Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 472

Cronica Vãii Jiului Marti, 15 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Nimeni nu revendicã huila furatã

Vagoanele cu cãrbune, la cheremul „lopãtarilor” din Iscroni

Dupã trei ani,

Foºtii ºefi ai Poºtei Petrila au recunoscut cã au delapidat oficiul poºtal >>> PAGINA A 3-A Judecaþi pentru moartea celor 13 mineri ºi salvatori

Foºtii ºefi ai Minei Petrila vin în faþa magistraþilor >>> PAGINA A 5-A

Tricolorul în piept, în semn de protest >>> PAGINA A 6-A

Pãducel cu hotãrârea-n mânã >>> PAGINA A 7-A

Dupã 40 de ani, cu Sofia Vicoveanca, la Petrila

ªi-a lãsat porcul înjunghiat în bãtãturã pentru Sofia... >>> PAGINILE 8-9

Pregãtiri pentru Ziua Morþilor >>> PAGINA A 13-A

Ce e kitsch ºi ce e artã? >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Octombrie 2013

Dupã trei ani,

În lipsa avocatului, proces amânat

Foºtii ºefi ai Poºtei Petrila au recunoscut cã au delapidat oficiul poºtal

oºtii ºefi ai Poºtei Petrila, în faþa magistraþilor. Luni, 14 octombrie, cei doi foºti ºefi ai Poºtei Petrila, Constantin Rogojan ºi Eugenia Retegan s-au aflat în faþa magistraþilor de la Judecãtoria Petroºani. Aceºtia au recunoscut cã au prejudiciat Compania Naþionalã Poºta Românã. Paguba se ridicã la suma de 73.642 de lei. “Recunosc în totalitate faptele. Mi-am însuºit din gestiunea Oficiului Poºtal Petrilamai multe sume de bani ºi am falsificat în acest sens mai multe înscrisuri oficiale”, a spus inculpatul Constantin Rogojanu în faþa magistraþilor. “Recunosc în totalitate sãvârºirea infracþiunilor reþinute în sarcina mea în sensul cã în repetate rânduri am ajutat pe inculpat sã îºi însuºeascã din gestiunea Oficiului Poºtal Petrila diferite sume de bani, falsificând în acest sens mai multe înscrisuri oficiale pe care le-am folosit în scopul de a acoperi prejudiciul”, a spus fosta contabilã a Oficiului Poºtal Petrila, Eugenia Retegan.

ariana Mateescu, un nou termen de judecatã. Luni, 15 octombrie, Mariana Mateescu, fostul manager al Spitalului municipal Lupeni ar fi trebuit sã se prezinte în faþa magistraþilor de la Judecãtoria Petroºani pentru a fi audiatã în dosarul în care este acuzatã de comiterea infracþiunii de abuz în serviciu.

Cei doi pot beneficia de reducerea pedepsei cu o treime pe motiv cã ºi-au recunoscut vinovãþia. Totodatã inculpaþii au fost de acord cu restituirea sumei. Compania Naþionalã Poºta Românã s-a constituit parte civilã în dosar cu suma de 73.642 de lei, sumã cu care a fost prejudiciatã de cãtre cei doi angajaþi. Constantin Rogojanu, dirigintele Poºtei Petrila ºi contabila Eugenia Retegan sunt acuzaþi de faptul cã au sustras din banii oficiului postal 73.642 de lei. Aceºtia au acþionat în perioada iunie-octombrie 2010 prin metoda suveicã. În anul 2007, dirigintele Poºtei Petrila a mai ajuns în atenþia poliþiºtilor, dupã ce a fost acuzat cã a cerut bani unor persoane, pentru a le

angaja la Poºtã. Atunci, procurorii au decis cã barbatul nu este vinovat ºi au hotãrât sã nu înceapã urmãrirea penalã împotriva sa. "În aceastã cauzã, a fost deschis un dosar de cercetare penalã, pentru comiterea infracþiunii de delapidare", a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara, la momentul respectiv. Cei doi sunt acuzaþi de delapidare într-un dosar în care Compania Naþionalã Poºta Românã-sucursala reþea poºtalã Centrul Regional Timiºoara s-a constituit parte civilã. Cei doi se vor prezenta din nou în faþa judecãtorilor în data de 11 noiembrie. Monika BACIU

Simota, adus la Judecãtoria Petroºani

iliardarul Alin Simota, arestat preventiv într-un dosar ce vizeazã comiterea unor infracþiuni cu violenþã, va fi adus marþi la Judecãtoria Petroºani, unde este judecat într-un alt dosar, de evaziune fiscalã. Pânã acum nu s-a reuºit audierea lui, absolute necesarã în aceastã fazã a procesului. Teoretic, nu ar mai trebui sã existe niciun impediment pentru aducerea lui Alin Simota la Petroºani ºi audierea lui de cãtre judecãtori în dosarul în care este acuzat de evaziune fiscalã.

Mariana Mateescu, un nou termen de judecatã

La ultimul termen de judecatã, Simota nu a putut fi present la Petroºani pentru cã avea termen în alt dosar ºi la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Pentru termenul de marþi, însã, acest impediment nu mai

existã, drept pentru care omul de afaceri este aºteptat la Judecãtoria Petroºani, unde va fi adus din arest. Miliardarul Alin Simota a fost trimis în judecatã în data de 12 martie 2013, pentru infracþiuni de evaziune fiscalã în calitate de reprezentant al SC Simar SRL Petroºani, firmã aflatã în administrarea unui lichidator judiciar, citat de asemenea în acest dosar în care Agenþia Naþionalã de Administrare

Fiscalã Bucureºti este parte civilã. Pe de altã parte, procurorii DIICOT l-au reþinut pe omul de afaceri, iar ulterior instanþa a dispus arestarea sa preventivã, sub acuzaþia cã a coordonat o grupare infracþionalã specializatã în acte de violenþã, ºantaj, cãmãtãrie sau înºelãciune. Simota a fost trimis în judecatã ºi în aceastã cauzã, care se aflã pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia. Car men COSMAN

Judecãtorul nu a putut sã o audieze pe Mariana Mateescu din cauzã cã avocatul acesteia, Daniel Tomescu, nu se afla în localitate, el depunând o cerere de amânare în acest caz. Procesul fostului manager a fost amânat pentru data de 4 noiembrie 2013. Mariana Mateescu a fost actionatã în judecatã de administratia publicã din Lupeni si Directia de Sãnãtate Publicã a judetului Hunedoara, iar primul termen de judecatã este programat pentru luni, 16 septembrie. Dosarul a ajuns pe rolul instantei la începutul lunii iunie a.c., iar cele douã pãrti vor sã recupereze suma de 70.000 de lei, despre care sustin cã au fost cheltuiti de fostul director al Spitalului Municipal Lupeni. Potrivit reprezentantilor administratiei publice locale este vorba de un dosar de asistentã juridicã în valoare totalã de 150.000 de lei, din care nu se pot justifica 70.000 de lei. „Au fost cumpãrate tot felul de obiecte pe care s-au plãtit asigurãri, iarba de gazon, asigurãri personale. Orice, mai putin ce avea legãturã cu spitalul. S-au depus bonuri, în copii xerox, care erau cumpãrate din orã în orã de la OMV

Petrosani si cu care, puse cap la cap, ar fi putut sã se dea înconjurul Ecuatorului de douã ori si jumãtate”, spune la momentul respectiv fostul administrator public al municipiului Lupeni, Gabriel Lungu. Dupã ce a descoperit faptele, conducerea spitalului a formulat o plângere penalã împotriva fostului manager, iar procurorii au decis trimiterea acesteia în judecatã pentru abuz în serviciu. Dupã ce a plecat de al Lupeni, Mariana Mateescu a preluat functia de manager al Spitalului Municipal Vulcan, de unde a fost demisã în luna martie a acestui an. Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Octombrie 2013

Un tâlhar mai puþin pe strãzile hunedorene

oliþiºtii hunedoreni au reuºit sã-l identifice pe autorul unei tâlhãrii ce a fost comisã asupra unei femei în vârstã de 46 de ani. Potrivit anchetatorilor victima a reclamat faptul cã, în timp ce se îndrepta spre intrarea un scara unui bloc de locuinþe situat pe strada Minerului din municipiul Deva, a fost atacatã din spate de cãtre o persoanã de sex masculin cu identitate necunoscutã, ce a deposedat-o de o borsetã în care se afla un telefon mobil, cartea de identitate,

suma de 100 lei, mai multe carduri bancare ºi o legãturã de chei, prejudiciul total cauzat fiind în sumã de 150 lei. “În data de 13octombrie, Poliþia Municipiului Deva a luat mãsura preventivã a reþinerii, pentru 24 de ore, a prezumtivului autor al faptei, identificat ca fiind Augustin

B., de 25 de ani, din Deva. Cel în cauzã a fost depus în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã al I.P.J. Hunedoara, urmând sã fie prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva cu propunere de arestare preventivã”,declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ

Hunedoara. Pentru a nu deveni victime ale acestui gen de infracþiuni, poliþiºtii recomandã sã: evitaþi drumurile întunecate ºi parcurile izolate; folosiþi mai degrabã cãi ºi locuri iluminate, n taximetrist din chiar dacã Deva i-a pus pe faceþi un

Îndemn spre alimentaþia sãnãtoasã

limentaþie sãnãtoasã, beneficii pentru organism. Membrii Partidului Naþional Liberal vor marca Ziua Mondialã a Alimentaþiei prin organizarea unor acþiuni de conºtientizare a populaþiei cu privire la riscul alimentaþiei nesãnãtoase. Liberalii vor împãrþi mere ºi flyere cetãþenilor municipiului Petroºani pentru a-i determina sã adopte o alimentaþie sãnãtoasã. „În ziua de miercuri este proclamatã Ziua Mondialã a Alimentaþiei aºa cã acest prilej ne oferã ocazia Partidului Naþional Liberal sã facem o acþiune de conºtientizare în rândul populaþiei cu privire la importanþa pe care o are alimentaþia pentru sãnãtatea fizicã ºi psihicã a noastrã. Cu acest prilej ne-am propus sã avem douã acþiuni distincte, o acþiune de stradã prin care sã împãrþim flyere cãtre cei pe care îi întâlnim pe drum

ºi sã le dãm un mãr, un un simbol al alimentaþiei sãnãtoase, iar prin acest flyer dorim sã arãtãm care sunt beneficiile pe care le aduc diverse alimente pentru corpul nostru. Dorim sã avem ca exemple din partea populaþiei cunoaºtere unui aliment sãnãtos ºi a unui produs

ocol; þineþi-vã poºeta sau servieta sub braþul care este opus traficului; în aceasta maniera, hoþii nu vor putea acþiona prin smulgere; dacã sunteþi atacat, abandonaþi-vã valorile; nu vã puneþi niciodatã viaþa în pericol; când observaþi cã sunteþi urmãrit/urmãritã de un individ (sau mai mulþi), deplasaþi-vã prin zone intens circulate, chiar dacã acest lucru presupune schimbarea traseului; nu vã afiºaþi

sãnãtos ºi de asemenea oamenii sã recunoascã efectele ºi calitative pe care le aduce consumul anumitor fructe sau legume pentru sãnãtatea lor”, a declarat Dorina Niþã, preºedinte interimar al PNL Petroºani. Aceastã acþiune îi vizeazã ºi pe copiii de la Centrul Cuore. Liberalii leau pregãtit acestora o porþie de mâncare sãnãtoasã. “O a doua acþiune, ne dorim sã dãm cu prilejul acestei zile, copiilor de la centrul Cuore din Petroºþani o masã caldã, o masã sãnãtoasã ºi în funcþie de succesul aceste acþiuni am dori sã permanentizãm o astfel de acþiune în sensul de a adãuga o datã pe lunã, la masa pe care aceºti copii o iau un supliment nutritiv venit din partea Partidului Naþional Liberal din Petroºani”, a mai precizat sursa citatã. Proiectul Ziua alimentaþiei sãnãtoase a avut ca punct de plecare data de 16.10.2009, zi în care se sãrbãtoreºte, la nivel internaþional, în fiecare an, începand cu 1979, Ziua Internaþionalã a Alimentaþiei. Monika BACIU

Taximetrist uituc

jar pe poliþiºtii hunedoreni dupã ce a reclamat faptul cã cineva i-ar fi furat maºina. În fapt, bãrbatul în vârstã de 40 de ani, din municipiul Deva, conducãtor auto în cadrul unei societãþi de taximetrie, a sesizat Poliþia Deva cu privire la faptul cã în intervalul orar 14:00 – 15:40, persoane necunoscute i-au sustras, de pe bulevardul Iuliu Maniu din Deva,

ostentativ cu obiecte de valoare (lãnþiºoare, brãþãri); nu vã lãudaþi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveþi la dumneavoastrã. Evitaþi transportarea unor sume mari de bani dacã nu vã luaþi mãsuri de siguranþã corespunzãtoare. Dacã anticipaþi o eventualã agresiune, anunþaþi cât mai repede Poliþia apelând numãrul unic de urgenþã 112. Marius MITRACHE

autoturismul de serviciul echipat pentru activitãþi de taximetrie. Din declaraþiile pãrþii vãtãmate a rezultat faptul cã în interiorul torpedoului autoturismului se aflau cartea de identitate a maºinii, certificatul de înmatriculare ºi o cheie de contact.În urma activitãþilor investigative, autoturismul reclamat ca fiind furat a fost gãsit pe raza municipiului Deva, pe strada 1 Decembrie, în parcarea din faþa unui bloc de locuinþe. Din verificãrile efectuate s-a stabilit faptul cã autoturismul nu a fost sustras, ci reclamantul a uitat locul unde a parcat autoturismul. Marius MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Octombrie 2013

hiar dacã vagoanele cu cãrbune sunt asaltate de „lopãtari” în Staþia CFR Iscroni, nimeni nu a cerut pânã acum sprijinul poliþiºtilor din Aninoasa sau ai celor de la Poliþia TF. În plus, pentru cã nu existã pãgubit, cele mai multe dosare constituite pe numele celor care furã cãrbunii direct din vagoane sunt încheiate cu rezoluþie de „neîncepere a urmãririi penale”. În ciuda sumelor mari aruncate pe contractele pentru paza vagoanelor cu huilã, garniturile de tren ce staþioneazã în Staþia CFR Iscroni sunt luate aproape zilnic cu asalt de cei care locuiesc în colonia din imediata vecinãtate a gãrii. Hoþii de huilã nu se mai mulþumesc cu ce cade din vagoane în timpul mersului ºi profitã de faptul cã

Nimeni nu revendicã huila furatã

Vagoanele cu cãrbune, la cheremul „lopãtarilor” din Iscroni în responsabilitatea transportatorului care, la rândul sãu are pazã, dar tot pur teoretic. Practic, la Iscroni, deºi este un punct nevralgic, la sfârºitul sãptãmânii trecute singurii care „pãzeau” vagoanele erau chiar „lopãtarii”, iar asta nu pãrea sã-i deranjeze nici mãcar pe reprezentanþii firmei transportatoare, care ar trebui sã suporte pagubele din propriul buzunar.

trenurile staþioneazã mai mult timp la Iscroni. Urcaþi direct în vagoane, aceºtia le descarcã cu ajutorul lopeþilor ziua în amiaza mare, dar pe nimeni nu pare sã deranjeze acest lucru. Teoretic, trenurile sunt pãzite, dar în realitate

lucrurile stau cu totul altfel. Complexul Energetic Hunedoara are încheiat contract cu firma care asigurã paza unitãþilor miniere ºi ai cãrei agenþi însoþesc – cel puþin în acte – vagoanele pânã la Iscroni. De acolo, cãrbunele trece

este 100 de tone huilã, ale nimãnui! Potrivit legislaþiei în vigoare, dacã se simt depãºiþi de situaþuie, agenþii de pazã pot solicita sprijinul poliþiei, atât a Poliþiei Aninoasda, cât ºi a celei de la Transporturi Feroviare.

Pânã acum, însã, nu au fãcut-o. „În ultima perioadã, nimeni nu ne-a solicitat sprijinul. Competenþa este, teoretic, a celor de la TF, dar, dacã ni se solicitã sprijinul ºi noi intervenim. Oricum, cei de la Poliþia Aninoasa ne-au comunicat cã anul trecut au recuperat peste 100 de tone de cãrbune, dar nimeni nu s-a constituit parte civilã ºi atunci dosarele se finalizeazã cu NUP”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Nici cei de la Poliþia TF – care mai fac patrulãri în zonã - nu au fost chemaþi în ajutor, cel puþin în ultima perioadã. Oricum, potrivit datelor oficiale, la poarta Termocentralei Mintia, vagoanele ajung intacte, fãrã niciun kilogram de cãrbune lipsã, asta în ciuda celor care dau atacul periodic ºi furã sute de saci de huilã pe care le vând chiar ºi în Oltenia.

Judecaþi pentru moartea celor 13 mineri ºi salvatori

Foºtii ºefi ai Minei Petrila vin în faþa magistraþilor

rocesul în care foºtii ºefi ai Minei Petrila au fost acuzaþi de ucidere din culpã pentru moartea celor 13 mineri ºi salvatori continuã la Curtea de Apel Craiova. La termenul de marþi vine ºi lichidatorul judiciar al Companiei Naþionale a Huilei, care este parte responsabil civilmente, dar mai existã doar în acte. Foºtii ºefi ai minei Petrila dau din nou ochii cu magistraþii de la Curtea de Apel Craiova, acolo unde încearcã sã-i convingã pe judecãtori cã nu sunt responsabili de moartea celor 13 mineri ºi salvatori în tragedia din 15 noiembrie 2008. La termenul de marþi la barã este chemat ºi lichidatorul judiciar al CNH, prezenþã absolut necesarã în actualul context economic. Compania a fost introdusã în dosarul foºtilor ºefi de la Mina Petrila acuzaþi de moartea

celor 13 mineri ºi salvatori, din 15 noiembrie 2008. Numai cã CNH este la un pas de desfiinþare ºi, dupã înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara, pentru fosta entitate economicã a fost numit un lichidator judiciar, Compania existând acum doar în acte. Mina Petrila, aparþine acum de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului, care a fost introdusã în cauzã, tot ca parte responsabil civilmente, dar, în acelaºi timp, a fost pãstratã ºi CNH – administraþia minierã

în momentul producerii tragediei. Aºa cã, la ultimul termen de judecatã, magistraþii de la Craiova au decis citarea CNH prin lichidatorul judiciar. Curtea de Apel Craiova judecã recursurile formulate împotriva sentinþei Tribunalului Gorj. Din data de 8 februarie, de când dosarul a avut primul termen de

judecatã în aceastã etapã, ºi pânã acum cauza a suferit doar amânãri. Dosarul a ajuns pe rolul acestei instanþe în data de 21 ianuarie, dar a mai trecut o datã pe aici. Magistraþii din Craiova au decis, în 11 mai 2012, casarea sentinþei ºi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj, instanþã care menþi-

nuse sentinþele pronunþate de Judecãtoria Târgu Jiu. Dupã rejudecare, pedepselor celor trei foºti ºefi ai minei Petrila s-au redus faþã de sentinþa iniþialã. Astfel, fostul director Aurelian Necula a fost condamnat la 6 ani ºi 6 luni închisoare, Roºu Gheorghe – fost inginer ºef securitate minierã a fost con-

Car men COSMAN damnat la 4 ani închisoare, iar Ungur Dan ªtefan - ºeful staþiei de salvare minierã tot la 4 ani închisoare. Iniþial, Judecãtoria Târgu Jiu l-au condamnat, în noiembrie 2010, pe Aurelian Necula, la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare, Gheorghe Roºu a fost condamnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Cei trei ºefi au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã din 15 noiembrie 2008 în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri ºi salvatori. De precizat cã atât inculpaþii, cât ºi Parchetul ºi rudele victimelor au formulat recurs împotriva sentinþei pronunþate de magistraþii gorjeni în data de 13 decembrie 2012. Car men COSMAN

6 Actualitate

ngajaþii unitãþilor medicale din localitãþile Vãii Jiului care sunt afiliaþi la Sindicatul Sanitas, au fost ieri-luni în grevã japonezã. Oamenii spun cã este doar un avertisment pentru o grevã generalã în luna noiembrie dacã revendicãrile lor nu vor fi soluþionate. Aceºtia au apelat la greva japonezã pentru a atrage atenþia asupra neajunsurilor din sistemul sanitar. La Spitalul de Urgenþã din Petroºani, medicul ºi directorul medical Nicolae Ciugulea, s-a alãturat cadrelor medicale care au purtat tricolorul în piept. “În primul rând sunt medic ºi dupã aceea sunt director medical. Problemele sunt generale nu sunt numai la nivelul asistenþilor ºi al unora dintre colegii notrºii. Problemele sunt generale. În primul rând luptãm pentru condiþii mai bune în spitale, salariile aºa cum sunt ºi la rezidenþi, asistente ca sã putem sã existãm ar trebui sã facem o inginerie bãneascã cu gãrzile la colegi, la asistente sã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Octombrie 2013

Tricolorul în piept, în semn de protest

le plãtim sâmbetele ºi duminicile, ca sã putem þine spitalul în funcþie. Problema este datoritã faptului cã fondurile sunt puþine, nu ne ajung banii pentru ca sã fie o calitate a actului medical, medicamente, materiale sanitare ºi cu toate cã suntem la limitã cu personalul cadru ºi sanitar noi nu putem sã facem nicio angajare datoritã bugetului care este mic. Cu toate acestea ne facem datoria în continuare, majoritatea cazurilor care vin la urgenþã sunt cazuri sociale, nu au asigurãri, este o urgenþã, dar sunt consumatori mari de materiale ºi trebuie sã îi ajutãm nu avem altã soluþie”, a spus directorul medical Nicolae Ciugulea. Neajunsuri sunt multe în sistemul

medical. Pacienþii sunt nevoiþi sã închi cumpere medicamete sau chiar ºi simplele pansamente atunci când sunt internaþi. Care este situaþia la spitalul din Petroºani... “La noi în spital nu a fost aºa ceva. Singurele excepþii sunt atunci când sunt medicamente speciale au nevoie ºi solicitã sã cumpere aºa ceva. Restul, strictul necesar este, nu am fãcut rabat de la aºa ceva”, a mai spus sursa citatã. Cadrele medicale sperã ca în urma acestor miºcãri de protest sã se gãseascã soluþii pentru finanþarea corepunzãtoare a sistemului medical aflat în momentul de faþã în comã. “Am vazut discuþii mai multe, dar ar fi normal sã se poatã rezolva. Peste tot se

Sclavia modernã numãrã milioane de victime

proape 30 de milioane de oameni sunt victime ale sclaviei moderne. Mai exact, sunt persoane traficate de diferiþi oameni, iar la finele aceste sãptãmâni, în 18 octombrie, va fi marcatã Ziua europeanã de luptã împotriva traficului de persoane. Statistice aratã cã în lume existã aproximativ 27 milioane de victime ale sclaviei moderne, iar în România, în anul 2012, au fost identificate 1.041 de victime ale traficului de

persoane. Dintre acestea, 526 de persoane au fost traficate în scopul exploatãrii sexuale, în timp ce 410 au fost traficate în scop de muncã forþatã. Alte victime au fost forþate sã cerºeascã, sã fure, sau sã participe la realizarea de materiale pornografice. Alte 492 dintre victime au fost traficate pe teritoriul þãrii. Îngrijorãtoare e ºi vârsta celor ce cad victime, astfel cã vârsta medie a victimelor a fost de 24 de ani, însã cea mai mare frecvenþã în rândul victimelor s-a inregistat la persoanele cu vârsta de 17 ani. În cele mai multe cazuri acþiunea de recrutare a victimelor

spune cã nu sunt fonduri. Se încearcã sã se gãseascã surse pentru noi venituri, noile asigurãri de viaþã particulare, s-ar putea pânã la urmã sã se rezolve, dar este de duratã procesul”, a mai spus Nicolae Ciugulea. ªi la Vulcan circa 160 de angajaþi ai spitalului municipal au participat la grevã. Angajaþii din sistemul sanitar cer prin liderii

lor ca bugetul alocat Sãnãtãþii în anul 2014 sã fie mai mare, adicã 6 la sutã din PIB, sã fie elaboratã o Lege a Salarizãrii specifice sectorului sanitar, dar ºi salarii crescute de la 1 ianuarie 2014. Totodatã în perioada pânã în 23 octombrie a.c., printr-o colaborare cu European Federation of Public Service Unions — E.P.S.U. (Federaþia

La un pas de a fi spulberat de marfar

n turist din Gorj a fost la un pas de a fi spulberat de un marfar în zona Peºterii Bolii de la Petroºani. Omul venise sã viziteze obiectivul turistic de la intrarea în Valea Jiului ºi a rãmas blocat pe calea feratã. Imediat a sunat la 112 ºi a cerut ajutor, pentru cã a putut sã iasã din maºinã, dar s-a temut sã nu treacã vreun tren. „Am fost anunþaþi prin 112 de un bãrbat care a declarat cã a rãmas blocat pe calea feratã în zona Peºterii Bolii. Am luat legãtura cu responsabilii CFR, pentru cã risca sã treacã un tren ºi am trimis un echipaj sã-l ajute. Din fericire, marfarul nu a fost întârziat ºi a

în trafic a fost realizataã de cãtre prieteni sau cunoºtinþe ale acestora. Nu lipsesc din statistici nici datele potrivit cãrora, tinerii îºi gãsesc parteneri de confesiune pe internet ºi devin þinte sigure. Din totalul victimelor identificate, 65% au fost persoane de gen feminin ºi 35% de gen masculin. Numãrul de minori traficaþi a crescut de la 319 la 370 în 2012, iar o proporþie de 88% dintre victime au fost fete. Aceºtia erau, cel mai des, neglijaþi de pãrinþi, care nu i-au supravegheat. Cei mai mulþi dintre minori proveneau din familii biparentale sau monoparentale, foarte puþini proveneau din sistemul de protecþie a copilului sau din categoria copiilor strazii.

Europeanã a Sindicatelor din Serviciile Publice), în spitalele publice se vor face fotografii cu grupuri de salariaþi din Sanitas þinând în mânã afiºe cu sloganurile EPSU: «Nu austeritãþii!» ori «Jos mâinile de pe drepturile negociate!» , iar fotografiile vor fi trimise atât Guvernului, cât ºi Comisiei Europene. Monika BACIU Maximilian GÂNJU

trecut la ora stabilitã, pentru cã am reuºit sã îl scoatem de pe linia feratã la timp”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Turistul s-a ales doar cu o sperieturã ºi a înþeles cã nu putea sã urce cu maºina, foarte joasã, rampa spre drumul de acces spre Peºtera Bolii. Zona are o înclinare destul de mare ºi, imediat dupã nivelul cãii ferate, se face o curbã spre stânga. Omul ºi-a urmat vizita turisticã pe jos ºi doar la întoarcere a luat maºina. Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Octombrie 2013

Pãducel cu hotãrârea-n mânã

rimarul Pãducel are acum procesul verbal care confirmã excluderea lui din PDL. Cu toate astea, el nu s-a înscris încã în PSD. Luiza ANDRONACHE Primarul de la Petrila, Ilie Pãducel, a primit documentul care îl desparte pentru totodeauna de PD-L, partidul din care a fost exclus. Dar, chiar dacã are procesul verbal de câteva zile, acum, edilul nu mai pare nerãbdãtor sã se

înregimenteze din nou într-un alt partid, aºa cum se arata în urmã cu ceva timp. “ Am hotãrârea de aproape o sãptãmânã, dar credeþi-mã, nu am avut timp sã mã mai gândesc la politicã. Pur ºi simplu am avut alte treburi mai importante, ale oraºului de rezolvat”, a declarat Ilie Pãducel,

primarul Oraºului Petrila. Primarul Oraºului Petrila, Ilie Pãducel, a fost exclus din Partidul Democrat –Liberal în data de 5

în PSD, partidul unde am activat cinci ani de zile, din 2000 pânã în 2005”, a afirmat Pãducel. Dar, înscrierea în Partidul Social Democrat ar urma sã-i aducã edilului ºi o

funcþie, mãcar, iar asta cu...posibilitãþi de avansare. Adicã, lui i s-a promis, decamdatã, funcþia de vicepreºedinte al organizaþiei locale a PSD Petrila, precum ºi cea de vicepreºedinte al organizaþiei judeþene.

Locuitorii judeþului Hunedoara au cheltuieli de U.E., dar salarii de Africa

eniturile totale medii lunare pe o gospodarie formata din 3 membri, pe cel de-al doilea trimestru din acest an, sunt aproape cat cheltuielile. Cu alte cuvinte, nici nu mai intra in discutie sa punem bani la saltea. Cel mai mult se cheltuie pe mancare, bauturi nonalcoolice, facturi, tutun, imbracaminte si incaltaminte. Luiza ANDRONACHE

patrimoniul gospodãriei. “ O gospodãrie cheltuie 43 % pentru a cumpãra produse agroalimentare ºi bãuturi non-alcoolice, 8 % cheltuie lunar pentru bãuturi ºi þigãri, 5, 3 % pentru îmbrãcãminte ºi

entru creditul de 15 milioane de lei, necesar pentru finalizarea unor investiþii de interes loca, municipalitatea din Petroºani aºteaptã avizul Comisiei Naþionale a Împrumuturilor. Carmen COSMAN

septembrie, în urma unei ºedinþe cu scântei a organizaþiei judeþene. În tot acest timp, el a afirmat cã se va înscrie în PSD, negreºit. “ Eu am spus-o ºi o repet: vreau ºi mã voi înscrie sau, pardon, reînscrie

Din datele furnizate de reprezentanþii Direcþiei Judeþeane de Statisticã Hunedoara, rezultã cã veniturile medii lunare ale românilor sunt destul de mici, comparativ cu banii pe care îi cheltuiesc. Principalele surse de venituri ale oamenilor sunt salariile, veniturile în naturã, adicã produsele pe care le au românii în gospodãrie, din prestaþii sociale, din agriculturã sau din vânzarea de active din

Creditul bancar solicitat de Primãria Petroºani, condiþionat de avizul Comisiei Naþionale de Împrumuturi

încãlþãminte, iar o pondere mare din aceste cheltuieli o constitie ºi întreþinerea ”, a declarat Ionel Dorel Braºovan, dir. exec. Direcþia de Statisticã Hunedoara. De asemenea, întrun procent mai mic, banii sunt redirecþion-

aþi cãtre dotarea ºi întreþinerea locuinþei, pentru transport, dar cel mai puþin se alocã pentru sãnãtate ºi educaþie. În Valea Jiului sunt oameni care câºtigã mai puþini bani decât au nevoie sã-ºi acopere cheltuielile lunare, din pãcate. “ Eu, pe mâncare, þigãri ºi transport dau cei mai mulþi bani. Nu prea îmi mai rãmâne de haine sau sã mai merg în vacanþã”, a declarat o femeie. “ Cei mai mulþi bani se duc pe mâncare, din pãcate. Parcã mâncãm cu ºapte guri”, a spus ºi un bãrbat din Petroºani. Concluzia acestor statistici fãcute în tot judeþul Hunedoara, este aceea ca se consumã mult ºi se investeºte puþin.

Chiar dacã gradul de îndatorare este sub nivelul permis de lege, dar ºi suportabil pentru bugetul local, pe care nu pune presiune prea mare, Primãria Petroºani nu poate accesa, cel puþin pentru moment, creditul necesar pentru continuarea ºi finalizarea unor investiþii de interes local. „Potrivit legislaþiei în vigoare, trebuie sã avem aprobarea Comisiei Naþionale de Împrumuturi, din cadrul Ministerului Finanþelor”, a explicat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Abia dupã primirea acestui acord procedura poate continua, a mai

spus edilul. Primãria Petroºani a organizat ºi finalizat licitaþia pentru contractarea împrumutului de 15 milioane de lei, iar banii sunt necesari pentru realizarea unor obiective de investiþii de interes local ºi/sau asigurãrii fondurilor necesare cofinanþãrii proiectelor care vor fi realizate din fonduri europene. Astfel, suma urmeazã sã fie folositã pentru continuarea proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, pentru care nu s-a mai primit finanþare de la bugetul de stat, aºa cum se stabilise la demararea acestuia, dar ºi pentru unele lucrãri de la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului de Urgenþã Petroºani.

8 Actualitate

Dupã 40 de ani, cu Sofia Vicoveanca, la Petrila

14 voluntari din Valea Jiului ºi Brad, au rupt cordoane de jandarmi pentru a ajuta bolnavii...

ªi-a lãsat porcul înjunghiat în bãtãturã pentru Sofia... ”Î

n urmã cu mai bine de 40 de ani, eu ºi un prieten ne pregãteam sã tranºãm porcul tãiat, pentru cã se apropiau sãrbãtorile. Eram tineri, mari amatori de muzicã ºi joc. I-am zis: cum sã ratãm noi specatacolul Sofiei Vicoveanca?! Eu lucram atunci la Reghin, la fabricã. Am lãsat porcul ºi am plecat la spectacol. ªi cum îmi plãcea sã cunosc ºi în afara scenei artiºtii, m-am dus la Sofia, am vorbit, am felicitat-o ºi am invitat-o la pomana porcului...” – Ioan Þiþu. Ioan Þiþu este un bãrbat care toatã viaþa a iubit artiºtii. S-a împrietenit cu Florin Piersic, s-a întâlnit de nenumãrate ori cu Maria Ciobanu, nu a ratat spectacolele marilor artiºti, dupã care a legat prietenii. Ioan Þiþu, un bãrbat peste care anii au trecut frumos, la cei 79 de ani, a venit din Cãlan la Petrila

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Octombrie 2013

pentru a se întâlni cu Sofia Vicoveanca, la Ziua Recoltei... dupã 40 de ani. Marea artistã a cântecului popular l-a recunoscut. Au stat de vorbã depãnând amintiri. ”În urmã cu mai bine de 40 de ani, eu ºi un prieten ne pregãteam sã tranºãm porcul tãiat, pentru cã se

apropiau sãrbãtorile. Eram tineri, mari amatori de muzicã ºi joc. I-am zis: cum sã ratãm noi specatacolul Sofiei Vicoveanca?! Eu lucram atunci la Reghin, la fabricã. Am lãsat porcul ºi am plecat la spectacol. A fost ceva de poveºti, ne-am distrat pe cinste, ne-am simþit foarte bine. ªi cum îmi plãcea sã cunosc ºi în afara scenei artiºtii, m-am dus la Sofia, am vorbit, am felicitat-o ºi am invitat-o la pomana porcului. Am fost fericit când a acceptat. Ne-am dus acasã cu toþii, am continuat prepararea porcului, am întins masa ºi stiþi cum e atunci. Poveºti, râs, glume. A fost tare, tare frumos. Mã bucur cã Sofia Vicoveanca ºi-a

amintit imediat de acel moment când ne-am simþit bine cu toþii, cã ºi pentru ea era un moment de rãgaz... Iniþial, nevatã-mea mi-a spus sã-mi vãd de treabã cã sigur femeia asta minunatã a uitat de mine, pentru cã au trecut atâþia amar de ani ºi cu câtã lume se întâlneºte ºi câte întâmplãri o fi trãit, de unde sã mã þinã minte tocmai pe mine, dar pentru mine a fost ºi rãmâne un moment deosebit ãla de acum 40 de ani. Pe ea parcã au ocolit-o anii. Se zice cã omul care are suflet frumos nu îmbãtrâneºte, sau devine mai frumos odatã cu anii.

flate la Iaºi, la Conferinþa Naþionalã a Femeilor Social Democrate pentru alegeri, 14 femei din Valea Jiului ºi din Brad, au rupt cordoanele jandarmilor ºi au împãrþit ceai cald bolnavilor, copiilor ºi bãtrânilor aºezaþi la cozile lugi de kilometri pentru a se ruga ºi a atinge moaºtele Sfintei Parascheva de la Catedrala Mitropoliei Moldovei ºi Bucovinei din Iaºi.

ªi cu Florin Piersic m-am întâlnit cu vreo doi ani în urmã. S-a purtat de parcã nu ne-am fi vãzut de ieri. Mari artiºti avem ºi sunt mândru cã mi i-am apropiat, cã am stat în prejma lor, am stat cu ei la masã, i-am ascultat povestind, i-am vãzut râzând ºi câteodatã chiar vorbind despre ei ca tot omul cu necazuri, supãrarãri, dar ºi multe bucurii. Mã simt mulþumit cã am putut veni, azi, la Petrila, s-o îmbrãþiºez pe Sofia Vicoveanca. Este frumos aici la dumneavoastrã ºi organizatorii m-au primit foarte bine ºi le mulþumesc” – a declarat Ioan Þiþu, veºnic îndrãgostitul de artã ºi artiºti ºi acum, la 79 de ani. Ioan Þiþu a ieºit la pensie imediat dupã 1990. A lucrat ani mulþi la fabrica de maºini de cusut de la Cugir. Dupã pensionare s-a aºezat la Cãlan, dar spiritul pare cã i-a rãmas tânãr. A petrecut ore bune la Ziua recoltei de la Petrila, iar organizatorii liberali au avut grijã sã se simtã ca printre prieteni. Ileana FIRÞULESCU

Sâmbãtã, 12 octombrie, s-a desfãºurat la Iaºi, Conferinþa Naþionalã a Femeilor SocialDemocrate. La eveniment au participat 1200 de delegate din toate judeþele þãrii. Delegaþia Judeþului Hunedoara este compusã din 42 de femei. Rovana Plumb a fost reconfirmatã la conducerea Organizaþiei de Femei a PSD. Delegaþia Judeþului Hunedoara a fost compusã din 42 de femei. Pentru Consiliul Naþional al OFSD au fost confirmate ºi femeile din judeþ, respectiv: Natalia Intotero, Cristina Baleia - Vulcan, Ana-Maria Jacotã – Petrila, Lucia Moldovan – Deva, Jenica Sânci – Uricani, Angela Suciu – Brad, Liliana Þolaº Hunedoara. Deºi obosite de drumul lung de la Petroºani ºi Deva pânã în inima

Moldovei, apoi participarea la un maraton al discursurilor, prezentãrilor ºi votului care dureazã, femeile din Valea Jiului ºi din Brad, 14 la numãr, s-au alãturat voluntar acþiunii

Primãriei Iaºi, prin serviciul de Asistenþã Socialã, sã împartã ceai cald copiilor, bãtrânilor ºi bolnavilor aºezaþi la coada întinsã pe câþiva kilometri pentru a atinge ºi a se ruga la Moºtele Sfintei Parascheva, de la

Catedrala Mitropoliei Moldovei ºi Bucovinei din Iaºi. A fost o adevãratã bãtãlie a voluntarelor cu cordoanele de jandarmi care erau hotãrâþi sã nu

permitã nici o miºcare, care ar putea produce tulburãri în masa uriaºã de oameni. Deschizãtoare de drumuri printre jandarmi au fost deputata de Hunedoara, Natalia Intotero ºi, fireºte, Mariana Popa, vicepreºedinta de la PSD Petroºani, care atunci când vrea sã realizeze ceva, pentru ea nu existã nu se poate. Au fost secondate, la fel de hotãrât, de Ana-Maria Jacotã ºi echipa din Petrila, de Lavinia Grigoriu, preºedinte TSD Petroºani, de echipa din Vulcan, Lupeni ºi Uricani, iar brãdencele le-au stat alãturi împãrþind pahare cu ceai aburind pânã târziu, dupã miezul nopþii. ”Am fost impresionatã de câþi copii cu probleme

am vãzut, bolnavi care stãteau acolo de douã zile cu speranþã. Atâta stoicism rar am vãzut. Am avut probleme cu jandarmii, dar am pãtrus pânã la urmã. Am fost 14 voluntare care ne-am alãturat acþiunii, din fiecare an cu aceastã ocaziei, a Primãriei Iaºi pentru cã este mare nevoie, iar noi nu am stat pe gânduri”- ne-a declarat din mijlocul mulþimii de la Iaºi, Natalia Intotero, preºedinta OFSD Hunedoara, deputat. ”Ne-am zbãtut sã rupem cordoane de jandarmi pentru cã erau foarte stricþi ºi le-am oferit copiilor, bãtrânilor, bolnavilor ceai cald. Stãteau acolo de zile în ºir ºi era noapte ºi frig... Am plâns... Nu am mai simþit oboseala, parcã pluteam, parcã o forþã nevãzutã ne împingea înainte...” – a relatat, vãdit afectatã, Mariana Popa, vicepreºedinte PSD Petroºani. Un gest mãrunt fãcut de cele 14 femei... dar cu semnificaþii profunde, vorba Sfinþilor Pãrinþi ai Ortodoxiei: ”Cãci flãmând am fost ºi Mi-aþi dat sã mãnânc; însetat am fost ºi Mi-aþi dat sã beau; strãin am fost ºi M-aþi primit (...) Iar Împãratul, rãspunzând, va zice cãtre ei: Adevãrat zic vouã, întrucât aþi fãcut unuia dintr-aceºti fraþi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aþi fãcut”. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Dupã 40 de ani, cu Sofia Vicoveanca, la Petrila

14 voluntari din Valea Jiului ºi Brad, au rupt cordoane de jandarmi pentru a ajuta bolnavii...

ªi-a lãsat porcul înjunghiat în bãtãturã pentru Sofia... ”Î

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Octombrie 2013

Moldovei, apoi participarea la un maraton al discursurilor, prezentãrilor ºi votului care dureazã, femeile din Valea Jiului ºi din Brad, 14 la numãr, s-au alãturat voluntar acþiunii

Catedrala Mitropoliei Moldovei ºi Bucovinei din Iaºi. A fost o adevãratã bãtãlie a voluntarelor cu cordoanele de jandarmi care erau hotãrâþi sã nu

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Octombrie 2013

Despre spãlarea creierelor ºi manipularea politicã a protestelor

oate tehnicile de manipulare cunoscute în literaturã de specialitate au fost utilizate în România, inclusiv la referendumul din 2012, care a fost cea mai mare agresiune psihologicã fãcutã asupra populaþiei în ultimii ani, spune sociologul Bruno ªtefan. Într-un interviu acordat Ziare.com, preºedintele Fundaþiei "Biroul de Cercetãri Sociale" explica ce este manipularea politicã, vorbeºte despre arsenalul de tehnici de manipulare ºi rolul important jucat de televiziuni. Bruno ªtefan susþine cã protestele din România sunt în totalitate manipulate politic, aducînd ºi argumente. Ce se înþelege prin manipulare politicã? Manipularea este acþiunea prin care un individ este convins sã acþioneze ºi sã gîndeascã într-un mod compatibil cu interesele iniþiatorului ºi nu cu interesele sale, prin utilizarea unor metode ºi tehnici care distorsioneazã intenþionat adevãrul, lãsînd însã impresia libertãþii de gîndire ºi de decizie. Spre deosebire de influenþa convingerii raþionale, prin manipulare nu se urmãreºte înþelegerea mai corectã a situaþiei, a problemei, ci inocularea unei înþelegeri convenabile, fãcînd astfel încît indivizii sã nu conºtientizeze scopurile adevãrate ale celor care îi influenþeazã ºi, mai mult decît atît, sã fie convinºi cã ei înºiºi îºi doresc sã gîndeascã ºi sã acþioneze în acel mod. În general, manipularea este o formã de agresiune psihologicã ce utilizeazã aceleaºi mijloace ca ºi propagandã sau zvonul, în

scopul devierii comportamentelor. Într-o mãsurã destul de mare oamenii îºi schimbã ºi comportamentele politice, iar cercetãrile sociologice aratã cã fanii tuturor partidelor existente nu reprezintã decît maximum o treime din electorat. Existã deci o mare parte din electorat care ar fi dispusã sã-ºi schimbe intenþia de vot, iar ea este þinta tuturor campaniilor din alegeri. Sunt oameni care balanseazã de la un partid la altul la fiecare alegere ºi asupra lor se aplicã cele mai diverse tehnici de manipulare. Care sunt principalele tehnici? Cîte dintre ele aþi identificat în România dupã 1989? Daþi-ne cîteva exemple concludente, în special din ultimii ani. Un mare psiholog social Philip Zimbardo clasifica manipulãrile dupã amplitudinea modificãrilor efectuate într-o situaþie socialã. Existã manipulãri mici care produc modificãri minore, tehnicile folosite cel mai frecvent fiind "piciorul în uºã" ºi "uºa în nas" - prima urmãrind sã-l determine pe individ sã accepte mai întîi o schimbare micã pentru ca apoi sã i se cearã sã accepte o schimbare mai mare (de exemplu în prima fazã individul este convins sã dea noroc cu candidatul

pe care în mod normal nu l-ar vota; dupã 3 ocazii în care îi strînge mîna el devine mai uºor de convins sã-l voteze), iar a doua este opusul primei: prima cerinþã este atît de mare încît este imediat refuzatã, cã a doua cerere sã aparã cu mult mai rezonabilã în raport cu prima (de ex. alegãtorilor li se cere de prima datã sã se înscrie în partid ºi sã devinã militanþi, ca apoi, dupã ce sînt refuzaþi, sã fie rugaþi sã participe la

încep sã gîndeascã la fel ca moderatorii sau politicienii implicaþi în propagarea mesajelor, refuzînd sã se uite ºi la alte televiziuni. Spãlarea creierelor se realizeazã prin controlul limbajului (utilizarea unor cuvinte care sunt încãrcate sau golite de conþinut), prin controlul sentimentelor (fãcînd apel la fricã ºi la ura), prin controlul relaþiilor interpersonale (prieteni cu aceleaºi concepþii). Se utilizeazã tehnici neurol-

un miting electoral al partidului respectiv). Sunt multe tehnici de manipulare mici, iar ele se bazeazã pe contactul direct, imediat cu fiecare individ în parte. În aceastã categorie mai intrã ºi petrecerea unui timp cît mai îndelungat cu individul, apelul la milã, la mîndrie, la fricã, dezumanizarea adversarilor. În al doilea rînd, existã manipulãrile medii, care au influenþã asupra unor grupuri. Spãlarea creierelor se face prin izolarea indivizilor ºi controlul asupra realitãþii fizice, prin crearea unei dependente faþã de manipulator sau faþã de sursele lui. Televiziunile joacã în aceste cazuri roluri importante: odatã ce oamenii sau obiºnuit sã urmãreascã doar un anumit post ei

ingvistice, subliminale, nonverbale, etc. În al treilea rînd existã manipulãrile mari, care se practicã între state, urmãrind schimbarea comportamentelor unei þãri. În aceste cazuri satanizarea adversarilor este cea mai des utilizatã tehnicã. Se face apel la mituri, la legende, la eroi, la valori, dar ºi la mitã, corupþie, ºantaj în cazul unor persoane importante. Toate tehnicile de manipulare cunoscute în literaturã de specialitate au fost utilizate în

România. Bogdan Ficeac a scris în 1996 cartea "Tehnici de manipulare" arãtînd multe cazuri folosite de puterea politicã în anii 19901995. Cu cît un individ sau un partid are putere mai mare cu atît este mai dispus sã utilizeze un arsenal cît mai variat de tehnici de manipulare pentru a-ºi întãri controlul. În regimul comunist sociologia a fost desfiinþatã, dar ea se învaþã la Academia de partid ªtefan Gheorghiu ºi peste 1.000 de comuniºti din fiecare judeþ au învãþat acolo toate tehnicile de manipulare, fiind instruiþi cum sã le aplice. Dupã 1990 le-au aplicat la un nivel mult mai mare ºi mai puþin coordonat. Dar sociologia a devenit o ºtiinþã publicã ºi mulþi alþi oameni au învãþat cum sã se fereascã de acþiunile manipulative. Prin cunoaºterea acestor tehnici ele ºi-au redus amploarea ºi este demonstrat de numeroase cercetãri cã oamenii cu cît sunt mai educaþi cu atît sunt mai greu de manipulat (dar nu imposibil). În pragul unor evenimente majore se aplicã un arsenal întreg de tehnici, iar la referendumul pentru suspendarea preºedintelui din vara anului 2012 au fost aplicate la scara naþionalã toate tehnicile cunoscute. A fost cea mai mare agresiune psihologicã fãcutã asupra populaþiei în ultimii ani.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Octombrie 2013 Cît de profesioniºti în manipulare sînt politicienii romani? Unii politicieni au aceste tehnici de manipulare în firea lor, sînt probabil de mici învãþaþi sã se descurce, sã convingã, sã stãpîneascã. Alþii au învãþat aceste tehnici în cursurile pe care le-au audiat, la ºcolile de varã ale partidelor. Cert este cã toþi stãpînesc într-o mãsurã destul de mare aceste tehnici, iar campaniile electorale sînt pentru ei cã examenele la facultate: cu cît le aplicã mai bine cu atît obþin voturi mai multe. Cei care au pierdut competiþiile electorale le-au aplicat cel mai puþin. Existã din acest punct de vedere unii teoreticieni în SUA care spun cã alegerile viciazã democraþia cãci oamenii nu aleg în mod liber, fiind determinaþi sã voteze în urma unui bombardament psihologic cãruia nu-i pot face faþã. Cel mai adesea politicienii se aleg singuri, votul electoratului fiind minor ºi uºor de influenþat în campanie, mai importantã fiind nominalizarea drept candidat de cãtre partid a politicianului. De aceea politicienii nu rãspund în fata alegãtorilor ci în fata ºefilor de partide. Iar în ierarhia partidelor urcã mai uºor acei indivizi care aplica cu mai multã lejeritate tehnicile de manipulare în relaþie cu colegii ºi mai ales cu superiorii lor. În ce mãsurã sînt protestele din România manipulate politic (atît cele organizate de

Neregulile se confirmã

sindicate, cît ºi cele neasumate de nimeni, cum sunt cel faþã de Roºia Montana sau DNA)? Ce diferenþe majore observaþi între Piaþa Universitãþii 1990 ºi Piaþa Universitãþii 20122013? Protestele din România sunt în totalitate manipulate politic. Dacã puterea ar fi vrut ca ele sã nu aibã loc vã asigur cã lumea nu ar fi ieºit în stradã, aºa cum nu a ieºit în stradã ani îndelungaþi. Piaþa Universitãþii este un experiment pe care puterea politicã îl face: incita, stimuleazã exprimarea opiniilor populaþiei, trimite activiºti care sã fie prezenþi acolo ºi sã scandeze pro sau contra Roºiei Montane, DNÃ, gazelor de ºist, etc. ªi face acest lucru deoarece a vãzut cã partidele zise anti-sistem le sînt utile odatã ce intrã în Parlament. Uitaþi-vã la cazul PP-DD - el nu a periclitat puterea prin mesajele de luptã împotriva ciocoilor, ci reprezintã principalul rezervor din care puterea îºi alege alþi membri pentru a-ºi construi alte majoritãþi. Puterea stimuleazã înfiinþarea altor partide, creºterea miºcãrilor ecologiste, anti-capitaliste, îi incita pe unii sã iasã în stradã. Pe de o parte pentru a arãta cã este democraticã ºi cã în România existã miºcãri civice, pe de altã parte pentru a deturna aceste miºcãri spre alte interese ascunse ºi, în plus, pentru a induce ideea cã degeaba ies oamenii în stradã cãci jocurile se fac în altã parte, nu

Paznici exploataþi la gura minei

nspectorii de muncã le-au dat termen celor care i-au angajat pe paznicii de la minã sã le ia echipamente. Toate sesizãrile oamenilor se confirmã în urma controalelor ºi angajatorul riscã sã fie amendat dacã nu se conformeazã. Oamenii par cã erau exploataþi de angajator, care, dupã ce cã nu a avut bani de salarii, nici echipamente nu le-a dat. Diana MITRACHE

la guvern, ci mai sus, minimalizînd astfel orice iniþiative civice ar mai putea apare, orice coalizãri ale acestora într-o opoziþie care sã-i pericliteze poziþia. În mod normal o miºcare de protest este asumatã de o organizaþie, primeºte un loc ºi un timp pentru manifestaþii stradale. Fenomenul din 1990 a fost asumat public de cãtre Liga Studenþilor. Acum miºcãrile de protest nu sunt asumate de nimeni, dar în Piaþa Universitãþii recunosc specialiºti în manipulare, oameni care au fost sau sînt angajaþi ai

unor servicii secrete, activiºti ai partidelor de la putere sau ai altor organizaþii care urmãresc scopuri politice. Piaþa Universitãþii este acum un experiment în care se urmãreºte o reaºezare a scenei politice, aneantizarea opoziþiei politice, crearea unei alte opoziþii controlate de putere. Dacã nu ar fi aºa, poliþiºtii i-ar aresta pe incitatori pentru cã fac acþiuni neautorizate, cãci îi cunosc, iar fãrã ei nar mai veni nimeni sã manifesteze. Dar poliþia a primit ordin sã nu aplice legea ºi sã nu-i sancþioneze pe cei care o încãlca.

Nu aveau echipamente ºi lucrau la temperaturi scãzute cu haine de varã, ori cu haine de acasã. Asta confirmã ºi inspectorii de muncã, dupã ce au verificat punctele de lucru în care pazincii unitãþilor miniere îºi fãceau treaba. Inspectorii ITM au dat

(Sursa ziare.com) termene ºi apoi vor da amenzi, pentru cã firma angajatoare avea doar haine de varã ºi urma sã cumpere de iarnã, însã, ar fi fost necesar ºi un echipament intermediar între cele douã anotimpuri. „Aºa cum a rezultat ºi în momentul protestului, dotarea cu echipament de protecþie nu era în conformitate cu prevederile legale. Nu e o trecere bruscã de la varã la iarnã ca sã poþi sã dotezi cu echipament de varã ºi echiapemnt de iarnã ºi sã aºtepþi sã vinã

iarna. Le-am explicat cã dacã pânã azi (n.r. luni, 14 oct), nu au toþi lucrãtorii care ies ºi patruleazã, dotare cu hainã groasã, este clar cã vor fi sancþionaþi. De asemena le vom da un termen pentru dotarea cu restul echipamentului, respectiv bocanci, cizme, pantaloni groºi”, a spus Ileana Bodea, ºefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din ITM. Dacã nu se conformeazã ºi dacã nu le cumpãrã haine, angajatorul riscã o amendã de 8.000 de lei. Mai mult, ºi regimul de lucru s-a confirmat cã e ilegal, dar aici trebuie sã intervinã alte organe de control. „În ceea ce priveºte timpul de muncã, timpul de odihnã, din câte ºtiu de la colegii de pe relaþii de muncã, s-a confirmat ºi acest lucru, dar Corpul de Control pe Relaþii de Muncã va încheia nota de control”, a mai menþionat Ileana Bodea. Dupã ce lucrau în frig, fãrã haine ºi multe ore suplimentare, oamenii ºi-au primit la sfârºitul sãptãmânii trecute doar o parte din salarii. Fiecare a primit câte 650 de lei ºi nici vorbã de plata orelor suplimentare.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Octombrie 2013

Au gãsit o alternativã la Valea Streiului D acã pe Valea Streiului nu se poate miºca o piatrã de la locul ei fiind zonã protejatã, edilii din Baru Mare au gãsit o altã zonã mirificã în care sã dezvolte turismul. Valea Bãriºorului este la fel de spectaculoasã ca «Poteca dacilor», însã mai are un avantaj: deschiderea la Retezat. Maximilian GÂNJU Primii paºi pentru ca Valea Bãriºorului sã devinã o zonã turisticã profitabilã au fost fãcuþi de Primãria Baru Mare, dupã accesarea unor fonduri nerambursabile, finanþare destinatã realizãrii infrastructurii zonei. Primarul Daniel Rãducanu spune cã este doar un început, pentru cã are în lucru un alt proiect euro-

pean destinat regiunii. « Valea Bãriºorului este aproape la fel de spectaculoasã. Am preluat drumul forestier la noi, l-am reabilitat în Mãsura 125 B ºi mã gândesc sã creez facilitãþi. Dacã se impune asfaltarea lui, poate îl facem pe un alt proiect. Deocamdatã nu se impune pentru cã este cu piatrã roºie, foarte bine fãcut ºi cineva mi-a spus dupã ce l-a vãzut, cã parcã eºti la

Wimbledon. N-am abandonat Valea Streiului, numai cã aºtept un pic sã se mai relaxeze situaþia de acolo. În schimb Valea Bãriºorului mai are ºi un avantaj cã se apropie de Retezat. Obiectivele ar fi sã creez condiþiile necesare dezvoltãrii turismului, infrastructura în principal. Am un proiect care merge destul de încet, o asociere în participaþiune pentru rectificarea Vãii Bãruºorului, adicã sã am reþea de curent pe toatã lungimea vãii, apã ºi canalizare prin fose septice ecologice. În paralel toatã zona este în demers de a fi pusã în intravilan, suntem în procesul de refacere a Planului Urbanistic General ca

sã putem acorda facilitãþi dezvoltãrii turismului », a mai declarat edilul comunei.

u se va construi haotic PUG-ul va stabili ºi modul de realizare a cabanelor ºi pensiunilor din staþiunea ce va fi fãcutã pe Valea Bãruºorului. Edilul comunei Baru Mare vrea sã evite un haos urbanistic cum este întâlnit în alte staþiuni. «Planul implicã elemente directorii pentru modul în care se va dezvolta zona turisticã, pentru a evita sã se dezvolte haotic ca

în alte locuri din judeþul Hunedoara, unde s-a fãcut fãrã o experienþã anume. Îmi doresc sã-i ajut pe oameni sã-ºi dezvolte ei afaceri, prin infrastructurã le cresc valoarea trenurilor, creez condiþia legalã sã se poatã dezvolta prin faptul cã sunt în intravilan ºi noi eliberãm certificatul de

urbanism. Automat putem sã fim mai accesibili decât Consiliul Judeþean. Când mã refer la Consiliul Judeþean, mã refer la distanþã în primul rând, sã meargã de aici pânã la Deva sunt 70 de kilometri, dar sã vinã pânã la mine la primãrie este o plãcere «, mai declarã primarul Rãducanu. Un grup de potenþiali Investitori în staþiunea ce se doreºte realizatã pe Valea Bãriºorului a fost chiar ºi într-un schimb de experienþã. Mai mulþi locuitori ai comunei au mers pentru o sãptãmânã într-o localitate din judeþul Alba, unde turismul este principala sursã de veni pentru localnici cât ºi pentru administraþia localã.

Alimente - minune pentru organism, intens colorate N

utriþioniºtii de pe toate continentele sînt preocupaþi de dietele colorate, bazate pe diverse legume, fructe, seminþe ºi cereale de o culoare intensã. Medicii au ajuns la concluzia cã acestea sunt cele mai bogate în antioxidanþi ºi substanþe nutritive. Conform publicaþiei Times of India, Shilpa Mittal, specialist în nutriþie ºi consultant în materie de dietã, împãrtãºeºte cu noi beneficiile pentru sãnãtate pe care alimentele de culoare albastrã, purpurie sau violetã le aduc ºi motivele pentru cã acestea sã nu lipseascã de la mesele noastre. Legumele ºi fructele în nuanþe albastru-violet conþin antioxidanþi

puternici precum resveratrolul, cu proprietãþi anti-imbatranire ºi prevenirea

anumitor boli. Este foarte bun pentru sãnãtatea inimii ºi ajuta la reduc-

erea colesterolului. În plus, poate preveni cancerul ºi boala Alzheimer. De asemenea, legumele ºi fructele în nuanþe albastru-violet conþin antocianina care are rolul de a reduce nivelul de

colesterol ºi de a pãstra elasticitatea vaselor de sînge. Are ºi proprietate antiinflamatoare ºi anticancerigena, reducînd riscul de boli

cardiovasculare, obezitate ºi diabet. Aceste alimente sînt ideale ºi în diete: ajuta la eliminarea grãsimilor ºi a celulitei, stimuleazã vederea, previn migrenele, cãderea pãrului ºi ruperea unghiilor.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Octombrie 2013

Ambulatoriul din Petrila - funcþional din varã

dministraþia localã din Petrila vrea ca din vara anului viitor locuitorii oraºului sã-ºi poatã rezolva o mare parte din problemele de sãnãtate la cabinetele din cadrul Centrului de Sãnãtate Multifuncþional. Maximilian GÂNJU Ambulatoriul de la Petrila a primit finanþarea pentru modernizare, iar modernizarea cabinetelor de specialitate ar putea începe în perioada urmãtoare.

Potrivit primarului localitãþii Petrila, Vasile Jurca, licitaþia pentru utilarea cabinetelor din Ambulatoriu cu aparaturã de specialitate este în derulare, însã proiectul mai cuprinde ºi o parte de reabilitare ºi modern-

izare a clãdirii care va adãposti centrul de sãnãtate. „Contractul de finanþare a fost semnat în luna iulie a acestui an ºi avem ter-

Peste 70.000 de viroze în ultima vreme

eci de mii de oameni au ajuns la spital, sãptãmâna trecutã ºi au fost diagnosticaþi cu viroze respiratorii. Specialiºtii spun cã a început sezonul rece ºi ne sfãtuiesc sã ne luãm mãsuri de prevenþie.

Sãptãmâna trecutã a fost prima de supraveghere din sezonul 2013-2014 a infecþiilor acute respiratorii ºi a gripei. Din datele Centrului Naþional de Supraveghere ºi Control al Bolilor Transmisibile ºi ale Centrului Naþional de Gripã din cadrul Institutului Cantacuzino a reieºit cã în aceastã perioadã, în România intensitatea activitãþii gripei a fost "joasã, sub nivelul de bazã, fãrã rãspândire geograficã". Potrivit statisticilor,

în ultima sãptãmânã s-au înregistrat 70.150 de cazuri în toatã þara, dar, din fericire, nici un caz de gripã. Specialiºtii ne sfãtuiesc sã nu luãm antibiotice ºi sã ne prezentãm la medic. Viroza respiratorie este o infecþie a tractului respirator superior, deoarece multe dintre simptome sunt localizate în principal la nivelul nasului ºi gâtu-

lui. Doar în cazul complicaþiilor, infecþia coboarã spre bronhii ºi plãmâni, provocând bronºite, pneumonii ºi atacuri de astm în cazul copiilor suferinzi

men de implementare 12 luni. Am demarat deja procedura de achiziþie pentru aparatura medicalã ºi urmeazã sã dãm drumul ºi la achiziþia pen-

Pregãtiri pentru Ziua Morþilor

imitirele sunt curãþate de administraþiile locale. La Petroºani deja se lucreazã intens, totul pentru ca de Ziua Morþilor sã fie gata lucrãrile. Diana MITRACHE Cel puþin 10 oameni lucreazã zilnic în cimitirul central din Petroºani. Copacii sunt toaletaþi ºi dupã ce fiecare aparþinãtor îºi curãþã locul din jurul mormintelor, gunoaiele sunt preluate de angajaþii primãriei. Toate pregãtirile sunt în toi ºi vor fi gata pânã în data de 1 noiembrie, când în Valea Jiului se serbeazã Ziua Morþilor. „Momentan avem 10 oameni la lucru ºi un tractor, cu care cãrãm gunoaiele de sus pânã la poartã”, a declarat

de aceastã boalã. Dacã, totuºi, simptomele sunt greu de suportat, tratamentul medicamentos poate conþine antipiretice (pentru diminuarea febrei), antiinflamatorii pentru combaterea inflamaþiei, decongestionante nazale ºi antitusive.

tru reabilitarea clãdirii. Eu sper cã ne vom încadra în cele 12 luni ca sã executãm lucrarea. În urma solicitãrilor fãcute de cãtre cetãþenii Petrilei am fãcut toate demersurile pentru a accesa finanþare, deci centrul este foarte important. În anul 2011 s-a închis spitalul din Petrila, noi am gãsit o soluþie de compromis ºi am dat utilitate clãdirii înfiinþând un centru de sãnãtate ºi unul de permanenþã. Acum câteva luni, prin Spitalul de

Urgenþã Petroºani am deschis ºi douã secþii, una de boli cronice ºi una de boli paleative. Dacã vom reuºi sã finalizãm ºi proiectul de reabilitare a Ambulatoriului, consider cã problemele medicale ale petrilenilor sunt acoperite într-o mare mãsurã”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. Proiectul are o valoare totalã de 9.765.881.25 lei din care: 7.480.278,14 lei finanþare nerambursabilã de la Uniunea Europeanã prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã.

Istvan Hodoº, administrator în cimitirul central. Asta în timp ce responsabilii serviciului de administrare a domeniului public spun cã totul va fi gata cât de curând. „Aºa cum am procedat în fiecare an, noi am început lucrãrile de curãþare a cimitirului central din Petroºani, de aproximativ o sãptãmânã ºi jumãtate. În maxim

trei zile se finalizeazã toate lucrãrile de toaletare a copacilor ºi de cosire a ierbii ºi a mãrãcinilor din cimitir”, a declarat ºi Daniel Viºan, ºeful Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Petroºani. Tradiþia spune ca, de 1 noiembrie, toatã lumea sã se adune în cimitir. Atunci e Ziua pomenirii tuturor morþilor, însã, pânã la sãrbãtoare cimitirele sunt curãþate de bãlãriile crescute peste varã ºi fiecare mormânt e primenit.

14 Program & Horoscop

10:00 Duminica în familie (r) 11:00 Duminica în familie (r) 12:00 Cãlãtor pe viaþã 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Beneficiar România (r) 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Interes general 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 La volan 12:30 Teleshopping 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite 21:45 Mondenii

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Interviurile Adevãrul 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Studio sportiv 21:00 Fotbal: România Estonia

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Viaþã de familie (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Ameninþarea ciclonului 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Ca în rai 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 The Walking Dead: Invazia zombi 0:00 Las fierbinþi (r)

21 martie *** 20 aprilie Sunteþi cam agitat, pentru cã începeþi o lucrare nouã ºi nu vã este clar cum sã o abordaþi. Nu refuzaþi sprijinul oferit de colegi! Chiar dacã vã frãmântã problemele profesionale, ar fi bine sã îi arãtaþi partenerului de viaþã mai multã afecþiune.

10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de povestiri 0:00 Îngeri

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 Box 22:45 Digi Sport Special 0:00 ªtirile Digi Sport 0:30 Rezumat Spania

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Nu începeþi activitãþi noi, pentru cã vã lipseºte simþul practic. Amânaþi deciziile importante pe plan profesional ºi în afaceri, pentru cã s-ar putea sã nu gãsiþi cele mai bune soluþii!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Aveþi ocazia sã vã afirmaþi în societate, mai ales datoritã talentelor artistice. Dupã-amiazã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care vã va susþine activitatea creativã. Aveþi rãbdare ºi fiþi încrezãtor în intuiþia partenerului de viaþã. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:45 Copii contra pãrinþi (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui

23 iulie *** 22 august Suntetþ creativ ºi vã preocupã ideea de a începe o activitate nouã. Aveþi ºanse sã vã afirmaþi pe plan intelectual. Parcurgeþi o perioadã favorabilã inspiraþiei artistice. Nu neglijaþi odihna.

S-ar putea sã aveþi o mare dezamãgire, în urma unei întâlniri de afaceri. Nu vã descurajaþi! Pur ºi simplu, nu este un moment favorabil pentru afaceri. Nu încercaþi sã obþineþi câºtiguri rapide. Spre searã, petreceþi momente plãcute.

23 august *** 22 septembrie Cu toate cã vã simþiþi în formã, este posibil sã constataþi cã nu vã reuºeºte aproape nimic. Se pare cã sunteþi confuz ºi vã lipseºte simþul practic. Nu este exclus sã fiþi înþeles greºit de cei din jur. Nu forþaþi lucrurile, pentru cã riscaþi sã vã certaþi.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa sunteþi mai sensibil decât de obicei, ceea ce ar putea sã vã afecteze relaþiile cu cei din jur. Fiþi prudent în tot ce faceþi. Nu faceþi nici o promisiune dacã nu sunteþi sigur cã puteþi sã o respectaþi!

În mod neaºteptat, primiþi o sumã importantã de la o rudã mai în vârstã. Vã regãsiþi încrederea în viitor ºi începeþi sã faceþi planuri. Nu luaþi hotãrâri importante în grabã, pentru cã vã lipseºte simþul practic.

23 noiembrie *** 20 decembrie ªansele sunt de partea dumneavoastrã, intuiþia vã ajutã ºi reuºiþi sã depãºiþi cu bine dificultãþile. Aveþi succes în tot ce faceþi. Este o zi bunã pentru examene ºi pentru afirmarea pe plan artistic.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa aveþi tendinþa sã fiþi prea idealist ºi sã neglijaþi probleme importante. Nu începeþi nimic nou, pentru cã este posibil sã luaþi decizii eronate! S-ar putea ca intuiþia sã nu vã ajute prea mult.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa faceþi planuri ambiþioase în legãturã cu o afacere, dar este posibil sã vã loviþi de obstacole care vã cam taie elanul. Aveþi mai multã rãbdare ºi fiþi mai realist.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi hipersensibil ºi nu aveþi chef de vorbã. Evitaþi întâlnirile cu prietenii. Ar fi bine sã amânaþi orice tranzacþie ºi sã evitaþi speculaþiile, pentru cã riscaþi sã pierdeþi sume importante.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Octombrie 2013

Ziua mondialã a bastonului alb

evãzãtorii din întreaga lume marcheazã astãzi Ziua internaþionalã a nevazãtorilor, denumitã ºi 'Ziua bastonului alb'. Aceastã sãrbãtoare a fost instituitã de Organizaþia Europeanã pentru Bunãstarea Nevãzãtorilor, în anul 1993, la Varºovia. Ulterior, acest eveniment a cãpãtat valenþe internaþionale, fiind sãrbãtorit pe întregul mapamond.Bastonul alb, simbol al independenþei, a fost inventat în anul 1930 de George A. Bonham, membru al Clubului ?Lions' din Peoria, statul american

Illinois. Un an mai târziu, bastonul alb a ajuns în Franþa, fiind distribuit tuturor persoanelor nevãzãtoare din aceastã þarã. Bastonul alb nu este doar un instrument care poate fi folosit pentru obþinerea independenþei, fiind totodatã un simbol

Avocatul Poporului susþine audienþe la sediul Prefecturii

unedorenii care se confruntã cu probleme juridice sunt aºteptaþi joi în audienþã la sediul Prefecturii Hunedoara, pentru a se întâlni cu reprezentanþii Biroului Teritorial Alba Iulia al Instituþiei Avocatul Poporului. „Demersul Instituþiei Prefectului - judeþul Hunedoara în vederea apropierii instituþiilor statului de cetãþeni, început încã de la finele anului 2011 continuã acela de a oferi posibilitatea cetãþenilor judeþului nostru de a se întâlni cu reprezentanþi ai Biroului Teritorial Alba Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului. Continuând aceastã acþiune, aducem la cunoºtinþa cetãþenilor judeþului Hunedoara care doresc asistenþã

juridicã cã se pot prezenta la sediul Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara joi, 17.10.2013 începând cu orele 10.30 pentru a putea discuta cu reprezentanþii Biroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului”, informeazã reprezentanþii Prefecturii Hunedoara

Vânzãri

OFER MEDITAÞII

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645, 0726.463.456

la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

al persoanelor nevãzãtoare în societate. Bastonul alb a devenit un simbol de avertizare al nevãzãtorilor în deceniile dintre cele douã rãzboaie

mondiale. James Biggs din Bristol a pretins cã a inventat bastonul alb în 1921. Dupã un accident în care ºi-a pierdut vederea, el a trebuit sã se readapteze ºi, simþindu-se ameninþat de traficul din jurul casei, a hotãrât sã-ºi picteze bastonul în alb pentru a fi mai vizibil pentru

ºoferi. Totuºi, abia zece ani mai târziu, bastonul alb ºi-a stabilit prezenþa în societate. În februarie 1931, Guilly d’Herbemont a lansat o campanie pentru o miºcare naþionalã a bastonului alb în Franþa. Campania a fost menþionatã în ziarele britanice conducând la o acþiune similarã sponsorizatã de cãtre Cluburile Rotary în tot Regatul Unit. În America de Nord, introducerea bastonului alb a fost atribuitã organizaþiei Lions Clubs International. Pentru a onora realizãrile persoanelor oarbe sau cu deficienþe de vedere în data de 15 octombrie este sãrbãtoritã anual Ziua Bastonului Alb.

Restricþii apã! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru marþi, 15 octombrie 2013, în oraºele: - Petroºani între orele 9,00 - 16,00. Zona afectatã Cartier Aeroport. Motivul restricþiei: cuplare la reþeaua nouã pe str. Aviatorilor, bl. 25 A ºi bl. 27 A precum ºi deviere conductãSC Tarbau, str. Aviatorilor, bl. 34. - Lupeni, între orele 9,30 – 15,30. Zona afectatã str. Viitorului, Bãrbãteni. Motivul

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST

restricþiei: montare distribuitoare pe Aleea Trandafirilor, bl. 10, sc. III, Aleea Arinilor, bl. 37, sc. I ºi str. Tineretului bl. D 1. Mulþumim pentru înþelegere. Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Octombrie 2013

Tainele Castelui Kendeffy “ascunse” de ochii vizitatorilor

enumit prin frumuseþea peisajului ºi bogãþia folcloricã ºi etnologicã, judeþul Hunedoara dispune de numeroase obiective turistice. În judet se aflã, de asemenea, numeroase vestigii ale trecutului, monumente istorice care pot suscita interesul unor turiºti avizaþi. Turismul montan, drumeþiile ºi excursiile pot fi practicate în tot timpul anului, în toate anotimpurile. Monika BACIU Castelul Kendeffy este unul dintre obiectivele turistice ale judeþului Hunmedoara. Monument de arhitecturã, castelul a fost construit în 1702 în stil baroc. Este atribuit familiei Kendeffy. În 1982 a fost transformat în hotel, care a functionat pana la retrocedare. Castelul este pro-

prietate particulara. Castelul Kendeffy se afla aproape de centrul localitatii, se înalta deasupra drumului care leaga satele Râu de Mori si Sântamaria Orlea. Cladirea are un plan aproape dreptunghiular si este compusa din trei unitati, si atrage atentia asupra sa mai ales datorita turnului sau monumental. Castelul plasat pe o înaltime delimi-

tata printr-un parapet construit din piatra si caramida, si accesibil prin doua rampe, are un aspect pre-

Ce e kitsch ºi ce e artã?

eºtele de sticlã, mileul de pe televizor, emisiunile tv, bibelourile ori tablourile colorate, dar ºi muzica, toate au fost subiect de dezbatere cu elevii de ºcoalã. Acþiunea a purtat numele „Kitsch-ul în habitatul urban” ºi a fost iniþiatã de artistul plastic Robert Hummel, la ºcoala pe care o conduce. Diana MITRACHE Unii ºtiu noþiunea de kitsch, alþii ºtiu ce e urât ºi alþii cred cã e frumos, dar despre toate acestea au avut pãreri. Totulº a fost pus la cale de artistul Robert Humel, iar copiii ºi-au dat ºi ei cu pãrerea. „Kitsch-urile sunt niºte opere de artã fãcute prost, nu sunt elegante, pot fi bãdãrane. Vã dau ca exemplu manelele, care nu sunt cea mai plãcutã uzicã, sau fãcãturile. De exemplu, operele cunoscute de artã, care sunt reproduse de alþii ºi le vând ca ºi cum ar fi originale”, a apreci-

at ca o definiþie, un bãiat. Alþii s-au referit la obiectele urâte din jurul nostru. „Eu, din câte ºtiu, susþin cã kitsch-urile sunt niºte obiecte foarte urâte, care provin dintr-o zonã a artei foarte proastã, aºa cum sunt ibelourile, unele pot fi foarte kitsc-oase”, a precizat o fetiþã. Asta, în timp ce

alþii nu prea ºtiu definiþia, dar îºi explicã în felul lor urâtul. „Sunt niºte obiecte care pot fi folosite ca ºi decoruri. Nu ºtiu cum sunt, dar cred cã aºa ca bibelourile”, a precizat, puþin derutatã, o altã fetiþã. Tocmai pentru cã generaþia tânãrã trebuie educatã, profesorul de arte plastice s-a gândit la astfel de întâlniri, în care sã le explice copiilor ce e kitsch ºi ce e artã, fie ea ºi decorativã. „Întâlnirea noastrã este un workshop, care a devenit o tradiþie a

dominant neogotic, prin urmatoarele elemente arhitecturale: turnul, balustrada cu crenel, fiale, ferestre în arc frânt, balconul mic, si datorita compozitiei sale casei de Culturã a asimetrice. Studenþilor din Familia Kendeffy era de Petroºani, pe care o origine cumana, prima realizãm în colaboatestare documentara a rare cu ºcoala. acesteia datând din anul Vorbim despre 1236. Ioan, fiul lui Kende kitsh, care este o din Râu de Mori, a fost problematicã ce ne scutit de orice serviciu preocupã pe toþi, în cnezial de voievodul tranmãsura în care a silvan în anul 1406, iar în început sã rãzbatã 1415 a avut deja privilegiu în spaþiul public, nobiliar. Regele Sigismund este o chestiune de daruieste susnumitului Ioan interes a fiecãrui blazon familial. Ioan a avut cetãþean ºi noi ne doi fii, astfel familia s-a dorim sã formãm despartit în doua ramuri, un public receptor cea de Kendeffy si cea de al artei adevãrate ºi Kenderessy. Ambii frati au nu a kitsch-ului. De primit drept de palos de la aceea participanþii regele Matia Corvinul. sunt elevi, iar noi în Ridicarea pe plan politic clasa a V-a studiem si economic a familiei a o astfel de temã. fost posibila mai ales prin Copilul de mic trecasatorii, efectuate cu buie format pe membrii familiilor de nobili partea artisticã ºi nu înalti, în acest mod familia non-arte”, a preKendeffy a procurat mosii cizat Robert Hummel, director la ªcoala Gimnazialã „Avram Stanca” din Petroºani. La dezbaterea pe aceastã temã, cei mici au dat ca exemple de kitsch chiar ºi emisiune TV din prime-time, iar ca protagoniºti reprezentativi au fost enumeraþi Oana Zãvoranu, sau Silviu Prigoanã.

întinse în partea de sud a comitatului Hunedoara, în regiunea Hategului. Familia a detinut trei resedinte impunatoare în zona: în Râu de Mori se afla conacul stravechi al familiei, castelul din Cârnesti a fost construit între anii 1871–1875, în stil neorenascentist, iar castelul din Sântamaria Orlea a avut mai multe faze de constructie. Prima dovada scrisa a constructiilor efectuate la Sântamaria Orlea este un contract din anul 1777, referitor la construirea edificiului. La aceasta faza de constructie se refera si placa comemorativa plasata deasupra intrarii principale, care marcheaza data de 1782. Contele Elek Kendeffy (?–1783) a construit un castel baroc reprezentativ probabil pe fundamentele unui conac precendent, dupa ce a primit titlul de conte. Turiºtii care poposesc în Þara Haþegului pot vizita doar exteriorul castelului.