Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 473

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 16 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Reþeta de 200 de ani, folositã de un petrilean, a impresionat ministerul...

Accident spectaculos în estul Vãii Jiului >>> PAGINA A 3-A

Nu e uºor la primãrie! >>> PAGINA A 4-A

Insolvenþa CEH, exclusã >>> PAGINA A 7-A

Simota n-a ajuns nici ieri la Judecãtoria Petroºani >>> PAGINA A 11-A

Start spre Varpalota >>> PAGINA A 12-A

Blocarea investiþiei în Staþiunea Straja aduce Guvernul la barã >>> PAGINA A 16-A Începând de astãzi,

Cronica Vãii Jiului poate fi cititã integral doar în format print, pe website fiind accesibile doar o parte dintre articole.

Cei care doresc formatul electronic (PDF) pot apela la numãrul de telefon al redacþiei, 0374.906.687, sau la adresa cronicavj@gmail.com.

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Octombrie 2013

Accident spectaculos în estul Vãii Jiului

n bãrbat de 54 de ani a plonjat în albia unui pârâu de munte, luni searã, într-un cãtun din estul Vãii Jiului. Nimeni nu ºtie cu exactitate ce s-a întâmplat, dar cert e cã maºina s-a fãcut praf. Diana MITRACHE Monika BACIU Omul a scãpat cu câteva contuzii ºi a fost transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Din fericire, era singur în maºina înmatricultã în Timiº ºi conducea pe un drum forestier, iar poliþiºtii care au ajuns la locul incidentului spun cã nu-l pot cataloga ca accident rutier, întrucât drumul nu era unul public. „La sediul Poliþiei Petrila a fost transmis un apel de urgenþã prin 112, despre faptul cã pe un drum forestier,în zona Valea Cimpii, a fost un eveniment rutier soldat cu victime. Ne-am deplasat la faþa locului, împreunã cu cei de le serviciul de voluntariat Petrila, Serviciul SMURD ºi Ambulanþa ºi s-

a trecut la descarcerarea victimei. A fost apoi transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani pentru îngrijiri medicale”, a declarat agentul Ioan Tapalagã, Poliþia Rutierã Petrila. Primii care au ajuns la faþa locului au fost pom-

pierii ºi aceºtia spun cã au aflat tot prin 112 despre incident. Cei de la descarcerare au fost nevoiþi sã taie carcasa maºinii care s-a strivit de fundul apei, dupã ce a cãzut cu roþile în sus. Abia apoi au reuºit sã scoatã victima care nu avea rãni foarte grave. „Ne-am deplasat la faþa locului cu o autospecialã de stingere cu apã ºi spumã ºi au ajuns ºi colegii de la pompierii din Petroºani ºi un echipaj SMURD ºi oambulanþã. Paramedicii

SMURD l-au scos ºi i-au acordat primele îngrijiri. Victima era cooperantã ºi a fost transportatã la spital”, a declarat Alexandru Alexandrescu, unul dintre pompierii care a ajuns la locul incidentului. „Pacientul a fost adus în stare stabilã din punct de vedere hemodinamic, prezintã un traumatism craniocerebral acut deschis, un traumatism de coloanã cervicalã ºi de torace, un traumatism de bazin. Are ºanse mari dacã nu sunt leziuni grave pentru supravieþuire”,

tatea la o exploatare forestierã din acea zonã, însã evenimentul nu poate fi încadrat ca accident rutier. „Este o persoanã din judeþul Timiº a fost identificat cu toate datele, nu a fost testat cu alcoolscop deoarece nu este un drum public ºi nu poate fi catalogat ca accident rutier”, au mai spus poliþiºtii. Cei prezenþi la salvarea ºoferului spun cã acesta ar fi pierdut controlul volanului în timp ce vorbea la telefon. Operaþiunea de descarcerare a fost una difi-

a declarat Liliana Dumitru, medic de gardã UPUSMURD Petroºani. Potrivit informaþiilor, bãrbatul îºi desfãºura activi-

cilã, maºina plonjând la câþiva metri în apã pe plafon, însã medicii spun cã nu are rãni foarte grave.

Un disponibilizat nu a ajuns sã se bucure de sumele compensatorii

ai bogaþi cu aproape 30 de mii de lei. Disponibilizaþii de la nivele din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului ºi-au primit ieri banii. Doar 470 au intrat în posesia sumelor compensatorii, pentru cã doar aceºtia ºi-au terminat perioada de preaviz. Existã însã ºi un caz în care un disponibilizat, mai exact o fostã angajatã a Minei Paroºeni a decedat în timpul preavizului. Monika BACIU ”488 de disponibilizaþi au fost pentru cã o doamnã a decedat în timpul preavizului de la Mina Paroºeni ºi au rãmas 488 de disponibilizaþi. În cursul zilei de astãzi (marþi-n.r.) îºi vor primi banii 470 dintre ei pentru cã aceºtia au preavizul terminat în totalitate ºi lichidarea terminatã. În cursul zilei de astãzi mai urmeazã sã termine

preavizul încã doi salariaþi ºi mai rãmân încã vreo 16 care au întârziat din cauza problemelor de sãnãtate au început preavizul mai târziu sau fie ºi-au întrerupt preavizul cu concediu medical”, a declarat Laszlo Domokos, liderul de sindicat al Sindicatului Huila. Au existat ºi persoane care

au optat pentru a-ºi primi sumele compensatorii de la caseriile unitãþilor miniere din cauza problemelor pe

care le au cu bãncile comerciale. ”Toþi cei care au optat pentru a-ºi primi banii prin caserii, adicã în mânã îi vor primi prin caserie, restul îi vor primi pe card”, a mai precizat sursa citatã. Ceilalþi disponibilizaþi îºi vor primi banii în momentul în care vor ajunge cu preavizul la termen.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Octombrie 2013

Nu e uºor la primãrie!

unca la birou, ori ca angajat la un serviciu din Primãrie implicã riscuri de care mulþi habar nu aveau. Primarii au aflat, în aceastã varã, la ce riscuri îºi expun angajaþii ºi chiar au fost uimiþi sã conºtientizeze cã nu e uºor la primãrie. Dacã la prima vedere, funcþionarii publici sunt niºte privilegiaþi prin natura muncii lor de birou, practic situaþia nu e chiar aºa. Aceºti oameni, fie cã lucreazã în birou, ori la diferite servicii, cu oameni, sau cu scule, toþi sunt supuºi unor

riscuri adevãrate, care le pun viaþa în pericol. Iar aici ne referim ºi la riscurile asumate chiar la birourile unde se lucreazã cu publicul ºi unde oamenii devin stresaþi de birocraþie. Totul a fãcut parte dintr-o campanie a ITM ce s-a desfãºurat pe perioada de varã,

în care inspectorii le-au arãtat primarilor cum stã treaba. „Important era sã conºtientizãm ºi angajatorii, respectiv primarii, viceprimarii, de riscurile foarte mari ºi multe care existã la nivelul primãriilor. Asta pentru cã foarte mulþi aveau impresia cã nu existã riscuri. Aºa au vãzut cã sunt riscuri la asistenþii personali, riscuri biologice, la cei ce îngrijesc oameni bolnavi de SIDA, de TBC, ori

care au o boalã transmisibilã, iar cel care îngrijeºte trebuie protejat ca orice alt lucrãtor. De asemenea, sunt foarte multe riscuri la poliþa localã, unde oamenii pot fi agresaþi ºi nu numai ei”, a declarat Ileana Bodea, ºefa SSM, ITM Petroºani, care a pus în temã toþi primarii de la Haþeg, pânã la Câmpu lui Neag. Despre toate aceste riscuri au aflat primarii de la inspectorii ITM, care chiar au reuºit sã

îi sperie. „Majoriotatea primarilor au zis cã am reuºit sã îi speriem, fiindcã nu au fost conºtienþi de câte riscuri pot sã aibã în firma lor ºi ce responsabilitate mare pot avea. Scopul a fost,în primul rând, sã îi conºtientizãm pe ei pentru a acorda mai mult sprijin celor care se ocupã de activitatea

de prevenire ºi protecþie a muncii, pentru ca lucrurile sã funcþioneze normal”, a mai spus Ileana Bodea. Inspectorii ITM le-au dat ºi exemple reale de incidente ce s-au petrecut în primãrii, unde au fost agresaþi oamenii din birouri ºi fiecare angajat din administraþia localã a participat la cel puþin un eveniment ce putea degenera într-un mod Diana MITRACHE

La Lupeni, caloriferele Recunoaºterea grupelor de muncã s-ar putea discuta în ºedinþa de Guvern de astãzi au rãmas tot reci nedoritã. Vã spun cu toatã dar, în acelaºi timp ºi greu de ârziu, dar mai bine

ãldura în sistem centralizat pentru populaþiei, atât la Vulcan cât ºi la Lupeni, se va distribui doar de la 1 noiembrie. Primarul Municipiului Lupeni preciza la sfârºitul sãptãmânii trecute cã începând cu data de 15 octombrie, cãldura va ajunge la în casele beneficiarilor care au solicitat furnizarea mai repede. Acest lucru nu s-a întâmplat însã, iar ieri, caloriferele au rãmas tot amorþite. “Iniþial am vrut sã pornit doar patru puncte termice pe Municipiul Lupeni care nu avea contracte cu asociaþiile de proprietari, dar întrucât posibilitãþile Complexului Energetic de a furniza doar pentru patru punct, erau reduse, s-a renunþat la ideea pornirii acestora pentru cã nu se puteau asigura parametrii necesari. Atunci, ca ºi concluzie, în Municipiul Lupeni toate punctele termice vor fi pornite cu data de 1 noiembrie”, ne-a declarat Miron Cocotã, director Universal Edil Lupeni Lupeni. De asemenea, ºi la Vulcan, firma Pregoterm va începe furnizarea agentului termic la populaþie tot cu data de 1 noiembrie. La ºcoli ºi instituþii s-a început mai devreme. Luiza ANDRONACHE

mai târziu decât niciodatã. Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, prezentã de curând în judeþul nostru, spune cã va fi rezolvatã ºi problema recunoaºterii grupelor de muncã. “Persoanele care în mod abuziv, prin legea 263, au fost trecute automat de la grupa I de muncã la grupa a II-a, printr-o modificare legislativã, îºi vor recãpãta drepturile pe care le-au avut. Legea va intra în plen în prima ºedinþã ºi pot sã vã spun cã am asigurat ºi fondurile necesare în bugetul pe anul viitor ”, a declarat Mariana Câmpeanu, Ministrul Muncii. Deputatul Carmen Hãrãu îl contrazice însã pe ministrul Muncii, fãcând o micã rectificare. Proiectul de lege nu a fost încã discutat în comisia de specialitate a Camerei Deputaþilor. “ Vreau sã mã fac vinovatã de o confuzie

sinceritatea cã de-abia marþi textul ajuns dinspre minister la parlament. Vreau sã mulþumesc domnului preºedinte Mircea Moloþ pentru modul foarte profesionist ºi activ cu care a contribuit la rezolvarea acestei probleme”, a declarat ºi Carmen Hãrãu, deputat PNL Deocamdatã nu se poate spune cu exactitate ce efort financiar implicã recunoaºterea grupelor de muncã iniþiale, însã ministrul Mariana Câmpeanu considerã cã va fi unul substanþial

asigurat, în condiþiile crizei financiare care încã se face simþitã în România. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Octombrie 2013

Ofiþerii IPJ Hunedoara ºi lupta împotriva traficanþilor de comori

ezultatele ofiþerilor din cadrul IPJ Hunedoara, specializaþi în traficul de obiecte de artã ori de patrimoniu, au fost prezentate în cadrul unei întruniri derulate în Letonia ºi care a fost organizatã de INTERPOL. Doi ofiþeri din cadrul Serviciului de Investigaþii Criminale IPJ Hunedoara alãturi de alþi doi din IGPR, au participat, la Riga, în Letonia, la o întrunire de lucru pe tema traficului ilicit cu bunuri culturale furate în Centrul ºi Estul

Europei. Lucrãrile derulate sub umbrela INTERPOL au adunat reprezentanþi din 15 state, ai unor organizaþii internaþionale preocupate de protejarea patrimoniului, de la UNESCO dar ºi ai celebre Case de Licitaþii Christie's din

Bãtut cu bestialitate ºi lãsat inconºtient în scara unui bloc

escoperire ºocantã în scara unui bloc de pe strada Trandafirilor din municipiul Hunedoara. Locatarii au gãsit un bãrbat aflat în stare de inconºtienþã ºi au sunat alarmaþi dupã ajutor. La locul indicat a sosit imediat une chipaj SMURD, care a transportat victima la U.P.U. Hunedoara, iar poliþiºtii au declanºat imediat o ancehtã. Bãrbatul are 40 de ani, iar oamenii legii spun cã a fost agresat.

Londra. Poliþiºtii hunedoreni au prezentat pentru România rezultatele obþinute în lupta împotriva traficului ilicit cu bunuri culturale mobile furate sau exportate ilegal. Astfel, au fost ilustrate rezultatele mai multor oper-

„În urma verificãrilor ºi a investigaþiilor efectuate de cãtre poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Hunedoara, a fost identificat ºi depistat prezumtivul autor al agresiunii, în persoana lui Daniel S., de 30 ani, din Hunedoara”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Victima ºi agresorul se cunoºteau, iar conflictul a avut loc noaptea, în locuinþa agresorului, unde cei doi au consumat bãuturi alcoolice. „Conform concluziilor preliminare formulate de cãtre medicul legist, viaþa victimei a fost pusã în pericol, motiv pentru care s-a întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de tentativã de omor, suspectul fiind reþinut pentru 24 de ore, urmând sã fie prezentat Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, cu propunere de arestare preventivã”, a mai spus sursa citatã anterior. Car men COSMAN

aþiuni de anvergurã desfãºurate în perioada 2010 -

2013, cum ar fi: recuperarea icoanelor sustrase din bisericile monument istoric; recuperarea a 16.000 de bunuri sustrase din situri arheologice; recuperarea, în urma cooperãrii internaþionale, de bunuri sustrase din Rezervaþia Paleontologicã din Haþeg, ºi a 40 de bunuri culturale (22 tablouri ºi 18 cãrþi vechi) sustrase ºi exportate ilegal din Italia. Comorile dacice din Munþii Orãºtiei au fost un alt capitol în prezentarea poliþiºtilor fiind menþionate ºi eforturile pentru recuperarea mai multor tezaure monetare

Accidentaþi de un ºofer neatent

oi tineri care circulau pe motocicletã au fost spulberaþi de un ºofer neatent. Cei doi au ajuns în spital, iar conducãtorul auto este cercetat pentru vãtãmare corporalã.

antice sustrase din Munþii Orãºtiei în anul 2013. Cunoºtinþele dobândite de membrii delegaþiei române vor fi diseminate în cadrul unor convocãri naþionale organizate de cãtre Fundaþia Collegium XXI, în parteneriat cu IGPR DIC pânã la finele anului 2013, la care vor lua parte poliþiºtii cu atribuþii în domeniul protejãrii patrimoniului cultural naþional, în vederea specializãrii pe linia combaterii traficului intern ºi internaþional cu bunuri culturale mobile. Maximilian GÂNJU

motocicletei conduse regulamentar de un tânãr de 23 de ani, din comuna Rîu de Mori. În urma accidentului a rezultat rãnirea uºoarã a conducãtorului motocicletei ºi a pasagerului acestuia, în vârstã de 26 de ani, de asemenea din comuna Rîu de Mori. Car men COSMAN

Accidentul a avut loc pe DN 66, iar poliþiºtii spun cã de vinã este ºoferul în vârstã de 41 de ani, din Cãlan. La efectuarea unui viraj la stânga, acesta nu a acordat prioritate de trecere

Hoþi de cãrbune, prinºi cu prada în spate

u mai puþin de 9 persoane din Petrila, cu vârste cuprinse între 18 ºi 54 de ani, au fost prinºi de poliþiºtii petrileni chiar când dãdeau atacul la vagoanele cu huilã. Hoþii au acþionat ziua, în jurul orei 16.00, dar au fost prinºi în flagrant de o patrulã de siguranþã publicã din cadrul Poliþiei Oraºului Petrila. Cei nouã aveau cu ei 80 de saci cu cãrbune sustras din vagoanele unui tren care transporta cãrbune pe linia uzinalã ce

face legãtura între E.M. Lonea ºi depozitul E.M.Petrila. „În cauzã s-a întocmit dosar penal sub

aspectul comiterii infracþiunii de furt calificat. Cãrbunele a fost predat E.M. LONEA, iar suspecþii sunt cercetaþi în stare de libertate”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN

6 Actualitate

Valea Jiului este din nou fruntaºã.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Octombrie 2013

De data aceasta la abandonul ºcolar L

ipsa banilor îi priveaza pe elevi de educatie, pentru cã studiile efectuate la nivelul judetului Hunedoara arata ca din cei 206 elevi care au abandonat cursurile anul trecut, aproape 50 au plecat in strainate, ori pãrinþii nu au mai avut resurse financiare pentru a le oferi copiilor o sansa la un viitor mai bun. Cei mai mulþi din cei care au abandonat scoala sunt din Orastie, Vulcan si Petrila. Nu mai puþin de 979 de elevi din judeþul Hunedoara se

aflã în risc de abandon ºcolar, adicã au rãmas repetenþi în anul ºcolar

2012-2013. Dintre aceºtia, 169 sunt în aceastã situaþie pentru a doua oarã. De asemenea, 186 de ºcolari nu au frecventat deloc cursurile. “Unitãþile de învãþãmânt de la noi din judeþ au raportat un numãr de 206 situaþii de abandon, Trebuie sã precizãm faptul cã aceastã noþiune de abandon ºcolar survine dupã doi ani în care elevul nu a frecventat

ºcoala”, a declarat. Marta Mate, purtãtor de cuvânt Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara. De cele mai multe ori, elevii care abandoneazã cursurile de învãþãmânt obligatoriu sunt cei de 12 ºi 19 ani, iar principalele cauze sunt depãºirea vârstei, dezinteresul faþã de carte, plecarea în strãinãtate sau situaþia financiarã precarã. “ Dacã discutãm despre liceu, acolo

Vine “Ziua Armatei”

n fiecare an, pe 25 octombrie, se sãrbãtoreºte Ziua Armatei. Cu aceastã ocazie este celebratã victoria finalã pentru eliberarea Transilvaniei de Nord de sub ocupaþia horthystã. Eveniment care a avut loc în anul 1944. În acest an, reprezentanþii Asociaþiei Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere din Valea Jiului vor marca evenimentul prin depunerea de

coroane de flori la monumentul de pe defileul Vãii Jiului. “Vom fi prezenþi în mai multe locaþii din judeþul Hunedoara dar, în principal, la monumental de pe defileu dedicate generalului Dragalina”, a precizat col (r) Virgil Sanda, secretarul ACMRR Valea Jiului. Depuneri de coroane de flori, din partea administraþiilor locale, se vor derula ºi în localitãþile din Valea Jiului. Foºtii militari, însã, nu vor fi prezenþi ºi la “monumentul” dedicat eroilor neamului amplasat vis-

a-vis de primãria municipiului Petroºani. “Ar fi o impietate sã depunem coroane la un monument aproape inexistent. Deºi am avut promisiuni cã respectivul monument va fi finalizat pânã în toamna acestui an aceasta nu s-a întâmplat. Acolo existã doar un soclu ºi un steag, în loc de un vultur, care ar fi trebuit sã fie încadrat de douã tunuri”, a mai spus Virgil Sanda. Monumentul din Petroºani se bazeazã în prezent doar pe un soclu peste care troneazã un drapel naþional. Acesta nu a fost încã finalizat pentru cã au lipsit banii. Mir cea NISTOR

deja apar probleme de personalitate ºi de neadaptare la mediul ºcolar, în schimb în cazul abandonului care survine la vârste mai mici, familia are un rol important. În momentul în care existã probleme sociale, atunci ºcoala ºi comunitatea trebuie sã gãseascã resursele necesare pentru a þine copilul în învãþãmântul obligatoriu”, a mai spus profesorul Marta

Mate. Dacã în mediul urban, anul ºcolar trecut, au abandonat cursurile 191 de elevi, în cel rural au fost doar 15. Cei mai mulþi dintre aceºtia, adica 110, sunt bãieþi, pe când 96 sunt fete. De asemenea, tot în anul ºcolar precedent, au existat 155 de elevi înscriºi în învãþãmântul obligatoriu, care au acumulat mai mult de 40 de absenþe nemotivate, în special în Simeria, Lupeni ºi Vulcan. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Octombrie 2013

Insolvenþa CEH, exclusã

Privatizarea Complexului Energetic

unedoara este în grafic. Cel puþin asta declarã directorul general al Complexului, Daniel Andronache, care spune cã s-a stabilit ºi societatea care va selecta investitorul. Privatizarea CEH este programatã pentru anul viitor.

Complexului Energetic Hunedoara se datoreazã fuziunii dintre cele douã termocentrale ºi Societatea Naþionalã a Huilei, care la momentul fuziunii înregistra datorii de peste 8 milioane de

Monika BACIU ”Este în grafic, s-a fãcut selecþia firmei care va selecta investitorul, conform graficului ºi oricum privatizarea va fi anul viitor”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH. În ceea ce priveºte insolvenþa, aceasta este o variantã exclusã. Datoriile

lei. ”Nu se pune problema insolventei, pierderile acestea au fost preluate de la fostul SNH odatã cu fuziunea, dar atât timp cât producel Gcal cu 95100 de lei este ºi normal sã avem pierderi, dar în aceastã perioadã când preþul energiei va creºte ºi pierderile se vor diminua ºi sub nicio formã nu se pune problema insolventei”, a mai precizat Andronache. Potrivit

I s-a fãcut rãu din cauza sirenelor femeie de 72 de ani din O municipiul Petroºani a fost la un pas de a face infarct dupã ce a crezut cã s-a produs un dezastru natural. Femeia s-a speriat din cauza sirenelor unor locomotive care au trecut prin Gara Petroºani. Maximilian GÂNJU Incidentul a avut loc luni, în jurul prânzului, iar bãtrâna care locuieºte pe strada Mãgurii din Petroºani, a auzit claxoanele trenurilor ce trec prin staþia CFR din localitate, nu departe de cartierul ei. Sunetul infernal a agitat câinii

ºi animalele din gospodãrii, femeia a crezut cã sunt sirenele de alarmare publicã. A ieºit speriatã la poartã, însã i s-a fãcut rãu ºi n-a mai apucat sã întrebe vecinii ce se întâmplã. A vãzut-o un bãrbat care plecase dupã pâine ºi a cerut ajutor. „Bãtrâna stã singurã ºi a tot auzit

goarnele cã sunã. A crezut cã vine cutremurul, dupã toatã nebunia de la ºtiri ºi a venit sã întrebe care e necazul. I s-a fãcut rãu ºi n-a mai apucat. Noi am spãlat-o pe faþã cu apã rece, i-am fãcut frecþie ºi ºi-a mai revenit, dar n-a vrut sã meargã la spital. A fãcut un atac de panicã ºi s-a liniºtit

O depãºire neregulamentarã era sã se transforme în tragedie

atru dintr-o loviturã. Aceasta este pãþania unui ºofer carea riscat o depãºire neregulamentarã, dar a sfârºit cu maºina în curtea unui imobil. Carmen COSMAN Bãrbatul de 34 de ani, din Deva, nu avea permis de conducere,

dar totuºi s-a urcat la volan. Pe DJ 687, pe raza localitãþii Cristur, s-a angajat în depãºirea neregulamentarã a autoturis-

mului condus de Dorica P., de 39 de ani, din Deva, pe care l-a acroºat. În urma impactului,

dupã ce i-a spus soþul cã e grevã la CFR ºi de acolo se tot aud sirenele. Credea cã vine cutremurul, dar ºi noi ne-am speriat pentru cã au sunat mai multe deodatã ºi a durat mult, cred cã vreo orã au tot claxonat încontinuu de nu puteai sta afarã”, a spus Maria, o vecinã a bãtrânei. De fapt n-a fost vorba de nici un protest al ceferiºtilor, iar goarnele trenurilor au sunat încontinuu pentru cã mecanicii au vrut sã aducã un ultim omagiu unui coleg al lor care a decedat zilele trecute. conducãtorul auto a pierdut controlul asupra direcþiei ºi, pãrãsind partea carosabilã, s-a oprit în curtea unui imobil, unde a avariat patru autoturisme. ªoferul imprudent a fost rãnit uºor, la fel ca ºi un minor de doar 6 ani, din Hunedoara, însã un alt tânãr, de 26 de ani, se aflã în stare gravã la spital.

angajamentelor Guvernului asumate faþã de Fondul Monetar Internaþional, Banca Mondialã ºi Comisia Europeanã, compania ar fi trebuit privatizatã în acest an, însã procesul a fost amânat pentru 2014. Compania a fost creatã anul trecut prin

fuziunea termocentralelor de stat Deva ºi Paroºeni ºi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului. Complexul are o putere instalatã de 1.435 MW ºi asigurã aproximativ 5% din producþia de energie a þãrii.

Disponibilizãrile nu se mai opresc

n acest an, cel mai probabil în luna decembrie, vor fi efectuate noi disponibilizãri în cadrul Complexului Energetic Hunedoara. În principal, în rândul celor care vor fi puºi pe liber se aflã angajaþii termocentralelor Paroºeni ºi Mintia. Mircea NISTOR

Dacã de la Mintia vor trebui sã plece circa 200 de persoane, de la Paroºeni, numãrul viitorilor disponibilizaþi este de 50 – 60 de oameni. “De la unitãþile din Valea Jiului, singurii care vor pleca, prin disponibilizare, vor fi câteva zeci de angajaþi ai SE Paroºeni. În ceea ce priveºte unitãþile miniere componente ale Complexului nu vom proceda la noi disponibilizãri”, a pre-

cizat Daniel Andronache, director general al Complexului Energetic Hunedoara. Angajaþii Complexului Energetic Hunedoara care vor fi nevoiþi sã pãrãseascã sistemul vor intra ori în ºomaj, ori în pensie. Pentru viitorii ºomeri vor fi oferite salarii compensatorii, indemnizaþii de ºomaj dar nu ºi venituri de completare din partea Agenþiei Naþionale de Ocupare a Forþei de Muncã.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Octombrie 2013

Reþeta de 200 de ani, folositã de un petrilean, a impresionat ministerul... L

a 35 de ani, soþii Adrian ºi Delia Gãrgan, Petrila-Cimpa, deþin o linie tehnologicã nemþeascã, produse înregistrate ca ”tradiþionale” preparate dupã o reþetã veche de 200 de ani, clienþi de rang înalt ºi mediu, desfacerea produselor se face doar pe bazã de comandã, iar profitul ”picurã” pe principul paºilor mãrunþi, dar siguri. Ileana FIRÞULESCU La Ziua Recoltei de la Petrila, am descoperit un producãtor mai aparte, unic în zona Vãii Jiului ºi a judeþului. Dacã pentru mulþi acest tip de producãtor reprezintã o noutate, activitatea sa are ceva vechime – circa 10 ani -,

dar pentru cã produsele sale sunt vândute ”la comandã”, publicitatea la scarã largã lipseºte. Este vorba de un cuplu tânãr, din Petrila, str. Cimpa, Adrian Stamate ºi Delia Gãrgan, care au reuºit, anul trecut, sã obþinã atestatul pentru douã produse tradiþionale ”Pastã de mãceºe Valea Jiului” ºi ”Pastã de cãtinã Valea Jiului”, dar gama produselor de acest tip este mult mai largã, funcþie de cereri.

ãsãtorie cu noroc ºi în idei de afaceri Tehnologia folositã de soþii Gãrgan este de provenienþã germanã, iar reþetele folosite sunt vechi de circa 200 de ani,

respectate cu stricteþe, 100% naturale, fãrã vreun fel de conservanþi, aditivi sau alte substanþe de gen, lucru ce i-a determinat ca desfacerea produselor sã se facã doar la cerere. Povestea afacerii ”exclusiviste” desfãsuratã discret, dar cu seriozitate ºi de înaltã calitate, ne-a spus-o chiar tânãrul afacerist din Cimpa, care a recunoscut cã totul a început atunci când s-a cãsãtorit cu Delia, care este din zona ªebeº, Alba, de unde este ºi

mama sa... ”Ideea acestei afaceri nu mi-ar fi venit dacã nu mã cãsãtoream. Soþia mea este din Sebeº, Alba, de pe unde este ºi mama mea. Ceea ce facem noi acum se fãcea în Ardeal, pe vremuri, chiar ºi de strãbunica soþiei, cu mâna. Reþeta folositã de noi acum este veche de 200 de ani, am preluat-o noi, suntem continuatorii strãbunicilor ºi o respectãm întocmai. Pasta de cãtinã nu ºtiu dacã mai face cineva aºa ceva. Siropuri am vãzut, dar pastã cum este asta nu cred cã existã. Pe lângã cele douã produse înregistrate ca tradiþionale, am lãrgit gama în urma diverselor cereri. În acestã reuºitã ne-a ajutat mult d-na Monica Ridzi, care ne-a promovat produsele la Parlament, cunoºtinþelor sale de la acel nivel, care

conteazã foarte mult. Apoi primarul Tiberiu Iacob Ridzi ne-a susþinut. De dr. Cristea (Gheorghe Cristea, medic veterinar coordonator din cadrul Circumscripþiei SanitarVeterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor – n.n.) nu mai vorbesc! A fost cel care ne-a îndrumat pas cu pas ce ºi cum sã facem. Vreau sã vã spun cã la minister au fost anul trecut foarte multe dosare, dar produsele noastre au impresionat... În momentul când oamenii ne-au cumpãrat produsele, a contat calitatea lor ºi aºa au curs comenzile. Lucrãm la comandã (www.fructenaturale.ro) pentru cã fiind produse naturale, nu folosim nici un fel de conservant, acestea nu pot sta pe rafturi în magazine” – povesteºte Adrian Gãrgan.

învãþat de la nemþi... ºi a fost finanþat de cumnaþi Cum au reuºit ca la doar 35 de ani sã deþinã o linie tehnologicã nemþeascã? Te duce gândul la copii deºtepþi, dar de bani gata având în vedere cã ºi-au început afacerea pe la 25 de ani... Am mai dorit sã aflãm dacã la o desfacere a produselor doar pe bazã de comandã ºi prea puþin la vânzare deschisã – o tarabã în piaþã, sau participarea la târguri – profitul existã, meritã investiþia, Adi Gãrgan a explicat... ”Înainte de asta am lucrat patru ani în Germania, de unde m-am inspirat ºi am învãþat multe. Linia tehnologicã am luat-o cu ajutorul familiei. Soþia mea are doi fraþi în Germania ºi doi – în

Spania. Ei ne-au ajutat cu banii, pentru cã la bãnci nu aveam nici o ºansã ºi în plus te rup cu dobânzile, apoi stresul unui împrumut de asemenea nivel nu ne-ar fi lãsat sã lucrãm relaxat concentraþi pe produse. Pe fonduri europene sau guvernamentale iar nu am putut, pentru cã trebuia sã ai partea ta de contribuþie, chiar pânã la 50% ºi noi nu aveam. Aºa am reuºit, cu ajutorul familiei, care a avut încredere în ceea ce doream sã facem. Dacã este profitabil? Este. Dacã nu curge, picurã. Aplicãm politica paºilor mãrunþi” – spune râzând Adi Gãrgan.

dintre cei ºapte copii ai sãi, va fi sobar ca ºi el, drept pentru care i-a dat numele sãu – Stamate. ”Ca o glumã vã spun, tata, sobar cu ani mulþi în meserie, a zis cã eu, ultimul bãiat, voi fi sobar ca el ºi mi-a pus cu gândul ãsta numele lui, Stamate, ºi sunt sobar! Asta ca activitate paralelã cu cealaltã” – povesteºte Adrian Stamate Gãrgan. ªemineele fãcute de el, sobele de teracotã – adevãrate piese de artã ºi tot

ce derivã din acestea sunt unicate. I-am spus tânãrului om de afaceri cã îl iubeºte Dumnezeu... ”Mulþumesc la bunul Dumneazeu cã ne ajutã, cã ne dã sãnãtate ºi cã ne aratã calea sã luãm hotãrârile bune” – a recunoscut Adrian Gãrgan, precizând cã Dumnezeu ajutã pe toatã lumea, dar mai trebuie sãþi mergã mintea, sã te zbaþi ºi sã înveþi toatã viaþa pentru a nu-l dezamãgi.

. ªi sobar de lux, cu nume de sobar vestit - Stamate Tatãl lui Adrian Gãrgan, sobar de renume în zonã, de vreo 40 de ani, a fost convins cã ultimul bãiat,

sunt Pro ºi contra uniformelor A lþii contra acestei propuneri niformele elevilor În dezbatere. U Elevii din învãþãmântul preuniversitar de stat din judeþul liceu din Petroºani.

Hunedoara vor purta uniforme ºcolare, dacã legea propusã de un grup de parlamentari va fi aprobatã. Pãrerile elevilor sunt împãrþite. Unii sunt de acord, iar alþii nu. Monika BACIU

“Sunt de acord cu introducerea uni-

formelor. Aºa toþi colegii am fi egali din acest punct de vedere, nu s-ar mai sesiza diferenþa de bani dintre noi. Nu toþi ne permitem haine de firmã, iar uniformele ne-ar face egali ºi la ºcoalã nu am mai fi ca pe bulevard, unii din noi”, a spus o elevã a unui

“Nu mi se pare normal sã introducã obligativitatea uniformelor. Nu suntem pe vremea comunismului. Suntem liberi sã venim îmbrãcaþi cum vrem”, spune o altã elevã. Pãrinþii sunt de cealaltã parte a bari-

cadei. Ei sunt total de acord cu introducerea uniformelor, ca ºi cadrele didactice.

“E absolut normal sã poarte uniforme. ªi pentru noi ca pãrinþi este mult mai uºor, iar

astfel toþi elevii, fie cã provin din familii înstãrite sau nu, sunt toþi egali, fãrã a se mai face discriminare între aceºtia”, precizeazã un pãrinte. “Noi, din postura de cadre didactice suntem de acord cu introducerea uniformelor. De cele mai multe ori, elevii vin îmbrãcaþi ca pentru bulevard, iar noi nu avem ce sã le facem. Ba din contrã,

de cele mai multe ori ei vin mai bine îmbrãcaþi decât noi”, spune un cadru didactic. Daca legea va fi adoptatã, toþi elevii, de la grãdiniþã ºi pînã ies de pe bãncile liceului, vor fi obligaþi sã poarte uniformã. Modelul ºi culoarea vor fi alese de conducerea scolilor împreunã cu pãrinþii ºi copiii. Iniþiativa legislativã se aflã în dezbaterea Parlamentului.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Octombrie 2013

Reþeta de 200 de ani, folositã de un petrilean, a impresionat ministerul... L

ãsãtorie cu noroc ºi în idei de afaceri Tehnologia folositã de soþii Gãrgan este de provenienþã germanã, iar reþetele folosite sunt vechi de circa 200 de ani,

. ªi sobar de lux, cu nume de sobar vestit - Stamate Tatãl lui Adrian Gãrgan, sobar de renume în zonã, de vreo 40 de ani, a fost convins cã ultimul bãiat,

sunt Pro ºi contra uniformelor A lþii contra acestei propuneri niformele elevilor În dezbatere. U Elevii din învãþãmântul preuniversitar de stat din judeþul liceu din Petroºani.

Hunedoara vor purta uniforme ºcolare, dacã legea propusã de un grup de parlamentari va fi aprobatã. Pãrerile elevilor sunt împãrþite. Unii sunt de acord, iar alþii nu. Monika BACIU

“Sunt de acord cu introducerea uni-

cadei. Ei sunt total de acord cu introducerea uniformelor, ca ºi cadrele didactice.

“E absolut normal sã poarte uniforme. ªi pentru noi ca pãrinþi este mult mai uºor, iar

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Octombrie 2013

Fonduri europene în perioada 2014-2020 Lucrare dedicatã Defileului

trategii pentru absorbþia fondurilor europene pentru perioada 2014-2020. Ministerul Fondurilor Europene informeazã un deputat hunedorean cu privire la strategia pe care o va adopta în perioada 2014-2020 în ceea ce priveºte absorbþia fondurilor europene. Monika BACIU

Nouã gândire pentru perioada programaticã 201420202 are la bazã o structurã mai concentratã, centralizatã, la nivelul a trei ministere, în ceea ce priveºte coordonarea Fondurilor Europene Structurale ºi de Investiþii. ”Ministerul Fondurilor Europene pentru managementul a

patru programe operaþionale care vizeazã infrastructura mare(transport, mediu ºi energie), competitivitatea(cerc etare-dezvoltare, Agenda Digitalã), dezvoltarea capitalului uman ºi asistenþã

tehnicã. Ministerul Dezvoltãri Regionale ºi Administraþiei Publice (managementul programelor de dezvoltare regionalã, a programelor dedicate cooperãrii teritoriale

Euro se întoarce la 4,45 lei

evenirea apetitului pentru risc pe pieþele internaþionale, la care s-au adãugat vânzãrile de valutã venite din partea comercianþilor dar ºi a strãinilor care se pregãtesc sã cumpere mâine titluri de stat cu scadenþa la cinci ani, Trezoreria intenþionând sã atragã un miliard de lei, au creat un climat favorabil leului care s-a apreciat în faþa principalelor valute. Cursul euro a scãzut de la 4,4676, maximul ultimelor trei sãptãmâni, la 4,4503 lei. Acum douã zile cotaþiile s-au apropiat de 4,47 lei, dar pe finalul ºedinþei cotaþiile au scãzut spre 4,46 lei, nivel la care s-a deschis ºi ºedinþa de ieri. Ordinele de vânzare de valutã au coborât euro spre 4,45 lei, la ora 14:00 cotaþi-

ile din piaþã fiind de 4,4460 – 4,4490 lei. Cursul dolarului a fost stabil, el coborând nesemnificativ, de la 3,2948 la 3,2940 lei. Scãderea francului elveþian a fost în ton cu cea a eula Sibiuro, el depreciindu-se de la 3,6210 la 3,6001 lei. Monedele din regiune înregistrau

evoluþii asemãnãtoare cu ale leului. Astfel, cea polonezã se întãrea la 4,18 – 4,189 zloþi iar cea maghiarã la 295,1 – 296,6 forinþi. Perechea euro/dolar, revenea ieri sub pragul de 1,35 dolari, ea fluctuând pe pieþele internaþionale între 1,3480 ºi 1,3571 dolari. Aceastã evoluþie se datora speranþelor investi-

europene ºi a celui dedicat dezvoltãri capacitãþii administrative). Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale ( managementul programelor dedicate dezvoltãrii rurale ºi pescuitului ºi acvaculturii”, se aratã în comunicat. Astfel, începând de anul viitor, administraþiile locale vor avea posibilitatea de a accesa fonduri europene pe mai multe axe, precum transport, mediu, energie. Totodatã absorbþia fondurilor europene va fi dedicatã ºi mediului rural pentru dezvoltarea pescuitului ºi acvaculturii. torilor cã democraþii ºi republicanii din Congresul american vor ajunge, pânã în data de 17 octombrie, la un acord în privinþa bugetului public al SUA pe anul fiscal 2014, prin care s-ar evita intrarea în incapacitate de platã a celei mai economii a lumii. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe decembrie la 1,3486 – 1,3572 iar pe martie 1,3477 – 1,3540 dolari, în timp ce uncia de aur scãdea pentru scadenþa lunarã la 1.253 – 1.273 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00

ltimul material realizat ºi publicat de Genu Tuþu este dedicat “Drumului de fier prin Defileul Vãii Jiului”. Lucrarea care poartã chiar acest titlu este menitã a aniversa cei 65 de ani, care se împlinesc în luna octombrie, de la demararea lucrãrilor la calea feratã ce face legãtura dintre Valea Jiului ºi partea de sud a þãrii. Mircea NISTOR Materialul, axat în special pe film, se bazeazã pe o broºurã acompaniatã de un DVD ce conþine, inclusiv, secvenþe achiziþionate de la Arhiva Naþionalã de

ferate ce strãbate Defileul Vãii Jiului, de la începuturi (1948) ºi pânã în prezent (2013)”, a declarat autorul Genu Tuþu. Dupã cum a precizat autorul lucrãrii, materialul despre calea feratã ce strã-

Filme. “Lucrarea aceasta a necesitat o muncã dificilã, întinsã pe vreo 6 luni de zile, dar ºi un efort financiar cifrat la peste 3.000 de euro. În final, însã, pot sã spun cã mã declar mulþumit de calitatea materialului care conþine o broºurã plus un DVD cu imagini referitoare la istoria cãii

bate Defileul Vãii Jiului, reprezintã debutul unei serii de volume însoþite de DVD-uri care urmeazã a prezenta ºi istoria altor locuri de referinþã aflate, în general, pe raza Vãii ºi judeþului Hunedoara. Urmãtoarea lucrare, aflatã în lucru, se referã la o bisericã din Haþeg care, în acest an, va împlini 500 de ani de existenþã.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Octombrie 2013

Simota n-a ajuns nici ieri la Judecãtoria Petroºani

faceristul aflat în arest a scãpat ºi de aceastã datã de înfãþiºarea la Judecãtoria Petroºani, în dosarul în care este judecat pentru evaziune fiscalã. Simota a avut termen la Curtea de Apel Alba. Maximilian GÂNJU Termenele de judecatã dictate de instanþele la care Simota are dosare au coincis de fiecare datã de când controversatul afacerist se aflã în arest, astfel cã fostul

vicepreºedinte al PNL Hunedoara n-a putut ajunge la audierea cerutã de judecãtorul de la Petroºani. Nici ieri-marþi nu s-a întâmplat acest lucru pentru cã Alin Simota a avut prima înfãþiºare în faþa magistraþilor de la Curtea de Apel

Alba, unde se judecã pe fond procesul în Simota este învinuit de procurorii DIICOT, cã a coordonat o grupare infracþionalã violentã care se ocupa cu cãmãtãrie, ºantaj, bãtãi la comandã ºi alte infracþiuni. În aceste condiþii

preºedintele de ºedinþã s-a vãzut nevoit sã stabileascã o nouã înfãþiºare pentru data de 5 noiembrie. Audierea lui Simota este absolut necesarã pentru continuarea procesului în care afaceristul este învinuit de evaziune fiscalã. Deºi dosarul s-a înregistrat în martie a.c., judecãtorul n-a reuºi audierea afaceristului, dat fiind faptul cã în perioada în care era în

libertate, a fost viciu de procedurã cu Direcþia Finanþelor Publice Hunedoara,

Ministrul Agriculturii: Probabil de anul viitor va scãdea TVA-ul la carne, dar vrem ºi la legume, fructe ºi lapte

arnea va fi urmãtorul produs la care se va reduce TVA-ul la 9%, probabil se va face acestã reducere de anul viitor ºi va cuprinde ºi alte produse, precum legumele, fructele ºi laptele, a declarat, marþi, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. ''Pentru bugetul anului 2014 nu discutãm, pentru cã implicaþiile sper sã nu mai fie asupra bugetului dacã scãdem TVAul la carne. Anul acesta într-adevãr au fost implicaþii pentru cã existã acea neîncredere cã odatã cu reducerea TVA avem încasãri cel puþin egale. Se reduce TVA de la 24% la 9%. Obiectivul pe care l-a

avut FMI, ºi e normal, pentru a nu schimba indicatorii macroeconomici ai României a fost ca încasãrile la bugetul de stat sã fie cel puþin aceleaºi'', a precizat ministrul Daniel Constantin. Acesta spune cã mãsura reducerii TVA ºi la alte produse se va lua dupã o perioadã de evaluare a efectului reducerii TVA la pâine. ''Dupã o perioadã, sã zicem un an de zile, se va face o

5.000 de joburi disponibile în domeniul IT

este 5.000 de posturi în domeniul IT sînt disponibile în cadrul Tîrgului de Cariere în IT care va începe miercuri, 16 octombrie, la ora 11.00, la Iulius Mall din Cluj-Napoca. Candidaþii trebuie sã aibã studii superioare, absolvite sau în curs ºi pot avea sau nu experienþa. Potrivit unui studiu realizat de IRES mai mult de jumãtate dintre tinerii în cãutarea unui loc de muncã, cu vîrsta cuprinsã între

20 ºi 30 de ani, cu studii superioare, ar lucra pentru salarii cuprinse între 200 ºi 500 de euro (65%), 10% pentru salarii sub 200 de euro ºi doar 12% pentru salarii de peste 500 de euro. Dintre participanþi, 43% dintre aceºtia

sunt absolvenþi de studii superioare. Internetul este princi-

pala opþiune pentru cãutarea unui loc de muncã.

evaluare dacã efectul reducerii TVA la pâine a fost benefic, în sensul cã s-a redus preþul pâinii, cã am salvat acele societãþi, am salvat locuri de muncã, dar am avut ºi încasãri cel puþin egale la bugetul de stat ºi dacã toate aceste lucruri sunt corecte, atunci putem sã reducem ºi am spus de fiecare datã, probabil, urmãtorul produs va fi carnea, eu sper sã fie mai multe, sper sã fie ºi legumele, ºi fructele, ºi laptele. Pentru cã ºi acolo existã un grad de evaziune destul de mare, grad de evazi-

parte în dosar. Acest fapt a dus la amânãri consecutive, au spus surse apropiate procesului, iar apoi Simota a fost arestat preventiv.

une care produce probleme pe piaþa care ar trebui sã fie corectã ºi în care concurenþa ar trebui sã primeze, dar în condiþii egale'', a afirmat Daniel Constantin. Ministrul Agriculturii a adãugat cã nu trebuie prevãzut nimic în bugetul pe 2014 cu privire la reducerea TVA. ''Dacã toate aceste lucruri sunt în regulã ºi avem ºi încasãri, atunci nu va mai fi implicaþie asupra bugetului (...). Ca atare nu trebuie sã prevedem nimic în bugetul anului 2014 cu privire la reducere'', a precizat ministrul Daniel Constantin. AGERPRES

12 Actualitate

pt maratoniºti au plecat marþi dimineaþã spre oraºul înfrãþit cu Petroºaniul, Varpalota, din Ungaria. Delegaþia este condusã de Toma Coconea, care considerã maratonul de 600 de km un antrenament pentru cursa de la Monaco. Maratoniºtii s-au adunat în faþa Primãriei Municipiului Petroºani de unde au preluat steagul cu însemnele municipalitãþii ºi, la prima orã, au plecat în marº. Prima etapã au parcurs-o toþi în tandem ºi, pe rând vor rãmâne câte unul,

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Octombrie 2013

Start spre Varpalota

care va preda ºtafeta urmãtorului. Cursa se încheie abia vineri, dar pânã atunci maratoniºtii vor alerga, ca rãspuns la drumul pe care maghiarii din Varpalota l-au fãcut în varã, spre Petroºani.

„Acest marº presupune întoarcerea vizitei pe care ne-au fãcut-o cei din oraºul înfrãþit Varpalota, când ºi ei au venit în alergare de acolo. E un rãspuns al primãriei Petroºani ºi al unicipalitãþii. În mod sigur, de la semimaratonul de acolo ne întoarcem cu medalii. Vom fi podium cel puþin doi dintre noi”, a declarat Emil Iuga, organizatorul maratonului. „Reprezentãm Petroºaniul ºi Asociaþia San Montan ºi sperãm sã facem cât putem. Unii merg o zi, alþii cât pot. Cei care ajung,

rãmân la semimaraton, iar cei care nu ajung se întorc acasã”, a adãugat ºi Marius

cei mai mari sportivi din Europa, Toma Coconea, cel care ne spune cum ar vrea sã se întoarcã din aceastã experienþã, care îi va fi practic, un antrenament. „Cu mai multã încredere, cu un antrement în plus ºi voi veni mai în formã. Exact peste o lunã o sã am „No finish line” la Monaco, tot o alergare de anduranþã de 7 zile ºi 7 nopþi, vreau chiar sã bat un record mondial ºi e numai bine ca înainte cu o lunã sã am un antrenament aºa mai amplu”, a spus la plecare Toma Coconea, maratonist

însemnele municipalitãþii de la viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã, care a þinut sã fie alãturi de delegaþia care va reprezenta oraºul nostru la întrecerea din Varpalota. „Aceastã acþiune vine ca un revers al medaliei, în sensul cã în august, un grupã de 6 maratoniºti au venit de la Varpalota la Petroºani. Noi acum mergem la fel de la Petroºani la Varpalota”, a spus ºi Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Toþi cei care ajung vor sã urce pe podium ºi sperã sã reprezinte Petroºaniul cu succes

Budai, unul dintre maratoniºti. Delegaþia noastrã e condusã de unul dintre

ºi el, membru în delegaþia Petroºaniului. La plecarea din Petroºani, alergãtorii au primit steagul cu

la competiþia din oraºul înfrãþit din Ungaria. Diana MITRACHE

Copaci toaletaþi sau tãiaþi

dministraþia de la Petroºani a demarat acþiunea de toaletare a copacilor care prezintã riscuri. Este vorba despre cei bãtrâni, care la o furtunã ar putea sã fie rupþi de vânt ºi sã provoace pagube. Totul se face, însã, dupã ce se obþint avizele de specialitate.

Tot mai mulþi oameni din Petroºani s-au plâns de copacii foarte bãtrâni din jurul blocurilor, ori a spaþiilor de joacã pentru copii, iar administraþia a demarat o nouã acþiune. Fiecare cerere este mai întâi analizatã de specialiºti în teren, iar apoi, arborii sunt fie tãiaþi, fie doar toaletaþi. Acþiunea, însã, nu-i împacã ºi pe cei care nu sunt de acord cu cei care vin cu drujbele. „Vin tot felul de sesizãri de la cetãþeni, cã noi cei de la SPADPP ºi primãria, implicit, am tãia ilegal arbori, ceea ce este total eronat. Vreau sã vã spun cã noi toaletãm sau tãiem, depinde de copac, în funcþie de avizul pe care îl

primim de la compartimentul de mediu. Dumnelor se pronunþã cu privire la starea de sãnãtate a copacului, dacã pot sã spun aºa ºi, în funcþie de acel aviz, noi în tãiem, sau îl toaletãm”, a spus Daniel Viºan, ºef Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat

din Petroºani. Zeci de cereri au fost depuse la serviciul de gospodãrire al primãriei din Petroºani. Unele au fost onorate, iar altele, acolo unde se justificã, vor fi luate în calcul în perioada ce urmeazã. Diana MITRACHE

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Octombrie 2013

12 monumente din Hunedoara în atenþia Monuments Fund

isericile de lemn din România, în atenþia uneo organizaþii internaþionale. Organizaþia Monuments Fund demareazã un proiect în România prin care are în vdere salvarea a 60 de biserici din lemn din þarã. ªi monumentele din judeþul Hunedoara sunt incluse în acest proiect.

Proiectul „60 de biserici de lemn din nordul Olteniei ºi sudul Transilvaniei”, iniþiat în 2009 de arhitecþi ºi specialiºti în patrimoniu din România, are ca scop salvarea prin intervenþii de urgenþã a unor monumente istorice de importanþã naþionalã aflate într-o stare de degradare extrem de avansatã, unele dintre ele în stare de colaps. Au fost incluse pe lista de urgenþã biserici de

acum ne-au ajutat cu sume modice în demersuri, ei sunt dornici sã colaboreze cu organizaþiile de aici, atâta vreme cât existã implicare, voluntari ºi în primul rând o componentã a dezvoltãrii sociale în zonã", a declarat arhitectul Raluca Munteanu, coordonator de proiecte în cadrul Fundaþiei Pro

lemn din judeþele Hunedoara, Sibiu, Gorj ºi Vâlcea.

biserici în judeþul Hunedoara

Boz, Târnãviþa, Alun, Tomnatec, Gothatea, Dumbrãviþa, Almaºu Mic, Vãlari, Cãzãneºti ºi Sãlciva.

Fund monitorizeazã, promoveazã ºi sprijinã monumentele istorice din întreaga lume. Proiectul '60 de bise-

Douã dintre ele, cele de la Almaºu Mic ºi Tomnatec, s-au dãrâmat în 2009. Majoritatea, pe lângã detalii de arhitecturã remarcabile, au mari suprafeþe de picturã de valoare, susþin specialiºtii. "World Monuments

rici de lemn din nordul Olteniei ºi sudul Transilvaniei' a fost inclus în programul WATCH 2014. (...) Aceasta înseamnã cã prin promovare internaþionalã vom putea gãsi specialiºti ºi poate ºi fonduri sã ne desfãºurãm activitatea. Nu înseamnã cã ei vor veni cu bani, deºi pânã

La nivelul judeþului Hunedoara în atenþia organizaþiei internaþionale se aflã 12 biserici. Bisericile hunedorene identificate ca fiind în pericol au fost cele de la Vãliºoara, Hãrþãgani,

Patrimonio, citat de agerpres.ro. Potrivit arhitectului ªerban Sturdza, vicepreºedinte al Ordinului Arhitecþilor din România, în jur de 30 de biserici din lemn monument istoric au fost salvate de la degradare prin proiectul iniþiat în urmã cu patru ani. Monika BACIU

14 Program & Horoscop

10:00 De la A la infinit (r) 11:00 De la A la infinit (r) 12:00 Cãlãtor pe viaþã 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 La vârf 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica cârcotaºilor

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Totul e permis 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Ameninþarea ciclonului 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Legãturi periculoase 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 The Walking Dead

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi plin de energie ºi aveþi idei originale. Puteþi avea succes în afaceri ºi cãlãtorii, în susþinerea examenelor sau cultivarea relaþiilor sociale. Evitaþi hotãrârile pripite, care ar putea sã tulbure armonia din casã! Spre searã, aveþi parte de o întâlnire neaºteptatã.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Jumãtatea mea ºtie 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 0:00 Îngeri

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Rezumat Europa League 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digisport Show 13:30 WTC IronMan 2013 Kona Highlights Programme 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Spania Georgia 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dacã sunteþi în cãutarea unui nou loc de muncã, aveþi toate ºansele sã îl gãsiþi astãzi. Farmecul personal vã ajutã sã rezolvaþi o situaþie tensionatã pe cale diplomaticã. Organizaþi-vã timpul cât mai eficient, altfel riscaþi sã vã irosiþi energia.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dificultãþile financiare cu care vã confruntaþi nu reuºesc sã vã afecteze buna dispoziþie ºi nici voinþa de a munci. Pe plan profesional aveþi parte de succese, urmate de satisfacþii materiale. Se pare cã vã merge excelent pe toate planurile.

23 august *** 22 septembrie

Sunt favorizate cãlãtoriile în interes de afaceri. Dupã-amiazã aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã sentimentalã care vã frãmântã de ceva timp. Pe plan financiar, se pare cã parcurgeþi o perioadã mai dificilã. Nu vã pierdeþi optimismul!

În prima parte a zilei aveþi succes într-o activitate extraprofesionalã, datoritã colaborãrii bune cu un partener de afaceri. S-ar putea sã vi se ofere ºansa unei investiþii avantajoase. Nu renunþaþi la cãlãtoria planificatã!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Este momentul sã vã puneþi în aplicare planurile în legãturã cu afirmarea profesionalã. Aveþi mari ºanse de reuºitã pe plan social ºi financiar. Relaþiile cu colaboratorii sunt foarte bune.

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

aprile

Puteþi obþine avantaje materiale importante, cu condiþia sã vã temperaþi spiritul critic. Ar fi bine sã daþi dovadã de mult autocontrol în discuþiile cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã, pentru a evita conflictele. Spre searã, primiþi vizita unei rude. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Ace Ventura: Un nebun în Africa

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi ocazia sã vã afirmaþi în societate ºi sã obþineþi câºtiguri financiare. La locul de muncã aveþi parte de laude din partea ºefilor ºi a colegilor, pentru ingeniozitate.

21 ianuarie *** 20 februarie

Puteþi obþine venituri suplimentare dintr-o colaborare. Aveþi posibilitatea sã finalizaþi o lucrare dificilã, cu un efort minim. Evitaþi speculaþiile de orice fel. În caz contrar, riscaþi sã pierdeþi mult.

Vã puteþi ocupa de probleme delicate din domeniul afacerilor. Reuºiþi sã terminaþi o lucrare începutã cu mai mult timp în urmã. Astãzi rezolvaþi mai uºor probleme de naturã financiarã.

21 decembrie *** 20 ianuarie În cursul dimineþii aflaþi cã veþi pleca într-o deplasare în interes de serviciu. Chiar dacã aceastã veste vã dã planurile peste cap, nu este cazul sã vã indispuneþi.

21 februarie *** 20 martie Dacã vi se propune un nou loc de muncã, nu vã grãbiþi sã refuzaþi! ªansa este de partea dumneavoastrã. Analizând atent avantajele ºi dezavantajele, veþi descoperi perspective bune.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Octombrie 2013

De Ziua Mondialã a Alimentaþiei,

Cu liberalii Vãii Jiului, de la alimentaþia sãnãtoasã la o politicã sãnãtoasã!

ici o zi cu semnificaþie aparte nu trece fãrã a fi consemnatã în calendarul activitãþilor derulate de liberalii din Valea Jiului. Aºa se face cã ºi astãzi (16 octombrie 2013), când peste tot în lume este marcatã “Ziua Mondialã a Alimentaþiei”, organizaþiile PNL din Valea Jiului au decis, la rândul lor, sã abordeze acest eveniment, într-un mod cu totul ºi cu totul inedit. Plecând de la scopul pentru care, în 1979, ONU a decis sã declare data de 16 octombrie drept Ziua Mondialã a Alimentaþiei, anume acela de a avertiza opinia publicã asupra importanþei hranei sãnãtoase ºi sã întãreascã solidaritatea oamenilor împotriva sãrãciei ºi a foametei, liderii organizaþiilor liberale din Valea Jiului au stabilit ca, împreunã cu echipe de voluntari din cadrul organizaþiilor PNL din toate localitãþile Vãii Jiului sã ofere cetãþenilor un pliant informativ privind rolul alimentaþiei

sãnãtoase în viaþa noastrã, a tuturor, ºi câte un mãr, fruct care a devenit un simbol al alimentaþiei sãnãtoase. În cadrul acestei acþiunil, liberalii din Valea Jiului vor fi prezenþi în rândul oamenilor, mai întâi la Petrila (ora 12,00 – unde acþiunea ste coordonatã de preºedintele PNL Petrila, Costel Avram), apoi, pe rând, la Petroºani (ora 13,00 unde acþiunea este coorodnatã de preºedintele PNL Petroºani, Dorina Niþã), Lupeni (ora 14,00 - unde acþiunea ste coorodnatã de

ONU cautã tineri în România

sociaþia Tineretul ONU din România dã startul înscrierilor pentru toate departamentele sale: Comunicare, Imagine, Proiecte, Marketing ºi Secretariat General. Conceptul din spatele acestei campanii de recrutare, încadrat prin sintagma we’d like to speak with you, prezentã pe afiºe, dã o notã per-

Vânzãri

sonalã discursului. În acest fel, campania se adreseazã în mod direct oamenilor ambiþioºi, care doresc sã dezvolte calitãþi de lider, impulsionându-i

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645, 0726.463.456

preºedintele PNL Lupeni, Adrian Petrar), Uricani (ora 15,00 - unde acþiunea este coordonatã de preºedintele PNL Uricani, Viorel Zaharia), Aninoasa (ora 15,00 unde acþiunea este coordonatã de preºedintele PNL Aninoasa, Adrian Albescu) ºi Vulcan (ora 16,00 - unde acþiunea este coordonatã de preºedintele PNL Vulcan, Alina Cârstoiu). “Plecând de la înþeleptele cuvinte ale lui Seneca, potrivit cãruia “sã fii sãnãtos este parte din sãnãtatea întregii lumi”, cred cã aºa cum oamenii au astãzi nevoie de înþelepciunea unei alimentaþii sãnãtoase, tot aºa au nevoie de o viaþã politicã sãnãtoasã. Iar noi, liberalii din Valea Jiului, suntem pregãtiþi sã le deschidem oamenilor ochii asupra a ceea ce înseamnã o viaþã sãnãtoasã ºi o politicã la fel de sãnãtoasã”, sã aplice pentru roluricheie, precum cel de manager de proiect sau specialist în Relaþii Publice, într-unul dintre departamente. Cei care doresc sã aplice pot completa, pânã în 22 octombrie ora 23,59, formularul de pe http://association.unyouth.ro/recrutari/ Asociaþia Tineretul ONU din România este o organizaþie neguverna-

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

apreciazã Costel Avram, preºedintele Consiliului de Coordonare al Filialelor PNL din Valea Jiului. Ca dovadã a faptului cã liberalii Vãii Jiului au trecut bariera dintre vorbe ºi fapte, stã nu doar acþiunea de astãzi, ci ºi cele care deja au devenit parte din viaþa comunitãþii locale din Valea Jiului, de la “Cina creºtinã” organizatã pentru familiile nevoiaºe din Petrila de cãtre Costel Avram ºi pânã la “Ziua Recoltei”, eveniment devenit emblematic în Valea Jiului pentru ceea ce înseamnã promovarea produselor tradiþionale de cea mai bunã calitate. “Invitãm cetãþenii Vãii Jiului alãturi de noi, liberalii, pentru cã dacã vrem sã fim sãnãtoºi, sã trãim sãnãtos ºi sã avem o politicã sãnãtoasã, putem face aceste lucruri doar împreunã ºi prin noi înºine”, este invitaþia pe care o lanseazã, cu prilejul Zilei Mondiale a Alimentaþiei, liderii liberalilor din Valea Jiului.

mentalã, constituitã cu scopul de a promova ºi încuraja valorile ºi activitãþile ONU în rândul tinerilor români, societãþii româneºti ºi comunitãþii internaþionale. Pentru aºi atinge scopurile, organizaþia realizeazã seminarii, conferinþe, workshop-uri, stagii de practicã, activitatea centralã axându-se însã asupra organizãrii unei conferinþe anuale de tip MUN – Conferinþa BISMUN.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Octombrie 2013

Blocarea investiþiei în Staþiunea Straja aduce Guvernul la barã

ai multe ministere sunt chemate la barã de Primãria Municipiului Lupeni pentru lucrãrile efectuate în Staþiuna Straja ºi nedecontate. Dosarul se aflã pe rolul tribunalului Hunedoara, iar oficialii din Lupeni sperã sã aibã câºtig de cauzã pentru cã, la rândul lor, sunt acþionaþi în instanþã de constructori. Carmen COSMAN Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Ministerul Economiei, Autoritatea Naþionalã pentru Turism, dar ºi Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri

ºi Turism sunt chemate în instamþã de municipalitatea din Lupeni dupã ce nimeni nu a mai decontat lucrãrile executate în Staþiunea Straja. Constructorula executat pânãa cum lucrarea pe banii lui, dar are mari difi-

cultãþi financiare ºi este în procedurã de insol-

venþã. Pentru recuperarea sumelor restante, executantul a dat în judecatã Primãria Lupeni care, la rândul ei, a decis sã-i tragã la rãspundere în instanþã pe cei care trebuiau sã asigure

Situl arheologic Micia îºi deschide porþile

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, în colaborare cu Muzeul Naþional de Istorie a României ºi cu sprijinul Primãriei Comunei Veþel, organizeazã joi, 17 octombrie 2013, „Ziua Porþilor Deschise” la ºantierul arheologic de la Micia (comuna Veþel, judeþul Hunedoara). Cu acest prilej vor fi prezentate rezultatele campaniei de sãpãturi arheologice derulate în acest an, va fi organizatã o vizitã cu ghidaj de specialitate în perimetrul sitului arheologic ºi va avea loc un concurs de desen pentru copiii din comuna Veþel. Manifestãrile vor debuta începând cu ora 11.00, pe situl arheologic de la Micia, iar de la ora 13.00 acþiunile vor continua la Cãminul Cultural din localitatea Veþel, judeþul Hunedoara.

finanþarea. Procesul se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara ºi are termen de judecatã joi, 17 octombrie, când jusriºtii celor patru ministere ºi departamente ar trebui sã se prezinte în instanþã pentru a spune de ce a fost suspendatã finanþarea. Practic, prin acest proces, Primãria Lupeni transferã responsabilitatea plãþii cãtre Guvern - cel care a ºi aprobat finanþarea pentru proiectul din Staþiunea Straja. Pentru domeniul schiabil din Straja, primãria Lupeni are de încasat aproape 50 de milioane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asociere care au executat lucrãri. Deputatul Cristian Resmeriþã i-a scris direct premierului Victor Ponta pentru a-i atrage atenþia asupra acestui impas. ”Din anul 2012, ca urmare a stopãrii investiþiilor în turism de cãtre Guvern,

Primãria municipiului Lupeni nu a mai putut achita datoriile acumulate faþã de prestatorii de servicii care au executat lucrãrile de investiþii conform proiectelor aprobate. Astfel cã pânã în prezent, Primãria municipiului Lupeni este obligatã sã achite ca urmare a proceselor intentate de firmele care au executat lucrãrile de investiþii în staþiunea Straja, pentru lucrãri executate si neachitate, urmãtoarele sume: Acomin SA 13.910.489,42 lei, Aviaþia Utilitarã Bucureºti SA – 17.002.662,72 lei, Termogaz Company SA Haþeg – 16.363.939,23 lei, acestea reprezentând debite ºi penlitãþi calculate pentru neplata în termen a lucrãrilor. Lipsa fondurilor necesare achitãrii lucrãrilor efectuate în statiune, creeazã astfel grave disfuncþionalitãþi în desfãºurarea activitãþii Primãriei municipiului Lupeni”.