Skip to main content

CVJ, Nr 469, joi 10 octombrie

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 469

Cronica Vãii Jiului Joi, 10 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

De fricã sã nu îi ia faþa

ªmenuieli pe la spate, stopate de primar

Primarul Pãducel a trimis în „exil” Ziua recoltei A organizatã de Costel Avram

fost nevoie de o micã evaluare fãcutã de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, ca antena GSM sã nu mai fie construitã în cimitirul evreiesc. >>> PAGINA PAGINA A 5-A

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite pentru

ANUL 2012

L

iberalii din Petrila, conduºi de Costel Avram, au decis sã organizeze în acest an ºi în micuþa localitate minierã o Zi a Recoltei, aºa încât sã se bucure ºi petrilenii de roadele toamnei, asezonate cu un spectacol de muzicã popularã. Primarul nu a putut sã refuze cererea de amplasare a tarabelor pe domeniul public, dar a trimis manifestarea „în exil”, de teamã probabil sã nu îi „ia faþa” de tot.. >>> PAGINA 16

(gratuitãþi energie electricã), se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), NUMAI PÂNÃ în data de 24.12.2013. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

ªmenuieli pe la spate, stopate de primar

A

fost nevoie de o micã evaluare fãcutã de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, ca antena GSM sã nu mai fie construitã în cimitirul evreiesc. Asta dupã ce angajaþii din subordinea sa subliniau cã totul e legal ºi cât se poate de real. Abia acum lucrurile intrã pe un fãgaº firesc.

Tiberiu Iacob Ridzi spune cã lucrarea nu se executa corect ºi a fost practic nevoie sã vinã el însuºi din concediu, ca sã clarifice totul. „Pentru cã nu a fost respectatã autorizaþia de construcþie s-au sistat lucrãrile în cimitirul evrei-

alte solicitãri. Vom vedea exact ce vom face, dar pe acel amplasament este foarte clar cã nu se mai poate face nimic”, a mai menþionat Tiberiu Iacob Ridzi. Pânã la verificãrile fãcute de Tiberiu Iacob Ridzi,

Hunedorenii, credincioºi convinºi!

Diana MITRACHE Tiberiu Iacob Ridzi este cel care a luat la puricat actele ºi a verificat lucrarea în teren, iar acum sãpãtura din cimitrul evreiesc ce servea drept fundaþie pentru un stâlp GSM, va fi acoperitã. Sãptãmâni întregi locuitorii din apropierea cimitirului, ca ºi evreii din Petroºani nu au mai ºtiut cui sã se adreseze, dar totul pãrea atunci legal. Asta spunea clar ºi rãspicat angajatul primarului Marian Popescu, ºi nu orice angajat, ci chiar directorul tehnic, iar în argumentare a venit ºi cu actele pe care le eliberase. „Firma de telefonie mobilã a cerut o autorizaþie pentru acea zonã, i s-a dat ºi este autorizaþia de construire nr. 44 din 7.06 2013. Autorizaþia este datã în mod legal, terenul e închiriat de la Federaþia Evreiascã din România ºi cam asta este”,

S

untem un judeþ cu persoane credincioase. O relevã destul de bine numãrul mare de biserici construite deja, ori în curs de amenajare, dar ºi datele oficiale ale ultimului recensãmânt. Mai puþin de 0,3% dintre hunedoreni s-au declarat „atei” sau „fãrã religie”.

ne lãmurea Marian Popescu, directorul tehnic din Primãria Petroºani, în ziua în care locatarii de pe strada ce duce la cimitir, ca ºi evreii s-au revoltat cã sau trezit cu o groapã imensã în cimitir. Asta afirma la începutul lunii septembrie directorul din Primãria Petroºani, care profitând de lipsa primarului, plecat în concediu, grãbea lucrãrile. Acum lucrurile parcã stau altfel ºi realitatea pare din alt scenariu. Primarul

Carmen COSMAN esc ºi terenul a fost adus la starea iniþialã. Nu s-a respectat amplasamentul ºi atunci, sigur cã totul a fost stopat”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Chiar dacã angajaþii primãriei s-au fãcut cã nu vãd cã groapa era amplasatã fix în buza unui mormânt, acum reprezentanþii firmei de telefonie mobilã trebuie sã îºi scoatã o nouã autorizaþie. „Dacã vor sã facã ceva, sã facã

Inspectorii ISJ, în controale la unitãþile de învãþãmânt

S

ecuritatea în ºcoli, verificatã de inspectorii ISJ. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara au demarat o serie de verificãri la nivelul tuturor unitãþilor de învãþãmânt din judeþ. Se au în vedere mãsurile de securitate sau planurile de ºcolarizare. Monika BACIU

„Desfãºurãm o inspecþie tematicã, care presupune verificarea mediilor elevilor de la clasã, comparativ cu cele de la evaluãrile naþionale. În acest sens, am cerut conducerii unitãþilor ºcolare un raport pentru a vedea unde sunt diferenþe foarte mari între

nimic nu pãrea incorect, iar oamenii din zona cimitirul, ca ºi evreii din localitate au ajunsla disperare. Toþi s-au adresat chiar ºi instanþei, în timp ce directorul tehnic al primãriei, Marian Popescu considera cã totul e absolut în grafic.

media la evaluare ºi cea din timpul anilor ºcolari. Totodatã, dorim sã verificãm mãsurile de securitate implementate de fiecare unitate de învãþãmânt, modul de aplicare a testelor naþionale dar ºi profesorii care predau la clase”, a precizat purtãtorul de cuvânt al ISJ Hunedoara,

Marta Mate. Înainte de începerea noului an ºcolar, Ministrul Educaþiei, Remus Pricopie, a precizat cã fiecare unitate ºcolarã trebuie sã stabileascã un plan de pregãtire suplimentarã pentru elevi, pentru a creºte procentul de promovabilitate la Bac ºi Evaluarea Naþionalã. Astfel,

toate ºcolile din judeþ au fost nevoite sã stabileascã un orar paralel cu orele de curs pentru meditaþii. Prin urmare, în zilele urmãtoare reprezentanþii inspectoratului vor desfãºura mai multe controale în ºcolile din judeþ, pentru a vedea dacã au fost stabilite planurile de mãsuri pentru remedierea rezultatelor la examenele naþionale ºi dacã acestea sunt aplicate. Potrivit inspectorilor ºcolari, cele mai vizate ºcoli vor fi cele care au obþinut anul acesta rezultate slabe la examenele de Bacalaureat ºi Testarea Naþionalã.

Dacã la capitolul creºe, grãdiniþe sau instituþii pentru bãtrâni ºi nevoiaºi nu excelãm, stãm foarte bine la capitolul religie. Semn clar cã hunedorenii îºi pun (aproape) toatã speranþa în Dumnezeu. Potrivit datelor recensãmântului din anul 2011, ale cãrui rezultate finale au fost fãcute publice abia în acest an, hunedorenii cred în Dumnezeu, indiferent de religia lor. La o populaþie totalã de 418. 565 de oameni, doar 410 persoane s-au declarat atee,

adicã un procent de 0,10%. Alte 586 de persoane au bifat la capitolul „fãrã religie”, adicã 0,14% din numãrul total al populaþiei. Cei mai mulþi hunedoreni sunt ortodocºi, respectiv 337. 780 de persoane – 80,70%, urmaþi de penticostali – 15.375 – 3,67% ºi romano – catolicii sunt în procent de 3, 67% 15.367 de persoane. Alãturi de aceºtia convieþuiesc hunedoreni de alte religii, dar în procente mici. Interesant este faptul cã doar 58 de persoane din întregul judeþ au declarat cã sunt de religie mozaicã (evrei), fiind întrecuþi chiar de musulmani, în numãr de 116 persoane.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Octombrie 2013

Zeci de copii au fost internaþi în spitalele din judeþ cu afecþiuni repiratorii în ultima sãptãmânã

A

proape 100 de hunedoreni au ajuns in spital din cauza infectiilor acute respiratorii si a penumoniei. Din pacate, cei mai multi sunt copii cu varsta de pana la 14 ani. Zeci de copii au ajuns în ultima perioadã în spital ºi asta din cauza infecþiilor respiratorii. La Deva, de exemplu, Secþia de Pediatrie din cadrul Spitalului Judeþean de Urgenþã, este deja la capacitate maximã.“Faþã de aceeaºi perioadã a

anului trecut, avem mai mulþi copii internaþi, pentru cã ºi temperatura este diferitã. Toamna s-a instalat destul de repede acum. Avem bronºite, pneumonii, otite ºi tot felul de afecþiuni ale tractului respirator. Avem pacienþi din categorii diferite, de la sugari

pânã la tineri de 16 ani”, a declarat dr. Mihaela Paul, ºef Secþia de Pediatrie a Spitalului Deva. Nu trece nici mãcar o zi fãrã ca cel puþin patru copii sã ajungã la secþia de pediatrie din cadrul Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva, cu diferite afecþi-

P

R

”Este un lucru bun pentru municipiul Lupeni cã am reuºit sã aducem ISU pe raza localitãþii noastre. Vineri vom avea mai mulþi invitaþi, atât invitaþi judeþeni cât ºi naþionali ºi bineînþeles locali pentru inaugurarea sediului. La aceastã inaugurare îl aºteptãm pe domnul doctor Arafat ºi pe cei care conduc Inspectoratul situaþiilor de Urgenþã din judeþul Hunedoara”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Edilul spune cã punctul de lucru al pompierilor este o dorinþã mai veche de a sa, iar acum aceasta a devenit realitate. ”Punctul de lucru este ceva ce ne-am dorit sã facem, chiar mulþumesc celor care s-au ocupat de la ISU pentru cã au fost foarte

Luiza ANDRONACHE

La Cimpa ºi Jieþ, ºcoala a început, dar problemele au rãmas

Raed Arafat, aºteptat la Lupeni aed Arafat, aºteptat la inaugurarea oficialã a Gãrzii de Intervenþie de la Lupeni. Chiar dacã funcþioneazã de acum o sãptãmânã, vineri, 11 octombrie, la Lupeni va avea loc inaugurarea oficialã a noului sediu de pompieri ºi paramedici SMURD. La eveniment este aºteptat ºi Raed Arafat, fondatorul SMURD în România.

uni respiratorii. La fel se întâmplã ºi la Petroºani, unde numãrul celor care au suferit din cauza variaþiilor bruºte de temperaturã sau a diferenþelor mari dintre zi ºi noapte, este din ce în ce mai mare. ªi, nici la nivelul întregului judeþ

lucrurile nu sunt mai roz, mai ales cã numãrul hunedorenilor cu viroze respiratorii sau penumonii s-a dublat comparativ cu perioada similarã a anului trecut. “Sãptãmâna trecutã am avut înregistrate 1.141 cazuri de infecþii acute respiratorii, din care 370 pneumonii. Anul trecut, în aceeaºi perioadã de raportare, am avut 557 de cazuri în total”, a declarat dr. Cecilia Birãu (foto), purtãtor de cuvânt D.S.P. Hunedoara Dintre cei peste 1.100 de hunedoreni cu infecþii acute respiratorii ºi

pneumonii, cei mai mulþi, respectiv 910 sunt copii cu vârsta cuprinsã între 0 ºi 14 ani. Medicii specialiºti recomandã ca în timpul pauzelor de la ºcoalã, obligatoriu, sãlile de clasã sã fie aerisite ºi, bineînþeles sã fie respectate normele minime de igienã.

abordabili, foarte înþelegãtori ºi neau dat tot sprijinul pentru a deschide acest punct în municipiul nostru”, a mai spus edilul. La Lupeni, în Casa Muzicii, au fost relocaþi pompierii ºi paramedicii de la Uricani. Aici sunt angajate în jur de 30 de persoane care asigurã intervenþiile pentru toatã zona de vest a Vãii Jiului. Monika BACIU

rimarul de la Petrila, Ilie Pãducel, tranºeazã din nou problema ºcolilor de la Cimpa ºi Jieþ, unde localnicii au refuzat în urmã cu câteva sãptãmâni sã-ºi mai lase copii, pe motiv cã aici nu se face ºcoalã. Dupã ce edilul a fost la faþa locului ºi a stat de vorbã cu cadrele didactice ºi a fãcut ºi sesizãri la Inspectoratul ªcolar Judeþean, lucrurile nu s-au schimbat. Clasa I a început cu

doar doi elevi. “Eu îmi menþin acea poziþie pe care am luat-o atunci ºi consider cã atâta timp cât administraþia localã a fãcut tot ceea ce este neceasr pentru crearea condiþiilor, Inspectoratul ªcolar trebuie sã-ºi revizuiascã acele cadre care predau la cele douã unitãþi ºcolare, pentru cã motivul pentru care cetãþenii de acolo nu-ºi mai lasã copii la ºcolile din Cimpa ºi Jieþ, este lipsa de pregãtire a cadrelor” , a afirmat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila În urmã cu circa o

lunã, în audienþã la primarul Petrilei au venit mai mulþi pãrinþi cu un memoriu semnat de peste 20 de persoane, prin care solicitau decontarea transportului de la Cimpa ºi Jieþ pânã la Petrila, la ºcoala generalã I.D. Sîrbu. Edilul le-a rãspuns atunci cã nu este nevoie de acest lucru atât timp cât în satele lor existã ºcoli foarte bune, cu toate condiþiile. Motivarea pãrinþilor atunci a fost aceeea cã la cele douã ºcoli, de fapt nu se face carte. Luiza ANDRONACHE


Cronica V達ii Jiului | Joi, 10 Octombrie 2013

Publicitate 5


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Octombrie 2013

Prind maidanezii pentru banii primarului

Primarul Resmeriþã oferã recompense din buzunarul propriu

ª

i-a dedicat cariera în slujba cetãþenilor, cãrora le-a promis cã ei vor fi pe primul loc. Este vorba de primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, care are grijã de cetãþenii localitãþii. Acesta ºi-a pus în joc cinci salarii pentru a-i recompensa pe cei care adunã câinii maidanezi de pe strãzile localitãþii. ”În momentul de faþã, noi oamenii suntem mult mai hãituiþi decât câinii. Sunt oameni care îºi cautã hranã prin gunoaie, sunt oameni care sapã zile întregi pentru câteva kilograme de fier vechi. În acest moment, pentru a avea mai multã grijã de oameni, înainte de toate eu asta am promis cetãþenilor cã voi avea grijã de dumnealor nu de câini, am încercat sã mobilizez cetãþenii pentru a scãpa cât mai repede de câinii din oraº ºi pentru acest lucru motivez oamenii cu câte 20 de lei pentru fiecare animal pe care îl prind ºi îl aduc în centrul de protecþie a animalelor. Nu þinem zile întregi animalele în centru. Plãtim tot timpul pe loc pentru câinii pe care i-au adus oamenii. Este vorba de câini care costã 20 de lei, iar cãþeii se plãtesc cu 5 lei”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Banii pentru a-i recompensa pe cei care adunã patrupedele

provin din buzunarul propriu al edilului. Acesta spune cã a recurs la aceastã mãsurã pentru a scãpa oraºul de maidanezi, dar ºi pentru siguranþa cetãþenilor. ”Mi-am sacrificat 5 salarii ale primarului ºi banii sunt din buzunarul propriu al primarului. Eu am un contract cu cetãþenii pe care scrie clar cã primarul trebuie sã se ocupe de cetãþeni nu de câini. Am avut un caz foarte grav în municipiul nostru, pe strada Viitorului în municipiul Lupeni, o haitã de vreo 3-4 câini au muºcat o doamnã de picior, a cãzut doamna din picioare, au reuºit sã

Elevii din judeþ îºi vor testa cunoºtinþele la Lupeni

M

ediu, culturã ºi civilizaþie pe Jiul de Vest. Sâmbãtã, 26 octombrie 2013, începând cu ora 1000, la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni va avea loc Simpozionul judeþean „Mediu, culturã ºi civilizaþie pe Jiul de Vest”.

o miºte ºi de gât. Dacã nu aveam norocul sã iese vreo 3-4 cetãþeni dintr-o scarã care au alungat câinii probabil aveam aceeaºi situaþie ca la Bucureºti în cazul lui Ionuþ. Doamne fereºte se putea întâmpla o nenorocire. Eu îi sfãtuiesc pe cei care iubesc câinii sã îºi iubeascã mult mai mult copiii, sã-ºi iubeascã aproapele, sã-ºi iubeascã vecinii, sã fie foarte atenþi între ei, nicidecum sã iubim cu atâta determinare animalele”, mai spune

Simpozionul are caracter interdisciplinar, se adreseazã elevilor de gimnaziu ºi liceu ºi se va desfãºura pe mai multe secþiuni. Este vorba de secþiunea „Mediu ºi economie pe Jiul de Vest” ºi „Învãþãmânt, culturã ºi civilizaþie în zona Vulcan-LupeniUricani”. Ambele secþiuni sunt valabile atât pentru învãþãmântul gimnazial, cât ºi pentru cel liceal.

Resmeriþã. Iniþiativa edilului a dat ºi roade. Zeci de maidanezi sunt adunaþi în fiecare zi de pe strãzile localitãþii. Spre exemplu Bella Mezei, un tânãr din municipiul Lupeni a încercat sã prindã patrupedele, îsnã nu a avut sorþi de izbândã. ”Îi duc la adãpostul de câini. Sunt prea mulþi câini, muºcã ºi lumea, trebuie sã facem ceva. Am auzit cã se dau ºi bani, nu am prins pânã acum. E prima zi, oamenii fac urât, nu mã lasã sã îi prind, comenteazã”, a spus Bella Mezei. Persoanele mai experimentate au reuºit sã adune câþiva maidanezi, pentru care ºi-au încasat banii. ”Am venit sã aduc câinii din oraº pentru cã sunt mulþi ºi sunt un pericol ºi aºa mai facem ºi un ban. Sunt zile în care abia prind doi câini, iau 20 de lei pe

Lucrãrile vor fi prezentate în format electronic. Timpul alocat pentru prezentare: 8-10 min. O lucrare poate avea 1-2 elevi autori ºi 1 profesor coordonator. Monika BACIU

cei mari, 5 lei pe cei mici. E cam puþin cã poate alþii prind mai bine. Doar de acum de când primim bani prind câinii, copilul meu a fost muºcat de vreo trei ori, iar vecinii nu sunt de acord sã iau câinii de acolo. Nu pot lucra nici cu câinii pentru cã ne fugãresc oamenii. Mai le dãm mâncare, vorbim cu ei pânã îi ademenim ºi avem un laþ cu care îi prindem. Cumpãr mâncare, þigãri din banii care îi primesc. Dacã primãria nu ne dãdea bani nu mai alergam dupã ei, acum e o atragere mai bunã”, spune Dragoº Nicolae, un bãrbat care a reuºit sã prindã câþiva maidanezi ºi sã primeascã banii pentru capturã.

Câinii strânºi de pe strãzile municipiului Lupeni vor bsta o perioadã în adãpost, iar ulterior vor fi eliberaþi, nu înainte de a fi castraþi. ”Noi avem înainte de toate scopul de a-i steriliza aceºti câini, sper sã reuºim sã îi sterilizãm pentru cã nu putem sã îi lãsãm se se înmulþeascã. O cãþea fatã în jur de 8-10 cãþei ºi nu putem lãsa sã se înmulþeascã la infinit. S-a început prinderea lor de la intrarea în oraº dinspre Vulcan spre Uricani. Sper în scurt timp sã îi prindem pe toþi. Nu am spus niciodatã cã sunt de acord cu eutanasierea, dar în acelaºi timp sunt de acord ºi îmi doresc din tot sufletul ca cetãþenii sã trãiascã în cea mai mare sigurnaþã în localitate”, a mai spus edilul. Pe strãzile municipiului Lupeni au loc întreceri. Mai multe persoane aleargã dupã patrupede pentru a le prinde ca apoi sã primeascã banii pe care edilul îi oferã. Recompensa financiarã îi determinã pe locuitori sã adune maidanezii din oraº. Monika BACIU


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

Tinerii de la Lupeni primesc vineri cheile de la locuinþele ANL

C

ei 46 de tineri de la Lupeni care în urmã cu câteva sãptãmâni ºi-au ales locuinþele ANL în care vor sta, de vineri, vor primi cheile ºi contractele. Municipalitatea de la Lupeni le va înmâna acestora cheile, iar începând de vineri aceºtia vor fi proprietari cu drepturi depline. Astfel, la sfârºitul aceste sãptãmâni tinerii se vor putea muta în casã nouã. Monika BACIU ”Sunt invitaþi toþi tinerii sau tinerele familii, care ºi-au ales locuinþele, vineri în sala de consiliu pentru a li se îmnâna ºi cheile ºi contractele. Din acel moment se vor putea muta într-o casã nouã, sunt 46 de unitãþi locative, un apartament cu douã camere ºi 45 de garsoniere. Sunt tinerii care au

dorit sã aibã o locuinþã nouã ºi noi ne bucurãm cã se adaugã la cele 45 de locuinþe care le-am dat anul trecut ºi mulþumirea noastrã este cã tinerii vor putea sã locuiascã într-o locuinþã modernã. Blocul are 5 etaje ºi centralã proprie pe gaz pe fiecare scarã, are lift, blocuri moderne care nu prea existã în þarã de tip ANL. Ne bucurãm cã

noi ca administraþie localã am reuºit sã repartizãm aceste locuinþe în mod foarte transparent ºi nu am avut nicio contestaþie, nici anul trecut ºi nici în acest an, chiar ºi cei care nu au beneficiat deocamdatã, sunt pe lista de aºteptare, mai sunt vreo 10 persoane. Dacã se mai elibereazã, pentru cã au mai renunþat câteva persoane pe par-

cursul anului din motive obiective, fie cã au plecat în strãinãtate, fie s-au mutat în alte oraºe, cei care sunt pe lista de aºteptare vor beneficia ºi ei în funcþie de spaþiul rãmas liber”, a declarat Gabriel Lungu, city-managerul municipiului Lupeni. Au fost ºi cazuri în care cei care au obþinut în baza punctajului locuinþã, însã ulterior au renunþat. În acest caz, locuinþa rãmasã liberã a fost repartizatã altor persoane. ”Dintre aceºtia tineri, o singurã persoanã a renunþat din motive financiare. Chiria se calculeazã în

funcþie de metri pãtraþi, trebuie sã spunem cã la celãlalt bloc chiria e de 90 de lei pentru o garsonierã, 140 de lei pentru un apartament cu douã camere ºi 170 de lei pentru un apartament cu trei camere. O garsonierã are aproape 50 de metri pãtraþi. Sunt mici reþineri câteva persoane, dar se rezolvã ºi acest lucru pentru

Pãrinþii din judeþul Hunedoara nu angajeazã bone

D

eºi în alte oraºe mari din þarã, munca de baby-sitter este una foarte bine plãtitã ºi cãutatã, pãrinþii din judeþul Hunedoara spun ca nu au bani pentru plata unei bone timp de opt ore pe zi. Pe langa asta, ei sunt si sceptici la ideea de a-ºi lãsa copilul pe mâna unei alte persoane. Luiza ANDRONACHE În judeþ, numeri pe degetele de la o mânã persoanele calificate sã stea cu copiii în timp ce pãrinþii sunt la serviciu sau îºi vãd de treburile zilnice. Activitatea de baby-sitter este extrem de

În Valea Jiului nu mai sunt hornari

P

ompierii din Valea Jiului au din ce în ce mai multe incendii din cauza izolaþiilor electrice necorespunzãtoare ºi a surselor de cãldurã. Dar, cele mai multe în aceastã perioadã, sunt la casele care au ºi coºuri de fum. Luiza ANDRONACHE „Una din principalele cauze a incendiilor cu care ne confruntãm în fiecare an la începutul sezonului rece, este a

necurãþãrii coºurilor de fum. An de an avem de-a face cu aceastã situaþie ”, a declarat Adrian Avram, comandat Detaºamentul de Pompieri Petroºani. De altfel, pompierii

recomandã tuturor proprietarilor de case sã cureþe bine hornurile înainte de iarnã, atunci când ar trebui fãcut focul. Dar, ºi aici, oamenii au o altã problemã. În Valea

rãspânditã, nu doar în þãrile occidentale, ci ºi în oraºele mai mari ale þãrii, dar în Hunedoara nu are cerere. Totuºi, persoanele calificate, cele puþine, oferã pãrinþilor posibilitatea de a lãsa copilul acasã la ele ca la orice grãdiniþã, timp de opt ore pe zi. Cei mici beneficiazã de activitãþi didactice, hranã si activitãþi în aer liber în spaþiu de joacã amenajat în curtea casei. Totul în schimbul Jiului mai sunt puþini hornari, meseriaºi care ºtiu sã lucreze profesionist. Pe vremuri, în Colonia Petroºani, cel puþin, la început de iarnã veneau hornari de peste tot ºi îºi ofereau serviciile. Acum, nimeni nu mai este interesat de aceastã meserie ºi fiecare proprietar îºi curãþã singur coºul de fum. ªi nu o face bine, întotdeauna.

unei sume de circa 500 de lei. Dar, pãrinþii spun cã nu au curajul sã îºi lase copiii cu bonele, oricât de calificate ar fi acestea ºi mai ales, nu au bani. “Nu pot sã-mi permit sã-mi las copilul cu altcineva decât cu vreun alt membru al familiei mele. Nu îmi permit.

cã este prevãzut în contract ca cei care nu plãtesc douã luni de zile chiria ºi utilitãþile se reziliazã contractul”, a mai spus Lungu. Odatã ocupate aceste locuinþe, la Lupeni nu mai sunt alte imobile de tip ANL, însã municipalitatea are în vedere realizarea a încã douã imobile de tip ANL tot în zona Bãrbãteni.

Cu banii ãia pot sã cumpãr copilului ºi altceva”, a declarat o mãmicã. Dar, de cealaltã parte, la polul opus, în Valea Jiului sunt ºi pãrinþi care sunt foarte ocupaþi cu job-ul, spun cã ar apela la serviciile unei bone autorizate dacã ar exista vreuna aici. Dar, aceºti aomeni sunt foarte puþini, care îºi permit financiar sã facã asta.


8 Actualitate

T

„Cina Creºtinã” ajunge ºi la Petroºani

rei copilaºi ai cãror pãrinþi se zbat zi de zi pentru a le pune ceva pe masã, nu vor mai duce grija mâncãrii pentru o bunã bucatã de vreme. Cina Creºtinã, iniþiativa preºedintelui liberalilor din Petrila, prin care familii sãrace sunt ajutate în fiecare lunã, va ajunge ºi la ei. Cei trei copilaºi din Petroºani, Maria, Andrei ºi Nicoleta, care au rupt inimile multor familii dupã ce povestea lor a fost mediatizatã, au nevoie în continuare de ajutor. Pãrinþii lor au fãcut greºeala de a se împrumuta de la cãmãtari pentru cã au avut un necaz ºi au ajuns pe drumuri. Au plecat din Lupeni cu gândul cã la Petroºani îºi vor gãsi un adãpost ºi ºansa sã o ia de la capãt. Numai cã, nici în capitala Vãii Jiului n-au avut mai mult noroc ºi se zbat în sãrãcie. Cazul lor a ajuns ºi la urechile preºedintelui Asociaþiei Rosa Multiflora

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Octombrie 2013

care în colaborare cu liberalii din Petrila au demarat anul acesta o campanie de ajutorare a nevoiaºilor. Iniþiativa derulatã sub titulatura „Cina Creºtinã” vine în sprijinul sãracilor, iar acum va ajunge ºi la cei trei micuþi. „Am aflat de situaþia acestei familii ºi am considerat cã trebuie sã o ajutãm cum putem, în primul rând pentru acei copii nevinovaþi. Ei au nevoie de hranã ºi împreunã cu colegii mei de la PNL Petrila, le vom duce alimente ºi tot ceea ce putem pentru a-i face ºi pe aceºti micuþi sã zâmbeascã, mãcar pentru

o perioadã. Vine iarna ºi tatãl lor, pentru cã am înþeles cã doar el lucreazã cu ziua pe unde apucã, le asigurã mai greu cele necesare, hrana în principal. De aceea am considerat cã trebuie sã ne implicãm ºi sã-i ajutãm”, a declarat Costel Avram, preºedinte PNL Petrila.

au mai mâncat pizza pentru cã, vã spun drept, nu am avut cu ce sã le iau. Sunt conºtient cã le trebuie mai multe dar nu avem posibilitatea. Un fruct e foarte bun, o babanã o portocalã, dar nu am cum sã le iau zilnic. Eu muncesc cu ziua, nu avem altã soluþie. Cu ce bani fac punem câte ceva în oalã. Ce ne ajuta Dumnezeu, asta mâncãm. Ciorbã de cartofi, fasole sau ce o fi. Aici nu sunt condiþii sã stãm, ne încãlzim ziua la soare. Stãm într-o casã dãrãpãnatã dar ne

C

irca 75 de pensionari din Valea Jiului au primit câte un ajutor în valoare de 50 de lei de la o federaþie sindicalã la care este afiliatã ºi Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului. Chiar dacã a venit mai târziu cu câteva zile ajutorul este binevenit pentru vârstnicii cu pensii mici din localitãþile Vãii Jiului care fac parte din Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului, iar ieri oamenii ºi-au primit banii. „Am identificat 75 de pensionari de la noi care au venituri mai mici de 700 de lei, iar aceºti oameni au primit câte 50 de lei. Este un ajutor modic, însã binevenit pentru mulþi dintre noi, cei care avem pensii foarte mici. Aceºti bani au venit din partea Federaþiei Naþionale a Pensionarilor la care LSPM Valea Jiului este afiliatã, ca un

Pensionarii mineri se întâlnesc cu ministrul Muncii

M

inerii pensionari pleacã la Deva sã îi cearã sprijin ministrului muncii. Întâlnirea va avea loc la finele acestei sãptãmâni, dupã mai multe tentative pe care foºtii mineri le-au avut de a intra la minister.

cadou de Ziua Vârstnicilor. Astãzi (n.r. ieri.miercuri) i-am convocat la sediu toþi cei care beneficiazã de aceºti bani pentru a-i ridica. Sunt 37 de vârstnici din Petroºani, 10 de la Lupeni, 15 din Vulcan, 8 din Petrila ºi 5 din Aninoasa, în total 75 de persoane”, a declarat secretarul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului, Paul David. Maximilian GÂNJU

Ministrul Muncii Mariana Câmpean vine în judeþul Hunedoara, iar la întâlnire vor sã participe ºi o delegaþie de foºti mineri. Ei vor sã îi cearã sprijin ministrului, pentru ca, pe viitor sã se rezolve ºi problemele lor. „Sâmbãtã, ne vom întâlni cu doamna ministru la Deva, în jurul orei 11,00. O delegaþie de 14 persoane, condusã de domnul preºedinte Hortopan, vom participa la Deva la o întâlnire. Noi am

solicitat mai demult aceastã întrevedere, la care vom ridica probleme specifice pensionarilor. Vrem sã discutãm despre grupele de muncã, punctul de pensie, ori alte probleme sociale ºi despre biletele de bãi. Sperãm ca, de data aceasta, domana ministru sã fie mai receptivã la problemele noastre, cã noi am vãzut cum pensionarii militari au primit bani ºi nu au lucrat în condiþii grele ca minerii”, a declarat Paul David, secretar la Liga Sindicatelor Pensionarilor Mineri. Pensionarii mineri din Valea Jiului au mai încercat sã se întâlneascã ºi la Bucureºti cu ministrul Muncii, dar de fiecare datã au fost opriþi. Sâmbãtã, însã, foºtii mineri cred cã vor putea sã aibã o scurtã întrevedere în cadrul cãreia sã-i înmâneze câteva acte.

Leul pierde tot ce a câºtigat în 8 ºedinþe rdinele de O cumpãrare de valutã, venite din

B

ucurie fãrã margini Cei trei copilaºi, Nicoleta, Maria ºi Andrei au impresionat multe familii din Valea Jiului, înainte de Paºti, când cazul lor a apãrut în presã. Copilaºii au descoperit atunci ce gust are pizza, dupã ce tatãl lor a primit câteva felii dupã o zi de muncã. Le-a plãcut atât de mult încât nu-au mai avut rãbdare ca mama lor sã scoatã celofanul. „Asta e bucuria lor, când vãd câte ceva se bucurã ºi ei. Nu

Ajutoare pentru pensionarii cu venituri mici

bucurãm cã avem ceva deasupra capului. Trãim din fier, cãrãmizi de la demolãri pentru ca lor sã nu le lipseascã mâncarea”, spunea Sergiu Calo, tatãl copiilor. ªi-ar dori mai multe, o viaþã mai bunã pentru copiii lui, dar nu vrea de pomanã. Un loc de muncã stabil ar fi de ajuns încât sã nu mai ducã grija zilei de mâine. Maximilian GÂNJU

partea companiilor comerciale, au produs ieri deprecierea leului, care a pierdut tot ceea ce câºtigase în ultimele douã sãptãmâni. Cursul euro a urcat de la 4,4366 la 4,4631 lei, tendinþa de depreciere manifestându-se încã de la închiderea de marþi, când cotaþiile urcaserã în apropierea pragului de 4,44 lei. Deschiderea s-a realizat ieri în jurul nivelului de 4,45 lei, presiunea pe cumpãrarea de valutã împingând euro la aproape 4,4650 lei. La ora 14:00 cotaþiile erau de 4,4610 – 4,4640 lei.

În piaþa la termen de la Sibiu euro se tranzacþiona pe decembrie la 4,4670 lei, preþ futures în creºtere cu 0,70 bani faþã de acum douã zile. Cursul dolarului american a urcat de la 3,2682 la 3,2988 lei, iar cel al

francului elveþian de la 3,6089 la 3,6275 lei. Monedele din regiune se depreciau la rândul lor faþã de euro, însã pierderile erau mult mai mici, de circa jumãtate de procent. Moneda polonezã se tranzacþiona la 4,192 – 4,202

zloþi iar cea maghiarã la 295,3 – 296,3 forinþi. Perechea euro/dolar testa ieri, dupã circa o sãptãmânã, scãderea sub pragul de 1,35 dolari, tranzacþiile realizându-se între 1,3509 ºi 1,3602 dolari. Scãderea euro s-a pro-

Diana MITRACHE dus dupã anunþul unui oficial de la Casa Albã, conform cãruia preºedintele urma sã nominalizeze ieri pe pentru funcþia de preºedinte al Rezervei Federale americane, ceea ce a calmat pieþele financiare. Dna Yellen, care ocupã în acest moment funcþia de vice-preºedinte al Fed, este o susþinãtoare a programului de relaxare cantitativã, prin care banca centralã americanã injecteazã lunar 85 miliarde dolari în economia SUA. La Sibiu, euro se tranzacþiona pe decembrie la 1,3520 – 1,3560 iar pe martie la 1,3530 dolari, iar uncia de aur cu scadenþa lunarã cobora la 1.308 – 1.319 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00


8 Actualitate

T

„Cina Creºtinã” ajunge ºi la Petroºani

rei copilaºi ai cãror pãrinþi se zbat zi de zi pentru a le pune ceva pe masã, nu vor mai duce grija mâncãrii pentru o bunã bucatã de vreme. Cina Creºtinã, iniþiativa preºedintelui liberalilor din Petrila, prin care familii sãrace sunt ajutate în fiecare lunã, va ajunge ºi la ei. Cei trei copilaºi din Petroºani, Maria, Andrei ºi Nicoleta, care au rupt inimile multor familii dupã ce povestea lor a fost mediatizatã, au nevoie în continuare de ajutor. Pãrinþii lor au fãcut greºeala de a se împrumuta de la cãmãtari pentru cã au avut un necaz ºi au ajuns pe drumuri. Au plecat din Lupeni cu gândul cã la Petroºani îºi vor gãsi un adãpost ºi ºansa sã o ia de la capãt. Numai cã, nici în capitala Vãii Jiului n-au avut mai mult noroc ºi se zbat în sãrãcie. Cazul lor a ajuns ºi la urechile preºedintelui Asociaþiei Rosa Multiflora

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Octombrie 2013

care în colaborare cu liberalii din Petrila au demarat anul acesta o campanie de ajutorare a nevoiaºilor. Iniþiativa derulatã sub titulatura „Cina Creºtinã” vine în sprijinul sãracilor, iar acum va ajunge ºi la cei trei micuþi. „Am aflat de situaþia acestei familii ºi am considerat cã trebuie sã o ajutãm cum putem, în primul rând pentru acei copii nevinovaþi. Ei au nevoie de hranã ºi împreunã cu colegii mei de la PNL Petrila, le vom duce alimente ºi tot ceea ce putem pentru a-i face ºi pe aceºti micuþi sã zâmbeascã, mãcar pentru

o perioadã. Vine iarna ºi tatãl lor, pentru cã am înþeles cã doar el lucreazã cu ziua pe unde apucã, le asigurã mai greu cele necesare, hrana în principal. De aceea am considerat cã trebuie sã ne implicãm ºi sã-i ajutãm”, a declarat Costel Avram, preºedinte PNL Petrila.

au mai mâncat pizza pentru cã, vã spun drept, nu am avut cu ce sã le iau. Sunt conºtient cã le trebuie mai multe dar nu avem posibilitatea. Un fruct e foarte bun, o babanã o portocalã, dar nu am cum sã le iau zilnic. Eu muncesc cu ziua, nu avem altã soluþie. Cu ce bani fac punem câte ceva în oalã. Ce ne ajuta Dumnezeu, asta mâncãm. Ciorbã de cartofi, fasole sau ce o fi. Aici nu sunt condiþii sã stãm, ne încãlzim ziua la soare. Stãm într-o casã dãrãpãnatã dar ne

C

irca 75 de pensionari din Valea Jiului au primit câte un ajutor în valoare de 50 de lei de la o federaþie sindicalã la care este afiliatã ºi Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului. Chiar dacã a venit mai târziu cu câteva zile ajutorul este binevenit pentru vârstnicii cu pensii mici din localitãþile Vãii Jiului care fac parte din Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului, iar ieri oamenii ºi-au primit banii. „Am identificat 75 de pensionari de la noi care au venituri mai mici de 700 de lei, iar aceºti oameni au primit câte 50 de lei. Este un ajutor modic, însã binevenit pentru mulþi dintre noi, cei care avem pensii foarte mici. Aceºti bani au venit din partea Federaþiei Naþionale a Pensionarilor la care LSPM Valea Jiului este afiliatã, ca un

Pensionarii mineri se întâlnesc cu ministrul Muncii

M

inerii pensionari pleacã la Deva sã îi cearã sprijin ministrului muncii. Întâlnirea va avea loc la finele acestei sãptãmâni, dupã mai multe tentative pe care foºtii mineri le-au avut de a intra la minister.

cadou de Ziua Vârstnicilor. Astãzi (n.r. ieri.miercuri) i-am convocat la sediu toþi cei care beneficiazã de aceºti bani pentru a-i ridica. Sunt 37 de vârstnici din Petroºani, 10 de la Lupeni, 15 din Vulcan, 8 din Petrila ºi 5 din Aninoasa, în total 75 de persoane”, a declarat secretarul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului, Paul David. Maximilian GÂNJU

Ministrul Muncii Mariana Câmpean vine în judeþul Hunedoara, iar la întâlnire vor sã participe ºi o delegaþie de foºti mineri. Ei vor sã îi cearã sprijin ministrului, pentru ca, pe viitor sã se rezolve ºi problemele lor. „Sâmbãtã, ne vom întâlni cu doamna ministru la Deva, în jurul orei 11,00. O delegaþie de 14 persoane, condusã de domnul preºedinte Hortopan, vom participa la Deva la o întâlnire. Noi am

solicitat mai demult aceastã întrevedere, la care vom ridica probleme specifice pensionarilor. Vrem sã discutãm despre grupele de muncã, punctul de pensie, ori alte probleme sociale ºi despre biletele de bãi. Sperãm ca, de data aceasta, domana ministru sã fie mai receptivã la problemele noastre, cã noi am vãzut cum pensionarii militari au primit bani ºi nu au lucrat în condiþii grele ca minerii”, a declarat Paul David, secretar la Liga Sindicatelor Pensionarilor Mineri. Pensionarii mineri din Valea Jiului au mai încercat sã se întâlneascã ºi la Bucureºti cu ministrul Muncii, dar de fiecare datã au fost opriþi. Sâmbãtã, însã, foºtii mineri cred cã vor putea sã aibã o scurtã întrevedere în cadrul cãreia sã-i înmâneze câteva acte.

Leul pierde tot ce a câºtigat în 8 ºedinþe rdinele de O cumpãrare de valutã, venite din

B

ucurie fãrã margini Cei trei copilaºi, Nicoleta, Maria ºi Andrei au impresionat multe familii din Valea Jiului, înainte de Paºti, când cazul lor a apãrut în presã. Copilaºii au descoperit atunci ce gust are pizza, dupã ce tatãl lor a primit câteva felii dupã o zi de muncã. Le-a plãcut atât de mult încât nu-au mai avut rãbdare ca mama lor sã scoatã celofanul. „Asta e bucuria lor, când vãd câte ceva se bucurã ºi ei. Nu

Ajutoare pentru pensionarii cu venituri mici

bucurãm cã avem ceva deasupra capului. Trãim din fier, cãrãmizi de la demolãri pentru ca lor sã nu le lipseascã mâncarea”, spunea Sergiu Calo, tatãl copiilor. ªi-ar dori mai multe, o viaþã mai bunã pentru copiii lui, dar nu vrea de pomanã. Un loc de muncã stabil ar fi de ajuns încât sã nu mai ducã grija zilei de mâine. Maximilian GÂNJU

partea companiilor comerciale, au produs ieri deprecierea leului, care a pierdut tot ceea ce câºtigase în ultimele douã sãptãmâni. Cursul euro a urcat de la 4,4366 la 4,4631 lei, tendinþa de depreciere manifestându-se încã de la închiderea de marþi, când cotaþiile urcaserã în apropierea pragului de 4,44 lei. Deschiderea s-a realizat ieri în jurul nivelului de 4,45 lei, presiunea pe cumpãrarea de valutã împingând euro la aproape 4,4650 lei. La ora 14:00 cotaþiile erau de 4,4610 – 4,4640 lei.

În piaþa la termen de la Sibiu euro se tranzacþiona pe decembrie la 4,4670 lei, preþ futures în creºtere cu 0,70 bani faþã de acum douã zile. Cursul dolarului american a urcat de la 3,2682 la 3,2988 lei, iar cel al

francului elveþian de la 3,6089 la 3,6275 lei. Monedele din regiune se depreciau la rândul lor faþã de euro, însã pierderile erau mult mai mici, de circa jumãtate de procent. Moneda polonezã se tranzacþiona la 4,192 – 4,202

zloþi iar cea maghiarã la 295,3 – 296,3 forinþi. Perechea euro/dolar testa ieri, dupã circa o sãptãmânã, scãderea sub pragul de 1,35 dolari, tranzacþiile realizându-se între 1,3509 ºi 1,3602 dolari. Scãderea euro s-a pro-

Diana MITRACHE dus dupã anunþul unui oficial de la Casa Albã, conform cãruia preºedintele urma sã nominalizeze ieri pe pentru funcþia de preºedinte al Rezervei Federale americane, ceea ce a calmat pieþele financiare. Dna Yellen, care ocupã în acest moment funcþia de vice-preºedinte al Fed, este o susþinãtoare a programului de relaxare cantitativã, prin care banca centralã americanã injecteazã lunar 85 miliarde dolari în economia SUA. La Sibiu, euro se tranzacþiona pe decembrie la 1,3520 – 1,3560 iar pe martie la 1,3530 dolari, iar uncia de aur cu scadenþa lunarã cobora la 1.308 – 1.319 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Octombrie 2013

Cãderile de roci ºi neîntreþinerea cãilor de acces,

Principalele cauze ale accidentelor de muncã din minerit

S

ancþiuni pentru deficienþe la unitãþile miniere. Inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncã Valea Jiului au aplicat luna trecutã mai multe sancþiuni în domeniul minier pentru deficienþele identificate în urma verificãrilor. 10 mii de lei a plãtit Complexul Energetic Hunedoara pentru cele douã abateri. Monika BACIU

”În ceea ce priveºte aceste controale, în lunile august ºi în septembrie s-au fãcut controale la toate unitãþile nu doar din Complex ci ºi de la SNIMVJ, au fost constatate deficienþe care din fericire nu au fost foarte grave, au fost constatate destule deficienþe care au dus ºi la mai multe sancþiuni. Au fost aplicate douã sancþiuni contravenþionale în valoare de 10000 de lei ºi urmeazã în continuare sã facem verificarea mãsurilor ºi sã urmãrim cum se realizeazã mãsurile dispuse care sunt

mai importante ºi de care depinde siguranþa oamenilor”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului. Sancþiunile au fost aplicate pentru neîntreþinerea cãilor de acces ºi a altor cãi de circulaþie. Potrivit reprezentanþilor ITM neîntreþinerea cãilor de acces ºi cãderile de roci sunt principalele cauze ale producerii accidentelor de muncã din subteran. ”Cele douã sancþiuni au fost aplicate în special pentru neîntreþinerea cãilor de acces, neîntreþinerea cãilor

de circulaþie ºi neîntreþinerea corespunzãtoare a echipamentelor de muncã, pentru cã nu de puþine ori din cauza neîntreþineri echipamentelor miniere ºi a depozitari necorespunzãtoare a materialelor au avut loc accidente. Având în vedere faptul cã sunt din ce în ce mai puþini angajaþi ºi la unitãþile care au desfãºurare pe orizontalã, verticalã pe zeci de kilometrii cum sunt unitãþile de la Lupeni, Livezeni, Lonea unde activitatea nu

Debranºãri ba, rebranºãri da

D

upã ce societatea de termoficare din Petroºani a reluat furnizarea agentului termic pentru încãlzirea locuinþelor ºi a apei calde menajere s-a pus punct ºi solicitãrilor de debranºare. De fapt, cereri de acest gen nu mai sunt primite încã de la mijlocul lunii septembrie. În ceea ce priveºte cererile de rebranºare la sistemul centralizat de încãlzire acestea încã mai pot fi depuse la sediul societãþii. Mircea NISTOR

“Debranºãri nu mai efectuãm din data de 15 septembrie deoarece unor astfel de lucrãri trebuie sã li se punã

punct cu o lunã de zile înainte de a relua furnizarea agentului termic. În ceea ce priveºte rebranºãrile, acestea vor mai putea fi efectuate pentru cã ne dorim ca tot mai mulþi cetãþeni sã

revinã la sistemul centralizat de termoficare. În parantezã fie spus acesta este ºi mult mai ieftin decât încãlzirea pe gaz sau cea pe curent electric. Pe de altã parte, îi sfã-

tuim pe oameni sã opteze pentru branºamente ºi contorizãri individuale, astfel urmând a achita doar contravaloarea exactã a agentului termic ºi apei calde consummate”, a precizat Virgil Briciu, ºef Serviciu Relaþii cu Publicul în cadrul SC Termoficare SA Petroºani. Valoarea lucrãrilor de realizare a unei instalaþii separate de termoficare sau apã caldã, plus contorul, se situeazã între 1.600 ºi 2.000 de lei.

se desfãºoarã într-un loc ci pe 30 de kilometri pe diverse orizonturi. Datoritã faptului cã este un deficit de personal mai ales în ceea ce priveºte manipularea utilajelor, nu mai existã brigãzile pe care le ºtiam în numãr suficient, de întreþinere, de transport materiale, toþi cei din abataj trebuie sã facã toate aceste activitãþi. Automat întreþinerea cailor miniere ºi a cãilor de acces în abataje lasa de dorit, transportul de materiale se face cu depozitarea cât mai aproape de locul de muncã. Brigada respectivã îºi duce materialele cât mai aproape de locul de muncã astfel încât îngreuneazã ºi accesul spre echipamente pentru a putea face verificarea echipamentelor de muncã”, a mai precizat sursa citatã. Din fericire, deficienþele identificate nu au fost atât de grave încât sã punã în pericol viaþa lucrãtorilor. ”Nu se pune în proble-

ma a se pune în pericol viaþa lucrãtorilor pentru cã deficienþele nu au fost de naturã atât de gravã încât sã se considere un pericol iminent. Singura problemã care se reflectã ºi în situaþia accidentelor de muncã este faptul cã nu se întreþin cãile de circulaþie corespunzãtoare, cele mai multe accidente la ora actualã la unitãþile miniere au drept cauzã cãderea lucrãtorului de la acelaºi nivel prin alunecare pentru cã calca pe marginea transportorului sau faptul cã calea de acces este umedã sau plinã de materiale ºi pentru cã mai trebuie sã-ºi transporte ºi singuri materialele, cele mai multe accidente, care nu sunt grave dar sunt accidente, sunt cele legate de accesul spre aceste locuri miniere ºi de transportul de materiale care se face greoi ne fiind o cale de circulaþie care sã asigure ºi o înãlþime ºi o întreþinere a cãii de circulaþie corespunzãtoare, se produc accidente nu foarte grave dar se produc aproape zilnic accidente din aceste cauze. Nu putem spune cã aceste deficienþe neapãrat pot duce la accidente mortale dar duc la accidente destul de multe cu incapacitate temporarã de muncã”, a mai spus Ileana Bodea. Inspectorii ITM poartã mereu discuþii ºi efectueazã verificãri la unitãþile miniere pentru ca viaþa angajaþilor, dar ºi desfãºurarea producþiei sã nu fie afectatã.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

Ameninþaþi cu debranºarea din cauza asociaþiei Maidanezi englezi

D

in cauza asociaþiei de proprietari, sute de oameni riscã din nou sã rãmânã fãrã apã, chiar dacã au plãtit. Culmea! Asociaþia este chiar în blocul directorului de la ape, el însuºi urmând sã rãmânã din nou fãrã apã, din cauza neregulilor. Diana MITRACHE

Nu e prima datã când sute de apartamente stau fãrã apã din vina celor ce gestioneazã asociaþia de proprietari de pe Strada Aleea Poporului din Petroºani. Dupã ce un om din conducere a murit, iar

Anunþ Municipiul Lupeni cu sediul în Lupeni, strada Revoluþiei nr. 2, judeþul Hunedoara, cod fiscal 4375046, telefon 0254/ 560725, fax 0254/ 560515, e- mail: lupeni@petrosani.astra l.ro, organizeazã în data de 31.10.2013 licitaþie publicã în vederea închirierii pe o perioadã de 10 ani a activului „Centru de recuperare (fosta Popicãrie)” cu destinaþia de corp administrativ, înscris în C.F. nr. 60754 Lupeni, nr. cad. 797, compus din construcþie pe fundaþie de beton, pereþi de cãrãmidã în suprafaþã construitã de 430 m2 (compusã din parter 1 camerã, 2 holuri, centralã termicã, 2 grupuri sanitare, 2 magazii, etajul 1 com-

cel care s-a ocupat oficial de locatari, Mircea Petroºca e de negãsit, oamenii sunt din nou pe punctul de a rãmâne fãrã apã, pentru cã, deºi au venit alþii la conducere, cei de la ape nu au încasat niciun leu. Asta în condiþiile în care o parte dintre locatari ºia plãtit lunã de lunã factura.

„Nu s-a mers înainte deloc. Din contrã, au crescut datoriile ºi nu pot lãsa în asociaþia din blocul în care locuiesc eu, ca oamenilor sã continue sã creascã datoriile, în condiþiile în care pentru 50 de lei le opresc apa la alþii”, a declarat Costel Avram, directorul SC Apa Serv VJ. Mai mult, Costel Avram spune cã acum, cei care conduc asociaþia sunt vecini cu el ºi au datorii uriaºe. „E inadmisibil ce se întâmplã acolo. Încã nu e o conducere, iar cei care conduc

pus din 13 camere, 1 grup sanitar ºi 1 hol) ºi teren aferent în suprafaþã totalã de 1221 m2 , situat în municipiul Lupeni, str. I.L. Caragiale, nr. 2 A, aparþinând domeniului privat al Municipiului Lupeni, în vederea desfãºurãrii activitãþii de cazare. Documentaþia pentru licitaþie se poate procura de la Biroul Achiziþii, Investiþii, Lucrãri, Patrimoniu din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni . Chiria lunarã va fi stabilitã în urma licitaþiei pornindu-se de la suma de 10.000 lei/ lunã, pentru întregul activ, stabilitã prin Hotãrârea Consiliului Local al municipiului Lupeni nr. 87/ 2013 privind închirierea prin licitaþie publicã a activului cu destinaþia de corp administrativ -

„Centru de recuperare (fosta Popicãrie)” înscris în C.F. nr. 60754 Lupeni, nr. cad. 797. Pentru participare la licitaþie, ofertantul trebuie sã constituie garanþia de participare în valoare de 6.000 lei în contul RO57TREZ3685006 XXX002503 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct la casieria Primãriei municipiului Lupeni ºi sã îndeplineascã condiþiile cerute în documentaþia de atribuire. Preþul documentaþiei de atribuire este de 50 lei ºi se va achita în contul RO20TREZ3685004 XXX002493 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct, la casieria Primãriei municipiului Lupeni, de la adresa mai sus menþionatã. Criteriul care va fi aplicat pentru

sunt cei mai mari datornici din asociaþie”, a adãugat Costel Avram. Fãrã apã vor rãmâne ºi cei care îºi plãtesc lunar factura ºi nu ºtiu cum sã mai scape de calvarul numit asociaþie de proprietari. „Vom cere de la noua conducere sã ne spunã care scãri sunt la zi cu plata facturii ºi ele nu vor fi debranºate. Dar ceilalþi, da. Trebuie sã existe acel spririt cetãþenesc. Trebuie sã gãseºti la bloc soluþiile ºi sã îi pui pe ceilalþi sã plãteascã. Ce sã fac?”, susþine directorul de la Ape. Asociaþia are datorii foarte mari ºi Costel Avram spune cã totul e acum gestionat de unul dintre cei mai mari datornici, vecin de scarã chiar cu el. Pânã lucrurile vor fi clarificate, oamenii riscã din nou sã stea fãrã apã la robinet. atribuirea contractului de închiriere este: cel mai mare nivel al chiriei. Informaþiile privind condiþiile de eligibilitate, precum ºi capacitatea economico-financiarã pe care trebuie sã le îndeplineascã ofertantul se gãsesc în documentaþia de licitaþie. Ofertele redactate în limba românã se vor depune la Registratura Primãriei municipiului Lupeni pânã în data de 31.10.2013 ora 900. Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 31.10.2013 ora 1000 la sediul Primãriei municipiului Lupeni. Relaþii suplimentare se pot obþine la telefon 0254 – 560725, 560504, interior 213. Primar, Cornel RESPERIÞÃ

M

aidanezii de la Petroºani devin englezi, norvegieni, finlandezi. Asta cu ajutorul unei asociaþii, care a fãcut tot posibilul sã îi dea spre adopþie. Asta dacã nu îi ia vreun localnic sã îi ducã în gospodãrie. Diana MITRACHE Câinii adunaþi în adãposturi au ºanse sã devinã „cetãþeni” ai altor þãri europene. Totul a fost posibil dupã ce oamenii de la un adãpost din Colonia Petroºani au pus anunþuri, iar englezii sunt primii care au rãspuns invitaþiei. Astfel, cel puþin 20 de maidanezi vor ajunge englezi cu acte în regulã. „Sunt interesaþi oamenii sã îi adopte. Numai luna trecutã am dat 40 de câini la localnici, cu contract. În luna asta pleacã spre adopþie în Anglia, la primul transport 20. Aici am dat la Lonea, Petrila, Lupeni, Aninoasa, Iscroni, Vulcan, Livezeni, Maleia, Jieþ, Cimpa. Fiecare a venit ºi a luat câte unul sau doi, steriliza-

þi”, spune Viorel Stoica, directorul adãpostului Love animals. Celelalte contracte cu strãinãtatea sunt în stadiul de perfectare, iar dacã adãposturile particulare cum este „Love animals” reuºesc sã dea câinii spre adopþie, de la adãpostul din Petroºani nu a fost adoptat niciun maidanez în ultima vreme. Cuºtile sunt supraaglomerate ºi medicul veterinar spune cã nu vin oamenii sã îi ia acasã. „Nu am avut doritori. Noi i-am

deparazitat, i-am vaccinat, dar degeaba, cã aici nu vine nimeni sã îi adopte”, a spus Nina Pãdure, medicul veterinar de la adãpostul din Petroºani.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Octombrie 2013

Prima facturã plãtitã prin pay-point la apã

N

u mai e nevoie sã stãm la cozi ca sã ne plãtim apa. Locuitorii din Valea Jiului au de miercuri de la prânz posibilitatea sã achite factura la orice punct de încasare. Primul care a a plãtit astfel a fost Costel Avram. Diana MITRACHE Vreo 50 de lei avea de plãtit Costel Avram pentru cosnumul de apã înregistrat în locuinþa sa proprietate personalã de pe strada

Maleia ºi a achitat suma la un pay-point. A fost astfel primul client care a uzat de noul serviciu pus la dispoziþia clienþilor Apa Serv din Valea Jiului, începând de miercuri.

„Dupã cum am promis, începând de azi am gãsit o altã posibilitate de a plãti pentru cetãþenii din

Valea Jiului, factura la apã. Important este sã plãteascã ºi acum sa semnat contractul ºi se poate plãti prin pay

point”, a spus Costel Avram, director general la SC Apa Serv,dupã ce ºi-a achitat factura la un market din Petroºani. Nu numai cei din Petroºani pot achita factura la astfel de puncte de încasare, ci este posibil acest lucru pentru toþi locuitorii Vãii Jiului. „În Valea Jiului sunt zeci de locaþii, deci oamenii pot sã plãteascã, fãrã a mai merge sã stea la rând la casieriile SC Apa Serv. Încercãm sã gãsim alternative sã putem plãti ºi la alte bãnci, pentru ca

oamenii sã plãteascã mai uºor”, a mai adãugat Avram. Potrivit celor de la Apa Serv, în Vulcan sunt 14 centre de încasãri, în Uricani 3, la Petroºani 19, Petrila 10, Lupeni 23 ºi la Aninoasa 5. Terminalele sunt instalate în diferite magazine ce au programe de lucru prelungite, aºa încât oricine are o facturã emisã de Apa Serv sã poatã plãti. În dezavantaj vor fi totuºi cei care sunt înscriºi în asociaþiile de proprietari.

Moldovan, inspector în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcþii al judeþului Hunedoara. Legal, pentru a obþine o autorizaþie de construcþie sau de demolare a unor pereþi interiori ar fi necesarã obþinerea mai multor acte ºi aprobãri, de la Inspectoratul de Stat în Contrucþii ºi de la

primãria pe raza cãreia sunt arondaþi “demolatorii”. Deoarece obþinerea acestor acte costã foarte mult, cei mai mulþi oameni sar peste aceastã etapã, riscând sã fie amendaþi. Ce-i drept, pânã în prezent, contravenienþii “taxaþi” pot fi numãraþi pe degetele unei singure mâini.

Brambureala renovãrilor

M

ulþi dintre locuitorii Vãii Jiului ºi-au reamenajat apartamentele fãrã a þine cont de vreun proiect sau de necesitatea obþinerii actelor necesare unei autorizaþii de construcþie. Oamenii ºi-au zidit vechile uºi, ºiau fãcut altele, ºi-au lichidat cãmãrile, ºi-au zidit balcoanele sau au dãrâmat unii dintre pereþi. Chiar ºi pe cei de rezistenþã, fãrã a avea autorizaþii în acest sens… Mircea NISTOR Prin urmare, în cazul producerii unui cutremur multe dintre imobilele din Vale s-ar putea confrunta cu unele probleme. În principiu, cele mai

afectate ar urma sã fie blocurile cu mai multe nivele, în acestea lucrãrile de reconstrucþie fiind executate “la greu”. “Potrivit Legii 50, înainte de demararea unor lucrãri în locuinþe sau

în apartamente, trebuie realizat un proiect (care poate fi aprobat, sau nu), apoi urmeazã obþinerea unor avize, efectuarea unei expertize ºi abia apoi poate veni aprobarea derulãrii

Uite bulina, nu-i bulina…

S

eismele tectonice din ultimele zile au ridicat, din nou, problema clãdirilor cu risc ridicat de prãbuºire în urma producerii unui cutremur. Aici trebuie menþionat faptul cã, spre deosebire de alte localitãþi din þarã, în întreaga Vale a Jiului (în Petroºani) exista o singurã clãdire marcatã cu celebra bulinã roºie. Mircea NISTOR

Mai exact, care era înscrisã drept un imobil considerat cu risc seismic ridicat de prãbuºire. Între timp ºi aceastã clãdire a fost declasatã adicã i-a fost retrasã bulina. În general, în cazul producerii unui cutremur cele mai afectate ar urma sã fie clãdirile mai vechi.

Cele mai multe dintre acestea se aflã în cartierul petroºenean Colonie, având o vechime de circa o sutã de ani. Totuºi, reprezentanþii Inspectoratului de Stat în Construcþii susþin cã

ºi acestea sunt sigure. Asta, în cazul în care nu s-a lucrat la structura lor de rezistenþã…

lucrãrilor respective. Aproape nimeni, însã, nu procedeazã în acest mod. Obþinerea tuturor aprobãrilor necesare costã destul de mult dar amenzile sunt foarte mari în cazul celor care deruleazã operaþiuni de renovãri de apartamente fãrã a intra în posesia tuturor avizelor necesare”, a precizat Adrian


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Octombrie 2013

„Urmãrit de canadieni” a cerut ajutorul primarului din Petroºani

A

udienþele de la Primãria Petroºani capãtã accente tragi – comice, mai ales atunci când la uºa primarului se prezintã unii cetãþeni mai „zguduiþi” de la atâta activitate seismicã. Iar dacã pentru cei mai mulþi problemele stringente le reprezintã lipsa unei locuinþe sau a unui loc de muncã, pentru alþii – din fericire mult mai puþini – spionajul este în floare! ªi cine sã îi ajute dacã nu edilul – ºef al urbei?! Carmen COSMAN Tot mai mulþi locuitori ai municipiului Petroºani fac coadã la uºa primarului în ziua când acesta acordã audienþe. Unii cu probleme reale, alþii cu probleme… la fel de reale, dar numai

pentru ei. De exemplu, recent la Primãrie a venit un cetãþean din Petroºani, despre care se cam ºtie cã ar avea ceva probleme psihice, care i-a spus primarului nici mai mult – nici mai puþin decât cã este urmãrit de canadieni! „Am avut un caz nu demult,

un bãrbat care spunea cã îl spioneazã canadienii. Am discutat cu el, am încercat sã îi explicãm cã nu e de competenþa noastrã”, a declarat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Cei mai mulþi însã, cautã o locuinþã sau un loc de muncã, iar

edilii încearcã sã îi ajute în mãsura posibilitãþilor. „Majoritatea dintre ei vin cu probleme legate de locuri de muncã ºi de locuinþe. Sigur, mai sunt ºi alte probleme legate de relaþiile cu vecinii sau

Ambasadori „de onoare” ai Petroºaniului

P

este 100 de persoane au titlul de „Cetãþean de Onoare” al municipiului Petroºani. Cei mai mulþi sunt localnici, oameni care au fãcut ceva deosebit în diverse domenii, fie cã ne referim la activitatea culturalã sau socialã. Alþii în schimb sunt personalitãþi ale vieþii publice ori culturale din România, pe care Petroºaniul i-a apreciat atât de mult încât a decis sã-i denumeascã „Cetãþeni de Onoare”, evident prin distincþiile aferente. Carmen COSMAN Au contribuit la viaþa culturalã, socialã ori publicã din România ºi, ca o recunoaºtere a acestor merite, au devenit ºi „Cetãþeni de Onoare” ai municipiului Petroºani. Municipalitatea care a decis acordarea acestor distincþii i-a considerat ºi buni

ambasadori ai Petroºaniului, aºa încât sã ducã în þarã sau afarã numele municipiului renumit pânã nu demult doar pentru minerii lui. Acum, la Petroºani sunt aproape 110 Cetãþeni de Onoare. Printre ei sunt ºi veteranii de rãzboi, dar ºi cei 29 de salvatori minieri recompensaþi ºi de Preºedintele Traian Bãsescu pentru

intervenþia lor extrem de dificilã în timpul tragediei de la Petrila din 15 noiembrie 2008. Dacã cei mai mulþi sunt localnici, alþii sunt personalitãþi ale vieþii publice din România, pe care Petroºaniul i-a recompensat. Printre aceºtia se numãrã regizorul Cãlin Peter Netzer, deþinãtor al trofeului "Ursul de Aur" pentru filmul „Poziþia copilului”, nãscut la Petroºani în 1975, dar a emigrat împreunã cu familia în Germania în anul 1983. Tot „Cetãþean de Onoare” este ºi criticul Nicolae Manolescu, ambasadorul României la UNESCU, dar ºi Sorana Georgescu Gorjan,

fiica lui ªtefan Georgescu Gorjan, inginerul care a turnat la Petroºani Coloana Infinitului. ªi Regele Mihai I a primit aceastã distincþie cu ani în urmã, ca o recunoaºtere a personalitãþii sale pregnante în istoria României ºi a demersurilor fãcute de aces-

încãlcãri de proprietãþi sau drepturi de proprie, care vin spre noi, ºi sigur cu situaþii medicale, legate de ajutoarele de urgenþã. În ceea ce priveºte locuinþele, avem peste 300 de persoane pe lista de aºteptare, dar

nu putem sã le satisfacem decât în momentul în care se renunþã la un contract de închiriere, pentru cã nu am mai reuºit sã facem alte construcþii”, a mai spus Iacob – Ridzi.

ta pentru integrarea þãrii noastre în Uniunea Europeanã, dar ºi Prinþul Paul al României a primit aceeaºi distincþie. Sunt doar câteva dintre numele rãsunãtoare de pe o lungã listã, iar autoritãþile mãrturisesc cã, pe lângã meritele incontestabile ale acestora, personalitãþile premiate sunt ºi buni

ambasadori ai zonei. „Dacã ne referim la cei cãrora le-au fost conferite aceste titluri pe perioada mandatului meu, cu siguranþã da (n.r. au fost ambasadori ai Petroºaniului). Cel puþin la nivel de percepþie în legãturã cu zona noastrã, lucrurile s-au schimbat ºi sunt convins cã acolo unde au ocazia sã vorbeascã despre Petroºani ºi Valea Jiului o fac cu siguranþã la modul pozitiv”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Acesta spune cã ºi vizitele în zonã ale Cetãþenilor de Onoare ori declaraþiile acestora ajutã Valea Jiului din punct de vedere al imaginii.


14 Program & Horoscop

10:45 Oameni care au schimbat Lumea 11:00 Tezaur folcloric (r) 11:50 Pe scurt despre orice 12:00 Cãlãtor pe viaþã 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r) 18:15 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mãrul discordiei

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 O nouã ºansã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Experimentul Philadelphia 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Las fierbinþi 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 The Walking Dead

21 martie *** 20 aprilie Vã simþiþi în formã ºi aveþi mari ºanse de reuºitã pe toate planurile. Aveþi tendinþa sã fiþi capricios, ceea ce poate determina o rãcire a relaþiilor cu persoana iubitã. Nu vã grãbiþi sã vorbiþi ºi sã acþionaþi! Acceptaþi sprijinul unei rude mai în vârstã.

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 21:15 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Faci faþã, faci bani Asta-i România! (r) WOWbiz

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Franþa 0:45 Digisport Show

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Reuºiþi sã vã faceþi remarcat în societate. Farmecul personal vã ajutã sã încheiaþi afaceri profitabile pe termen lung. Nu fiþi cusurgiu cu partenerul de viaþã, pentru cã riscaþi sã vã certaþi. Evitaþi speculaþiile financiare!

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

S-ar putea sã aveþi dificultãþi pe plan sentimental ºi financiar. Nu vã enervaþi! Aveþi ºanse sã o scoateþi la capãt, dacã reuºiþi sã vã pãstraþi calmul. Ascultaþi sfaturile prietenilor apropiaþi.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa survin evenimente neprevãzute care pot sã vã dea peste cap toate planurile. S-ar putea sã plecaþi într-o delegaþie, spre nemulþumirea partenerului de viaþã. Pãstraþi-vã calmul ºi fiþi mai înþelegãtor.

Dimineaþa dovediþi cã sunteþi perseverent ºi pus pe fapte mari. La serviciu, evitaþi discuþiile care pot duce la certuri. Dupã-amiazã vã înþelegeþi foarte bine cu copiii ºi cu persoanele mai tinere din anturaj. Nu faceþi promisiuni pe care nu sunteþi sigur.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Se anunþã o zi foarte bunã, cu realizãri importante pe plan social ºi material. Profitaþi de ºansele care vi se oferã, dar nu forþaþi lucrurile! Aveþi ocazia sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

aprile

22

Astãzi aveþi o creativitate ieºitã din comun. Încercaþi sã o folosiþi la serviciu ºi în afaceri! Þineþi cont de sfaturile unei rude mai în vârstã. Relaþiile sentimentale pot fi foarte bune dacã nu îi faceþi reproºuri nemeritate persoanei iubite. 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Conspiraþia iataganelor

21

Astãzi pot avea loc evenimente deosebite, care vã schimbã viaþa în bine. Dimineaþa munciþi serios ºi reuºiþi sã vã afirmaþi pe plan social ºi profesional. Spre searã, luaþi o decizie importantã într-o problemã sentimentalã.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Aveþi un succes deosebit într-o cãlãtorie de afaceri. Fiþi îngãduitor cu cei care vã însoþesc. Dupã-amiazã reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã mai veche.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi iritat. Nu este exclus sã fiþi nedelicat cu persoana iubitã ºi sã declanºaþi o ceartã. Evitaþi afacerile ºi întâlnirile cu prietenii. O persoanã mai în vârstã vã apreciazã.

21 ianuarie *** 20 februarie

La serviciu munciþi cu atâta entuziasm încât reuºiþi sã atrageþi invidia colegilor. Faptul cã acordaþi o mare importanþã carierei poate duce la discuþii cu persoana iubitã. Fiþi mai înþelegãtor cu partenerul de viaþã.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Dorinþa de câºtiguri materiale vã face sã neglijaþi relaþiile sentimentale. Nu este exclus chiar sã vã certaþi cu partenerul de viaþã. Nu luaþi decizii pripite. Cãutaþi un compromis între planul financiar.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Octombrie 2013

Casa Pollicino a împlinit 5 ani

C

asa Pollicino din municipiul Petroºani a împlint marþi, 8 octombrie, 5 ani de la data la care a fost datã în folosinþã. Pentru amenajarea acesteia a fost necesarã suma de 500.000 de euro, banii având ca provenienþã exclusivã Italia. Mircea NISTOR Fondurile au venit din partea unor firme sau asociaþii umanitare italiene, printre acestea numãrându-se Fundaþia Cariverona care a contribuit cu 120.000 de euro, Assindustria Belluno secþia construcþii care a oferit 30.000 de euro, sau Centrul de servicii pentru voluntari Belluno

care a finanþat proiectul cu alþi 20.000 de euro. Pentru a marca vârsta de 5 ani a instituþiei, copiii au pregãtit un program artistic, urmatã de o petrecere. “Cei peste 70 de copii de care ne ocupãm au participat cu entuzi-

asm la aceastã petrecere organizatã cu ocazia împlinirii a 5 ani de la data la care am pornit, împreunã, la drum. Parcã ieri am inaugurat acest sediu, zilele trecând extrem de repede, dar cu folos, în special pentru cei mici ºi pãrinþii lor”, a declarat Florentina Presecan, coordonatorul activitãþii de la Casa Pollicino. La manifestare a fost prezent ºi primarul municipiului Petroºani. “Mã bucur cã am participat la aceastã serbare dedicatã împlinirii celor 5 ani de existenþã a Casei Pollicino. Tot ceea ce avem aici, în acest centru

Restricþii apã!

unic în Valea Jiului, se datoreazã unor oameni cu suflet mare care au venit din Italia ºi au investit bani în înfiinþarea acestui centru destinat copiilor cu dizabilitãþi sau celor proveniþi din familii cu probleme materiale sau sociale”, a spus Tiberiu Iacob – Ridzi. La Casa Pollicino, în cadrul centrului de zi pentru copiii cu dizabilitãþi, singurul de acest fel din Valea Jiului, sunt asistaþi peste 30 de minori sau tineri, cu vârste cuprinse între 3 ºi 24 de ani. Altor 35 de minori cu probleme familiale, angajaþii instituþiei le oferã asistenþã pentru nu a abandona ºcoala.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru joi, 10 octombrie 2013, în oraºul Lupeni, 10:00 - 16:00. Zona afectatã Calea Brãii, Oraº Vechi. Motivul restricþiei remediere pierdere zona ªcolii Generale Nr. 3 - Calea Brãii. Mulþumim pentru înþelegere. Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani

Vânzãri

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645, 0726.463.456

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Octombrie 2013

De fricã sã nu îi ia faþa

Primarul Pãducel a trimis în „exil” Ziua recoltei organizatã de Costel Avram

L

iberalii din Petrila, conduºi de Costel Avram, au decis sã organizeze în acest an ºi în micuþa localitate minierã o Zi a Recoltei, aºa încât sã se bucure ºi petrilenii de roadele toamnei, asezonate cu un spectacol de muzicã popularã. Primarul nu a putut sã refuze cererea de amplasare a tarabelor pe domeniul public, dar a trimis manifestarea „în exil”, de teamã probabil sã nu îi „ia faþa” de tot. Carmen COSMAN Chiar dacã toate manifestãrile din Petrila au loc pe strada principalã, oricât de kitsch-oase ar fi, aºa încât sã permitã participarea unui numãr cât mai mare de comercianþi ºi vizitatori, nu acelaºi lucru se va întâmpla ºi cu Ziua Recoltei, care va avea loc sâmbãtã, 12 octombrie. Motivul este simplu: nu primãria organizeazã sãrbãtoarea toamnei, ci liberalii conduºi de Costel Avram. Iar primarul Ilie Pãducel s-a pus de-a curmeziºul dorinþei liberalilor ºi a decis sã punã la dispoziþia organizatorilor doar strada Minei, mult mai micã ºi mai

îngustã. Asta deºi a fost pregãtit ºi un spectacol de muzicã popularã, la care invitat special este renumita interpretã Sofia Vicoveanca, pentru care este nevoie ºi de amplasarea unei scene pe care sã evolueze artiºtii. „Nu-i nimic!”, ºi-a spus pânã la urmã liderul PNL, Costel Avram, care spune cã, dacã e nevoie, amplaseazã scena ºi pe clãdirea Minei Petrila, iar spectatorii tot vor fi încântaþi. „În aceastã dimineaþã am fost la domnul primar Pãducel pentru a-l ruga sã mutãm manifestarea pe centru, mai ales cã va fi ºi un spectacol mare. Mi-a spus cã a citit în presã cã manifestarea va avea un real succes ºi atunci nu este de acord cu schimbarea locaþiei pe centru. Asta deºi acum douã sãptãmâni a fost un fiasco la Toamna Petrileanã, care s-a desfãºurat pe centru ºi timp de patru zile, un domn din Deva,

apropiat PSD-ului, a putut sã þinã circulaþia închisã. Din pãcate acum nu se mai poate, aºa cã vom încerca sã punem scena pe Mina Petrila”, a fãcut Avram haz de necaz. La Ziua Recoltei din Petrila vor participa cel puþin de 30 de producãtori, atât cu produse agricole, cât ºi cu produse tradiþionale.

P

ãducel se rãzbunã pentru cã nu a fost rugat sã treacã la PNL?! De precizat cã Primãria Petrila nu contribuie cu nici un leu la aceastã manifestare ºi oricum nimeni nu i-a solicitat sprijinul, dar e adevãrat cã ºi beþele în roate pe care le pune organizatorilor sunt tot gratuite. Atât la propriu, cât ºi la figurat. Ar mai trebui menþionat cã atitudinea primarului Ilie Pãducel s-a schimbat în totalitate dupã ce a plecat din PDL ºi a trecut la PSD. ªi-ar fi dorit poate sã treacã în rândul liberalilor, cu o activitate din ce în ce mai bogatã, dar… nimeni nu l-a chemat ºi a ales fix

ce a mai rãmas. La începutul lunii septembrie, proaspãt exclus din PDL, Pãducel susþinea cã susþine cã a fost curtat politic

inclusiv de liberalii petrileni, care l-ar dori înregimentat în rândurile lor. Replica lui Costel Avram a fost însã tranºantã ºi în contradictoriu cu tot ce susþinea edilul în exerciþiu: „Am avut, întradevãr discuþii cu primarul Ilie Pãducel, dar pentru a organiza Ziua Recoltei. Sub nicio formã nu i-am fãcut invitaþia de a intra în PNL, mai ales cã ºtima cã e mai apropiat de PSD. Ca director al ApaServ vorbesc cu el în fiecare zi, chiar ºi de douã – trei ori pe zi, dar nu i-am lansat invitaþia de a trece la PSD”. Aºa cã, motive de rãzbunare – cum susþin unele surse – ar exista suficiente pentru orgoliul rãnit al primarului….


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook