Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 463

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 2 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

‚El lidero’ PSD Petroºani, personaj SF: ”am oameni care joacã pe alte unde...”

Aurelian Serafinceanu, stãpân peste strazi ºi canale

i-a luat cu de la sine putere o bucatã de stradã ª aflatã chiar în „buza” DN 66. Este vorba despre fostul prefect Aurelian Serafinceanu, care, aºa cum rezultã din documente, s-a fãcut stãpân peste o parcelã publicã, iar zeci de oameni nu pot fi branºaþi la canalizare din vina lui.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Valea Jiului pe primul loc la râie, Deva la pãduchi

n urma controalelor efectuÎnoului ate de medici la începutul an ºcolar, au fost descoperiþi peste 200 de elevi cu pãduchi, iar 13 cu râie.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Dezastru în CFR. S-au împlinit 15 ani de „Holocaust” pe calea feratã

e tem sã vorbeascã, se tem sã protesteze, iar o grevã nu mai intrã în discuþie. La 15 ani de la „marea restructurare” a Societãþii Naþionale de Cãi Ferate din România (SNCFR) cei care lucreazã acum în sistem spun cã nu îºi doresc decât sã fie ca înainte.

>>> PAGINILE PAGINILE 8-9

Afumaþi de cei care rãscolesc prin gunoaie

PAGINILE 10-11

eºeurile menajere depozitate la singura groapã de gunoi din Valea Jiului sunt incendiate de cei care rãscolesc în cãutarea fierului, ambalajelor din plastic sau a altor materiale reciclabile.

>>> PAGINA PAGINA A 12-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013

Aurelian Serafinceanu, stãpân peste strazi ºi canale ª

i-a luat cu de la sine putere o bucatã de stradã aflatã chiar în „buza” DN 66. Este vorba despre fostul prefect Aurelian Serafinceanu, care, aºa cum rezultã din documente, s-a fãcut stãpân peste o parcelã publicã, iar zeci de oameni nu pot fi branºaþi la canalizare din vina lui. Constructorul care realizeazã branºarea oamenilor de pe strada Mãrãºeºti din Petroºani ºi-a întrerupt activitatea, ameninþat fiind de oamenii lui Aurelian Serafinceanu, deoarece aceºtia considerã cã le încalcã proprietatea. Totul se întâmplã în plinã stradã, iar din documentele emise de responsabilii din Primãria Petroºani reiese cã parcela cu pricina e una publicã. Nimeni, însã, nu a înþeles sensul actelor doveditoare, iar cei de la Gerom obstrucþioneazã în continuare accesul muncitorilor. „Lucrãrile la proiectul de reabilitare a canalizãrii din Petroºani se fac în baza unei autorizaþii de construcþie emisã de primãrie. Primãria Municipiului Petroºani a emis aceastã hotãrâre având în vedere faptul cã se va

lucra pe domeniul public. Sigur, acum a apãrut o adresã din partea societãþii, în care spune cã drumul spre strada Mãrãºeºti e domeniu privat. Am fãcut adresã la primãrie, iar înapoi am primit o adresã prin care ni se confirmã cã strada Mãrãºeºti este domeniul public al municipiului Petroºani”, a declarat

Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. Cu toate acestea, lucrãrile nu pot continua, deoarece cei care spun cã sunt proprietari nu permit accesul muncitorilor. „Din pãcate acolo lucrãrile au început ºi nu pot continua, fiindcã existã un conflict între constructor ºi o firmã din Petroºani. Trebuie sã rezolvãm cât mai repede, pentru cã altfel proiectul nu se va termina la timp, iar

mai mult decât atat au venit ploile, iar oamenii de pe stradã nu pot merge acasã, din cauzã cã existã acea groapã mare ºi constructorul nu face nimic, fiindcã a primit ameninþãri cã va fi dat în judecatã. Chiar ieri am avut o discuþie cu primarul ca sã rezolve odatã situaþia”, a mai adãugat Avram. Porþiunea cu pricina se aflã chiar la limita proprietãþii private, iar de câþiva ani a fost îngrãditã cu gard, fãrã ca cineva sã se

sesizeze în aceastã privinþã. Totul e ieºit la ivealã doar când a fost nevoie sã se înlocuiascã o þeavã, aflatã în acest loc. Nu este pentru prima datã când firmele controlate de Aurelian Serafinceanu (nr: în acte Aurelian Serafinceanu nu apare cã ar deþine niciuna dintre firmele sale, care nu sunt puþine) intrã în astfel de conflicte, iar în aceastã varã, au mai cerut ºi sã nu îºi achite factura la canalizare ºi au pierdut. Mai exact, una dintre societãþile controlate de fostul prefect de Hunedoara Aurelian

Serafinceanu ºi administratã de Anne – Marie Bartalis, a dat în judecatã mai multe instituþii publice, doar ca sã scape de plata datoriilor la canalizare. Însã, SC Gerom Real Estate a pierdut ºi avea în varã de achitat aproximativ 9.100 de lei pentru acest serviciu. Am încercat sã obþinem ºi punctul de vedere al reprezentanþilor SC Gerom Real Estate dar nici Aurelian Serafinceanu ºi nici Michael Melczer nu au putut fi contactaþi telefonic. Diana MITRACHE

4 Actualitate

u pãrul nins, spatele gârbovit ºi privirea înceþoºatã. Aºa au veni zeci de vârstnici la Primãria Petrila, marþi, unde au fost premiaþi de reprezentanþi pentru longevitate. Acþiunea a avut loc cu ocazia Zilei Internaþionale a Persoanelor Vârstnice. ”Dupã cum se vede o parte dintre cei sãrbãtoriþi au venit astãzi ca sã fim împreunã la sãrbãtorirea Zilei Persoanelor Vârstnice, surprizã plãcutã este cã se afla în mijlocul nostru un cetãþean care astãzi împlineºte 90 de ani domnul Matuºan ºi alãturi de ceilalþi ºi dansului îi adesam aceleaºi gânduri bune, sãnãtate, fericire alãturi de cei dragi ºi apropiaþi. Am spus ºi repet fãrã teamã cã voi

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013

Tinereþea din spatele bãtrâneþii

greºi, au fost ºi sunt niºte oameni deosebiþi, sunt cetãþenii care au participat cu tot ce au avut dumnealor mai bun la construirea ºi dezvoltarea oraºului Petrila ºi a societãþii româneºti. Meritã mulþumirile noastre, meritã sã le luãm exemplul de omenie pe care aceºtia îl au faþã de cetãþeni ºi faþã de semenii lor ºi sã le mulþumim ºi vreu sã le

spun în încheiere cã îi respectãm ºi îi iubim”, a spus Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. ”Strãbunicii” au trecut prin multe. Viaþa lor a fost presãratã ºi cu bune, dar ºi cu rele, însã acum dupã aproape un secol de viaþã îºi aduc aminte cu plãcere de tinereþe. ”Au trecut ºi mai bine ºi mai rãu, pentru cã dacã e doar bine nu ºti cã trãieºti dar aºa a

fost cum trebuie. Dacã ar fi fost dupã mine treceau mai greu dar am ºi ginere ºi am ºi fica care au grijã de mine. Când vede cã este ceva îmi mai da cu nuiaua. Sunt foarte mulþumit pentru cã dacã ar avea fiecare bãtrân aºa copii ar duce o viaþã foarte bunã”, spune un bãtrânel. Altul are însã amintiri ºi cu tatãl

“Cine nu are bãtrâni, sã-ºi cumpere”

vorbã din bãtrâni spune cã cine nu are bãtrâni, sã-ºi cumpere! Aceºti oameni care au ajuns la o etate pânã la care au vãzut ºi trãit câte nu am crede noi, cei mai tineri, au fost sãrbãtoriþi ieri de Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice. La Petrila, primãria, la fel ca în fiecare an, a pregãtit o manifestare în cinstea acestora. Vârstnicii, gârboviþi de ani ºi de problemele de sãnãtate, au venit ºi au fost premiaþi de administraþie cu câte o felicitare, o diplomã ºi o sumã modicã de bani. “ Este un semn de preþurire pentru noi, sã putem face ceva pentru aceºti oameni. Mãcar atâta, pentru cã ei meritã mult mai mult ”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila.

V iaþã fãrã regrete

Anii au trecut în neºtire, unul dupã altul. A fost ºi bine, dar a fost ºi greu, spun acum bãtânii de peste 90 de ani. Dar, cu toate acestea, împlinirile sunt mai multe decât regretele. “A fost bine, în mare parte. Am

trecut cu fruntea sus peste toate. Nu am avut încotro, altfel nu ajungeam la vârsta asta”, ne-a declarat Rozalia Mate, o doamnã în vârstã de 92 de ani.

u mintea clarã, dar trupul îndoit…

Energic ºi lipsit de inhibiþii, Alexandru Dobocan, decanul de vârstã al veteranilor de rãzboi din Petrila, are mintea vie ºi mai clarã decât mulþi oameni tineri. Om cu iniþiativã întotdeauna, el mereu s-a exprimat liber. “Ei mi-s de la Cluj. De tânãr, de la 17 ani am plecat de acasã ºi nu-mi pare rãu. Am venit în Valea Jiului sã muncesc ºi am fãcut-o zeci de ani. Acum, când sunt mai aproape de cimitir, mã uit înapoi la viaþa mea ºi nu-mi pare rãu de nimic”, a afirmat Alexandru Dobocan, un veteran

în vârstã de 94 de ani.

mintiri din Rusia

Dar, de cealaltã parte a mesei stã nea’ Aurel, care tocmai ieri, 1 Octombrie, a împlinit 90 de ani. Cu ochii vioi

ºi jucãuºi, îºi aduce aminte de tinereþe ºi de fetele din Rusia. “Nici nu mai ºtiu când au trecut anii, unul dupã altul. Dar, ce frumos era în Rusia, cu fetele. Am întâlnit odatã una care m-a învãþat ºi ruseºte. Era tare frumoasã ºi puteam sã rãmân acolo..”, a spus nea’ Aurel Matuºan. În total, la Petrila au fost premiaþi 21 de vârstnici cu vârsta de peste 90 de ani, iar la finalul ceremoniei ei au servit câte o prãjiturã ºi o cupã de ºampanie. Luiza ANDRONACHE

edilului Ilie Pãducel. Bãtrânelul spune cã a fost camarad de rãzboi cu tatãl lui Pãducel. ”Anii au trecut cu bucuri cã am fost sãnãtos. Sunt de la Cluj iar în anii 40 când s-a cedat am venit aici. Am lucrat puþin în mina ºi dupã aceea am fost luat în armatã, la vânãtori de munte. În rãzboi m-am dus cu bucurie pentru cã am fost tânãr ºi am luptat cu drag pentru cã am iubit þara noastrã româneascã ºi o iubesc ºi acum pentru cã România este ca ºi o floare, cine nu o grijeºte moare. Noi am grijit þarã ºi ne este drag de þara româneascã. Cu tatãl primarului am fost împreunã la rãzboi. Primarul este foarte amabil cu noi ºi când ne vede ne salutã cu bucurie ºi ne grijeºte de noi ºi de oraºul nostru. Amintirile au fost frumoase pentru cã nu am fost rãnit în rãzboi ºi am putut merge înainte, a ajutat Dumnezeu sã fiu sãnãtos ºi sã vin acasã ºi am lucrat la mâna pentru a ne câºtiga pâinea cea de toate zilele. Am

ajuns acum la bãtrâneþe 84 de ani ºi este bine”, spune un alt bãtrânel. Înaintaºii noºtri au ºi o reþetã pentru longevitate. Munca este cea care i-a þinut în viaþã. ”Secretul este sã munceºti ºi sã te bucuri de viaþã. Sunt bucuros cã mã pot scula, pot sã fac patul, cã pot duce afarã gunoiul, cã am prieteni ºi pot face vizite la alþi prieteni care sunt bolnavi ºi care nu pot ieºi din casã. Mi-au murit doi copii iar de opt ani sunt singur dar mã descurc ºi þin cont de faptul cã viaþa nu aparþine numai celor de 20 de ani ci ea aparþine ºi bãtrânilor”, spune un alt bãtrân. 21 de persoane vârstnice au fost premiate de administraþia ºi consiliul local de la Petrila. Fiecare vârstnic a primit câte o diplomã, un tort, dar ºi un plic cu o sumã de bani. Cu toate cã mulþi dintre vârstnicii prezenþi au trecut de vârsta de 90 de ani aceºtia au ochii senini ºi nu ºi-au pierdut încã speranþa. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013

Valea Jiului pe primul loc la râie, Deva la pãduchi

n urma controalelor efectuate de medici la începutul noului an ºcolar, au fost descoperiþi peste 200 de elevi cu pãduchi, iar 13 cu râie. Toate cazurile de scabie au fost descoperite în unitãþile de învãþãmânt din Valea Jiului. Medicii au ºi o veste bunã, dupã ce au refãcut controlul n-au mai fost gãsite cazuri de pediculozã sau scabie. Controalele în unitãþile ºcolare din judeþul Hunedoara au

fost derulate de 17 medici din reþeaua ºcolarã, dar ºi de medicii de familie din zonele unde nu sunt

Campanie de vaccinare împotriva “bolilor copilãriei”

irecþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara va demara în perioada imediat urmãtoare o campanie de vaccinare pentru imunizarea copiilor de 7 ani(clasa I) cu vaccin rujeolic-rubeolic-oreion. Campania face parte Programul national de imunizare pentru prevenirea aparitiei in colectivitatile de copii a cazurilor de „boli ale copilariei” - rujeolarubeola-oreion. “Aceasta imunizare constã in inocularea la copiii de 7 ani a celei de a doua doze de vaccin ; prima dozã fiind inoculatã la varsta de 1 an (conform Programul national de imunizare)”, declarã medic primar igiena dr. Cecilia Birãu purtãtor de cuvânt DSP. Necesarul de vaccin, respectiv 2647 de doze a

medici ºcolari. Conform DSP Hunedoara au fost examinaþi 40.917 elevi în luna septem-

fost trimis de cãtre DSP Hunedoara la Ministerul Sãnãtãþii, vaccinarea urmând a se realiza de catre reþeaua de medici ºcolari din judeþ, iar acolo unde nu exista medici ºcolari de catre medicii de familie vaccinatori. Judeþului Hunedoara iau fost repartizate un numar de 3850 de doze de vaccin rujeolic-rubeolicoreion care vor fi utilizate atât pentru campania ºcolara cat ºi de cãtre medicii de familie pentru vaccinarea copiilor de 1 an care sunt inscriºi pe listele lor la cabinet. “Pãrintii sunt cei care rãspund de sãnãtatea copiilor, iar vaccinarea este o metodã pentru asigurarea imunitãþii organismului faþã de o anumita boalã fãrã ca acesta sã treacã prin boalã. Astfel toate statele de pe mapamond ,deci si Romania, fac eforturi prin programe de sãnãtate sa asigure imunizarea populaþiei infantile fata de boli infecto-contagioase care pun in pericol sãnãtatea acestei populaþii cat si a intregii populaþii”, a precizat dr. Cecilia Birãu purtãtor de cuvânt DSP. Marius MITRACHE

brie a.c., iar la control au fost descoperite 415 de afecþiuni la ºcolari. Medicii au descoperit ºi 39 de copii cu boli infecþioase ºi parazitare precum ºi 8 cazuri de micoze. În privinþa ºcolarilor depistaþi cu pãduchi, au fost descoperite 209 cazuri din care 65 în zona Vãii Jiului, 65 în zona Deva, 41 în zona Hunedoara, 35 zona Orãºtie ºi 3 în Geoagiu. Mai grav este cã s-au gãsit elevi cu râie o afecþiune care se transmite

foarte uºor, în Valea Jiului fiind înregistrate 13 cazuri. « Dupã recontrol nu au mai fost depistate boli infecþioase ºi parazitare. Deci la aceastã orã în judeþul Hunedoara, medicii ºcolari nu au mai semnalat cazuri de pediculozã ºi de scabie. Pentru a menþine o stare de sãnãtate corespunzãtoare în colectivitãþile de copii ºi tineri, sfãtuim pãrinþii ca la începutul anului ºcolar, cât ºi pe parcursul acestuia, dacã copilul prezintã

semne ºi simptome de boalã acutã infecþioasã ºi/sau parazitarã (febrã, dureri abdominale, dureri musculare, cefalee, roºeaþã la nivelul tegumentelor, semne de grataj, agitaþie) sã se prezinte la medicul de familie pentru stabilirea unui diagnostic ºi efectuarea unui tratament adecvat », precizeazã Dr. Cecilia Birãu, purtãtorul de cuvânt al Direcþiei de Sãnãtate PublicãHunedoara. Maximilian GÂNJU

Sute de întreruperi de sarcinã în primul trimestru al acestui an

ute de avorturi în primul semestru al acestui an. Reprezentanþii Direcþiei de sãnãtate Publicã Hunedoara au fãcut publicã statistica natalitãþii, dar ºi a avorturilor din judeþ. Conform Calendarului Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii în perioada 26 septembrie – 15 octombrie 2013 se desfãºoarã Campania „Ziua Mondialã a Contracepþiei”, ºi are ca slogan „Tinerilor le place sã încerce. Ia atitudine!”. Acþiunile au drept scop reducerea apariþiei sarcinilor nedorite ºi creºterea conºtientizãrii importanþei contracepþiei. Scopul campaniei este de a atrage atenþia asupra importanþei sãnãtãþii reproducerii ºi a planificãrii familiale ºi de conºtientizare a tinerelor ºi tuturor femeilor de vârstã fertilã asupra riscului unei sarcini nedorite. Campania stimuleazã populaþia sã-ºi însuºeascã informaþii corecte privind

metodele contraceptive ºi sãnãtatea reproducerii. În perioada 22 – 25 mai 2013 a avut loc prima Conferinþã globalã asupra contracepþiei, sãnãtãþii reproductive ºi sexuale, la Copenhaga, la care au participat 92 de þãri. Doar în primul semestru al acestui an au fost înregistrate 339 de întreruperi de

sarcinã, faþã de 348 câte au existat în aceeaºi perioadã a anului trecut. Anul acesta numãrul întreruperilor de sarcinã a fost cu 9 mai mic faþã de anul trecut. În tot acest timp existã ºi femei care vor sã dea naºtere unui copil, iar numãrul acestora este de 1048 în primul semestru al acestui an. Douã cazuri în plus au fost înregistrate anul acesta faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. În ceea ce priveºte natalitatea, în primul semestru al acestui an, numãrul copiilor nãscuþi a fost mai mic faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, când au fost aduºi pe lume 1514 micuþi. Anul acesta numãrul naºterilor a fost de doar 1490. Monika BACIU

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013

Cãldurã în ºcolile petrilene

Rezultate slabe

etrila nu depinde de termoficare. Astfel, elevii care studiazã la unitãþile de învãþãmânt de pe raza oraºului Petrila nu sunt nevoiþi sã îngheþe în clase. Datoritã temeraturilor scãzute, administraþia localã de la Petrila a decis sã porneascã sistemul de încãlzire de la toate cele 16 ºcoli de pe raza oraºului. Începând din data de 1 octombrie, reprezentanþii administraþiei au pus în funcþiune centralele.

”Este cãldurã în ºcoli ºi sunt condiþii corespunzãtoare în toate cele 16 unitãþi de pe raza oraºului Petrila. În afarã de ºcolile ºi grãdiniþele de la Cimpa ºi Jieþ unde încãlzirea este centralã cu lemne, restul unitãþilor sunt pe centrale cu gaz”, a declarat Ilie Pãducel,

primarul oraºului Petrila. La Petroºani, însã, situaþia este diferitã. În clase este frig din cauza faptului cã serviciul de termoficare încã nu a început furnizarea agentului termic din cauza

lucrãrilor de mentenanþã de la Termocentrala Paroºeni. Când aceste lucrãri vor fi finalizate, iar instalaþia umplutã, atunci se va furniza cãldurã în ºcolile din Petroºani.

Lemn ºi cãrbuni de vânzare, la mica publicitate

emperaturile scãzute din ultimele zile au fãcut ca tot mai mulþi locuitori din Valea Jiului sã dea drumul la încãlzire. Mulþi dintre aceºtia se încãlzesc cu lemn, iar scãderea temperaturilor este manã cereascã pentru comercianþii de masã lemnoasã, dar ºi de cãrbuni. Monika BACIU Un sãculeþ de lemn pentru foc se vinde cu 25 de lei, în timp ce un sac de cãrbune variazã între 8,5 ºi 10 lei. Anunþurile de acest gen sunt la mare cãutare în ziarele de mica publicitate, iar comercianþii aplicã ºi reduceri pentru cantitãþi mari de lemn sau cãrbune

achiziþionate. Pentru o casã de mãrime medie, o facturã la gaze în

lunile de iarnã ajunge la o valoare cuprinsã între 400 ºi 600 de lei pe

lunã, în funcþie de temperaturile înregistrate în luna respectivã. Astfel, un calcul simplu, pentru lunile noiembrie, decembrie, ianuarie ºi februarie, duc costurile unei ierni la aproximativ 2000 de lei. În schimb, posesorii centralelor termine pe lemne,

ies mai câºtigaþi, pe parcursul unei ierni fiind nevoie pentru încãlzirea tot a unei case de mãrime medie, de aproximativ 10 metri steri de lemne, ceea ce conform preþurilor din zona noastrã se ridicã undeva în jurul sumei de 1200 de lei.

Nu e vreme de plimbãri. La munte e frig ºi ceaþã

oamnã în toatã regula în judeþul Hunedoara, unde temperaturile au scãzut extrem de mult, iar ploile cad fãrã încetare. În zonele montane este ºi mai frig, iar turiºtii sunt sfãtuiþi sã evite traseele. Carmen COSMAN E foarte frig, chiar ºi pentru aceastã perioadã a anului, iar salvamontiºtii hunedoreni îi sfãtuiesc pe turiºti sã evite deplasãrile pe traseele de munte. În zona montanã este

umezealã ºi ceaþã, iar la altitudini de 2.000 de metri au fost semnalate chiar ºi ninsori. ‘’Nu le recomandãm turiºtilor sã plece pe traseele montane, deoarece este foarte frig, iar ceaþa densã face ca vizibilitatea sã fie extrem de redusã.

Ploile sunt foarte reci ºi creeazã un disconfort accentuat, ce poate duce la hipotermie”, a declarat ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara,

Ovidiu Bodean. Aºa cã, dacã aveþi poftã de o drumeþie montanã este de preferat sã mai aºteptaþi câteva zile, pânã când vremea se va mai îmbunãtãþi.

n judeþul Hunedoara, la Bursa Locurilor de Muncã pentru Absolvenþi, au fost oferite, în total, 209 posturi. Cele mai multe în Hunedoara – 64, Deva – 38 ºi Lupeni – 34. În total, la acþiune au participat 766 de tineri. 174 în Hunedoara, 150 în Petroºani ºi 112 în Deva. Mircea NISTOR

În final, 102 absolvenþi au fost selectaþi în vederea încadrãrii, 24 fiind angajaþi pe loc. Dintre aceºtia, cei mai mulþi ºi-au gãsit un loc de muncã în Deva – 5 ºi Lupeni – 4. În celelalte localitãþi ale Vãii Jiului au fost angajaþi doar 2 absolvenþi, ambii în Petroºani, ca ºi muncitori necalificaþi.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013

Rechizite de la Caritas

Soluþii pentru restricþiile autovehiculelor de mare tonaj

ãducel vrea soluþii pentru restricþiile de circulaþie a autovehiculelor de mare tonaj. Consilierii judeþeni au impus mai multe restricþii pe drumurile judeþene. Printre drumurile vizate se numãrã ºi Petrila – Jieþ, iar edilul petrilean, vrea ca instituþia judeþeanã sã vinã cu soluþii pentru aceste restricþii. ”Domnii de la Consiliul Judeþean care au în administrare, dar în proprietate aceste drumuri sã ia mãsuri,

dar sã dea alte soluþii pentru cã nu putem sã oprim aceste utilaje ºi maºini ca sã circule pe drumurile respective, doar sã se punã restricþii de vitezã sau de încãrcãturã pentru cã este drum public, dar dacã dânºii au legislaþie în acest este

Continuã aprecierea leului Leul s-a apreciat în faþa principalelor valute, ca o consecinþã a creºterii euro/dolar, dupã ce democraþii ºi republicanii nu au reuºit, luni noaptea, sã cadã de acord asupra bugetului public al SUA, mãrul discordiei fiind reprezentat de programul de sãnãtate publicã susþinut de preºedintele Obama (Obamacare). În aceste condiþii, statul federal american a intrat în ºomaj tehnic parþial, pentru prima datã în ultimii 17 ani, ceea ce are ca efect pierderi zilnice pentru economia SUA de circa 300 milioane de dolari. Pe acest fond, cursul euro a coborât de la 4,4604 la 4,4560 lei. Piaþa s-a deschis la 4,46 – 4,4630 lei, valori apropiate de cele de la închiderea de luni, pentru ca apoi cotaþiile sã scadã spre 4,4550 lei, la ora 14:00 ele fiind de 4,4540 – 4,4570 lei. Cursul dolarului american a coborât de la 3,3051 la 3,2894 lei, iar francul elveþian a scãzut de la 3,6505, cel mai înalt nivel începând cu 25 iunie, la

este hotãrârea dumnealor ºi eu nu comentez aceste hotãrâri. Precis vor gãsi soluþia cea mai înþeleaptã pentru rezolvarea acestei probleme”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Edilul recunoaºte cã de ani de zile pe acest tronson se transportã masã lemnoasã, dar ºi alte încãrcãturi. Însã totodatã acesta spune cã pânã acum drumul nu a fost avariat. ”Eu zic cã dacã se va circula, se va controla ºi se vor lua mãsuri împotriva celor care duc

3,6377 lei. Monedele din regiune consemnau variaþii mixte faþã de euro. Cea polonezã se deprecia la 4,216 – 4,23 zloþi iar cea maghiarã se întãrea la 296,1 – 297,9 forinþi. Speranþele cã Rezerva Federalã americanã va continua ºi în urmãtoarele luni sã alimenteze cu lichiditãþi pieþele, care se ridicã în fiecare lunã la 85 miliarde dolari, au produs creºteri semnificative ale burselor. Un exemplu bun este cea de la Bucureºti, unde indicele BET se apropie de pragul psihologic de 6.000 de puncte, cel mai ridicat nivel de la începutul crizei. Perechea euro/dolar creºtea la 1,3518 -1,3588 dolari, maxim al ultimelor opt luni ºi jumãtate, în lipsa unui acord în Congresul SUA. Investitorii sunt atenþi ºi la veºtile din Europa, unde Italia ar putea reintra în crizã politicã, datoritã lui Silvio Berlusconi, iar mâine se va desfãºura ºedinþa de politicã monetarã a BCE. În piaþa la termen de la Sibiu, euro urca pentru decembrie la 1,3545 – 1,3599 dolari, iar uncia de aur se tranzacþiona pentru scadenþa lunarã la 1.326 – 1.329 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00

o încãrcãturã mai mare atunci nu se va deteriora pentru cã drumul respectiv ºi infrastructura a fost calculatã pentru astfel de autovehicule. S-a ºi transportat, eu vã spun cã sunt primar de peste 17 ani ºi eu am fost cel care am asfaltat drumul pe Jieþ ºi se prezintã destul de bine dupã ce pe Jieþ s-a circulat ani de zile cu maºini încãrcate cu zeci de metri cubi de lemn de balast, de tot ce s-a dus pe drumul respectiv. A rezistat. Dacã este legislaþie în acest sens, Consiliul Judeþean cred cã o va aplica cu siguranþã”, a mai spus edilul. Restricþiile de greutate îi afecteazã în primul rând pe cei care deþin gatere în zonã, pentru cã zona a devenit un Rai al oamenilor de afaceri care au ca obiect de activitate exploatarea forestierã. Monika BACIU

cþiunea de acordare de rechizite ºcolare de cãtre filiala din Petroºani a Caritas a luat sfârºit. Dupã ce în prima etapã 6 copii cu rezultate bune la învãþãturã care provin din familii sãrace au beneficiat de „darurile” oferite de cãtre reprezentanþii fundaþiei, ieri, alþi câþiva copii au primit caiete, plastilinã, creioane de colorat sau carioci. „Acþiunea a fost prelungitã, din 16 septembrie, cu încã douã sãptãmâni. Asta, deoarece, pãrinþii au fost informaþi dupã debutul anului ºcolar de ce rechizite au nevoie copiii lor ºi au mai avut de fãcut cumpãrãturi. Consider cã a fost o acþiune de succes pentru cã am observat cã oamenii au devenit mai sensibili la problemele ºi nevoile cu care se confruntã concetãþenii lor”, a declarat Nicu Rotaru, reprezentant Caritas Petroºani. În aceastã toamnã, filiala localã a Caritas va derula ºi o altã acþiune de solidaritate cu persoanele provenite din familii cu probleme sociale. Este vorba despre „Un milion de stele pentru nevoiaºi” programatã a se desfãºura în data de 11 octombrie. Mir cea NISTOR

Din nou la coadã

datã cu sosirea noului transport de alimente europene gratuite persoanele nevoiaºe din Petroºani s-au înregimentat din nou la coadã. De luni, primii fiind ºomerii, urmaþi de pensionari, persoanele cu dizabilitãþi ºi VMG-iºtii, aceºtia primesc (din partea Uniunii Europene) mãlai, roºii în suc propriu, ulei ºi zahãr. „Am primit un nou transport ºi am reînceput distribuirea de alimente

cãtre beneficiari”, a precizat Loredana Piþ, ºef serviciu Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã Petroºani. Tot din aceastã sãptãmânã a fost reluatã ºi distribuirea de fãinã cãtre cei care nu ºi-au ridicat încã raþiile la acest sortiment. „Am primit încã 9 tone de fãinã care, cred, va fi suficientã pentru aceastã sãptãmânã”, a mai spus Loredana Piþ. Vineri urmeazã a sosi în Petroºani ºi mierea, repartizarea acesteia cãtre familiile nevoiaºe urmând a debuta sãptãmâna viitoare. Mir cea NISTOR

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013

Dezastru în CFR. S-au împlinit 15 ani de „Holocaust” pe calea feratã S

Cel puþin la nivel declarativ s-a dorit eficientizarea activitãþilor pe calea feratã, prin spargerea colosului reprezentat de SNCFR. Artizan a fost actualul Preºedinte al României, Traian Bãsescu, care pe atunci era ministru al Trasporturilor. La 15 ani de la marea restructurare, realitatea este, însã cruntã ºi, cel mai grav, ceferiºtii nu ne pot da asigurãri cã e sigurã cãlãtoria pe cãile ferate române. Se tem însã sã vorbeascã, pentru cã ar rãmâne

imediat fãrã locuri de muncã, cred ei. O fac, însã, sub protecþia anonimatului câþiva dintre ei, care sperã cã mãcar acum, în ceasul al treisprezecelea, lucrurile se vor îndrepta. „Locomotivele pe care lucrãm sunt din anii 50 – 70. Vara mai este cum mai este, cã mai deschidem geamurile, dar iarna îngheþãm de frig pânã la destinaþie. Dar asta ar fi cea mai micã problemã. Majoritatea reparaþiilor sunt fãcute de mântuialã, de firmele de casã”, spune un mecanic de locomotivã de al un tren de marfã ce

tranziteazã Gara Petroºani. Nu este singurul care reclamã condiþiile proaste de pe calea feratã. „Cãlãtoria cu trenul, din pãcate, nu e sigurã. Mergem cu vitezã redusã, de teamã sã nu se întâmple vreun accident. Au luat firme de casã contractele, pe preþuri extrem de avantajoase, dar lucrãrile nu sunt întotdeauna aºa cum ar trebui sã fie. ªi mai este ºi problema copacilor de pe margine, ºi nu doar în zona asta. Crengile lor ating liniile de înaltã tensiune ºi când plouã se pot produce scurtcircuite. Ni s-a întâmplat ºi am pierdut timp preþios pânã s-a remediat defecþiunea. Sunt multe probleme pe calea feratã”, spune un alt reprezentant al CFR. Cã lucrurile stau aºa o dovedesc ºi fotografiile care au început sã

circule în spaþiul virtual ºi care aratã clar care este realitatea: locomotive vechi, distruse pe interior de îndelungata folosinþã, ori semnale acoperite de vegetaþia crescutã haotic pe marginea cãii ferate. Iar în teren, din pãcate, lucrurile nu diferã de cele prezentate de cei

din interior: ºine deformate sub greutatea garniturilor de tren, traverse lipsã, ºuruburi rupte sau semnale acoperite de vegetaþia abundentã. Concluzia este tristã: cãlãtoria cu trenul a devenit un sport extrem ºi în orice moment s-ar putea produce o tragedie pe calea feratã.

Diplome pentru cei mai fericiþi bunici D

iplome, ºampanie ºi amintiri depãnate împreunã. Cele mai trainice familii din Petroºani au primit distincþii de la primar ºi consiliul local, în semn de preþuire. A fost ziua vârstnicilor. Diana MITRACHE Familiile care au împlinit în acest an o jumãtate de secol au fost felicitate de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, pentru performanþa de a trãi o viaþã demnã. A fost un prilej de bucurie, pentru aceºti oameni, care ne pot fi oricând exemple de urmat ºi care ne dau sfaturi de viaþã. „E nevoie

de înþelegere, bunãtate.Tinerii de azi ar trebui s ã fie cât mai înþelepþi ºi sã lase unul dupã altul”,ne sfãtuieºte Elena Tuhuþ, iar soþul sãu, Simion o aprobã: „Aºa am învãþat noi. Se spune cã e mai bine sã laºi supãrarea de searã pânã dimineaþã, cã trece”. „Iubirea ºi dragostea e reþeta. Dragostea între soþ ºi soþie. Noi ne-am luat din

dragoste ºi ne iubim ºi de 50 de ani ducem totul în doi. Când a fost viaþa mai bunã, am fost amândoi, când a fost mai puþin

bunã,iar am fost amândoi.”, ne povesteºte ºi Ioan Ecselei, În timp ce soþia sa, Ida mãrturiseºte cã îºi aminteºte acum „Toate

lucrurile frumoase”. Alþii s-au bucurat cã au ajuns pânã aici, iar Lucreþia Þãran a venit cu soþul ei, ambii îmbrãcaþi în

r vrea sã se întoarcã în timp

Singura dorinþã a angajaþilor din CFR, indiferent de divizia unde lucreazã, ar fi sã se întoarcã în timp, adicã înainte de 1 octombrie 1998, când SNCFR a fost spartã: „Sunt 15 ani de Holocaust pe calea feratã, 15 ani de când a început distrugerea. Probabil, cei care au fost sau sunt acum la minister îºi doresc sã arate cã nu e viabil transportul pe calea feratã. Or fi alte interese…”. De precizat cã actualele mari companii de cale feratã din România reprezintã "bucãþi" ale fostei Societãþi Naþionale a Cãilor Ferate din Române (SNCFR), care a fost "spartã" pe 1 octombrie 1998,

straie momârlãneºti, aºa cum s-au cunoscut acum o jumãtate de veac. „E bine cã am ajuns anii aceºtia aºa cum sunt. A fost ºi bine ºi rãu, dar a trecut ºi am ajuns aici”, ne-a spus femeia. Emoþionat de prezenþa unor oameni cu familii deosebite, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a recunoscut cã

printro ordonanþã de urgenþã. Ruperea colosului s-a fãcut în urma unui plan de restructurare a sistemului feroviar din România pus la punct de firma americanã Seneca la cererea autoritãþilor române. Motivul invocat pentru spargerea SNCFR a fost evitarea colapsului sistemului naþional de cale feratã, consid-

lor le datorãm ceea ce avem azi ºi a þinut sã precizeze cã pensionarii noºtri sunt mai fericiþi ca alþii din alte þãri. „Cred cã noi, românii, chiar dacã nu avem o situaþie financiarã extraordinarã, vorbesc în general, avem o mare bogãþie ce nu poate fi evaluatã în bani. ªi anume, avem acea dragoste faþã

de pãrinþi ºi de copii. Vã spun aceste lucruri, pentru cã am vãzut în Europa, în þãri ca Olanda, Germania, Austria, unde toatã lumea are tot ce vrea, vârstnicii stau foarte bine în azile de 4 stele. E adevãrat, ei au condiþii materiale extraordinare, dar sunt goi pe dinãuntru”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani, pensionarilor sãrbãtoriþi, care au umplut sala cu fiii ºi nepoþii ce au þinut sã le fie alãturi. Preotul Octavian

erându-se cã individualizarea companiilor, respectiv scoaterea lor de sub un buget unic, va eficientiza activitatea de cale feratã. Din pãcate, însã, mãsura nu ºi-a atins scopul pentru cã niciuna dintre cele trei mari companii de cale feratã nu a devenit în timp rentabilã, ci din contrã, au continuat sã acumuleze datorii.

Pãtraºcu a fost fãcut cetãþean de onoare, pentru întrega sa activitate în spijinul comunitãþii, iar tot la ziua vãrstnicilor a fost premiatã ºi o bãtrânicã ce în decembrie va împlini 101 ani. Ileana Iosif a venit la Petroºani pentru a-ºi lua diploma ºi rudele sale au recunoscut cã ºi acum,la venerabila sa vâsrtã ºtie exact ce are de fãcut ºi e un model pentru toþi.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013

Dezastru în CFR. S-au împlinit 15 ani de „Holocaust” pe calea feratã S

Diplome pentru cei mai fericiþi bunici D

dragoste ºi ne iubim ºi de 50 de ani ducem totul în doi. Când a fost viaþa mai bunã, am fost amândoi, când a fost mai puþin

bunã,iar am fost amândoi.”, ne povesteºte ºi Ioan Ecselei, În timp ce soþia sa, Ida mãrturiseºte cã îºi aminteºte acum „Toate

lucrurile frumoase”. Alþii s-au bucurat cã au ajuns pânã aici, iar Lucreþia Þãran a venit cu soþul ei, ambii îmbrãcaþi în

r vrea sã se întoarcã în timp

10 Politic

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013

‚El lidero’ PSD Petroºani,

personaj SF: ”am oameni care joacã pe alte unde...” de la PNL Petrila, a fost prezentatã preºedintelui Rus, care a aprobat verbal participarea mai multor membrii PSD la conferinþa colegilor de alianþã. Despre acþiunea tinerilor, în prezenta ziariºtilor a fost informat liderul Rus. Ulterior vicepreºedinta a primit avertisment verbal cã la urmãtoarea abatere va fi exclusã din partid– n.n.)

n ºedinþa Biroului Executiv PSD Petroºani de luni, 30 septembrie, liderul Ioan Rus a pãtrujelit mãrunt, primitiv, ca la piaþã, propriii colegi, pe liberali, începând de la cel din capul judeþului pânã la Costel Avram, pe presa care îl atinge, ziariºti ºi ziare pentru cã-l trag de mânecã, cã va da în judecatã pe unii, cã se va rupe de alþii etc., etc. Dupã ce am stat îndelung de vorbã cu preºedintele PSD Petroºani pentru a-l întreba de ce ºi ce, acesta ne-a repetat, în mare, ceea ce denigrase în respectiva ºedinþã, exceptând faptul cã ziariºtii nu sunt buni ºi cã ”în judecatã, Florin Nicolae a spus cã vã dã”. În viziunea liderului PSD Petroºani, tensiunile majore existente în organizaþie se datorezã celor care nu l-au votat ca preºedinte, care acum se rãzbunã, iar pe cei care au crezut în el, fãrã nici o pretenþie, ºi acum s-au depãrtat dezamãgiþi, i-a catalogat ca fiind ”oameni care joacã pe alte unde, am sã vã explic motivaþiile când vom fi faþã în faþã”. Apoi mai sunt cei cãrora li se pare cã acest comportament al ºefului de partid de denigrare a tuturor, bârfa ca la buza ºanþului, - despre spuse ºi nespuse, despre ”cuplãrai” ºi cine cu cine se iubeºte, cine cu cine este prieten, pe copilul cui a angajat ºi tatãl e supãrat etc., etc, iar când intrã în biroul sãu unul îl denigrazã pe precedentul, apoi altul ºi altul, ca un tãvãlug al intrigilor ºi invenþiilor pentru a

- ”A venit Viorel Pascu ºi mi-a spus ce vorbesc alþii (membrii PSD – n.n.) prin oraº. Mi-a spus cã sunt rãi ºi cã printre altele vorbesc cã organizaþia PSD Petroºani este condusã de Livezeni (sindicatul lui Sandu Daniel ºi fam. ªipeþan – n.n.). Pãi dacã am o forþã acolo acum, înseamnã cã am realizat ceva”.

pãrea el, ºeful, cã are mereu dreptate.

us susþine ceea ce neagã: toþi sunt rãi ºi toþi conspirã, doar EL.... Ioan Rus a negat toate aceste lucruri pe care i le reproºeazã colegii, pardon – subordonaþii, ºi nu ºtim de ce. Pentru cã a început denigrarea ºi la telefon atunci când i-am cerut punctul de vedere ºi i-a luat la rând. Vã redãm doar câteva afirmaþii, pentru cã ele au fost mult mai multe, iar concluzia poate fi una singurã: toþi sunt rãi, doar liderul – bun. - ”Pe dr. Popescu nu te puteai baza. Azi, era trup ºi suflet, mâine spunea altceva. Oare eu chiar n-am fãcut nimic pentru el? Sã fim serioºi”

- ”Unii nu acceptã înfrângerea, ca dl. Postolache, deºi eu am discutat cu el, am ºtiut cã nu are bani, atunci dupã alegeri ºi mi-am oferit ajutorul ºi acum mã trezesc cu atacurile astea” (!?) - ”Acþiunea cu violenþa în familie nu a fost a femeilor. Deci nu e chiar aºa cum se laudã. Au fost aduse dinafarã... ªi la alegerile lor, ce mi-au putut auzi urechile, m-am îngrozit. Chiar le-am rugat sã facã

echipã ºi mi-au lãsat pe dianafarã secretarul ºi trezorierul...” - ”Neamþu (Dorel) mã criticã pentru cã v-am angajat pe dv. în campania electoralã ºi nu pe el. Dar sã vinã sã spunã concret ce vrea sã fac, nu sã facã filozofie ca un apostol fãrã sã spunã nimic... I-am angajat copilul când dv. eraþi la Matinal ºi aþi avut acele rãzboaie cu Serafinceanu ºi nu vreþi sã ºtiþi ce mi-am auzit! Dar i-am spus

cã e treaba mea...” - ”Mariana Popa a fãcut chestia aia cu PNL, la Petrila. Or, trebuia ca eu sã deleg oamenii care sã participe la conferinþa aia. Am auzit cã nici nu mi-am salutat colegii, dar eu am venit cu Nicula dupã ce au venit ei, dar nu am avut loc lângã ei. Apoi acþiunea tinerilor cu Salvaþi mineritul, de care nu am ºtiut ” (Invitaþia, primitã de vicepreºedinta Popa

- ”Cu Victor Bãdârcã ºi Mihai Ermoiu m-am certat pentru Postolache care n-a ºtiut sã piardã” - ”Era în interesul unei persoane sã picure la presã cã pleacã trei consilieri. Adicã pleacã trei ca sã intre acea persoanã, conform listei, în Consiliul Local” - ”De dupã alegeri, nu mai vin la partid, discutã în afara partidului, se adunã pe la crâºme, prin oraº ºi bârfesc. La muncã nu se înghesuie, dar au numai pretenþii...”(?!)

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013

‚El lidero’ PSD Petroºani,

Politic 11

personaj SF: ”am oameni care joacã pe alte unde...” - ”Liberalii nu sunt fair play. Îmi spune mie Avram cã am pus umãrul sã-l dau jos pe Drãgoescu ºi cã sunt de partea lui Tiberiu Ridzi. Dar domniile lor uitã cã le-am susþinut viceprimarul ºi cã îl lãudau pe Ridzi cu gândul sã-l aducã la PNL ºi acum mã acuzã pe mine. Pãcat, cã a început frumos alianþa, dar nu accept lovituri pe la spate”.

”M

esia” Rus îl apãrã pe Simi Iordache ”sacrificând” subordonata... Cât priveºte vestitul vot împotriva colegilor sãi de partid ºi consilieri în una din ºedinþele Consiliului Local, Ioan Rus pare un adevãrat Mesia, care-ºi sacrificã partidul, colegii pentru o facere de bine, respec-

tiv pe preºedinta TSD ºi consilier Lavinia Grigoriu pentru Siminel Iordache, omul cu care Rus face afaceri. ”Niciodatã nu am obstrucþionat pe cineva, vreun om simplu, sau om de afaceri dacã este în folosul comunitãþii. Dacã cineva din orgoliu face greºeli de interpretare, nu trebuie sã le fac ºi eu. Nu a fost nici un motiv sã mã opun, era vorba de un cetãþean” – a motivat Ioan Rus acel vot, care a fost deliciul ºedinþei pentru cã nu se mai vãzuse ca toþi consilierii PSD sã voteze într-un fel, iar liderul lor în altul, fiind acuzat cã face jocurile

altora în care ar putea avea un interes chiar Rus. În cauzã, ca o curgere a bãtãliei pentru susþinerea HCL, fusese omul de afaceri Siminel Iordache, cel care deþine un fel de monopol al afacerilor în Petroºani... ”Da, este adevãrat cã Simi are spaþii de la mine, de la SOCOM, de mult ºi facem afaceri de multã vreme, este membru cooperatist vechi, dar asta nu are nici o legãturã...”- a precizat Ioan Rus.

cuzaþii abjecte, procese pe mãsurã! Multe sunt declaraþi-

ile lui Ioan Rus la adresa colegilor de partid ºi alianþã, iar dacã prezintã interes le vom reda în totalitate. Facem precizarea cã orice politician este supus observaþiilor presei ºi publicului, cã în cauzã nu este vorba de vreo organizaþie secretã, sau cu informaþii clasificate la care presa sã nu aibã acces... De câteva luni, auzim dinspre PSD Petroºani, respectiv dinspre Ioan Rus, cã ziariºtii de la CVJ sunt plãtiþi de liberali, respectiv de Costel Avram pentru a fi denigrat Ioan Rus, ºi cã va da în judecatã ziarul cã ºi-a permis sã scrie

România cere prelungirea termenului de reducere a emisiilor poluante de cãtre termocentrale

ermenul pânã la care termocentralele au obligaþia de a reduce emisiile poluante ar putea fi prelungit cu încã doi ani. Cel puþin aceasta este intenþia Guvernului, care va solicita Comisiei Europene (CE) sã amâne cu doi ani acest termen, pe fondul lipsei fondurilor necesare pentru investiþii "Va trebui sã cerem amânarea cu doi ani a perioad-

ei pentru reducerea emisiilor de CO2 la termocentrale. Ne trebuie foarte mulþi bani, iar þinta pentru retehnologizãri nu a fost atinsã din cauza lipsei banilor", a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niþã. Pe de altã parte, Niþã a atenþionat autoritãþile locale care au în administrare CET-uri în cogenerare cã trebuie sã plãteascã valoarea combustibililor utilizaþi. Multe astfel de centrale au însã datorii mari cãtre furnizorii de materii prime din cauza cã au încasãri slabe

de la clienþi ºi pentru cã multe primãrii nu dispun de fondurile necesare. Car men COSMAN

despre ”mãria sa liderul de partid”, cã ziariºtii au îndrãznit sã oglindeascã opiniile nemulþumiþilor în timp ce ”el lidero” a plãtit în campanie 500 lei abonament pe 25 de ziare/lunã, iar mai apoi 250 lei pe abonament de 15 ziare/lunã. Doar cã abonamentul înseamnã, în viziunea lui Ioan Rus, pumnul în gura ziariºtilor! Mai mult, ziariºtii au fost denigraþi pe chestiuni abjecte, care la confruntarea directã a fost motivatã de Ioan Rus astfel: ”am auzit ºi

eu cã aþi spus cã am nu ºtiu ce datorii la dumneavostrã ºi am mai comentat...”. L-am averizat pe ”el lidero”cã pe asemenea acuzaþii poate fi sancþionat dur de instanþele de judecatã, ºi se va întâmpla, doar trebuie sã refacem o înregistrare degradatã pentru citarea martorilor... ”Am discutat cu Marius Mitrache sã fie un ziar imparþial ºi sã mã întrebe ºi pe mine. Am fãcut acele abonamente din toatã sãrãcia, pe care le dãdeam pe la baruri, magazine. Dacã în ultima vreme ziarul mã atacã, am renunþat, doar nu-mi fac deservicii cu mâna mea” - ºi-a motivat Ioan Rus, ”bãgatul banilor în buzunarul ziariºtilor” ºi renunþarea la... bãgat. Dacã ziariºtii ar fi consemnat spusele lui Ioan Rus, îºi fãcea cu adevãrat rãu cu gura sa. Dar pe cine nu laºi sã moarã, nu te lasã sã trãieºti... Ileana FIRÞULESCU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Octombrie 2013

Afumaþi de cei care rãscolesc prin gunoaie

eºeurile menajere depozitate la singura groapã de gunoi din Valea Jiului sunt incendiate de cei care rãscolesc în cãutarea fierului, ambalajelor din plastic sau a altor materiale reciclabile. Maximilian GÂNJU

Aproape în fiecare dimineaþã deºeurile aduse la groapa de gunoi din municipiul Vulcan, singura care mai poate funcþiona în acest moment în Valea Jiului, sunt arse de cãtre cei care rãsco-

crezut cã dau foc muncitorii care taseazã gunoaiele, dar dupã ce am vorbit cu ei ni s-a spus cã sunt alþii. Cei care adunã PET-uri,

sticle, cartoane ºi fier au pus foc la gunoaie ca sã facã loc pentru altele. Cineva trebuie sã-i opreascã, acum nu mai ard pentru cã

lesc în cãutarea materialelor pe care le vând la centrele de colectare. Locuitorii zonei care duce spre Pasul Vâlcan spun cã sunt înecaþi în fum în fiecare zi. „Doar dimineaþa dau foc ºi se lasã un fum foarte înecãcios de nu mai poþi respira. Noi am

Alimentarea cu apã, în pericol în Valea Jiului

limentarea populaþiei din Valea Jiului cu apã potabilã este pusã sub semnul întrebãrii de ploi ºi þapinari. Vina e împãrþitã ºi angajaþii de la ape au oprit toate staþiile din cauza turbiditãþii apei. Diana MITRACHE Toate staþiile de tratare a apei din Valea Jiului au fost oprite ºi s-au cheltuit sume imense în ultimele zile pentru a face apa potabilã. Pe de o parte e vorba de ploile torenþiale care au antrenat la vale

aluviuni ºi pe de altã parte e vina celor care continuã sã exploateze lemn în pãdure ºi coboarã buºtenii pe cursul apelor. „Sunt mari probleme cu ploile. La Taia, luni, turbiditatea apei a fost timp de 3 ore, 1200. Deci staþia a fost opritã ºi marþi dimineaþã toate

au fost oprite, fiindcã turbiditatea e foarte mare. Sperãm cã oamenii nu vor suferi din cauza aceasta. Din pãcate, chiar pe ploaia aceasta se trag lemne. Luni eram undeva aproape de Lunca Florii ºi coborau maºini cu lemne. Turbiditatea era atunci de 1.200. E posibil ca noaptea ºi chiar ziua sã întrerupem apa cãtre populaþie”, a

Exponatul lunii, la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatoM rilor, începând cu data de 1 octombrie

2013, o nouã piesã în categoria „Exponatul lunii”, piesã ce va putea fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia, anunþã reprezentanþii MCDR.

Este vorba despre un vas în formã de pasãre descoperit în situl de la Uroi – „Sigheti”, oraºul Simeria, care a fost cercetat în anul 2011, cu ocazia sãpãturilor

arheologice preventive determinate de construirea „Variantei de ocolire Deva – Orãºtie la standard de autostradã, jud. Hunedoara”. Majoritatea complex-

elor (locuinþe, gropi cu diferite destinaþii) au aparþinut epocii bronzului (cultura Wietenberg), iar respectivul vas este unul dintre cele mai interesante artefacte descoperite în aºezare. A fost gãsit fragmen-

spus Costel Avram, director SC Apa Serv Valea Jiului. În Valea Jiului a plouat torenþial mai bine de 48 de ore, iar debitele au crescut simþitor. La fel s-a întâmplat ºi cu turbiditatea lor, iar staþiile de tratare consumã sume foarte mari pentru a face apa potabilã. tat, într-o o groapã de dimensiuni medii. Forma vasului reproduce silueta unei pãsãri de apã, partea posterioarã a acesteia fiind gura vasului, iar partea ventralã a acesteia reprezentând fundul vasului. Capul pãsãrii este stilizat, iar pe partea dorsalã se aflã o toartã în bandã, plasatã central, întregul corp al pãsãrii fiind ornamentat prin tehnica inciziei ºi incrustaþiei.

sunt ude ºi numai fumegã într-una”, spune unul dintre cei care au case în zonã. Angajaþii municipalitãþii care lucreazã pe utilajele de la groapa de gunoi a Vulcanului spun cã n-au ce face. „Degeaba îi alungi pentru cã zona este mare ºi nu poþi sã sta toatã ziua dupã ei. Fac mai mult rãu dacã nu-i laºi. Pe unde dau foc mai trecem cu utilajele ºi-l înãbuºim, dar pânã se

stinge tot fumegã”, spune angajatul. Primãria Vulcan a pus în funcþiune o staþie de sortare a deºeurilor ºi reuºeºte sã prelucreze o parte importantã din cantitatea de gunoi colectatã de la populaþia ºi agenþii economici din oraº, însã deºeurile provenite din alte localitãþi nu sunt sortate. Groapa de gunoi din Vulcan are o capacitate de 60.000 de metri cubi ºi este autorizatã sã funcþioneze pânã în anul 2016, fiind singura la care se mai pot duce deºeurile ridicate din localitãþile Vãii Jiului.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013

A.M.R. 3 zile!

Double „L”! R

olul principal al spectacolului de sâmbãtã, 5 octombrie, ora 18:00, „Lucrezia Borgia” are un numitor comun cu actriþa care-l va interpreta: numele. Nicoleta LUCREÞIA Bolcã, actriþã ºi manager general la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani, va interpreta rolul Lucreziei Borgia, Lucrezia anului 1480, vãzutã prin ochii lui Victor Hugo, patru secole mai târziu.

n rându` lumii...

Aud ºi observ din ce în ce mai des cum cã „cea mai importantã zi din viaþa unui om” este ziua nunþii. Aºa ceva?! Din atâtea lucruri bune pe care le poþi realiza trãind atâtea zile pe planetã, ãsta e cel mai important?! Da` de ce?! Nu-i ceva ce poate face toatã lumea? Nu-i ceva comun? Ai luat-o pe duduie sau l-ai luat pe giumbix, aþi semnat hârþogãraiele, aþi þopãit pe „dansu` pinguinului” cu 200-300 de invitaþi

(care a doua zi habar n-au la nunta cui s-au îmbãtat!) ºi ãsta-i cel mai important lucru din viaþã?! Cam ce viaþã neînsemnatã ar trebui sã aibã acea fiinþã umanã, ca sã considere asta? Da` dacã divorþezi peste un timp ºi faci o altã nuntã...? Din nou cea mai importantã zi? Unii au mai multe zile importante în viaþa lor... Dincolo de asta, dacã ne uitãm în urmã, cam prin secolul al XI-lea, vedem câte interese aveau la bazã cãsãtoriile. De la alianþe strategice, stabilirea unor legãturi diplomatice ºi comerciale, pânã la controlul statului, din 1753. Chiar ºi acum, dupã sute de ani, multe cãsãtorii de fac din interes, atunci când soþii sunt legaþi de... un certificat de naºtere, dintro... greºealã de calcul, sã zicem.

ine a fost Lucrezia Borgia? Dincolo de o tulburãtoare poveste romanticã ºi un spectacol senzaþional din toate punctele de vedere, pus în scenã de regizorul Cristian Ioan, Lucrezia Borgia este unul dintre personajele feminine misterioase ale istoriei. Aristocratã italianã, s-a nãscut în 1480, fiind fiica lui Rodrigo Borgia, viitorul Papã Alexandru al VI-lea, ºi a Vannozzei dei Cattanei. Încã de la vârsta de 13 ani, Lucrezia devine o jucãrie politicã a familiei sale, vãzându-se nevoitã sã se mãrite cu Giovanni Sforza, un presupus spion al Milanului la Roma. Cãsnicia mergea foarte prost, iar Lucreziei încep sã i se atribuie diverse fapte, din cauza faimei „nesãnãtoase” a fratelui sãu, Cesare, ºi a tatãlui ei. Acuzaþiile de incest cu aceºtia (nedovedite niciodatã!) se rãspândeau la Roma. În plus, soþul ei nu mai era util Papei ºi lui Cesare, ei plãnuind sã scape de el, astfel cã Lucrezia trebuia sã divorþeze.

„Un milion de stele” se vor aprinde la Petroºani

oluntarii de la Caritas aprind din nou stelele speranþei. Acþiunea denumitã „Un milion de stele” are loc la Petroºani în centrul civic ºi toþi cei care vor sã dea o mânã de ajutor, pot aprinde o lumânare. Diana MITRACHE ªi în acest an, în luna octombrie, voluntarii de la Caritas vin sã vândã lumânãri pentru cadourile de Crãciun. Acþiunea are loc în centrul oraºului ºi oricine poate cumpãra o lumãnare, pe care o va aprinde simbolic. Anul acesta ar fi

ediþia cu numãrul IV, iar cu banii strânºi vor fi fãcute cadouri familiilor nevoiaºe, în preajma sãrbãtorii de Crãciun. „Dupã cum vam obiºnuit, în fiecare an, noi cei de la Caritas organizãm acþiunea „Un mil-

ion de stele”. În acest an o vom organiza în data de 11 octimbrie, în centrul civic al municipiului Petroºani”, a spus Alexandru Kelemen, coordonator al activitãþii. Organizaþia

Caritas va derula, în peste 30 de oraºe din România, un proiect dedicat familiilor nevoiaºe. Municipiul Petroºani este singura localitate din judeþul Hunedoara în care va fi organizatã acþiunea intitulatã „1 milion de stele pentru nevoiaºi”, iar voluntarii au pregãtit sute de lumânãri.

Au urmat alte douã cãsãtorii, tot din interes, cu Alfonso de Aragon, prinþ de Neapole, iar ultima cu Alfonso d`Este, în urma cãreia a devenit Ducesa de Ferrara, timp în care bineînþeles cã s-au întâmplat multe lucruri ciudate,

dar asta ar însemna sã stricãm surpriza. Oana TUÞU, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani

14 Program & Horoscop

9:30 Destinaþia România 10:00 Apostrof 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 SCENART 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 SCENART (r) 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Pregãtind viitorul 19:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 19:45 Sport

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secret 20:30 Cronica cârcotaºilor

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Totul e permis 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Seminþele distrugerii 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 O iubire perfectã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 The Walking Dead

21 martie *** 20 aprilie Astãzi puteþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã mai veche. Un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere pe care a demarat-o recent. Acceptaþi, pentru cã beneficiile pot fi mari. Spre searã, mergeþi împreunã cu partenerul de viaþã într-o vizitã la rude, unde depãnaþi amintiri.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Jumãtatea mea ºtie 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 0:00 Îngeri pierduþi (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat Champions League 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua - Chelsea 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Steaua - Chelsea 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Rezumat Champions League 16:45 EuroFotbal 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Se întrevede o zi grea, dar aveþi suficientã energie ºi faceþi faþã cu succes tuturor problemelor. Pe plan financiar nu staþi grozav, dar sunteþi hotãrât sã rezistaþi. Bazaþi-vã pe intuiþie.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Sunteþi ambiþios ºi decis sã finalizaþi tot ce aþi început. Aveþi ocazia sã câºtigaþi foarte bine ºi sã vã afirmaþi în societate. Relaþiile cu partenerul de viaþã sunt foarte bune. Dupã-amiazã, depãnaþi amintiri. Evitaþi excesele alimentare.

23 august *** 22 septembrie

Vã simþiþi plin de energie ºi vã orientaþi cãtre activitãþi care presupun efort fizic. Nu vã supraestimaþi, ca sã nu aveþi probleme cu sãnãtatea. Spre searã este posibil sã fiþi invitat la o rudã mai în vârstã. Evitaþi discuþiile aprinse!

Colegii ºi partenerul de viaþã vã apreciazã pentru gândurile frumoase ºi ideile generoase. Aveþi de terminat o activitate migãloasã ºi vã este greu sã vã descurcaþi singur. Acceptaþi ajutorul unui prieten bine intenþionat.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi foarte bine dispus ºi decideþi cã este momentul sã faceþi o investiþie pentru casã. Dupã-amiazã s-ar putea sã faceþi un drum care vã va trezi amintiri deosebit de plãcute. Vi se propuna sã vã asociaþi într-o afacere. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

aprile

Treceþi printr-un moment favorabil, în care puteþi sã faceþi schimbãri importante pe plan sentimental ºi în afaceri. Este posibil sã încheiaþi un contract important pentru viitor, dar trebuie sã acceptaþi ajutorul prietenilor ºi al familiei. 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amar 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Dincolo de trecut 22:30 Un om de onoare

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie de afaceri ºi sã aveþi un succes deosebit. Singura condiþie este sã aveþi rãbdare ºi sã nu vã certaþi cu un partener de afaceri.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi ºanse sã primiþi o sumã importantã ºi sã vã redresaþi situaþia financiarã. S-ar putea sã primiþi o moºtenire sau un împrumut. Sunt favorizate investiþiile ºi planurile de viitor. Menajaþi-vã sãnãtatea.

Este o zi favorabilã schimbãrilor importante pe plan sentimental. Sunt favorizate parteneriatele ºi întâlnirile romantice. Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor, dar încercaþi sã fiþi mai pragmatic!

21 decembrie *** 20 ianuarie Persoana iubitã vã dã o veste care vã determinã sã vã schimbaþi programul. Dupã-amiaza aveþi ºansa sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã dispusã sã vã ajute cu un împrumut.

21 februarie *** 20 martie Este posibil sã aveþi dificultãþi financiare, dar nu vã faceþi griji. În curând vã veþi descurca mai bine. Pe plan sentimental vã merge foarte bine ºi parcurgeþi o perioadã favorabilã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013

PREªEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRAÞIE al S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani cu sediul în Petroºani, strada Cuza Vodã nr. 23 z Nr. ORC J20/257/1995, C.U.I. 7392416

CONVOACÃ Adunarea Generalã a Acþionarilor a S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani în ºedinþã ordinarã joi, 31 octombrie 2013, ora 13, la sediul S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani, str. Cuza Vodã, nr. 23, cu urmãtoarea

ORDINE DE ZI 1. Aprobarea modificarea structurii anexei nr. 5 - ,,Programul de investiþii, dotãri ºi sursele de finanþare’’ la Bugetul de Venituri ºi Cheltuieli pe anul 2013,

Restricþii apã! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru miercuri 2 octombrie 2013, în oraºul Vulcan între orele 9,00 - 18,00. Zona

fãrã modificarea indicatorilor economico - financiari prevãzuþi în anexa nr. 5. 2. Iniþierea procedurilor de numire a noului Consiliu de Administraþie al S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani

afectatã: Str Izvor, Buciumani, Meriºor, Crivadia, Dealului, Gorunului, Valea Arsului, Abator. Motivul restricþiei: Remediere pierderi pe str. Izvor ºi str. Crivadia nr. 6672 Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

3. Diverse. În situaþia în care, urmare a acestei convocãri, nu se întruneºte cvorumul necesar prevãzut de lege, Adunarea Generalã a Acþionarilor se va întruni în data de 1 noiembrie 2013, în acelaºi loc, la aceeaºi orã, având aceeaºi ordine de zi. PREªEDINTELE CONSILIUL DE ADMINISTRAÞIE RADU Sorin Mihai

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI! Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST ANGAJÃM FETE pentru masaj de relaxare, în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000 Euro, oferim cazare. Relaþii la telefon 00496980906757 sau 0764832433.

Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

Vânzãri

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645, 0726.463.456

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Octombrie 2013

O comunitate izolatã din zona Brad, vedeta Muzeului “Astra” din Sibiu

locuire comunitarã izolatã din Munþii Apuseni, de pe raza judeþului Hunedoara, este cea mai nouã vedetã a Muzeul Civilizaþiei Populare Tradiþionale ASTRA din Sibiu. Zeci de voluntari români ºi strãini au reconstruit micuþa aºezare, folosind doar tehnici tradiþionale, iar acum gospodãria din Dragu-Brad (Purcariu) - judeþul Hunedoara este gata sã îºi primeascã vizitatorii. Carmen COSMAN Potrivit specialiºtilor de la Muzeul “Astra”, Crângul din Apuseni este o locuire comunitarã izolatã, care ocupã suprafeþe mari cu topografii, resurse, ocupaþii ºi practici specifice zonelor montane ºi submontane ale arcului Carpatic. “Conceptul propus de Fundaþia Dala, integrat în strategia de dezvoltarea pe termen lung a instituþiei s-a construit pe trei niveluri:

experimentarea grãdiniipeisaj, re-definirea instituþiei muzeului ca instrument de mediere între

comunitãþi locale ºi public ºi muzeul ca expunere a memoriei colective. În cazul Muzeului

Vulpile vaccinate împotriva rabiei

n perioada octombrie-noiembrie 2013, în judeþ se va derula a doua campanie de vaccinare a vulpilor, contra rabiei. Potrivit specialiºtilor, aceasta este metoda cea mai eficientã de profilaxie a bolii. Maximilian GÂNJU

Astfel, vor fi administrate momeli vaccinale pe cale aerianã ºi manual la vizuinã pe toate fondurile de vânãtoare din judeþ. Campania de vaccinare se va desfãºura în colaborare cu Asociaþiile de vânãtoare ºi administratorii fondurilor respective. Dupã finalizarea campaniei, inspectorii DSVSA Hunedoara vor trimite probe pentru depistarea turbãrii, probe prelevate de la vulpile din fondul cinegetic ºi care vor fi supuse unor analize amãnunþite. Inspectorii vor sã se asigure dupã vaccinarea vulpilor cã nu existã un potenþial focar de rabie în judeþ. Ultima campanie de vaccinare a avut loc în octombrie 2012 ºi au fost

circa 2500 de doze de vaccin distribuite. Acþiunea de vaccinare a vulpilor împotriva turbãrii se înscrie în cadrul unui programului strategic derulat la nivel naþional.

ASTRA, situl acomodeazã peisajul ºi obiectul-expus dupã reþetele locuirii tradiþionale”, au precizat sursele menþionate. Crângul din Dragu Brad, care expune generic fenomenul social al locuirii izolate din Apuseni a fost propus ca sit pilot în aprilie 2013 în cadrul proiectului CultTour (Cultural her-

itage as a focal point for sustainable tourism), finalizat prin platforma de voluntariat ºi practici universitare, VOLAM (Volunteering in ASTRA Museum) în septembrie 2013. Proiectul va ajunge ºi în Bucureºti, în data de 17 octombrie 2013, fiind expus la Galeria Acuarela.