin numãrul de maºini expuse în faþa sutelor de curioºi. Carmen COSMAN Municipiul Petroºani a intrat pe harta celor 16 oraºe importante din România unde sâmbãtã a fost organizatã Retroparada de toamnã, o expoziþie de maºini vechi ce odinioarã erau vedetele ºoselelor. Maºini cu poveºti impresionante, printre care ºi un Mercedes ”bot de cal”, ce a
aparþinut unor cãlugãriþe din Austria, pãstrat într-o stare impecabilã. Iar ediþia de toamnã a acestei expoziþii organizatã în Piaþa Victoriei din Petroºani de trei pasionaþi de maºini „de colecþie” Ovidiu Zaharia, Nicolae Gherghin ºi Adrian Brînzea – a fost un succes. „Aceastã ediþie a fost o reuºitã, þinând cont cã ºi vremea a þinut cu noi dupã ce vineri a plouat torenþial. Am avut un numãr total de 31 de maºini ºi în jur de 15 expozanþi, dar majoritatea maºinilor provin din parcul meu ºi al colegului Nicu Gherghin. O parte a celor care au venit sã
vadã aceastã expoziþie nu cunoºteau mãrcile de maºini care au circulat acum 40 – 50 de ani pe ºoselele patriei ºi, mai ales tinerii, întrebau ce fel de maºinã este, de un de provine. Cei în vârstã, în schimb, cunoºteau toate maºinile care sunt expuse aici ºi chiar le-au apreciat cã sunt aduse în stadiul de funcþionare. Cea mai bãtrânã maºinã expusã are 60 de ani, este un Opel Olympia Rekord din 1953 ca an de fabricaþie”, a declarat comandantul Poliþiei Petrila, Ovidiu Zaharia, unul dintre colecþionarii de maºini vechi din Valea Jiului.
D
e la mãnãstire, la Petroºani
Una dintre vedetele expoziþiei a fost un Mercedes „bot de cal”, ce aparþine unui om de afaceri din Valea Jiului. Dincolo de aspectul absolut impecabil, de parcã timpul
nu ar fi trecut deloc peste el, automobilul are o poveste impresionantã. A aparþinut unor mãicuþe din Austria care o foloseau doar lunea. Îngrijitã ºi feritã de intemperii, maºina aratã aproape ca atunci când a ieºit pe porþile fabricii. „Are ca an de fabricaþie 1972. Este maºina prietenului meu Gigi Sânzian din Petrila, care a cumpãrat-o în urmã cu câþiva ani de la niºte cãlugãriþe de la o mãnãstire din Austria. Maºina este 100% originalã, este în culoarea originalã ºi are foarte puþini kilometri la bord. Este o maºinã putem sã spune unicat în România”, a mai spus Ovidiu Zaharia. ªi tot la capitolul „vedete” este ºi un microbuz extrem de vechi ce aparþine unui alt pasionat de maºini vechi, Nicolae Gherghin. Maºina este în curs de restaurare, dar chiar ºi aºa interesul pentru ea a fost extrem de mare. O mulþime de curioºi s-au înghesuit sã vadã vechiul microbuz,
un model care a ajutat Germania sã se ridice economic. Proprietarul ei, Nicolae Gherghin, ºtie cã este dificil sã redai strãlucirea de odinioarã maºinii, mai ales cã piesele se gãsesc extrem de greu, dar nu s-a gândit nicio clipã sã renunþe. „Sunt membru al Clubului Retromobil chiar de la începuturi, din 1998, am legitimaþia nr. 27. Cea mai scumpã maºinã este acest microbuz WV T1 din 1957. Mai existã încã douã în þarã de acest tip: unul la Bucureºti ºi unul la Lugoj. (…) Este o maºinã foarte scumpã ºi foarte rarã, atât pe piaþa din Europa de Est, cât ºi în Europa de Vest. Numai un far pentru acest microbuz ar costa 250 de euro. Eu am achiziþionat maºina din Lupeni, dar provine de la Bucureºti, de pe Aeroportul Otopeni, unde a fost în serviciu, a cãrat bagaje, personalul de la aeroport ºi, din anii ’70 a achiziþionat-o cineva din Lupeni. De doi ani mã chinui sã îi gãsesc piese, sã o fac cât pot de originalã. Piesele sunt foarte rare, le gãsim doar pe Internet ºi când apar se vând foarte repede ºi la niºte preþuri fabuloase. O astfel de maºinã s-a vândut recent în Austria cu 87.000 de euro, Practic aceastã maºinã a pus Germania pe roþi dupã Al Doilea Rãzboi Mondial”, a explicat Gherghin.
A
cumpãrat motocicleta pe care a condus-o prima datã Mândru de maºinile la care a lucrat ani de zile este ºi Adrian Brînzea, care la expoziþia de sâmbãrã a fost prezent cu douã maºini, cu Dacã unele dintre autoturisme sunt doar pentru expoziþii, sunt ºi proprietari de maºini retro care se folosesc de aceste ”bijuterii” zi de zi. Gyorgy Kis, unul dintre participanþii la Retro-parada Toamnei este unul dintre aceºti iubitori de maºini vechi. Bãrbatul se mândreºte cu autoturismul. ”Maºina pe care o vedeþi are 37 de ani, circul cu ea zilnic, nu m-a lãsat niciodatã în panã. Întreþinerea este foarte ieftinã deoarece piesele sunt foarte rezis-
un WV decapotabil care a atras sunte de priviri admirative, ºi un ARO 114. „Este o pasiune care implicã cheltuieli, timp, multã dragoste ºi dãruire. În momentul de faþã am 7 maºini în diferite etape de reconstrucþie. Maºinile le iei de unde poþi, de la cine
tente. Maºina este în totalitate originalã ºi se spune cã din cauza acestor maºini firma ”mamã” Mercedes era sã dea faliment pentru ca piesele erau foarte bine fãcute ºi rezistau ºi nu se cumpãrau foarte multe piese”, a spus Gyorgy Kis, unul dintre participanþii la parada maºinilor retro. ”Avem ºi astfel de maºini, majoritatea pot rula zi de zi pe drumuri dar pentru cã performanþele lor nu mai sunt actuale, este de preferat sã fie pãstrate în garaj.
Scandalul conductelor de pe strada Mãrãºeºti se mutã la CSM!
L
ucrãrile de introducere a canalizãrii pe strada Mãrãºeºti din Petroºani au fost stopate, dar scandalul este departe de a se fi stins. Firma controlatã de Aurelian Serafinceanu a avut câºtig de cauzã la prima instanþã în ceea ce priveºte cererea de ordonanþã preºedinþialã de stopare a lucrãrilor pânã la judecarea procesului pe fond, însã acum conducerea SC ApaServ Valea Jiului SA este decisã sã formuleze un memoriu la Consiliul Naþional al Magistraturii. Carmen COSMAN Instanþa de la Petroºani a decis sã aprobe cererea de ordonanþã preºedinþialã introdusã de SC Gerom Real Estate, firmã con-
trolatã de Aurelian Serafinceanu, care viza blocarea lucrãrilor de pe strada Mãrãºeºti pânã la finalizarea procesului pe fond. Beneficiarii lucrãrii, respectiv ApaServ Valea Jiului SA
au cerut acordarea unui nou termen pentru pregãtirea apãrãrii, în condiþiile în care judecarea ordonanþei s-a fãcut fãrã citarea pãrþilor, iar juriºtii distribuitorului de apã au
aflat cu totul întâmplãtor de proces. Numai cã judecãtorii au decis sã dea sentinþa pe loc, la primul termen, ºi sã lase sã curgã procesul pe fond care sã stabileascã cine are dreptate, chiar dacã asta poate întârzia lucrãrile realizate cu fonduri europene ºi pune în pericol chiar ºi finanþarea, dupã cum au subliniat oficialii ApaServ Valea Jiului SA. Pentru cã ordonanþa preºedinþialã este executorie, vineri
lucrãrile au fost blocate, însã scandalul este departe de a se fi încheiat. Conducerea ApaServ a formulat deja apel la sentinþa pronunþatã de Judecãtoria Petroºani ºi va înainta ºi un memoriu la CSM. „Da, lucrarea a fost opritã, iar de suferit au oamenii de acolo. Vreau sã vã spun, însã, cã mã deranjeazã foarte tare faptul cã Aurelian Serafinceanu se lãuda, înainte de proces, cu relaþiile lui sus-puse, cã justiþia îi va rezolva
favoabil solicitarea pentru cã este vecin, este prieten cu Preºedintele Judecãtoriei Petroºani. Dacã este aºa, este foarte grav, iar luni vom înainta un memoriu la CSM”, a declarat directorul SC AapServ Valea Jiului SA, Costel Avram.
C
onductele nãscãtoare de probleme Scandalul de pe strada Mãrãºeºti a început
poþi, degradate, dar încercãm sã le aducem din nou pe ºoselele patriei. Restaurarea unei maºini a durat ºi doi ani de zile, dar o maºinã adusã în stadiul de epavã a fãcut de 6 ori Transalpina anul acesta! Depinde de posibilitãþi, de cum poþi sã-þi procuri piesele pentru cã la maºinile vechi este o adevãratã problemã. Eu acum am în proprietate ºi un Chevrolet Corvette din 1962. Sunt doar douã maºini în România. Are multe piese lipsã, le-am gãsit pe E-bay, prin Anglia, SUA, dar preþurile sunt… Dar este un proiect pe termen mai lung”, a spus colecþionarul. Iar între zecile de maºini s-a remarcat ºi o motocicletã Java, pe care proprietarul ei ºi-a
Majoritatea mai au încã o maºinã cu care circulã zi de zi. Acestea consumã puþin mai mult, necesitã o întreþinere ºi o atenþie mai specialã. În cazul nefericit al unui accident piesele pentru astfel de maºini dupã ce societatea care a câºtigat licitaþia pentru reabilitarea reþelelor de apã ºi canal în Petroºani a ajuns cu lucrarea în zona respectivã. Dupã deschiderea ºantierului muncitorii au dat peste mai multe conducte metalice care odinioarã alimentau cu apã fostul UMIROM, actualul Gerom. Reþelele, spun cei de al ApaServ, erau dezafectate de ani de zile, mai ales cã hoþii au demolat aproape în întregime bazinele de
dorit-o extrem de mult, pentru cã a fost prima pe care a condus-o. „Anul de fabricaþie este 1960. Motocicleta este refãcutã total, de la cea mai micã piesã, curãþatã, montatã la loc.. Acum este absolut funcþionalã. Motocicleta
am cumpãrat-o de la un fost coleg de serviciu, într-o stare deplorabilã. A fost multã muncã, aproape un an de zile, dar satisfacþia este pe mãsurã. La finalul muncii apare satisfacþia”, spune Alexandru Vulpe. Ar mai trebui spus cã, în ceea ce priveºte numãrul de maºini expus, Retroparada de toamnã de la Petroºani a întrecut oraºe mari, cum ar fi Timiºoara sau Craiova.
sunt foarte rare ºi de multe ori le cumpãrãm din strãinãtate ca sã le putem menþine originale. Farmecul lor este sã circule aºa cum le-a fãcut fabrica”, spune Gherghin. Monika BACIU apã care le alimentau. În consecinþã, muncitorii au scos conductele din pãmânt ºi le-a depozitat la sediul societãþii, cu posibilitatea ca proprietarii lor sã ºi le poatã recupera. Totuºi, cei de la Gerom au reclamat faptul cã le-au fost afectate interesele ºi chiar alimentarea cu apã, solicitând reintroducerea conductelor în pãmânt, aºa cum au fost gãsite. Iar de aici pânã la un scandal în toatã regula a mai fost exact un pas.
EXT.
L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm
* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.
8 Reportaj
Reportaj 9
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013
Succes neaºteptat
Vechea maºinã a unor cãlugãriþe, vedetã la Retroparada de toamnã de la Petroºani M
aºini vechi de zeci de ani, care odinioarã erau vedetele ºoselelor din întreaga lume, ºi-au depãnat sâmbãtã, preþ de câteva ore, poveºtile impresionante la Retroparada de toamnã, organizatã la Petroºani. A fost cea de a doua ediþie, un succes care a depãºit chiar ºi aºteptãrile organizatorilor prin numãrul de maºini expuse în faþa sutelor de curioºi. Carmen COSMAN Municipiul Petroºani a intrat pe harta celor 16 oraºe importante din România unde sâmbãtã a fost organizatã Retroparada de toamnã, o expoziþie de maºini vechi ce odinioarã erau vedetele ºoselelor. Maºini cu poveºti impresionante, printre care ºi un Mercedes ”bot de cal”, ce a
aparþinut unor cãlugãriþe din Austria, pãstrat într-o stare impecabilã. Iar ediþia de toamnã a acestei expoziþii organizatã în Piaþa Victoriei din Petroºani de trei pasionaþi de maºini „de colecþie” Ovidiu Zaharia, Nicolae Gherghin ºi Adrian Brînzea – a fost un succes. „Aceastã ediþie a fost o reuºitã, þinând cont cã ºi vremea a þinut cu noi dupã ce vineri a plouat torenþial. Am avut un numãr total de 31 de maºini ºi în jur de 15 expozanþi, dar majoritatea maºinilor provin din parcul meu ºi al colegului Nicu Gherghin. O parte a celor care au venit sã
vadã aceastã expoziþie nu cunoºteau mãrcile de maºini care au circulat acum 40 – 50 de ani pe ºoselele patriei ºi, mai ales tinerii, întrebau ce fel de maºinã este, de un de provine. Cei în vârstã, în schimb, cunoºteau toate maºinile care sunt expuse aici ºi chiar le-au apreciat cã sunt aduse în stadiul de funcþionare. Cea mai bãtrânã maºinã expusã are 60 de ani, este un Opel Olympia Rekord din 1953 ca an de fabricaþie”, a declarat comandantul Poliþiei Petrila, Ovidiu Zaharia, unul dintre colecþionarii de maºini vechi din Valea Jiului.
D
e la mãnãstire, la Petroºani
Una dintre vedetele expoziþiei a fost un Mercedes „bot de cal”, ce aparþine unui om de afaceri din Valea Jiului. Dincolo de aspectul absolut impecabil, de parcã timpul
nu ar fi trecut deloc peste el, automobilul are o poveste impresionantã. A aparþinut unor mãicuþe din Austria care o foloseau doar lunea. Îngrijitã ºi feritã de intemperii, maºina aratã aproape ca atunci când a ieºit pe porþile fabricii. „Are ca an de fabricaþie 1972. Este maºina prietenului meu Gigi Sânzian din Petrila, care a cumpãrat-o în urmã cu câþiva ani de la niºte cãlugãriþe de la o mãnãstire din Austria. Maºina este 100% originalã, este în culoarea originalã ºi are foarte puþini kilometri la bord. Este o maºinã putem sã spune unicat în România”, a mai spus Ovidiu Zaharia. ªi tot la capitolul „vedete” este ºi un microbuz extrem de vechi ce aparþine unui alt pasionat de maºini vechi, Nicolae Gherghin. Maºina este în curs de restaurare, dar chiar ºi aºa interesul pentru ea a fost extrem de mare. O mulþime de curioºi s-au înghesuit sã vadã vechiul microbuz,
un model care a ajutat Germania sã se ridice economic. Proprietarul ei, Nicolae Gherghin, ºtie cã este dificil sã redai strãlucirea de odinioarã maºinii, mai ales cã piesele se gãsesc extrem de greu, dar nu s-a gândit nicio clipã sã renunþe. „Sunt membru al Clubului Retromobil chiar de la începuturi, din 1998, am legitimaþia nr. 27. Cea mai scumpã maºinã este acest microbuz WV T1 din 1957. Mai existã încã douã în þarã de acest tip: unul la Bucureºti ºi unul la Lugoj. (…) Este o maºinã foarte scumpã ºi foarte rarã, atât pe piaþa din Europa de Est, cât ºi în Europa de Vest. Numai un far pentru acest microbuz ar costa 250 de euro. Eu am achiziþionat maºina din Lupeni, dar provine de la Bucureºti, de pe Aeroportul Otopeni, unde a fost în serviciu, a cãrat bagaje, personalul de la aeroport ºi, din anii ’70 a achiziþionat-o cineva din Lupeni. De doi ani mã chinui sã îi gãsesc piese, sã o fac cât pot de originalã. Piesele sunt foarte rare, le gãsim doar pe Internet ºi când apar se vând foarte repede ºi la niºte preþuri fabuloase. O astfel de maºinã s-a vândut recent în Austria cu 87.000 de euro, Practic aceastã maºinã a pus Germania pe roþi dupã Al Doilea Rãzboi Mondial”, a explicat Gherghin.
A
cumpãrat motocicleta pe care a condus-o prima datã Mândru de maºinile la care a lucrat ani de zile este ºi Adrian Brînzea, care la expoziþia de sâmbãrã a fost prezent cu douã maºini, cu Dacã unele dintre autoturisme sunt doar pentru expoziþii, sunt ºi proprietari de maºini retro care se folosesc de aceste ”bijuterii” zi de zi. Gyorgy Kis, unul dintre participanþii la Retro-parada Toamnei este unul dintre aceºti iubitori de maºini vechi. Bãrbatul se mândreºte cu autoturismul. ”Maºina pe care o vedeþi are 37 de ani, circul cu ea zilnic, nu m-a lãsat niciodatã în panã. Întreþinerea este foarte ieftinã deoarece piesele sunt foarte rezis-
un WV decapotabil care a atras sunte de priviri admirative, ºi un ARO 114. „Este o pasiune care implicã cheltuieli, timp, multã dragoste ºi dãruire. În momentul de faþã am 7 maºini în diferite etape de reconstrucþie. Maºinile le iei de unde poþi, de la cine
tente. Maºina este în totalitate originalã ºi se spune cã din cauza acestor maºini firma ”mamã” Mercedes era sã dea faliment pentru ca piesele erau foarte bine fãcute ºi rezistau ºi nu se cumpãrau foarte multe piese”, a spus Gyorgy Kis, unul dintre participanþii la parada maºinilor retro. ”Avem ºi astfel de maºini, majoritatea pot rula zi de zi pe drumuri dar pentru cã performanþele lor nu mai sunt actuale, este de preferat sã fie pãstrate în garaj.
Scandalul conductelor de pe strada Mãrãºeºti se mutã la CSM!
L
ucrãrile de introducere a canalizãrii pe strada Mãrãºeºti din Petroºani au fost stopate, dar scandalul este departe de a se fi stins. Firma controlatã de Aurelian Serafinceanu a avut câºtig de cauzã la prima instanþã în ceea ce priveºte cererea de ordonanþã preºedinþialã de stopare a lucrãrilor pânã la judecarea procesului pe fond, însã acum conducerea SC ApaServ Valea Jiului SA este decisã sã formuleze un memoriu la Consiliul Naþional al Magistraturii. Carmen COSMAN Instanþa de la Petroºani a decis sã aprobe cererea de ordonanþã preºedinþialã introdusã de SC Gerom Real Estate, firmã con-
trolatã de Aurelian Serafinceanu, care viza blocarea lucrãrilor de pe strada Mãrãºeºti pânã la finalizarea procesului pe fond. Beneficiarii lucrãrii, respectiv ApaServ Valea Jiului SA
au cerut acordarea unui nou termen pentru pregãtirea apãrãrii, în condiþiile în care judecarea ordonanþei s-a fãcut fãrã citarea pãrþilor, iar juriºtii distribuitorului de apã au
aflat cu totul întâmplãtor de proces. Numai cã judecãtorii au decis sã dea sentinþa pe loc, la primul termen, ºi sã lase sã curgã procesul pe fond care sã stabileascã cine are dreptate, chiar dacã asta poate întârzia lucrãrile realizate cu fonduri europene ºi pune în pericol chiar ºi finanþarea, dupã cum au subliniat oficialii ApaServ Valea Jiului SA. Pentru cã ordonanþa preºedinþialã este executorie, vineri
lucrãrile au fost blocate, însã scandalul este departe de a se fi încheiat. Conducerea ApaServ a formulat deja apel la sentinþa pronunþatã de Judecãtoria Petroºani ºi va înainta ºi un memoriu la CSM. „Da, lucrarea a fost opritã, iar de suferit au oamenii de acolo. Vreau sã vã spun, însã, cã mã deranjeazã foarte tare faptul cã Aurelian Serafinceanu se lãuda, înainte de proces, cu relaþiile lui sus-puse, cã justiþia îi va rezolva
favoabil solicitarea pentru cã este vecin, este prieten cu Preºedintele Judecãtoriei Petroºani. Dacã este aºa, este foarte grav, iar luni vom înainta un memoriu la CSM”, a declarat directorul SC AapServ Valea Jiului SA, Costel Avram.
C
onductele nãscãtoare de probleme Scandalul de pe strada Mãrãºeºti a început
poþi, degradate, dar încercãm sã le aducem din nou pe ºoselele patriei. Restaurarea unei maºini a durat ºi doi ani de zile, dar o maºinã adusã în stadiul de epavã a fãcut de 6 ori Transalpina anul acesta! Depinde de posibilitãþi, de cum poþi sã-þi procuri piesele pentru cã la maºinile vechi este o adevãratã problemã. Eu acum am în proprietate ºi un Chevrolet Corvette din 1962. Sunt doar douã maºini în România. Are multe piese lipsã, le-am gãsit pe E-bay, prin Anglia, SUA, dar preþurile sunt… Dar este un proiect pe termen mai lung”, a spus colecþionarul. Iar între zecile de maºini s-a remarcat ºi o motocicletã Java, pe care proprietarul ei ºi-a
Majoritatea mai au încã o maºinã cu care circulã zi de zi. Acestea consumã puþin mai mult, necesitã o întreþinere ºi o atenþie mai specialã. În cazul nefericit al unui accident piesele pentru astfel de maºini dupã ce societatea care a câºtigat licitaþia pentru reabilitarea reþelelor de apã ºi canal în Petroºani a ajuns cu lucrarea în zona respectivã. Dupã deschiderea ºantierului muncitorii au dat peste mai multe conducte metalice care odinioarã alimentau cu apã fostul UMIROM, actualul Gerom. Reþelele, spun cei de al ApaServ, erau dezafectate de ani de zile, mai ales cã hoþii au demolat aproape în întregime bazinele de
dorit-o extrem de mult, pentru cã a fost prima pe care a condus-o. „Anul de fabricaþie este 1960. Motocicleta este refãcutã total, de la cea mai micã piesã, curãþatã, montatã la loc.. Acum este absolut funcþionalã. Motocicleta
am cumpãrat-o de la un fost coleg de serviciu, într-o stare deplorabilã. A fost multã muncã, aproape un an de zile, dar satisfacþia este pe mãsurã. La finalul muncii apare satisfacþia”, spune Alexandru Vulpe. Ar mai trebui spus cã, în ceea ce priveºte numãrul de maºini expus, Retroparada de toamnã de la Petroºani a întrecut oraºe mari, cum ar fi Timiºoara sau Craiova.
sunt foarte rare ºi de multe ori le cumpãrãm din strãinãtate ca sã le putem menþine originale. Farmecul lor este sã circule aºa cum le-a fãcut fabrica”, spune Gherghin. Monika BACIU apã care le alimentau. În consecinþã, muncitorii au scos conductele din pãmânt ºi le-a depozitat la sediul societãþii, cu posibilitatea ca proprietarii lor sã ºi le poatã recupera. Totuºi, cei de la Gerom au reclamat faptul cã le-au fost afectate interesele ºi chiar alimentarea cu apã, solicitând reintroducerea conductelor în pãmânt, aºa cum au fost gãsite. Iar de aici pânã la un scandal în toatã regula a mai fost exact un pas.
EXT.
L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm
* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013
Decizii separate de culoarea politicã
C
onsiliu de administraþie ”apolitic” la o societate condusã pe criterii politice. Ministerul Economiei cautã management privat pentru Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. De recrutarea administratorilor pentru SNÎMVJ se ocupã o asociere de firme, care va asigura asistenþa de specialitate în procesul de recrutare a membrilor Consiliului de Administraþie. Primii paºi deja au fost fãcuþi în acest sens. Monika BACIU ”Este în curs de desfãºurare o selecþie pentru membrii consiliului de adminstratie în regim privat, adicã printr-o firmã de recrutare. S-a trecut de prima fazã a interviului urmând sã aibã loc urmãtoarele doau interviuri care vor
R
eprezentanþii sindicali ai minerilor „viabili” ºi ai celor „neviabili” au semnat un protocol de colaborare. Pe aceastã cale, sindicaliºtii din Valea Jiului de la Complexul Energetic Hunedoara ºi cei de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine doresc sã–ºi unifice eforturile privind continuarea activitãþii miniere în zonã.
„Dacã drumurile noastre s-au despãrþit din punct de vedere juridic, dorim ca, pe viitor, sã-i slujim, uniþi, pe oamenii pe care-i
stabilite”, a mai spus Anghel. Principalele cerinþe
pentru CA al SNÎMVJ sunt studii superioare absolvite cu diplomã de licenþã, minim 10 ani experienþã profesionalã, experienþã de minim 5 ani în administrarea/managementul unor întreprinderi publice sau societãþi comerciale profitabile din domeniul de activitate al societãþii ºi/sau în activitatea de administrare a unei societãþi comerciale.
col de susþinere a activitãþii CEH în scopul implementãrii unor programe de rentabilizare a activitãþii în vederea pãstrãrii locurilor de muncã la nivelul judeþului Hunedoara, având la bazã recunoaºterea reciprocã”, a precizat Laszlo Domokoº, preºedintele Sindicatului „Huila”. Pe de altã parte, vineri, reprezentanþii Sindicatului „Muntele” au solicitat afilierea la Centrala Minierã „Meridian”. „Am primit solicitarea venitã din partea sindicatului din Valea Jiului care-i reprezintã pe minerii de la minele considerate viabile, suntem
de acord cu cererea lor de afiliere, ºi sperãm ca, împreunã, sã contribuim la renaºterea zonei. Trebuie sã avem capacitatea de a vinde energia ºi de aceea vom face planuri comune care sã ne permitã continuarea activitãþii miniere din Valea Jiului”, a declarat Ioan Popescu, preºedintele Centralei Miniere „Meridian”.
finaliza listã”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Potrivit directorului, noul consiliu de administraþie ar urma sã elimine deciziile politice. Asta deºi societatea este condusã de un socialdemocrat, ca de altfel ºi Complexul
„Muntele” s-a înfrãþit cu „Huila”
Mircea NISTOR
Energetic Hunedoara. ”O implicare politicã mai micã, toþi membrii consiliului de administraþie sunt aleºi pe criterii strict profesionale ºi selecþia este fãcutã de o firmã de recrutare pe criterii foarte bine
reprezentãm”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului „Muntele”. Printre punctele înscrise în protocolul de colaborare ºi
susþinere reciprocã se aflã stabilirea unui calendar de acþiuni comune sau echilibrarea contractelor de muncã de la cele douã unitãþi miniere din Valea Jiului. „Având în vedere problemele comune cu care se confruntã sctivitatea minierã din zonã am decis sã încheiem acest protocol de susþinere reciprocã în vederea apãrãrii locurilor de muncã ºi respectãrii contractelor individuale de muncã de la cele douã societãþi. Protocolul cuprinde 6 puncte ºi anume: solidarizarea organizaþiilor în situaþia apariþiei unor stãri de conflict în relaþia cu angajatorul; susþinerea unor Contracte Colective de
Muncã menite a nu face diferenþieri în privinþa drepturilor ºi facilitãþilor între salariaþii din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului ºi cei de la Sucursala Divizia Minierã Complexul Energetic Hunedoara SA; stabilirea unui calendar de acþiuni comune, având în vedere cã ambele societãþi se aflã sub coordonarea aceluiaºi minister; efectuarea tuturor demersurilor pentru crearea unui cadru legal care sã garanteze locuri de muncã salariaþilor din cadrul SNÎMVJ care, dupã sistarea activitãþii, nu îndeplinesc condiþiile de pensionare, prin încadrarea acestora în cadrul CEH; acordarea sprijinului necesar, în condiþiile legii, CEH pentru evitarea intrãrii acesteia în insolvenþã ºi încheierea unui proto-
z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013
Sindicatul ”Viitorul Mineritului”:
Gheorghe 0725080555. Mai sunt 12 locuri libere. Plecarea se va face din Piata Revoluþieiparcarea din faþa BCU orele 23.00 - PROGRAM: Se pleacã vineri 18 octombrie la ora 23:00 cu autocarul. Ajungem sâmbãtã la 08:00, vizitãm ROSIA MONTANÃ ºi vom fi la Câmpeni la ora 13:00. La ora 22:00 plecãm spre Bucureºti, unde ajungem duminicã la 06:00. Preþ transport: 90 lei (grup minim 50 de persoane)
ONG-urile aduc violenþa în Apuseni! R oºia Montanã, 19 octombrie 2013 – Condamnãm public protestul ONGurilor de astãzi din Câmpeni. “Fãrã forþã nu facem nimic. Trebuie sã mergem la Roºia Montanã ºi sã-i scoatem afarã din þarã. Avem ºi coase, ºi securi ºi topoare, avem tot ce ne trebuie” – iatã ce am vãzut la televizor cã s-a declarat azi la Câmpeni. ONG-urile instigã la violenþã, ameninþându-ne cã vin peste noi la Roºia Montanã sã ne scoatã cu forþa afarã din þarã! Nu este posibil aºa ceva, într-un stat de drept! Solicitãm autoritãþilor sã ia mãsuri urgente de a asigura pacea socialã în zona Munþilor Apuseni. Este dreptul nostru de cetãþeni ai României de a cere locuri de muncã ºi de a crede în dezvoltarea zonei prin minerit. Mai mult, SVM aduce probe cã protestul “moþilor din Câmpeni” este unul fabricat de cãtre ONGuri, finanþate sã organizeze acest gen de proteste. Membrii Sindicatului ”Viitorul Mineritului” au avut iniþiativa de a observa toate mijloacele de transport care au intrat astãzi în localitatea Câmpeni ºi au constatat cã zeci de
maºini ºi autocare cu numere de Cluj, Bucureºti, Timisoara sau alte oraºe transportau oameni la protestul ”localnicilor din Câmpeni”. Vã rugãm sã vedeþi cu ochii dumneavoastrã pozele de faþã – sunt doar niºte exemple dintre multe altele, dar ele demonstreazã foarte clar cã protestul este unul fabricat ºi cã nu are nimic în comun cu voinþa realã a oamenilor din comunitate. Aceºti activiºti sunt aduºi din toatã þara sã protesteze împotriva locurilor noastre de muncã ºi sã îi facã pe români sã creadã cã noi, minerii din Apuseni, nu mai vrem minerit. Ei nu ne reprezintã ºi, mai mult, nu reprezintã nici
„CCM”-ul „neviabililor” a fost „îmbunãtãþit”
C
ontractul Colectiv de Muncã al minerilor din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului a suferit o micã modificare. Mai exact, actului i s-a adãugat un mini-act adiþional potrivit cãruia angajaþii racordaþi la reþeaua de termoficare vor primi contravaloarea în bani a plãþii la încãlzire. Aceasta, în limita a 8 raþii de cãrbune. „Suntem conºtienþi de faptul cã nu vom avea niciodatã
comunitatea din Câmpeni! În ultimele câteva zile am vãzut cum activiºtii ecologiºti s-au mobilizat pe internet, pentru mitingul de astãzi. La Cluj, încã de la începutul sãptãmânii, la sediul activiºtilor sau fãcut înscrieri pentru microbuze ºi autocare, care sã transporte ”localnicii” la marºul de protest din Câmpeni. Iatã dovada: https://www.facebook.com/alburnusmaior/events?ref=strea m&hc_location=stream ªi la Bucureºti s-au
contracte de muncã la fel cu cei de la minele viabile. Deºi de la începutul anului s-a tot trâmbiþat înfiinþarea unei asociaþii de dezvoltare intercomunitarã care urma sã cuprindã societãþile de termoficare ºi Termocentrala Paroºeni, am ajuns la finele lunii octombrie ºi nu s-a materializat nimic în acest sens. Prin urmare, în cursul acestui an, la SNÎMVJ nu au putut fi acordate drepturile prevãzute în contract. Mai exact bonurile de cãrbune ºi termoficare. Negãsindu-se, din punct de vedere legal ºi fiscal, niciun cadru legal pentru eliberarea bonurilor celor branºaþi la reþeaua de termoficare am stabilit la finele sãptãmânii trecute, împreunã cu conducerea societãþii, modificarea CCM, în sensul cã persoanelor racordate la termoficare, pe baza facturilor emise de cãtre societãþile de ter-
fãcut pregãtiri serioase pentru prezenþa ”localnicilor” astãzi la Câmpeni. Iatã dovada: https://www.facebook.com/alex.gheorghe.988?hc_location=stream
Iatã cum sunã un mesaj mobilizator al acestui protest “al MOÞILOR” din Bucureºti: Alex Gheorghe Pentru cei care nu au reuºit sã achite avansul, am prelungit termenul pânã mâine 18.10 orele 12.00. Contact - Alex
S-au fãcut eforturi disperate ºi în localitãþile vecine, pe Valea Arieºului, unde oamenii au fost ademeniþi cu bani sã vinã astãzi la Câmpeni. La Roºia Montanã, încã de ieri dimineaþã primim vizite ale unor aºa-ziºi turiºti, ”înarmaþi” cu aparate foto, care sunt extrem de curioºi cu privire la viaþa comunitãþii, dar în realitate sunt bloggeri din Bucureºti. Vedem cum în ultimele sãptãmâni,
Actualitate 11
aceste ONG-uri încearcã cu disperare sã impunã ideea falsã cã minerii ºi oamenii din Apuseni nu îºi doresc minerit. Vedem cum Piaþa Universitãþii din Bucureºti s-a mutat la Câmpeni, pentru cã trebuie sã demonstreze cã ”localnicii ar fi împotrivã”. În zona Munþilor Apuseni oamenii îºi doresc minerit. Speranþa noastrã întrun trai mai bun se leagã de minerit, pentru cã ºtim cã este singura noastrã ºansã la dezvoltare. Moþii au demonstrat acest lucru atât la referendumul de anul trecut, cât ºi prin zecile de mii de înscrieri la Grupul de Susþinere a Sindicatului ”Viitorul Mineritului”, sau prin manifestul moþilor semnat de primarii din cele 45 de localitãþi din Munþii Apuseni, care au cerut repornirea mineritului la Roºia Montanã.
Doamne-ajutã!
Cristian Albu, Preºedinte Sindicatul Viitorul Mineritului
moficare din Valea Jiului, li se vor deconta facturile. Mai exact, vor primi contravaloarea în bani, bineînþeles în limita a 8 raþii, aºa cum este prevãzut în CCM. Cei care folosesc pentru încãlzire sobe vor putea sã îºi ridice cãrbunele de la Preparaþia Coroeºti pe baza bonurilor eliberate de societate”, a precizat Laszlo Domokoº, preºedintele Sindicatului „Huila”. În prezent, dupã disponibilizarea recentã a unui numãr de 489 de angajaþi, în cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului mai activeazã 2.018 persoane. 573 la Petrila, 737 la Paroºeni, 564 la Uricani ºi 65 în structura de conducere a societãþii.
CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE
Mir cea NISTOR
Relaþii la nr. 0722.448.428
12 Actualitate
O
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013
Cu mic cu mare, pentru educaþia sanitarã
nouã materie ar putea fi introdusã în programa ºcolarã. Educaþia sanitarã ar putea fi introdusã în programa ºcolarã obligatorie, iar orele de educaþie fizicã sã se regãsescã în întreg învãþãmântul din România, de la grãdiniþã, la universitate, acesta fiind primul pas în programul de prevenþie.
O
Ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu a spus cã o altã mãsurã de îmbunãtãþire a stãrii de sãnãtate a populaþiei o reprezintã creºterea numãrului orelor de sport în învãþãmânt. Potrivit rezultatelor programului naþional derulat în 2007-2008, mai mult de jumãtate din populaþia României, mai precis 54%, avea tendinþe de obezitate. Din acest procent, 12% erau elevi, iar circa 29%, tineri sub 35 de ani. Toate aceste lucruri nu par însã sã îi sperie pe tinerii din ziua de azi cãrora nu le prea pasã de ceea ce mãnâncã. Chiar dacã mulþi dintre aceºtia
Povestea continuã...
nouã filã din proiectul Comenius „Academia Inteligenþelor Multiple (AMI)”, proiect finanþat de Comisia Europeanã în cadrul programului Life Long Learning Programme, s-a scris în sãptãmâna 6-13 octombrie 2013, în Tallinn, capitala „de basm” a Estoniei. Reuniunea de proiect, la care au participat alãturi de profesori din Germania, Portugalia, Turcia, Bulgaria, Olanda ºi Grecia ºi douã cadre didactice de la ªcoala Gimnazialã
reprezentative, prezentarea unor aplicaþii privind implementarea teoriei inteligenþelor multiple la clasã, vizite la muzee ºi obiective turistice din Tallinn ºi din sudul Estoniei, activitãþi
Nr.7 din Petroºani, a fost gãzduitã de Tallinna Polutehnikum, un modern liceu cu renume din Tallinn, capitala Estoniei. Programul a inclus vizite la instituþia gazdã ºi la alte douã instituþii de învãþãmânt
demonstrative susþinute de profesorii de la Tallinna Polutehnikum. Sesiunile de lucru planificate au vizat evaluarea primului an de proiect ºi pregãtirea activitãþilor pentru al doilea an,
precum ºi finalizarea produselor proiectului (dicþionar, ghid metodic, DVD cu activitãþi demonstrative filmate în fiecare ºcoalã implicatã în proiect). Este de remarcat faptul cã activitãþile propuse s-au bucurat de un interes ridicat atât din partea elevilor, cât ºi a cadrelor didactice prezente la reuniune. Pânã în prezent, activitãþile din proiect au contribuit la atingerea obiectivelor propuse ºi au adus beneficii ºcolilor partenere: cunoaºterea sistemelor de învãþãmânt din þãrile implicate, promovarea dimensiunii europene în activitatea ºcolilor, schimbul de bune practici, în vederea promovãrii calitãþii în educaþie, ameliorarea abilitãþilor lingvistice ºi de comunicare ale profesorilor ºi ale elevilor, îmbogãþirea
pleca de acasã dimineaþa la ºcoalã cu suplimentul pus de cãtre pãrinþi, supliment care de cele mai multe ori este unu sãnãtos, aceºtia prefera mâncarea de tip fast food care de cele maimulte ori nu este alegerea cea mai sãnãtoasã, nu din punctul de vedere al calitãþii acesteia ci din prisma faptului cã aceasta mâncare s-a
dovedit stintific ca fiind una care duce la obezitate. Mai mult decât atât nici aceste ore noi de educaþie sanitata s-ar putea sã nu facã minuni, poate doar celor mici de grãdiniþã sau
Burse pentru elevi
celor de gimnaziu, pentru ca celor mai mari nu le plac nici orele de educaþie fizicã acestea fiind de cele mai multe ori ore de savurat o cafea sau alte bãuturi. Monika BACIU
alocat 281.471 lei. Sunt bani de la bugetul local, cu care administraþia proape 3 milioane de lei susþine financiar copiii foarte sãraci, cei cu probleme sociale, este cuantumul sumei bursierii care au merite ºi rezultate alocate la Petroºani pentru deosebite ºi cei care primesc burse elevi. Vorbim despre copii cu de studiu. „Este vorba despre 3 probleme sociale, ori de cei categorii de burse pe care noi le care fac performanþã. acordãm. Burse sociale, de studii ºi burse de merit, iar în total,pe anul Programul bani pentru liceu este acesta, am plãtit aproximativ 3 în plinã desfãºurare la Petroºani, miliarde de lei vechi”, a spus iar pânã acum pentru elevi s-au Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Ajutorul financiar alocat elevilor de liceu prin programul "Banii de liceul", este în valoare de 180 lei pe lunã, ºi se acordã numai elevilor al cãror familii au un venit lunar per membru de maxim 150 lei. Însã o condiþie suplimentarã pe care trebuie sã o îndeplineascã viitorii beneficiari, este legatã de absenteism,pentru cã elevii chiulangiii nu vor mai primi aceºti bani, în anul ºcolar 2013 – 2014. Diana MITRACHE culturii generale a De aceea, în calitate strâmte ºi întorcelor implicaþi în de turiºti, membrii tocheate, ajungi în proiect. delegaþiilor participante piaþa Raekoja, strãjuitã Site-ul proiectului la reuniune ºi-au petre- de clãdiri vechi care (https://sites.google. cut câteva ore bune pe adãpostesc restaurante com/site/amicomestrãduþele pietruite, ºi cafenele. Din fiecare nius/) cuprinde printre bisericile ºi colþiºor , Tallinnul îºi impresii, prezentãri ºi turnurile impunãtoare, spune povestea ºi aplicaþii pe tema care te invitau sã degajã un iz medieval proiectului. pãtrunzi în atmosfera care te îndeamnã la Organizatorii au medievalã, printre visare. Biserica Sf. promovat cum s-au casele viu colorate, Olaf, Catedrala priceput mai bine culalãturi de prinþese ºi ortodoxã Alexander tura, tradiþiile ºi istoria cavaleri care proNevsky, Biserica Sf. Estoniei ºi a capitalei movau localurile în Duh, Mãnãstirea lor, de care s-au care puteai savura Dominicanã, Biserica dovedit în permanenþã bunãtãþi ºi asculta Sf. Petru ºi Pavel, sunt foarte mândri. muzicã de bunã calidoar câteva dintre Tallinn seamãnã pe tate. La intrarea pe obiectivele care îþi alocuri, cu Sibiul, Strada Viru, care te bucurã privirea ºi Sighiºoara ori Praga, conduce în oraºul sufletul, purtându-te însã se bucurã de douã vechi, te întâmpinã, de-a lungul istoriei, mari avantaje: clãdiri cum nu se poate mai îndemnându-te la exemplar renovate ºi bine, florãriile ce îþi hoinãrealã turisticã ºi un centru istoric mult ureazã “Bun venit!” la o experienþã de mai mare decât al într-o tonalitate ºi un neuitat, într-una dintre oraºelor enumerate colorit floral diversificele mai frumoase þãri mai sus. cat. Urmând strãduþele baltice.
A
Cronica V達ii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013
Publicitate 13
14 Program & Horoscop
10:00 Duminica în familie (r) 11:00 Duminica în familie (r) 12:00 Cãlãtor pe viaþã 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal
10:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Kiss Cinema (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete
7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Top Chef 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013
7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Apropo TV (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Vinul iubirii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Jocul asasinilor 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 The Walking Dead: Invazia zombi
21 martie *** 20 aprilie Nu vã asumaþi prea multe responsabilitãþi, pentru cã astãzi vã lipseºte simþul practic. Încercaþi sã amânaþi deciziile importante, mai ales pe plan profesional! Nu vã impuneþi punctul de vedere în privinþa unei probleme financiare, în discuþiile cu partenerul de viaþã!
10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri vinovate (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 0:00 Îngeri
10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz
9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Astra - Dinamo 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Astra - Dinamo 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi SportSpecial 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Fiorentina Juventus 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Fotbal Club 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Rezumat Europa League 17:00 UCL Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal European 19:00 Fotbal: Concordia Chiajna - Braºov 19:45 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal: Concordia
Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
aprile *** 21 mai Din cauza stãrii de confuzie cu care începeþi ziua, s-ar putea sã vã descurcaþi mai greu la serviciu. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu ºefii ºi cu colegii. Limitaþi-vã strict la problemele urgente! Cu puþinã rãbdare, reuºiþi sã treceþi cu bine peste toate neplãcerile de dimineaþã.
22
22
mai
iunie
*** 22 iunie
*** 22 iulie
Dacã vi se propune un nou loc de muncã sau sã vã asociaþi întro afacere, nu rãspundeþi pe loc. Astãzi vã cam lipseºte simþul practic. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale. Seara, sunt ºanse sã petreceþi clipe romantice. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Destinul regelui 13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Când dragostea învinge 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)
21
23 iulie *** 22 august Nu începeþi ziua prea bine ºi vã enervaþi din tot felul de motive. Nu vã implicaþi în activitãþi noi, pentru cã s-ar putea sã vã loviþi de obstacole neaºteptate. Dimineaþa sunteþi obligat sã faceþi câteva drumuri scurte în interes personal.
Dimineaþa vã nemulþumesc toþi ºi toate. Fiþi foarte atent la ce spuneþi. Evitaþi o ceartã cu o femeie mai în vârstã, de la locul de muncã! Ar fi bine sã renunþaþi la cãlãtorii, pentru cã este posibil sã întâmpinaþi dificultãþi ºi sã nu rezolvaþi nimic.
23 august *** 22 septembrie O rudã mai în vârstã vã ajutã cu sfaturi pentru a pune capãt unor probleme parteneriale. Vã cam lipseºte simþul practic, însã familia ºi prietenii vã înþeleg ºi vã ajutã. Nu le refuzaþi ajutorul! Vã puteþi baza pe intuiþia persoanei iubite.
23 septembrie *** 22 octombrie
23 octombrie *** 22 noiembrie
Dimineaþa sunteþi confuz ºi este posibil sã înþelegeþi greºit sfaturile unei persoane mai în vârstã din familie. Faceþi un efort ºi concentraþi-vã mai mult. Doriþi sã cumpãraþi un obiect de valoare.
Dimineaþa s-ar putea sã nu vã simþiþi prea bine ºi sã aveþi probleme de concentrare. Nu vã asumaþi nici un risc, mai ales la serviciu, întrucât s-ar putea sã mizaþi greºit.
23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi cu capul în nori ºi riscaþi sã neglijaþi probleme importante. Nu începeþi activitãþi noi, pentru cã azi nu staþi prea bine cu simþul practic. Puteþi avea succes.
21 ianuarie *** 20 februarie
Sunteþi foarte hotãrât sã începeþi o afacere, dar vã cam lipseºte simþul practic. Dacã aveþi îndoieli, este indicat sã mai aveþi rãbdare pânã când vã limpeziþi ideile. S-ar putea sã aveþi probleme de sãnãtate.
21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa sunteþi confuz ºi riscaþi sã luaþi decizii neinspirate în afaceri. Nu este o zi bunã pentru examene ºi nici pentru întâlniri.
21 februarie *** 20 martie S-ar putea sã descoperiþi cã planurile pe care vi le-aþi fãcut nu sunt deloc realiste. Dimineaþa, o cunoºtinþã vã cere ajutorul într-o problemã de afaceri. Ar fi bine sã nu o refuzaþi.
Actualitate 15
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013
Convocator In temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 25 octombrie 2013, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: Proiect de hotãrâre privind completarea inventarului bunurilor aparþinând domeniului public al Judeþului Hunedoara; Proiect de hotãrâre privind aprobarea trecerii unui spaþiu imobiliar din domeniul public al Judeþului Hunedoara ºi din administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara, în domeniul public al Municipiului Deva ºi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Deva; Proiect de hotãrâre privind modificarea caracteristicilor ºi a încadrãrii unui sector de drum public din judeþul Hunedoara; Proiect de hotãrâre privind aprobarea unor documentaþii tehnicoeconomice pentru unele obiective ale Consiliului Judeþean Hunedoara; Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii al aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean
Restricþii apã! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru luni, 21 octombrie 2013, în oraºul Lupeni, între orele 10,00 - 15,00. Zona afectatã Oraº Vechi. Motivul restricþiei - remediere pierdere pe strada Tudor Vladimirescu zona blocului 74. Mulþumim pentru înþelegere
Hunedoara; Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetelor aflate în autoritatea Consiliului Judeþean Hunedoara întocmite pe secþiunea de funcþionare ºi dezvoltare pentru trimestrul III al anului 2013; Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetului împrumuturilor externe ºi interne ale Consiliului Judeþean Hunedoara pe trimestrul III 2013; Proiect de hotãrâre privind aprobarea virãrilor de credite în cadrul bugetului propriu al Judeþului Hunedoara pe anul 2013; Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de cred-
Au lãsat copacii în voia apei
A
u tãiat copacii ºi au lãsat trunchiurile în albia apei. Totul s-a întâmplat în centrul municipiului Petroºani, iar angajaþii primãriei au lãsat apa sã poarte la vale buºtenii. Diana MITRACHE Mai mulþi copaci au fost tãiaþi în centrul municipiului Petroºani, iar cei care au fãcut asta nu au considerat cã trebuie sã-ºi ducã munca pânã la capãt. Aºa se face cã dupã ce au tãiat copacii ce stãteau pe albia pârâului Maleia, în plin centrul Petroºaniului, i-au lãsat în apã. Unii au reuºit chiar sã pluteascã, dupã ce apele s-au umflat din cauza precipitaþiilor ºi au stat în apã mai bine de o sãptãmânã, dar mai la vale. Primarul spune cã nu ºtia de
Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.
OFER MEDITAÞII
Vânzãri
la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.
Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820
ite bugetare în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2013 ale unor instituþii publice din subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2013 ale spitalelor publice de interes judeþean; Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; Proiect de hotãrâre privind constituirea Comisiei pentru stabilirea ºi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul SC „Transilvania” SA Deva; Diverse.
Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160
aceastã situaþie ºi cã va face verificãri. „O sã verific situaþia. E posibil sã se fi întâmplat acest fenomen. Dacã au cãzut lemnele ce au fost tãiate, în albie, o sã intervenim ºi o sã le luãm de acolo”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului
Preºedinte, Mircea Ioan Moloþ Petroºani, care nu ºtia nimic despre acest incident. Copacii au fost tãiaþi la începutul sãptãmânii, de angajaþii Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat, chiar în zona Judecãtoriei din localitate. Deºi au fost tãiaþi la începutul sãptãmânii trecute, nimeni nu a venit sã îi ridice. Totul s-a fãcut cu girul celor de la biroul de mediu al Primãriei, însã, angajaþii SPADPP nu au dus munca pânã la capãt, din motive doar de ei ºtiute.
NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!
Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.
Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST
16 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013
T
oma Coconea,alãturi de alþi maratoniºti din Petroºani au alergat 600 de kmpânã în Varpalota, oraº din Ungaria, înfrãþit cu Petroºaniul, iar acolo au scos un timp record, la semi maratonul la care au participat. Pentru performanþa lor, primarul Tiberiu Iacob Ridzi le-a mulþumit public. A mers în alergare 600 de kmpânã în Varpalota ºi acolo a fãcut faþã cu brio unui semimaraton, alãturi de alþi temerari din Petroºani, care au gãsit un mod inedit de a nu se despãrþi. Vorbim de Toma Coconea, campionul nostru naþional ºi Nadia Buicã, Daniela Vasiloancã, Ion Barnea ºi Emil Iuga. Cel care îl susþine mereu pe Toma Coconea, prietenul lui cel mai bun de la Vulcan, Daniel
Hãlãstãuan a fost cel care a anunþat public performanþa concetãþenilor noºtri pe un site de socializare. „Echipa de alergãtori petroºeneni, formatã din: Buica Nadia, Vasiloanca Daniela, Barnea Ion, Iuga Emil ºi Tomi Coconea, au încheiat semimaratonul de la VarpalotaUngaria, cu un timp de 1,40h. Alergatorii noºtri au parcurs toatã distanþa legaþi unul de celãlalt cu o
Maratoniºti de top, în Ungaria bandã, ca semn al unitãþii. Felicitãri oameni frumoºi!!!”, a scris Daniel Hãlãstãuan pe contul sãu. Nici Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din
Petroºani, nu a rãmas insensibil la performanþa alor noºtri ºi le-a mulþumit public în acelaºi mod, imediat dupã sosirea delegaþiei nostre în Ungaria, la Varpalota.
„Prietenul nostru Tomi, a ajuns la Varpolota - Ungaria, localitate infrãþitã cu municipiul Petroºani, dupã ce a strãbãtut cei 600 de km între cele douã localitãþi în
Diana MITRACHE
Anvelopãrile s-au încheiat, datoriile au rãmas
Asociaþiile de proprietari, restanþe de peste 300 de mii de lei xecutaþi silit E pentru neplata contribuþiilor. Administraþia localã de la Petrila va demara reabilitarea termicã a 12 imobile din localitate. În tot acest timp existã probleme cu asociaþiile de proprietari care au beneficiat de aceste lucrãri însã nu ºi-au plãtit contribuþiile.
Reprezentanþii administraþiei locale spun cã vor acþiona în judecatã proprietarii care nu ºi-au achitat contribuþia de 20 de procente. ”Rog cetãþenii oraºului Petrila, ºi pe cei care au beneficiat de programul de reabilitare în anii anteriori ºi care au mai datorii la societãþile care au executat lucrãri sã înþeleagã cã va trebui sã îºi plãteascã datoriile. În cazul în
cel mai familiar mod al sãu de a se deplasa: în alergare. De marþi pânã vineri, Tomi a alergat pentru prietenia noastrã cu partenerii noºtri maghiari, între 12 14 ore în fiecare zi. Mulþumesc Tomi Coconea pentru acest gest pe care cred cã nimeni nu-l va putea repeta!”, a scris Tiberiu Iacob Ridzi, pe contul sãu de pe o reþea de socializare. Maratonul spre Varpalota nu a fost uºor, dar totul a venit ca rãspuns al maratoniºtilor maghiari, care în varã au sosit la Pretroºaniîn acelaºi mod, ca semn al prieteniei dintre cele douã localitãþi înfrãþite.
care nu o fac, vom fi obligaþi conform legii sã îi acþionãm în instanþã pentru cã la ora aceasta primãria oraºului Petrila are o datorie de aproximativ 4 miliarde de lei, din care 3 miliarde4 sunt bani ai asociaþilor de proprietari pecare trebuie sã îi încasãm ºi sã îi dãm la firmele care au executat lucrãrile de reabilitare”, a declarat, vineri, primarul oraºului Petrila Ilie Pãducel în cadrul unei conferinþe de presã. Mai multe imobile de pe raza oraºului Petrila vor intra într-un amplu
proces de rabilitare termicã. ”La o parte dintre blocuri se lucreazã, a fost dat ordinul de începere a lucrãrilor, iar cu dezamãgire o spun cã sunt nemulþumit de colaborarea cu o parte din firme pentru cã dumnealor nu au venit sã înceapã lucrãrile”, a spus viceprimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. Blocurile ce vor intra în proces de reabilitare sunt, în principal, cele din Lonea. Monika BACIU
Piaþã Agroalimentarã inauguratã la Vulcan
L
ocuitorii municipiului Vulcan au o piaþã nouã de legume ºi fructe, investiþia fiind realizatã de edilii localitãþii ºi datã în folosinþã la finele sãptãmânii trecute, în cadrul manifestãrilor dedicate Zilelor Recoltei.
„Producãtorii de legume ºi fructe au un loc potrivit pentru comercializarea produselor lor. Investiþia pentru aceastã lucrare este suportatã în totalitate din bugetul local”, a declarat edilul localitãþii Vulcan. Municipiul din vestul Vãii Jiului a fost timp de trei zile în sãrbãtoare, aleºii organizând ºi Zilele Recoltei astfel ca oamenii sã-ºi poatã face aprovizionarea pentru iarnã. Pe lângã legumele ºi fructele mai ieftine decât în mod normal s-a organizat ºi un târg de produse tradiþionale, iar zilele de sâmbãtã ºi duminicã au fost încheiate cu spectacole de muzicã uºoarã ºi popularã. Maximilian GÂNJU