Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 296
Cronica Vãii Jiului Joi, 31 ianuarie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Zvonuri dintr-un cuib de cuci ºi primarul “demisionar”
Gheorghe Ile ªI-A DAT DEMISIA!
Ponta ºi Câmpeanu, chemaþi la ”raport” în Valea Jiului
V
ictor Ponta ºi Mariana Câmpeanu, convocaþi în Valea Jiului. Primul ministru al României, Victor Ponta, ºi Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu sunt aºteptaþi în Valea Jiului. >>> PAGINA A 4-A
”Dacã se interzice Photoshopul, se vor interzice ºi operaþiile estetice?”
I
nterzicerea Photoshopului nu pare a fi o soluþie pentru protejarea tinerilor de false modele în viaþã, spun psihologii cu privirea la noul priect de lege care vrea sã combatã anorexia ºi ”suicidul înfãþiºãrii” din rândul tinerilor.
>>> PAGINILE 6-7 Dispute pe izvoarele din Parâng
Cabanierii nu au apã deºi nu au nevoie de autorizaþii
S
T
ot Municipiul Vulcan vuia, ieri, 30 ianuarie, de un zvon care a apãrut nu se ºtie de la cine, dar de unde sigur, ºi mai ales nici cu ce intenþie. Cel puþin nu în mod clar. Vorbele spuneau cã primarul Gheorghe Ile ºi-a dat demisia! Cã de unde ºi din ce funcþie, zvonacii nu au mai putut spune nici ei. >>> PAGINA A 4-A
-au certat, s-au acuzat reciproc de furt ºi de necunoaºterea situaþiei din teren, iar mai apoi au concluzionat cã mai trebuie fãcutã o verificare comunã, pentru gãsirea unei rezolvãri amiabile a problemei. Aºa au decurs ostilitãþile dintre cabanierii din staþiunea Parâng care au rãmas fãrã apã ºi directorul Sistemului Hidrotehnic Petroºani al Apelor Române Jiu – Craiova. >>> PAGINILE 8-9
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 ianuarie 2013
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu
16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30
Observator Acces Direct Observator Observator special Cu banii jos Un Show Pãcãtos
National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Teleshopping 12:15 Vânãtorii de sclavi 13:45 Cuceritorul (r) 15:00 Teleshopping 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Nimic nu e ceea ce pare 0:15 Vânãtorii de sclavi (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Phoebe în Þara Minunilor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Daryl 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Las fierbinþi 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 23:30 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 0:00 Las fierbinþi (r)
Prima TV 9:30 Mary ºi Tim 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ajutor!
TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r) 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Fuga lui Ludovic al XVI-lea 23:50 Ora de business (r) 0:40 Asasinarea lui Henric al IV-lea (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 ianuarie 2013
Sute de elevi descoperiþi cu râie ºi pãduchi
ute de elevi de la unitãþile de S învãþãmânt din judeþul Hunedoara au fost descoperiþi de medicii ºcolari cu râie ºi pãduchi în urma unui control efectuat în aceastã lunã. În ceea ce priveºte pediculoza, în Deva sunt cele mai multe cazuri, iar la râie Valea Jiului este pe primul loc.
Nu mai puþin de 17 medici au luat la verificat toate ºcolile de pe raza judeþului Hunedoara ºi în urma verificãrilor au descoperit ºcolari cu afecþiuni care se transmit foarte uºor, dar ºi cu pãduchi. Controlul a fost efectuat în baza unui ordin emis în 30 decembrie 2010, pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naþionale de sãnãtate pentru anii 2011 ºi 2012. „Acest lucru s-a desfãºurat de cãtre reþeaua medicilor ºcolari (formatã în judeþul Hunedoara din 17 medici), cât ºi de medicii de familie care în zonele în care nu existã medici ºcolari, asigurã supravegherea stãrii de sãnãtate a copiilor
Primãria Petroºani a achitat salariile paramedicilor SMURD
P
rimãria Petroºani susþine Serviciul SMURD. Consilierii locali de la Petroºani au aprobat prin ºedinþã de consiliu alocarea unei sume de bani cãtre Asociaþia Salvital Hunedoara, asociaþie în subordinea cãreia funcþioneazã Serviciul SMURD. ºi a adolescenþilor din de pediculozã ºi de scabie. colectivitãþile ºcolare. Au Pentru a menþine o stare fost examinaþi un numãr de sãnãtate corespunzãde 38.836 elevi”, explicã, toare în colectivitãþile de dr. Cecilia Birãu, director copii ºi tineri, sfãtuim executiv ASP Hunedoara. pãrinþii ca la începutul Astfel, au fost descoperite anului ºcolar, cât ºi pe în total 436 de afecþiuni parcursul acestuia, dacã printre acre boli copilul prezintã semne ºi infecþioase ºi parazitare ori simptome de boalã acutã micoze. Totodatã 214 infecþioasã ºi/sau parazielevi aveau pãduchi (68 în tarã (febrã, dureri abdomizona Vãii Jiului; 75 în nale, dureri musculare, zona Deva; 42 în zona cefalee, roºeaþã la nivelul Hunedoara ; 27 zona tegumentelor, semne de Orãºtie si 2 Geoagiu), iar grataj, agitaþie) sã se pre9 ºcolari au fost gãsiþi cu zinte la medicul de familie scabie ( 8 în Valea Jiului ºi pentru stabilirea unui 1 Hunedoara). „Dupã diagnostic ºi efectuarea recontrol nu au mai fost unui tratament adecvat”, a depistate boli infecþioase ºi precizat directorul executiv parazitare. Deci la aceastã al ASP Hunedoara. orã în judeþul Hunedoara, Maximilian GÂNJU medicii ºcolari nu au mai semnalat cazuri rimii ani ai liber-
P
”ªi în anul 2013 la fel ca ºi în anii precedenþi Primãria Petroºani va continua sã achite ce-i revine ca asociat a Asociaþiei Salvital Hunedoara urmând ca în decursul acestui an sã fie alocatã o sumã de 186.581 de lei, reprezentând cheltuielile cu salariile paramedicilor”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Banii alocaþi cãtre Asociaþia Salvital au fost defalcaþi. Astfel suma de 186.588 de lei s-au alocat pentru susþinerea salarizãrii personalului paramedical, iar 4000 de lei reprezintã cotizaþia pentru anul 2013 a Consiliului Local Petroºani. Salariul net al unui paramedic este de puþin peste 900 de lei. Consiliul Judeþean Hunedoara ºi-a plãtit cotizaþiile cãtre structurile neguvernamentale, la care Consiliul Judeþean Hunedoara deþine calitatea de membru sau este reprezentat, prin intermediul Preºedintelui ºi al unor funcþionari publici din cadrul aparatului
de specialitate al acestuia. Printre cei care au primit cotizaþiile de la Consiliul Judeþean a fost ºi Asociaþia Salvital, asociaþie sub aripa cãreia îºi desfãºoarã activitatea serviciul SMURD în judeþul Hunedoara. Asociaþia ,,Salvital” Hunedoara a fost constituitã prin voinþa comunã a membrilor fondatori, printre care ºi Consiliul Judeþean Hunedoara, ºi are ca scop crearea unei componente integrate la nivelul judeþului, specializatã în acordarea ajutorului de urgenþã, resuscitarea ºi descarcerarea victimelor accidentelor de orice naturã, operaþiilor de salvare, precum ºi transportul acestora la prima unitate medicalã cu competenþã adecvatã. Astfel, cãtre SALVITAL, Consiliul Judeþean Hunedoara a plãtit cotizaþia în sumã de 4000 de lei. Personalitatea juridicã a Asociaþiei ,,SALVITAL” Hunedoara a fost recunoscutã de cãtre Judecãtoria Deva prin Încheierea civilã nr.9/A/2005, fiind dispusã înscrierea acesteia în Registrul special al asociaþiilor ºi fundaþiilor de la grefa instanþei. Monika BACIU
Avorturi mai puþine, români la fel...
tãþii post-comuniste au adus în Valea Jiului, printre altele, ºi un val de avorturi. Astfel, în numai 5 ani de zile ºi doar în municipiul Petroºani, aproape 10.000 de fiinþe ºi-au pierdut dreptul la viaþã dupã ce tinerele care îi purtau în pântece au ales varianta avortului pentru a scãpa de o sarcinã nedoritã. Specialiºtii în provocarea avorturilor ajunseserã sã lucreze aproape în ritm industrial, zilnic, fiind provocate între 20 ºi 30 de avorturi. De exemplu, în anul 1995, una dintre lunile de vârf în ceea ce priveºte
numãrul de avorturi a adus aproape 200 de astfel de cazuri. În ultimul timp însã, numãrul avorturilor a scãzut semnificativ, printre altele ºi datoritã faptului cã tinerii au înþeles cã folosirea metodelor anticoncepþionale este mai mult decât necesarã pentru evitarea unei sarcini de nimeni dorite. „Se pare cã planningul familial a început sã funcþioneze ºi în acelaºi timp tineretul este ceva mai instruit în privinþa practicãrii sexului neprotejat. Pe de altã parte, numãrul avorturilor a scãzut ºi ca urmare a reducerii populaþiei fertile, tot mai numeroºi fiind tinerii care au plecat din Valea Jiului în ultimii ani, dupã ce au fost disponibilizaþi sau pentru a-ºi
cãuta un loc de muncã în strãinãtate. În acelaºi timp ºi persoanele de sex feminin au conºtientizat faptul cã este importantã ºi prevenirea unei sarcini prin folosirea diverselor metode anticontraceptive, ca de exemplu protexul sau steriletul”, susþin medicii specialiºti în acest domeniu de „activitate”. Dacã, per ansamblu, numãrul avorturilor la cerere efectuate în Valea Jiului a scãzut semnificativ în comparaþie cu primii ani de dupã Revoluþia din Decembrie 1989, în schimb a crescut alarmant numãrul fetiþelor cu vârste fragede care recurg la aceastã metodã. „Din pãcate, am ajuns sã efectuãm avorturi la cerere unor
copile de doar 14 sau 15 ani, numãrul unor astfel de cazuri înregistrând un salt înainte de-a lungul anului trecut. Acest fapt se datoreazã lipsei de educaþie, atât în familie, cât ºi la ºcoalã”, au mai precizat specialiºtii în avorturi. Anul trecut, la spitalul din Petroºani au fost efectuate doar câteva zeci de avorturi, cu mult mai puþine decât cele înregistrate în urmã cu 15 ani, respectiv 1.800 de cazuri. În prezent, un avort costã între 30 ºi 50 de lei, în funcþie de locaþia aleasã de cãtre tinerele rãmase însãrcinate pentru a scãpa de un posibil copil, respectiv spitalul de urgenþã sau o clinicã particularã. „Suma este una modicã ºi nu acoperã deloc cheltuielile cu anestezia, dezinfectantul, etc, dar asta este situaþia”, a precizat ºeful unei secþii de profil din cadrul unui spital din Valea Jiului. În parantezã fie spus, în cei 23 de ani scurºi de la Revoluþia din Decembrie 1989, în România, au fost efectuate circa 15 milioane de avorturi. În acest timp, numãrul locuitorilor a scãzut la doar 19 milioane, de la 23, atâþia cât erau înregistraþi în anul 1989... Mir cea NISTOR
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 ianuarie 2013
Zvonuri dintr-un cuib de cuci ºi primarul “demisionar”
Gheorghe Ile ºi-a dat demisia!
T
ot Municipiul Vulcan vuia, ieri, 30 ianuarie, de un zvon care a apãrut nu se ºtie de la cine, dar de unde sigur, ºi mai ales nici cu ce intenþie. Cel puþin nu în mod clar. Vorbele spuneau cã primarul Gheorghe Ile ºi-a dat demisia! Cã de unde ºi din ce funcþie, zvonacii nu au mai putut spune nici ei. Luiza ANDRONACHE Ba cã din partid unii, ba cã de la primãrie alþii, cert este cã pãrerile erau împãrþite. ªi,
cum sã nu le crezi oarecum, cetãþean simplu fiind ºi fãrã prea multe canale de informare imediate, mai ales când unii funcþionari din primãrie
vorbeau despre asta, pe la colþuri, evident. Aºa se face cã pânã la urmã, dupã zeci de minute de frãmântãri ºi de ascultat pãreri ºi ipoteze, unii reprezentanþi massmedia au îndrãznit sã-l sune chiar pe edilul ºef Gheorghe Ile, „demisionarul” cu pricina. La întrebarea simplã: Vã daþi demisia de undeva, din partid, de la primãrie, rãspunsul primarului nu a fost unul ca ºi cum nu ar ºti de subiect, ba chiar era informat. “Astea sunt prostii, nu vã luaþi dupã ele. Nu-mi dau nicio demisie, nu am cum. Mi-am dat demisia din ADI, Asociaþia de
Dezvoltare Intercomunitarã sãptãmâna trecutã. Atât !”, a declarat Ile. Însã, alte surse, tot din cadrul primãriei Vulcan, care în ultimul timp seamãnã mai mult a “cuib de cuci”, spun cã aceste zvonuri s-ar fi lansat tocmai pentru a muta atenþia de la alte chestii mai evidente ºi grave din municipiul Vulcan ºi care nu s-au petrecut azi, nu ieri, ci anul trecut. Aºa ar fi fost un fel de transfer de atenþie. Adicã, azi o am eu, mâine ia-o tu! Însã, dupã toate vorbele, mai mult ºoptite, dar ºi dupã infirmarea lor pe cale oficialã, nu putem decât spune un lucru: Ile nu se dã plecat de la primãrie!
Municipalitatea Petroºani pune Bani la buget de la indolenþi indicatoare de circulaþie
S
erviciul Public Administrarea Domeniului Public Privat din cadrul Primãriei Petroºani va instala indicatoare rutiere în mai multe cartiere ale municipiului dar ºi pe DN 66, în locurile unde acestea lipsesc. Maximilian GÂNJU
Prioritare sunt zonele unde semnele au fost furate sau distruse ºi drumul este circulat, iar mai apoi vor fi montate ºi cartierele unde circulaþia nu este dirijatã prin indicatoare. „Sunt zone din cartierul Carpaþi unde trebuie semne de circulaþie, cartierul Colonie ori în zona Aeroport. Împreunã cu Poliþia Rutierã vom stabili unde este necesar sã amplasãm indicatoare”, precizeazã Aron Dumitrescu, ºeful
SPPADPP. Cel puþin pentru moment, deºi sunt necesare în multe zone cu trafic intens, municipalitatea nu poate achiziþiona indicatoarele pentru cã încã nu are definit bugetul pe acest an. Astfel cã, operaþiunea „indicatorul” va demara cel mai probabil din primãvarã.
ª
oferii indisciplinaþi aduc bani la Primãria Petroºani. Din amenzi, primãria a adunat mii de lei în câteva luni. Diana MITRACHE
Administraþia de la Petroºani face bani frumoºi de la indolenþi. Vorbim de oamenii care ignorã cele mai elementare reguli de bun simþ ºi parcheazã în zona Centrului Civic. Circulaþia e mai mereu încurcatã de cei care îºi lasã maºinile în zona alveolei, sau chiar de cãtre cei care ºi le pun pe zona cu granit.
Asta au observat ºi cei de la Poliþia Comunitarã, iar pânã acum amenzile au curs. „Punctual, pentru cei care parcheazã pe centrul civic, în zona alveolei creatã în Petroºani, au fost acordate, de la începutul anului, un numãr de 48 de amenzi. Valoarea unei sancþiuni e de 140 de lei ºi fiecare ºofer primeºte penalizare de 2 puncte. Fiecare, însã, a avut
posibilitatea sã plãteascã în 48 de ore, jumãtate din amendã”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Administraþia de la Petroºani intenþioneazã sã mãreascã suma pe care ºoferii prinºi în fapt o vor plãti ca amendã.
În plus, prin sistemul de supraveghere video, toþi contravenienþii pot fi amendaþi ºi riscã sã primeascã prin poºtã amenzile. Proiectul pentru reamenajarea centrului civic a fost finantat din fonduri europene ºi a costat 19,5 milioane de lei.
Material compozit în loc de metal
Î
n Petroºani, capacele de fier sunt înlocuite cu cele din material compozit. Mãsura a fost luatã de autoritãþile locale, în colaborare cu societatea de distribuire a apei, pentru a scãpa de furturi. Maximilian GÂNJU
Mai exact, canalele rãmâneau fãrã capace pentru cã „magneþii” le vindeau la fier vechi. Pentru doar câþiva lei, hoþii puneau în pericol
integritatea pietonilor dar ºi a maºinilor. Acum, edilii locali sperã cã au rezolvat, în sfârºit, problema dispariþiei capacelor de canal. Mãcar pentru o vreme,
pânã când hoþii le vor gãsi o utilizare ºi celor din material compozit. Noile capace sunt
achiziþionate din Ucraina iar preþul acestora este achitat de la bugetul local al municipalitãþii.
Preþul reglementat al energiei termice va creºte în cazul centralelor pe gaz ºi va scãdea la cele pe cãrbune oile preþuri reglementate pentru energia termicã livratã în anul 2013 din N centralele de cogenerare determinã creºteri de preþ la centralele pe gaz natural ºi reduceri de preþ în special la centralele pe combustibil solid ºi la cele care au în componenþã capacitãþi de producere separatã a energiei termice, potrivit unui comunicat transmis miercuri de Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Energie.
ANRE a emis deciziile de aprobare a preþurilor reglementate pentru
energia termicã livratã în anul 2013 din centralele de cogenerare care bene-
ficiazã de scheme de sprijin. Prin aplicarea noilor reglementãri, baza de calcul a preþurilor reglementate pentru energia termicã livratã în anul 2013 din centralele de cogenerare care beneficiazã de schema de sprijin o constituie valorile preþurilor de referinþã aprobate prin Ordin al ANRE din 2012.
Impactul asupra preþului din centrale a fost determinat de nivelul preþurilor de referinþã pentru energia termicã, influenþat de creºterea preþului mediu mediu al combustibilului ºi aplicãrii ratei inflaþiei, coroborate cu limitarea maximalã a preþurilor de calcul aferente energiei termice livrate. Sursa Agerpres
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 ianuarie 2013
Ponta ºi Câmpeanu, chemaþi la ”raport” în Valea Jiului
V
ictor Ponta ºi Mariana Câmpeanu, convocaþi în Valea Jiului. Primul ministru al României, Victor Ponta, ºi Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu sunt aºteptaþi în Valea Jiului. Invitaþia le este adresatã din partea pensionarilor de la Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. Monika BACIU ”În urma hotãrârii adunãrii generale a pensionarilor din cadrul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului s-au trimis invitaþii pentru a veni în Valea Jiului primului ministru Victor Viorel Ponta ºi doamnei Mariana Câmpeanu ministra Muncii pentru a rezolva problemele noastre, ale pensionarilor. Începând cu data de 1 ianuarie 2013 pensiile pensionarilor au fost indexate cu acel pro-
cent de 4% ºi acum în luna februarie vom primi pensiile mãrite cu aceastã indexare. Una dintre probleme a fost aceasta, iar altele sunt referitoare la grupele de muncã, probleme cu care se confruntã pensionarii din Valea Jiului. Ar mai fi problema biletelor de bãi, tichele de transport, precum ºi alte probleme sociale”, a declarat secretarul executiv al Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului, Paul David. Reprezentanþii pensionarilor spun cã pânã acum au fost trimise doar invitaþiile, urmând ca cei a cãror prezenþã se solicitã în Valea Jiului sã trimitã ºi
o confirmare. ”Deocamdatã doar s-au trimis, urmeazã ca ele sã fie confirmate ºi sã se stabileascã o zi. În urma discuþiilor purtate de cãtre noi cu conducere Casei Judeþene de Pensii s-a stabilit ca în data de 6 februarie sã aibã loc o ºedinþã la care sã participe conducere”, a mai precizat David. Pensionarii minieri din Valea Jiului au solicitat de mai multe ori prezenþa unor miniºti în Valea Jiului, însã aceste solicitãri au rãmas fãrã rãspuns. Doar ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu a fost în Valea Jiului în urmã cu câþiva ani ºi s-a aºezat la masa pensionarilor pentru a le discuta problemele. ”Noi întotdeauna am
Maiºtrii minieri, în examene
C
ei 65 de absolvenþi ai claselor de maiºtri minieri ºi maiºtri electromecanici minieri de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani au intrat în focurile examenelor. Mai exact, în aceastã sãptãmânã, ei susþin examenul de certificare a competenþelor profesionale. Mircea NISTOR
Viitorii maiºtri au vârste cuprinse între 21 de ani ºi 40 de ani, mulþi dintre ei activând, în prezent, în cadrul unitãþilor miniere din Valea Jiului. “Chiar dacã au vârste ceva
gãsi mai uºor un serviciu”, a declarat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani. În anul ºcolar 2013 – 2014 cele 2 clase de maiºtri nu se vor mai
mai înaintate au nevoie de aceste calificãri. În primul rând pentru a ocupa un post de maistru. Apoi, chiar dacã vor se vor pensiona sau vor fi disponibilizaþi îºi vor putea
regãsi printre specializãrile oferite de cãtre liceul din Petroºani. “Am hotãrât sã facem o pauzã în ceea ce priveºte cele
luat-o pe cale ierarhicã, am luat-o de jos în sus, am apelat la dânºii, am fãcut invitaþii ºi atât dânsºilor cât ºi parlamentarilor din Valea Jiului care trebuie sã ne ducã mai departe doleanþele noastre. În cazul în care vor continua sã nu vinã, noi vom continua sã strângem rândurile ºi sã ne organizãm mai bine, vom lua chiar mãsuri cum am luat în anii trecuþi”, a mai spus reprezentantul pensionarilor. În Valea Jiului sunt aproximativ 14.000 de pensionari mineri ºi fiecare primeºte subvenþii pentru cei 3.000 de KW la energia electricãºi câte 3 bonuri de cãrbune pentru energia termicã.
douã specializãri. Vom înfiinþa, însã, clase cu alte profiluri care vor oferi calificãrile solicitate astãzi pe piaþa forþei de muncã”, a mai precizat Zina Galeº. Printre cei care se aflã în plinã sesiune de examene, se aflã nu numai oameni din Valea Jiului ci ºi din judeþele Vâlcea sau Cluj. Ultima zi de examen este vineri, 1 februarie, atunci când absolvenþii urmeazã a-ºi prezenta proiectele.
Micã afacere cu huilã, opritã cu poliþia
P
oliþia din Lupeni a oprit afacerea unul localnic cu un alt afacerist din Oradea. În fapt, omul vindea huilã, dar nu putea sã justifice de unde o are. Diana MITRACHE Totul a ieºit la ivealã în baza unuei razii, iar cei care au cumpãrat marfa nu au putut justifica provenienþa ei.
Asta pentru cã lupeneanul a furat cãrbunele, cel mai probabil, direct din vagoanele care îl trasportã de la minã al Preparaþie ºi apoi la Paroºeni sau Mintia. „În data de 29.01.2013, la ora 13:45, poliþiºtii Poliþiei Municipiului Lupeni l-au depistat, pe strada Revoluþiei din localitate, pe bãrbatul de 40 de ani, din Lupeni, care oferea spre vânzare 306 saci cu cãrbune, (reprezentând 12.346 kg.), unui bãrbat din municipiul
Oradea, cãrbunele fiind încãrcat într-un autotractor. Întrucât nu au putut fi prezentate documente justificative privind marfa, cãrbunele a fost ridicat pe
bazã de dovadã de ridicare, urmând a se efectua cercetãri cu privire la provenienþa acestuia”, a declarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Zeci de oameni sãraci din Valea Jiului dau atacul la garniturile de tren ce transportã huila spre termocetrale, ori chiar scormonesc cu mâinile goale pe haldele de steril. Poliþia, însã, îi depisteazã de cele mai multe ori ºi toþi se aleg cu dosare penale.
6 Actualitate
”Dacã se interzice Photoshopul, se vor interzice ºi operaþiile estetice?”
I
nterzicerea Photoshopului nu pare a fi o soluþie pentru protejarea tinerilor de false modele în viaþã, spun psihologii cu privirea la noul priect de lege care vrea sã combatã anorexia ºi ”suicidul înfãþiºãrii” din rândul tinerilor. Ileana FIRÞULESCU O campanie începutã de Israel s-a extins ºi în întreaga Europã. Campania care se vrea transformatã în lege se referã la interzicerea photoshopul în promovarea artiºtilor ºi a fotomodelelor. Pe lângã faptul cã se doreºte a fi o combatere a anorexiei, îngrijorarea se îndreaptã asupra tinerilor. Studiile aratã cã tot mai mulþi copii ºi adolescenþi sunt nemulþumiþi de propria înfãþiºare, fãrã sã þinã cont cã formele perfecte din poze ale vedetelor sunt rezultatul prelucrãrii pe computer. Mulþi dintre aceºtia au ajuns chiar la sinucidere, iar încrederea
COLÞUL LUI DENIS
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 ianuarie 2013
Companiile, firmele de promovare ºi publicitate, de editare reviste ºi publi-
Dar nu ºtiu dacã este o soluþie interzicerea photoshopului, a retuºurilor din ilustraþiile revistelor ºi chiar imaginile video prin tehnici de profil, pentru cã tot atât de bine pot fi interzise operaþiile estetice, ceea ce
caþii care nu vor sã renunþe la Photoshop când îºi fac reclamã sunt obligate sã punã etichete pe fotografii, care anunþã privitorul/cititorul cã imaginea a fost modificatã digital. ”Stridenþele în þinutã ºi machiaj ale adolescentelor ºi chiar ale tinerelor de peste 22-23 de ani reflectã aceastã influenþã a modificãrii realitãþii. Sunt oameni a cãror vârstã a cãutãrilor, a definirii personalitãþii, a câºtigãrii încrederii în sine se prelungeºte în lipsa unei îndrumãri sau a unei educaþii ºi ca urmare apar depresiile, insuccesul în viaþã ºi de aici tot ce poate fi mai rãu, dacã nu apeleazã la consiliere. Oamenii, în general, îºi cautã modele în viaþã, iar cele mai la îndemânã sunt cele ale artiºtilor, ale modei, iar de cele mai multe ori acestea nu pot fi atinse pentru cã nu sunt reale.
nu este în regulã. Este opþiunea fiecãrei femei sau bãrbat, ca sã nu mai vorbim de cei care au avut de suferit în urma accidentelor, sã-ºi corecteze înfãþiºarea. Eu consider cã problema poate fi rezolvatã cu un sistem de învãþãmânt care sã se bazeze ºi pe aceste ”vârste ale cãutãrilor” la adolescenþi ºi care nu se limiteazã doar la aspect. Am avut un asemenea caz ºi nu l-am putut controla, drept pentru care a necesitat internarea la clinicã de specialitate. În þãrile civilizate ºcoala ocupã chiar ºi întreaga zi a tinerilor prin acþiuni/activitãþi de gen pe principiul ”jucându-ne, învãþãm” - a declarat psiho-sociologul ºi cadru didactic, Maria Ilinca, din Petrila. Cert este cã de la 1 ianuarie 2013, cel puþin Israel a adoptat aceastã lege, iar în Parlamentul European se contureazã, prin dezbateri ºi lobby ale acestei teme.
Reguli stricte pentru terase
A
dministraþia de la Petroºani pregãteºte reguli stricte pentru centrul civic al municipiului Petroºani. Acestea îi privesc mai ales pe cei care, imediat ce va da firul ierbii, vor vrea sã-ºi scoatã terasele. Noul regulament vizeazã taxele, dar ºi amenzile ºi contravenþiile pe care le suporta orice om care îl încalcã. Diana MITRACHE
„Deoarece am finalizat investiþia ce privea centrul civic al oraºului, urmãtoarea noastrã atribuþie cred cã o reprezintã reglementarea activitãþilor care se vor desfãºura în aceastã zonã, sens în care, la nivelul serviciilor din cadrul Primãriei Petroºani, urmeazã ca, în cel mai scurt timp, vom întocmi un regula-
T
inerii din Valea Jiului sunt aºteptaþi sã facã parte dintr-o trupã de dans ºi asta contra-cost. Nu trebuie decât puþin talent ºi ambiþie ºi lucrurile sunt ca ºi rezolvate. Diana MITRACHE
în sine i-a fãcut sã-ºi gãseascã refugiul în droguri ºi alcool. Ca urmare, restricþiile merg pânã la fotografiile artiºtilor ºi cele de modã, care nu nu mai pot fi retuºate cu ajutorul computerului, pentru a le face pe modele sã parã mai slabe, chiar per-
fecte în viziunea tehnicienilor din domeniu.
Joburi de varã pentru tinerii din Valea Jiului
ment de urbanism în care sã reglementãm activitãþile de comerþ stradal, de amenajare a teraselor. Ne gândim chiar ºi la o mãrire a cuantumului contravenþiilor pentru cei care încalcã regulie impuse prin hotãrâri de consiliu local, respectiv, sã zic parcarea sau pãtrunderea pe zona cu granit din centru.
Drept pentru care, noi considerãm cã amenzile sunt prea mici ºi nu reprezintã pentru cei care le încalcã niciun impediment ºi atunci
Se cautã dansatori pentru job-uri de varã în Grecia. Anunþul aparþine unor tineri din Petroºani, care au plecat de jos ºi care acum vin sã îi ajute ºi pe cei care ar fi interesaþi sã câºtige vara bani. Nu trebuie decât sã vã înscrieþi, gratuit, la cursurile lor ºi totul va deveni realitate. Practic, tinerii de liceu sunt aºteptaþi sã li se alãture, iar cei mai buni pleacã la varã în Grecia.
Nu îi costã nimic ºi, la final, vin acasã cu bani. „Ne-am gândit sã formãm o companie de dans. Din pãcate, am pus anunþuri în oraº, în toatã Valea Jiului, dar nu a venit decât o singurã fatã. Eu am niºte oferte în Grecia, deoarece lucrez acolo din 2001 ºi oamenii de acolo ºtiu cã
asta cu contracte ºi nu au ce sã regrete. Plecarea e la final de aprilie ºi nu trebuie decât sã fie hotãrâþi sã-ºi petreacã vara ca enterteineri.
extrem de mulþumiþi deºi recunosc cã nu e uºor. „E foarte multã muncã, distracþie foarte mare ºi sunt foarte mândru cã fac parte din echipa lui. Le spun tiner-
„Depinde de fiecare cum munceºte. Sunt care pot fi pregãtiþi chiar ºi în 3 luni de zile. Cei sub 18 ani nu-i putem duce direct, dar fãrã muncã nu putem. ªi eu am plecat de la 16 ani ºi abia la 21 am ieºit pe scenã”,lepromite Dani Obleagã. Fiecare tânãr care vrea sã facã parte din echipa lui Dani are ºansa sã petreacã o varã de neuitat pentru care va primi ºi bani.
ilor sã vinã foarte mulþicã e foarte, foarte frumos ºi distractiv. E OK. Am Avut seara showuei de dans ºi am stat cu tinerii”, spune Raul Dumitru Fornea, unul din tinerii care se pregãteºte acum în trupã. „E o maree oportunitate. Sã vedem alte þãri, alte culturi. Am avut timp sã merg sã vizitez locuirile în ziua liberã ºi am fãcut tot ce am vrut. E ceva foarte frumos. Îi sfãtuesc pe cei
„Salariile Pornesc de la 550 de euro pe lunã în sus, dar pe lângã banii aceºtia, au asiguratã cazarea, masa, drumul dus întors. Se mãnâncã în hotel ºi bãuturile sunt asigurate. Mã refer labãuturi rãcoritoare, cafea ºi nu se plãteºte nimic”, spune Dani Obleagã. Alãturi de Dani e ºi soþia sa Simona, dar ºi doi tineri foarte talentaþi, care vin dupã o experienþã deja petrecutã peste hotare ºi sunt
care vor sã nu se lase. Dacã vor aºa ceva trebuie sã facã. E distracþie ºi plãcerea pe care o simþi cândoamenii îþi mulþumesc nu se poate compara”, îl completeazã Cristina Pãdurariu Chiriac, o altã speranþã a trupei. Trupa se antreneazã la Petroºani, în clãdirea în care se aflã sediul Socom Unirea ºi toþi cei care vor, pot sã se prezinte aici pentru a lua biletul câºtigãtor spre o vacanþã de vis.
sunt serios ºi muncesc ºi i-aº putea duce cu contracte cu mine sã danseze”, a spus Dani Obleagã, coregraful trupei. La dansuri poate merge orice tânãr. Nu trebuie decât sã se prezinte la cursurile care sunt gratuite ºi apoi vor avea o varã pe cinste. Bineînþeles, dacã muncesc ºi fac faþã unei echipe. Coregraful trupei ne explicã ce ar trebui sã ºtie un doritor. „Trebuie
sã aibã cunoºtinþe minime de dans. Noi ne dorim sã luãm oameni care au mai fãcut câte ceva la nivel de amatori, la 16, 17 ani ºi de restul ne ocupãm noi. Aici la salã avem tot ce trebuie, facem studiu ºi coregrafie”, a mai spus Dani Obleagã. Dacã vin acum, tinerii pot pleca chiar în vara
le vom mãri”, a spus Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Zona Centrului Civic va fi, cu siguranþã, înþesatã de terase ºi în aceastã varã. Regulile, însã, vor trebui respectate etât de cãtre cei care vin la terase, cât ºi de cãtre patroni, ori cei care vor vrea sã îºi afiºeze anunþuri în zonã.
6 Actualitate
”Dacã se interzice Photoshopul, se vor interzice ºi operaþiile estetice?”
I
nterzicerea Photoshopului nu pare a fi o soluþie pentru protejarea tinerilor de false modele în viaþã, spun psihologii cu privirea la noul priect de lege care vrea sã combatã anorexia ºi ”suicidul înfãþiºãrii” din rândul tinerilor. Ileana FIRÞULESCU O campanie începutã de Israel s-a extins ºi în întreaga Europã. Campania care se vrea transformatã în lege se referã la interzicerea photoshopul în promovarea artiºtilor ºi a fotomodelelor. Pe lângã faptul cã se doreºte a fi o combatere a anorexiei, îngrijorarea se îndreaptã asupra tinerilor. Studiile aratã cã tot mai mulþi copii ºi adolescenþi sunt nemulþumiþi de propria înfãþiºare, fãrã sã þinã cont cã formele perfecte din poze ale vedetelor sunt rezultatul prelucrãrii pe computer. Mulþi dintre aceºtia au ajuns chiar la sinucidere, iar încrederea
COLÞUL LUI DENIS
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 ianuarie 2013
Companiile, firmele de promovare ºi publicitate, de editare reviste ºi publi-
Dar nu ºtiu dacã este o soluþie interzicerea photoshopului, a retuºurilor din ilustraþiile revistelor ºi chiar imaginile video prin tehnici de profil, pentru cã tot atât de bine pot fi interzise operaþiile estetice, ceea ce
caþii care nu vor sã renunþe la Photoshop când îºi fac reclamã sunt obligate sã punã etichete pe fotografii, care anunþã privitorul/cititorul cã imaginea a fost modificatã digital. ”Stridenþele în þinutã ºi machiaj ale adolescentelor ºi chiar ale tinerelor de peste 22-23 de ani reflectã aceastã influenþã a modificãrii realitãþii. Sunt oameni a cãror vârstã a cãutãrilor, a definirii personalitãþii, a câºtigãrii încrederii în sine se prelungeºte în lipsa unei îndrumãri sau a unei educaþii ºi ca urmare apar depresiile, insuccesul în viaþã ºi de aici tot ce poate fi mai rãu, dacã nu apeleazã la consiliere. Oamenii, în general, îºi cautã modele în viaþã, iar cele mai la îndemânã sunt cele ale artiºtilor, ale modei, iar de cele mai multe ori acestea nu pot fi atinse pentru cã nu sunt reale.
nu este în regulã. Este opþiunea fiecãrei femei sau bãrbat, ca sã nu mai vorbim de cei care au avut de suferit în urma accidentelor, sã-ºi corecteze înfãþiºarea. Eu consider cã problema poate fi rezolvatã cu un sistem de învãþãmânt care sã se bazeze ºi pe aceste ”vârste ale cãutãrilor” la adolescenþi ºi care nu se limiteazã doar la aspect. Am avut un asemenea caz ºi nu l-am putut controla, drept pentru care a necesitat internarea la clinicã de specialitate. În þãrile civilizate ºcoala ocupã chiar ºi întreaga zi a tinerilor prin acþiuni/activitãþi de gen pe principiul ”jucându-ne, învãþãm” - a declarat psiho-sociologul ºi cadru didactic, Maria Ilinca, din Petrila. Cert este cã de la 1 ianuarie 2013, cel puþin Israel a adoptat aceastã lege, iar în Parlamentul European se contureazã, prin dezbateri ºi lobby ale acestei teme.
Reguli stricte pentru terase
A
dministraþia de la Petroºani pregãteºte reguli stricte pentru centrul civic al municipiului Petroºani. Acestea îi privesc mai ales pe cei care, imediat ce va da firul ierbii, vor vrea sã-ºi scoatã terasele. Noul regulament vizeazã taxele, dar ºi amenzile ºi contravenþiile pe care le suporta orice om care îl încalcã. Diana MITRACHE
„Deoarece am finalizat investiþia ce privea centrul civic al oraºului, urmãtoarea noastrã atribuþie cred cã o reprezintã reglementarea activitãþilor care se vor desfãºura în aceastã zonã, sens în care, la nivelul serviciilor din cadrul Primãriei Petroºani, urmeazã ca, în cel mai scurt timp, vom întocmi un regula-
T
inerii din Valea Jiului sunt aºteptaþi sã facã parte dintr-o trupã de dans ºi asta contra-cost. Nu trebuie decât puþin talent ºi ambiþie ºi lucrurile sunt ca ºi rezolvate. Diana MITRACHE
în sine i-a fãcut sã-ºi gãseascã refugiul în droguri ºi alcool. Ca urmare, restricþiile merg pânã la fotografiile artiºtilor ºi cele de modã, care nu nu mai pot fi retuºate cu ajutorul computerului, pentru a le face pe modele sã parã mai slabe, chiar per-
fecte în viziunea tehnicienilor din domeniu.
Joburi de varã pentru tinerii din Valea Jiului
ment de urbanism în care sã reglementãm activitãþile de comerþ stradal, de amenajare a teraselor. Ne gândim chiar ºi la o mãrire a cuantumului contravenþiilor pentru cei care încalcã regulie impuse prin hotãrâri de consiliu local, respectiv, sã zic parcarea sau pãtrunderea pe zona cu granit din centru.
Drept pentru care, noi considerãm cã amenzile sunt prea mici ºi nu reprezintã pentru cei care le încalcã niciun impediment ºi atunci
Se cautã dansatori pentru job-uri de varã în Grecia. Anunþul aparþine unor tineri din Petroºani, care au plecat de jos ºi care acum vin sã îi ajute ºi pe cei care ar fi interesaþi sã câºtige vara bani. Nu trebuie decât sã vã înscrieþi, gratuit, la cursurile lor ºi totul va deveni realitate. Practic, tinerii de liceu sunt aºteptaþi sã li se alãture, iar cei mai buni pleacã la varã în Grecia.
Nu îi costã nimic ºi, la final, vin acasã cu bani. „Ne-am gândit sã formãm o companie de dans. Din pãcate, am pus anunþuri în oraº, în toatã Valea Jiului, dar nu a venit decât o singurã fatã. Eu am niºte oferte în Grecia, deoarece lucrez acolo din 2001 ºi oamenii de acolo ºtiu cã
asta cu contracte ºi nu au ce sã regrete. Plecarea e la final de aprilie ºi nu trebuie decât sã fie hotãrâþi sã-ºi petreacã vara ca enterteineri.
extrem de mulþumiþi deºi recunosc cã nu e uºor. „E foarte multã muncã, distracþie foarte mare ºi sunt foarte mândru cã fac parte din echipa lui. Le spun tiner-
„Depinde de fiecare cum munceºte. Sunt care pot fi pregãtiþi chiar ºi în 3 luni de zile. Cei sub 18 ani nu-i putem duce direct, dar fãrã muncã nu putem. ªi eu am plecat de la 16 ani ºi abia la 21 am ieºit pe scenã”,lepromite Dani Obleagã. Fiecare tânãr care vrea sã facã parte din echipa lui Dani are ºansa sã petreacã o varã de neuitat pentru care va primi ºi bani.
ilor sã vinã foarte mulþicã e foarte, foarte frumos ºi distractiv. E OK. Am Avut seara showuei de dans ºi am stat cu tinerii”, spune Raul Dumitru Fornea, unul din tinerii care se pregãteºte acum în trupã. „E o maree oportunitate. Sã vedem alte þãri, alte culturi. Am avut timp sã merg sã vizitez locuirile în ziua liberã ºi am fãcut tot ce am vrut. E ceva foarte frumos. Îi sfãtuesc pe cei
„Salariile Pornesc de la 550 de euro pe lunã în sus, dar pe lângã banii aceºtia, au asiguratã cazarea, masa, drumul dus întors. Se mãnâncã în hotel ºi bãuturile sunt asigurate. Mã refer labãuturi rãcoritoare, cafea ºi nu se plãteºte nimic”, spune Dani Obleagã. Alãturi de Dani e ºi soþia sa Simona, dar ºi doi tineri foarte talentaþi, care vin dupã o experienþã deja petrecutã peste hotare ºi sunt
care vor sã nu se lase. Dacã vor aºa ceva trebuie sã facã. E distracþie ºi plãcerea pe care o simþi cândoamenii îþi mulþumesc nu se poate compara”, îl completeazã Cristina Pãdurariu Chiriac, o altã speranþã a trupei. Trupa se antreneazã la Petroºani, în clãdirea în care se aflã sediul Socom Unirea ºi toþi cei care vor, pot sã se prezinte aici pentru a lua biletul câºtigãtor spre o vacanþã de vis.
sunt serios ºi muncesc ºi i-aº putea duce cu contracte cu mine sã danseze”, a spus Dani Obleagã, coregraful trupei. La dansuri poate merge orice tânãr. Nu trebuie decât sã se prezinte la cursurile care sunt gratuite ºi apoi vor avea o varã pe cinste. Bineînþeles, dacã muncesc ºi fac faþã unei echipe. Coregraful trupei ne explicã ce ar trebui sã ºtie un doritor. „Trebuie
sã aibã cunoºtinþe minime de dans. Noi ne dorim sã luãm oameni care au mai fãcut câte ceva la nivel de amatori, la 16, 17 ani ºi de restul ne ocupãm noi. Aici la salã avem tot ce trebuie, facem studiu ºi coregrafie”, a mai spus Dani Obleagã. Dacã vin acum, tinerii pot pleca chiar în vara
le vom mãri”, a spus Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Zona Centrului Civic va fi, cu siguranþã, înþesatã de terase ºi în aceastã varã. Regulile, însã, vor trebui respectate etât de cãtre cei care vin la terase, cât ºi de cãtre patroni, ori cei care vor vrea sã îºi afiºeze anunþuri în zonã.
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 ianuarie 2013
Colaborarea ”l-a adus” ºi pe fostul lider ºi deputat Vasile Savu la casierie
C
olaborarea între instituþii, atât de invocatã, dar de regulã neaplicatã, s-a produs la Petroºani, iar rezultatul pare a fi un succes, cei cu funcþii ºi buzunar plin ºi-au plãtit datoriile anunate în ani de zile. Chiar ºi fostul lider al minerilor ºi fost deputat, Vasile Savu, ºi-a anunþat intenþia… Debranºãrile de la fuznizarea apei potabile din zona Asociaþiei Proprietarilor Hermes Petroºani a scos în evidenþã o situaþie atipicã, deci una rarã. Administratorul acestei Asociaþii, Dumitra Stoian, îngrijoratã de sumele mari neplãtite de locatari a fãcut cãrare la SC Apa Serv Petroºani pentru a cere ajutorul. Deºi a notificat îb repetate rânduri consumatorii, dupã ce a a fiºat tabele peste tabele, care erau rupte din aviziere, dupã ce a sunat direct pe telefoanele cunoscute, rãu platnicii nu s-au sinchisit. ”Da, eu am cerut debranºarea celor de la Apa Serv. Asta pentru cã nu mai aveam soluþii pentru a-i face pe locatari sã se achite de obligaþii, pentru cã sumele datorate s-au acumulat mult prea mult. Deºi le-am pus
tabele la scãri în repetate rânduri pentru cã le rupeau, dupã ce i-am atenþionat mereu ºi efectul nu a fost cel aºteptat, am
cerut ajutorul la Apa Serv. Am umblat mult zilele acestea, i-am rugat sã mã ajute ºi efectul a fost extraordinar. În trei zile s-au încasat 117 milioane lei vechi, iar astãzi – 60 de milioane lei. I-am tot pãsuit, dar nu se poate ca
Cereri de rebranºãri la sistemul de termoficare
P
etroºãnenii revin la termoficare. Reprezentanþii Societãþii de Termoficare din Valea Jiului înregistreazã în fiecare zi cereri de rebranºare venite din partea proprietarilor de locuinþe. Unul din motivele pentru care petroºãnenii solicitã aceste rebranºãri este faptul cã s-au scumpit gazele naturale ºi curentul electric. ”Aproape în fiecare zi avem cereri de rebranºare ºi majoritatea cererilor sunt cu branºamente individuale cu gigacalorimetru. Aproximativ 3-4 cereri pe zi”, a declarat directorul societãþii de termoficare din Petroºani, Ovidiu Munteanu. Mai mult decât atât, pe avizierele mai multor imobile din municipiul Petroºani au apãrut anunþuri venite din
ei sã umble cu nimicuri ºi tot eu sã iau bobârnace. Au încercat la conducerea Apa Serv, unde au fost în audienþã la directorul gen-
eral Costel Avram ºi la cel cu producþia Cristian Ionicã, sã arate cã suma datoratã nu este realã. Cei doi directori au venit ºi leam arãtat dosarul de costuri, cu înºtiinþãri, tabele etc., dosar care este oglinda abonatului. L-au
partea celor de la societatea de termoficare. Aceºtia îi invitã pe proprietarii apartamentelor sã se rebranºeze la sistemul de termoficare în vederea aderãrii de A.D.I. ”Având în vedere dezvoltarea sistemului centralizat de termoficare ºi necesitatea solicitãrilor pentru includerea în planul de investiþii va invitãm sã reveniþi la seriviciile noastre, având în vedere ºi faptul cã preþul energiei termice este menþinut la acelaºi nivel al anilor precedenþi (135,40lei/Gkal) , prin sprijinul Consiliului Local al municipiului Petroºani ºi ca atare valoarea lunarã este mai scãzutã decât celelalte sisteme de furnizare de agent termic pentru încãlzire sau apã caldã”, se aratã într-un anunþ al celor de la societatea de termoficare din Petroºani. În prezent, la sistemul de termoficare din Petroºani mai sunt branºaþi 2400 de abonaþi, însã numãrul lor este în creºtere dat fiind faptul cã în fiecare zi sunt înregistrate cereri. De precizat este faptul cã abonaþii sistemului de termoficare din Petroºani nu au plãtit mai mult pentru încãlzirea din luna trecutã. Monika BACIU
chemat ºi pe respectivul ºi l-au aºteptat vreo jumãtate de orã. În final a recunoscut. Deci ei încercau sã mã bage pe mine ca vinovat. Existã ºi cazuri sociale grave, pe care nu ºtiu cum le voi rezolva, dar existã acest exemplu în care o persoanã cu 44 milioane lei datorie la apã are funcþie înaltã, cu venituri pe mãsurã. În final a plãtit, dar greu. Comparativ cu altã familie, în care doar soþul are pensie de boalã ºi care ºi-au fãcut eºalonare la platã ºi plãtesc acolo cât pot, pare ruºinos pentru cei cu bani. Celor care nu respectã angajamentele de platã le-am spus cã mã voi duce cu ele direct la executorul judecãtoresc. Dar colaborarea cu Apa Serv a fost neaºteptatã ca rezultat. Directorul Avram a fost mulþumit, chiar ne-a felicitat pentru felul cum lucrãm, cu situaþii exacte ºi la zi, ºi nu este lucru puþin sã fii apreciat în ziua de astãzi, cu problemele care existã” – a declarat administratorul Asociaþiei de Locatari Hermes Petroºani, Dumitra Stoian. ”Aº dori ca toate Asociaþiile de locatari sã aibã date exacte ca aceas-
ta de la Hermes. Este foarte bine organizatã. Oamenii sã fie mulþumiþi cã sunt bine informaþi, cã ºtiu pentru ce plãtesc, cã au toate datele necesare. Pe acestã cale le mulþumesc celor de la Asociaþia Hermes pentru buna colaborare” – a declarat directorul general al SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram. Acþinile de recuperare a datoriilor care adusese Apa Serv în pragul falimentului par a avea efect, mai ales în rândul celor consideraþi potenþi financiar. Dupã ce numele datornicilor - care nu sunt sãraci, ci dimpotrivã – au fost fãcute publice de chiar directorul general Apa Serv, rând pe rând persoane din poliþii, de la finanþe, din judtiþie etc., ºi-au achitat sumele restante. Inclusiv fostul preºedinte al LSMVJ ºi fost deputat, Vasile Savu, plecat din Valea Jiului prin Timiºoara, ºi-a anunþat intenþia de a-ºi plãti datoriile…
din societatea românescã ar fi rezolvate ºi toatã lumea ar avea de câºtigat. Dar pentru asta trebuie activatã serios responsabilitatea ºi înlãturatã mentalitatea ”timpul trece, leafa merge”, care pare a nu mai fi valabilã. Ileana FIRÞULESCU
Actualitate 9
Justiþia nu l-a ajuns, dar Avram da!
Fostul lider al minerilor, Vasile Savu, pus la platã de ApaServ A
scãpat, prin împlinirea termenului de prescripþie, de rãspunderea penalã, dar nu scapã de plata datoriilor la apã. Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Vasile Savu, este bun de platã. S-a mutat de câþiva ani în Timiºoara, dar datoriile l-au ajuns din urmã. Vasile Svu, fostul preºedinte – deputat al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, trebuie sã plãteascã câteva zeci de milioane de lei vechi la apa potabilã. Datoria lui a fost descoperitã de cei de la ApaServ Valea Jiului SA dupã ce au decis sã sisteze, din cauza datoriilor, apa pentru blocurile care aparþin de asociaþia de proprietari din zona Mignon, o zonã centralã a municipiului Petroºani . „Eu am niºte date de la asociaþie în care se spune cã unul dintre datornicii mari de la asociaþia de al Mignon este fostul lider de sindicat, Vasile Savu. Astãzi (n.r. ieri) a fost la mine din nou preºedintele acestei asociaþii ºi, în timp ce discutam cu dumnealui, a fost sunat de însuºi
Dacã aceastã colaborare între firme, instituþii private sau de stat ar funcþiona în mod curent, multe dintre problemele
Vasile Savu ca sã îl anunþe cã vine la asociaþie ca sã îºi plãteascã datoriile. Eu cred cã este un pas mare ca domnul Vasile Savu a venit în Valea Jiului sã îºi plãteascã datoriile”. Chiar dacã s-a mutat din Petroºani, Savu are un apartament în acel bloc, iar datoriile sunt acumulate pe parcursul mai multor ani.
E
xemplu negativ în Raportul pe Justiþie al CE Vasile Savu este un personaj extrem de controversat ºi în 2011 a scãpat de rãspunderea penalã prin împlinirea termenului de prescripþie a faptei, devenind în acest fel exemplu negativ dat de Comisia Europeanã în Raportul pe Justiþie, în care s-a solicitat României sã accelereze dosarele de corupþie la nivel înalt. Dosarul penal al fostului lider de sindicat s-a tot plimbat prin instanþe pânã la împlinirea termenului de
prescripþie a faptei. Preºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Vasile Savu a fost ºi deputat între 2000 ºi 2004, din partea Asociaþiei Macedonenilor Slavi din România. În anul 2006 procurorii DNA au decis trimiterea lui în judecatã pentru fapte de corupþie ºi au stabilit cã fostul parlamentar a fãcut excursii repetate în SUA, Africa de Sud, dar ºi în þãri europene pe banii Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului ºi ai Confederaþiei Sindicatelor Miniere din România. Potrivit rechizitoriului întocmit de DNA, Vasile Savu a fost acuzat de folosire a influenþei în scopul obþinerii de foloase necuvenite, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã ºi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Condamnat de prima instanþã de judecatã la trei ani de închisoare ºi plata a 50.000 de euro, fostul lider al minerilor a scãpat basma curatã în cele din urmã, dupã ce în luna aprilie 2011 Curtea de Apel Bucureºti a constatat încetarea procesului fostului deputat PSD. Car men COSMAN
Dispute pe izvoarele din Parâng
Cabanierii nu au apã deºi nu au nevoie de autorizaþii stau cu totul altfel. „Noi pe acel by – pass aveam apometru ºi aºa mai departe. Din punctul nostru de vedere acela era autorizat”, a declarat Zoltan Toth, directorul CSª Petroºani. Cât priveºte pierderile de care vorbeau cei de la Apele Române, reprezentanþii CSª spun cã reprezintã, de fapt, apa consumatã pentru amenajarea unei pârtii de sanie pentru campionatul naþional.
certat pe S -au branºamente
S
-au certat, s-au acuzat reciproc de furt ºi de necunoaºterea situaþiei din teren, iar mai apoi au concluzionat cã mai trebuie fãcutã o verificare comunã, pentru gãsirea unei rezolvãri amiabile a problemei. Aºa au decurs ostilitãþile dintre cabanierii din staþiunea Parâng care au rãmas fãrã apã ºi directorul Sistemului Hidrotehnic Petroºani al Apelor Române Jiu – Craiova.
Cabanierii din Parâng lãsaþi fãrã apã de cei de la Apele Române au cerut ajutorul primarului din petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Încã de dimineaþã s-au dus în audienþã la edil, aºa încât sã gãseascã împreunã o rezolvare, cu atât mai mult cu cât vorbim despre o staþiune turisticã de interes naþional. Iar primarul a mijlocit o întâlnire între cabanieri ºi directorul SH Petroºani, Sorin Corici, cu participarea responsa-
bililor din administraþia publicã. Este vorba despre 8 cabane, racordate pe un branºament al Clubului Sportiv ªcolar, despre care Apele Române spune cã este ilegal. Cei de la CSª au contract au contract cu societatea, dar aceºtia spun cã nu l-au respectat ºi aveau funcþional un branºament suplimentar la care s-au racordat ceilalþi. O situaþie diferitã în teren, unde, cei de al CSª spun cã lucrurile
La întâlnirea de la Primãrie, spiritele s-au încins cu atât mai mult cu cât fiecare parte susþine cã are dreptate, iar cabanierii nu
înþeleg de ce trebuie sã sufere sau sã fie acuzaþi cã furã apã, dacã legislaþia prevede cã persoanele care au un consum mai mic de 2 mc/ secundã nu au nevoie de contract cu Apele Române, lucru recunoscut de reprezentantul instituþiei. ªi, dupã ameninþãri cu instanþa de judecatã sau cu reclamaþii la minister, cei de al Apele Române ºi cei de al CSª au convenit sã mai meargã odatã în teren pentru a analiza situaþia. Asta cu atât mai mult cu cât rezolvarea situaþiei constã doar într-o chestiune tehnicã: autorizarea ºi celui de-al doilea branºament la care sunt legate cabanele lãsate pe sec. „Am ajuns la un consens cu domnul director al Clubului
Sportiv ªcolar. Urmeazã sã mã deplasez cu dumnealui în teren ºi sã reglementãm sau sã autorizãm aceastã instituþie, CSª, aºa cum solicitã dumnealor. În primul rând, trebuie sã facã o documentaþie modificatoare ºi sã solicite un aviz modificator. Pentru situaþia de astãzi, nu se poate sã se dea drumul pe cea de a doua conductã, pentru cã este ilegal amplasatã. Nu este în documentaþie ”, a declarat Sorin Corici, directorul SH Petroºani. Iar aºa situaþia ar intra pe fãgaºul normal, ori, dacã nu, cabanierii pot sã se racordeze la alte izvoare necaptate, fãrã sã aibã nevoie de vreun aviz. Car men COSMAN
25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 ianuarie 2013
Colaborarea ”l-a adus” ºi pe fostul lider ºi deputat Vasile Savu la casierie
C
olaborarea între instituþii, atât de invocatã, dar de regulã neaplicatã, s-a produs la Petroºani, iar rezultatul pare a fi un succes, cei cu funcþii ºi buzunar plin ºi-au plãtit datoriile anunate în ani de zile. Chiar ºi fostul lider al minerilor ºi fost deputat, Vasile Savu, ºi-a anunþat intenþia… Debranºãrile de la fuznizarea apei potabile din zona Asociaþiei Proprietarilor Hermes Petroºani a scos în evidenþã o situaþie atipicã, deci una rarã. Administratorul acestei Asociaþii, Dumitra Stoian, îngrijoratã de sumele mari neplãtite de locatari a fãcut cãrare la SC Apa Serv Petroºani pentru a cere ajutorul. Deºi a notificat îb repetate rânduri consumatorii, dupã ce a a fiºat tabele peste tabele, care erau rupte din aviziere, dupã ce a sunat direct pe telefoanele cunoscute, rãu platnicii nu s-au sinchisit. ”Da, eu am cerut debranºarea celor de la Apa Serv. Asta pentru cã nu mai aveam soluþii pentru a-i face pe locatari sã se achite de obligaþii, pentru cã sumele datorate s-au acumulat mult prea mult. Deºi le-am pus
tabele la scãri în repetate rânduri pentru cã le rupeau, dupã ce i-am atenþionat mereu ºi efectul nu a fost cel aºteptat, am
cerut ajutorul la Apa Serv. Am umblat mult zilele acestea, i-am rugat sã mã ajute ºi efectul a fost extraordinar. În trei zile s-au încasat 117 milioane lei vechi, iar astãzi – 60 de milioane lei. I-am tot pãsuit, dar nu se poate ca
Cereri de rebranºãri la sistemul de termoficare
P
etroºãnenii revin la termoficare. Reprezentanþii Societãþii de Termoficare din Valea Jiului înregistreazã în fiecare zi cereri de rebranºare venite din partea proprietarilor de locuinþe. Unul din motivele pentru care petroºãnenii solicitã aceste rebranºãri este faptul cã s-au scumpit gazele naturale ºi curentul electric. ”Aproape în fiecare zi avem cereri de rebranºare ºi majoritatea cererilor sunt cu branºamente individuale cu gigacalorimetru. Aproximativ 3-4 cereri pe zi”, a declarat directorul societãþii de termoficare din Petroºani, Ovidiu Munteanu. Mai mult decât atât, pe avizierele mai multor imobile din municipiul Petroºani au apãrut anunþuri venite din
ei sã umble cu nimicuri ºi tot eu sã iau bobârnace. Au încercat la conducerea Apa Serv, unde au fost în audienþã la directorul gen-
eral Costel Avram ºi la cel cu producþia Cristian Ionicã, sã arate cã suma datoratã nu este realã. Cei doi directori au venit ºi leam arãtat dosarul de costuri, cu înºtiinþãri, tabele etc., dosar care este oglinda abonatului. L-au
partea celor de la societatea de termoficare. Aceºtia îi invitã pe proprietarii apartamentelor sã se rebranºeze la sistemul de termoficare în vederea aderãrii de A.D.I. ”Având în vedere dezvoltarea sistemului centralizat de termoficare ºi necesitatea solicitãrilor pentru includerea în planul de investiþii va invitãm sã reveniþi la seriviciile noastre, având în vedere ºi faptul cã preþul energiei termice este menþinut la acelaºi nivel al anilor precedenþi (135,40lei/Gkal) , prin sprijinul Consiliului Local al municipiului Petroºani ºi ca atare valoarea lunarã este mai scãzutã decât celelalte sisteme de furnizare de agent termic pentru încãlzire sau apã caldã”, se aratã într-un anunþ al celor de la societatea de termoficare din Petroºani. În prezent, la sistemul de termoficare din Petroºani mai sunt branºaþi 2400 de abonaþi, însã numãrul lor este în creºtere dat fiind faptul cã în fiecare zi sunt înregistrate cereri. De precizat este faptul cã abonaþii sistemului de termoficare din Petroºani nu au plãtit mai mult pentru încãlzirea din luna trecutã. Monika BACIU
chemat ºi pe respectivul ºi l-au aºteptat vreo jumãtate de orã. În final a recunoscut. Deci ei încercau sã mã bage pe mine ca vinovat. Existã ºi cazuri sociale grave, pe care nu ºtiu cum le voi rezolva, dar existã acest exemplu în care o persoanã cu 44 milioane lei datorie la apã are funcþie înaltã, cu venituri pe mãsurã. În final a plãtit, dar greu. Comparativ cu altã familie, în care doar soþul are pensie de boalã ºi care ºi-au fãcut eºalonare la platã ºi plãtesc acolo cât pot, pare ruºinos pentru cei cu bani. Celor care nu respectã angajamentele de platã le-am spus cã mã voi duce cu ele direct la executorul judecãtoresc. Dar colaborarea cu Apa Serv a fost neaºteptatã ca rezultat. Directorul Avram a fost mulþumit, chiar ne-a felicitat pentru felul cum lucrãm, cu situaþii exacte ºi la zi, ºi nu este lucru puþin sã fii apreciat în ziua de astãzi, cu problemele care existã” – a declarat administratorul Asociaþiei de Locatari Hermes Petroºani, Dumitra Stoian. ”Aº dori ca toate Asociaþiile de locatari sã aibã date exacte ca aceas-
ta de la Hermes. Este foarte bine organizatã. Oamenii sã fie mulþumiþi cã sunt bine informaþi, cã ºtiu pentru ce plãtesc, cã au toate datele necesare. Pe acestã cale le mulþumesc celor de la Asociaþia Hermes pentru buna colaborare” – a declarat directorul general al SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram. Acþinile de recuperare a datoriilor care adusese Apa Serv în pragul falimentului par a avea efect, mai ales în rândul celor consideraþi potenþi financiar. Dupã ce numele datornicilor - care nu sunt sãraci, ci dimpotrivã – au fost fãcute publice de chiar directorul general Apa Serv, rând pe rând persoane din poliþii, de la finanþe, din judtiþie etc., ºi-au achitat sumele restante. Inclusiv fostul preºedinte al LSMVJ ºi fost deputat, Vasile Savu, plecat din Valea Jiului prin Timiºoara, ºi-a anunþat intenþia de a-ºi plãti datoriile…
din societatea românescã ar fi rezolvate ºi toatã lumea ar avea de câºtigat. Dar pentru asta trebuie activatã serios responsabilitatea ºi înlãturatã mentalitatea ”timpul trece, leafa merge”, care pare a nu mai fi valabilã. Ileana FIRÞULESCU
Actualitate 9
Justiþia nu l-a ajuns, dar Avram da!
Fostul lider al minerilor, Vasile Savu, pus la platã de ApaServ A
scãpat, prin împlinirea termenului de prescripþie, de rãspunderea penalã, dar nu scapã de plata datoriilor la apã. Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Vasile Savu, este bun de platã. S-a mutat de câþiva ani în Timiºoara, dar datoriile l-au ajuns din urmã. Vasile Svu, fostul preºedinte – deputat al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, trebuie sã plãteascã câteva zeci de milioane de lei vechi la apa potabilã. Datoria lui a fost descoperitã de cei de la ApaServ Valea Jiului SA dupã ce au decis sã sisteze, din cauza datoriilor, apa pentru blocurile care aparþin de asociaþia de proprietari din zona Mignon, o zonã centralã a municipiului Petroºani . „Eu am niºte date de la asociaþie în care se spune cã unul dintre datornicii mari de la asociaþia de al Mignon este fostul lider de sindicat, Vasile Savu. Astãzi (n.r. ieri) a fost la mine din nou preºedintele acestei asociaþii ºi, în timp ce discutam cu dumnealui, a fost sunat de însuºi
Dacã aceastã colaborare între firme, instituþii private sau de stat ar funcþiona în mod curent, multe dintre problemele
Vasile Savu ca sã îl anunþe cã vine la asociaþie ca sã îºi plãteascã datoriile. Eu cred cã este un pas mare ca domnul Vasile Savu a venit în Valea Jiului sã îºi plãteascã datoriile”. Chiar dacã s-a mutat din Petroºani, Savu are un apartament în acel bloc, iar datoriile sunt acumulate pe parcursul mai multor ani.
E
xemplu negativ în Raportul pe Justiþie al CE Vasile Savu este un personaj extrem de controversat ºi în 2011 a scãpat de rãspunderea penalã prin împlinirea termenului de prescripþie a faptei, devenind în acest fel exemplu negativ dat de Comisia Europeanã în Raportul pe Justiþie, în care s-a solicitat României sã accelereze dosarele de corupþie la nivel înalt. Dosarul penal al fostului lider de sindicat s-a tot plimbat prin instanþe pânã la împlinirea termenului de
prescripþie a faptei. Preºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Vasile Savu a fost ºi deputat între 2000 ºi 2004, din partea Asociaþiei Macedonenilor Slavi din România. În anul 2006 procurorii DNA au decis trimiterea lui în judecatã pentru fapte de corupþie ºi au stabilit cã fostul parlamentar a fãcut excursii repetate în SUA, Africa de Sud, dar ºi în þãri europene pe banii Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului ºi ai Confederaþiei Sindicatelor Miniere din România. Potrivit rechizitoriului întocmit de DNA, Vasile Savu a fost acuzat de folosire a influenþei în scopul obþinerii de foloase necuvenite, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã ºi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Condamnat de prima instanþã de judecatã la trei ani de închisoare ºi plata a 50.000 de euro, fostul lider al minerilor a scãpat basma curatã în cele din urmã, dupã ce în luna aprilie 2011 Curtea de Apel Bucureºti a constatat încetarea procesului fostului deputat PSD. Car men COSMAN
Dispute pe izvoarele din Parâng
Cabanierii nu au apã deºi nu au nevoie de autorizaþii stau cu totul altfel. „Noi pe acel by – pass aveam apometru ºi aºa mai departe. Din punctul nostru de vedere acela era autorizat”, a declarat Zoltan Toth, directorul CSª Petroºani. Cât priveºte pierderile de care vorbeau cei de la Apele Române, reprezentanþii CSª spun cã reprezintã, de fapt, apa consumatã pentru amenajarea unei pârtii de sanie pentru campionatul naþional.
certat pe S -au branºamente
S
-au certat, s-au acuzat reciproc de furt ºi de necunoaºterea situaþiei din teren, iar mai apoi au concluzionat cã mai trebuie fãcutã o verificare comunã, pentru gãsirea unei rezolvãri amiabile a problemei. Aºa au decurs ostilitãþile dintre cabanierii din staþiunea Parâng care au rãmas fãrã apã ºi directorul Sistemului Hidrotehnic Petroºani al Apelor Române Jiu – Craiova.
Cabanierii din Parâng lãsaþi fãrã apã de cei de la Apele Române au cerut ajutorul primarului din petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Încã de dimineaþã s-au dus în audienþã la edil, aºa încât sã gãseascã împreunã o rezolvare, cu atât mai mult cu cât vorbim despre o staþiune turisticã de interes naþional. Iar primarul a mijlocit o întâlnire între cabanieri ºi directorul SH Petroºani, Sorin Corici, cu participarea responsa-
bililor din administraþia publicã. Este vorba despre 8 cabane, racordate pe un branºament al Clubului Sportiv ªcolar, despre care Apele Române spune cã este ilegal. Cei de la CSª au contract au contract cu societatea, dar aceºtia spun cã nu l-au respectat ºi aveau funcþional un branºament suplimentar la care s-au racordat ceilalþi. O situaþie diferitã în teren, unde, cei de al CSª spun cã lucrurile
La întâlnirea de la Primãrie, spiritele s-au încins cu atât mai mult cu cât fiecare parte susþine cã are dreptate, iar cabanierii nu
înþeleg de ce trebuie sã sufere sau sã fie acuzaþi cã furã apã, dacã legislaþia prevede cã persoanele care au un consum mai mic de 2 mc/ secundã nu au nevoie de contract cu Apele Române, lucru recunoscut de reprezentantul instituþiei. ªi, dupã ameninþãri cu instanþa de judecatã sau cu reclamaþii la minister, cei de al Apele Române ºi cei de al CSª au convenit sã mai meargã odatã în teren pentru a analiza situaþia. Asta cu atât mai mult cu cât rezolvarea situaþiei constã doar într-o chestiune tehnicã: autorizarea ºi celui de-al doilea branºament la care sunt legate cabanele lãsate pe sec. „Am ajuns la un consens cu domnul director al Clubului
Sportiv ªcolar. Urmeazã sã mã deplasez cu dumnealui în teren ºi sã reglementãm sau sã autorizãm aceastã instituþie, CSª, aºa cum solicitã dumnealor. În primul rând, trebuie sã facã o documentaþie modificatoare ºi sã solicite un aviz modificator. Pentru situaþia de astãzi, nu se poate sã se dea drumul pe cea de a doua conductã, pentru cã este ilegal amplasatã. Nu este în documentaþie ”, a declarat Sorin Corici, directorul SH Petroºani. Iar aºa situaþia ar intra pe fãgaºul normal, ori, dacã nu, cabanierii pot sã se racordeze la alte izvoare necaptate, fãrã sã aibã nevoie de vreun aviz. Car men COSMAN
25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 ianuarie 2013
Mircea Ioan Moloþ participa la Sesiunea Plenarã a Comitetului Regiunilor
P
creºterii ºi în consolidarea înfiinþãrii de locuri de muncã, strategia UE pentru perioada 2012-2016 în vederea eradicãrii traficului de persoane, pachetul legislativ privind
reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, în calitate de membru al Delegaþiei Naþionale a României la Comitetul Regiunilor din Bruxelles, participã în perioada 31 ianuarie - 01 februarie 2013 la cea de-a 99-a Sesiune Plenarã a Comitetului Regiunilor. ªedinþã care se desfãºoarã pe parcursul a 2 zile la sediul Parlamentului European are pe ordinea de zi mai
multe proiecte de avize dintre care cele mai importante se referã la: rolul autoritãþilor locale ºi regionale în promovarea
Jandarmii montani, la datorie
Sancþiuni de peste 5000 de lei în douã luni
J
andarmii montani au fost la datorie ºi, de la debutul sezonului, prezenþa lor s-a fãcut din plin simþitã pe traseele montane ºi în staþiunile hunedorene. Carmen COSMAN
În doar douã luni de la debutul sezonului, respectiv din decembrie ºi pânã acum, peste 1400 de jandarmii montani s-au aflat în misiune, în staþiunile ºi pe traseele montane din judeþ. Rolul lor este acela de a asigura un climat de liniºte ºi siguranþã turiºtilor, iar prezenþa jandarmilor s-a fãcut simþitã. Potrivit unui bilanþ provizoriu, de la 1 decembrie 2012
pânã în prezent jandarmii montani au aplicat 69 sancþiuni contravenþionale în valoare totalã de peste 5000 lei. „Faptele ilegale sancþionate contravenþional de jandarmii montani constau în principal în sãvârºirea unor fapte care au condus la tulburarea ordinii ºi liniºtii publice, dar ºi pãtrunderea pe pârtiile de schi omologate utilizând sãnii, dispozitive
improvizate sau alte materiale”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. De asemenea, jandarmii montani au desfãºurat activitãþii de informare a turiºtilor, care au constat în distribuirea de pliante cu caracter preventiv, în mod direct sau cu ajutorul personalului de la pensiuni ºi cabane.
HOROSCOP
politica de coeziune, orientãri privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020, regiunile ultraperiferice ale UE în lumina Strategiei Europe 2020.
Radare 31.01.2013
DN 7 Deva - Sântuhalm – Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm * DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
31 ianuarie 2013
Un prieten vã ajutã sã clarificaþi o neînþelegere cu persoana iubitã, apãrutã din cauza unor bârfe. Aveþi rãbdare! Totul va reveni repede la normal. Nu ignoraþi sfaturile celorlalþi, doar din dorinþa de a vã demonstra independenþa
Nu reuºiþi sã vã încadraþi în programul de la serviciu, spre nemulþumirea ºefilor ºi a colegilor. Vã cam lipseºte entuziasmul, ceea ce ar putea sã vã creeze neplãceri ºi în familie. Încercaþi sã îi înþelegeþi pe cei din jur.
Ar fi bine sã vã rezolvaþi dimineaþa problemele importante, când aveþi mai multã energie. În a doua parte a zilei, dorinþa dumneavoastrã de libertate poate sã ducã la o deteriorare a relaþiilor cu persoana iubitã ºi chiar la o despãrþire.
Dacã plecaþi într-o cãlãtorie, puteþi sã fiþi optimist: totul se va derula conform planurilor. Relaþiile cu prietenii sunt foarte bune, dar este posibil sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã, dacã refuzaþi ajutorul unei rude.
Aveþi multe de fãcut, atât acasã, cât ºi la serviciu, dar se pare cã nu sunteþi în formã. Sunteþi irascibil ºi riscaþi sã vã luaþi la ceartã cu cei din jur. Nu încercaþi sã vã impuneþi punctul de vedere în faþa prietenilor ºi a partenerului de viaþã.
Sunteþi nemulþumit de atitudinea celor din jur ºi riscaþi sã deveniþi impulsiv. Dupã-amiazã, primiþi o sumã importantã de la o rudã apropiatã. S-ar putea, însã, ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord sã cumpãraþi un obiect de valoare.
Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante pe plan sentimental. Dimineaþa, faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care vã atrage atenþia din prima clipa. Nu vã pripiþi. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unui prieten.
S-ar putea sã vã certaþi cu persoana iubitã, pentru cã vã înþelege greºit. Încercaþi sã lãmuriþi lucrurile cu calm! Dupãamiazã aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte pentru a rezolva probleme de afaceri. Evitaþi speculaþiile financiare.
Sunteþi plin de energie ºi reuºiþi sã duceþi la bun sfârºit o lucrare mai veche. Nu vã grãbiþi sã refuzaþi o propunere de colaborare! Consultaþi-vã cu o persoanã cu experienþã. Dacã nu sunteþi atent, puteþi declanºa o ceartã în familie.
Vã enervaþi la serviciu, pentru cã nu reuºiþi sã vã terminaþi treaba la timp. Apelaþi la ajutorulul colegilor! Ar fi bine sã îi arãtaþi persoanei iubite mai multã afectivitate. Nu vã lãsaþi acaparat de problemele personale!
Gândiþi-vã de douã ori înainte de a spune ceva! Ca sã evitaþi un scandal, nu luaþi nici o decizie în pripã. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale! Ar fi bine sã daþi dovadã de mai multã diplomaþie. Ascultaþi ºi pãrerile celor din jur!
S-ar putea sã fiþi nemulþumit de atmosfera creatã la locul de muncã de un coleg. Evitaþi speculaþiile ºi sã nu vã angajaþi în discuþii aprinse. Dorinþa de independenþã vã poate îndepãrta de prieteni.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 ianuarie 2013
C
onform “bunului” obicei apãrut dupã anul 1990, în Valea Jiului, orice clãdire lãsatã “un pic” de izbeliºte, dispare în cel mai scurt timp posibil, demolatorii muncesc din greu, dupã ce în urmã cu câþiva ani a fost inaugurat un nou ºantier.
O galerie de artã „modernã” Una dintre ultimele “gãselniþe” o reprezintã clãdirea care pânã nu cu prea mulþi ani în urmã adãpostea Unitatea Militarã 01032, clãdire amplasatã pe strada Timiºoara, la numãrul 5, din municipiul Petroºani. În urmã cu ceva
vreme, imobilul care a aparþinut ani buni Ministerului Apãrãrii Naþionale a fost trecut din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului. Aici, în clãdirea care dispunea de o suprafaþã de 335,44 mp, precum ºi de o curte interioarã de 279,27 mp, Primãria municipiului intenþiona sã mute Serviciul Public Comunitar de Evidenþã a Persoanelor. Pânã la urmã însã, imobilul nu a mai primit nici o altã destinaþie, clãdirea cu un etaj, 18 camere ºi douã bãi, fiind solicitatã ºi obþinutã de cãtre urmaºii fostului proprietar. Rãmas de izbeliºte, deocamdatã,
“imobilul-pavilion central” a atras imediat atenþia reutilizatorilor de materiale de construcþie. De-a lungul ultimilor ani, de aici s-a furat aproape tot ceea ce se putea fura.
Sobele de teracotã din cele 18 camere au fost cu toatele sparte, dispãrând aproape în totalitate. Aceeaºi destinaþie
“necunoscutã” au luat-o ºi geamurile sau uºile (cu tot cu tocuri), lambriurile de lemn, parchetul, instalaþia electricã, mocheta, mobilierul, faianþa, chiuvetele sau scaunele de toaletã. În acelaºi timp, ceea ce nu a putut fi transportat în cadrul primei etape de demolare, a fost distrus, iar imobilul s-a transformat într-un “rai” al oamenilor strãzii. Între timp însã, clãdirea care i-a revenit urmaºului fostului proprietar, adicã lui Sergiu Ianza, s-a transformat într-un fel de galerie rupestrã de artã „modernistã”. Mir cea NISTOR
Cer autoritãþilor sã salveze Jiul de la desfiinþare S
uporterii echipei Jiul Petroºani îi cer primarului sã intervinã pentru a salva echipa de la desfiinþare.
Un grup de suporteri ai echipei i-a înmânat, miercuri, primarului din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, o o petiþie prin care cer salvarea echipei Jiul de la desfiinþare. “Am avut o întâlnire cu un mic grup de suporteri ai Jiului. Ei mi-au cerut sã gãsesc o soluþie pentru a salva clubul de fotbal ºi mi-au înaintat o petiþie”, a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Grupul de suporteri a fost format din pensionari, care au demonstrat o bunã cunoaºtere a fenomenului sportiv din municipiul Petroºani ºi sunt alãturi de
Jiul Petroºani de zeci de ani. Recent, finanþatorul echipei Jiul, Alin Simota, a anunþat cã nu mai vrea sã bage bani în echipã ºi cã este dispus sã o cedeze municipalitãþii. El a dat vina pe recesiunea financiarã ºi a precizat cã singur nu mai poate suporta cheltuielile pe care le implicã aceastã activitate. „Din cauza perioadei de crizã
economicã ºi financiarã, am decis sã-mi retrag sprijinul financiar pentru cã nu îmi mai permit sã finanþez echipa Jiul Petroºani. Voi ceda cu titlu gratuit echipa primãriei ºi ei, dacã doresc, pot sã o preia ºi sã o menþinã în Divizia C, acolo unde se aflã în prezent. Dacã doresc sã o preia noi le punem la dispoziþie terenul principal, terenurile de antrenament, instalaþiile de apã ºi curent. Dacã primãria refuzã sã o preia, echipa se va retrage din Liga a 3-a, ceea ce va reprezenta sfârºitul acesteia. Nu aº fi dorit sã ajungem aici, dar eu singur nu mai pot þine echipa”, a declarat Alin Simota. Numai cã edilii spun cã nu au suport legal pentru a investi în echipa de fotbal. Car men COSMAN
Maitreyi a stârnit intersul în Valea Jiului
C
elebra poveste de dragoste a lui Mircea Eliade, Maitreyi, care se va juca la Petroºani în luna februarie, a stârnit interesul publicului. Bilete la vânzare încã mai sunt, însã mulþi oameni încep sã-ºi facã rezervãri din timp. Mai sunt circa 3 sãptãmâni pânã când la Petroºani se pune în scenã spectacolul Maitreyi, dupã celebra poveste de dragoste a lui Mircea Eliade, iar vânzarea biletelor merge pe un trend ascendent. Prezenþa celebrei actriþe Maya Morgenstern în aceastã piesã îi face pe iubitorii de culturã din Valea Jiului sã îºi rezerve locurile din timp.
“Interesul pentru aceastã piesã este unul deosebit de crescut. Avem vândute pânã acum 70 de bilete, dar având în vedere cã mai avem cam trei sãptãmâni pânã la spectacol, respectiv 25 februarie, sunt sigurã cã lumea va veni. Oricum, telefoanele sunã mereu, iar oamenii îºi tot fac rezervãri”, ne-a declarat Mia Albescu, director Casa de Culturã a Sindicatelor „Ion Dulãmiþã” Petroºani. Preþul unui bilet la acest spectacol este de 70 de lei, iar acestea se pot achiziþiona de la sediul Casei de Culturã. Distribuþia este formatã din 10 actori consacraþi, iar decorul se anunþã a fi special. Luiza ANDRONACHE
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 ianuarie 2013
Ameninþaþi de gheþari
”Trebuie sã vedem când domeniile schiabile vor aduce bani de sus din munte”
D
omeniile schiabile trebuie sã aducã bani. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentanþii administraþiei publice din Lupeni. Investiþiile de dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului sunt în derulare, însã lucrurile nu trebuie sã se opreascã aici. Pentru ca acestea sã fie eficiente trebuie ca sã vinã turiºti în Valea
Jiului. ªi cum turiºtii înseamnã bani, asta înseamnã cã administraþiile locale trebuie sã aibã profit de pe urma domeniilor schiabile. ”Trebuie sã vedem când domeniile schiabile vor aduce bani de sus din munte pentru oraº. La urma urmei scopul nu este sã facem domenii schiabile ºi sã îmbogãþim douã trei persoane. Scopul este sã facem un domeniu schiabil pentru a crea confort cetãþenilor
T
din oraº pentru cã cetãþenii din oraº au contribuit direct ºi indirect la clãdirea acestor proiecte. Oraºele se pot dezvolta ºi simultan în sensul cã dacã reuºeºti sã aduci bani în munte, jos în oraº se va dezvolta. Am încercat ºi s-a reuºit sã dezvoltãm lucrãri de infrastructurã”, au declarat reprezentanþi ai administraþiei locale din Lupeni. Sezonul de iarnã a
Valea Jiului este plinã de bogãþii neexploatate
Î
n Valea Jiului sunt zeci de peºteri ºi caverne neexplorate care ar putea fi introduse într-un circuit turistic dacã ar fi decolmatate. Problema cea mai mare a acestor peºteri, tuneluri ºi caverne este cã sunt inundate ºi pline de guano (n.r. excremente de liliacunul dintre cele mai scumpe îngrãºãminte naturale) provenit de la familiile de lilieci care le populeazã. Sub atenta supraveghere a specialiºtilor, peºterile pot fi decolmatate ºi deschise turismului, iar cantitãþile de îngrãºãmânt rezultate ar putea fi exploatate de serviciile de gospodãrire ale primãriilor. Astfel, între comuna Pui ºi pânã la Cheile Buþii sunt o multitudine de avene ºi peºteri descoperite dar neexplorate care ar putea
constitui un punct de atracþie pentru turiºtii din întreaga þarã. „Valea Jiului este o regiune relativ nedescoperitã. Aici, încã mai pot fi gãsite peºteri neexplorate, dar ºi trasee montane virgine. Sunt o mulþime de peºteri în aceastã zonã care stârnesc interesul turiºtilor. Din pãcate nici mãcar o broºurã care sã le cuprindã pe cele cunoscute nu existã. Acestea ar putea fi introduse în circuitul turistic dacã s-ar dori. Este pãcat sã nu exploatãm aceste bogãþii. Cu foarte mult timp în urmã exista o asociaþie Piatra Roºie care se mai ocupa de peºteri, dar încetul cu încetul s-a destrãmat. Peºtera Bolii a fost reintrodusã în circuitul turistic prin muncã voluntarã de cãtre Asociaþia Petro Aqua, dar sunt multe altele care trebuie redeschise”, spune Sorin, un pasionat de speologie. Edilii de la Petroºani s-au arãtat interesaþi de includerea acestor peºteri într-un circuit turistic. Numai cã nu sunt foarte mulþi bani disponibili pentru aceste obiective. Totuºi, paºi s-au fãcut ºi un exemplu este Peºtera Bolii unde s-a amenajat un drum de acces, indicatoare din DN 66 ºi locaþia a fost inclusã în calendarul unor evenimente culturale susþinute sau sprijinite de administraþia localã. Maximilian GÂNJU
fost unul prolific doar pentru Straja. Asta în condiþiile în care investitorii
uriºtii care vor sã facã drumeþii montane, în special în cheile din estul Vãii Jiului, sunt sfãtuiþi de cãtre salvatorii montani sã evite mai multe zone în din zonã se declarã mulþumiþi de acest sezon. care pericolul de accidente este foarte ridicat. În Parâng lucrurile au stat însã mult mai prost. Pe lângã faptul cã au fost stopate finanþãrile, nici turiºtii nu s-au înghesuit în staþiunea montanã din Petroºani. ªi cei care au fost au plecat cu un gust amar datoritã condiþiilor nu tocmai bune de aici. Pârtiile au fost nebãtute ºi instalaþiile pe cablu nu au funcþionat. Monika BACIU
Cheile Taia dar ºi Cheile Jieþului, preferate mai ales la sfârºit de sãptãmânã de turiºti, sunt periculoase pentru cã s-au format pe versaþi adevãrate copertine de gheaþã care se pot prãbuºi în orice clipã. Cele douã locaþii sunt foarte apreciate de cãtre iubitorii muntelui amatori de alpinism ºi drumeþii montane.
Dupã urºi, lupii dau iama în gospodãriile izolate
C
âteva gospodãrii aflate în cãtunele izolate din Valea Jiului au fost atacate de lupii înfometaþi. Oamenii au avut pagube dupã atacurile sãlbãticiunilor ºi se tem cã haitele îi vor ataca ºi pe ei. Anul trecut, urºii le-au dat de furcã gospodarilor, iar un bãrbat a fost rãnit la faþã dupã ce a dat nas în nas cu animalul. Lupii au dat atacul în cãtune cum ar fi Dealu Babii, zona Bãniþa, Dealu Mare ºi chiar la poalele Parângului. Animalele au coborât la stânele amenajate lângã gospodãrii pentru iernatul oilor ºi au sfârtecat mai multe animale. „Într-o searã am auzit câinii lãtrând ºi când am ieºit în ocol am vãzut oile strânse într-un colþ. Cred cã au fost trei lupi pentru cã mi-au luat o oaie. La vreo trei zile, iarãºi au venit, dar am ieºit de cum i-au simþit câinii ºi i-am vãzut. Am fãcut gãlãgie ºi
au fugit imediat”, spune unul dintre gospodarii pãgubiþi. Mulþi dintre ce care au de oi în aºezãrile de munte spun cã fiarele nu se mai tem de câinii lor. „Nici cu câinii nu mai au treabã ºi se duc direct la oi. Prinde oaia ºi pleacã”, mai spune omul. Vânãtorii spun cã atacurile lupilor în zonele izolate sunt normale, însã îi îngrijoreazã faptul cã sãlbãticiunile au intrat în perioada de împerechere ºi sunt mai violente. Fiind un animal protejat, lupul nu poate fi vânat fãrã aprobãri speciale, iar vânãtorii au o cotã de recoltare bine stabilitã. Maximilian GÂNJU
“Este imposibil sã spargem aceste copertine de gheaþã. În zona Cheile Tãii, pe unde trece ºi drumul, sunt þurþuri imenºi la înãlþimi considerabile ºi nu pot fi dislocaþi. Dacã un turist se aventureazã în zonã fãrã a fi precaut se expune pericolului. Acesta este ºi motivul pentru care facem apel la iubitorii muntelui sã ocoleascã aceºti þurþuri pe cât posibil, ºi mai ales sã nu staþioneze sub ei”, spun salvatorii montani. M. GÂNJU