Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 471

Cronica Vãii Jiului Luni, 14 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Încã o bãtãlie pierdutã de Serafinceanu

Conductele UMIROM nu au putut bloca proiectul de modernizare a reþelei de canalizare din Petroºani

Teribiliºti cãutaþi pentru vandalizarea unui cimitir

oliþiºtii din Petroºani trebuie sã dea de urma unor vandali care au fãcut prãpãd într-un cimitir din localitate.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Nu vreþi sau nu ºtiþi sã vã faceþi treaba?

e când s-a stârnit isteria câinilor comunitari, oficialii din Valea Jiului au început sã facã oarecum curãþenie pe strãzi prin prinderea ºi sterilizarea patrupedelor...

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Prima Zi a recoltei, din Valea Jiului, organizatã pe bani privaþi

roduse de sezon, mâncare tradiþionalã oferitã P petrilenilor, must ºi vin din

abundenþã, muzicã ºi joc de calitate... a fost Ziua recoltei, la Petrila, în primã ediþie, organizatã de PNL Petrila, o mânã de oameni care au fãcut cât o ditai primãriile în alte oraºe. Pe strada Minei, la orele serii, nu era loc nici cât sã arunci un ac...

>>> PAGINILE PAGINILE 8-9

Minerii rãmân tot dezbinaþi

n ultima perioadã s-a vehiculat (la stadiul de zvon) cã minerii din Valea Jiului ar putea declanºa noi acþiuni de protest. În acest timp, preºedintele unuia dintre numeroasele sindicate ale ortacilor din zonã susþine cã eventuale ieºiri în stradã sau întreruperi ale lucrului (în mod organizat) sunt excluse.

>>> PAGINA PAGINA A 11-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Octombrie 2013

Încã o bãtãlie pierdutã de Serafinceanu

Conductele UMIROM nu au putut bloca proiectul de modernizare a reþelei de canalizare din Petroºani D

eºi au fãcut tot posibilul sã blocheze proiectul de introducere a reþelelor de canalizare pe strada Mãrãºeºti din Petroºani, pe motiv cã pe acolo trec vechile conducte ce alimentau defuncta uzinã UMIROM, reprezentanþii firmei Gerom – care au cumpãrat vechea societate – nu au avut câºtig de cauzã. Proiectul european merge mai departe în ciuda opoziþiei vehemente a acestora. Au fãcut adrese peste adrese, au protestat în toate felurile, dar pânã la urmã s-a dovedit cã nu au nici mãcar un dram de dreptate. Reprezentanþii societãþii Gerom din Petroºani, controlate de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, au invocat niºte conducte pentru care nu au prezentat niciun document care sã ateste proprietatea ºi pentru care nu au plãtit nici redevenþã, pentru cã traverseazã

domeniul public. Dar, în schimb, au încercat din rãsputeri sã blocheze proiectul european de introducere a reþelelor de ape uzate, pe strada Mãrãºeºti din Petroºani. Practic, totul a început dupã ce societatea care a câºtigat licitaþia pentru reabilitarea reþelelor de apã ºi canal în Petroºani a ajuns cu lucrarea pe strada Mãrãºeºti. Dupã deschiderea ºantierului muncitorii au dat peste mai multe conducte metalice

Teribiliºti cãutaþi pentru vandalizarea unui cimitir

oliþiºtii din Petroºani trebuie sã dea de urma unor vandali care au fãcut prãpãd într-un cimitir din localitate. Mai multe cruci din marmurã au fost distruse, iar vandalii au acþionat pe timpul nopþii cred rudele celor înmormântaþi în cimitir.

care odinioarã alimentau cu apã fostul UMIROM, actualul Gerom. Reþelele erau dezafectate de ani de zile, mai ales cã hoþii au demolat aproape în întregime bazinele de apã care le alimentau. În consecinþã, muncitorii au scos conductele din pãmânt ºi le-a depozitat la sediul societãþii, cu posibilitatea ca cei de la

Cel puþin 20 de cruci din marmurã au fost dãrâmate de pe postament pe morminte sau sparte de persoane necunoscute în cimitirul de lângã Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Totul s-a întâmplat la adãpostul întunericului, iar dezastrul a fost descoperit vineri de cei care au venit sã aprindã o lumânare la mormintele celor dragi. Oamenii s-au revoltat de ceea ce au vãzut ºi au cerut ajutorul poliþiºtilor din Petroºani, care au demarat imediat o anchetã pentru a-i prinde pe vandali. „ªi-au bãtut joc de cruci, oameni fãrã teamã de Dumnezeu. E un loc sacru ºi nu ºtiu cum pot face asemenea lucruri. Cred cã sunt ceva tineri de la liceul din zonã pentru cã hoþii nu intrau doar sã distrugã. Acum doar au distrus, au spart crucile ºi le-au trântit peste morminte. Pe cele de marmurã care erau bine prinse ºi nu le-au putut rãsturna, au dat cu ceva în ele pentru cã sunt ºtirbite”, a spus o femeie care venise la mormântul unei rude pentru a-l curãþa ºi a aprinde o lumânare. ªi alþi oameni cred cã este un act de teribilism din partea unor tineri. Aceºtia au spus cã hoþii au mai intrat în cimitir ºi au furat florile ºi uneori chiar ºi cruci din metal, însã de aceastã datã doar s-a distrus. Totuºi, din cimitirele din Petroºani s-au furat chiar ºi cruci din marmurã care apoi au ºterse de inscripþia de pe ele ºi au fost vândute în alte zone ale þãrii. Potrivit inspectorului principal Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, dacã vandalii vor fi prinºi riscã sã ajungã dupã gratii pentru infracþiunea de distrugere. Maximilian GÂNJU

Gerom sã ºi le poatã recupera. Iar de aici pânã la un scandal în toatã regula a mai fost exact un pas. Reprezentanþii GEROM au refuzat conductele ºi au cerut vehement sã fie îngropate înapoi, iar firma sã gãseascã un alt traseu pentru reþeaua de canalizare de pe strada Mãrãºeºti. Aproape trei sãptãmâni, localnicii au privit cu disperare cum lucrarea stagneazã, iar în tot acest timp reprezentanþii firmei lui Serafinceanu ameninþau cu un proces executantul angajat de Apa Serv Valea Jiului ºi asta în ciuda încercãrilor de mediere a disensiunilor la care au participat inclusiv edilii din Petroºani.

roiectul merge mai departe

Numai cã… surprizã! La o analizã mai atentã s-a descoperit cã oficialii GEROM protesteazã vehement pentru ceva pentru care nu au niciun act de proprietate. Practic, aceºtia nu au putut dovedi, cu acte,

cel puþin pânã acum, cã acele conducte sunt proprietatea lor ºi nici nu au plãtit vreun leu redevenþã pentru cã au folosit terenul proprietate a domeniului public, dacã acele conducte sunt într-adevãr ale lor. Drept pentru care proiectul continuã, cu toatã opoziþia celor de la Gerom. „Pe strada Mãrãºeºti proiectul continuã. Am fãcut o adresã la Primãria Municipiului Petroºani sã ne spunã dacã este cineva care plãteºte redevenþã pentru acea þeavã. Nu este nimeni, iar constructorul trebuie sã termine cât mai repede lucrarea în acea zonã, fiindcã este o groapã uriaºã. Dacã cineva are vreo problemã cu acea þeavã, sã dea în judecatã beneficiarul, adicã SC ApaServ Valea Jiului SA. Nu ne împiedicãm de dorinþele unora sau altora, iar oamenii sã nu beneficieze de canalizare fiindcã aºa vor unii. Strada Mãrãºeºti este domeniu public ºi nicidecum nu este domeniul privat cum au venit în prima fazã cei de la societatea Gerom. Noi scoatem þevile din pãmânt ºi le vom depozita undeva, iar dacã cineva va veni cu o hârtie sã ne demonstreze cã sunt ale lor. Sub nicio formã, nimeni nu a venit cu documente sã demonstreze cã þevile sunt ale lor”, a explicat Costel Avram, directorul SC ApaServ valea Jiului SA. Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Octombrie 2013

Paznicii au primit o parte din bani

iecare angajat al firmei de pazã Luxguard a primit câte 650 de lei. Mãsura a fost adoptatã de reprezentanþii firmei din Bucureºti, dupã ce au scos un credit, ca oamenii sã nu mai protesteze. Nu ºi-au primit douã luni salariile aferente, iar firma care a câºtigat paza câtorva unitãþi miniere din Valea Jiului a fãcut un credit la o unitate bancarã. Aºa a fost posibil ca, la sfârºitul sãptãmânii trecute, oamenii sã primeascã o parte din sumele ce li se cuveneau. Este vorba despre 650 de

lei, bani care ar reprezenta salariul aferent lunii augut. Oamenii s-au arãtat nemulþumiþi, dar au oprit temporar protestele ºi au intrat în posturile de pazã. Ei spun cã nu ºi-au primit banii cuveniþi. „Salariul nostru este de 800 de

lei, plus sporurile de noapte, dar ne-au dat 650 de de lei deocamdatã, fãrã sã ne plãteascã orele lucrate suplimentar. Vom vedea ce se întâmplã dupã”, a spus unul dintre protestatarii care miercuri, sãptãmâna trecutã a venit la poar-

ta Minei Vulcan sã-ºi cearã salariile restante. Totul a fost posibil, dupã ce firma Luxguard a câºtigat licitaþia, având un contract avantajos, dar niciun ban ca sã achite salariile. Adrian Tudor, inspector de securitate, respectiv ºeful de

Statul se împrumutã de 18 milioane de euro pentru Complexul Energetic Hunedoara

obiectiv din Valea Jiului le-a primis încã de miercuri oamenilor cã vineri îºi vor lua o parte din salarii. Restul banilor ar putea fi primiþi la o altã datã, pe care paznicii nu au aflat-o deocamdatã. Potrivit directorului general al Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache, contractul cu paznicii a fost semnat la 1 august de reprezentanþii de atunci ai Societãþii Naþionale a Huilei Valea Jiului, iar prima facturã are termenul scadent în data de 3 noiembrie.

Cãldura ajunge de mâine la Lupeni

inisterul Finanþelor Publice se împrumutã de 18 milioane de euro, iar toþi banii vor merge în conturile Complexului Energetic Hunedoara. Banii vor fi folosiþi pentru continuarea procesului de reorganizare a complexului energetic, un proces început în luna iunie a acestui an. Complexul Energetic Hunedoara face parte din lista lungã a companiilor de stat care trebuiau privatizate la cererea Fondului Monetar Internaþional. Lipsa investitorilor interesaþi de preluarea companiei a determinat însã autoritãþile sã încerce varianta reorganizãrii. Aºadar, s-au fãcut

calcule ºi când s-a tras linie concluzia a fost cã sunt necesare circa 250 de milioane de euro pentru modernizarea minelor de cãrbune din cadrul complexului. Statul va ajuta Complexul Energetic cu un împrumut de 65 de milioane de euro. Prima parte din el reprezintã cele 18 milioane pe care le va contracta Ministerul Finanþelor Publice. Reprezentanþii complexului au declarat cã s-a ales aceastã variantã pentru cã ministerul se poate împrumuta la dobânzi mai bune de la bãncile comerciale. Rambursarea împrumutului va fi strict responsabilitatea Complexului Energetic Hunedoara, care poate fi executat silit de banca dacã nu-ºi respectã angajamentul. Creditul a fost contractat pe o

perioadã de 15 ani, dar rambursarea propriu-zisã a banilor va începe abia în 2016, primii trei ani fiind de graþie. Dacã totul merge bine, din 2016, nu vor mai exista probleme ce þin de mediu, iar costurile de producþie vor scãdea. Complexul Energetic Hunedoara este format prin fuziunea termocentralelor Mintia ºi Paroºeni cu patru mine de cãrbune din Compania Naþionalã a Huilei, Lupeni, Vulcan, Livezeni ºi Lonea. Compania merge de ani buni pe pierdere, sute de oameni urmând sã fie disponibilizaþi pânã la începutul anului viitor, iar dacã reorganizarea se va dovedi un eºec, Complexul Energetic Hunedoara va intra în insolvenþã. Sursa Digi 24

ãldura la Lupeni ajunge de mâine. Primãria din localitate ºi conducerea Universal Edil au decis sã înceapã furnizarea agentului termic începând cu data de 15 octombrie pentru o parte dintre cetãþenii care au solicitat asta. “O parte din asociaþiile de locatari au solicitat sã începem furnizarea cãldurii în sistem centralizat începând cu data de 15 octombrie ºi vom face asta. Ceilalþi beneficiari au dorit sã beneficieze de agent termic

Pânã când lucrurile se vor lãmuri, firma de pazã va fi controlatã de inspectorii ITM. Asta dupã ce oamenii au declarat la protrest cã lucreazã fãrã echipamente de protecþie, în posturi în care nu au asigurat climatul necesar. Diana MITRACHE

cu data de 1 noiembrie”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. De altfel, edilul ºef al localitãþii a mai afirmat ºi cã primãria a plãtit pânã de curând sumele de bani acordate ca subvenþie de încãlzie anul trecut. Astfel, la acest moment, administraþia cautã soluþii pentru a acorda ºi anul acesta ajutoare de încãlzire. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Octombrie 2013

Nu vreþi sau nu ºtiþi sã vã faceþi treaba? Poate cã atunci, cei la Universitate se vor putea da jos din maºinile lor scumpe de mii de euro cu care vin la servici ºi vor înþelege cã sã mergi pur ºi simplu prin campus, nu este un lucru sigur. Totuºi, ce spuneþi, domnilor, faceþi o plimbare prin campus, pe jos?

e când s-a stârnit isteria câinilor comunitari, oficialii din Valea Jiului au început sã facã oarecum curãþenie pe strãzi prin prinderea ºi sterilizarea patrupedelor. Aceastã hãrnicie nu a durat prea mult, însã, pentru cã la Petroºani, spre exemplu, în zona Universitãþii, din trei, patru maidanezi câþi erau înainte în zona de sus a campusului, acum numãrul lor s-a dublat. Luiza ANDRONACHE

Astfel, în loc sã disparã cei trei câini, aici au mai apãrut alþi trei. Cotidianul nostru a atras în nenumãrate rânduri atenþia autoritãþilor cã zona campusului Universitãþii, unde vin mulþi oameni din afara Vãii Jiului, oameni de seamã, este plinã de maidanezi care stau în haitã ºi care constituie

un pericol pentru oricine. Astãzi, din pãcate‚ din nou continuãm sã vã ducem în discuþie despre acest fenomen, pentru cã poate pânã acum au vorbit sau scris în limba chinezã, iar cei care trebuiau sã-ºi facã treaba, nu au înþeles. Mai existã ºi o altã variantã, poate cã nu se doreºte. Atunci trebuie sã

aºteptãm pânã când cineva va fi atacat de aceºti câini agresivi.

Luiza ANDRONACHE “Am acordat cheile spaþiilor locative tinerilor sau tinerelor familii,

aºa cã se vor putea muta pânã de sãrbãtorile de iarnã, sã se bucure de noile locuinþe”, a declarat Gabriel Lungu city

nmatricularile de autoturisme in judetul Hunedoara au scazut in acest an, in comparatie cu aceiasi perioada a anului trecut. Astfel, daca in primele luni din 2012 peste 9.200 de hunedoreni s-au prezentat la Serviciul Permise si Inmatriculari Auto in acest sens, acum, numarul acestora a scazut la 8.800. Luiza ANDRONACHE

Zeci de familii din Lupeni, în casã nouã de familii din Lupeni se vor putea muta în casã nouã pânã de Crãciun. Primãria din localitatea a dat tinerilor cheile de la locuinþele ANL pe care le-au primit, iar bucuria acestora a fost pe mãsurã.

Numãrul înmatriculãrilor auto a scãzut în judeþul Hunedoara

manager Municipiul Lupeni. De fapt, locatarii celui de-al doilea bloc ANL din aceastã localitate, se pot muta imediat, însã se presupune cã au nevoie de un timp pânã când îºi vor amenaja spaþiile. De altfel, pânã când sã obþinã o locuinþã ANL, ei au trecut prin mai multe evaluãri riguroase pe par-

cursul acestui an. ªi, nu puþini au fost cei care ºi-au dorit o casã. Primãria a fãcut evaluãrile a 45 de dosare cu punctaj eligibil, însã numãrul cererilor depuse a fost dublu. De menþionat este cã administraþia localã de la Lupeni a mai dat în folosinþã un bloc ANL, tot în zona Bãrbãteni, anul trecut.

Numãrul autoturismelor înmatriculate în judeþul Hunedoara în acest an a scãzut cu aproximativ 400 faþã de primele ºapte luni ale anului trecut. Desi scãderea nu este foarte mare, aceasta fiind de doar cinci procente, trendul în acest sens este unul descendent, confirmã oficialii de la Deva.

Reprezentantii Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor spun ca exista mai multe motive pentru care numarul hunedorenilor care ºi-au înmatriculat autoturismele a scãzut în acest an. În total, pe parcursul anului trecut, aproape 16 mii de cetateni ºi-au înmatriculat autovehiculele în judeþul Hunedoara.

Numãrul instructorilor auto din Valea Jiului a scãzut în ultimele luni

odificãri legislative pentru instructorii auto independenþi care s-au fãcut în aceastã varã a fãcut ca în Valea Jiului, cel puþin, numãrul acesta sã scadã. Daca de curând, aceºtia puteau pregãti pe teren viitorii ºoferi printr-un simplu contract încheiat cu o ºcoalã autorizatã, ºi în plus nici nu trebuiau sã îºi batã capul cu predarea cursurilor de legislaþie acestea fiind organizate de un instructor angajat de ºcoala cu care aveau contract, ei bine, lucrurile s-au schimbat. Luiza ANDRONACHE Potrivit noilor reglementãri, instructorii pot funcþiona ca independenþi ºi în continuare, insa in alte

condiþii. “ Aceºti instructori independenþi, pot lucra în continuare ca independenþi, doar dacã îºi fac PFA ºi întrunesc toate condiþiile pentru o ºcoalã de ºoferi,

respectiv sã aibã salã, profesor de legislaþie angajat ºi sã deþinã minim un autoturism în dotare ”, a declarat comisarul ºef Nicolae Marin, ºef Serviciul de Poliþie Rutierã

Hunedoara. Pe lângã toate acestea, fiecare instructor trebuie sã aibã minimum cinci ani vechime. În cazul în care nu întrunesc condiþiile pentru a

funcþiona ca persoane fizice autorizate, aceºtia mai pot preda doar dacã se angajeazã la o ºcoalã de ºoferi. În judeþul Hunedoara existã la ora actualã aproximativ 300 de

instructori auto independenþi, iar pe an, în jur de 18 mii de hunedoreni obþin permisul de conducere, în general categoria B, în scãdere cu 40 la sutã faþã de anul 2008.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Octombrie 2013

Creºtinii o sãrbãtoresc astãzi pe Sfînta Cuvioasa Parascheva

fînta Parascheva este pomenitã în fiecare an pe 14 octombrie. În jurul acestei date, zeci de mii de pelerini merg la Iaºi pentru a se închina la moaºtele Sfintei Parascheva.

Sfînta Parascheva sa nãscut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe þãrmul Mãrii Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune cã pe cînd avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o bisericã cuvintele Mîntuitorului: "Oricine voieºte sã vinã dupã Mine sã se lepede de sine, sã-ºi ia crucea ºi sã-mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o determina sã-ºi dãruiascã hainele sale sãracilor. Dupã o vreme se retrage în pustie. Urmînd sfaturile unor vieþuitori aleºi, se îndreaptã spre þinutul Pontului, oprindu-se la mãnãstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va rãmîne cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfîntã, în dorinþa de aºi petrece restul vieþii în locurile sfinte. Dupã ce a vãzut Ierusalimul, s-a aºezat într-o mãnãstire de cãlugãriþe în pustiul Iordanului. Din puþinele ºtiri privitoare la viaþa ei, aflãm cã într-o noapte, pe cînd avea 25 de ani, un înger i-a spus în vis, sã se reîntoarcã în locurile pãrinteºti. Sfîntul Varlaam scrie în Cazania sa: "Sã laºi pustia ºi la moºia ta sã te întorci, cã acolo þi se cade sã laºi trupul pãmîntului ºi sã treci din aceastã lume cãtre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit". Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, fãrã sã spunã cuiva cine este ºi de unde vine. Aici, împãcatã cu sine, cu

oamenii ºi cu Dumnezeu, ºi-a dat

sufletul. A fost îngropatã ca o strãinã. Potrivit tradiþiei se spune cã un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la þãrm, iar un sihastru care trãia acolo, a rugat pe niºte creºtini sã-l îngroape dupã rînduiala creºtineasca. Sãpînd deci o groapã, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit ºi plin de mireasmã. Cu toate acestea, au pus alãturi de ea ºi trupul corãbierului. Dar în noaptea urmãtoare, unuia din creºtinii care sãpaserã groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arãtat în vis o împãrãteasã, ºezînd pe un scaun luminat ºi înconjuratã de îngeri, iar unul dintre aceºtia îl mustra pentru cã n-a scos din groapã trupul Cuvioasei Parascheva. Iar împãrãteasa pe care o vãzuse în vis " ºi care nu era alta

decît Cuvioasa Parascheva " i-a poruncit sã ia degrabã trupul ei ºi sã-l aºeze undeva la loc de cinste. Credincioºii au înþeles cã este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormînt ºi l-au

aºezat în biserica Sfinþii Apostoli din Kallicrateia. Îndatã au avut loc vindecãri minunate în urma rugãciunilor care se fãceau lîngã cinstitele sale moaºte. Vasile Lupu ctitorind la Iaºi biserica

"Sfinþii Trei Ierarhi" ºi amintindu-ºi de Ioan Asan, care la vremea sa a strãmutat moaºtele Prea Cuvioasei Parascheva de la Epivat la Tarnovo, de Alexandru cel Bun care a adus moaºtele Sfîntului Ioan cel Nou de la Cetatea Alba la Suceava, a fãcut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moaºtele Sfintei Parascheva sã fie strãmutate la Iaºi. La sfîrºitul secolului al XIX-lea, moaºtele sfintei au fost mutate în Catedrala Mitropolitanã din Iaºi. Tradiþiile ºi obiceiurile respectate de credincioºii ortodocºi de Sfînta Parascheva. Ziua de Sfînta Parascheva este praznic al morþilor pomeniþi, se împart lipii, vin ºi must. - De Sfînta Parascheva nu se lucreazã, nici la serviciu ºi nici în casã, pentru a te feri de pericolul bolilor de ochi ºi durerilor de cap; - La þarã, bãtrînii nu fãceau nici focul de Sfînta Parascheva.

COMUNICAT DE PRESÃ Þinând cont de faptul cã la dezbaterea publicã ce a precedat adoptarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara cu privire la transportul pe drumurile publice judeþene nu sa exprimat niciun punct de vedere din partea celor direct interesaþi, iar ulterior au apãrut unele nemulþumiri referitoare la aceastã hotãrâre, Consiliul Judeþean Hunedoara în spiritul unui parteneriat real cu transportatorii din judeþ, convoacã pe aceºtia ºi pe toþi cei interesaþi la o dezbatere publicã asupra noului „Regulament privind utilizarea drumurilor publice judeþene de cãtre autovehiculele care au masa maximã pe axã mai mare de 5,5 tone”. Dezbaterea publicã este stabilitã pentru ziua de marþi, 15 octombrie 2013, ora 11.00, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, la Sala Mare de ºedinþe.

- De Sfînta Parascheva nu se spalã ºi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mînã. Fetele þineau la aceastã superstiþie pentru a rãmîne cinstite, iar bãtrînii, pentru belºug. Ea apare în vise ºi împãrtãºeºte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respecta avertismentele ei; - De Sfînta Parascheva nu se mãnîncã nuci, castraveþi ºi poame în formã de cruce; - De Sfînta Parascheva se poate prezice vremea: dacã ziua de 14 octombrie este frumoasã sau mohorîtã, tot aºa vor fi ºi celelalte sãrbãtori de peste an. Iar dacã zilele de toamna de pînã acum nu au fost

ploioase, este semn cã iarna se va lãsa curînd. - Încep pregãtirile de iarnã ºi se obiºnuieºte sã se cumpere cojoace, paturi; Sfînta Cuvioasa Parascheva (cunoscutã ºi ca Paraschiva) este sfînta ocrotitoare a Moldovei. Sfînta Parascheva este cunoscutã în popor cã Sfînta vineri, personaj des întîlnit în basmele românilor. Potrivit Bisericii Ortodoxe Române, cuvioasa Parascheva a sãvîrºit numeroase vindecãri miraculoase ºi alte minuni în timpul vieþii sale. Sfînta Parascheva este sãrbãtorita ºi în alte state cu o puternicã comunitate ortodoxã, cã Grecia ºi Bulgaria.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Octombrie 2013

Aparaturã medicalã în valoare de 3 milioane pentru ambulatoriul din Petrila

ontract de peste 3 milioane de lei, scos la licitaþie. Administraþia localã de la Petrila cautã societate care sã furnizeze Aparatura medicala din cadrul proiectului “modernizarea cabinetelor de specialitate ambulatorii din cadrul centrului de sanatate multifunctional Petrila”. Contractul are o valoare estimatã 3.216.176 lei, fãrã TVA. Monika BACIU În cadrul contractului va fi achiziþionatã aparaturã medicalã de ultimã generaþie. Astfel, se va achiziþiona un electrocardiograf pentru cardiologie/medicinã int4rnã ºi unul pentru pediatrie. Totodatã, vor fi achiziþionate mai multe aparaturi pentru specializãrile de ginecologie, pediatrie, ortopedie, chirurgie, neurologie. Contractul se deruleazã prin Programul Operaþional Regional (POR) care implementeazã elemente

ale Strategiei Naþionale de Dezvoltare Regionalã a Planului Naþional de Dezvoltare (PND), contribuind, alãturi de celelalte Programe Operaþionale (PO), la realizarea obiectivului Strategiei Naþionale de Dezvoltare Regionalã a PND ºi al Cadrului Naþional Strategic de

Referinþã, respectiv diminuarea disparitãþilor de dezvoltare economicã ºi socialã dintre România ºi media dezvoltãrii statelor membre ale UE. Obiectivul strategic al POR constã în sprijinirea unei dezvoltãri economice, sociale,

Femeile liberale îºi aleg ºefa

n luna noiembrie a fost stabilitã data alegerilor pentru noua structurã de conducere a Organizaþiei de femei a PNL Petroºani. În cazul în care alegerile nu vor fi statutare, mai exact nu vor fi prezente 50% plus 1 dintre membrele cu drept de vot, alegerile vor fi amânate cu o zi. Maximilian GÂNJU

Respectiv, pentru data de 8 noiembrie. Pânã în data de 7 noiembrie, liberalele care doresc sã candideze pentru funcþia de preºedinte al orga-

nizaþiei sunt aºteptate sã-ºi depunã candidatura. În ultimii 4 ani, fotoliul de preºedinte a fost ocupat de Carmen Negrici. Tot în noiembrie ar putea avea loc ºi alegerile pentru Organizaþia

Municipalã a PNL Petroºani, actualmente condusã de un preºedinte interimar. Liberalii din „capitala” Vãii Jiului ar fi trebuit sã-ºi aleagã conducerea în aceastã lunã, însã cum statutul le-a permis, acestea au

durabile ºi echilibrate teritorial, a tuturor regiunilor României, potrivit nevoilor ºi resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltãrii durabile a polilor urbani de creºtere, îmbunãtãþirea mediului de afaceri ºi a infrastructurii de bazã, pentru a face din regiunile României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investiþii. Obiectivul strategic al programului regional se va realiza printr-o alocare a fondurilor diferenþiatã pe regiuni, în funcþie de gradul de dezvoltare a acestora ºi printr-o strânsã coordonare cu acþiunile realizate în cadrul celorlalte Programe Operaþionale. În concordanþã cu Strategia Regionalã a Planului Naþional de Dezvoltare, POR va da prioritate regiunilor rãmase în urmã ºi zonelor mai puþin dezvoltate din cadrul regiunilor mai prospere. În acelaºi timp, o atenþie deosebitã se va acorda sprijinirii dezvoltãrii durabile a oraºelor - poli de creºtere, care pot contribui la o dezvoltare policentricã a teritoriului României. fost amânate. PNL Petroºani a fost condus de controversatul afacerist Alin Simota, care a demisionat în martie a.c., invocând motive personale. La scurt timp Simota a fost exclus din organizaþie dar ºi din partid dupã ce a fost arestat ºi acuzat de procurorii DIICOT cã ar fi fost liderul unei grupãri infracþionale violente care se ocupa cu ºantaj, cãmãtãrie ºi bãtãi la comandã.

Educaþia e opþionalã

Sute de elevi au renunþat la ºcoalã

este 200 de elevi au abandonat cursurile învãþãmântului preuniversitar de stat în cursul anului ºcolar 20122013. Potrivit statisticilor Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, la nivelul judeþului, conform datelor transmise de unitãþile ºcolare la sfârºitul anului ºcolar 2012-2013, au fost înregistrate un numãr de 206 cazuri de elevi aflaþi în situaþia de abandon ºcolar. Monika BACIU La nivelul judeþului Hunedoara au fost înregistrate un numãr

de 176 cazuri de elevi aflaþi în situaþia de risc de abandon ºcolar care nu au frecventat deloc cursurile în anul ºcolar 2012-2013. La nivelul judeþului Hunedoara au fost înregistrate un numãr de 979 cauri de elevi aflaþi în situaþia de risc de abandon ºcolar care în anul ºcolar 2012-2013 au

rãmas repetenþi, din care 169 sunt repetenþi pentru a doua oarã. Nici începutul aces-

tui an ºcolar nu este foarte promiþãtor pentru elevi. La nivelul judeþului Hunedoara au fost înregistrate un numãr de 186 cazuri de elevi aflaþi în situaþia de risc de abandon ºcolar înscriºi în învãþãmântul obligatoriu care nu au frecventat deloc cursurile de la începutul anului ºcolar 2013-2014.

8 Actualitate

Prima Zi a recoltei, din Valea Jiului, organizatã pe bani privaþi P

roduse de sezon, mâncare tradiþionalã oferitã petrilenilor, must ºi vin din abundenþã, muzicã ºi joc de calitate... a fost Ziua recoltei, la Petrila, în primã ediþie, organizatã de PNL Petrila, o mânã de oameni care au fãcut cât o ditai primãriile în alte oraºe. Pe strada Minei, la orele serii, nu era loc nici cât sã arunci un ac... Ileana FIRÞULESCU Maximilian GÂNJU Carmen COSMAN Ca sã concurezi cu forþa administraþiilor locale, în organizarea unei manifestãri publice cum a fost Ziua Recoltei la Petrila, ca entitate privatã trebuie sã ai, pe lângã mult curaj, ºi o dozã de inconºtienþã. Primãriile ºi consiliile locale, care organizeazã manifestãri de genul Zilele oraºului, Ziua produselor tradiþionale, sau Ziua recoltei, au forþa care înseamnã un aparat administrativ care este folosit în asemenea scop, relaþii cu agenþi economici, cu asociaþii ºi instituþii subordonate primãriilor, cu lipsa plãþilor diverselor taxe, ”închirieri” ºi con-

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Octombrie 2013

sumuri cãtre bugetul local, plata salubrizãrii etc. Atfel se pune problema în cazul unui grup privat... Lucrãtori ai Primãriei s-au ºi înfiinþat pentru a-i taxa pe producãtorii prezenþi la Ziua recoltei, pe tarabã/cort, deºi altfel a fost înþelegerea, adicã ”turcul plãteºte”, respectiv organizatorul, preºedintele PNL Petrila, Costel Avram. Pe teritoriul Vãii Jiului, este pentru prima datã când un partid, cu o organizaþie destul de fragilã – având în vedere timpul scurt de consolidare dupã ani ºi ani de diluare prin rãzboaie fratricide – PNL Petrila a demostrat o altfel de gândire în politica localã. ”Întâi trebuie sã

investeºti, sã faci ceva pentru comunitate, pentru cetãþeni, pentru a le demostra cã poþi face ceva ºi de la acest nivel ºi sã te implici cu adevãrat în viaþa oraºului chiar dacã nu eºti la conducerea lui. Este adevãrat cã din aceastã posturã a nostrã, nu este deloc uºor. Dar nimic nu este uºor în viaþã. Sunt bucuros pentru cã am reuºit sã aducem foarte mulþi oameni la Ziua Recoltei, iar manifestarea a ieºit foarte bine. Am vãzut încã de dimineaþã familii care au venit cu cãruciorul pentru a-ºi cumpãra legumele ºi ce aveau nevoie pentru iarnã, pentru cã preþurile au fost foarte bune. M-a bucurat acest lucru pentru cã acesta a fost ºi unul din scopurile noastre, sã venim în sprijinul acestor familii. Cu unii dintre oameni am discutat ºi miau spus cã au venit de dimineaþã de teamã ca nu cumva sã creascã preþurile mai târziu. Mi-au spus cã aºa au pãþit la sãrbãtoarea þinutã luna trecutã de edilii oraºului. Le-am dat asigurãri cã nu o sã se întâmple acest lucru. Pentru

vãzut aici. „Nu am calificativ. Foarte bine este puþin spus ºi i-am felicitat ºi eu pe organizatori, fiindcã este prima filialã PNL din judeþul Hunedoara care organizeazã un asemenea eveniment. Cred cã au de învãþat ºi ceilalþi ºi chiar le voi transmite în prima ºedinþã de Birou experienþa celor de la Petrila. Cã îºi meritã calificativul, se vede prin prezenþa

mine ºi colegii mei din PNL Petrila care au muncit la organizarea acestei manifestãri, Ziua Recoltei a fost un succes”- a declarat preºedintele PNL Petrila ºi al Asociaþiei Rosa Multifora, Costel Avram, organizatori ai evenimetului de sâmbãtã, de la Petrila. Agitaþia a existat încã de la primele ore ale dimineþii de sâmbãtã, când petrilenii ºi-au fãcut aprovizionarea pentru iarnã, pe de o parte, iar pe de alta se pregãteau ceunele cu mâncarea tradiþionalã a acestor locuri oferitã participanþilor, gratuit. În ceunele

mari s-a pregãtit ciorbã de oaie, mai precis carne de oaie cu ceva ciorbã, ºi vestitul pãsat momârlãnesc. La acestea s-a mai adãugat câte ”o gurã” de þuicã, dar nu toatã lumea a prins ”declanºatorul de apetit”. Au fost foarte mulþi cei care au þinut sã guste bucatele, dar ºi destui oameni sãrmani cãrora li s-a permis sã-ºi umple plasele pentru a hrãni ºi pe cei de acasã... Mircea Ioan Moloþ, preºedintele PNL Hunedoara, s-a aflat la Petrila, unde a zãbovit ore bune, deºi avea o sãrbãtoare importantã în familie, ºi a avut doar cuvinte de apreciere despre ce a

oamenilor aici. Eu m-am plimbat pe la standuri ºi am vãzut ºi bucuria producãtorilor cã îºi vând produsele, iar asta-i face ca ºi anul viitor sã revinã”, este de pãrere Mircea Ioan Moloþ. Acesta ºi-a exprimat convingerea cã anul viitor vor veni mai mulþi producãtori, iar locaþia va deveni neîncãpãtoare, pentru cã o astfel de manifestare trebuie neapãrat permanentizatã. ªi pentru cã ne aflãm într-o zonã unde pãstoritul s-a pãstrat din moºi – strãmoºi, organizatorii au împãrþit gratuit pãsat ºi tocanã de oaie, pregãtite chiar acolo, în faþa vizitato-

rilor care au apreciat produsele tradiþionale ºi au golit rapid ceaunele. Pe lângã cumpãrãturi cei care au venit la serbare, au fost invitaþi ºi la masã de cãtre liberali. Nu mai puþin de 12 oi au fost sacrificate pentru a se pregãti o mâncare pãstoreascã, la ceaun, aºa cum se obiºnuieºte sã se serveascã la nedeile strãmoºeºti de pe Valea Jiului. Masa de prânz a fost oferitã gratuit de afaceristul Emil Pãrãu care a venit la târg ºi cu produsele sale tradiþionale. A venit ºi momentul spectacolului, când formaþiile de dansatori ºi cântãreþi ai Petrilei – Bujorii Muntelui ºi Junii Petrilei au dat un recital de excepþie. Elevul, care a prezentat programul ansamblului Bujorii Muntelui, a încheiat printro zicere adresatã publicului, zicere care a emoþionat audieþa. ”... Noi suntem copiii Petrilei ºi vã mulþumim pentru cã existaþi, pentru cã dacã nu aþi fi dumneavoastrã, pãrinþii ºi bunicii noºtri, noi nu am fi aici...” Cornel Todea, de la Câmpul lui Neag ºi bãnãþeanul Adrian Stanca au încins atmosfera, iar pe mãsurã ce se apropia momentul intrãrii în scenã a Sofiei Vicoveanca, strada Minei din Petrila, loc unde s-a desfãºurat evenimentul, a devenit neîncãpãtoare, încât aveai impresia cã nu ai unde sã arunci un ac. Intrarea artistei pe scenã a fãcut ca publicul so aclame frenetic, încât pãrea cã întregul oraº

vuieºte. Sofia Vicoveanca ºi-a invitat moldoveanul pe scenã – Costel Avram – datoritã cãruia s-a aflat la Petrila. Artista a sesizat cã buchetul de trandafiri albi era învelit în hârtie glasatã de culoare portocalie, drept pentru care l-a taxat pe liberalul ºef. Costel Avram s-a scos spunând cã dacã se uitã mai bine are picãþele galbene... Liderul liberalilor din Valea Jiului, Costel Avram, a adresat publicului câteva cuvinte, scurt ºi de bun simþ, ceva despre oameni ºi fapte ºi a încheiat cu un salut creºtinesc. Apoi scena ”a luat foc” de jocul în opinci ºi câtecul inegalabil al Sofiei Vicoveanca,

ºi din alte colþuri ale þãrii. Pentru þinuta prezentãrii ºi calitatea produselor, câþiva dintre aceºtia au primit din partea organizatorilor diplome de excelenþã.

iar publicul a jucat ºi a cântat explodând în aplauze frenetice ºi ovaþii. Marea artisã a cântecului popular a declarat cã publicul din Valea Jiului are un comporament specific oamenilor de la munte fatã de actul artistic popular. În timp ce oamenii de la ºes sunt iuþi din fire, huiduiesc ºi chiar înjurã atunci când nu le place ceva, cei de la munte ºi din Ardeal în general, sunt mai molcomi în sesul cã aplaudã ºi apreciazã efortul...

ces, loviþi de ranchiunã, edilii oraºului s-au gândit cum sã o strice. „Primarul Pãducel mi-a dat asigurãri, atunci când am discutat de autorizarea manifestãrii, cã nu va percepe taxe comercianþilor. Chiar ºi-a dat cuvântul, iar acum s-a vãzut cât valoreazã. Totul a fost în regulã pânã când a vãzut cât de multã lume a venit la Ziua Recoltei. Ca sã strice lucrurile ºi-a trimis oamenii sã le cearã taxe comercianþilor pentru cã ºi-au pus tarabele pe domeniul public. Le-am spus oamenilor cã o sã plãtim noi taxele, sã nu creascã preþurile. Iatã cã n-a reuºit sã strice sãrbãtoarea. Trist este cã ºi-a încãlcat cuvântul dar mai ales cã vroia sã-i facã pe petrileni sã piardã, pentru cã oamenii pierdeau”, a mai spus Avram.

Una peste alta, Ziua Recoltei de la Petrila a fost o zi reuºitã, cu oameni veniþi din toate localitãþile Vãii Jiului, cu producãtori ºi comercianþi care ºi-au desfãcut produse de sezon. Cu acestã ocazie au fost aduse în prim plan societãþi mici ºi mijlocii ale Petrilei, dar au venit destui

Dacã cetãþenii vor aprecia cã o organizaþie politicã micã, cum este PNL Petrila, a reuºit sã organizeze ºi sã susþinã din banii proprii un eveniment de anvergurã, cu siguranþã tagma politicienilor locali va blama astfel de idei, care ridicã stacheta iniþiativelor ºi acþiunilor, pentru cã îi obligã la mai mult, altfel vor pierde teren în preferinþele oamenilor. Pentru cã serbarea liberalilor s-a bucurat de suc-

8 Actualitate

Prima Zi a recoltei, din Valea Jiului, organizatã pe bani privaþi P

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Octombrie 2013

ºi din alte colþuri ale þãrii. Pentru þinuta prezentãrii ºi calitatea produselor, câþiva dintre aceºtia au primit din partea organizatorilor diplome de excelenþã.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Octombrie 2013

Accidentul în care douã cadre didactice ºi-au pierdut viaþa, încadrat ca accident de muncã

ccident rutier ºi accident de muncã. Inspectoratul Teritorial de Muncã Valea Jiului a finalizat ancheta în cazul celor douã cadre didactice care ºi-au pierdut viaþa în timp ce se deplasau la un curs la Inspectoratul ªcolar Hunedoara. Cele douã femei din Gorj au decedat în urma unui accident rutier pe raza municipiului Petroºani, în zona Peºterii Bolii, în data de 11 septembrie a anului curent. Monika BACIU “S-a finalizat ancheta, dosarul l-am înaintat la ITM Hunedoara, urmând sã ajungã la Inspecþia Muncii în vederea avizãrii, cauza producerii evenimentului, respetic cauzele care au concurat la producerea evenimentului vor fi stabilite de organele Poliþiei. Fiind accident de circulaþie ei sunt cei care stabilesc cu exactitate cauzele care au concurat, rolul nostru a fost sã vedem dacã se respectã celelalte reglementãri în domeniul sãnãtãþii, securitãþii în muncã ºi sã vedem dcã se încadreazã ºi ca accident de muncã, nu

numai accident de circulaþie. În urma cercetãrii s-a dovedit cã cele douã persoane, cadre didactice erau în delegaþie, deci cursurile

unitãþii de învãþãmânt, ele fãceau naveta zilnic la cursuri la Deva, cursurile începuserã cu câteva zile înainte, din pãcate au avut

erau organizate inclusiv cu acordul Ministerului Educaþiei, cu acordul

sfârºitul tragic acolo. Noi am fãcut încadrarea accidentului ºi ca accident de

Foºti mineri, actuali pensionari

ei 489 de mineri disponibilizaþi în cursul lunii octombrie au devenit în marea lor majoritate pensionari. 150 sau transformat, însã, în ºomeri, în aceste zile, ei, întocmindu-ºi actele pentru a intra în posesia indemnizaþiei de ºomaj. Mircea NISTOR

“Cei care nu intrã în pensie au început, deja, sã ne treacã pragul. Din pãcate, minerii disponibilizaþi în octombrie 2013, urmeazã sã primeascã drept ajutor financiar doar o

indemnizaþie de ºomaj, care este stabilitã în funcþie de vechimea în muncã ºi de venitul realizat în ultimele 12 luni. Prin urmare, avem de-a face cu un prim val de ºomeri (proveniþi din minerit) care, din motive legislative, nu au putut beneficia de

ordonanþa care le oferea niºte bani în plus”, a declarat Judith Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani. Spre deosebire de minerii disponibilizaþi în toamna anului trecut noii ºomeri nu vor mai primi ºi ind-

emnizaþia oferitã de cãtre Agenþia Naþionalã de Ocupare a Forþei de Muncã. Prin urmare, noii ºomeri vor primi lunar aproximativ 500 de lei, comparativ cu 1.426 de lei, atâta cât încasau, tot lunar, minerii intraþi în ºomaj în 2012.

muncã, nu doar accident de circulaþie”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului. Cele douã cadre didactice se deplasau la un curs de perfecþionare la Deva, cursul fiin acreditat de Ministerul Educaþiei. Totodatã, organizatorii suportau cheltuielile privind naveta cadrelor didactice, în schimb nu ofereau ºi cazare. “Din cercetare rezultã cã de la început, toate costurile erau suportate fiind un proiect POSDRU, erau suportate de cãtre cel care organiza cursul. Iniþal se punea problema sã se suporte cazarea, ulterior, organizatorul de curs le-a spus cã nu se poate suporta cazarea, dar le suportã cheltuielile de transport ºi sã facã naveta în fiecare zi. La nivel naþional s-au fãcut mai multe centre ºi pe fiecare centru a fost arondat judeþul gazdã ºi judeþele limitrofe, de aceea cursul sa organizat la Deva ºi cei care organizau asigurau plata cursului, ºcoala nu plãtea nimic, cei care organizau le decontau doar cheltuielile de transport, cheltuielile de ºcolarizare,

ca atare toþi cei care veneau din Gorj veneau zilnic cu maºina, în regim prorpiu se deplasau la curs la Deva”, a mai spus Ileana Bodea. Cele douã se deplasau la curs pentru a doua oarã, au fost în prima zi, iar urmãtoarea au lipsit. Ziua de miercuri 11 septembrie a fost însã una fatalã pentru cele douã cadre didactice din judeþul Gorj. “Cursul începuse lunea, au fost în prima zi, urmãtoarele zile nu s-au deplasau la curs ºi mergeau din nou la curs în ziua producerii accidentului”, a mai precizat sursa citatã. Douã profesoare au murit într-un cumplit accident de circulatie care a avut loc pe raza localitãtii Bãnita, la circa zece kilometri de Petrosani. Alte douã persoane au ajuns la spital cu rãni usoare. Tragicul eveniment a avut loc miercuri dimineatã, în jurul orei opt iar douã cadre didactice, una din din judetul Gorj iar cealaltã din Mehedinti si-au pierdut viata. Dosarul a fost înaintat de ITM cãtre ITM Hunedoara, iar apoi cãtre Inspecþia Muncii pentru avizare.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Octombrie 2013

Minerii rãmân tot dezbinaþi

Totuºi, Petre Nica nu exclude varianta apariþiei unor minigreve spontane la unele unitãþi miniere dar, fãrã implicarea sindicatelor. „În ceea ce priveºte protestele, despre care se tot vorbeºte, acestea pot fi împãrþite în douã categorii. Astfel, existã unele miºcãri de protest organizate de cãtre confederaþiile sindicale din România, care au un program care prevede pichetarea, în general, a prefecturilor sau a Guvernului României. Apoi, existã miºcãri de protest spontane care pot apãrea în momentul în care nu sunt respectate unele

prevedri din Contractul Colectiv de Muncã. A declanºa o miºcare de protest, respectiv o grevã, în acest moment nu are o susþinere legalã pentru cã nu ne aflãm în faza negocierii unui Contract Colectiv de Muncã. Legea 62 / 2011 îngrãdeºte foarte grav dreptul salariatului la grevã”, a precizat Petre Nica, preºedinte Sindicatul „Muntele”. Pe de altã parte, liderul sindical a mai precizat cã nici reunirea tuturor sindicatelor minereºti din Valea Jiului într-o singurã formaþiune sindicalã nu este una de actualitate. În prezent, sindi-

catul a cãrei activitate o coordoneazã acesta se bazeazã pe mai bine de jumãtate din minerii din zonã. „Unirea asta reprezintã o falsã discuþie ºi acþiune. Sindicatul Muntele reprezintã 52,6% din totalul angajaþilor Complexului Energetic Hunedoara ºi, prin construcþia sa, este o uniune sindicalã. Asta, pentru cã are în componenþã, pe lângã mineri, ºi energeticieni ºi preparatori. Deci, sindicatul nostru, fãrã a-i da conotaþia pe care i-o conferã Legea 62, este o uniune sindicalã. Ceea ce încearcã unii reprezintã disperarea acestora care, dupã ce sindicatul nostru va obþine

reprezentativitatea la nivel de unitate, vor rãmâne pe dinafarã atunci când va fi vorba sã discutãm despre negocierea unui nou CCM”, a mai spus Petre Nica. În ceea ce priveºte anunþatele alegeri de la Sindicatul „Muntele” acestea ar urma sã aibã loc dupã ce noul statut va fi înregistrat la Judecãtoria Petroºani. În cazul în care pânã atunci „Muntele” nu va obþine reprezentativitate în instanþã, data alegerilor va fi stabilitã cu ocazia unei conferinþe. Totuºi, Petre Nica a precizat cã sindicatul pe care îl conduce va participa la negocierile cu CEH, indiferent dacã va obþine sau nu reprezentativitate la nivel de unitate.

Disponibilizãri urmate de alte disponibilizãri

n acest an vor fi efectuate noi disponibilizãri de spersonal din cadrul unitãþilor componente ale Complexului Energetic Hunedoara. Mai exact, de la cele douã termocentrale hunedorene – Mintia, respectiv Paroºeni. Numãrul celor care vor „dispãrea” din sistem ar urma sã fie de aproximativ 300, dintre care 200 de la Mintia ºi 100 de la Paroºeni. Mircea NISTOR

Prioritate la înscrierea pe liste ar urma sã aibã angajaþii care întrunesc condiþiile de pensionare cãrora li se vor adãuga cei care þin sã plece. „În principiu, disponibilizãrile se vor face în luna decembrie, în funcþie de numãrul celor care vor dori sã plece ºi se vor înscrie pe liste. Potrivit Contractului Colectiv

de Muncã fiecare dintre aceºtia va beneficia de salarii compensatorii care diferã în funcþie de vechime”, a declarat Daniel Andronache, director general Complexul Energetic Hunedoara. „Din pãcate, am aflat despre intenþia angajatorului dar nu am primit nicio înºtiinþare oficialã, aºa cum prevede legea în privinþa efectuãrii unor noi disponibilizãri de per-

sonal. În bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat pentru CEH, în data de 21 septembrie, se prevede o anumitã sumã ce urmeazã a fi acordatã cu titlul de plãþi compensatorii în cazul în care vor fi efectuate disponibilizãri. Acel buget a fost aprobat, însã, pentru un complex energetic care avea în structurã doar salariaþi ai celor douã termocentrale hune-

dorene. Astãzi discutãm despre un CEH care are peste 7.000 de salariaþi (cu mineri, preparatori ºi energeticieni) ºi cred cã, legal, ar fi sã discutãm despre disponibilizãri doar în cazul în care am avea un buget aprobat pe aceastã construcþie”, a precizat Petre Nica, preºedinte Sindicatul „Muntele”. În prezent, în cadrul unitãþilor componente ale Complexului, în Valea Jiului, activeazã circa 5.000 de persoane. Alþi aproape 2.000 de mineri mai lucreazã la unitãþile care vor fi închise în viitorul apropiat – Petrila, Paroºeni ºi Uricani.

De azi, din nou, la coadã

n Petroºani a sosit un nou transport de alimente europene. Este vorba despre fãinã, mãlai, zahãr ºi paste fãinoase. Acordarea noilor cantitãþi cãtre beneficiari va fi reluatã luni, când vor fi serviþi VMG-iºtii. Mircea NISTOR

“Avem, în stoc, 8 sortimente de produse alimentare (din cele 9) oferite de cãtre Comunitatea Europeanã. Este vorba despre fãinã albã, mãlai, zahãr, roºii în suc propriu, ulei, zacuscã ºi miere, la care se adaugã pastele fãinoase, primite sãptãmâna trecutã”, a declarat Loredana Piþ, ºef serviciu Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã din Petroºani. De la demararea programului ºi pânã în prezent au primit alimente 2.473 dintre cele aproape 3.500 de persoane care au dreptul la acestea. Acordarea alimentelor ar urma sã se încheie pânã în data de 31 martie 2014. “Noi am distribuit alimente cãtre aproape 2.500 de oameni. Dintre

aceºtia, unii urmeazã sã revinã pentru ridicarea unor alimente care nu existau la momentul respective în stoc. Prin urmare, unii mai au de primit fãina, alþii uleiul, alþii zahãrul, ºi aºa mai departe. În cazul în care vom rãmâne cu unele cantitãþi de alimente în stoc, acestea vor fi redistribuite”, a mai spus Loredana Piþ. Dintre cele 9 sortimente de produse oferite de cãtre Comunitatea Europeapã pentru familiile nevoiaºe, singurul care încã nu a sosit (încã) în Petroºani este reprezentat de conservele din carne de porc.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Octombrie 2013

Centrul de informare turisticã din Petroºani ºi-a mutat sediul

a sã vinã în sprijinul turiºtilor care viziteazã Valea Jiului, oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara au decis sã mute sediul centrului de Informare Turisticã din Petroºani într-o zonã mai centralã.

Sîrbu”, numai cã locaþia era destul de greu de gãsit de turiºtii care viziteazã Valea Jiului. Aºa cã, oficialii CJ Hunedoara s-au gândit la o nouã locaþie, mai centralã ºi mai accesibilã, cu atât mai mult cu cât, de câteva luni, la

Petroºani a fost înfiinþat ºi un birou al Consiliului Judeþean, unde pot veni în audienþã cei care au o problemã de rezolvat. „Locaþia a fost schimbatã de la Teatru, unde era destul de în spate – dar aceasta a fost posibilitatea la momentul

Centrul de Informare Turisticã este sub directa coordonare a Companiei Judeþene de Turism Hunedoara, care are ca unic acþionar Consiliul Judeþean Hunedoara. Pânã de curând, acest centru a funcþionat în incinta Teatrului „I.D.

ALTE douã zile libere!

alariaþii de la stat îºi pot face planuri pentru minivacanþele de Sãrbãtori.

Guvernul se pregãteºte sã le dea douã zile libere în plus, în acest an, de Crãciun ºi dupã Revelion. Bugetarii ar mai putea primi douã zile libere în plus de la Guvern în aceastã iarnã. Zilele de Crãciun, 25 ºi 26

înfiinþãrii – în acelaºi loc unde am ºi biroul în care ne desfãºurãm activitatea noi, cei patru, respectiv preºedintele CJ Hunedoara, cei doi vicepreºedinþi sau managerul judeþului în fiecare zi de joi. Acolo am o asistentã care face permanenþã ºi atunci mi se pare normal sã asigure serviciile ºi pentru una ºi pentru cealaltã, fiindcã amândouã sunt instituþii ale Consiliului Judeþean”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Noua locaþie se gãseºte în clãdirea în care a funcþionat Direcþia Finanþelor Hunedoara, chiar peste drum de magazinul central din Petroºani. Car men COSMAN

decembrie sînt miercuri ºi joi, aºa cã vineri, 27 decembrie, de Sfîntul ªtefan, ar putea fi zi nelucrãtoare. Aceeaºi situaþie este dupã Revelion, cu ziua de 3 ianuarie, care este într-o zi de vineri. Guvernul vrea ca ºi în aceastã zi instituþiile de stat sã fie închise.

Trucuri Feng Shui pentru a atrage energia sexualã în viaþa ta

rei sã atragi energia sexualã în viaþa ta? Feng shui te poate ajuta. Sexul este un schimb puternic de energie yin-yang, deci trebuie sã fii atentã ºi la calitatea propriei tale energii ºi la cea a energiei celor pe care vrei sã îi atragi. Foloseºte-te de urmãtoarele trucuri feng shui pentru a spori

energia sexualã ºi pentru a atrage un partener:

capã de trecut

Dacã mai ai în casa obiecte care au aparþinut fostului iubit, fotografii, gîndeºte-te serios sã scapi de ele. Adunã-le pe toate într-o cutie ºi depoziteaz-o într-o altã zonã a casei, departe de dormitor.

xprimã-þi intenþiile într-un mod vizual, în decor Fie cã este vorba despre un tablou, o fotografie sau o statuetã cu doi îndrãgostiþi sau chiar o micã sculpturã aurie întruchipîndu-i pe Shiva ºi Shakti într-o uniune sexualã, te poþi folosi de astfel de talismane feng shui pentru a atrage energia sexualã de partea ta. Plaseazã talismanul în zona de Nord-Est a casei sau a dormitorului.

13 minciuni pe care le spun femeile frecvent

entru a nu rãni sau a salva anumite relaþii, femeile folosesc adesea minciuna. Ca sã evite confruntãrile sau argumentele ºi situaþia sã fie sub control, minciuna este cea mai la îndemînã soluþie.

Iatã o listã cu 13 dintre cele mai populare minciuni folosite de cãtre femei, potrivit publicaþiei Times of India. 1. Nu aºteptam un apel de la tine. 2. Îmi placi, dar nu ºtiu cînd se va aprinde focul iubirii între noi. 3. Dacã ar fi sã mã culc cu cineva acum, acela ai fi doar tu. 4. Cred cã ar trebui sã împãrþim responsabilitãþile. Nu trebuie sã mã menajezi mereu. 5. Într-adevãr, abia am realizat cît de mult mi-ar plãcea acest lucru. 6. Sexul este distractiv. 7. E-n regulã, chiar dacã tipul este chel ºi nu aratã bine, cel puþin este bogat. Voi duce o viaþã sigurã alãturi de el. 8. Nu voi deveni posesivã ºi nu te voi bate la cap. 9. Eºti singurul bãrbat pe care mi l-am dorit vreodatã. 10. Dacã nu ies eu cu el, va gãsi pe altcineva. 11. Nu-i nimic în neregulã cu tine, cred cã eu am greºit pe undeva! 12. Mã înþeleg mai bine cu socrii, doar sîntem o familie! 13. Da, dacã vrei sã fim doar prieteni, nu mã deranjeazã, m-am gîndit la acelaºi lucru. De ce sã complicãm lucrurile?

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Octombrie 2013

Domeniul schiabil din Straja

Pasaj finalizat în proporþie de 50%, lucrãri întârziate din lipsa fondurilor

ucrãrile din Straja, avanseazã, încet, dar sigur. În Straja a fost finalizat, pe jumãtate un pasaj care ar urma sã facã legãtura cu pârtiile de schi. Aici au fost realizate mai multe lucrãri, însã mai este mult pânã când întregul proiect va fi dus la bun sfârºit. Monika BACIU “În momentul de faþã avem un pasaj care este finalizat doar jumãtate din care vroiam sã facem o continuare a pârtiei de schi, din motive financiare suntem cu lucrãrile sistate. Noi avem fãcut în Straja un lac de acumulare de 75.000 de metri cubi, avem un telescaun nou, avem o telegondolã, avem pârtii amenjate, dar de la Ministerul Turismului nu au venit banii necesari pentru continuarea lucrãrilor. Sunt

ºi niºte lucrãri întârziate la platã. Am primit, de curând, 190 de miliarde de lei vechi. S-au dus banii cãtre constructor, dar încã nu au fost plãtite toate lucrãrile efectuate ºi din acest motiv suntem în aceastã situaþie”, a declarat Gabriel Lungu, citymanagerul municipiului Lupeni. Reprezentanþii municipalitãþii spun cã în acest an nu va putea fi finalizat, în totalitate acest pasaj. “Cred cã nu (pânã la începutul sezonului de schi-n.r) nu vom

avea acel pasaj finalizat. În acest moment nu mai e timpul, nu cred cã vom putea termina în aceastã iarnã, dar noi avem pârtiile cele mai lungi din þarã”, a mai spus Lungu. Proiectele de dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului sunt întârziate din cauza fondurilor insuficiente alocate de la Guvern. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara,

Sancþionat pentru intrare nelegalã într-un sit arheologic

n turist care a pãtrus în situl arheologic Sarmizegetusa Regia în afara programului de vizitare s-a ales cu o amendã din partea jandarmilor montani. Incidentul a avut loc sâmbãtã, în jurul orei 18.30, turistul sancþionat fiind un bãrbat în vîrstã de 36 ani, domiciliat în municipiul Bucureºti. Marius MITRACHE “A ignorat indicatoarele de la intrarea în situl arheologic ºi a pãtruns în cetate, fiind sancþionat de jandarmii montani cu amendã contravenþionalã în valoare de 50 lei, pentru nerespectarea orarului de desfãºurare a activitãþii de vizitare. Dupã ce a fost sancþionat turistul a pãrãsit

situl arheologic”, spune Rãducu Nicolae ofiþer de presã al IJJ Hunedoara. Jandarmii montani reamintesc turiºtilor cã, în conformitate cu Regulamentul de viz-

itare a monumentului istoric Sarmizegetusa Regia - Grãdiºtea de Munte, în perioada 1 octombrie – 30 noiembrie, programul de vizitare al obiectivului turistic este zilnic între orele 09.00 ºi 18.00. Ultima intrare în perimetru se face cu o orã înaintea închiderii. Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã cuprinsã între 50 ºi 100 lei.

Mircea Ioan Moloþ, spune cã va face toate demersurile pentru ca sã fie alocaþi bani de la centru pentru aceste lucrãri de anvergurã din Valea Jiului. “Stagnate, într-o parte, pentru cã ºtiu cã într-o parte s-au dat fonduri, mã refer la cele de la Straja, de la Lupeni s-au primit fonduri chiar consistente. Dacã aceste fonduri se îndreaptã toate spre firmã ºi nu se cheltuiesc pe altã parte, atunci firma va scãpa de falimetn ºi pot sã continue lucrãrile, sigur fiind ziua mea de Valea Jiului, am discutat cu primarul din Petroºani ºi mi-a arãtat o situaþie exactã cu care este suma care au primit-o de la Bucureºti, este o situaþie primitã de la Ministerul Turismului, vreo 25 de milioane, iar vreo 40% a achitat primãria vreo 11 milioane, deci o sumã consistentã datã de cãtre Primãria de la Petroºani. E un viitor

ºi o sursã de venit pentru cetãþenii Vãii Jiului dacã proiectul acesta se va finaliza. În ceea ce mã priveºte voi face lobby aºa cum am fãcut ºi voi face în continuare aºa ca programul sã se încheie ºi ca atare sã primim fonduri serioase ºi anul viitor”, a spus Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJH. La Lupeni, proiectul Schi în Carpaþi a vizat unificarea a douã staþiuni, respectiv Straja ºi Pasul Vâlcan. “Asta a fost ambiþia ºi a noastrã, dar ºi a celor de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ca aceastã zonã sã fie una dintre cele mai mari din Estul Europei.

Noi ca staþiune ne descurcãm ºi în acest fel destul de bine. Noi ajutam ºi staþiunea din Pasul Vâlcan prin acest fel. Acest proiect ambiþios, Schi în Carpaþi-Schi în România are nevoie ºi de continuarea plãþilor pentru cã la urma urmei am observat cã s-au fãcut plãþi cãtre lucrãri care nu erau atât de necesare”, a mai spus Lungu. In Straja sunt amenajate 7 partii de schi. Fiecare dintre acestea este echipata cu instalaþie de transport pe cablu (teleschi). Aici mai funcþioneazã ºi telegondola care a fost inauguratã anul trecut.

14 Program & Horoscop

10:00 Repere sacre 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Dosar România

10:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Kiss Cinema (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete

8:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Mireasã pentru fiul meu 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Apropo TV (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Viaþã de familie 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Noaptea rechinilor 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 The Walking Dead: Invazia zombi

21 martie *** 20 aprilie Pot avea loc schimbãri benefice în relaþiile dumneavoastrã sentimentale. Sunteþi comunicativ ºi aveþi ocazia sã vã împrieteniþi cu o persoanã deosebitã. Nu este exclus ca aceastã relaþie sã ducã la o cãsãtorie. Spre searã, s-ar putea sã aveþi o micã problemã de sãnãtate.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 0:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri vinovate (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 0:00 Îngeri

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Formula 1: Cursa 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Formula 1: Cursa 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Formula 1: Cursa 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Moto GP 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Moto GP 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Moto GP 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Franþa

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa vã simþiþi obosit, chiar epuizat. Este recomandabil sã evitaþi deciziile importante, mai ales în afaceri, ºi activitãþile ce necesitã un efort deosebit. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã! Spre searã, s-ar putea sã mergeþi în vizitã la o persoanã foarte dragã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Deºi sunteþi foarte aglomerat, aveþi suficientã energie pentru a face faþã tuturor problemelor. Aveþi ambiþia sã mergeþi pânã la capãt, indiferent de obstacole. Situaþia financiarã nu vã satisface, dar nici nu reprezintã o problemã gravã.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi posibilitatea sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor sentimentale, care vã poate schimba viaþa. Cineva apropiat vã oferã un cadou de care vã bucuraþi foarte mult. Prietenii vã invitã sã mergeþi la o petrecere.

Doriþi mult sã faceþi o schimbare sau sã începeþi ceva nou. Traversaþi o perioadã dificilã, cu multe probleme de rezolvat. Nu staþi prea bine cu banii, dar nu vã faceþi griji. Evitaþi speculaþiile financiare!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

O rudã mai în vârstã reuºeºte sã vã temperareze dorinþa de a obþine venituri riscante. Nu vã sacrificaþi tot timpul liber pentru interese materiale. Nu meritã sã vã neglijaþi prietenii!

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

aprile

GEMENI Dimineaþa încasaþi o sumã considerabilã, de pe urma unei afaceri. Deºi se poate spune cã acum aveþi bani, nu faceþi investiþii ºi nici cãlãtorii lungi. Ar fi bine sã vã petreceþi timpul liber împreunã cu persoanã iubitã. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Destinul regelui 13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Accesul interzis (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)

23 noiembrie *** 20 decembrie Nu este o zi favorabilã investiþiilor. Evitaþi speculaþiile. Nu cãutaþi sã obþineþi sume necuvenite, pentru cã riscaþi sã aveþi necazuri! Dupã-amiazã, este posibil sã aveþi musafiri.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa sunteþi decis sã rezolvaþi o problemã de familie, pe care aþi tot amânat-o. Sunteþi nevoit sã faceþi câteva drumuri ºi cheltuieli destul de mari. Aveþi sentimentul cã nu vã mai ajunge timpul.

Este posibil sã începeþi o nouã etapã în viaþa socialã ºi pe plan sentimental. Sunt favorizate întâlnirile cu persoane mai tinere, comunicarea cu persoana iubitã ºi cãlãtoriile. Aveþi o dorinþã intensã de schimbare.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi tendinþa sã începeþi prea multe treburi simultan ºi riscaþi sã nu vã reuºeascã nimic. Nu vã impuneþi punctul de vedere. Riscaþi sã declanºaþi o ceartã.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi hotãrât sã începeþi ceva nou. Este o zi favorabilã activitãþilor intelectuale ºi aveþi ocazia sã vã afirmaþi în societate. S-ar putea sã vã remarce o persoanã de sex opus.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Octombrie 2013

NATALIA ARE Inspectorul general al IGSU, prezent la Lupeni NEVOIE DE ediul Gãrzii de Intervenþie de la Lupeni a NOI! S fost inaugurat vineri în prezenþa Inaugurare cu fast

inspectorului generaI al IGSU, colonelul, Ioan Burlui. La eveniment au fost prezente ºi oficialitãþi judeþene, dar ºi locale. Monika BACIU

“Este foarte important pentru cã aducem forþa de intervenþie cât mai aproape de cetãþeanul care are nevoiede intervenþie. Aceastã zonã este foarte frumoasã, sunt curbe, drumul este foarte îngust, sunt urcuºuri sunt coborâºuri, nu se poate circula ca pe autostradã, ori atâta timp cât ai un rãspuns promt, care sã vinã într-un sfert de orã sã ajungã, atunci ºansele celui aflat într-o situaþie de urgenþã cresc în sensul de a-i putea acorda ajutor în timp util pentru victimele care sunt într-o situaþie de urgenþã într-un accident rutier atunci se spune cã este o orã de aur care spune cã în momentul în care sa produs accidentul pânã când victima a ajuns într-un centru medical pentru a acorda îngrijire medicalã. Asta presupune anunþul la dispecerat,

deplasarea forþelor de intervenþie ºi acorarea ajutorului medical. Dacã se face într-o orã discutãm de ºanse reale de

supravieþuire”, a spus la Lupeni inspectorul general al IGSU, Ioan Burlui. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã este cel mai mulþumit de relocarea gãrzii de intervenþie de la Uricani. “Este un eveniment foarte important þinând cont de cetãþenii municipiului Lupeni. ªi de cei

Vânzãri

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645, 0726.463.456

de la Vulcan ºi Uricani putem sã spunem cã gradul de siguranþã al cetãþenilor a crescut mult mai mult în acest moment.

Domnul doctor Arafat a vrut sã vinã ºi dumnealui la inaugurare, dar din

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

pãcate pentru mine are o manifestare la Oradea”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. La garda de intervenþie de la Lupeni vor activa peste 40 de subofiþeri care vor acoperi toatã zona de vest a Vãii Jiului, dar ºi staþiunile montane Straja ºi Pasul Vâlcan. “De astãzi s-a deschis oficial punctul de lucru de la Lupeni, urmeazã ca în viitor sã transformãm în gardã de

intervenþie, practic este garda de la Uricani mutatã la Lupeni pentru îmbunãtãþirea timpilor de intervenþie care din statistici a reieºit cã numãrul de intervenþii a fost mult mai mare în municipiul Lupeni. Vom desfãºura activitatea de intervenþie cu un numãr de 40 de subofiþeri care vor deservii cele trei module de stingere ºi cel medical”, a declarat comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram. Noul sediu al pompierilor de la Lupeni a primit ºi binecuvântarea preoþilor.

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Octombrie 2013

„Un milion de stele” s-au aprins la Petroºani

ute de oameni au aprins lumina speranþei la Petroºani. A fost o acþiune organizatã de Caritas, vineri seara, în centrul municipiului. „Un milion de stele” a ajuns în aceastã toamnã la ediþia a IV-a ºi oamenii deja au învãþat cã pot face minuni aprinzînd o simplã lumînare. Diana MITRACHE

Fiecare a primit, în schimnbul unei sume modice cîte o „luminã” pe care a aºezat-o în formã creatã de voluntari pentru a simboliza emblema Caritas, o organizaþie care an de an vegheazã ca oamenii sãraci ºi copiii lor sã

ducã o viaþã mai bunã. Asta au înþeles prea bine cei care au aºezat frumos lumînãrile. „Am apins o lumînare pentru speranþa unui copilsi pentru oamenii sãraci fãrã posibilitãþi”, a spus o tînãrã din Petroºani. „Am aprins lumînarea pentru copiii sãraci sipentru cei pe care iiajuta aceºti oameni.

Dacã ar face multã lume ceea ce am fãcut noi cei care am fost azi pe aici, cred cã ar fi mai bine, mult mai bine”, a spus o altã doamnã. „Am aprins lumînarea în ajutorul unui copil ºi din solidaritate cu cei aflaþi în nevoie, copilaºi din familii sãrace ºi nu

prea norocoase”, a spus un alt om care a cumpãrat ca simbol o luminã.Organizatorii spun cã au aprins sute de lumînãri ºi oamenii au învãþat sã fie generoºi. „Este cea de a IV-a ediþie pe care o organizãm cã filialã a Cartitas Alba Iulia. Se desfãºoarã în peste 33 de localitãþi din þarã ºi

Premianþii fãrã premii, debut cu succes

entrul municipiului Deva a gãzduit sâmbãtã debutul unui proiect care îºi propune sã scoatã în faþã valorile umane din societate. Potrivit organizatorilor, aducerea valorilor umane în prim plan este un gest firesc pentru o societate care se doreºte sã fie la fel de fireascã. “Avem valori umane, avem oameni frumoºi, pricepuþi, harnici, loiali ºi de calitate. Aceºtia, majoritatea dintre ei, aleg sã stea departe de atenþia noastrã, e vremea sã afle cã ei nu sunt singuri, ei nu trec neobservaþi, cã munca lor este remarcatã, cã fac bine ceea ce fac ºi cã noi ceilalþi apreciem eforturile lor”, aratã organizatorii. Premianþii fãrã premii este o acþiune nãscutã dintr-o idee a unui om ºi se vrea sã fie o propunere

pentru un mod de viaþã, iar acesta este aprecierea ºi încurajarea valorilor societãþii chiar de cãtre societate. Prima ediþie a evenimentului, care a avut loc în Piaþa Victoriei din municipiul Deva ºi a fost un moment de bucurie pentru toþi participanþii. Am avut alãturi de noi pe Alexandra Flavia Marcu, o tânãrã din Deva, care pânã la 16 ani a reuºit sã ducã tricolorul românesc pe cei mai înalþi ºapte vulcani ai lumii. Premierea ei a coincis cu

momentul în care tânãra alpinistã a lansat un volum în care povesteºte experienþele ei ºi prin care ne ia alãturi de ea în încercãri uneori la limita rezistenþei fizice. “Ar fi multe de spus dupã ziua de sâmbãtã. Nu ºtim sã ierarhizãm momentele care s-au succedat, pentru cã fiecare dintre ele a fost indispensabil. Oameni minunaþi ca Ovidiu ºi Anamaria Manoilescu, Zoard Bocaniciu, Marius Peptan, Dan Dobruþchi, Vladimir Brilinsky, Ovidiu Petrovai, Laura Oanã, Traian Benþa, Marcel Bot, Bogdan Hãulicã, Adina ºi Dan Horaþiu Popa, Simona Maglaºiu, Eugen Herghea, Irina Nãstase ºi mulþi alþii pe ale cãror nume nu le ºtim sau nu le-am reþinut au fãcut ca un om minunat, Alexandra Flavia Marcu, sã zâmbeascã. Dar cel mai important a fost modul în care trecãtorii s-au oprit, au întrebat, s-au interest ºi au dorit apoi sã devinã coautori ai acþiunii”, mai aratã organizatorii. Pe diploma oferitã premiantului au

în municipiul Petroºani, singurul din Hunedoara. Bazîndu-ne pe experienþa din anii trecuþi, am adus peste 400 de lumînãri ºi cu banii vom face pachete pentru bãtrîni ºi pentru beneficiarii centrelor noastre, pe care le vom împãrþi de Crãciun”, a spus

semnat toþi cei prezenþi, lãsând un semn în timp al preþuirii lor faþã de fata minunatã. Nu facem estimãri cu privire la numãrul participanþilor, pentru unii a fost mic, pentru alþii suficient, important este, susþin organizatorii, cã “am arãtat cã putem sã ne unim pentru valorile noastre”. „De aceea o sã spunem, o sã repetãm, motto-ul acestui grup: "adevãrata valoare umanã este valoarea pe care o dãm vieþilor altora!". Felicitãri vouã, tuturor oamenilor frumoºi. Cred cã ar fi nedrept sã nu ne gândim ºi la cei care au fost cu sufletul alãturi de noi, dar care nu au putut fi prezenþi fizic. Le mulþumim tuturor, în primul rând premianþilor, adicã, aºa cum spuneam deunãzi, tuturor,

Kelemen, coordonator al activitãþii. Organizaþia Caritas a derulat, în peste 30 de oraºe din România, un proiect dedicat familiilor nevoiaºe. Municipiul Petroºani este singura localitate din judeþul Hunedoara în care s-a organizat încã de la început acþiunea intitulatã „1 milion de stele pentru nevoiaºi”.

pentru cã fiecare dintre voi sunteþi un premiant!”, mai spun organizatorii. Acþiunea Premianþii fãrã premii se va desfãºura sãptãmânal, în fiecare sâmbãtã, de la ora 11 în centrul Devei, în faþa statuii ecvestre a lui Decebal din Piaþa Victoriei.