Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 474

Cronica Vãii Jiului Joi, 17 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

La 5 ani de la tragedie, niciun vinovat

Dosarul “Petrila 2008” se judecã de Ziua Morþilor!

Au renunþat la gratuitãþi >>> PAGINA A 3-A

Venerabil campion la box fãcut “KO” de un funcþionar >>> PAGINA A 5-A

Mãnâncã pe cavouri ºi stau uzi în cimitir >>> PAGINA A 6-A

Nu renunþã!

Firma lui Serafinceanu vrea sã-i lase, prin instanþã, pe locuitorii de pe strada Mãrãºeºti fãrã canalizare >>> PAGINA A 7-A Nemulþumiþi de soluþii,

Pensionarii minieri cer demisia Marianei Câmpeanu >>> PAGINA A 12-A

Cronica Vãii Jiului poate fi cititã integral doar în format print, pe website fiind accesibile doar o parte dintre articole.

Cei care doresc formatul electronic (PDF) pot apela la numãrul de telefon al redacþiei, 0374.906.687, sau la adresa cronicavj@gmail.com.

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Octombrie 2013

La 5 ani de la tragedie, niciun vinovat

Dosarul “Petrila 2008” se judecã de Ziua Morþilor! D

upã aproape 5 ani de la tragedia care a îndoliat Mina Petrila, când douã explozii consecutive au rãpit dintre cei vii 13 mineri ºi salvatori, deocamdatã nu existã niciun vinovat. Pe rolul Curþii de Apel Craiova se aflã un dosar în care foºtii ºefi ai minerilor de la Petrila sunt judecaþi pentru ucidere din culpã, dar procesul este tergiversat de ani de zile din diverse motive. Nici de aceastã datã magistraþii de la Curtea de Apel Craiova nu au putut face încã un pas înainte în Dosarul „Petrila 2008”, în care foºtii ºefi ai Minei Petrilºa sunt judecaþi pentru ucidere din

culpã. Judecãtorii au putut doar sã acorde un nou termen de judecatã, pentru data de 1 noiembrie, iar asta s-a întâmplat pentru cã ex-directorul unitãþii extractive, Aurelian Necula, a lipsit pe motive medicale. Peste mai puþin de o lunã se împlinesc fix cinci ani de la tragedia din abatajul

Au renunþat la gratuitãþi

ai bine de jumãtate din pensionarii minieri nu ºi-au ridicat gratuitãþile pentru anul 2012. Pensionarii minieri din Valea Jiului au ridicat de nenumãrate ori problema gratuitãþilor. Aceste drepturi li se cuvin, însã mulþi dintre ei nu ºi-au ridicat banii. Preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului nu înþelege acest fenomen. “Sunt destul de mulþi pentru cã din totalul de 34 de mii de

morþii, când douã explozii devastatoare au ucis 13 mineri ºi salvatori minieri. Au rãmas în urma lor copii care nu mai au cui sã spunã tatã, mame ºi vãduve pentru care trecerea timpului nu a putut alina suferinþa acelor clipe. ªi, la cinci ani de la cumplitul accident colectiv de muncã nimeni nu a fost gãsit vinovat, prin sentinþã definitivã ºi irevocabilã. Acum, dosarul se aflã pe rolul Curþii de Apel Craiova, care judecã recursurile formulate împotriva sentinþei Tribunalului Gorj.

entinþe rãsturnate

Din data de 8 februarie, de când dosarul a avut primul termen de judecatã în aceastã etapã, ºi pânã acum cauza a suferit doar amânãri din diverse motove. Dosarul a ajuns pe rolul acestei instanþe în data de 21 ianuarie, dar a mai trecut o datã pe aici. Magistraþii din Craiova au decis, în 11 mai 2012, casarea

pensionari minieri, practic 11550 îºi primesc gratuitãþile. Ce este grav este cã ºi la ora actualã sunt foarte mulþi pensionari care beneficiazã de aceste gratuitãþi ºi nu s-au dus sã le ridice. Peste 600 de oameni nu s-au dus sã îºi primeascã aces-

sentinþei ºi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj, instanþã care menþinuse sentinþele pronunþate de Judecãtoria Târgu-Jiu. Dupã rejudecare, pedepselor celor trei foºti ºefi ai minei Petrila s-au redus faþã de sentinþa iniþialã. Astfel, fostul director Aurelian Necula a fost condamnat la 6 ani ºi 6 luni închisoare, Roºu Gheorghe – fost inginer ºef securitate minierã a fost condamnat la 4 ani închisoare, iar Ungur Dan ªtefan - ºeful staþiei de salvare

te facilitãþi, cerem, li se dã, dar nu sunt în stare sã meargã sã le ridice. Mulþi sunt plecaþi, mulþi sunt la þarã, unii au decedat, dar pentru mine rãmâne un mare semn de întrebare de ce nu se duc sã le ridice”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. Pentru subvenþiile pe care pensionarii minieri le primesc la energia electricã, conform contractului colectiv de muncã, efortul bugetar al Companiei Naþionale a Huilei (CNH) depãºeºte suma de zece milioane de lei. În Valea Jiului sunt aproximativ 14.000 de pensionari mineri ºi fiecare primeºte subvenþii pentru cei 3.000 de KW la energia electricã ºi câte 3 bonuri de cãrbune pentru energia termicã. Monika BACIU

minierã tot la 4 ani închisoare. Iniþial, Judecãtoria Târgu-Jiu l-au condamnat, în noiembrie 2010, pe Aurelian Necula, la

nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã din 15 noiembrie 2008 în care ºi-au

ºapte ani ºi ºase luni de închisoare, Gheorghe Roºu a fost condamnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Cei trei ºefi au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind

pierdut viaþa 13 mineri ºi salvatori. De precizat cã atât inculpaþii, cât ºi Parchetul ºi rudele victimelor au formulat recurs împotriva sentinþei pronunþate de magistraþii gorjeni în data de 13 decembrie 2012. Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Octombrie 2013

Douã lãcaºuri de cult din Petroºani ar putea fi pe lista monumentelor din programul World Monuments Fund

ai multe biserici din lemn din judeþul Hunedoara, declarate monument istoric, vor fi salvate printr-un program al organizaþiei internaþionale World Monuments Fund. Printre lãcaºurile de cult s-ar putea afla ºi Biserica Sânionilor din Petroºani. Maximilian GÂNJU Organizaþia internaþionalã monitorizeazã, promoveazã ºi sprijinã monumentele istorice din întreaga lume, iar Proiectul „60 de biserici de lemn din nordul Olteniei ºi sudul Transilvaniei” a fost inclus în programul WATCH 2014. Practic, lãcaºurile vor fi promovate pe plan internaþional pentru a atrage fonduri dar ºi specialiºti care sã lucreze la restaurarea

lor. Specialiºtii au apreciat cã dacã nu se intervine în scurt timp la aceste biserici, ele riscã sã disparã cu totul. Douã lãcaºuri de cult din Petroºani ar

putea fi pe lista monumentelor care vor intra în program. Este vorba de Biserica de la Sãlãtruc ºi cea a Sânonilor din Lunca Jiului, ambele din

Petroºani. Cel din urmã locaº de cult ortodox are o vechime de peste 200 de ani ºi este construit din lemn de frasin. Biserica Sânonilor are însã rãdãcini mult mai adânci în istorie, pe unul dintre cele douã clopote stând scris în chirilicã „Anul Domnului nostru Iisus Hristos 790”, încadrat în ornamente româneºti cu frunze de stejar. În bisericuþã se oficiazã slujbe doar de douã ori pe an, de Sfinþii Arhangeli Mihail ºi Gavril ºi de Paºti. Primele scrieri oficiale despre Biserica Sânonilor au apãrut în anul 1753, însã nu se ºtie cu exactitate când a fost construit acest lãcaº

de cult. Pe prispa din faþa lãcaºului încã de mai gãseºte o lespede de piatrã pe care stã scris anul 1435. Lãcaºul de cult a fost la un pas de demolare, când la mijlocul anilor 1980, comuniºtii au decis de la Bucureºti ca pe locul unde este amplasatã sã se construiascã un parc. Atunci, bãtrânii din Lunca Jiului împreunã cu copiii ºi nepoþii au ripostat fiind hotãrâþi sã se punã în faþa buldozerelor. „A fost o spaimã groaznicã. Este istoria noastrã a celor care ne-

Studenþii, asaltaþi de „frumos” ai multe expoziþii ºi un spectacol M dedicat studenþilor au loc în perioada urmãtoare sub genericul Casei de Culturã a Studenþilor de la Petroºani. Organizatorii spun cã vor implica artiºtii, studenþii, dar ºi oamenii de rând. Diana MITRACHE Studenþii de la Petroºani se pregãtesc de câteva vernisaje inedite ºi de spectacole. Vor fi manifestãri mai mult de o sãptãmânã, iar spaþiile alese de artiºti sunt altele decât simezele obiºnuite. „Va fi o sãptãmânã plinã, care va debu-

ta în 28 octombrie ºi va merge pânã spre 6, 7 noiembrie. E mai mult de o sãptãmânã, dar e vorba de o expoziþie de caricaturã a artistului plastic Robert Humel, care va avea loc într-o cafenea în Centrul Municipiului Petroºani”, a declarat Lavinia Hulea, director la Casa de Culturã

a Studenþilor Petroºani. Manifestãrile contimnuã apoi cu alte expoziþii ce vor avea loc, de aceastã datã, pe stradã. „Ne gândim apoi la ultima parte a manifestãrii „Locuri de lângã noi”, care a avut loc în mai ºi care va consta în expunea fotografiilor premiate la concursul de atunci, precum ºi a unor fotografii care atunci nu au luat premiu, dar meritã sã fie vãzute, aici în fata Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani, pe ºevalete special amenajate pentru acest tip de expunere, expoziþie care, în condiþiile în care

vremea va perimite, va rãmâne în stradã o bunã bucatã de vreme”, a mai adãugat Lavinia Hulea. Ultima manifestare a fost gânditã sub forma unei surpize pentru toþi oamenii,

am nãscut în acest loc. Am preluat de la moºii ºi strãmoºii noºtri aceastã bisericã ºi era de datoria noastrã sã o apãrãm. Când au vãzut comuniºtii cã nu e de glumã cu noi, dar mai ales cã se temeau sã agite apele în Valea Jiului, unde se ºtia cã minerilor nu le trebuia prea mult sã-i superi, au renunþat la idee”, declarã Ion Strâmb, cel care are în grijã bisericuþa.

iar organizatorii ne dau deocamdatã, mici detalii. „Am gândit o metodã de a exploata creativitatea tinerilor, prin metode neconvenþionale. Sperãm ca aceasta sã aibã loc tot în aer liber, în centrul oraºului ºi nu voi spune mai multe, dar va fi ceva interactiv, la care sã poatã participa atât cei care se vor înscrie din timp, dar ºi public care va fi la momentul respectiv în oraº”, a conchis directorul Casei de Culturã. Totul va culmina cu concursul Miss Universitas 2013, ce va avea loc în 6 noeimbrie, iar studenþii o vor alege pe Miss boboc.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Octombrie 2013 ugen Linþa, venerabilul boxer din Vulcan, care i-a pus în mâini pentru prima datã mãnuºile de box campionului european WBO, Alexandru Lãcãtuº, a fost fãcut cu ou ºi cu oþet de un funcþionar public.

Actualitate 5

Venerabil campion la box fãcut “KO” de un funcþionar Omul vroia un bilet de tratament pentru pensionari Boxer reputat iar mai apoi antrenor, Eugen Linþa a mers la Oficiul de Pensii din Petroºani pentru a solicita un bilet de tratament într-o staþiune balneoclimatericã, s-a trecut pe listele de aºteptare ºi a aºteptat sã-i vinã rândul pentru a pleca în staþiunea repartizatã. „La începutul anului mi s-a spus de la ghiºeu, de la Petroºani, cã nu mai sunt bilete. Apoi am mers în iunie, iulie august ºi nici atunci n-a apucat, nu eram pe tabel. Am zic cã

S-au înfruptat cu o masã copioasã

PNL Petroºani a marcat Ziua Mondialã a Alimentaþiei

limentaþie sãnãtoasã. Reprezentanþii Partidului Naþional Liberal au organizat, în cursul zilei de miercuri, mai multe acþiuni la nivelul Vãii Jiului prin care au promovat alimentaþia sãnãtoasã. Acþiunile au avut loc cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaþiei. Despre alimentaþia sãnãtoasã au aflat ºi cei 10 copii de la Centrul Cuore, care au primit o masã copioasã din partea organizatorilor. Monika BACIU “Sper cã a fost doar începutul în sensul cã vãzându-i pe copii chiar ne-am propus sã devinã o tradiþie, o permanenþã, oferirea unui supliment la masa pe care o primesc deja. Nouã ne-ar face o plãcere, adicã celor de la Partidul Naþional Liberal. Ei

au avut parte de o masã bogatã în proteine ºi calorii, dar au parte ºi de niºte carbohidraþi pentru cã nu putea sã lipseascã de la o masã care o serveºti copiilor ºi dulciurile”, a declarat Dorina Niþã, preºedintele interimar al PNL Petroºani. Capacitatea centru-

lui Cuore este de 10 locuri. Aici sunt adãpostiþi copii începând cu vârste de la 2 ani pânã la 17 ani. Toþi s-au înfruptat din bucatele gãtite de reprezentanþii Partidului Naþional Liberal. “Sunt foarte bucuroasã pentru acþiunea de astãzi, pentru cã cei mici chiar au primit o alimentaþie sãnãtoasã, bogatã ºi chiar eco. E un mic

primesc în trimestrul trei ºi în septembrie am fost iarãºi ºi tot aºa mi s-a spus, cã nu sunt. Apoi am aflat cã mai sunt douã bilete la Felix ºi m-am dus sã întreb la ghiºeu, dar doamna de acolo m-a fãcut mincinos, cã eu n-am fost dupã bilet, cã n-am depus cerere. Asta m-a deranjat cel mai mult, cã m-a fãcut mincinos ºi cã poartã oamenii pe drumuri ”, susþine Eugen Linþa. Dacã a vãzut cã nu primeºte bilet de tratament, bãtrânul ºi-a consumat economiile strânse pentru staþiune. „Am dat banii în altã parte, am bãgat cenînceput, noi avem acþiuni, dar noi ne dorim ca pe viitor sã colaborãm mai mult, mai bine ºi noi suntem deschiºi, copiii sunt bucuroºi. Capacitatea centrului este de 10 copii, începând de la 2 ani la 17 ani”, a declarat Carmen Pãdurean, ºef centru Cuore Petroºani. Totodatã în cadrul acþiunii au fost împãrþite ºi mere ºi flyere locuitorilor municipiului Petroºani. “Oferim un mãr trecãtorilor pentru cã mãrul simbolizeazã sãnãtatea, aportul lui de vitamine ºi aportul de substanþe nutritive necesar fiecãrui om în fiecare zi, plus gustul dulce care înseamnã o viaþã frumoasã trãitã cu zâmbetul pe buze”, Cristian Pântea, preºedinte al organizaþiei TNL Petroºani. Partidul Naþional Liberal a dorit prin aceastã acþiune sã informeze locuitorii municipiului Petroºani cu privire la adoptarea unei alimentaþii sãnãtoase.

trala, cã vine iarna”, mai spune pensionarul. Directorul executiv al Casei Judeþene de Pensii Hunedoara, Ilie Toma, a fãcut o verificare la Oficiul de Pensii din Petroºani pentru a afla adevãrul, iar subordonaþii sãi spun cã n-a fost vorba de nici un incident ºi spune cã va discuta cu pensionarul într-un din deplasãrile în Valea Jiului, pentru a descoperi adevãrul. „Am studiat cazul, este o neînþelegere. În primul rând colegele mele fac afirmaþia cã nu a fost nimeni la ele sã le cearã bilet, nici gând de ceartã. Bilete la Felix existã fãrã

probleme ºi poate merge acum dupã el, sã spunã cum se numeºte, ºi chiar am rezervat unul. Mai mult nu ºtiu, puteþi studia cazul pentru cã nu-mi plac nici mie regiile acestea. Dacã este totuºi adevãrat, eu îmi cer scuze, dar cred cã un incident de genul acesta nu puteau sã-mi ascundã. Ultimul lor cuvânt a fost cã nu-ºi amintesc de nici un incident”, a declarat, Ilie Toma, directorul executiv al Casei Judeþene de Pensii Hunedoara. Maximilian GÂNJU

Judeþul Hunedoara s-a îngãlbenit

aca pânã acum un an, doi, judetul Hunedoara era considerat unul rosu, ca urmare a orientarii de stanga a electoratului, în ultimul an, cel puþin, tot mai multi oameni devin sustinatori si adepti ai politicilor de dreapta, iar din paleta larga de partide de pe acest esichier, partidul preferat este PNL. Luiza ANDRONACHE Numai într-o lunã, Biroul Permanent Judeþean PNL Hunedoara a validat 150 de noi membri, niciunul racolat de la alte partide. Îmbucurãtor, spune liderul liberalilor hunedoreni, Mircea Ioan Moloþ este faptul cã schimbarea de viziune politicã începe sã se simtã din ce în ce mai mult în Valea Jiului, zonã controlatã de PSD. “Sunt cam 150 de membrii care vin lunar. Noi în fiecare lunã, în ºedinþa de birou validãm propunerile de noi membrii fãcute de organizaþiile locale. Dintre aceºtia, vreo 50 sunt din Valea Jiului, din Petrila, Vulcan ºi Lupeni. Pentru un preºedinte de organizaþie

nu poate fi decât o bucurie cã din ce în ce mai mulþi oameni de valoare ºi tineri, aderã la politica Partidului Naþional Liberal ”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele PNL Hunedoara. Dupã ce Marcel Goia, a ajuns primarul oraºului Haþeg ºi preºedinte al organizaþiei locale PNL, Haþegul a ajuns numarul unu în judeþ la înscrieri. “ Haþegul este în top. Avem vreo 60 de înscriºi numai în organizaþia de aici, iar de Deva nu mai discutãm, ºi aici sunt zeci de oameni care vin în fiecare lunã” , a mai spus Moloþ. În prezent, filiala judeþeanã PNL Hunedoara numãrã în jur de 10.000 de membri cotizanþi.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Octombrie 2013

Mãnâncã pe cavouri ºi stau uzi în cimitir M

uncitorii din Cimitirul Centrral al Petroºaniului se plâng cã nu au condiþii. Totul a fost posibil dupã ce clãdirea ce le servea ca adãpost a fost demolatã cã nu mai era sigurã, iar acum oamenii stau în ploaie ºi mãnâncã pe unde apucã. Stau în ploaie, în vânt, nu au toalete ºi, când au nevoie de scule pleacã dupã ele. Aºa procedeazã munictorii angajaþi în Cimitirul Central al municipiului Petroºani, care ne mãrturisesc cã îºi întind suplimentul pe câte un mormânt. Asta când nu muncesc în ploaie, vânt ºi uzi pânã la piele aºteaptã

sã termine programul ºi lucrul. „Noi avem un adãpost la primãrie. Luãm sculele de acolo, venim cu ele în sus. E foarte greu aºa, cã nu avem unde sã ne uscãm ºi noi o hainã, vin ploile ºi nu avem ºi noi un adãpost, ceva. Unde ati vãzut cimitir fãrã adãpost?”, spune nemulþumit un muncitor. Altul ne aratã cum stã pe morminte atun-

Dosar penal pentru munca la negru

dministratorul unei societãþi comerciale din localitatea Haþeg s-a ales cu dosar penal pentru cã nu le-a întocmit angajaþilor cãrþi de muncã.

ci când nu plouã, ca sã mãnânce ceva în pauza de masã. „Noi mâncãm prin cavouri, stãm în ploaie, cã ni se spune cã baraca noastrã e mare cât tot cimitirul. Nu ne bagã nimeni în seamã. Vin oamenii ºi râd de noi cã mâncãm ca niºte câini printre cavouri ºi nouã ni se spune cã nu au bani sã facã unanouã”, susþine alt muncitor.

Nu mai puþin de 16 persoane au fost descoperite de poliþiºti cã lucreazã fãrã documente la firma din Haþeg, totul ieºind la ivealã în urma unei acþiuni de control. „În data de 15.10.2013, poliþiºtii Formaþiunii de Investigare a Fraudelor Haþeg au efectuat un control împreunã cu reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara la sediul unei societãþi comerciale din

Oamenii sunt nevoiþi sã îndure condiþii grele, odatã cu venirea frigului, iar dacã cineva are nevoie de serviciile lor îi cautã pe acolo. Totuºi, responsabilul din cimitir spune cã, în caz de nevoie, existã un birou în primãrie, dar acolo nu stau muncitorii. „Pe mine mã gãsesc la camera nr. 33 la Primãria Municipiului Petroºani,

la etajul II. Cele douã numere la care putem fi contactaþi sunt afiºate la poartã ºi ne pot suna oamenii oricând telefonic, dacã au nevoie de serviciile noastre ºi nu ne gãsesc în cimitir”, a spus ªtefan Hodoº, responsabil cimitir. ªi dacã administratorul are birou, muncitorii stau în aer liber. În ce priveºte sculele ºi echipamentele muncitorilor, cei din Primãrie au gãsit soluþia de a le depozita într-o încãpere, tot la instituþia publicã. Asta dupã ce recunosc cã vechea clãdire a fost demolatã pentru reamenajãrile ce s-au

fãcut acum mai bine de un an. „Construcþia de la poarta cimitirului central a fost într-adevãr demolatã, deoarece au apãrut modificãri în structura de rezistenþã, dar noi am gãsit o altã variantã ºi anume aceea de a depozita toate uneltele ºi sculele cu care ei lucreazã într-unul dintre garajele din curtea interioarã a primãriei”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Din pãcate, soluþia nu-i avantajeazã pe munictori ºi aceºtia lucreazã în ploaie ºi grig, fãrã sã aibã posibilitatea de a se încãlzi sau odihni. Diana MITRACHE

Haþeg, ocazie cu care s-a constatat cã angajatorul a beneficiat de activitatea lucrativã a 16 persoane, fãrã a le întocmi contracte individuale de muncã încheiate în formã scrisã, contrar prevederilor Codului Muncii”, a declarat inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Patronul este cercetat acum de poliþiºti iar pe numele sãu a fost deschis un dosar penal. Maximilian GÂNJU

Val de luminã, în memoria copiilor decedaþi

i-au plîns copiii. Este vorba de pãrinþii ai cãror copii au pãrãsit aceastã lume mult prea devreme. În fiecare an, pe 15 octombrie se celebreazã “Ziua Internaþionalã a Comemorãrii Bebeluºilor ºi a Copiilor”, eveniment ce se desfãºoarã anual în Statele Unite, Canada, Australia, Japonia, dar ºi în cîteva þãri europene. Cu acest prilej, organizaþia

EMMA a vrut sã marcheze evenimentul ºi la Petroºani. Aºa se face ca marþi seara zeci de lumînãri au fost aprinse sub cupola din Parcul Central Carol Schretter din Petroºani. S-au aprins lumînãri, în memoria copiilor plecaþi prea curînd dintre noi. Timp de o orã lumînãrile au fost lãsate sã ardã ºi astfel, datoritã diferenþei de fus orar, s-a creat un „Val de Lumina” care a fãcut înconjurul globului ºi a durat 24 de ore. Poveºtile

pãrinþilor care ºi-au pierdut micuþii sînt triste. “Am pierdut copilul imediat dupã naºtere. A fost o naºtere prematurã, o sarcinã cu risc, iar dupã naºtere micuþul a fãcut complicaþii ºi a decedat. Eram la prima sarcinã. Nu voi putea trece niciodatã peste acest eveniment, mai ales cã ne doream copilul”, spune o mamã îndureratã. Miºcarea de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil a început în Statele

Unite în anul 1988 cînd preºedintele Ronald Reagan a declarat oficial luna octombrie ca fiind luna comemorãrii bebeluºilor ºi copiilor decedaþi. În 2002, la iniþiativa unui grup de pãrinþi, ziua de 15 octombrie a fost declaratã în toate statele americane Zi oficialã pentru comemorarea bebeluºilor ºi copiilor. An de an miºcarea s-a extins ajungînd acum sã acopere toate continentele. Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Octombrie 2013

ici faptul cã suferã oamenii, nici riscul de a pierde fondurile europene pentru acest proiect nu par sã-i înduplece pe reprezentanþii societãþii Gerom Petroºani, care se dau peste cap pentru a bloca lucrãrile de pe strada Mãrãºeºti, despre care susþin cã le afecteazã alimentarea cu apã a societãþii. Cei de la firma controlatã de Aurelian Serafinceanu au depus în instanþã o cerere de ordonanþã preºedinþialã prin care sã blocheze proiectul pânã la finalizarea unui litigiu pe fond. Societatea Gerom Real Estate SRL Petroºani nu are de gând sã renunþe în ceea ce priveºte problemele apãrute pe strada Mãrãºeºti din Petroºani. Pânã acum au mers pe „cale amiabilã” – cum s-ar spune, adicã nu au apelat la instanþã, ci au formulat tot felul de adrese cãtre beneficiarul lucrãrii SC ApaServ Valea Jiului SA, constructor ºi Primãria Petroºani prin care se

cerea întreruperea lucrãrii de pe strada Mãrãºeºti, pe motiv cã i-ar afecta direct. Iniþial s-a vorbit despre „proprietatea privatã”, pentru ca mai apoi firma sã nuanþeze ºi sã arate cã pe acolo trec unele conducte care alimentau cu apã vechiul UMIROM. Numai cã aceºtia nu au fãcut dovada proprietãþii ºi nici nu au plãtit vreun leu redevenþã pentru cã acele þevi traversau domeniul public ºi nu

Nu renunþã!

Firma lui Serafinceanu vrea sã-i lase, prin instanþã, pe locuitorii de pe strada Mãrãºeºti fãrã canalizare

au avut câºtig de cauzã. Aºa cã, oficialii Gerom au apelat la instanþã, cerând prin ordonanþã preºedinþialã oprirea de îndatã a lucrãrilor care, susþin ei, le-ar afecta interesele, dar fãrã sã le pese cã locuitorii de pe strada Mãrãºeºti rãmân fãrã canalizare, iar ApaServ ar putea pierde finanþarea europeanã din cauza întârzierilor care ar decurge din acest conflict juridic Pentru cã la judecarea cererii de ordonanþã preºedinþialã nu este obligatorie citarea pãrþilor, juriºtii ApaServ Valea Jiului

Ureche, iar pe stâlp

iorel Popa, zis „Ureche” a protestat din nou în stilul sãu caracteristic. Nemulþumit cã nu a ajuns la primarul municipiului Petroºani în audienþã, Ureche s-a urcat din nou pe un stâlp de curent. Oamenii care l-au vãzut au sunat imediat la 112 ºi un echipaj a venit imediat în faþa primãriei. Pompierii spun, însã, cã nu au mai apucat sã discute cu protestatarul ºi nici nu a mai fost nevoie sã-l convingã sã coboare. „Noi am fost anunþaþi prin 112 cã un bãrbat stã urcat pe

un stâlp de curent în zona primãriei. Pânã la sosirea echipajului nostru, însã omul a coborât ºi nu a mai fost nevoie sã îl convingem”, a declarat comandantul Detaºamentului de Pompieri, Adrian Avram. Viorel Popa este cunoscut în Petroºani pentru felul în care protesteazã ori de câte ori se supãrã pe viaþa lui. De cele mai multe ori, omul a cerut o

SA au aflat absolut întâmplãtor de acest proces ºi s-au prezentat de urgenþã în faþa judecãtorilor. „Ne-am prezentat imediat ºi am solicitat instanþei de judecatã sã se judece cu citarea pãrþilor, astfel încât sã putem ºi noi sã ne pregãtim apãrarea. Instanþa a rãmas în pronunþare, adicã sã dea un verdict în ceea ce priveºte cererea de ordonanþã preºedinþialã ori sã acorde un nou termen de judecatã”, a declarat ºeful Biroului Juridic din cadrul ApaServ, Adriana Dãian.

locuinþã. Asta dupã ce recent, un om de afaceri din Petroºani i-a oferit un loc de muncã ºi chiar se þine de treabã. De cele mai multe ori, protestul omului vine la scurt timp dupã ce îºi ia salariul. Diana MITRACHE

roiectul ar putea fi blocat

Aceasta spune cã, o eventualã admitere a cererii depuse de Gerom ar avea consecinþe extrem de grave. Lucrãrile ar fi stopate din momentul în care soluþia rãmâne definitivã, în timp ce un litigiu pe fond poate dura ºi doi ani, timp în care proiectul este complet blocat. Adriana Dãian a mai spus cã dosarul este destul de complex. Cei de la Gerom au invocat o serie de motive ºi au susþinut cã ar fi afectatã reþeaua lor de apã. În plus au venit cu înscrisuri ºi hãrþi pe care nu le-au prezentat, cel puþin pânã acum, nici constructorului lucrãrii ºi nici beneficiarului. O eventualã hotãrâre nefavorabilã va putea fi atacatã cu apel în termen de 5 zile, însã trebuie precizat cã ordonanþa preºedinþialã este

executorie, adicã blocheazã din momentul admiterii cererii lucrarea. Scandalul de pe strada Mãrãºeºti a început dupã ce societatea care a câºtigat licitaþia pentru reabilitarea reþelelor de apã ºi canal în Petroºani a ajuns cu lucrarea în zona respectivã. Dupã deschiderea ºantierului muncitorii au dat peste mai multe conducte metalice care odinioarã alimentau cu apã fostul UMIROM, actualul Gerom. Reþelele erau dezafectate de ani de zile, mai ales cã hoþii au demolat aproape în întregime bazinele de apã care le alimentau. În consecinþã, muncitorii au scos conductele din pãmânt ºi le-a depozitat la sediul societãþii, cu posibilitatea ca cei de la Gerom sã ºi le poatã recupera. Iar de aici pânã la un scandal în toatã regula a mai fost exact un pas. Car men COSMAN

8 Life&Style

10 sfaturi sexuale pentru femeile care vor sã-ºi cucereascã iremediabil iubiþii

acã îmi spui cã sunt „un fricos" sau te îndoieºti de faptul cã aº fi bãrbat, nu vei ajunge niciodatã sã-mi vezi dormitorul... Iatã 10 sfaturi care sã te ajute sã þii pasul cu partenerul tãu. 1. Limbajul vulgar este neapãrat necesar. Spune-i partenerului tãu cât de mult îþi place cum aratã, însã nu exagera cu aprecierile 2. Bãrbaþii susþin cã se rad în zona inghinalã pentru cã cã femeilor le place asta, însã o fac pentru a mai câºtiga ceva în dimensiune

3. Sexul oral nu este un târg: „îþi fac ca sã îmi faci!" 4. Tu eºti cea care deþii controlul asupra orgasmului tãu, aºa cum bãrbaþii deþin controlul asupra orgasmului lor 5. Nu simula orgasmul 6. Asigurã-te cã ai întotdeauna la tine un prezervativ 7. Explicã-i în mod clar ce-þi place ºi ce nu-þi place sã þi se facã 8. Bãrbaþii nu au de unde sã ghiceascã dacã îþi place sau nu sexul anal, aºa cã exprimã-þi clar poziþia atunci când încearcã sã „pãtrundã" 9. Sexul la beþie nu este mai bun decât lipsa lui. Existã întotdeauna „dimineaþa" 10. Cel mai important lucru la o întâlnire este simþul umorului, iar cel mai important lucru în pat este sã nu fii egoist cu partenerul tãu. Relaxeazã-te ºi fii drãguþã. Astfel, amândoi vã veþi simþi bine ºi asta e tot ce conteazã

trucuri sã fii cel mai bun la sex

Cu cât ai aºteptãri mai modeste, cu atât o partidã de sex va fi mai reuºitã! Experþii germani au fãcut cercetãri serioase pentru a descoperi trucuri simple care ne pot îmbunãtãþi viaþa sexualã. Astfel, ei au reuºit sã stabileascã sfaturi eficiente pentru cei care vor sã aibã nopþi incendiare în dormitor fãrã sã se complice cu poziþii sofisticate pentru a obþine plãcere maximã.

Câte mari iubiri ai în viaþã, Ce sã faci ca sã ai parte de nopþi în funcþie de zodie incendiare în dormitor T S M iºcarea creºte apetitul

Existã perioade în care unii oameni nu au practic poftã de sex. Toatã lumea ar trebui sã ºtie cã existã soluþii simple ºi în aceste cazuri. Miºcarea, sportul în aer liber,

trebuie sã vã obsedeze acest lucru, sã faceþi presiuni unul asupra altuia. La orgasm se poate ajunge cu ajutorul jocurilor erotice.

aude ºi complimente

Pentru a se simþi bine, cel mai adesea

stimuleazã apetitul pentru sex, dorinþa de "sport" în dormitor.

ocurile erotice

Sexul e reuºit în momentul în care ambii parteneri ajung la orgasm. Pentru a ajunge la orgasm, nu

ãrutul este foarte important

Mai ales în cazul începutului unei relaþii, sãrutul este de cea mai mare importanþã. O partidã reuºitã de sex începe cu sãrutãri fierbinþi.

âmbãtã este ziua jucãriilor sexuale

n pat nimeni nu este perfect

Cu cât încercãm sã fim perfecþi în timpul unei partide de sex, cu atât vom fi mai dezamãgiþi. Încetaþi sã mai fiþi prea exigenþi, pentru a nu vã inhiba. Condiþia cea mai importantã pentru o partidã de sex reuºitã este relaxarea. Numai cine nu are pretenþii prea mari are parte de plãcere în pat.

bãrbaþilor le place sã fie lãudaþi în pat. În cazul lor, când sinele este satisfãcut, partida de sex e reuºitã. Femeilor le plac complimentele. Ele aºteaptã complimente cã aratã bine sau pentru prestaþia lor în pat.

În a ºasea zi a sãptãmânii se împlinesc cele mai perverse vise Iatã acum câteva sfaturi pentru a îmbunãtãþi viaþa sexualã în fiecare zi: Luni: încearcã ceva nou în pat, surprinde-þi partenerul cu lucruri pe care nu le faci de obicei. Marþi: Astãzi faceþi dragoste, nu faceþi sex; Miercuri: Este ziua sexului oral; Joi: Faceþi primul pas, nu aºteptaþi iniþiativa partenerului; Vineri: Este ziua fanteziilor sexuale; Sâmbãtã: Folosiþi jucãrii sexuale; 8 Duminica este ziua romantismului.

O baie de 15 minute te scapã de stres! 6 sfaturi ca sã ai parte de zile mai puþin tensionate Ai probleme cu somnul, îþi cade pãrul, ai palpitaþii, suferi de depresie sau nu te poþi concentra? ªi situaþia nu dureazã de ieri de azi ci mai bine de trei luni? Atenþie! Mai mult ca sigur suferi de stres cronic. Pentru a scãpa de aceastã încãrcãturã negativã, care te bântuie de ceva vreme, nu e suficient sã te îndopi cu medicamente. Aºa cã, pe lângã tratamentul de la medic ai nevoie de o atitudine pozitivã, de ajutorul unei persoane dragi ºi de câteva trucuri prin care sã fentezi stresul. Iatã care ar fi

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Octombrie 2013

acestea: Nu-þi pierde optimismul. Optimismul poate contracara impactul negativ al stresului asupra stãrii de bine, deoarece adesea percepþia lucrurilor te copleºeºte. Încearcã sã ai o atitudine pozitivã. Stabileºte-þi prioritãþile. Sãnãtatea ta trebuie sã fie mereu pe primul plan. Aºa cã dacã simþi cã te supraso-

liciþi trebuie sã ºtii sã spui un nu hotãrât. Iar dacã ai prea multe lucruri de rezolvat fã-þi o listã pentru a-þi stabili prioritãþile. Distreazã-te. Râsul e cel mai bun medicament ºi nu e o exagerare. Gãseºte mereu ocazii în care sã te amuzi pentru cã astfel îþi vei reduce nivelul de hormoni de stres din organism ºi îþi poþi întãri imunitatea.

Gãseºte-þi timp pentru o baie caldã. Încearcã, în fiecare searã, sã te relaxezi într-o cadã cu apã caldã ºi cu spumã. Aceastã metodã îþi va ameliora inflamaþia muºchilor ºi a articulaþiilor, îþi va reduce stresul ºi tensiunea ºi te va ajuta sã ai un somn bun în timpul nopþii. Nu e nevoie sã stai mai mult de 15 minute în cada cu spumã. Nu pierde nopþile. Dacã vrei sã faci parte vieþii cotidiene cu problemele ei, e indicat sã-þi acorzi opt ore de somn în fiecare noapte. Fã sport cât mai des. Exerciþiul fizic moderat ºi echilibrat are legãturã cu o reducere a hormonilor de stres, care determinã o sãnãtate precarã. Aºa cã, încearcã pe cât posibil sã practici orice fel de miºcare, chiar ºi mersul pe jos.

oate zodiacele, de orice fel ar fi ele, prezic faptul cã fiecare persoanã are un anumit destin al iubirii. În funcþie de semnul zodiacal, fiecãrui om îi este destinat sã aibã un anumit numãr de iubiri mari pe perioada vieþii.

Nu este însã vorba despre momente de dragoste fugitive, ci pur ºi simplu de relaþii care dureazã ºi se consuma în totalitate.

Berbec: trei iubiri Berbecii sunt de obicei cît se poate de sceptici. Tocmai de aceea vor iubi de trei ori în viaþã, prima datã din curiozitate, a doua oarã din interes ºi a treia oarã din suflet.

Taur: o singurã iubire Taurii au nevoie de stabilitate, fiind firi romantice. Aºadar, odatã ce se îndrãgostesc, deºi fac acest lucru foarte greu, rãmîn la acea dragoste pe tot parcursul vieþii. Însã, dacã sînt rãniþi ºi pãrãsiþi, nu mai sînt capabili sã iubeascã la fel pe altcineva.

Gemeni: trei iubiri Gemenii au un caracter vulcanic. Aceste persoane încearcã mereu sã îºi gãseascã jumãtatea, însã de multe ori nu reuºesc. Tocmai de aceea vor iubi de trei ori. A treia oarã vor obosi sã mai caute ºi vor face pace cu ei înºiºi, rammanand la persoana aleasã pe care o vor trata cu cea mai mare dragoste.

Rac: douã iubiri Racii vor iubi de douã ori din cauza eºecului. Racii au nevoie, în primul rînd, de un prieten ºi apoi de un partener de viaþã. Aºadar, racii vor fi decepþionaþi în prima relaþie dupã ce vor descoperi cã partenerul nu le este alãturi. La a doua relaþie, racii vor da de jumãtatea aleasã.

Leu: iubiri cu duiumul Leii pot sã iubeascã pe oricine. Fiind cuceritori de fel, nu au frica de nimic ºi se aruncã cu capul înainte ºi cu sentimentele pe masã. Sunt una dintre zodiile care suferã cel mai mult din dragoste.

Fecioara: douã iubiri Persoanele din Fecioara sunt foarte sceptice cînd vine vorba de iubire: le este teamã sã îºi deschidã inima ºi nu lasa prea mulþi parteneri sã se aºeze confortabil în relaþia lor. Îºi ascund destul de bine emoþiile ºi refuza sã iubeascã deoarece nu vor sã fie rãnite. De aceea în relaþii sînt firi destul de reci pretenþioase, calculînd fiecare pas

pe care îl fac.

Balanþa: opt iubiri Balantele cauta nod în papurã ºi parcã nu le ajunge o viaþã întreagã sã gãseascã ce vor. Spre deosebire de gemeni, Balantele nu sunt atît de intuitive încît sã îºi dea seama cã nu vor gãsi niciodatã perfecþiunea întruchipatã, din punctul lor de vedere. Aºadar, Balantele vor suferi ºi ele, ca ºi Leii, destul de mult.

Scorpion: o iubire Persoanele din Scorpion sînt firi libere, care refuzã sã fie încãtuºate. Au impresia cã slujba lor este aceea de a iubi, de aceea prefera sã aibã cît mai multe relaþii, sã cunoascã cît mai multe persoane ºi sã se distreze cît de mult pot. Nativii din aceastã zodie ajung sã iubeascã o singurã datã în viaþã cu adevãrat deoarece toate celelalte relaþii sînt simple contacte fizice ºi emoþionale, neajunse încã la rangul de relaþie.

Sãgetãtor: patru iubiri Sãgetãtorii vor încerca de patru ori sã stea cu cineva pe termen lung, pînã vor învãþa sã facã compromisuri.

Capricorn: cinci iubiri Capricornii sînt deseori pãrãsiþi din cauza posesivitãþii lor. Din acest motiv, îºi dau aramã pe fata mai greu ºi surprind mereu partenerul cu pãrþile lor negative. Astfel, ajung sã fie pãrãsiþi de multe ori.

Vãrsãtor: trei iubiri Vãrsãtorii înºalã mai mult decît gemenii ºi se plictisesc greu, dar sigur. De aceea vor petrece mult timp cu trei persoane importante în viaþã, de care se vor plictisi la un moment dat, ajungînd sã iubeascã platonic.

Peºti: o singurã iubire La fel ca ºi taurii, peºtii vor avea doar o iubire. Din simplul motiv cã sunt persoane ruºinoase ºi introvertite care, odatã ce gãsesc sentimentul suprem, þin de el cu dinþii.

8 Life&Style

10 sfaturi sexuale pentru femeile care vor sã-ºi cucereascã iremediabil iubiþii

trucuri sã fii cel mai bun la sex

Câte mari iubiri ai în viaþã, Ce sã faci ca sã ai parte de nopþi în funcþie de zodie incendiare în dormitor T S M iºcarea creºte apetitul

Existã perioade în care unii oameni nu au practic poftã de sex. Toatã lumea ar trebui sã ºtie cã existã soluþii simple ºi în aceste cazuri. Miºcarea, sportul în aer liber,

trebuie sã vã obsedeze acest lucru, sã faceþi presiuni unul asupra altuia. La orgasm se poate ajunge cu ajutorul jocurilor erotice.

aude ºi complimente

Pentru a se simþi bine, cel mai adesea

stimuleazã apetitul pentru sex, dorinþa de "sport" în dormitor.

ocurile erotice

Sexul e reuºit în momentul în care ambii parteneri ajung la orgasm. Pentru a ajunge la orgasm, nu

ãrutul este foarte important

Mai ales în cazul începutului unei relaþii, sãrutul este de cea mai mare importanþã. O partidã reuºitã de sex începe cu sãrutãri fierbinþi.

âmbãtã este ziua jucãriilor sexuale

n pat nimeni nu este perfect

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Octombrie 2013

Nu este însã vorba despre momente de dragoste fugitive, ci pur ºi simplu de relaþii care dureazã ºi se consuma în totalitate.

pe care îl fac.

Sãgetãtor: patru iubiri Sãgetãtorii vor încerca de patru ori sã stea cu cineva pe termen lung, pînã vor învãþa sã facã compromisuri.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Octombrie 2013

Cum a dat lovitura în SUA un fost angajat într-o minã din Valea Jiului U

n antreprenor roman a reuºit sã îºi construiascã o carierã în IT în Statele Unite, dupã ce a fost dat afarã din mina din Valea Jiului, unde lucra ca electrician. Mircea Goia a plecat de la locul sãu de muncã din Petroºani, în urmã cu 12 ani ºi s-a hotãrît sã îºi aprofundeze pasiunea pentru tehnologie. Prin multã muncã ºi fãrã profesori, el a reuºit sã înveþe lucrurile necesare pentru a activa în domeniul dezvoltãrii web (web developement), a început o carierã în acest domeniu în România, iar ulterior a plecat în Statele Unite, dupã ce a fost unul dintre cîºtigãtorii loteriei vizelor. Însã "Tara Fãgãduinþei" nu i-a deschis oportunitãþi încã de la început, deoarece a fost ºomer timp de un an de zile. Mutarea în statul Arizona i-a adus locul de muncã visat, iar cel mai nou proiect al sãu este site-ul RomanianStartups.com, care îºi propune sã ajute dezvoltarea ºi promovarea afacerilor la început de drum din România, din domeniul IT. Aþi lucrat ca electrician în mînã, iar apoi v-aþi reorientat cãtre IT. Cum s-a întîmplat acest lucru? Fiind din Valea Jiului, era normal cã o parte din stagiul meu din cîmpul muncii de pînã acum sã fie fãcut în mina de cãrbune din oraº, unde am lucrat în subteran ca electrician. Nu aveam altã opþiune ºi nu mã gîndeam la

plecat în altã parte a þãrii, în niciun caz în afara ei. Evident, nu existã un viitor în domeniul acesta. Ca urmare a unei disponibilizãri, am început schimbarea carierei mele învãþînd computere ºi mai apoi pãtrunzînd în mediul online, care abia începuse sã prindã cheag în România, adicã pe Internet. Trecerea la programare web a fost un proces destul de anevoios, mai ales pentru cã la vremea aceea nu prea existã nimeni sã mã îndrume ºi nici materiale online nu prea erau publicate (acum 12 ani). Cursul de computere fãcut la Universitatea din Petroºani nu m-a ajutat mai deloc. A trebuit sã-mi cumpãr computerul meu ºi sã exersez cam 6 luni pînã s-a construit prima paginã de bazã ºi vreo doi ani pînã sã construiesc un site dinamic (cu baze de date în spate). Web development am învãþat uitîndu-mã la pagini existente ºi fãcînd reverse engineering la ele. Practic, am învãþat chestiile de bazã HTML, Javascript ºi ceva CSS - uitîndu-mã în codul paginilor ºi încercînd sã replichez local, pe computerul meu, ceea ce era acolo ºi apoi sã înþeleg ce face fiecare tag din cod. Ce v-a impulsionat în 2004 sã participaþi la loteria vizelor? Care au fost motivele pentru care aþi dorit sã plecaþi în SUA? Ce nu vã oferea þara noastrã? Am participat la loteria vizelor din cauzã cã am înregistrat cîþiva prieteni de-ai mei pe Internet, care nu erau prea familiarizaþi cu tehnologia la vremea aceea, iar dacã tot am fãcut acest lucru pen-

tru ei, am zis sã particip ºi eu. Am fost singurul care a cîºtigat. Mai participasem ºi în trecut de douã ori, pe cînd înregistrãrile se fãceau prin plic, fãrã sã cîºtig. Din punct de vedere material, atunci o duceam bine ºi în România, lucrînd în web development pentru o firmã germanã. Privind înapoi acum, pot spune cã fiind în SUA am o ºansã mai bunã de a-mi urma o altã pasiune a mea, ºi anume producþie de film. În România asta ar fi fost mai greu (parte din cauza pieþei care e foarte micã, dar ºi a studiilor necesare ºi pe care nu aº fi avut timp sã le urmez - în SUA studiile nu sunt neapãrat necesare, deºi ajuta). Cât de greu a fost sã vã gãsiþi un loc de muncã? Nu am intrat în afaceri imediat în SUA. De fapt, un an de zile am fost ºomer, eu locuind în acel an într-o parte a Americii (West Virginia) care nu se deosebea prea mult de zona în care am locuit în România: Valea Jiului. Adicã o zonã minierã, unde nu prea se gãseau locuri de muncã în web development. Am reuºit sã pãstrez jobul avut în România (lucrând pentru acea firmã germanã) care-mi asigura supravieþuirea la minimum, locuind în acelaºi timp cu niºte prieteni. Dupã un an de zile am reuºit sã gãsesc un loc de muncã în domeniul web development ºi database analysis la o firmã din oraºul Phoenix, Arizona. Asta prin intermediul unei prietene care muncea acolo. Drept urmare, m-am mutat. De

atunci locuiesc în acest oraº, dar am schimbat pînã la urma firma la care lucram. Cum a luat naºtere RomanianStartups.com? De unde v-a venit ideea? Acesta este un website unde încerc sã reunesc într-un singur loc tehnologia româneascã care are ca obiect de activitate Internetul, adicã aºa-numitele firme de început ("start-ups"), împreunã cu fondatorii lor, cît ºi evenimentele care au loc regulat dar ºi acceleratoarele/incubatoarele din domeniu. A durat mai mult de jumãtate de an, dar acum website-ul e online ºi gata sã primeascã noi înregistrãri (cele care existã deja au fost adãugate de mine, dupã ce am luat legãtura cu aproape fiecare din fondatori). Aici sînt implicat la nivel de fondator ºi finanþator. În acelaºi timp, am dorit ca proiectul sã fie în englezã, pentru cã ºi strãinii sã vadã ce se întîmplã la noi în þara în acest domeniu ºi poate sã reprezinte ºi un model pentru alte þãri. Deja cineva din Germania m-a contactat voind sã licenþieze software-ul pentru o construi ceva asemãnãtor acolo. Cît aþi investit (estimativ) ºi cum vreþi sã

scoateþi profit cu acest site? Am investit cîteva mii de dolari în el, pentru cã nu eu am fãcut programarea efectivã ºi nici design-ul, ci am avut colaboratori care au urmat direcþiile pe care l-am conceput. Sã fiu sincer, cînd l-am conceput (ºi chiar ºi acum) nu m-am gîndit la profit. M-am gîndit la ceva care sã fie folositor românilor, dar ºi strãinilor. Dacã va fi posibil sã scot un profit în viitor rãmîne de vãzut. Poate în viitor va fi echivalentul românesc a lui Angel.co, care e platforma americanã de-facto cînd vine vorba de listarea firmele startups, investitori ºi interacþiunea dintre aceste entitãþi. O altã cale de dezvoltare e creearea unei reþele globale de site-uri pentru fiecare þarã în parte (sau regiune), software-ul putînd fi portat rapid de pe un domeniu pe altul. ªi, cum deja am menþionat, se poate licenþia cãtre terþe pãrþi care doresc sã construiascã aºa ceva pentru þãrile lor. Sã vedem cum va evolua în viitorul apropiat ºi ce succes va avea ºi de-a lungul timpului acesta voi vedea ºi în ce direcþie se poate merge ºi poate vor apãrea ºi oportunitãþi de a face profit.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Octombrie 2013 Cum funcþioneazã site-ul? Cine poate înscrie ºi lista afacerile? Este doar o mare bazã de date cu start-upuri româneºti? Sau este ºi interactivã? Oricine se poate înregistra ºi adãugã entitãþi pe care mai apoi sã le administreze (sã schimbe datele dupã dorinþã). Dupã aceea, aceste entitãþi vor fi revizuite de mine - cã toate informaþiile sã fie la locul lor ºi sã fie îndeajuns - înainte de a fi aprobate pe site. În felul ãsta evit spam-ul ºi informaþiile nerelevante. În acelaºi timp, firmele start-up (ca ºi evenimentele sau incubatoarele) nu trebuie sã fie lansate ca sã facã parte din Romanian Startups. Ele pot fi ºi în faza de proiect, de stagiul beta închis, de stagiul beta deschis ºi apoi lansate. Stadiul lor poate fi schimbat pe site cu uºurinþã.

Nu conteazã unde îºi are sediul un start-up, atîta vreme cît cel puþin unul din fondatori e roman. În plus, aceste firme trebuie sã fie din domeniul tehnologiei ºi Internetului. Nu se accepta din alte domenii. Doresc ca website-ul sã fie bogat în informaþii, pentru cã ea ajuta ºi la promovarea acelor firme, evenimente ºi fondatori, gratis (site-ul e indexat destul de bine în motoarele de cãutare).

mail ºi Twitter ºi au fost invitate sã facã parte din Romanian Startups. Unele au auzit din alte pãrþi ºi s-au înscris singure. Existã o paginã întreaga destinatã statisticilor avînd la baza datele colectate.

De exemplu, poate fi o referinþã pentru investitorii care sunt interesaþi în a înveºti în ele. În viitor, am intenþia de a adãuga ºi profile ale investitorilor care îºi exprimã dorinþa de a investi în tech

mite startup-uri în publicaþiile lor. Firmele tech înscrise acolo beneficiazã în primul rînd de promovare gratis, site-ul fiind destul de bine indexat de motoarele de cãutare. Fondatorii

startups româneºti. Chiar mi s-a spus de cãtre un startup cã imediat dupã ce s-a înscris pe Romanian Startups au fost abordaþi de un investitor ºi au discutat (nu ºtiu dacã va ºi investi). În plus, poate ajuta oameni din presã care doresc sã acopere anu-

firmelor pot cunoaºte ºi alþi fondatori cu care pot lua legãtura (existã posibilitatea de a trimite emailuri). Un beneficiu indirect pe care-l pot avea startup-urile e cã, înscriindu-se pe site, practic îºi pun în ordine materialele descriptive a lor. Promovarea mediul de startup românesc se poate face mai bine avînd un punct central unde poate fi gãsite informaþii extensive, o singurã adresa pe care toatã lumea sã o ºtie ºi sã o promoveze în materialele lor. Existã ºi secþiunea de ºtiri ºi articole, pagina de statistici care, în timp, pot prezenta

Cîte firme sînt listate pînã în prezent? La ora actualã sunt pe site 105 de firme start-up, un incubator, 19 evenimente ºi 218 fondatori. Fiecare din aceste profile apar deja în motoarele de cãutare pentru cã site-ul a fost deja indexat. Aproape toate aceste firme startup au fost contactate de mine personal, în general pe Facebook, cîteodatã pe

Pe cine va ajuta acest site? Ce beneficii au cei care au acolo listate afacerile lor? Site-ul va ajuta pe cei interesaþi de mediul de tech startups din România, fie cã ei sunt romani sau strãini.

Senatorii lasã alocaþiile

copiilor la acelaºi nivel opiii nu vor benefia de alocaþii majorate, C dupã ce Senatul a respins propunerea legislativã care prevede creºterea acesteia de la 42 la 200 de lei. Doar 41 de senatori au votat pentru acest proiect de lege, în timp ce 51 s-au opus, iar 9 senatori s-au abþinut. Proiectul nu a fost avizat pozitiv nici de Comisiile pentru buget-finanþe ºi muncã ale Senatului. Proiectul de lege a fost iniþiat de parlamentari aparþinând tuturor grupurilor, printre care ºi preºedintele Comisiei pentru muncã, Liviu Pop (PSD). Iniþiatorii au arãtat, în expunerea de motive, cã un copil primeºte o alocaþie în valoare de aproximativ 7 euro, adicã "de 35 de ori mai micã decât alocaþia unui copil din statele UE, care beneficiazã în medie de 210 euro". Potrivit Mediafax, în timpul dezbateri-

lor de miercuri, senatorul PSD ªerban Nicolae a anunþat cã social-democraþii vor vota împotriva iniþiativei de majo-

rare a alocaþiei pentru copii. "Poate cã e momentul cã un Guvern al României sã rezolve problema, în fapt nerezolvatã faþã de stat, pentru copii. Cinstit vorbind, o bunã parte din aceste sume de bani nu ajung la copiii care sunt teoretic titularii dreptului acordat de stat. (…) Problema principalã este modalitatea prin care putem verifica faptul cã aceste sume de bani sunt folosite aºa cum este intenþia onorabilã iniþialã", a spus el. Pe de altã parte senatorul PDL Dumitru Oprea a spus cã nimeni cu poate veni în Parlament cu astfel de "argumente puerile". Potrivit acestuia, România se aflã pe locul 168 în lume, "în coada Africii", în ceea ce priveºte raportul dintre alocaþia anualã primitã de copii ºi Produsul Intern Brut. Car men COSMAN

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

informaþii valoroase celor interesaþi. Ce îmbunãtãþiri doriþi sã aduceþi site-ului pe viitor? În viitor, aº dori sã adaug ºi secþiune de co-working spaces (spaþii de lucru împreunã), instituþii care investesc în start-upurile româneºti cît ºi, cum am spus, investitori privaþi. La fel, aº dori sã adaug ºi o categorie separatã în care sã listez firmele româneºti din tehnologie, dar care au deja vechime în funcþionare (gen Bitdefender, Okazii.ro, eMag.ro, Siveco, MicrosoftRomania, Oracle România etc). Voi încerca sã colaborez ºi cu ANIS ºi ARIEª, cele douã asociaþii de software ºi tech din România (deja am luat un contact preliminar cu ele), cu publicaþii de tehnologie ºi business din România, cu organizatori de evenimente tech, cu grupuri din tehnologie, în aºa fel încît platformã sã fie cunoscutã cît mai mult în þarã. Voi încerca de asemenea sã vãd cum se poate coopera cu entitãþi din afara României (sunt deja stabilitate niºte parteneriate cu evenimente tech din þarã ºi strãinãtate). sursa ziare.com

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Octombrie 2013

Nemulþumiþi de soluþii,

Pensionarii minieri cer demisia Marianei Câmpeanu

er demisia ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu. Este vorba depensionarii minieri din Valea Jiului care sunt nemulþumiþi de faptul cum au fost trataþi de Mariana Câmpeanu la întrevederea la care au participat la sfârºitul sãptãmânii trecute. Foºtii ortaci din Valea Jiului au adus la cunoºtinþa ministrului mai multe probleme cu care se confruntã pensionarii, însã rãspunsurile primite nu au fost mulþumitoare. Monika BACIU “Problemelºe care le-am expus în faþa doamnei Mariana Câmpeanu, opt puncte am avut, în principal cel mai important punct a fost despre gratuitãþile care trebuie sã le transfere de la Ministerul

Economiei la Ministerul Muncii ºi sã le primim începând cu 1 ianuarie 2014 pe cuponul de pensie. Am avut o promisiune ceva mai fermã, dar nu 100%, ºi în al doilea rând cerem ºi ne vom zbate pentru ca punctul de pensie sã reprezinte cel puþin

45% din salariul mediu brut pe economie”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. Preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului spun

Spitalul de Urgenþã Petroºani aºteaptã fonduri pentru reabilitare

upã circa doi ani de când s-a încercat licitarea proiectului de reabilitare ºi dotare cu aparaturã a Spitalului de Urgenþã din Petroºani ºi dupã contestaþii fãrã numãr care au þinut în loc lucrãrile, acum, când în sfârºit s-a atribuit contractul, nu mai sunt bani. Luiza ANDRONACHE

Trãim în România, iar dacã vrem sã facem ceva, pânã la urmã ne dãm seama cã nu mai avem cu ce. Ani de zile s-a încercat licitarea ºi atribuirea proiectului de modernizare a Spitalului de Urgenþã Petroºani, dar din cauza contestatarilor de serviciu, s-au pierdut doi ani pânã când sã fie încheiat contractul de lucrãri cu vreo firmã. Spitalul are nevoie de reparaþii stringente, pentru cã deºi de-a lungul anilor, peste 35 de când funcþioneazã, s-a mai fãcut ceva pe ici pe acolo, o reabilitare aºa cum trebuie nu s-a putut face. “Licitaþia este

finalizatã, iar contractul a fost atribuit în luna mai. Acum suntem la faza la care aºteptãm fonduri de la Minister. Chiar ºi în luna septembrie am fãcut o solicitare pentru proiectare ºi dotare cu aparaturã de 135 de miliarde de lei vechi ”, a declarat Dr. Alin Vasilescu, man-

agerul Spitalului de Urgenþã Petroºani. Lucrãrile care trebuie executate aici sunt însã mai ample, în sensul cã va trebui construitã o anexã la clãdirea care existã, pentru a gãzdui în primul rând blocul operator. Tot ceea ce înseamnã clãdire a actualului spital va trebui sã treacã printr-un proces de cosmetizare ºi de reamenajare. Saloanele vor fi mai spaþioase ºi vor fi dotate cu grupuri sanitare si cabine de duº, printre altele. De altfel, aici trebuie înlocuite ºi instalaþiile electrice ºi termice, care dateazã de când unitatea a fost datã în folosinþã, acum circa 36 de ani.

cã vor þine legãtura cu ministrul muncii, însã totodatã sunt ºi voci care cer demisia demnitarului. “Noi o sã þinem legãtura cu doamna ministru. A spus cã ºcoala postlicealã nu se va considera ca vechime în

muncã ºi nu se va lua în calcul la recalcularea pensiei, celelalte

puncte a zis cã le studiazã. Celelalte puncte pe care l-am abordat sunt legate de pensionari ºi de pensii”, a mai precizat sursa citatã. “Sã îºi dea demisia, nu ne va rezolva nimic”, spune un pensioner minier. Delegaþia pensionarilor minieri din Valea Jiului i-a spus ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu, cã situaþia pensionarilor din minerit este extrem de dificilã, o problemã gravã fiind aceea cã speranþa lor de viaþã este micã.

Sindicatul Viitorul Mineritului (SVM): În ce þarã s-a mai vãzut ca oamenii sã nu poatã cere locuri de muncã, prin orice modalitate legalã?

untem ºocaþi de decizia Consiliului Naþional al Audiovizualului (CNA) de a interzice spoturile SVM, cu atât mai mult cu cât aceastã decizie s-a luat în lipsa oricãrei dezbateri, în care pãrþile sã aibã ºansa sã-ºi expunã punctul de vedere ºi sã-ºi apere dreptul la exprimare. Respingem categoric conþinutul acestei decizii ºi implicaþiile sale, întrucât considerãm cã nu existã nicio motivaþie moralã, juridicã sau logicã pentru o astfel de decizie. Mai mult, considerãm cã aceastã decizie reprezintã un precedent periculos la adresa libertãþii de exprimare în România, un drept democratic câºtigat cu greu. Dacã nu suntem de acord cu ceva, cerem

sã fie interzis – cu regret o spunem, aºa a acþionat acum CNA, dar acesta nu este un principiu democratic, pentru o þarã europeanã liberã! Toþi oamenii care au apãrut în aceste spoturi ºi-au spus pãrerea proprie cu privire la importanþa mineritului pentru crearea de locuri de muncã – cu ce sunt ei mai puþin îndreptãþiþi sã-ºi facã auzitã pãrerea decât oricare alþi cetãþeni ai acestei þãri?

Cerem CNA sã reexamineze spoturile respective, care respectã atât litera, cât ºi spiritul legii. CNA este o instituþie publicã, al cãrei rol este sã apere ºi sã reglementeze dreptul la liberã exprimare, nu sã-l îngrãdeascã. Iar noi dorim sã ne cerem dreptul la muncã, un alt drept fundamental, prin orice modalitate permisã de lege, inclusiv prin publicitate TV. Sindicatul Viitorul Mineritului nu se va lãsa intimidat de astfel de acþiuni ºi va lupta, în condiþiile legii, pânã la obþinerea locurilor de muncã atât de necesare în Roºia Montanã! Cristian Albu, Preºedinte Sindicatul Viitorul Mineritului

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Octombrie 2013

Douã decenii de francofonie

inisterul Afacerilor Externe aminteºte cã se împlinesc 20 de ani de la aderarea României, ca membru deplin, la Organizaþia Internaþionalã a Francofoniei, prilej cu care instituþia a dedicat acestui jubileu, pe tot parcursul anului, o serie de manifestãri culturale ºi de diplomaþie publicã, organizate în þarã ºi în strãinãtate, prin intermediul misiunilor diplomatice. Într-un comunicat al MAE remis, miercuri, AGERPRES se menþioneazã cã în urmã cu 20 de ani România a devenit membru deplin al

Organizaþiei Internaþionale a Francofoniei (pe atunci Agenþia de Cooperare Culturalã ºi Tehnicã a Francofoniei), cu ocazia celui de-al V-lea

Sommet francofon, organizat în Republica Mauritius, în perioada 16-18 octombrie 1993. "Cu prilejul acestei aniversãri francofone, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlãþean, a subliniat încrederea în capacitatea 'Francofoniei de a-ºi consolideze poziþia în cadrul guvernanþei mondiale ºi economice', printr-o 'mai bunã valorificare a propriilor sale instrumente, îndeosebi în domeniile diplomaþiei preventive, a medierii, a sprijinului

Ieri a fost Ziua Europeanã a resuscitãrii, ediþia I

a 16 octombrie 2013, Consiliul European de Resuscitare (CER) a organizat pentru prima datã Ziua Europeanã a Resuscitãrii, eveniment ce are ca principal scop educarea populaþiei tinere din Europa în ceea ce priveºte acordarea de prim ajutor. Prin aceastã iniþiativã se doreºte creºterea numãrului de supravieþuitori în cazul unui stop cardio-respirator în locuri publice. Victimele unui stop cardio-respirator au nevoie de manevre de resuscitare în cel mai scurt timp posibil, deoarece resuscitarea asigurã un debit cardiac mic, dar esenþial cãtre inimã ºi creier. Iniþiativa CER are loc dupã ce la 14 iunie 2012, Parlamentul European a solicitat organizarea unei sãptãmâni de informare în întreaga Europã despre tehnicile de resuscitare.

În Europa, numãrul anual al celor care suferã un stop cardiorespirator în afara spitalelor, deci fãrã a putea beneficia de asistenþã medicalã imediatã, este în jur de 350.000 de oameni. Mai puþin de 1 din 10 dintre aceºtia supravieþuiesc, în condiþiile în care primul ajutor, chiar fãrã a fi de specialitate, ar putea dubla sau chiar tripla rata de supravieþuire. Dacã în þãri precum Spania sau Germania rata de intervenþie publicã în caz de stop cardio-respirator se situeazã sub 15%, în

Suedia sau Olanda ºansa de a beneficia de prim ajutor din partea semenilor este de peste 50%. Per total, în Europa doar una din cinci victime ale stopului cardio-respirator primeºte ajutor de urgenþã din partea semenilor. În România funcþioneazã Consiliul Naþional de Resuscitare (CNRR), o organizaþie medicalã ºtiinþificã interdisciplinarã al cãrui principal obiectiv este promovarea standardelor de instruire ºi aplicare a resuscitãrii cardiopulmonare ºi cerebrale la nivel naþional. CNRR este membru asociat al Consiliului European de Resuscitare, activitatea sa în domeniul educaþiei în resuscitare desfãºurându-se dupã standardele ILCOR (International Liaison Committee on Resuscitation).

acordat proceselor electorale, soluþionãrii crizelor ºi tranziþiei democratice'. De asemenea, el a evidenþiat faptul cã, pornind de la prioritatea acordatã de România dimensiunii regionale a Francofoniei, 'Guvernul României a decis sã punã la dispoziþia Antenei OIF pentru Europa Centralã ºi de Est, de la Bucureºti, un nou sediu care sã asigure condiþii optime pentru o agendã regionalã consolidatã'", se aratã

în comunicatul MAE. Potrivit MAE, aderarea la Francofonia instituþionalã reprezintã o continuitate fireascã a bogatei tradiþii francofone ºi francofile a României, care a influenþat profund parcursul sãu istoric spre modernitate. De la momentul aderãrii, þara noastrã s-a implicat susþinut în modernizarea OIF ºi realizarea obiectivelor sale, atât în plan naþional, cât ºi în regiunea noastrã, folosind instrumentele

specifice ale Organizaþiei ºi propriile sale iniþiative. Parcursul francofon al României este jalonat de evenimente ºi iniþiative importante, de la gãzduirea primului Sommet francofon în Europa Centralã ºi de Est (septembrie 2006), desfãºurarea cu succes a Programului de burse doctorale ºi de cercetare Eugen Ionescu (iniþiat la Sommet ºi ajuns la a 7-a ediþie) pânã la inaugurarea Pieþei Francofoniei, în aprilie 2013, la Bucureºti, prima de acest fel din Europa. MAE subliniazã cã acest angajament francofon susþinut i-a adus României recunoaºterea rolului sãu de 'stat fanion al Francofoniei în Europa Centralã ºi de Est'. AGERPRES

Ploi ºi vijelii în judeþul Hunedoara

eteorologii au emis o avertizare cod galben de ploi ºi vânt pentru mai multe zone ale þãrii, printre care ºi judeþul Hunedoara. Carmen COSMAN Avertizarea meteorologicã este valabilã pânã joi, la ora 12.00. Potrivit avertizãrii emise de Administraþia Naþionalã de Meteorologie, ploile se vor extinde în cea mai mare parte a þãrii. Meteorologii spun cã vor cãdea cantitãþi însemnate de apã, care vor depãºi

local 25 de litri pe metru pãtrat ºi izolat 50 de litri pe metru pãtrat. Vântul se va intensifica treptat ºi va putea atinge la rafalã 50 de kilometri

pe orã, iar pe arii restrânse 70 de kilometri pe orã. La munte, trecãtor, precipitaþiile vor fi ºi sub formã de lapoviþã ºi ninsoare.

14 Program & Horoscop

10:50 Pe scurt despre orice 11:00 Tezaur folcloric (r) 12:00 Cãlãtor pe viaþã 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r) 18:15 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Legãturi periculoase (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Coliziune devastatoare 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Las fierbinþi 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 The Walking Dead: Invazia zombi

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mãrul discordiei

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:30 Ace Ventura: Un nebun în Africa (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 0:00 Îngeri

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Franþa

21 martie *** 20 aprilie Este o zi bunã pentru studiu, mai ales în domeniul artistic, pentru cãlãtorii ºi comunicare. Traversaþi o perioadã dificilã pe plan financiar, dar perseverenþa ºi optimismul vã ajutã sã o depãºiþi mai uºor. Dupãamiazã sunteþi foarte activ.

aprile *** 21 mai S-ar putea ca înclinaþiile artistice ºi dorinþa de a studia mai mult sã vã aducã mari satisfacþii, însã riscaþi sã vã îndepãrtaþi de prieteni. Pe plan profesional, rezultatele favorabile din ultima perioadã vã stimuleazã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Traversaþi o perioadã favorabilã din toate punctele de vedere ºi vã simþiþi înstare sã depãºiþi orice dificultate. Aveþi ocazia sã vã afirmaþi talentul artistic ºi puteþi sã culegeþi laude.

Aveþi ocazia sã strãluciþi în societate. Vã puteþi afirma pe plan artistic ºi intelectual. Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã mai în vârstã, care vã poate ajuta mult, mai ales pe plan creativ.

23 iulie *** 22 august Dimineaþa aflaþi cã trebuie sã renunþaþi la o cãlãtorie în interes personal, ceea ce vã nemulþumeºte. Treceþi cu calm peste acest moment. Sar putea sã intraþi în legãturã cu o persoanã importantã.

23 august

23 septembrie *** 22 octombrie În cursul dimineþii, primiþi un cadou de care vã bucuraþi foarte mult. De asemenea, sar putea ca un grup de prieteni sã vã invite la o petrecere.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

23 noiembrie *** 20 decembrie Deºi sunteþi foarte preocupat cu probleme personale, luaþi o micã pauzã. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale! 21 ianuarie *** 20 februarie Deºi aveþi multe probleme de rezolvat, menajaþi-vã sãnãtatea. Încercaþi sã vã odihniþi mai mult! În casã, aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante.

*** 22 septembrie Aveþi posibilitatea sã vã apropiaþi mai mult de persoana iubitã. Dacã se iveºte ocazia sã plecaþi într-o excursie, nu ezitaþi. Sunteþi original, iar cei din jur vã primesc bine ideile. 23 octombrie *** 22 noiembrie Puteþi sã vã asumaþi noi responsabilitãþi sau sã începeþi o activitate nouã. Este o zi favorabilã activitãþilor artistice. 21 decembrie *** 20 ianuarie Sunt ºanse mari sã se petreacã schimbãri importante, care vã vor oferi mari satisfacþii. Aveþi succes pe plan artistic. 21 februarie *** 20 martie Aveþi mari ºanse sã vã împliniþi speranþele ºi visele. Dimineaþa puteþi începe o activitate artisticã. De asemenea, s-ar putea sã plecaþi întro cãlãtorie.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Octombrie 2013

Simpozion istorico-teologic la Deva C

u binecuvântarea Preasfinþiei Sale Gurie, Episcopul Devei ºi al Hunedoarei, în zilele de 17-18 octombrie 2013 se va organiza, la Deva, un simpozion teologic cu caracter internaþional, intitulat Libertate ºi constrângere religioasã – repere istorico-teologice. Deschiderea festivã va avea loc astãzi de la ora 1700, în sala de festivitãþi „Spiru Haret” a Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara din Deva (str. George Bariþiu, nr. 2). Cu acest prilej va fi lansatã ºi cea de a treia ediþie a Istoriei mãnãstirii Prislop, monografie recent apãrutã în cadrul Editurii Episcopiei Devei ºi Hunedoarei, întocmitã de cunoscutul istoric

hunedorean Mircea Pãcurariu În acelaºi loc se vor desfãºura în ziua urmãtoare, vineri, 18 octombrie 2013, cu începere de la ora 900, lucrãrile simpozionului propriu-zis, structurate pe douã secþiuni: I. Istorie ecleziasticã; II. Teologie ºi spiritualitate creºtinã. La acest eveniment, încununat de prezenþa

mai multor ierarhi, sunt aºteptaþi sã participe peste 30 de profesori de Istorie ºi de Teologie, din þarã ºi din strãinãtate, care vor expune o paletã diversificatã de aspecte privind libertatea de

conºtiinþã, raporturile Bisericii cu Statul, respectiv relaþia Ortodoxiei cu celelalte culte ºi confesiuni creºtine sau necreºtine, din antichitate ºi pânã în contemporaneitate. Prin urmare, adresãm tuturor preoþilor ºi credincioºilor din eparhia noastrã invitaþia de a participa la aceastã manifestare istorico-teologicã, prilejuitã de declararea de cãtre Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anului în curs drept an omagial al Sfinþilor Împãraþi Constantin cel Mare ºi Elena, cei întocmai cu Apostolii.

Anunþ public privind decizia etapei de încadrare S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A., cu sediul în Petroºani, strada Cuza Vodã nr. 23, judeþul Hunedoara anunþã publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de încadrare, conform procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul ,,Amenajarea Hidroenergeticã de micã putere’’ propus a fi amplasat pe conducta de alimentare cu apã a rezervorului 1x2000 mc – Brazi, Vulcan. Decizia de încadrare ºi motivul pentru care se fundamenteazã proiectul pot fi consultate la sediul Agenþiei pentru Protecþie a Mediului Hunedoara, din Deva, str. Aurel Vlaicu nr.25, în zilele de luni pânã joi între orele 8,00 – 16,00 ºi vineri între orele 8,00 – 14,00 precum ºi la urmãtoarea adresã de internet: http://apmhd.anpm.ro. Publicul interesat poate înainta comentarii la proiectul deciziei de încadrare pânã în termen de 8 zile de la data publicãrii prezentului anunþ. Director general, Costel AVRAM

Vânzãri

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645, 0726.463.456

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Octombrie 2013

La începutul verii lui 2014, Cetatea Deva va putea fi redatã pe deplin circuitului turistic

etatea de la Deva îºi schimbã imaginea pe zi ce trece. În prezent, aproximativ 50 % din lucrãrile de reabilitare întreprinse aici, sînt executate, astfel cã la anul, autoritãþile promit cã monumentul va fi reintrodus în circuitul turistic. Luiza ANDRONACHE Lucrãrile de reabilitare a zonei urbane din Dealul Cetãþii Deva sunt în plinã desfãºurare, iar ceea ce s-a fãcut pînã acum este deja vizibil în oraºul de referinþã al judeþului Hunedoara. Unul dintre zidurile

împrejmuitoare ale cetãþii a fost înãlþat ºi mai multe faþade ale fortãreþei au fost reabilitate. “Este vorba despre un proiect european ce presupune finanþarea din bani nerambursabili, respectiv 98 % din valoarea lucrãrilor ºi 2% contribuþia primãriei. Acesta

cuprinde reabilitarea incintelor 2 ºi 3, pentru cã incinta 1, adicã cetatea propriu-zisã, trebuie sã se repare cu fonduri de la bugetul local. Vizavi de acest lucru, menþionãm cã primãria Deva nu este de acord. Este o decizie a vechii administraþii, iar noi considerãm cã tot proiec-

tuil putea fi fãcut pe fonduri europene. Aºa, partea care revine primãriei de realizat, presupune fonduri mari din buget”, ne-a declarat Andrei Nistor, purtãtor de cuvînt la Primãria Deva. De altfel, reprezentanþii administraþiei locale de la Deva susþin cã în cursul anului urmãtor, proiectul de restaurare a cetãþii va fi finalizat. „În prezent, în incintele 2 ºi 3, peste 50% din lucrãri sînt finalizate ºi

sunt în grafic. Suntem mulþumiþi de ritmul în care avanseazã ºi sperãm sã putem merge în continuare la fel. Acum totul depinde de vreme. Dacã va þine cu noi, undeva la începutul verii, proiectul poate fi gata ”, a mai spus Andrei Nistor. Proiectul de Reabilitare a zonei urbane Dealul Cetãþii Deva are o valoare de aproximativ 38 de milioane de lei, dintre care 22 de milioane constituie finanþare

neramburabila de la Uniunea Europeanã. Proiectul vizeazã restaurarea celor douã incinte de la baza cetãþii, în timp ce refacerea curþii interioare a monumentului istoric nu a fost inclusã în proiect. Pentru aceasta, se aºteaptã sprijin de la Ministerul Culturii, asta pentru cã în cadrul unei vizite fãcute în cursul lunii iunie în judeþ, ministrul Daniel Barbu a declarat cã va sprijini acest proiect.

Paradã retro cu maºini în Petroºani

el puþin douã maºiini vechi, proaspãt achiziþionate de colecþionarii din Valea Jiului, vor fi expuse sâmbãtã, alãturi de altele, în cadrul paradei toamnei. Totul face parte din cea de a doua manifestare de acest fel ce are loc ºi care e organizatã de colecþionarii din Valea Jiului. Diana MITRACHE Retro-parada Toamnei vine sã ne încânte din nou cu maºini vechi ºi foarte bine îngrijite, la Petroºani. Vorbim despre colecþionari, care au fãcut din pasiunea lor o artã, iar periodic

organizeazã o astfel de expoziþie, pentru a-ºi etala cu mândrie pasiunea costisitoare. La sfârºitul acestei sãptãmâni este ediþia a doua, una de toamnã, iar expuse vor fi în jur de 30 de maºini ºi cea mai „bãtrânã” e un Gaz 69, din 1952. Ea mai are o „suratã”, cu un an mai „tânãrã”, un Opel Olimpia din 1953. „Mai sunt câteva exemplare noi, care vor apãrea pentru prima datã la expoziþia care va avea loc sâmbãtã, 19

octombrie, începând cu orele 10,00 pânã la orele17,00. Am lungit un pic programul de expunere amaºinilor, deoarece la prima ediþie ni s-a reproºat cã amþinut prea puþin maºinile .Este un eveniment Retro-mobil, este ultimul al anului 2013, de aceea se ºi numeºte Retroparada Toamnei, iar cea de la începutul anului s-a numit Retro-parada Primãverii ºi a dat startul începutul de evenimente”, a declarat Ovidiu Zaharie, organizator al paradei. Colecþionarii spun cã au ºi participat la raliuri cu maºinile ce le vor expune. Este vorba, desigur, despre competiþii dedicate maºinilor din categoria celor cu ºtate vechi. „Am avut ºi noi aici, aproape de noi, raliul Retro – Carpaþi, care s-a desfãºurat în septembrie pe Transalpina. Au fost maºini vechi de peste 40 de ani,

care au trecut cu succes acest drum mai frumos decât Transfãgãrãºanul”, a mai adãugat organizatorul paradei. Cei pasionaþi de maºinile vechi, colecþionarii, dar ºi

toþi oamenii din Valea Jiului au ocazia sã participe la paradã, sâmbãta aceasta. Toatã ziua autovehiculele vor sta expuse în centrul civic, în parcul de lângã pasarela CFR.