CVJ, NR. 294, MARTI 29 IANUARIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 294

Cronica Vãii Jiului Marti, 29 ianuarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Generaþii tot mai violente ºi „aeriene” D

Medici sancþionaþi de Colegiul Medicilor

oi doctori din cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani au fost avertizaþi de Comisia de Disciplinã din cadrul Colegiului Medicilor Hunedoara cu avertisment scris.

>>> PAGINA A 3-A

Apele Române au pus dop

Apa din Parâng, secatã definitiv pânã la avizarea branºamentelor >>> PAGINILE 6-7

”ªi Ponta mai vrea o datã, aºa ºi eu!”

V

alea Jiului reprezintã ceva peste jumãtate din efectivul PSD al judeþului Hunedoara ºi ca urmare de aici se hotãrãºte cine va fi preºedinte de judeþ în partidul lui Victor Ponta. Pentru cã în prima parte a acestui an va avea loc Congresul PSD, alegerile încep de jos ºi pânã sus, la judeþ ºi centru.

>>> PAGINILE 8-9

Drama femeilor active ”scoase din circuit” âsul-plânsul celor R rãmaºi fãrã un loc de muncã datoritã restruc-

Î

ultimii ani, învãþãmîntul românesc scoate pe bandã rulantã generaþii de tineri tot mai violenþi (atât în limbaj cât ºi în comportament). În plus, mulþi dintre aceºtia devin, de la vârste tot mai fragede, consumatori de alcool (în cel mai bun caz) de droguri (uºoare sau mai grele) sau de produse halucinogene ºi etno - botanice. Toate acestea se întâmplã deºi conducerile unitãþilor ºcolare sau autoritãþile încearcã sã limiteze fenomenul. Inclusiv prin implicarea poliþiei locale sau a jandarmilor. >>> PAGINA A 5-A

turãrilor, a reducerii îngrijorãtoare a posturilor ºi chiar a închiderii/falimentãrii societãþilor comerciale, capãtã forme de examen al vieþii pe care unii îl trec cu bine, alþii…

>>> PAGINILE 8-9

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 ianuarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu

16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30

Observator Acces Direct Observator Observator special Ecks contra Sever Un Show Pãcãtos

National TV 9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Paºaport spre închisoare 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Spune-mi cã mã iubeºti 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Obligat sã ucidã 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 23:30 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 0:00 Obligat sã ucidã (r)

Prima TV 9:30 Necunoscutul 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Copiii spun lucruri

TVR 1 9:00 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:00 Înainte ºi dupã 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 Dãnutz S.R.L. 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Sweet Charity

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 ianuarie 2013

Foºti mineri, actuali brutari

”Eficientizarea” mineritului, decimeazã forþa de muncã F

oºti mineri, actuali brutari. Dezindustrializarea Vãii Jiului, cel mai important bazin carbonifer al României, a decimat forþa de muncã angajatã în minerit.

Programele de reconversie profesionalã realizate pe bani europeni încearcã sã mai repare cât se poate din stricãciuni. Minerii care au pãrãsit sistemul în cursul anilor trecuþi s-au calificat în meserii total diferite faþã de ceea ce au practicat pânã atunci. La Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani, prin intermediul Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara au fost organizate mai multe cursuri de calificare pentru aceastã categorie de persoane. Directorul AJOFM Hunedoara, Velichi Iorgovan spune cã marea majoritate a disponibilizaþilor s-au calificat în meserii de instalator sau brutar. ”E vorba de instalator ºi instalaþii. De asemenea avem parte de termopane ºi partea cealaltã pe care o desfãºurãm în

centrele de calificare. Brutar, bucãtar ospãtar. Pe partea femininã cele cinci meserii, coafor, frizer, manichiurã, pedichiurã, cosmeticã. Avem partea de lucrãtor în comerþ care este o chestiune care se dezvoltã. În general sunt multe confecþionãri articole textile cu dezvoltare mare pe Valea Jiului unde este ºi parte economicã pe acest lucru. La nivelul anului trecut am avut peste 1341 de absolvenþi din calificãrile ce le-am fãcut pe cele douã centre, iar nivelul de ocupare a fost peste 50%. Este o monitorizare care se face la fiecare 12 luni ºi urmeazã sã ne mai înre-

gistrãm cu calificãri”, a declarat Iorgovan Velichi, ºef AJOFM Hunedoara. Potrivit sursei citate, cei care s-au calificat în diferite meserii au avut ºansa de a o ºi practica. ”Dupã ºtiinþa mea, da, au fost disponibilizaþi care s-au calificat într-o anumitã meserie ºi au ºi practicat-o. În general noi din calificãrile pe care le-am desfãºurat ºi pe Petroºani ºi pe Centrul de Formare Profesionalã de la Deva am obþinut o ocupare din calificarea noastrã de peste 50 la sutã, ceea ce este un lucru bun. În marealor majoritate pe meseriile pe care s-au calificat”, a mai adãugat ºeful AJOFM

Hunedoara. În 1989, în minele din Valea Jiului lucrau aproximativ 50.000 de muncitori. Munca grea ºi periculoasã pe care o prestau le aducea minerilor venituri consistente. Teama pe care greva muncitorilor de la Lupeni din 1977 a insuflat-o regimului le-a dobândit minerilor din Valea Jiului o poziþie privilegiatã în hagiografia comunistã a eroilor clasei muncitoare. Prãbuºirea comunismului a rãsturnat piedestalul pe care erau aºezaþi minerii în logica socialistã a muncii. Din cele 15

CEH îºi hidrateazã angajaþii

Apã în valoare de aproape 50 de mii de lei

P

regãtiþi pentru temperaturi extreme. Complexul Energetic Hunedoara achiziþioneazã apã mineralã ºi platã. Societatea energeticã din judeþul Hunedoara a demarat o procedurã de licitare prin care achiziþioneazã apã mineralã ºi apã platã pentru angajaþi contra unei sume de 48.860 de lei fãrã TVA.

Conform contractului se vor furniza 71.000 de litri de apã mineralã respectiv 28.400 de peturi a câte 2,5 litri sau 35.000 de peturi a câte 2 litri. Livrarea se va face timp de 12 luni calendaristice. Conform documentaþiei, produsele trebuie sã respecte anumite date tehnice, dar ºi de calitate. Produsele se vor livra ºi depozita la sediul de la Paroºeni. ”Achiziþionarea de

apã mineralã naturalã carbogazoasã sau carbogazificatã necesarã salariaþialor societãþii, conform Legii nr.319/2006 privind securitatea în muncã ºi OUG 99/2000 privind mãsurile ce pot fi aplocate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecþia persoanelor încadrate în muncã”, se aratã în documentaþie. Monika BACIU

mine care funcþionau în zonã, ºapte s-au închis pânã în 2006, antrenând concedieri masive care au dus la proteste ºi revolte violente ale minerilor sindicalizaþi. Dacã în 1990, 80% din forþa de muncã era dependentã de industria extractivã, ºomajul a explodat la sfârºitul anilor 90 ºi începutul anilor 2000. Urmeazã însã ca pânã în anul 2018 alþi 2500 de mineri sã pãrãseascã sistemul, dintre care 500 vor pleca anul acesta.

Dezindustrializarea acceleratã a produs efecte sociale devastatoare în rândul populaþiei din Valea Jiului. La sfârºitul anilor ‘90, Valea Jiului era botezatã “Valea Plângerii”. Închiderea minelor de cãrbune, industria de cãpãtâi a întregii zone, ºi disponibilizãrile masive de muncitori au contribuit la toponimul deloc flatant chiar mai mult decât accidentele frecvente de muncã. ªomajul a crescut galopant din pricina disponibilizãrilor iniþiate în 1997, sub guvernul Victor Ciorbea. Potrivit Agenþiei Naþionale pentru Dezvoltarea ºi Implementarea Programelor de Reconstrucþie a Zonelor Miniere, rata ºomajului în Valea Jiului în anul 2000 era de 25%, de douã ori ºi jumãtate mai mare decât media naþionalã de 10%. Unele oraºe au avut de suferit chiar mai mult. Monika BACIU

Medici sancþionaþi de Colegiul Medicilor

D

oi doctori din cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani au fost avertizaþi de Comisia de Disciplinã din cadrul Colegiului Medicilor Hunedoara cu avertisment scris.

Cele douã cadre medicale au fost mustrate dupã ancheta demaratã în urma unei plângeri depuse de pãrinþii unui bãieþel care l-a acuzat pe unul dintre doctori cã le-a operat copilul la braþul sãnãtos dar ºi de o afecþiune (fimozã) despre care nu li s-a spus nimic în prealabil. Celãlalt cadru medical a fost sancþionat pentru cã nu a

întocmit corect documentele dupã ce a consultat acelaºi minor ºi din acest motiv a fost operat greºit. În luna mai a anului trecut, Alexandru Danciu, un bãieþel de trei ani ºi jumãtate era operat din greºealã la mâna sãnãtoasã de cãtre un medic din Petroºani. Pãrinþii micuþului au depus plângere atât la Spitalul de Urgenþã Petroºani, cât ºi la Poliþia Petroºani, ºi l-au acuzat pe chirurg de malpraxis ºi respectiv de vãtãmare. Ancheta a scos la ivealã o greºealã ºi a medicului ortoped care a întocmit greºit fiºele pe baza cãrora chirurgul a efectuat intervenþia chirurgicalã. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 ianuarie 2013

Sãraci, dar au cãldurã N

Costuri neschimbate la termoficare

u au bani sã-ºi achite facturile, dar nu mor de frig. Asta pânã la o defecþiune, când toþi se revoltã, deºi recunosc cã nu au dreptul. Vorbim despre sãracii din Colonia Petroºani, care locuiesc într-un bloc pe strada Tudor Vladimirescu.

Locatarii din blocul social din Cartierul Colonie sunt privilegiaþi. Chiar dacã nu plãtesc, ºi toþi recunosc asta, au cãldurã. Ei spun cã sunt prea sãraci ca sã achite facturile ºi, în momentul în care agentul termic se întrerupe din cauza unor defecþiuni, toþi intrã în panicã. Aºa s-a întâmplat ºi week-endul trecut, iar oamenii spun cã nu mai au cãldurã în locuinþe de vinerea trecutã. „Nu avem cãldurã de vineri. E frig ºi avem copii mici. Am înþeles cã a fost o þeavã spartã ºi poate acum, cã

e luni, o sã o repare. Noi nu plãtim cã suntem sãraci. Din ajutorul social ºi alocaþia copiilor ce sã fac mai întâi? Sã plãtesc la stat sau sã iau mâncare?”, spune o femeie ce locuieºte în acel bloc. Alþii recunosc cã stau în frig, dar ºi cã nu au achitat facturile. „Nu avem cãldurã, dar nici nu am plãtit, cã suntem sãraci”, spune un alt locatar. Cei de termnoficare spun cã datoriile locatarilor sunt foarte mari, dar recunosc cã nu îi debranºeazã din cauzã cã

sunt prea sãraci ca sã îºi permitã sã achite facturile. „Situaþia e destul de complicatã. Cei care locuiesc în acel bloc, în general, sunt foarte datori cãtre noi. Acum, e adevãrat cã o parte a beneficiat de ajutoare sociale de la primãrie pentru încãlzire, dar ele nu reuºesc sã acopere întreaga cheltuialã privind încãlzirea. Împreunã cu administreatorul, am cãutat sã gãsim soluþii sã recuperãm sumele restante cãtre SC Termoficare”, spune Ovidiu Munteanu, direc-

La Petroºani a sosit un nou transport cu alimente de la U.E.

eri, Serviciul de Asistenþã Iprimit Socialã de la Petroºani a o nouã serie de alimente venite de la Uniunea Europeanã, care urmeazã sã fie distribuite persoanelor cu o situaþie financiarã precarã. 1 de noi transporta2 tori la Lupeni. Primãria municipiului Lupeni aduce la cunoºtinþa celor interesaþi de a desfãºura activitatea de transport în regim de taxi în conformitate cu prevederile Legii nr. 38/2003 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, iniþierea procedurii de atribuire a unui numãr de 21 autorizaþii taxi persoane, respectiv 6 autorizaþii taxi marfã.

“Am primit un nou transport de alimente în completarea celor pe care le mai aveam în depozit. În

F

torul SC Termoficare Petroºani. Oamenii din acest bloc au fost debranºaþi ºi de la apã ºi acum fiecare are racord separat aºa încât, cine plãteºte are apã, cine nu, nu. În ce proiveºte termoficarea, oamenii vor mai avea de suferit pânã la remedierea defecþiunii ce a survenit pe una dintre conductele de aducþiune, dar, atâta timp cât nu sunt ºi buni-platnici, muncitorii nu i-au considerat o prioritate.

total sunt 9 tipuri de alimente”, a declarat Cristina Mraz, director Serviciul de Asistenþã Socialã – Primãria Petroºani Distribuirea acestor produse, printre care roºii în bulion, mazãre, orez sau fãinã, ar putea începe chiar de astãzi. Pânã acum, la Petroºani, de acestea au beneficiat circa 75 % din persoanele aflate pe liste. Printre cei care beneficiazã de alimente sunt ºomerii, pensionarii cu pensie sub 400 de lei ºi persoanele cu handicap. (L.A) (L.A)

Se elibereazã autorizaþii de taxi rezerva prezentãrii în maximum 15 zile a dovezii de fiscalizare a aparatului de taxat. Dacã în termen de 15 zile de la eliberarea autorizaþiei taxi nu se prezintã dovada fiscalizãrii aparatului de taxat, autorizaþia taxi se retrage, urmând a fi supusã unei noi proceduri de atribuire. Atribuirea autorizaþiei taxi sau a copiei conforme se anuleazã ºi nu

mai mari decât în lunile precedente, aceºtia nu se înghesuie sã le plãteascã. Cel puþin numerar, încasãrile sunt reduse.

”În principiu s-au pãstrat în aceeaºi marjã costurile aferente facturilor din luna asta cu cele care au fost în lunile trecute. Va pot da niºte informaþii referitoare la o garsonierã media este de 144 de lei, la douã camere 250 de lei, trei camere 338, iar la patru camere 406 lei”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare Petroºani. Chiar ºi în condiþiile în care facturile petroºãnenilor nu sunt

”Deocamdatã cea mai mare parte a încasãrilor se face tot pe bazã de bonuri de cãrbune. Încã se elibereazã bonuri de cãrbune. Numerar din pãcate sumele sunt ceva mai reduse”, a mai precizat sursa citatã. La Petroºani sunt racordate la sistemul centralizat de încãlzire aproximativ 2.400 de apartamente. Aici se mai adaugã ºi instituþiile publice ºi agenþii economici. Monika BACIU

Diana MITRACHE

La Lupeni, Autorizaþia taxi se va atribui pentru prima datã pentru o perioadã de 5 ani, numai pentru autoturismele care nu depãºesc vechimea de 5 ani de la data fabricaþiei ºi sunt deþinute de cãtre transportatorii autorizaþi, cu titlu de proprietate sau în temeiul unui contract de leasing. Autorizaþia taxi se elibereazã sub

acturile la termoficare, la nivelul celor din luna decembrie. Dacã la nivel naþional, facturile aferente acestei luni au explodat, în Petroºani, abonaþii la sistemul de termoficare nu plãtesc facturi majorate. Asta ºi datoritã faptului cã administraþia localã subvenþioneazã preþul gigacaloriei.

se mai elibereazã în urmãtoarele cazuri. Dacã precizãrile referitoare la autovehiculul prezentat în declaraþia pe proprie rãspundere nu corespund realitãþii, iar dacã în termen de maximum 6 luni de la atribuire, transportatorul autorizat nu a putut prezenta documentele autovehiculului pentru care a solicitat atribuirea. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 ianuarie 2013

Generaþii tot mai violente ºi „aeriene”

Î

n ultimii ani, învãþãmîntul românesc scoate pe bandã rulantã generaþii de tineri tot mai violenþi (atât în limbaj cât ºi în comportament). În plus, mulþi dintre aceºtia devin, de la vârste tot mai fragede, consumatori de alcool (în cel mai bun caz) de droguri (uºoare sau mai grele) sau de produse halucinogene ºi etno - botanice. Mircea NISTOR

Toate acestea se întâmplã deºi conducerile unitãþilor ºcolare sau autoritãþile încearcã sã limiteze fenomenul. Inclusiv prin implicarea poliþiei locale sau a jandarmilor. „Din fericire, elevii unitãþii noastre nu figureazã printre cei cunoscuþi cu astfel de probleme ºi nici printre cei implicaþi în scandaluri datorate consumului exagerat de bãuturi sau produse halucinogene. În þarã, mai ales în ultimul timp, am vãzut cã apar noi ºi noi cazuri de violenþe înregistrate în, sau în vecinãtatea unitãþilor ºcolare, dar noi nu am avut astfel de probleme. Pentru eradicarea fenomenului sau, mãcar, pentru reducerea

lui, cred cã ar fi nevoie de o mai mare implicare a tuturor factorilor de decizie. Aici ar fi vorba despre conducerile primãriilor, unitãþilor ºcolare, poliþiei locale sau inspectoratelor ºcolare judeþene”, a declarat Gilbert Danciu, director Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” Petroºani. „La noi, nu prea sunt probleme de acest gen, þinând cont ºi de vârsta elevilor. În plus, colaborãm foarte bine ºi cu autoritãþile locale, aici fiind vorba ºi despre poliþia localã. Vis-a-vis de ceea ce

am vãzut cã se întâmplã prin þarã, am rãmas consternat de numãrul mare ºi gravitatea crescândã a evenimentelor înregistrate chiar ºi în incinta unitãþilor ºcolare. Cred cã noi, cu toþii, trebuie sã facem ceva pentru a eradica acest fenomen, cel al violenþei ºcolare, pânã nu va fi prea târziu”, a spus Robert Hummel, director ªcoala Generalã „Avram

Stanca” Petroºani. „Unitatea noastrã de învãþãmânt, ce-i drept, a apãrut de mai multe ori în presã cu unele probleme negative înregistrate în rândul elevilor care învaþã aici. Þinând cont de ceea ce am cã se întâmplã prin þarã pot sã spun, însã, cã nu a fost vorba

În Vale, Bac-ul va fi simulat în februarie

Î

n Valea Jiului, simularea examenului de Bacalaureat (spre deosebire de alte zone din þarã unde acþiunea va avea loc în aceastã sãptãmânã) se va derula în data de 6 februarie. Mai exact, este vorba despre proba scrisã la limba ºi literatura românã, la examen fiind invitaþi liceenii din toate clasele terminale din zonã. Mircea NISTOR

Drept centru de examen a fost desemnat Colegiul Naþional de Informaticã din Petroºani, lucrãrile urmând a fi corectate la Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”, din aceeaºi localitate. „Sper ca elevii noºtri sã obþinã rezultate bune deºi este vorba doar despre o simulare. În urma rezultatelor vom vedea ce este de fãcut pentru a obþine note cât mai mari ºi o promovabilitate de 100% la adevãratul examen, cel din varã, pentru cã dorim sã ne clasãm, din nou, pe primul loc între liceele din judeþul Hunedoara”, a precizat Gilbert Danciu, director Colegiul

Naþional „Mihai Eminescu” Petroºani. Bacalaureatul din acest an este programat pentru perioada 10 iunie – 5 iulie. În prima zi este

de evaluare a competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba maternã. Urmãtoarele examene orale sunt programate în 17 - 21 iunie (proba de evaluare a competenþelor digitale) ºi 25 – 28 iunie (proba de evaluare a competenþelor lingvistice într-o limbã de circulaþie internaþionalã). Probele scrise vor debuta în data de 1 iulie cu examenul la limba ºi literatura românã, vor continua pe 2 iulie cu limba ºi liter-

despre evenimente deosebit de violente. Pentru a eradica violenþele ºcolare noi colaborãm cu un psiholog, care are întâlniri periodice cu elevii noºtri, dar ºi cu poliþiºtii locali sau jandarmii. Chiar astãzi, reprezentanþii

atura maternã, în 3 iulie cu proba obligatorie a profilului ºi se vor încheia, în data de 5 iulie, cu proba la alegere a profilului ºi specializãrii.

Jiului”, a declarat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic „Dimitrie

Leonida” Petroºani. În Petroºani, ultimul eveniment grav în care au fost implicaþi mai mulþi adolescenþi s-a derulat în urmã cu doar câteva zile. Astfel, în cursul nopþii de joi spre vineri, un tânãr i-a tãiat (în joacã, dupã cum a precizat chiar el) gâtul unui prieten. Prin urmare, nici dorinþa unora dintre copiii care i-au cerut iepuraºului de Paºte sã le aducã o bâtã de baseball nu ar pãrea un fapt prea deosebit. Sau, ieºit din context...

Jandarmeriei au programatã la noi în liceu, o acþiune de informare a elevilor vis - a - vis de violenþa ºcolarã. Pe de altã parte, consider cã educaþia primitã în familie este primordialã în evoluþia unui tânãr. Din pãcate, mulþi dintre elevii noºtri au unul, sau amândoi pãrinþii, plecaþi la muncã în strãinãtate. Prin urmare, aceºti copii, lãsaþi de capul lor, sunt primii potenþiali cre-

Profesorii îºi plãtesc singuri transportul sau merg pe jos

P

rofesorii care fac naveta la Petrila pentru a preda la ºcolile din acest oraº, nu ºi-au mai primit banii pentru biletele de transport de mai bine de un an de zile. Ei au solicitat în repetate rânduri ca primãria sã le deconteze transportul, însã de fiecare datã, rãspunsul primit a fost ambiguu ºi mereu acelaºi: nu sunt bani. Luiza ANDRONACHE

programatã proba de evaluare a competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba românã. Urmeazã apoi, în perioada 12 – 14 iunie, proba

atori de probleme ºcolare. Aceastã problemã ar putea fi rezolvatã doar prin crearea unor locuri de muncã în Valea

Dar, de ce nu sunt bani ºi pentru acest lucru, important pentru comunitate, de altfel, în condiþiile în care primãria dã bani pe alte lucru, mai inutile, nu li sa rãspuns niciodatã. “Profesorii navetiºti nu au primit banii pentru transportul la ºi de la instituþiile ºcolare, din luna decembrie 2011 din lipsã de bani. Vom încerca sã gãsim soluþii pentru plata acestor

datorii”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. De altfel, în aceeaºi situaþie sunt profesori din mai multe oraºe ale Vãii Jiului, care nu ºi-au mai

primit banii de ani de zile. Astfel, dupã ce cã au un salariu de mizerie, care nu le ajunge nici mãcar pentru subzistenþã uneori, mai trebuie sã facã cumva, doar ei ºtiu cum, sã plãteascã ºi biletele de cãlãtorie pânã la ºcoalã ºi înapoi, dacã sunt din alt oraº. Aºa se ajunge, din nefericire, la situaþia cã uneori trebuie sã cheltuie mai mult decât câºtigã. Sau, poate în opinia unor guvernanþi sau edili, ei ar trebui sã meargã pe jos...

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 ianuarie 2013

Ne întoarcem la naturã

B

unã-i apa de izvor, nu e doar o sintagmã, ci chiar un adevãr. O spun medicii, dar ºi oamenii bolnavi, care vin în numãr tot mai mare sã ia apã dintr-un izvor de la Petroºani. Tot mai mulþi oameni bolnavi vin la izvoarele de munte din Petroºani. Asta pentru cã s-au convins de proprietãþile curative ale apei de izvor, în detrimentul celei de la robinet. Mulþi spun cã se simt excelent dupã ce au consumat aceastã

apã, iar unii sunt chiar grav bolnavi. „Sunt bolnav ºi apa asta iese direct din pãmânt, direct de la Dumnezeu. E mai bunã, decât cea de la robinet. Din spetembrie, anul trecut, am fost operat de un cancer rennal la Madrid ºi am venit aici ºim+am mutat aici cã sunt

în ultima fazã ºi vreau sã beau doar apã de izvor. Singura soluþie e sã beau apã din aceasta sã mã purific un pic. Nu conteazã cã e ger ºi zãpadã, cã vin dupã apã zilnic. O sã mã odihnesc când o sã mor, dar pânã atunci, am încredere în apa asta”, spune un om care cobora dealul cu bidoanele pline cu apã de izvor. „Vin pe frig, cã e bunã apa asta. O beau, fac mâncare cu ea ºi chiar pentru diverse reþete medicale o folosesc. Eu iau apã de aici de când mã ºtiu. Aia de la robinet e cu clor ºi alte impuritãþi, asta, în schimb e foarte bunã”, spune un alt om. „Eu, în 1997 am ieºt la pensie ºi apoi m-am îmbolnãvit. Am avut o operaþie la stomac ºi mereu aveam probleme. Dupã ce am bãut apã din aceasta, totul a revenit la normal. Nu mai am diree, nici maþele nu îmi mai fac probleme ºi cred cã

Apele Române au pus dop

asta e cea mai bunã apã”, spune un alt bãrbat care îºi umplea sticlele cu apã la izvor. Sute de oameni ajung sã se deplaseze, chiar ºi din alte localitãþi ale Vãii Jiului, pentru a lua apã de izvor. O fac pentru cã s-au convions cã apa e bunã ºi cei care locuiesc în apropiere spun cã strada lor e cea mai populatã, datoritã

celor ce urcã, indiferent de vreme, dupã apã de izvor. „Zilnic vãd aici cum vin oamenii ºi noi, cei care stãm aici, numai apã din izvorul acesta folosim. E cea mai bunã”, susþine o femeie care locuieºte la casa din apropiere. Medicii recunosc cã apa de izvor este foarte bunã ºi chiar o recomandã, dar nu neapãrat

pentru tratarea unor afecþiuni, ci pur ºi simplu pentru calitãþile deosebite. „Este o orientare nouã a oamenilor spre naturã, iar dacã sursa de apã e sigurã, vine din munte ºi nu are altceva pe parcurs e foarte bune. Nu ºtiu dacã avem apã chiar pentru tratament, dar e bunã de bãut ºi e bine cã oamenii o consumã ca alternativã”, a declarat ºi dr. Dumitra Udrea, medic de familie. În Petroºani existã cel puþin douã izvoiare cu apã, iar sute de oameni urcã în munte cu bidoanele. Apa de izvor este verificatã

Straja, în viziunea investitorilor

Apa din Parâng, secatã definitiv pânã Straja sezonul de iarnã este prolific pentru cabanieri. Cel Îmainunul important investitor în domeniul la avizarea branºamentelor turistic din Straja, Emil Pãrãu, recunoaºte cã faþã de anul trecut, C acest sezon a fost unul mult mai bun. abanierii din Parâng care erau racordaþi la sistemul de apã al cabanei Clubului Sportiv ªcolar au termen de conformare pentru a intra în legalitate ºi pentru a avea apã la robinete. Oricum, în plinã iarnã, activitatea turisticã a lor este compromisã, pentru cã nu pot sã se apuce de lucrãri.

Sunt cel puþin 8 cabane care primeau apã intr-un racord al cabanei CSª. Practic, în partea de sus a Staþiunii Parâng sunt doar douã cabane care au contract cu Apele Române pentru apa de al robinete, respectiv CSª ºi IEFS. Restul primeau de ani de zile apã dintr-un racord al CSS, dar cei de la Apele Române Craiova, acre au venit în inspecþie în Parâng, au stabilit cã ºi aici sunt probleme. Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Petroºani, spune cã existau de fapt douã racorduri, unul legal ºi altul care nu apãrea în documentaþia aprobatã de Apele Române. „Aceste 8 cabane s-au racordat ilegal pe un branºament ilegal al Clubului Sportiv ªcolar. Cei de la CSª au contract, dar nu l-au respectat ºi aveau un branºament suplimentar la care s-au racordat ceilalþi”, spune Corici. O cutumã, dacã putem sã-i spunem aºa, la care cei avizaþi au închis ochii ani e zile, pânã la urmã,

Un plus pentru acest lucru îl constituie ºi telegondola care a fost inaguratã în luna decembrie a anului trecut. Monika BACIU

pentru cã racordurile nu sunt de ieri – de azi, ci dureazã de multã vreme. Cam jumãtate din cabanele branºate ilegal au fost lãsate pe sec, pentru cã pe branºamentul suplimentar s-a constatat ºi o pierdere foarte mare de apã. Celelalte, în schimb, au primit doar avertisment ºi termene de conformare, pentru cã debranºarea lor ar fi însemnat

periodicx de responsabilii de la DSP ºi atunci când nu îndeplineºte calitãþile necesare, este opritã. Pânã acum, însã, nu a fost necesarã sigilarea izvorului. Diana MITRACHE

”Este un sezon bun în primul rând cã ne-a dat Dumnezeu zãpadã ºi pe lângã asta a fost ºi contribuþia noastrã a tuturor, contribuþia primãriei, anul acesta a Guvernului. Pentru cã ºi aceastã gondolã a adus mulþi turiºti, orice ca Apele Române sã-i lase ºi pe cei de investiþie aduce turiºti. al CSª pe uscat. Pânã la urmã, probleFãrã investiþii nu poþi sã ma trebuie rezolvatã, într-un fel sau altul. faci turism. A fost un Parângul este o staþiune de interes sezon bun pânã acum, naþional, iar turismul pe uscat este dar în primul rând sã-i aducãtor doar de pierderi ºi nicidecum mulþumim lui Dumnezeu de pasionaþi de schi. Pentru rezolvarea cã ne-a dat zãpadã anul situaþiei, Sorin Corici spune cã existã o acesta din belºug ºi la singurã variantã: intrarea lor în legalitimp. Adicã am avut tate. zãpadã din decembrie ºi „Trebuie sã îºi întocmeascã documeno menþine. În fiecare taþia ºi sã obþinã avizul celor de la ninge 5-10 centimetri ºi Craiova pentru alimentarea cu apã a acesta este un lucru cabanelor. De asemenea, le trebuie bun”, a declarat Emil acceptul celor de la IEFS, pentru cã atât Pãrãu, investitor Straja. captarea, cât ºi infrastructura sunt ale De reuniunea dintre acestora. Dar, din câte am înþeles, nu straja ºi Pasul Vulcan se sunt probleme în acest sens, cei de la vorbeºte de ceva timp, IEFS le dau acceptul sã se lege al aceste însã pânã acum nu s-a branºamente”, a mai spus ºeful SH realizat nimic în acest Petroºani. Suma pe care ar trebui sã o sens. Potrivit investitoruplãteascã aceºti cabanieri pentru apa con- lui, pânã la unificarea sumatã este modicã, respectiv 0,06 lei/ celor douã staþiuni, primc de apã consumatã. De precizat, însã, oritãþile din straja sunt cã asta înseamnã cã, pânã la primãvarã altele, mult mai strincabanierii în cauzã rãmân pe uscat. gente. Este vorba în Car men COSMAN

mulþi medii, nu sunt schiori profesioniºti. Pentru cã noi avem pârtiile, probabil din România cele mai bine amenajate, cele mai lungi, dar nu e suficient numai asta. Trebuie ºi staþiunea un pic amenajatã. Mai avem de lucru, trebuie sã o recunoaºtem. Mai sunt prioritãþi în Straja ce trebuie fãcute ºi mã refer la apã, canal, alei, iluminat public printre cãbãnuþe, sunt încã multe ºi chiar noi cabanierii trebuie sã mai lucrãm puþin la aranjarea pensiunilor”, a mai precizat Emil Pãrãu. Precum si în celelalte

doar 8 minute turistii de la poalele masivului direct în statiune, care va fi data în folosinta cel mai probabil joi. Are o lungime de 2,5 kilometri, are 46 de cabine a 8 locuri. Iar acesta este doar unul dintre aspectele proiectului generos finantat din fonduri guvernamentale. Sunt deja finalizate lucrarile la lacul de acumulare de 75.000 mc si, spun edilii, în munte, pentru turisti se pregateste o pasarela de 60 de metri, care sa faca trecerea dintr-o parte în alta, în zona statiei de întoarcere a telegondo-

COLÞUL LUI DENIS

primul rând de crearea unui confort pentru turiºti, ºi de realizarea unor investiþii minore, care însã au rolul de a schimba faþa staþiunii. ”Da bineînþeles vor veni schiori adevãraþi dacã cele douã staþiuni vor fi unite. La ora actualã, trebuie sã recunoaºtem în Straja sunt mulþi începãtori,

statiuni montane din Valea Jiului, si în Straja au loc lucrari de dezvoltarea a domeniului schiabil. Pentru Straja au fost alocate aproximativ 38 de milioane de lei, iar pana acum a fost finalizata doar telegondola. În ceea ce priveste Statiunea Straja aici deja a fost finalizata telegondola care va duce, în

lei, iar în acest fel partia va putea trece pe sub acea pasarela. Proiectul prevede si un telescaun de 4 locuri, care merge din ªaua Mutu pana în Vf. Straja, iar anul viitor va începe executia si la celelalte trei telescaune prevazute în proiectul a carui valoare totala este în valoare de 45 de milioane de euro.