Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 475

Cronica Vãii Jiului Vineri, 18 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Documentul semnat de LSMVJ, dupã arestarea lui Cozma:

ÎNCHIDEREA MINERITULUI!

Pedofilul englez a scãpat de puºcãrie >>> PAGINA A 3-A

Exclusivitatea cu Valea Jiului >>> PAGINA A 5-A

Aninoasa, în insolvenþã mult ºi bine >>> PAGINA A 6-A

Investiþii pentru mineri ºi ºefii lor >>> PAGINA A 11-A

De luni, se pot depune cererile pentru ajutoarele de încãlzire >>> PAGINA A 12-A

Peste 80 de lucrãri ºtiinþifice înscrise la Simpozionul internaþional SESAM 2013, organizat de INSEMEX Petroºani >>> PAGINA A 13-A

Cronica Vãii Jiului poate fi cititã integral doar în format print, pe website fiind accesibile doar o parte dintre articole.

Cei care doresc formatul electronic (PDF) pot apela la numãrul de telefon al redacþiei, 0374.906.687, sau la adresa cronicavj@gmail.com.

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Octombrie 2013

Vijelia a dat de muncã autoritãþilor din Petroºani

loaia ºi vântul puternic din noaptea de miercuri spre joi au dat de furca autoritãþilor locale din Petroºani, ºi chiar dacã mai mulþi copaci au fost doborâþi de vânt, nu s-au înregistrat pagube. Vijelia din noaptea de joi spre vineri însoþitã de ploaie puternicã a doborât la pãmânt mai multe sãlcii din zona Drumului Naþional 66, ºi a provocat inundaþii în douã zone ale localitãþii, dupã ce canalele colectoare s-au înfundat. Totuºi n-au fost înregistrate pagube omeneºti sau materiale

spun edilii municipiului Petroºani. „În zona Gerom, din aceleaºi douã sãlcii s-au rupt crengi din cauza vântului, însã nu au ajuns în drumul naþional pentru a încurca circulaþia. Dimineaþã noi am curãþat imediat zona ºi am fãcut toaletarea arborilor. Tot în zona

respectivã, în faþa Liceului Teoretic Mihai Eninescu s-a format o baltã, probabil dupã ce s-a obturat un canal din cauza frunzelor. O echipã de la noi a fost acolo ºi a rezolvat problema, iar o altã zonã unde s-a acumulat apã a fost în faþa Parchetului de pe

lângã Judecãtoria Petroºani. Aici însã este o altã problemã, panta spre canal este datã invers ºi apa apucã mai greu sã se scurgã. În rest nu au fost alte incidente ºi nici pagube”, a declarat Aron Dumitrescu, ºef Serviciu în cadrul SPADPP-Primãria Petroºani. Edilii au apucat sã taie arborii ornamentali din oraº care erau în pericol de a se prãbuºi, însã mai sunt zone unde copacii periculoºi n-au putut fi toaletaþi din cauza celor care se opun tãierii. „Am scãpat cu bine ºi datoritã faptului cã am apucat sã tãiem tot ce era bãtrân ºi în pericol sã se

Pedofilul englez a scãpat de puºcãrie

cuzat ºi condamnat pentru cã a abuzat sexual mai mulþi minori din zona Vãii Jiului, a primit acceptul judecãtorilor de a fi eliberat condiþionat din penitenciar. Paul Richard Dorday a fost condamnat, în anul 2011, la 3 ani ºi 6 luni de închisoare pentru pedofilie. Paul Richard Dorday a cerut magistraþilor Judecãtoriei Deva, la finele lunii trecute, liberarea condiþionatã din penitenciar dupã ce ºi-a executat o mare parte din pedeapsa de trei ani ºi jumãtate la care a fost condamnat, pentru cã a abuzat de mai mulþi bãieþi minori din municipiul Petroºani, dar ºi alte oraºe ale Vãii Jiului. Dorday a primit avizul magistraþilor de liberare, dupã ce aceºtia au admis propunerea în data de 1 octombrie 2013. Englezul mai ceruse aceleiaºi instanþe ºi în vara acestui an liberarea condiþionatã, însã

prãbuºeascã în urma unei vijelii. Mai sunt însã arbori pe care nu i-am putut curãþa sau tãia din cauza celor care se opun. Vin în audienþã ºi cer sã nu ne atingem de ei chiar dacã sunt un pericol public. Când am avut Ziua verde, unul singur n-a

Servicii de apã ºi canal subvenþionate

judecãtorii i-au admis cererea doar în parte. Paul Richard Dorday, englezul cu doctorat în filozofie, a fost acuzat ºi judecat pentru sãvârºirea infracþiunii de act sexual cu un minor ºi sãvârºirea infracþiunii de

ropunerea legislativã privind acordarea pentru familiile cu venituri reduse a diferenþelor de tarif la serviciile de alimentare cu apã ºi canalizare furnizate de S.C. ApaServ S.A. Valea Jiului a fost adoptat de Camera Deputaþilor ºi ar putea intra în vigoare dat fiind faptul cã instituþia pornografie infantilã prin sisteme informatice primind este for decizional. un primit un total de 36 de ani de pedeapsã cu închisoarea, adicã 3 ani pentru fiecare minor abuzat ºi câte 2 ani pentru pornografie infantilã. Cum sistemul românesc prevede cã se executã pedeapsa cea mai grea, pedofilul englez a fost condamnat la 3 ani de detenþie la care magistraþii au mai adãugat un spor de ºase luni. Pedofilul avea un complice român, iar cei doi au oripilat o þarã întreagã dupã ce DIICOT a reuºit sã-i prindã ºi sã dovedeascã faptul cã, pe parcursul a mai bine de un an au abuzat mai mulþi minori. Maximilian GÂNJU

Nu mai puþin de 195 de deputaþi au votat pentru, 52 împotrivã, iar 3 s-au abþinut. Senatul a respins acest proiect, în condiþiile în care aproape 60% din populaþia

venit sã spunã: uite domne, plantez ºi eu un pom dacã tot mã dau ecologist”, au explicat reprezentanþii municipalitãþii. Municipiul Petroºani ca de altfel întreaga Valea Jiului s-au aflat sub incidenþa codului galben de ploi ºi vijelii pânã ieri –joi la prânz. Maximilian GÂNJU

zonei se aflã în imposibilitatea de a-ºi plãti facturile la utilitãþi. Neplata facturilor produce mari deservicii regiei de apã din Valea Jiului. Potrivit unei estimãri la prezentarea proiectului de lege în faþa senatorilor, de subvenþie ar putea beneficia circa 7.000 de familii din oraºele Vãii Jiului, iar efortul bugetar anual nu va depãºi 300.000 de euro. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Octombrie 2013

Socotelile din manuale nu se mai potrivesc

Elevii învaþã din manuale greºite D

eºi este greu de crezut, manualele ºcolare ºi culegerile cu probleme dupã care studiazã ºcolarii sunt presãrate cu zeci de greºeli. Pe lângã faptul cã unele dintre ele au un limbaj prea greoi sau prea academic pentru înþelegerea elevilor din clasele mai mici, erorile descoperite de cãtre dascãli ºi uneori de pãrinþi, nu sunt puþine. ªi totuºi, aceleaºi manuale sunt tipãrite an de an, cu aceleaºi greºeli. Spre exemplu, manualul de matematicã pentru clasa a III-a, editura Corint. Luiza ANDRONACHE “Am încercat sã rezolvãm împreunã cu copiii un exerciþiu, care întradevãr are o greºealã de tipar. I-am lãsat pe copii sã încerce sã rezolve acel

exerciþiu, iar rãspunsul a fost “nu iese, doamnã”. Greºeala nu este a autorilor, zic eu, ci de la tipografie sau a tehnoredactorului. Noi întotdeauna când gãsim o greºealã, încercãm sã o

înþelegem, pentru cã din greºeli învãþãm ºi mai ales dacã încercãm sã le reparãm”, a declarat Mãrioara Cernescu, o

Dascãlii recompensaþi la Petroºani

oþi dascãlii din Petroºani au fost invitaþi sã sãrbãtoreascã, îmnpreunã cu administraþia localã, Ziua Educatorului. Totul s-a petrecut la un local din zona turisticã Parâng, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi a apreciat cã acesta a fost un bun prilej de a le mulþumi, în numele zecilor de generaþii ce au fost conduse în viaþã, iar cei vizaþi au fost profesorii ce au ieºit la pensie. Diana MITRACHE Totul a fãcut parte dintr-un scenariu pe care adminisraþia de

azã sã ciocneascã un pahar de ºampanie, iar cei care ies la pensie au primit distincþii de merit. „Este practic o tradiþie la

la Petroºani îl editeazã an de an ºi vine ca omagiu pentru cei care ne îndrumã copiii în ºcoli. Profesorii din toate ºcolile au fost invitaþi joi dupã ami-

Petroºani ca de Ziua Educatorului sã facem aceastã serbare, iar cu aceastã ocaziue premiem ºi felicitãm profesorii care au ieºit la pensie. Anul acesta avem 15 per-

soane, ce le vom premia, cu câte o plachetã, o sumã de bani ºi cred cã cel mai important lucru e respectul ºi aprecierea colegilor ºi a comunitãþii, pentru activitatea desfãºuratã de-a lungul întregii vieþii, în ceea ce înseamnã modelarea caracterelor ºi a vieþii celor mici”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. Ziua Educatorului a fost sãrbãtoritã în întreaga þarã la începutul lunii octombrie, iar profesorii au avut liber. Acum a venit rândul autoritãþilor locale de la Petroºani sã îi omagieze aºa cum li se cuvine.

învãþãtoare de clasa a III-a. Cu toate acestea, de multe ori copiii, mai ales cei de vârste mici, nu realizeazã cã o informaþie sau un exerciþiu sunt eronate. “Am încercat sã rezolv un exerciþiu din cartea de matematicã ºi nu am reuºit, pentru cã era greºit”, a spus un elev. “ Îmi place foarte mult matemaica, dar unele exerciþii sunt puþin cam greºite”, a spus ºi o elevã. Deºi admite cã man-

ualele ºcolare sunt vechi ºi doldora de greºeli, Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara spune cã este de datoria profesorului sã observe erorile ºi sã le semnaleze elevilor, ca un adevãrat detectiv. “ Sunt,întradevãr, erori în manualele ºcolare. N-au mai fost elaborate de foarte multã vreme ºi ca atare, ies din tipografii cu aceleaºi erori cu care au plecat la început de drum. Cadrele didactice ºtiu cã este important sã parcurgã programa ºcolarã, iar cã manualul este un sprijin”, a afirmat ºi Marta Mate, purtãtor de cuvânt I.ª.J. Hunedoara. ªi greºeli sunt nu doar în manualele de matematicã, ci ºi în altele, cum ar fi cele de chimie, fizicã ºi chiar de limba românã.

Ruinele credinþei

isericã ”uitatã” într-un secol trecut. Pe ºoseaua ce leagã oraºul Haþeg de Simeria se gãseºte o bisericã ”moartã”, pentru cã aici nu a mai fãcut nimeni nimic, iar timpul ºi-a pus amprenta asupra construcþiei. Nu se cunosc date exacte legate de construcþia bisericii, însã ultima datare este undeva la mijlocul secolului al XVIII-lea. Monika BACIU Monumentul uitat de lume se gãseºte în partea de sud a satului lângã drumul comunal spre satul Gantaga. Tot aici se gãseºte ºi cimitirul satului. În sat au existat ºi locuitori maghiari de religie reformatã, care cu timpul au dispãrut iar biserica lor din centrul satului a ajuns în stare de degradare. În anul 1978 credincioºii ortodocºi din sat au cumpãrat-o ºi au refãcut-o devenind biserica ortodoxã. Bisericã veche, ortodoxã, a rãmas în paragina. Cu greu se mai zãreºte micã bisericã. Tufiºurile ºi ierburile au pus stãpânire pe micul locaº de cult care odatã în timpurile trecute era loc de rugãciune pentru credincioºi. Tavanul s-a prãbuºit în

interior ºi, odatã cu el, ºi sfinþii prefãcuþi în praf, împrãºtiaþi în cele patru zãri. Doar turla a rãmas în picioare, puþin înclinatã, ca ºi cum rãnile adânci din trupul ei de piatrã ar durea-o adânc. În mod straniu, uºa de stejar, cu ghinturi solide din fier, era neatinsã ºi ferecata, imposibil de urnit. Ca ºi cum, cu un ultim efort, biserica aceasta ar fi refuzat sã se lase vãzutã de oameni strãini aºa, prãbuºita, muribunda, uitatã. Pentru ea, chiar ºi vremea lacrimilor trecuse. Nu mai era nimic de fãcut.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Octombrie 2013

Exclusivitatea cu Valea Jiului

Conducerea CEH dã asigurãri cã nu va importa cãrbune

ãrbunele livrat, stabilit între CEH ºi SNÎMVJ. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara ºi cea a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveºte cantitatea de cãrbune ce va fi livratã de societatea de închideri cãtre complex în perioada de iarnã. Monika BACIU ”Am purtat discuþii, ne-au dat în scris cantitãþile de cãrbune care le sunt necesare peste iarnã. Am avut o discuþie sã gãsim o soluþie pentru a putea mãri cantitatea de cãrbune, din acest punct

suplimentãm”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH. Directorul societãþii de închideri spune cã se va putea asigura cantitatea de cãrbune pentru perioada de iarnã chiar ºi în condiþiile în care per-

de vedere lucrurile sunt clare ºi aºezate, ºtim exact cantitãþile necesare. Cantitãþile pe care ei ºi le-au eºalonat lunar, în jur de 40000 de mii de tone lunar, 45000 de tone dacã va trebui sã

sonalul este mai puþin în urma disponibilizãrilor din cursul acestei luni. ”Dupã perioada de iarnã, dupã discutile pe care le-am avut cu domnul director Andronache, vom livra

o sumã de aproximativ 40000 de mii de tone pe lunã, cantitate pe care o avem semnatã pânã la sfârºitul anului prin acel contract cadru în datã de 19 iulie urmând ca în primele trei luni ale anului viitor aceeaºi cantitate de 40000 de mii de tone sã fie livrata cãtre Termocentrala Mintia ºi Paroseni. Am fãcut deja procesul de reorganizare, am vorbit cu conducerile tehnice ale subunitãþilor, se va asigura aceastã cantitate de cãrbune pentru CEH”, a declarat Aurel Anghel, directorul general a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Conducerea Complexului Energetic dã asigurãri cã nu va fi nevoie de un import în acest an. Atât divizia minierã cât ºi SNÎMVJ vor asigura huila necesarã pentru a trece în

bune condiþii peste perioada de iarnã. ”Vom trece peste iarnã fãrã probleme, nici nu se pune problema de import, mai avem încã 400000 de mii de tone în stoc ºi la productile actuale de energie ne vor ajunge suficient, acum noi mergem cu aproximativ 600 de mW deci nu vom avea probleme. Stocurile sunt în jur de 400000 de mii de tone, au scãzut în jur la 350000 de mii de tone, acum începem sã pregãtim stocurile de iarnã”, a mai precizat Andronache. În ceea ce priveºte preþul la care va fi livrat cãrbunele, acesta este mereu în discuþie, în fiecare lunã fiind purtate negocieri pe acest lucru. Pentru luna în curs, cãrbunele se vinde cu 54 de lei

gigacaloria. ”Preþul întotdeauna va fi negociat la lunã în funcþie de evoluþia pieþei de mãrfuri ºi a diferitelor pieþe terþe din Uniunea Europeanã. Luna aceasta preþul este de 54 de lei pe Gcal. Este un preþ care asigurã un buget de venituri ºi cheltuieli echilibrate”, a mai spus Anghel. În baza acordului cu Uniunea Europeanã, cãrbunele de la SNÎMVJ are un preþ reglementat la vânzare, ºi anume 69 de lei gigacaloria. Vânzarea acestuia la un preþ mai mic nu va afecta societatea de închideri, cel puþin asta declarã conducerea. ”Uniunea Europeanã nu a reglementat acel preþ standard de 69 de lei pe Gcal este o referire

legatã la preþul de pe pieþele terþe ºi de aceea am procedat la negocierea lunarã în funcþie de evoluþia lui pe piaþa de mãrfuri. Bugetul de venituri ºi cheltuieli întotdeauna este pe un preþ mediu, nu ºtiu cu exactitate preþul mediu realizat la aceastã orã pentru cã în primele luni ale anului l-am avut de 69 de lei pe Gcal, a urmat o perioadã de trei luni fãrã preþ stabilit în urma nelivrari cãrbunelui spre termocentrale. Din luna iulie în fiecare lunã am negociat preþul cu Complexul Energetic Hunedoara. Societatea nu este structurata sã încheie anul pe un profit, trebuie sã avem profit zero dar nu pierderi”, a mai spus Anghel. Complexul Energetic Hunedoara are nevoie de peste 600 de mii de tone de huilã pentru a trece peste perioada de iarnã. Reprezentanþii entitãþii spun cã aceste cantitãþi vor fi asigurate exclusiv de la minele din Valea Jiului.

SVM continuã lupta pentru locuri de muncã ºi cere Curþii de Apel Bucureºti anularea imediatã a deciziei CNA

indicatul Viitorul Mineritului (SVM) a solicitat astãzi Curþii de Apel Bucureºti suspendarea ºi anularea deciziei Consiliului Naþional al Audiovizualului (CNA) din data de 15 octombrie 2013, cu privire la “intrarea în legalitate în privinþa spoturilor aferente campaniei de promovare în spaþiul audiovizual a proiectului minier de la Roºia Montanã”.

Oamenii din Roºia Montanã au dreptul sã-ºi facã vocea auzitã ºi, doar pentru cã unora nu le place ce aud, nu înseamnã cã nu putem sã ne apãrãm dreptul la opinie ºi la muncã. Sindicatul „Viitorul Mineritului”, în calitate de titular al spoturilor publicitare suspendate, atacã

aceastã decizie în instanþã pe baza a cinci argumente esenþiale: Nu existã o motivare a acestei decizii, în afara enumerãrii generale a unor articole de lege pe care este evident cã nu le-am încãlcat. Luarea unei decizii cu privire la spoturile public-

itare în cauzã nu era inclusã pe ordinea de zi a ºedinþei CNA din 15.10.2013. Luarea unei decizii cu privire la spoturile publicitare s-a fãcut cu încãlcarea unui elementar drept la apãrare al nostru, neavând în niciun fel posibilitatea sã ne exprimãm punctul de vedere în respectiva ºedinþã

care a precedat decizia. Decizia atacatã a fost adoptatã cu încãlcarea normelor de ordine publicã privitoare la procedura de vot, nefiind întrunit un cvorum valabil. Decizia contestatã a fost luatã în absenþa punctului de vedere al Consiliului Român pentru Publicitate („RAC”). Am solicitat instanþei sã constate cã decizia CNA este evident nelegalã, pentru cã e revoltãtor cum o instituþie a statului încalcã dreptul elementar la apãrare ºi la opinie.

Sindicatul „Viitorul Mineritului” reprezintã o organizaþie non-profit care apãrã dreptul la muncã al oamenilor din zona minierã Roºia Montanã ºi împrejurimi. În virtutea deciziei CNA, aceºti oameni vor fi lipsiþi, astfel, de o modalitate legalã ºi democraticã de manifestare a propriilor opinii ºi a voinþei lor cu privire la proiectul minier în dezbatere. Cristian Albu Preºedinte Sindicatul “Viitorul Mineritului”

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Octombrie 2013

Aninoasa, în insolvenþã mult ºi bine

nsolvenþa Oraºului Aninoasa va dura câþiva ani buni. Primãria de aici va trebui sã înceapa sã plãteascã absolut toate datoriile le are, asta dupã ce va definitiva lista cu creditorii. Deja s-au înregistrat contestaþii. Luiza ANDRONACHE

Redresarea economicã a Oraºului Aninoasa va dura câþi-

va ani buni, asta pânã la plata tuturor datoriilor din cauza cãrora administraþia a intrat în insolvenþã. “ Poate dura ani de zile, în

funcþie de veniturile pe care reuºim sã le încasãm ºi de reuºita planului de redresare pe care îl vom întocmi împreunã cu administratorul judiciar ºi Curtea de Conturi ”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. ªi, nici bine nu s-a întocmit tabelul de creanþe, cã deja s-au depus douã contestaþii în instanþã. “ Este

„Silvicultorii” hunedoreni se pregãtesc de vânãtoare

eprezentanþii Direcþiei Silvice Hunedoara fac pregãtiri serioase pentru vânãtoare. Aceºtia vor sã cumpere cartuºe de vânãtoare cu glonþ ºi alice de aproape 6.000 de lei. Carmen COSMAN Direcþia Silvicã Hunedoara a pus la bãtaie 5.500 de lei pentru cumpãrarea de cartuºe de vânãtoare cu glonþ ºi alice pentru recoltarea vânatului. De fapt, „silvicultorii” hunedoreni se pregãtesc la cel mai serios mod de vânã-

toare, mai ales cã vânãtoarea la mistreþi a ºi început deja. Potrivit datelor oficiale, numai în Valea Jiului vor fi „recoltaþi” – adicã împuºcaþi – 23 de mistreþi. Animalele fac pagube însemnate în gospodãriile oamenilor, aºa cã intervenþia vânãtorilor este privitã cu indulgenþã de cei ale cãror

Bradul, fãrã cãldurã

uvernul nu a aprobat scoaterea din rezerva de stat a unei cantitãþi de pãcurã pentru municipiul Brad. Guvernul a respins în ºedinþa sãptãmânalã un proiect de hotãrâre iniþiat de municipalitatea din Brad prin care a fost solicitatã scoaterea definitivã din rezerva de stat a unei cantitãþi de pãcurã necesarã funcþionãrii centralei termice din Brad. Monika BACIU Executivul a respins proiectul de hotãrâre de Guvern prin care era cerutã „aprobarea scoaterii definitive din rezervele de stat a

unei cantitãþi de pãcurã pentru municipiul Brad, judeþul Hunedoara”. Guvernul va lua în discuþie la o ºedinþã ulterioarã o formã de

recolte au fost distruse de porcii mistreþi. Sãlbãticiunile vor fi vânate în zonele Peºtera Bolii, Auºelu ºi Rãscoala. ªi urºii au început sã dea atacul în livezile situate la poalele

ajutor pentru încãlzirea caselor din Brad. Probleme permanente. La Brad problema încãlzirii este una permanentã. An de an, municipiul se aflã în aceeaºi

vorba de cei de la Asociaþia Salvital pentru cã erau prinºi munþilor, însã, din fericire, în ultima perioadã s-a vorbit doar de distrugeri ºi nu de atacuri asupra oamenilor. Pentru urºi, însã, nu existã nici un ordin de „recoltare”. Anul trecut, pe lista întocmitã de responsabilii din domeniu au fost trecuþi 8 urºi, dar niciunul nu a ajuns pânã acum în bãtaia puºtii.

situaþie, adicã în imposibilitatea de a asigura furnizarea agentului termic populaþiei. Anul trecut, municipalitatea de la Brad a primit cantitatea de pãcurã solicitatã.

cu o sumã mai micã decât aveau ei înregistrat în contabilitate, iar a doua contestaþie este din partea Direcþiei Generale a Finanþelor Publice pentru cã vroiau sã fie prinºi cu rang de prioritate”, a mai declarat primarul de la Aninoasa.

Soluþionarea acestor contestaþii se va face în data de 26 octombrie la Tribunalul Hunedoara. De altfel, principalul creditor din lista datornicilor este Banca Comercialã Românã, care va încasa 63 % din totalul veniturilor realizate de primãrie.

Restricþii apã! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru vineri, 18 octombrie 2013, în oraºul: - Petrila între orele 9,00 12,00. Zona afectatã: Cartier Prundului ºi blocul 39 de pe strada Minei. Motivul restricþiei: înlocuire robinet pe branºamentul blocului

6 strada Republicii. Va mulþumim pentru înþelegere Conducerea SC Apaserv SA Valea Jiului

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Octombrie 2013

Grãdiniþele, luate la puricat de inspectorii de la Protecþia Consumatorilor

hiar dacã mai sunt deficienþe de ordin organizatoric, în general grãdiniþele cu program prelungit din judeþul Hunedoara sunt sigure pentru sãnãtatea preºcolarilor care învaþã aici. Carmen COSMAN La nivel naþional, Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor a desfãºurat o acþiune de control pentru verificarea modului în care se respectã prevederile legale din domeniul pro-

tecþiei consumatorilor în grãdiniþele cu program prelungit, fie cã vorbim despre cele particulare, fie de cele de stat. Iar în judeþul Hunedoara nu au fost descoperite deficienþe grave. Astfel, conform datelor oficiale, în total sau verificat 584 grãdiniþe

cu program prelungit, ºi nu mai puþin de 28 tone alimente. Referindu-ne la judeþul nostru, dintre toate abaterile descoperite la nivel naþional, inspectorii de la Protecþia Consumatorului au descoperit doar cã în unele cazuri lipsea contractul de prestãri servicii de învãþãmânt preºcolar, încheiat între conducerea grãdiniþei ºi pãrinþi. Practic, spun reprezentanþii ANPC, au fost gãsite grãdiniþe care nu aveau semnate toate contractele de prestãri servicii de învãþãmânt preºcolar cu pãrinþii, dar aceste deficienþe au fost remediate.

Festivaluri studenþeºti

rupele de dans, muzicienii ºi actorii de la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani pleacã la festivaluri de profil din þarã. Luna octombreie este dedicatã acestor concursuri, de la care sperãm sã se întoarcã ºi cu premii. Diana MITRACHE Fie cã vorbim de dansatori, fie de muzicieni, ori de actori, care exerseazã zi de zi la Casa Studenþilor din Petroºani, toþi au ca þel: participarea în

aceastã lunã la câte un festival de profil. Conducerea instituþiei de culturã ne explicã unde vor pleca aceºti tineri, de la care îi aºteptãm cu premii. „Tinerii care colaboreazã cu instituþia noastrã vor participa la o

serie de festivaluri cu caracter naþional, organiozate de casele de culturã studenþeºti din þarã. Este vorba de participarea trupei de teatru A-HA, la Festivalul „Eugen Ionescu” ce va avea loc în Bucureºti, în organizarea Casei de Culturã a Studenþilor din Capitalã. Apoi vorbim de participarea trupei de muzicã rock Ghotic la un festival de muzicã de profil în Iaºi, în data de 20 octombrie. Amintim aici ºi partici-

parea trupei de breack-dance, la un festival de profil din Braºov, în perioada 19 – 20 octombrie ºi apoi de participarea soliºtilor de muzicã

Primãria Petrila trebuie din nou sã se scotoceascã în buzunare

ectificarea de buget de la centru întârzie sã se facã, aºa cã primãria Petrila are din nou probleme cu plata salariilor ºi a indemnizaþiilor. Luiza ANDRONACHE Primãria Petrila rectificã din nou bugetul local. Pentru cã nu mai are bani pentru plata salariilor ºi a indemnizaþiilor pentru persoanele cu handicap sau cele asistate social, administraþia de aici va trebuie sã aloce din nou bani din visteria proprie. „

Pentru luna octombrie nu mai avem bani. Am fãcut demersuri peste tot la Finanþe, la Bucureºti, Timiºoara, am luat legãtura ºi cu domnul director Heiuº ºi mereu mi s-a spus acelaºi lucru: dacã se primesc bani de la Bucureºti, va fi ajutatã ºi primãria oraºului Petrila. Acum trebuie sã-i ajutãm pe aceºti oameni din nou din

bugetul propriu al oraºului, sã rectificãm bugetul ºi sã mai asigurãm salariile pentru încã o lunã, respectiv pentru octombrie ”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila.

Administraþia localã din estul Vãii Jiului aºteaptã însã rectificarea bugetarã de toamnã, care întârzie, pentru cã problema salariilor nu va mai putea fi rezolvatã din resurse proprii.

uºoarã, îndrumaþi de profesorul Eugen Munteanu, la Festivalul de Muzicã Uºoarã Gaudeamus awards din Braºov”, a spus Lavinia Hulea, dir Casa de Culturã a Studenþilor Petroºani Aºadar, Casa de

Culturã a Studenþilor din Petroºani îºi va numãra premiile la începutul lunii viitoare, când sunt aºteptaþi toþi aceºti artiºti sã se întoarcã acasã cu premii ºi un palmares cât mai onorat pentru studenþi.

8 Actualitate

La stadiul de discuþii,

Contracte prelungite pentru minerii de la Lupeni

ivizia minierã va analiza prelungirea contractelor de muncã a celor 60 de persoane angajate la Mina Lupeni în cursul lunii iunie. Celor 60 de mineri ce au fost angajaþi la Mina Lupeni în cursul acestui an existã posibilitatea de a li se prelungi contractele de muncã. Aici au fost realizate 60 de angajãri în cursul lunii iunie pe o perioadã

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Octombrie 2013

SNÎMVJ, contract cu Divizia Minierã

Spãlarea cãrbunelui de la SNÎMVJ costã peste 1,5 milioane

de timp determinatã, mai exact pentru 6 luni de zile. Odatã cu fuziunea, Societatea Naþionalã a Huilei a fost absorbitã de

Complexul Energetic Hunedoara, astfel partea minierã este parte integrantã a CEH. Astfel, directorul general al Complexului, Daniel Andronache, spune cã se va face o analizã în ceea ce priveºte aceste angajãri, însã Divizia Minierã din cadrul CEH va stabili dacã celor 60 de persoane angajate li se va prelungi sau nu contractul ce muncã. ”Se va analiza fiecare om ºi în mod normal ar trebui sã li se prelungeascã contractele, vom discuta

cu colegii de la divizia minierã pentru cã aceste angajãri au fost fãcute pe SNH. Divizia minierã vã hotãra în funcþie de randamentul lor ºi în funcþie de oamenii care au fost angajaþi”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH. La mina Lupeni s-au fãcut 60 de angajãri în cursul lunii iunie. Peste 500 de candidaþi s-au luptat pentru cele 60 de posturi de muncitori necalificaþi. Monika BACIU

ontracte între societãþi. Dupã divizarea Companiei Naþionale a Huilei au rezultat douã societãþi care au rãmas pe alocuri fãrã servicii. În cazul de faþã este vorba de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului care apeleazã la serviciile Diviziei Miniere, punctul de lucru Preparaþia Coroieºti din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. SNÎMVJ a atribuit un contract de 1,640,000 RON cãtre Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic

Hunedoara pentru prestarea serviciilor de spãlare a cãrbunelui brut si sortat refuzat, provenit de la minele Petrila, Paroseni si Uricani Contractul a fost atribuit în baza a douã criterii extreme. • Lucrãrile/ produsele/serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice • Situaþie de urgenþã extremã survenitã în urma unor evenimente care nu puteau fi prevãzute de autoritatea contractantã, în conformitate cu condiþiile stricte stabilite în directive Reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au demarat procedura de achiziþie a unor servicii pentru spãlarea cãrbunelui provenit de la Minele Petrila, Paroºeni, Uricani. Conform datelor din caietul de sarcini, procesul de spãlare a

derula o serie de controale în zonle respective. În cazul în care se va impune vor fi aplicate ºi o serie de amenzi contravenþionale. Întâi, însã, trebuie stabilit ºi ceea ce se întâmplã în respectivele blocuri”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei municipiului Petroºani. Oamenii nu s-au obiºnuit

ânã în prezent, circa 84% dintre persoanele fizice din Petroºani ºi-au achitat deja dãrile cãtre bugetul local. Adicã, aproape la fel de mulþi ca ºi anul trecut.

cãrbunelui este necesar pentru reducerea costurilor de producþie.

proape 9 milioane de lei au rãmaºi necheltuiþi din totalul de peste 33,5 milioane de lei alocaþi pentru implementarea clasei zero.

necheltuitã fiind de 8.844.961,88 lei. Studiul mai aratã cã majoritatea sumelor alocate pentru clasa zero au fost destinate achiziþiei de mobilier ºcolar, de materiale didactice ºi rechizite. Astfel, aproximativ 68% din totalul inspectoratelor ºcolare judeþene au alocat fonduri în principal pentru achiziþia de mobilier

Prin urmare, la câteva blocuri de 10 etaje dotate cu jgheaburi pentru aruncarea gunoiului, oamenii continuã sã aruce resturile la fel cum s-au învãþat în ultimii 30 de ani. Adicã tot la tomberon. La sesizarea reprezentanþilor presei locale, colegii mei de la Serviciul Public Local de Amenajare a Domeniului Public ºi Privat, urmeazã a

Vin amenzile!?

La impozite stãm bine

Monika BACIU

Aproape 9 milioane de lei, rãmaºi necheltuiþi din suma alocatã pentru implementarea clasei zero

Asta relevã dintr-un studiu realizat de Asociaþia Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor ºi Promovarea Programelor ºi Strategiilor din România (ANPCPPS). Potrivit unui comunicat al acestei asociaþii, pentru implementarea clasei pregãtitoare în anul ºcolar 2012-2013 a fost alocatã suma de 33.572.928,66 lei, din care au fost cheltuiþi 24.727.966,78 lei, suma

eºi, de câteva luni de zile, în centrul municipiului Petroºani este interzisã aruncarea resturilor menajere la tomberoanele amplasate în incinta unitãþilor locative, unii cetãþeni nu s-au conformat noilor reglementãri.

ºcolar, aproape 29% dintre acestea au achiziþionat rechizite ºcolare ºi materiale didactice, iar restul au achitat cheltuielile aferente resursei umane. Judeþul cu cele mai multe unitãþi de învãþãmânt în care a fost implementatã clasa pregãtitoare este Bacãu (278 de unitãþi de învãþãmânt). La polul opus este Giurgiu (54 de

unitãþi de învãþãmânt). În cadrul studiului au fost analizate rãspunsurile formulate de inspectoratele ºcolare din 38 de judeþe respondente la adresele formulate de ANPCPPS România — InfoCons, prin care au fost solicitate informaþii cu privire la numãrul de unitãþi de învãþãmânt în care a fost implementatã clasa pregãtitoare, sumele alocate acestei destinaþii, cuantumul cheltuielilor realizate în acest scop de fiecare unitate, precum ºi destinaþia sumelor cheltuite. Din totalul de 42 de inspectorate ºcolare judeþene care au fost cuprinse în studiul realizat în perioada iulie-septembrie au rãspuns 38 de instituþii.

„În ceea ce priveºte achitarea impozitelor locale dar ºi a taxei pentru colectarea gunoiului menajer, la persoanele fizice, putem spune cã ne situãm la aceeaºi parametri ca ºi anul anterior. Adicã stãm foarte bine, îinând cont de faptul cã gradul de încasare este unul foarte bun”, a precizat Ioana Mãrgulescu, ºef Birou Impozite ºi Taxe Locale Petroºani. În acelaºi timp, cota de achitare a

încã (deºi de la aprobarea hotãrârii de consiliu local a trecut ceva timp) cu modalitatea de depunere a resturilor menajere la tomberoanele amplasate în faþa blocurilor. Aceasta ºi pentru cã, deocamdatã, niciunul dintre ei nu a fost amendat aºa cum prevede legea. Mir cea NISTOR

impozitelor locale de cãtre persoanele juridice este de aproape 60%. Cei care nu ºi-au plãtit deja dãrile locale riscã sã plãteascã penalitãþi de întârzieriere. Pe de altã parte, locuitorii municipiului Petroºani se pare cã s-au obiºnuit ºi cu noua modalitate de achitare a dãrilor locale. Respectiv cu cea electronicã. „ªi în aceastã privinþã stãm destul de bine. Cu începere din luna martie, atunci de când a demarat acest program, avem numeroase încasãri ºi pe acest tronson. Nu doar la impozite ºi taxe ci ºi la amenzi”, a mai spus Ioana Mãrgulescu. Serviciul care a intrat în vigoare cu începere din luna martie prevede, pe lângã achitarea impozitelor locale, ºi achitarea, de exemplu, a amenzilor de circulaþie. (Mir cea NISTOR) NISTOR)

Un miner decedat ºi ºase rãniþi într-un accident de muncã la Cariera Roºiuþa

n bãrbat ºi-a pierdut viaþa ºi alte ºase persoane au fost rãnite în urma unui accident de muncã produs joi în Cariera Roºiuþa din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO).

Cele ºapte persoane se aflau într-o autoutilitarã mixtã de marfã ºi transport persoane. La faþa locului au intervenit mai multe echipaje ale ISU Gorj, SMURD ºi ale Serviciului de Ambulanþã. ªoferul, un bãrbat în vârstã de aproximativ 47 de ani, ºi-a pierdut viaþa, iar celelalte ºase victime au fost transportate la Spitalul Motru. "Este vorba despre un

accident cu ºapte victime, ne-am deplasat la faþa locului cu douã echipaje de descarcerare ºi douã echipaje SMURD. În momentul în care am ajuns la faþa locului, ºase dintre victime au fost transportate la spitalul din municipiul Motru atât de cãtre cei de la ambulanþã,

cât ºi de cãtre colegii de la SMURD. Am intervenit pentru descarcerarea celei de-a ºaptea victime, ºoferul, care din pãcate, dupã ce a fost scos, în ciuda manevrelor de resuscitare efectuate atât de cãtre SMURD, cât ºi de ambulanþã, a fost declarat decedat. Este vorba de un bãrbat în vârstã de aproximativ 47 de ani', a declarat Mihai Avramescu purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã (ISU) Gorj,. Inspectorul ºef al Inspectoratului Teritorial de Muncã Gorj, George Romanescu, a menþionat cã o echipã din cadrul instituþiei s-a deplasat la faþa locului pentru a efectua cercetãri. AGERPRES

8 Actualitate

La stadiul de discuþii,

Contracte prelungite pentru minerii de la Lupeni

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Octombrie 2013

SNÎMVJ, contract cu Divizia Minierã

Spãlarea cãrbunelui de la SNÎMVJ costã peste 1,5 milioane

de timp determinatã, mai exact pentru 6 luni de zile. Odatã cu fuziunea, Societatea Naþionalã a Huilei a fost absorbitã de

ânã în prezent, circa 84% dintre persoanele fizice din Petroºani ºi-au achitat deja dãrile cãtre bugetul local. Adicã, aproape la fel de mulþi ca ºi anul trecut.

cãrbunelui este necesar pentru reducerea costurilor de producþie.

proape 9 milioane de lei au rãmaºi necheltuiþi din totalul de peste 33,5 milioane de lei alocaþi pentru implementarea clasei zero.

Vin amenzile!?

La impozite stãm bine

Monika BACIU

Aproape 9 milioane de lei, rãmaºi necheltuiþi din suma alocatã pentru implementarea clasei zero

Un miner decedat ºi ºase rãniþi într-un accident de muncã la Cariera Roºiuþa

n bãrbat ºi-a pierdut viaþa ºi alte ºase persoane au fost rãnite în urma unui accident de muncã produs joi în Cariera Roºiuþa din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO).

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vieneri, 18 Octombrie 2013

Documentul semnat de LSMVJ, dupã arestarea lui Cozma:

ÎNCHIDEREA MINERITULUI!

pentru o infracþiune de drept comun pentru care a fãcut recurs, apoi procurorul de caz a fost schimbat ºi peste noapte a primit 18 ani de închisoare pentru subminarea puterii de stat. În tot acest timp Miron Cozma spunea cã a apãrat minerii ºi mineritul, cã guvernanþii mint minerii, în sensul cã una spun ºi alta vorbesc etc., etc. Cu mult înainte a fost curtat ºi cãutat de politicieni de vârf ºi oameni de afaceri cu influenþã, dupã care brusc nu l-a mai susþinut nimeni...

n document din 1999, readus la luminã... Vasile Ioan Savu a fost urcat pe culmile succesului pentru cã a semnat ceea ce a refuzat Miron Cozma: strategia pe termen lung de închidere a minelor. Cozma a fost aruncat în puºcãrie, iar Savu a devenit deputat, om de afaceri prin interpuºi ºi agreat al tuturor guvernelor pânã la declinul sãu, declin nãscut din lãcomie. De ce tac liderii de astãzi, foºtii colegi de atunci ai lui Savu? Poate nu ºtiu de acel document readus la luminã zilele trecute, sau ºtiu cã-i paºte puºcãria dacã deschid gura, fiind la rândul lor acuzaþi de subminare precum Cozma? O postare pe o reþea de socializare a liderului de sindicat de la E.M.Paroºeni, Laszlo Domokos, care spunea: ”În curând un nou serial în Valea Jiului..."Trãdaþi în sentiment"!,ne-a fãcut sã cãutãm poemul scris de Miron Cozma, în aprilie 2002, pe vremea când se afla dupã gratii. Poemul se numeºte ”Sentimentele unui sindicalist” în care Cozma vorbeºte de frãmântãrile sale, de dorul de oameni ºi copiii lui, dar rãzbat ºi temeri cu privire la soarta minerilor ºi a mineritului care s-au adeverit, despre nedreptãþi ºi trãdãri, despre menirea unui lider, dar ºi iubirea de pãrinte... Tristeþile mele le împart acelora Ce m-au fãcut sã sufãr... Dar, pentru cã mã simt încã puternic, Am uitat care au fost... ªi nu ºtiu unde le-am lãsat. Dacã le vedeþi prin pãdurile unde am copilãrit, Sunt asemenea volburei Îºi înalþã frunza de la pãmânt ªi sfârºesc acolo unde sfârºeºti, În, sau la creºtetul tãu, Tu, care m-ai fãcut sã fiu trist... Sau în vãzduh, ºi pentru a se înãlþa Trebuie sã-ncepi sau sã sfârºeºti o primãvarã. ..... Fiica mea este precum un pian, Care râde cu toate notele inimii! Fiul meu, bãrbatul meu Cu trupul ºi chipul, venit ca ºi mine Din aspre þinuturi, cu ritualuri de ploaie, Din tãrâmuri strãvechi ºi din suferinþe... (Miron Cozma, 19 aprilie 2002, Rahova)

n document ce pãrea aberant la vremea respectivã Mulþi i-au ridiculizat înclinaþiile sale literare, dar aceºtia par a fi cei care trebuiau sã-l arunce în derizoriu, sã-l decredibilizeze pentru cã ºtia foarte multe ºi putea face rãu potentaþilor vremii... E drept

cã i-a ajutat ºi Miron Cozma prin atitudinea sa, prin idelismul sãu ridicat la rang de boalã. Pentru cei care au uitat, amintim cã Miron Cozma a fost condamnat iniþial

Dupã aruncarea liderului în puºcãrie care, ne place sau nu, a scris istorie, la Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului a fost înscãunat Vasile Ioan Savu, în 1999, care a avut o ascensiune meteoricã. A devenit

agreatul ministrului industriilor ºi a premierilor perindaþi, a devenit deputat în anul 2000 ºi om de afaceri, prin interpuºi, cu profituri considerabile... Sãptãmâna trecutã, un fost lider de sindicat ne-a contactat spunându-ne cã la puþin timp, înainte de ridicarea lui Vasile Savu pe culmile succesului, celor de la cotidianul Matinal li s-a înmânat un document semnat de Vasile Savu, în calitate de preºedinte LSMVJ, sun oblãduirea lui Ion Popescu, preºedinte Confederaþie sindicalã ºi o litã de miniºtri. Documentul era strategia de închidere a minelor, de restrângere drasticã a activitãþii miniere. Respectiva strategie pe termen lung a ajuns, nu se ºtie cum în mâna unui vicepreºedinte al Confederaþiei Miniere ºi remisã conspirativ presei. Documentul, în copie, pãrea halucinant, aberant! Cum sã închizi Valea Jiului ºi cum sã semneze aºa ceva lideri care invocã lupta sindicalã ºi care le-a mai ºi ieºit – creºteri salariale, primi miniºtri care veneau în Vale ºi le purtau de grijã minerilor, care mai ºi construiau câte ceva... Nimeni nu l-a publicat în anul 2000 crezând cã este o momealã aruncatã presei pentru a fi folositã în lupte fratricide ale sindicaliºtilor. Cu timpul, acel document a fost dat uitãrii.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Octombrie 2013

Investiþii pentru mineri ºi ºefii lor

aºini noi pentru ºefii minerilor ºi utilaje pentru mineri. Toate au fost achiziþionate la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine din Valea Jiului, iar utilajele urmeazã sã fie introduse în subteran.

rãdare premeditatã sau fricã?

Trecându-ne atunci prin mânã ºi lecturându-l la vremea respectivã, documentul-strategie de închidere mine se pare cã a fost respectat pas cu pas. Oare Consiliul de Coordonare al LSMVJ, condus atunci de Vasile Ioan Savu, nu a ºtiut nimic de hotãrârea luatã

dosare care sã distrugã vieþi doar pentru cã n-ai acceptat compromisuri. Suntem în cãutarea documentului în cauzã, prin arhive, care, probabil, va face luminã ºi va ajuta pe mulþi sã înþeleagã de unde i se trage Vãii Jiului ºi oamenilor ei... Ileana FIRÞULESCU

Directorul general al SNIMVJ, Aurel Anghel spune cã maºinile au fost cumpãrate la preþul la care plãteau chiria pentru cele vechi, închiriate de la fosta Companie Naþionalã a Huilei din Petroºani ºi erau absolut necesare. „Am achiziþionat douã maºini Skoda Octavia, cu capacitate cilindricã sub 1.600 cmc. Pânã acum aveam închiriate 3 maºini de la Complexul Energetic Hunedoara, iar din calculele economice ale Consiliului de Administraþie am decis sã achiziþionãm aceste

maºini, fiind mai economic pentru noi, decât închirierea celorlalte”, a declarat Aurel Anghel, directorul SNÎMVJ, care a apreciat cã a plãtit mai puþin de 18.000 de euro, pentru fiecare. În plus, cei care conduc cele trei unitãþi miniere ce se vor închide în 2018, au de gând sã investeascã ºi în subteran, pentru a uºura oarecum munca minerilor. „Avem licitaþii în curs de desfãºurare, pentru un echipament hidraulic pentru EM Paroºeni,

Cârpeli din lipsã de fonduri

ârpeli pe magistrala de la termoficare. An de an în perioada de iarnã, magistrala Termocentralei Paroºeni cedeazã. ºi respectatã de toate guvernele care au urmat? Având în vedere cã mulþi sindicaliºti de atunci sunt ºi acum lideri de sindicat, înseamnã cã au jucat teatru, au mimat apãrarea drepturilor sindicaliºtilor, sau mai rãu le-au mâncat cotizaþiile deºi ºtiau cã sunt condamnaþi la moarte prin desfiinþare? Se adevereºte ºi trãdarea invocatã de Miron Cozma ºi tot ce spunea el în acel poem de dupã gratii, ºi nu mai acolo. Este singurul sindicalist din Europa care a fost condamnat pe un dosar politic. Poate de teamã nu au vorbit liderii de atunci ºi de acum, de teama de a nu fi aruncaþi ºi ei în puºcãrii... Era atât de simplu atunci, ca ºi acum, sã fabrici

În urmã cu câteva sãptãmâni a fost înregistratã o avarie de proporþii în zona Iscroni când apa caldã a þâºnit din conductele vechi de zeci de ani la câþiva metri înãlþime. Termocentrala Paroºeni este parte integrantã a Complexului Energetic Hunedoara, iar reprezentanþii entitãþii spun cã nu vor fi

pentru complexul mecanizat ce va fi montat acolo în cursul anului viitor. Avem apoi acel transportor cu bandã, care deja a fost licitat ºi adjudecat de o firmã din Baia Mare ºi care deja trebuie sã ne soseascã ºi avem în curs de finalizare 7 transportoare de diferite capacitãþi”, a mai adãugat Anghel. Investiþiile vor ajunge în abatajele ce dau producþie de la minele aflate pe programul de închidere ce se va finaliza în 2018. Diana MITRACHE

fãcute lucrãri majore aici, din cauza resurselor financiare limitate. Ba din contrã, pe magistralã vor avea loc doar cârpeli. Potrivit reprezentanþilor Complexului, pe viitor se va încerca atragerea unor fonduri pentru reabilitarea magistralei. La fiecare avarie ce are loc, abonaþii serviciului de termoficare din Petroºani rãmân în toiul iernii fãrã apã caldã ºi cãldurã. Conducta magistrala care face transportul agentului termic de la Termocentrala Paroºeni are o vechime de peste 30 de ani ºi nu s-au putut face investiþii din lipsã de fonduri. Monika BACIU

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

sistaþii social, ºomerii ºi pensionarii cu venituri mici nu mai primesc miere prin programul european de distribuþie a alimentrelor. Produsul a fost retras deoerece nu avea calitatea necesarã. Mierea poliflorã oferitã prin programul de distribuþie al alimentelor de la Uniunea Europeanã a fost retrasã. Niciun

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Octombrie 2013

Mierea europeanã, retrasã din Petroºani furnizatã în cadrul lotului 46, lot din care am primit ºi noi miere. Prin acest comunicat, remis de Conisliul Judeþean Hunedoara, trebuie sã oprim distribuþia cantitãþii

beneficiar nu va mai primi acest produs, pe motiv cã s-au descoperit nereguli.

Cei care au cerut sã se sisteze distribuþia mierii sunt responsabilii din Consiliul Judeþean Hunedoara. Întreg stocul existent în depozitul de la Petroºani este suspec-

tat ca fiind neconform. „Este vorba despre cantitatea de miere primitã de la Consiliul Judeþean. Noi am fost informaþi cã existã probleme privind calitatea acestei mieri,

rãmasã în stoc”, a declarat Loredana Piþ, responsabil cu distribuþia alimenteleor din cadrul Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã. Pe viitor, la Serviciul Public de Asisitenþã Socialã va veni un nou lot ºi atunci va reîncepe distribuþia mierii. Acest lot va pleca înapoi la distribuitor. Cert este cã pânã acum peste 1.100 de oameni au primit câte un recipient din acest produs ºi este posibil ca deja sã îl fi consumat. Diana MITRACHE

De luni, se pot depune cererile pentru ajutoarele de încãlzire

C Pensionarii din judeþul Hunedoara se împrumutã ca sã trãiascã

upã zeci de ani de muncã au ajuns ca, acum, la batrâneþe sã fie nevoiþi sã se împrumute din ce în ce mai des pentru a putea trãi. Pensionarii apeleazã la CAR-uri pentru a-ºi achita facturile, pentru a cumpãra medicamente, dar ºi pentru a-ºi ajuta copiii. De la începutul acestui an ºi pânã în prezent, nu mai puþin de 2.000 de pensionari au fãcut împrumuturi la o singurã Casa de Ajutor Reciproc din judeþ. În general, sumele pe care aceºtia le împrumutã sunt de maximum 1.000 de lei, având posibilitatea ca într-un an ºi 8 luni sã returneze banii. Cei mai mulþi pensionari se împrumutã pentru a reuºi sã plãteascã facturile, întreþinerea, unii dintre ei sunt nevoiþi sã îºi ajute ºi copiii, dar cei mai mulþi bani se duc pe medicamente.

“Noi ne împrumutãm de bani pentru cã vine iarna ºi nu avem bani pentru lemne. Trebuie sã cumpãrãm vreo douã maºini ºi din pensie nu avem cum”, ne-a declarat un pensionar. “Mie de-abia îmi ajung banii sã trãiesc, sã plãtesc datoriile. De medicamente nu prea îmi mai rãmâne”, a spus ºi o bãtrânicã. De asemenea, unele CAR-uri din judeþ, în special din zona Devei, oferã ca sprijin ºi mese calde pensionarilor membri. Luiza ANDRONACHE

ererile pentru ajutoarele de încãlzire se pot depune începând de sãptãmâna viitoare. Locuitorii municipiului Petroºani care vor sã beneficieze de ajutoare de încãlzire se pot adresa reprezentanþilor Serviciului Public local de Asistenþã Socialã începând de sãptãmâna viitoare când pot depune cererile. ”Încercam sã începem de sãptãmâna viitoare, deja am amenajat camera în care se va desfãºura activitatea comisiei, am convocat comisia ºi încercam sã ne mobilizãm. Astãzi vom da la tipãrit acele cereri ºi în funcþie de situaþia în care luni, marþi am primit acele cereri deja vom da drumul la comisie”, a declarat Cristina Mraz, director executiv SPLAS Petroºani. Cei care doresc sã beneficieze de ajutoare de încãlzire trebuie sã depunã mai multe acte la dosar, iar apoi reprezentanþii SPLAS vor face ºi ancheta socialã. ”Vom distribui acea cerere tip ºi declaraþii pe propria rãspundere pentru acordarea ajutoarelor de încãlzire. Deocamdatã am intrat ºi noi în posesia ei, au apãrut ºi normele metodologice, o dãm la tipãrit. Ieri a fost o întâlnire la Deva cu lãmuriri pe aceastã temã ºi o dãm la tipãrit dupã

care o vom distribui o parte la termoficare, la furnizori, iar celelalte cereri vor fi date de cãtre noi. Vom avea ocazia, comisia îºi va desfãºura activitatea în aceastã clãdire dar în spaþiul vechilor taxe ºi impozite, la acelaºi etaj cu taxele ºi impozitele locale. Am fãcut deja un afiºier, vom pune actele necesare, vom da relaþii, cã de obicei în primele douã sãptãmâni toatã lumea vine ºi întreabã. Ca ºi acte în primul rând va fi acea cerere, contractul de casã sau copie dupã contractul de casã, vazare cumpãrare, închiriere, contract cu clauze de întreþinere, certificat de moºtenitor. Deci actul doveditor al imobilului pentru care se cere ajutorul de încãlzire. Mai sunt actele doveditoare pentru componenta familiei, copii dupã certificatele de naºtere ale copiilor, copii dupã buletine, deces, sentinþe de încredinþare copil, acte privind veniturile, acte doveditoare privind bunurile, de la taxe ºi impozite. Acum este

o nouã cerere în care sunt foarte multe bunuri, decât au fost pânã în prezent. Suntem în curs sã facem acea adeverinþã sã putem lucra cu cei de la biroul agricol vis a vis de toate aceste bunuri, acestora li se va calcula o capacitate netã de producþie. Noi vom introduce într-o bazã de date bunurile deþinute pe care le vom primi de la biroul agricol ºi omul va trebui sã le declare chiar dacã acolo nu a fãcut-o. Noi vom introduce într-o bazã de calcul pe care ne-a dat-o APIA ºi va ieºi acea valoare de producþie. În funcþie de acea valoare vom vedea dacã se încadreazã sau nu la aceste ajutor de încãlzire”, a mai spus Cristina Mraz. Numãrul persoanelor care vor beneficia în acest an de ajutoare de încãlzire va creºte. Creºterea beneficiarilor se datoreazã introducerii de cãtre Guvern a acordãrii ajutorului de încãlzire ºi pentru cei care folosesc energia electricã. Monika BACIU

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Octombrie 2013

Peste 80 de lucrãri ºtiinþifice înscrise la Simpozionul internaþional SESAM 2013, organizat de INSEMEX Petroºani

Raiul Pãrintelui Bulf…

reu de închipuit cã, în vremuri precum sunt cele trãite de noi acum, oamenii mai pot sã îºi dea mîna….Trãim într-o lume dominatã de materialism, o lume în care cãrãrile dintre oameni au fost ºterse, o lume “piticitã” de ignoranþã ºi împroºcata de pãcat. ªi totuºi… se întîmplã, se întîmplã uneori, din pãcate din ce în ce mai rar, sã întîlneºti oameni, sã vezi locuri, unde, odatã ajuns, sã înþelegi cã, aºa cum spunea Sf. Nicolae Velimirovici, “ Binele nu se poate despãrþi de bine”… Mi-am reluat seria emisiuniilor PUNCTUL PE I la MONDO TV, cu o ediþie în cadrul cãreia m-am oprit la Dãrãneºti, în marginea Petroºaniului. Aici, din ruinele ªcolii Gen. Nr III, un slujitor al altarului, Pr. Gabriel Bulf, a reuºit sã punã cãrãmidã pe cãrãmidã ºi sã construiascã un Centru Social care cuprinde un centru de zi pentru copii (grãdiniþã), dar ºi un adãpost pentru persoanele vîrstnice. Sub ocrotirea Sfîntului Ierarh Nectarie ºi a Sfîntului Mare Mucenic Pantelimon, 26 de oameni în vîrstã vor fi adãpostiþi la acest centru. Totul este nou. Nu este puþin lucru. Întro perioadã “asprã” din punct de vedere economic, într-o zonã precum Valea Jiului, astfel de lucruri sînt rare. La iniþiativa Pr. Gabriel Bulf, oamenii ºi-au dat mîna. A fost sprijinit ºi de autoritãþi, însã, cel mai important, creºtinii din Petroºani au înþeles cã dacã rugãciunea este împletitã cu fapta, omul este desãvîrºit în credinþã. Vedem în fiecare searã, la televizor, imagini cu creºtinii care se îmbulzesc sã se închine la Sfinte Moaºte, vedem oameni ai bisericii judecaþi pentru greºelile lumeºti, sãvîrºite, însã, astfel de cazuri, astfel de exemple de ce nu sunt mediatizate? Atunci cînd omul este frumos, cînd trãieºte creºtineºte, cînd îºi dã mîna cu cel în nevoie, aºa cum se întîmplã la Dãrãneºti, atunci nu aduce raiting, deci astfel de fapte nu trebuie cunoscute… Sînt bucuros cã mai existã astfel de oameni, mai existã astfel de gesturi… Sînt fericit cã slujitorii bisericii coboarã, din ce în ce mai des, de la amvon în lume, lîngã oameni, vindecînd rãni ºi împlinind scrierile sfinte. Ceea ce se întîmplã la Dãrãneºti, este lucru mare… Ionuþ DRAGOTESC

u mai puþin de 82 de lucrãri ºtiinþifice au fost transmise pentru a participa la ediþia din acest an a Simpozionului internaþional Securitate ºi Sãnãtate în Muncã SESAM 2013. Carmen COSMAN Manifestarea ºtiinþificã, aflatã la cea de a ºasea ediþie, va avea loc la Sibiu în perioada 23 – 25 octombrie ºi este organizatã de Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã INSEMEX Petroºani, în colaborare cu

Universitatea Petroºani, Inspecþia Naþionalã a Muncii ºi sub auspiciile Ministerului Economiei ºi Autoritãþii Naþionale de Cercetare ªtiinþificã. Potrivit datelor oficiale, obiectivele majore ce vor fi tratate în cadrul acestui simpozion internaþional sunt ventilaþia minierã ºi industrialã, risc profesional ºi risc tehnologic pentru industria extractivã ºi pentru alte industrii cu atmosfere explozive ºi / sau toxice, explozivi de uz civil, articole pirotehnice, echipamente destinate utilizãrii în atmosfere potenþial explozive, protecþia zãcãmintelor de substanþe minerale utile, închiderea obiectivelor miniere, activitãþi de sal-

vare pentru industria minierã ºi pentru alte industrii cu mediu cu pericol de atmosferã explozivã ºi / sau toxicã, protecþia mediului, soluþii de prevenire, ameliorare ºi combatere a poluãrii, precum ºi psihosociologia muncii ºi organizaþionalã. Directorul INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu, a precizat cã la

aceastã ediþie a Simpozionului, pe lângã participanþii din România, vor fi prezenþi ºi specialiºti din Polonia ºi Rusia. Iar locaþia nu a fost aleasã deloc întâmplãtor. „Participanþii din afara þãrii vin cu

avionul ºi le-ar fi destul de greu sã se deplaseze la Petroºani. Acum patru ani manifestarea s-a desfãºurat la Oradea, iar în urmã cu doi ani la Sinaia.

Locaþiile au fost alese aºa încât sã avem cât mai mulþi participanþi”, a precizat Constantin Lupu. Pentru aceastã ediþie a manifestãrii ºtiinþifice sunt 82 de lucrãri transmise, ponderea aparþinând spe-

cialiºtilor de la INSEMEX ºi Universitatea Petroºani. Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã INSEMEX Petroºani este unic, prin profilul de activitate, fiind în acelaºi timp una dintre cele mai apreciate unitãþi de cercetare-dezvoltare din România. Misiunea INSEMEX este de a efectua cercetãri ºtiinþifice ºi servicii de specialitate în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã ºi protecþiei mediului în condiþii profitabile. Activitatea cercetãtorilor de la Institutul Naþional pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã este recunoscutã nu numai pe plan naþional, ci ºi la nivel internaþional. Pentru activitatea sa, INSEMEX a fost recompensat cu importante trofee pentru rezultatele obþinute în domeniul ºtiinþific.

14 Program & Horoscop

10:00 O datã-n viaþã (r) 11:00 O datã-n viaþã (r) 12:00 Europa mea (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Legenda viºinie (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:15 Lumea modei 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Finanþe ºi afaceri 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Jocul terorii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Icomedy 22:00 X Factor (r) 0:30 Drumul rãzbunãrii

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Coliziune devastatoare 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cursa pentru fermã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Dansez pentru tine

21 martie *** 20 aprilie Aveþi ocazia sã obþineþi cu uºurinþã câºtiguri mãrunte, dar fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi o disputã cu partenerul de viaþã, dacã refuzaþi sã mergeþi în vizitã la o rudã. Nu vã neglijaþi prietenii ºi rudele apropiate!

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 reguli 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15 23:45

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Roata norocului Pe banii pãrinþilor Faci faþã, faci bani

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 Avanpremierã Serie A 16:30 Avanpremierã La Liga 17:00 Avanpremierã Liga 1 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Baschet masculin: BC Mureº - BC Timiºoara 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Baschet masculin: BC Mureº - BC Timiºoara 19:45 Fotbal: Corona Braºov - Vaslui 20:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Vã puteþi ocupa de probleme financiare. Aveþi ºanse sã redresaþi bugetul familiei. Dacã vi se propune o colaborare, ar fi bine sã nu refuzaþi. Consultaþivã ºi cu partenerul de viaþã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Este o zi bunã pentru a vã pune în practicã planurile de afaceri. Puteþi sã progresaþi considerabil pe plan financiar. Relaþiile cu colegii ºi cu prietenii sunt bune. Din dorinþa de a fi mai independent, s-ar putea sã provocaþi discuþii aprinse în familie.

23 august *** 22 septembrie

Începeþi ziua hotãrât sã terminaþi o lucrare în casã. Un bãrbat mai în vârstã din familie vã ajutã cu bani, dar încearcã sã-ºi impunã punctul de vedere. Dacã nu vã strãduiþi sã evitaþi o ceartã, riscaþi sã rupeþi relaþiile. Dupã-amiazã primiþi o veste bunã.

Puteþi avea un succes deosebit la întâlnirile de afaceri. Sunt bine aspectate ºi relaþiile cu familia ºi prietenii. Dimineaþa vã întâlniþi cu o persoanã cu care nu v-aþi vãzut de mult timp. Dupã-amiazã vã ocupaþi de probleme familiale.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

S-ar putea sã aveþi o micã neînþelegere cu partenerul de viaþã. Rezolvaþi aceastã disputã cu blândeþe. Spre searã, o vizitã la prieteni vã poate readuce armonia în cuplu ºi buna dispoziþie. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

aprile

Aveþi multe de rezolvat, aºa cã stabiliþi-vã clar prioritãþile. Dimineaþa sunteþi nevoit sã faceþi cheltuieli neprevãzute, dar necesare. S-ar putea sã vã ocupaþi de o problemã urgentã a unei persoane dragi din familie.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:30 Mica mireasã (r) 14:30 Viaþa fermierului (r) 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Conspiraþia iataganelor

23 noiembrie *** 20 decembrie Puteþi avea succes la studii, în colaborãri ºi în tranzacþii financiare. Toate acestea vã pot aduce câºtiguri importante. Dupã-amiazã sunteþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie.

21 ianuarie *** 20 februarie Deºi aveþi multe probleme de rezolvat, menajaþi-vã sãnãtatea. Încercaþi sã vã odihniþi mai mult! În casã, aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante.

S-ar putea sã fiþi puþin confuz, din cauza problemelor sentimentale. Nu vã încãpãþânaþi sã vã rezolvaþi singur toate problemele! Acceptaþi ajutorul celor apropiaþi. Sfaturile unei rudenii vã ajutã sã evitaþi o ceartã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa nervozitatea vã poate pune într-o situaþie neplãcutã. Riscaþi sã declanºaþi o ceartã cu partenerul de viaþã sau cu o persoanã mai în vârstã din familie. Pãstraþi-vã calmul.

21 februarie *** 20 martie Începeþi ziua plin de energie ºi entuziasm. Aveþi grijã sã nu depãºiþi anumite limite ºi sã nu provocaþi discuþii în contradictoriu cu colegii! Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi o problemã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Octombrie 2013

Luna Mondialã de Luptã Împotriva Cancerului de Sân

irecþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara - Deva, organizeazã în data de 21 octombrie cu ocazia Lunii Mondiale de Luptã Împotriva Cancerului de Sân un simpozion cu tema: „Nu eºti singurã - împreunã vom reuºi”. Potrivit reprezentanþilor DSP scopul acestui simpozion este acela de a creºtere nivelul de informare ºi conºtientizare a populaþiei feminine generale cu privire la rolul bunelor practici comportamentale în reducerea riscului cancerului mamar ºi de col uterin ºi cum sã ia cele mai bune decizii în viaþa de zi cu zi, distribuirea de pliante. Organizaþia Mondialã a

Sãnãtãþii, la initiativa Societãþii Americane a Cancerului, începand cu 1985, a stabilit prin convenþie internaþionalã ca luna octombrie sã fie Luna Internaþionalã a Conºtientizãrii Cancerului Mamar. Aceastã formã de cancer nu produce durere si nu se manifestã prin alte simptome decât în faze târzii. Incidenþa cancerului de sân a crescut lent, dar continuu în

ultimele decade. Cancerul de sân este principala cauzã de deces prin cancer la femeile de 40-59 de ani iar riscul creºte cu vârsta ºi fiecare femeie este la risc. Scopul campaniei este de a promova practicile comportamentale preventive în rândul populaþiei. Obiectivele Campaniei sunt: informarea pacientelor diagnosticate cu cancer de sân cu privire la importanþa controlului factorilor de risc extrinseci în evoluþia afecþiunii; conºtientizarea femeilor cu risc crescut (AHC – pozitive pentru cancerul de sân) asupra rolului examinãrilor mamografice

ºi a autoexaminãrii sânului, în depistarea precoce; educarea populaþiei feminine generale cu privire la rolul bunelor practici comportamentale în reducerea riscului cancerului mamar. Cancerul mamar este unul dintre cele mai întâlnite forme de cancer Una din 8 femei dezvoltã cancer de sân pe parcursul vieþii. La fiecare 3 minute o femeie este diagnosticatã cu cancer de sân. Cancerul de sân este principala cauzã de deces prin cancer la femeile de 40-59 de ani. La fiecare 13 minute o femeie decedeazã prin cancer de sân. 96% dintre femeile depistate precoce supravieþuiesc. Riscul creºte cu vârsta ºi fiecare femeie este la risc.

Scrisoare deschisã adresatã parlamentarilor hunedoreni Chiar nu conteazã dacã v-am votat ori ba atât timp cât acum ar trebui sã reprezentaþi interesele noastre în Parlament. Chiar nu are importanþã dacã suntem „bãsiºti” ori „pontiºti”, atât timp cât suntem români în primul rând. În campania electoralã eraþi ba în pieþe, ba pe la biserici, ba la emisiuni TV, ba la..., ºi fãceaþi tot posibilul sã fiþi cât mai vizibili, pentru cã aveaþi nevoie de votul nostru. Iatã cã a sosit momentul sã avem ºi noi nevoie de sprijinul dumneavoastrã: „Votaþi cu noi?”. Nu vã cerem un vot, ci vã cerem sã luaþi poziþie. Nu poziþia partidului sau a interesului de grup, ci poziþia adevãrului, sinceritãþii, interesului cetãþenesc. Noi, locuitorii din aria dum-

Vânzãri

neavoastrã de reprezentare, suntem în zonã vecinã cu Roºia Montanã, cu Certejul, cu Brad, cu alte posibile exploatãri aurifere. Iar în loc sã auzim glasul dumneavoastrã, coerent, clar, nu sã sprijine sau sã condamne, o poziþie sau alta, ci spunând adevãrul, auzim doar tãcerea dumneavoastrã. ªi se aude foarte tare, dureros de tare, ajunge pânã la inimã. Iar tãcerea aceasta e din cauzã cã sunteþi dezinteresaþi de aceastã problemã, nu spuneþi lucrurilor pe nume, oricare ar fi acelea ºi oricât v-ar costa. Pentru cã de fapt, uitaþi un lucru: sunteþi aleºi de noi, sã vorbiþi cu noi ºi pentru noi. Nu de partid aþi fost aleºi, ca sã tãceþi pentru el. Am

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645, 0726.463.456

aºteptat sã provocaþi vreo dezbatere publicã în colegiul nostru, pe aceastã temã, sã veniþi sã ne explicaþi lucruri care de la nivelul nostru poate nu se cunosc. Din pãcate însã, mai citim despre acþiunile dumneavoastrã doar când e vreo zi a vreunui oraº sau vreun sfânt, cu ocazia cãruia faceþi urãri, sau alte petreceri câmpeneºti. În rest, când e vorba de probleme serioase, tãceþi, nu aveþi nici un cuvânt cu greutate care sa ni-l transmiteþi. Poate mãcar în al 12-lea ceas vã veþi aduce aminte de ce ºi pentru cine sunteþi în Parlament, doamnelor Mariana Câmpeanu, Carmen Hãrãu, Natalia Intotero, Monica Iacob-Ridzi, domnilor Bogdan Þîmpãu,

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

Mircia Muntean, Dorin Pãran, Laurenþiu Nistor, Haralambie Vochiþoiu, Cosmin Nicula, Cornel Resmeriþã! Vrem sã vã auzim aºa cum nu v-am mai auzit, spunând ce e important ºi conteazã pentru oameni, nu ceea ce vrea sã audã partidul, sã rãspundeþi la problemele cetãþenilor, nu sã împãrtãºiþi politica ºi pãrerea partidului. Pentru adevãr nu trebuie sã tãceþi. Suntem ochi ºi urechi sã vã auzim vorbind, nu tãcând, ca ºi pânã acum! Întârzierea rãspunsului dumneavoastrã ne va provoca sã strângem semnãturi prin care sã solicitãm aflarea adevãrului despre aceste exploatãri. Grupul de Iniþiativã CIVITAS DEVA

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 Octombrie 2013

Undã verde de la Guvern pentru „Drumul lui Bãsescu”

ucrãrile la DN 66A, cunoscut ca „Drumul lui Bãsescu” vor continua, iar Guvernula identificat ºi sursa de finanþare. Carmen COSMAN Reprezentanþii Executivului au aprobat proiectul ce prevede continuarea lucrãrilor la drumul care leagã Câmpul lui Neag de Bãile Herculane, respectiv „indicatorii tehnico-

economici aferenþi lucrãrii de intervenþie ''Consolidare DN 66A km 29+000-km 30+604", judeþul Hunedoara”. Valoarea investiþiei este de 5.483 mii lei, iar finanþarea se realizeazã din împrumutul contractat de la Banca Europeanã pentru

Investiþii, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. DN66 A Câmpu lui Neag- Herculane, este mai cunoscut sub denumirea “Drumul lui Bãsescu” pentru cã lucrãrile au demarat pe vremea când ºeful statului era ministru al Transporturilor. Construcþia lui a fost sistatã deocamdatã, din cauzã cã nu existã fondurile necesare, dar avizele de mediu pentru ultimul tronson

a fost deja emise. Lucrãrile au ajuns la km 47+ 700, la un kilometru mai sus de cabana vânãtoreascã de la Câmpuºel. DN66 A se construieºte pe amplasamentul unui drum forestier vechi, ridicat la rangul de drum naþional în 1999, de cãtre Guvernul României. Iniþial, lucrãrile pentru drumul care are o lungime de 110 kilometri trebuiau sã fie gata în 2010, dar exe-

Off road spre Dâlja Micã rumul spre Dâlja Micã aºteaptã bani pentru asfaltare. De nenumãrate ori locuitorii D din Dâlja Micã ºi Dâlja Mare s-au plâns cã sunt marginalizaþi. Oamenii mereu aduc în discuþie starea drumurilor de aici. Ei spun cã în perioadele ploiase trebuie sã îºi ia cizmele de cauciuc pentru a ajunge în oraº, iar iarna de multe ori rãmân înzãpeziþi. Edilul ºef al municipiului Petroºani spune cã se va interveni pentru remedierea situaþiei. Monika BACIU ”Avem ceva probleme legate de drumurile aparþinãtoare, am vorbit cu cei de la firmã care are contractul de întreþinere drumuri, vor veni sãptãmâna viitoare la Petroºani ºi vom interveni acolo unde este cazul”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Se doreºte ºi asfaltarea acestor strãzi însã pe bani europeni.

Bugetul local nu poate suporta o investiþie de asemenea anvergurã. ”Putem vorbi ºi de o posibilã asfaltare, avem deja în lucru un studiu de fezabilitate pentru toate strãzile care merg cãtre comunitãþile aparþinãtoare pentru a le asfalta pe fonduri europene, nu din bugetul local pentru cã sumele sunt foarte mari”, a mai precizat edilul. Comunitatea Dalja – Dalja Mare si Dalja Mica –

este considerat ca un cartier al Petrosaniului. Zona montana este locuita de momarlani, copiii acestora si nepoti, la care s-au adaugat si oraseni, care au venit, au vazut si nu au mai plecat. Drumurile care duc spre Dalja au constituit o vesnica problema pentru locuitori, dar si pentru autoritati. Pietrisul adus in zona este mereu spalat de ape, iar podurile si podetele se rup si izoleaza periodic gospodarii intregi.

cuþia a fost stopatã o bunã perioadã de timp de cãtre Garda de Mediu, dupã ce s-a descoperit cã nu existau toate avizele necesare. În plus, banii alocaþi nu au avut continuitatea scontatã, aºa cã execuþia a trenat. Pânã acum a fost finalizat tronsonul I ºi cel de al II-lea. Al treilea tronson are o lungime de aproximativ 19 kilometri ºi se întinde de la

Câmpuºel pânã la coada lacului Cerna sau Iovanu cum este cunoscut, tranersând Parcul Naþional Domogled – Valea Cernei. Acesta este ºi cel mai spectaculos din punct de vedere turistic. Cu peisaje de o frumuseþe sãlbaticã, cu vârfuri ce se ascund în nori ºi cu drumul care ºerpuieºte printre stâncile abrupte, traseul este extrem de atractiv, dar ºi dificil.