Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 293
Cronica Vãii Jiului Luni, 28 ianuarie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Sucilã, cercetat în stare de libertate pentru pornografie infantilã
ADIO, JIUL!
N
u are voie sã pãrãseascã localitatea de domiciliu, dar va fi judecat în stare de libertate. Aceasta este decizia magistraþilor de la Petroºani în dosarul în care poliþistul vulcãnean Adrian Sucilã este acuzat de pornografie infantilã.
>>> PAGINA A 3-A
Tentativã de omor la Petroºani
Î
ntâmplare teribilã, în noaptea de joi spre vineri, la Petroºani, când un bãiat cu vârsta de 20 de ani s-a ales cu o ranã de cuþit în gât.
>>> PAGINA A 5-A
Urºi, mirese ºi vânãtori la festivalul Oamenilor de Zãpadã
M
ascota staþiunii Straja, ursul Baloo, dezmãþ în jacuzzi. Cei care au urcat la sfârºitul sãptãmânii trecute în staþiunea montanã Straja au putut vedea mirese, vânãtori, momârlani, dar ºi ursul Baloo, mascota staþiunii montane, sculptaþi din zãpadã.
>>> PAGINILE 6-7
Micuþa Andra face pasul în lumea bunã a muzicii
Î
nfiinþatã în anul 1919, echipa de fotbal Jiul Petroºani va intra în istorie, anul 2013 urmând a-i aduce dezafilierea ºi apoi desfiinþarea. Mai exact, finanþatorul Alin Simota a precizat cã nu mai doreºte sã investeascã în echipã ºi cã vrea s-o predea primãriei. Cu tot cu jucãtori, antrenori, palmares ºi datorii. >>> PAGINA 11
L
oredana Fieraru, adolescenta din Valea Jiului ajunsã în finala de la „Românii au talent”, este gata sã-ºi lanseze un videoclip...
>>> PAGINA 12
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 ianuarie 2013
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu
16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 În puii mei 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)
National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii
12:00 12:15 13:00 14:00 15:00 15:15 17:20 18:30 19:15 20:15 22:15
Teleshopping Baronii (r) Cuscrele Puterea dragostei (r) Teleshopping Puterea dragostei (r) Condamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinite Renegaþii Jocul morþii
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Cu un pas înainte 12:00 Cu un pas înainte 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tãntãlãul ºi gogomanul (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Lupta cu înãlþimile 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 23:30 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 0:00 Lupta cu înãlþimile (r)
Prima TV 9:30 Tãrâmul vrãjit (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Cu lumea-n cap (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Salvaþi iubirea
TVR 1 9:00 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:00 Înainte ºi dupã 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 Garantat 100% (r) 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Pãmântul nimãnui 23:50 Ora de business
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 ianuarie 2013
N
u are voie sã pãrãseascã localitatea de domiciliu, dar va fi judecat în stare de libertate. Aceasta este decizia magistraþilor de la Petroºani în dosarul în care poliþistul vulcãnean Adrian Sucilã este acuzat de pornografie infantilã. Adrian Sucilã s-a aflat, sâmbãtã, din nou la Judecãtoria Petroºani pentru judecarea cererii de arestare preventivã formulatã de procurorii DIICOT în dosarul în care acesta este acuzat de pornografie infantilã. Sucilã a fost audiat în sala de consiliu, unde a fost prezent ºi avocatul lui, care a ridicat, din nou, o excepþie. „Excepþia invocatã de noi este nulitatea propunerii de arestare preventivã, întrucât în
Sucilã, cercetat în stare de libertate pentru por nografie infantilã
cauzele în care infracþiunile sunt sãvârºite asupra minorilor, aºa cum susþine DIICOT-ul, urmãrirea penalã ºi, implicit, cererile aferente urmãririi penale se efectueazã de cãtre un procuror anume desemnat de cãtre procurorul general al României. Pânã la acest moment, la dosarul cauzei nu a
fost depusã desemnarea procurorului general cu privire la procurorul de caz. Procurorul de ºedinþã a spus cã un asemenea ordin existã, dar nu existã nicio obligaþie legalã ca sã-l depunã la dosar”, a declarat avocatul Daniel Tomescu. Dupã deliberare, instanþa de judecatã a respins excepþia invocatã ºi a respins ºi cererea de arestare preventivã pe 29 de zile, formulatã de procurorii DIICOT. Judecãtorul Gabriela Ponyiczky a decis înlocuirea acestei mãsuri cu interdicþia de a pãrãsi localitatea de domiciliu. S-a respins propunerea de arestare preventivã a inculpatului Sucilã Dan Adrian. Am decis faþã de inculpat mãsura preventivã a obligãrii de a nu pãrãsi localitatea pentru 29 de zile cu
începere de astãzi 26 ianuarie 2013 pânã la 23 februarie 2013”, a precizat judecãtorul Gabriela Ponyiczky, preºedinte al Judecãtoriei Petroºani. Procurorul de caz a formulat deja recurs împotriva sentinþei. Sucilã spune cã va respecta decizia instanþei de judecatã, pentru cã oricum mai are una similarã într-un alt dosar aflat de rolul Judecãtoriei Petroºani. Este convins, însã, cã cineva vrea sã îl înfunde. „Nu ºtiu ce este în spatele acestui dosar. Cert este cã se poate observa cu ochiul liber cã este o problemã cu Sucilã”, a declarat poliþistul care spune, mai în glumã, mai în serios, cã probabil ar fi bine sã îºi schimbe numele. În acest dosar, alãturi de
Adrian Sucilã, mai este cercetatã ºi Mihaela Stoica, fiica fostului viceprimar din municipiul Vulcan. De asemenea, Adrian Sucilã este judecat deja pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor – fiul ex-viceprimarului Angela Stoica ºi a fost eliberat din închisoare în 14 ianuarie, dupã 6 luni de arest preventiv, în urma unei sentinþe definitive pronunþate de Tribunalul Hunedoara. Urmãtorul termen al acestui proces în care Mihaela Stoica apare ca ºi complice va avea loc la Judecãtoria Petroºani în data de 29 ianuarie. În plus, Sucilã este cercetat ºi de DNA, pentru divulgare de secrete profesionale, dupã ce procurorii de la Tribunalul Hunedoara au stabilit cã acesta, poliþist fiind, a sunat-o pe Angela Stoica pentru a-i spune sã nu îºi lase copilul pe stradã cu ATV-ul, pentru cã sunt poliþiºtii de la Serviciul Rutier. ªi Adrian Sucilã a formulat o sesizare al DNA, dupã ce a constatat graba cu care se urmãreºte din nou arestarea lui. El spune cã a fost afectat atât el, cât ºi familia lui. Proaspãt întors la Poliþia Vulcan, Adrian Sucilã ar vrea sã intre în concediu pentru a avea timp sã-ºi pregãteascã temeinic apãrarea. Car men COSMAN
Procesul se mutã la alt nivel
ªeful IPJ Hunedoara, Liviu Dumitru, reclamat la CEDO
R
enunþã la lupta internã, dar trece la alt nivel. Poliþistul Adrian Sucilã, care face obiectul a cel puþin douã dosare penale, îºi duce ºeful direct la CEDO.
Liviu Gabriel Dumitru, ºeful IPJ Hunedoara, reclamat la CEDO. Poliþistul vulcãnean Adrian Sucilã, devenit celebru dupã implicarea lui în douã dosare cu tentã sexualã, vrea pedepsirea celor care au nesocotit o hotãrâre a unei instanþe de judecatã, respectiv a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie. Rãzboiul dintre Adrian Sucilã ºi ºeful IPJ a început dupã ce acesta a cerut în instanþã sã fie repus pe funcþie ºi a avut câºtig de cauzã. Sucilã a fost sancþionat disciplinar în urmã cu mai mulþi ani pentru “comportament necorespunzãtor” ºi a fost transferat de la Biroul de Investigaþii Criminale, la Ordine Publicã. A contestat decizia ºi a atacat în instanþã sancþiunile apli-
cate. A avut câºtig de cauzã atât la prima instanþã, cât ºi ulterior, în cãile de apel ºi recurs, ºi ar fi trebuit repus în funcþia de pe care a fost schimbat, însã acest lucru nu s-a întâmplat. Poliþistul a cerut tot în instanþã sancþionarea celor care nu au pus în aplicare decizia instanþei de judecatã, iar în 16 februarie 2010 Adrian Sucilã a mai obþinut o victorie la Curtea de Apel Alba Iulia. Judecãtorii i-au aplicat ºefului IPJ Hunedoara o amendã în cuantum de 20 la sutã din salariul minim brut pe economie, per zi de întârziere, pe durata 24.12.2008 09.01.2009 pentru neîndeplinirea obligaþiei de a executa sentinþa nr. 885/ CA/25.03.2008 a Tribunalului Hunedoara, rãmasã irevocabilã. Ulterior, Adrian Sucilã a formulat o plângere ºi la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, contra comisarului ºef Liviu Gabriel Dumitru, pentru abuz în serviciu ºi nerespectarea unei hotãrâri judecãtoreºti, dar procurorii au dat rezoluþie de neîncepere a urmãririi
penale. Poliþistul a formulat recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care s-a pronunþat, prin decizie penalã definitivã, în favoarea acestuia. Dupã motivarea sentinþei, dosarul a ajuns, din nou, la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, dar aici procurorul de caz a dispus, încã o datã, neînceperea urmãririi penale, iar decizia a fost atacatã în instanþã. Aflat în stare de arest preventiv în dosarul în care este judecat pentru act sexual cu un minor ºi corupere
sexualã, Sucilã a renunþat la acest proces, dar, spune el, asta numai pentru cã se va adresa Curþii
Europene a Drepturilor Omului.”Am câºtigat o datã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ceea ce
trebuia, urmeazã sã înaintãm un dosar la CEDO, ori CEDO impune ca, atunci când apelezi la serviciile instituþiei, sã urmezi toþi paºii în instituþiile din România. Noi am câºtigat o datã. Sã ne întoarcem înapoi, sã urmãm aceeaºi paºi pentru a obþine douã sentinþe de acelaºi fel nu avea sens, atunci mergem pe prima sentinþã”, a declarat la finele sãptãmânii trecute Adrian Sucilã. Car men COSMAN
4 Actualitate
P
reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, ºi-a dat demisia din toate Asociaþiile de Dezvoltare Intercomunitarã din care fãcea parte, cinci la numãr. Acelaºi lucru au fãcut ºi primarii din Valea Jiului sãptãmâna trecutã, dupã ce au fost convocaþi într-o ºedinþã la Deva. Moloþ le-a explicat edililor cã Agenþia Naþionalã de Integritate considerã incompatibilã calitatea de funcþionar public cu cea de membru al vreunei astfel de asociaþii pe considerentul cã persoana în cauzã poate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 ianuarie 2013
Pe cine sã credem, pe ADI sau pe ANI? preºedintele Consiliului Judeþean Hundeoara. De fapt, pânã acum, legislaþia spunea cã din aceste asociaþii intercomunitare pot face parte pri-
avea vreun interes. “Eu am vrut sã tragem un semnal de alarmã la nivelul României ºi sã-i avertizez ºi pe parlamentari, iar pentru asta voi avea o întâlnire cu ei, pentru a ridica aceastã problemã, pentru a se
stabili foarte clar: eºti sau nu eºti compatibil?! Eu am un personal de 140 de persoane care lucreazã în Consiliul Judeþean. ªi, tocmai când sã aleg, sã deleg pe cineva acolo, m-am trezit cã de fapt va trebui sã pun femeia de
serviciu, fiindcã toþi aveau un interes patrimonial ca sã spun aºa, ba cã trecea drumul pe lângã ei, ba cã semnau un ordin de platã, ba fãceau o notã de fundamentare sau vreun deviz ”, a declarat Mircea Moloþ,
mari sau funcþionari, iar pânã acum aºa au funcþionat lucrurile, pânã când Agenþia Naþionalã de
Spor natural negativ în judeþul Hunedoara
C
hiar dacã numãrul nou – nãscuþilor a mai crescut, indicii de natalitate sunt scãzuþi în judeþul Hunedoara, iar sporul natural este negativ. Potrivit cifrelor oficiale, prezentate de Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara,
în judeþul Hunedoara natalitatea urmeazã trendul întregii þãri. Astfel, pentru anul 2012, indicele de natalitate a fost de 6,60 cu 1514 nou nãscuþi în judeþ. Chiar dacã indicii sunt scãzuþi, totuºi numãrul nou – nãscuþilor a crescut puþin faþã de 2011, când în judeþ au fost 1484. Numãrul deceselor con-
Integritate a venit ºi a spune cã de fapt, calitatea de primar sau de funcþionar este incompatibilã cu cea de membru al asociaþiei din cauza unui vreunui posibil interes. Ceea ce parlamentarii trebuie sã lãmureascã acum este care lege trebuie luatã în calcul, cea privind ADI sau cea adusã în discuþie de ANI? Preºedintele C.J. Hunedoara nu i-a obligat în nici un fel pe primari sã-ºi dea demisia, ci i-a avertizat asupra riscului la care se supun, acela de incompatibilitate, iar edilii au reacþionat imediat. Toþi cei ºase primari au demisionat. Luiza ANDRONACHE
tinuã sã fie mai mare decât cel al naºterilor, chiar dacã, per total, în 2012 au fost mai puþin cazuri decât în 2011. Astfel, la 1.000 de locuitori, indicele a fost de 11,91, cu 2734 de cazuri. Pe de altã parte, spun reprezentanþii DSP, sporul natural pãstreazã tendinþa naþionalã ºi nu se înregistreazã un spor natural real, ci un deficit de populaþie, dar judeþul nostru se situeazã în cadrul judeþelor din zona de mijloc . Car men COSMAN
4000 de lei pentru SMURD
CJH a plãtit cotizaþiile cãtre diferite organizaþii
C
JH s-a achitat de cotizaþii. Consiliul Judeþean Hunedoara ºi-a plãtit cotizaþiile cãtre structurile neguvernamentale, la care Consiliul Judeþean Hunedoara deþine calitatea de membru sau este reprezentat, prin intermediul Preºedintelui ºi al unor funcþionari publici din cadrul aparatului de specialitate al acestuia. Printre cei care au primit cotizaþiile de la Consiliul Judeþean a fost ºi Asociaþia Salvital, asociaþie sub aripa cãreia îºi desfãºoarã activitatea serviciul SMURD în judeþul Hunedoara. Asociaþia ,,Salvital” Hunedoara a fost constituitã prin voinþa comunã a membrilor fondatori, printre care ºi Consiliul Judeþean Hunedoara, ºi are ca scop crearea unei componente integrate la nivelul judeþului, specializatã în acordarea ajutorului de urgenþã, resuscitarea ºi
descarcerarea victimelor accidentelor de orice naturã, operaþiilor de salvare, precum ºi transportul acestora la prima unitate medicalã cu competenþã adecvatã. Astfel, cãtre SALVITAL, Consiliul Judeþean Hunedoara a plãtit cotizaþia în sumã de 4000 de lei. Personalitatea juridicã a Asociaþiei ,,SALVITAL” Hunedoara a fost recunoscutã de cãtre Judecãtoria Deva prin Încheierea civilã nr.9/A/2005, fiind dispusã înscrierea acesteia în Registrul special al asociaþiilor ºi fundaþiilor de la grefa instanþei.
C
JH, membru în mai multe structuri Consiliul Judeþean Hunedoara, prin intermediul preºedintelui ºi al unor funcþionari publici din cadrul aparatului de specialitate al acestuia, deþine calitatea de membru sau este reprezentat în mai
multe structuri neguvernamentale din þarã ºi strãinãtate, astfel: Uniunea Naþionalã a Consiliilor Judeþene, Asociaþia Secretarilor de Judeþe din România, Asociaþia Arhitecþilor ªefi de Judeþe, Asociaþia Directorilor Economici ºi Contabililor din Judeþele din România, Asociaþia ,,SALVITAL” Hunedoara, Agenþia de Dezvoltare Regionalã – Regiunea Vest România, Asociaþia Intercomunalã „Þara Haþegului”, Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã ”AQUA PREST HUNEDOARA”,
Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „APA VALEA JIULUI”, Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã ,,Sistem Integrat de Gestionare a Deºeurilor - Judeþul Hunedoara’’, Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „Serviciul Judeþean Pentru Ocrotirea Animalelor Fãrã Stãpân”, Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã pentru Managementul Situaþiilor de Urgenþã ADIVEST ºi Adunarea Regiunilor Europei (A.R.E.). Monika BACIU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 ianuarie 2013
Î
Tentativã de omor la Petroºani
ntâmplare teribilã, în noaptea de joi spre vineri, la Petroºani, când un bãiat cu vârsta de 20 de ani s-a ales cu o ranã de cuþit în gât. Din primele date ale acestei anchete coordonatã de procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, bãiatul înjunghiat, Barna Stoica Petru Ioan ar fi stat la ocazie atunci când a fost înjunghiat de un necunoscut, însã ulterior, dupã audierea autorului, s-a constatat cã lucrurile au stat altfel. Se pare cã agresorul ºi-ar fi atacat victima într-o locuinþã din cartierul Bosnea, iar apoi a abandonat-o într-o
P
ersoanele care au achitat deja taxa auto sub diverse forme nu vor mai intra sub incidenþa timbrului de mediu, iar aceia cãrora le-a fost restituitã taxa de înmatricularea pot circula pe drumurile publice fãrã sã mai plãteascã taxa. “Cei care deja au plãtit taxa de mediu nu vor mai plãti, iar cei cãrora li s-a restituit aceastã sumã în baza unei legi care nu a fost corectã din punct de vedere al principiilor europene, vor putea sã circule cu vehiculele fãrã sã mai plãteascã taxa. Dar în situaþia în care pot vinde automobilul, viitorul cumpãrãtor va achita tim-
intersecþie din zona de nord a Petroºaniului. “Suspectul a luat un cuþit cu lama de dimensiuni mari, de 20 de cm, pe care l-a înfipt în gâtul victimei. El spune cã a fãcut totul în glumã ºi cã nu a vrut ”, a afirmat Adina Velescu, purtãtor de cuvânt la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Nenorocirea s-a petrecut puþin dupã miezul nopþii, dar la faþa locului ar fi fost ºi martori, cinci la numãr. Tot din datele oferite de procurori, se pare cã agresorul i-ar fi ameninþat pe aceºtia sã nu spunã nimic, ba chiar i-ar fi obligat sã ºteargã urmele faptei. Abandonat pe stradã, tânãrul înjunghiat a mai
avut putere sã sune la 112, iar un echipaj SMURD a venit la faþa locului ºi l-a transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde medicii i-au acordat primul ajutor. Ulterior, pentru cã rãnile erau foarte grave, personalul medical a decis transportarea acestuia la Spitalul din Timiºoara. “ Starea tânãrului adus în
serviciul nostru era destul de gravã. Deºi în momentul examinãrii, era stabil din punct de vedere hemodinamic, starea acestuia se altera relativ repede datoritã hemoragiei la nivelul plãgii înjunghiate. Împreunã cu colegii mei de la Compartimentul de Chirurgie ºi ATI, am decis sã fie transferat la
Persoanele care au achitat deja taxa auto nu vor mai plãti timbrul de mediu
brul de mediu pentru cã el este un instrument de taxare care se aplicã pe toatã durata de viaþã a autoturismului. În ceea ce
priveºte vechimea maºinii, valoarea timbrului de mediu cum este ea calculatã este influenþatã printr-un coeficient de reducere, în funcþie de vechime. În momentul în care vom adopta Ordonanþa pe site-urile Ministerului Mediului ºi Schimbãrilor Climatice ºi Administraþia Fondului pentru Mediu va exista un calculator pentru calcul taxei’,
a arãtat Rovana Plumb, ministrul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice.. Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice (MMSC) supune, în prezent, dezbaterii publice, prin intermediul propriei pagini de internet, o primã variantã a proiectului de ordonanþã pentru modificarea ºi completarea Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. Potrivit documentului, varianta actualã a taxei de primã înmatriculare ar urma sã fie denumitã ‘Timbrul de mediu’, iar modalitatea de calcul este simþitor simplificatã. Practic, în calcul taxei se va þine cont numai de emisiile de CO2 ale autovehiculului, valoare ce va fi înmulþitã cu valoarea în euro a fiecãrui gram ºi cu cota de reducere a tim-
Jandarmii sunt cu ochii pe ºcoli
ª
colile hunedorene sunt supravegheate de zeci de jandarmi, astfel încât sã fie evitate eventualele scandaluri sau actele de vandalism ce pot apãrea în unitãþile de învãþãmânt. Numai în cursul ultimei sãptãmâni 80 de jandarmii au participat, în sistem integrat, la menþinerea climatului de ordine ºi siguranþã publicã în zona instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar
Spitalul Clinic Judeþean Timiºoara, la secþia de chirurgie vascularã, pentru a se putea interveni”, a declarat dr. Liliana Ciolofan, medic la UPUSMURD Petroºani. Tânãrul de 20 de ani a fost operat de urgenþã, iar agresorul sãu a fost prezentat sâmbãtã în faþa judecãtorilor de la Tribunalul Hunedoara cu propunere de arestare preventivã pentru 29 de zile.
Magistraþii au admis cererea formulatã de procurori, iar acum, bãiatul de 18 ani, care ºi-a recunoscut fapta, este pus sub acuzare pentru infracþiunea de tentativã de omor. “Limitele de pedeapsã pentru infracþiunea consumatã sunt de la 10 la 20 de ani, iar pentru tentativã se reduc la jumãtate”, a mai precizat procurorul Adina Velescu. Luiza ANDRONACHE
brului exprimatã în funcþie de vechime. Vechimea autovehiculului se calculeazã în funcþie de data primei înmatriculãri a acestuia, se precizeazã la articolul 6, alineatul 5 al Ordonanþei de modificare. Formula de calcul pentru timbrul de mediu se aplicã numai în cazul autovehiculelor încadrate pe segmentul M1 (dotate cu cel mult opt locuri, fãrã scaunul ºoferului), cãrora le corespund norma de poluare Euro 3, Euro 4 ºi Euro 5. Forma iniþialã a taxei auto, suspendatã pânã la 31 decembrie 2012, a reintrat în vigoare de la 1 ianuarie, aceasta fiind redusã cu 25% pentru autovehiculele cu motor Diesel prevãzute din construcþie cu filtru de particule. Contribuabilii care, de la 1 iulie 2008, au plãtit o taxã mai mare decât cea rezultatã din aplicarea legii în vigoare pot solicita restituirea sumelor reprezentând diferenþa de taxã plãtitã. (sursa Agerpres)
Echipamentele sportive i-au atras dosar penal
aflate în competenþã. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IJJ Hunedoara, Nicolae Rãducu, pe timpul desfãºurãrii acestor misiuni, jandarmii au constatat sãvârºirea a nouã fapte de naturã contravenþionalã, care au constat în pãtrunderea, cu încalcarea normelor legale de acces, în sediile instituþiilor de învãþãmânt sau în spaþiilor aparþinând acestora. “Persoanele vinovate de sãvârºirea acestor fapte au fost sancþionate de jandarmi cu 8 avertismente scrise, dar ºi cu o amendã contravenþionalã în valoare de 500 lei”, declarã Nicolae Rãducu. Jandarmii hunedoreni vor continua misiunile de menþinere a ordinii publice în zona instituþiilor de învãþãmânt.
U
n tânãr de 27 de ani din Cãlan riscã câþiva ani de puºcãrie dupã ce poliþiºtii au stabilit cã este prezumtivul autor al unor fapte penale înregistrate iniþial cu autori necunoscuþi, comise pe raza oraºului Cãlan. În fapt, tânãrul, pe timp de noapte, în perioada 13 – 15.08.2012, prin escaladarea unei ferestre, a pãtruns în clãdirea sãlii de sport a unei unitãþi ºcolare din Cãlan ºi a sustras mai multe mingi de fotbal, un compresor pentru umflat mingi, un radio casetofon cu CD ºi alte bunuri, prejudiciul total fiind de 1.500 lei. Tot pe timp de noapte, în perioada 21 – 23.08.2012. prin escaladarea unei ferestre a pãtruns în clãdirea sãlii de sport a aceleiaºi unitãþi ºcolare ºi a sustras o unitate P.C., un monitor ºi alte bunuri, prejudiciul total fiind de 1.000 lei. Suspectul este cercetat în stare de libertate sub aspectul comiterii infracþiunii de furt calificat. (D.M.)
6 Actualitate
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 ianuarie 2013
Urºi, mirese ºi vânãtori la festivalul Oamenilor de Zãpadã am mai avut cu ce sã-i fac mâini, nas, gura ºi ochii. Nu mai erau nici crenguþe de brad, nici morcovi. Poate primesc ceva
Monika BACIU Maximilian GÂNJU
U
rsul Baloo se scaldã în jacuzzii Mascota staþiunii Straja, ursul Baloo, dezmãþ în jacuzzi. Cei care au urcat la sfârºitul sãptãmânii trecute în staþiunea montanã Straja au putut vedea mirese, vânãtori, momârlani, dar ºi ursul Baloo, mascota staþiunii montane, sculptaþi din zãpadã. Asta
Lupeni, prin Emil Pãrãu. Nici mãcar vremea mohorâtã nu a reuºit sã strice distracþia turiºtilor. Printre concurenþi a fost ºi o fetiþã originarã tocmai din Camerun. Cei mai entuziasmaþi au fost copiii mai sãraci ajunºi în staþiune pentru premiile oferite de organizatori. Turiºtii care au vrut sã ia parte la concursul oamenilor de zãpadã din Straja s-au apucat încã de dimineaþã de lucru, astfel ca la ora
poalele staþiunii care au venit la festival pentru dulciurile, premiu ºi ceaiul gratis oferit în de organizatori. „An venit din Lupeni, pe jos, cã nu am avut bani de telegondolã. Suntem mai sãrãcuþi ºi poate câºtigãm. Suntem cinci prieteni din acelaºi cartier ºi am muncit toþi ca sã avem câte un om de zãpadã. Poate primim dulciuri ºi de ce nu, chiar ºi un premiu”, spune entuziasmat, Andrei (14 ani). Un alt camarad al sãu,
totuºi”, spune copilul. Supãrarea lui a fost însã de scurtã duratã pentru cã un cabanier care i-a auzit povestea, a sãrit sã-l ajute cu o mânã de cãrbuni, o nuia ºi omul a fost gata.
in D Camerun la Straja Cei care au participat la cea de-a cincea ediþie a festi-
totul în cadrul celei de-a V-a ediþii a Festivalului Oamenilor de Zãpadã, un tradiþional eveniment organizat de Comexim R
prânzului, capodopera sã fie gata de a lua premiul cel mare. Cei mai entuziasmaþi au fost însã copiii mai sãraci din localitatea de la
ntreceri sportive în Parâng. În staþiunea montanã Îsportivã, Parâng va avea loc binecunoscuta întrecere Cupa Telescaun. Aflatã la cea de-a 32 a ediþie,
administraþia localã, prin consiliul local a alocat o sumã de bani pentru organizarea acestor întreceri.
”Cupa Telescaun va fi organizatã de cei de la Gospodãrie. Am alocat 2500 de lei ºi ea va fi organizatã în perioada urmãtoare. Vor stabili cei care se vor ocupa de acest lucru”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Cupa telescaun Ski Alpin va avea loc în Parâng în mai puþin de
Camerun ºi chiar dacã zãpada nu este tocmai o obiºnuinþã, micuþa s-a descurcat bine. N-a fãcut un om de zãpadã, însã a fost „adoptatã” de un grup de tineri care realizaserã un pescar. Zora a fost „talismanul” lor pentru a câºtiga concur-
sul. „E frumos în Straja, îmi place ºi poate câºtigãm un premiu”, a spus micuþa. Dan (foto) a venit din Deva, cu
mai mulþi amici, dar au ajuns
Cosmin (12 ani) a fãcut un om de zãpadã însã n-a mai gãsit cu ce sã-l împodobeascã. „Eu nu ºtiu dacã o sã câºtig pentru cã nu
Pregãtiri pentru Cupa Telescaun
Monika BACIU
valului Oamenilor de Zãpadã ºi-au lãsat imaginaþia sã creeze. Printre concurenþi s-a aflat ºi o fetiþã de 9 ani ºi jumãtate din
o lunã de zile, în data de 16 februarie. Întrecerea are ca scop promovarea sporturilor de iarnã, concursul fiind programat sã se desfãºoare pe categorii de vârste de la cei mai mici ºi pânã la veteranii schiului. Buna desfãºurare a competiþiei va fi asiguratã de salvamontiºti, iar turiºtii care vor urca în Parang vor fi întâmpinaþi pe pârtii cu vin ºi þuicã fiartã. Câºtigãtorii vor fi recompensaþi cu medalii, cupe ºi diplome.
prea târziu în staþiune ºi n-a fost chip sã mai gãseascã un loc de cazare, glumesc tinerii. Cum
românul se descurcã în orice situaþie ºi-au fãcut un iglu. „Am muncit trei zile la el, este foarte bine, cald, frumos. Straja este o perlã ºi meritã efortul. Dacã nu am gãsit loc de cazare ne-am fãcut singuri”, glumeºte tânãrul. Unii au fãcut un urs care stã la grãtar.”Cei care sunt la grãtar nu pot sã stea în frig decât cu ingredintele necesare unui grãtar. O canã
cu vin, o pãlincã, o votcã. Am fãcut acest om de zãpadã la iniþiativa nepotului meu”, spune unul dintre participanþi. Un alt participant a crezut cã e mai bine sã îºi facã un autoportet din zãpadã. Asta dacã e sã þinem cont cã omul a fãcut un om de zãpadã fochist. ”L-am fãcut ca sã mã reprezinte. Este primul an când particip”, spune fochistul al cãrui om de zãpadã îl reprezintã. Toþi cei care au participat la Festivalul Oamenilor de
Zãpadã au fost rãsplãtiþi de organizatori. Toþi au primit diplome ºi medalii. ”Au fost premii în dulciuri, pachete pentru toþi con-
curenþii. ºi premiile 3, 2, 1 au fost în
F
estival, tot mai cãutat de la an la an Organizatorul evenimentului, Emil Pãrau, declarã cã pe mãsurã ce trec anii, din ce în ce mai multe persoane se alãturã participanþilor. ”Juriului îi este din ce în ce mai greu sã aleagã pentru cã chiar sunt foarte buni. Dacã la început a fost mai uºor, au fost câteva creaþii în zãpadã, astãzi pãutem spune cã imaginaþia oamenilor a fost fantasticã. Chiar nu îþi puteai da seama cã omul poate sã gândeascã la niºte lucrãri atât de frumoase. Pe lângã oameni de zãpadã
Suntem la a cincea ediþie ºi din ce în ce mai mulþi concurenþi, mai multã lume în Straja ºi asta spune multe”, a declarat organizatorul evenimentului, Emil Pãrãu. Cel mai important investitor în domeniul turistic din Straja, Emil Pãrãu, considerã cã acþiuni de acest gen trebuie organizate în staþiunile montane, pentru cã aºa se face promovarea. ”Noi încercãm sã promovãm Straja, sã facem în fiecare sãptãmânã câte ceva ºi asta e un lucru bun. Ar fi bine sã înþeleagã toatã lumea cã numai prin promovare putem sã aducem turiºti în Straja”, a mai spus
COLÞUL LUI DENIS diplome, bani ºi cupe”, a mai spus Emil Pãrãu.
am avut ursu Baloo în jacuzzi, omul de zãpadã la grãtar, chiar mireasã, ginere, în primul rând m-a impresionat atmosfera deosebitã. Toþi s-au simþit foarte bine, chiar la lucrãrile mireasa cu ginerele care erau vreo 20 de persoane din Oltenia chiar dansau ºi efectiv mergeau ca la nuntã în alai. A fost deosebit ºi mã bucur cã prinde acest festival al zãpezii.
organizatorul festivalului. ªi întrecerile nu se opresc aici. Cei din munte promit cã în urmãtoarele sãptãmâni distracþiile se vor þine în lanþ în Straja. În Straja, în acest week-end au urcat mii de turiºti pentru o turã pe pârtiile perfecte, dar mai ales pentru o turã pe cea mai lungã din þarã, o pârtie care mãsoarã peste opt kilometri.
6 Actualitate
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 ianuarie 2013
Urºi, mirese ºi vânãtori la festivalul Oamenilor de Zãpadã am mai avut cu ce sã-i fac mâini, nas, gura ºi ochii. Nu mai erau nici crenguþe de brad, nici morcovi. Poate primesc ceva
Monika BACIU Maximilian GÂNJU
U
rsul Baloo se scaldã în jacuzzii Mascota staþiunii Straja, ursul Baloo, dezmãþ în jacuzzi. Cei care au urcat la sfârºitul sãptãmânii trecute în staþiunea montanã Straja au putut vedea mirese, vânãtori, momârlani, dar ºi ursul Baloo, mascota staþiunii montane, sculptaþi din zãpadã. Asta
Lupeni, prin Emil Pãrãu. Nici mãcar vremea mohorâtã nu a reuºit sã strice distracþia turiºtilor. Printre concurenþi a fost ºi o fetiþã originarã tocmai din Camerun. Cei mai entuziasmaþi au fost copiii mai sãraci ajunºi în staþiune pentru premiile oferite de organizatori. Turiºtii care au vrut sã ia parte la concursul oamenilor de zãpadã din Straja s-au apucat încã de dimineaþã de lucru, astfel ca la ora
poalele staþiunii care au venit la festival pentru dulciurile, premiu ºi ceaiul gratis oferit în de organizatori. „An venit din Lupeni, pe jos, cã nu am avut bani de telegondolã. Suntem mai sãrãcuþi ºi poate câºtigãm. Suntem cinci prieteni din acelaºi cartier ºi am muncit toþi ca sã avem câte un om de zãpadã. Poate primim dulciuri ºi de ce nu, chiar ºi un premiu”, spune entuziasmat, Andrei (14 ani). Un alt camarad al sãu,
totuºi”, spune copilul. Supãrarea lui a fost însã de scurtã duratã pentru cã un cabanier care i-a auzit povestea, a sãrit sã-l ajute cu o mânã de cãrbuni, o nuia ºi omul a fost gata.
in D Camerun la Straja Cei care au participat la cea de-a cincea ediþie a festi-
totul în cadrul celei de-a V-a ediþii a Festivalului Oamenilor de Zãpadã, un tradiþional eveniment organizat de Comexim R
prânzului, capodopera sã fie gata de a lua premiul cel mare. Cei mai entuziasmaþi au fost însã copiii mai sãraci din localitatea de la
ntreceri sportive în Parâng. În staþiunea montanã Îsportivã, Parâng va avea loc binecunoscuta întrecere Cupa Telescaun. Aflatã la cea de-a 32 a ediþie,
administraþia localã, prin consiliul local a alocat o sumã de bani pentru organizarea acestor întreceri.
”Cupa Telescaun va fi organizatã de cei de la Gospodãrie. Am alocat 2500 de lei ºi ea va fi organizatã în perioada urmãtoare. Vor stabili cei care se vor ocupa de acest lucru”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Cupa telescaun Ski Alpin va avea loc în Parâng în mai puþin de
Camerun ºi chiar dacã zãpada nu este tocmai o obiºnuinþã, micuþa s-a descurcat bine. N-a fãcut un om de zãpadã, însã a fost „adoptatã” de un grup de tineri care realizaserã un pescar. Zora a fost „talismanul” lor pentru a câºtiga concur-
sul. „E frumos în Straja, îmi place ºi poate câºtigãm un premiu”, a spus micuþa. Dan (foto) a venit din Deva, cu
mai mulþi amici, dar au ajuns
Cosmin (12 ani) a fãcut un om de zãpadã însã n-a mai gãsit cu ce sã-l împodobeascã. „Eu nu ºtiu dacã o sã câºtig pentru cã nu
Pregãtiri pentru Cupa Telescaun
Monika BACIU
valului Oamenilor de Zãpadã ºi-au lãsat imaginaþia sã creeze. Printre concurenþi s-a aflat ºi o fetiþã de 9 ani ºi jumãtate din
o lunã de zile, în data de 16 februarie. Întrecerea are ca scop promovarea sporturilor de iarnã, concursul fiind programat sã se desfãºoare pe categorii de vârste de la cei mai mici ºi pânã la veteranii schiului. Buna desfãºurare a competiþiei va fi asiguratã de salvamontiºti, iar turiºtii care vor urca în Parang vor fi întâmpinaþi pe pârtii cu vin ºi þuicã fiartã. Câºtigãtorii vor fi recompensaþi cu medalii, cupe ºi diplome.
prea târziu în staþiune ºi n-a fost chip sã mai gãseascã un loc de cazare, glumesc tinerii. Cum
românul se descurcã în orice situaþie ºi-au fãcut un iglu. „Am muncit trei zile la el, este foarte bine, cald, frumos. Straja este o perlã ºi meritã efortul. Dacã nu am gãsit loc de cazare ne-am fãcut singuri”, glumeºte tânãrul. Unii au fãcut un urs care stã la grãtar.”Cei care sunt la grãtar nu pot sã stea în frig decât cu ingredintele necesare unui grãtar. O canã
cu vin, o pãlincã, o votcã. Am fãcut acest om de zãpadã la iniþiativa nepotului meu”, spune unul dintre participanþi. Un alt participant a crezut cã e mai bine sã îºi facã un autoportet din zãpadã. Asta dacã e sã þinem cont cã omul a fãcut un om de zãpadã fochist. ”L-am fãcut ca sã mã reprezinte. Este primul an când particip”, spune fochistul al cãrui om de zãpadã îl reprezintã. Toþi cei care au participat la Festivalul Oamenilor de
Zãpadã au fost rãsplãtiþi de organizatori. Toþi au primit diplome ºi medalii. ”Au fost premii în dulciuri, pachete pentru toþi con-
curenþii. ºi premiile 3, 2, 1 au fost în
F
estival, tot mai cãutat de la an la an Organizatorul evenimentului, Emil Pãrau, declarã cã pe mãsurã ce trec anii, din ce în ce mai multe persoane se alãturã participanþilor. ”Juriului îi este din ce în ce mai greu sã aleagã pentru cã chiar sunt foarte buni. Dacã la început a fost mai uºor, au fost câteva creaþii în zãpadã, astãzi pãutem spune cã imaginaþia oamenilor a fost fantasticã. Chiar nu îþi puteai da seama cã omul poate sã gândeascã la niºte lucrãri atât de frumoase. Pe lângã oameni de zãpadã
Suntem la a cincea ediþie ºi din ce în ce mai mulþi concurenþi, mai multã lume în Straja ºi asta spune multe”, a declarat organizatorul evenimentului, Emil Pãrãu. Cel mai important investitor în domeniul turistic din Straja, Emil Pãrãu, considerã cã acþiuni de acest gen trebuie organizate în staþiunile montane, pentru cã aºa se face promovarea. ”Noi încercãm sã promovãm Straja, sã facem în fiecare sãptãmânã câte ceva ºi asta e un lucru bun. Ar fi bine sã înþeleagã toatã lumea cã numai prin promovare putem sã aducem turiºti în Straja”, a mai spus
COLÞUL LUI DENIS diplome, bani ºi cupe”, a mai spus Emil Pãrãu.
am avut ursu Baloo în jacuzzi, omul de zãpadã la grãtar, chiar mireasã, ginere, în primul rând m-a impresionat atmosfera deosebitã. Toþi s-au simþit foarte bine, chiar la lucrãrile mireasa cu ginerele care erau vreo 20 de persoane din Oltenia chiar dansau ºi efectiv mergeau ca la nuntã în alai. A fost deosebit ºi mã bucur cã prinde acest festival al zãpezii.
organizatorul festivalului. ªi întrecerile nu se opresc aici. Cei din munte promit cã în urmãtoarele sãptãmâni distracþiile se vor þine în lanþ în Straja. În Straja, în acest week-end au urcat mii de turiºti pentru o turã pe pârtiile perfecte, dar mai ales pentru o turã pe cea mai lungã din þarã, o pârtie care mãsoarã peste opt kilometri.
8 Actualitate
A
Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 ianuarie 2013
Asociaþie unicã în România, Petro Aqua – la raport
sociaþia de Ecologie ºi Intervenþii în Caz de Inundaþii, Petro Aqua Petroºani, va da raportul pe anul 2012 ºi va prezenta planul de acþiune pe acest an în faþa membrilor sãi, înalte personalitãþi din diverse domenii de activitate. În aceastã sãptãmânã, Asociaþia de Ecologie ºi Intervenþii în Caz de Inundaþii, Petro Aqua, Petroºani va avea o întâlnire cu membrii sãi marcanþi pentru a raporta activitatea unui an încheiat ºi pentru a prezenta planul de acþiune pentru 2013. Cum membrii Asociaþiei sunt oameni de marcã din diverse domenii de activitate, personalitãþi ale lumii ºtiinþifice, universitare, economice, politice, culturale ºi sportive din mai multe judeþe ale þãrii, întâlnirea este un adevãrat. ”Noi am trimis invitaþiile membrilor noºtri, dar având în vedere cã 80 la sutã dintre aceºtia sunt persoane importante, urmeazã sã vedem când ºi cine va putea participa”- a declarat Imre Szuhanek, preºedinte Petro Aqua Petroºani. De precizat cã Asociaþia de Ecologie ºi Intervenþii în Caz de Inundaþii, Petro Aqua are ca obiectiv pro-
movarea ºi apãrarea principiilor ecologice prin acþiuni practice, activitãþi educaþionale împreunã cu tânara generaþie, readucerea în actualitate ºi promovarea valorilor istorice, culturale ºi creºtine. Asociaþia este unica din România membrã în Organizaþia Internaþionalã a Plutaºilor - organizaþie cu caracter cultural -, începând cu anul 2000, Organizaþie care are ca scop studierea dezvoltãrii societãþii umane pe lângã
râuri ºi pãstrarea tradiþiilor ºi protejarea apelor. În anul 2002, în colaborare cu Muzeul Unirii din Alba Iulia, a fost organizat primul seminar pe aceastã temã în România, cu participare internaþionalã. Anul 2003 s-a încheiat pentru Asociaþie într-un adevãrat triumf. Ca o încununare a eforturilor depuse, proiectul TIMPUL APEI, TIMPUL NOSTRU a câºtigat Marele Premiu Henry Ford Conservation Awards unul din cele mai ample ºi prestigioase programe de acest fel din lume pentru domeniul protecþiei mediului ºi a conservãrii patrimoniului cultural naþional ºi internaþional. Premiul a fost înmânat Asociaþiei PETRO AQUA de cãtre Johnnatan Scheele – Ambasadorul Uniunii Europene în România ºi academicianul Dan Berindei, la Palatul Cotroceni.
Una din personalitãþile marcante care au felicitat Asociaþia a fost prof.Cristian Laºcu Directorul celebrei publicaþii Naþional Geographic
România. Acþiunile Asociaþiei s-au bucurat de aprecierea unor personalitãþi ale vieþii sociale ºi culturale: Majestatea Sa Regele Mihai al României, Prinþul Albert de Monaco, Directorul Muzeului Transilvaniei din Germania Volker Wollmann, preºedintele Asociaþiei Internaþionale a Plutaºilor cu sediul în Spania - Angel Portet, prof.univ.dr. Marcian Bleahu – vicepreºedinte al Naþiunilor Unite al Întâlnirii la Vârf a Pãmântului – 1992 - Rio de Janeiro – conducãtorul delegaþiei oficiale a României, personalitãþi din administraþiile locale ºi judeþene ºi insti-
tuþiile de profil. Asociaþia este condusã de Imre Szuhanek, membru al expediþiei DACIA 2050, care în anul 1978 cu un echipaj românesc a strãbãtut un traseu de 480 mile marine pe Marea Neagrã, în 25 de zile. Expediþia a fost prima de acest gen din România, devenind record european în materie. Cu aceastã ocazie s-a filmat un material care a stat la baza unui documentar premiat ulterior în cadrul Festivalului tradiþional “Omul ºi Marea” din anul 1980, de la Riga, de cãtre celebrii navigatori ºi oameni de ºtiinta Jacques Yves Costeau ºi Thor Heyerdall. Din 1962 a devenit tradiþie prin strãbaterea în repetate rânduri a râurilor României: Mureº, Olt , Siret. Petro Aqua ºi-a intensificat activitatea pentru punerea în circuitul public a valorilor Vãii Jiului, dar ºi educarea specificã a tinerilor ºi copiilor în spiritul preþuirii acestor valori ºi fireºte, a urmaºilor Petro Aqua. Ileana FIRÞULESCU
Tabãrã studenþeascã la Baru Mare
P
roiectul privind deschiderea unei „filiale” a Universitãþii Babeº Bolyai în comuna Baru Mare prinde contur.
25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani
Dupã ce primãria localitãþii a reuºit sã-i convingã pe diriguitorii prestigioasei universitãþi sã-ºi facã o bazã în localitate unde studenþii sã-ºi desfãºoare orele de practicã, pânã la înfiinþarea secþiei mai este un pas. Tot în baza de la Baru Mare studenþii pot sã-ºi petreacã vacanþa, iar Universitatea din Cluj ºi-a anunþat studenþii despre organizarea unei tabere de iarnã în comuna hunedoreanã ºi care se adreseazã studenþilor din anii 2 ºi 3, respectiv 1 ºi 2 de master. „Rectoratul anunþã deschiderea concursului Tabere UBB pentru performanþã, program de acordare de locuri în tabere studenþilor cu performanþe
deosebite, cu scopul de a-i recompensa ºi stimula sã aibã în continuare rezultate excepþionale”, anunþã organizatorii taberei. De precizat este ºi faptul cã toate cheltuielile sunt suportate din bugetul universitãþii astfel cã studenþii nu vor trebui sã scoatã nici un leu din buzunar. Tabãra
începe din data de 18 februarie, iar studenþii au parte de seminarii ºi excursii prin Þara Haþegului. La Baru Mare, încã din anul 2009, Universitatea Babeº Boyali are un complex format din 4 corpuri de clãdire cu spaþii de cazare, de servire a mesei, sãli de conferinþe, curs ºi seminar. Maximilian GÂNJU
Actualitate 9
P
rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi ar putea deveni în scurt timp membru al Partidului Naþional Liberal. Sunt deocamdatã zvonuri, dar pe care liberalii din zonã le dau ca sigure, în timp ce Ridzi le respinge. Potrivit unor surse, acesta ar fi cochetat cu ideea, imediat ce primarii PDL din întreaga þarã ar fi fost ameninþaþi cu demiterea din partid, din cauzã cã ar fi fãcut campanie altor candidaþi, în afara celor din PDL la ultimele alegeri. ªi cum
Tiberiu Iacob Ridzi, nu e liberal (încã) soþia sa, Monica Iacob Ridzi a candidat pentru PP-DD, el ar putea fi unul dintre cei vizaþi. Primarul de la Petroºani, însã, a infirmat zvonurile. Ba mai mult, ne asigurã cã nu vom avea alegeri în capitala Vãii Jiului. „Eu nu plec la niciun alt partid. Sunt în PDL ºi ºtiþi cã existã o lege care spune cã primarii, în momentul în care pleacã, îºi pierd funcþia”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Ridzi a fost asociat în ultima vreme cu PNL-ul, iar asta o recunoaºte ºi primarul, care
pune totul pe seama unei bune înþelegeri cu colegii ºi care susþine cã face totul pentru binele comunitãþii. „Eu am o colaborare foarte bunã cu PNL ºi viceprimarul e din cadrul acestui partid ºi totdeauna am colaborat cu toate forþele politice pentru binele comunitãþii. Nu am ascuns acest lucru ºi s-a vãzut, de-a lungul timpului, faptul cã, în Consiliul Local, nu am avut probleme deosebite în momentul în care a fost vorba despre proiectele care sunt în beneficiul localitãþii”, a mai adãugat Ridzi.
Totuºi, se pare cã zvonurile nu sunt simple vorbe ºi cã Tiberiu Iacob Ridzi ar fi pregãtit pentru situaþia în care va fi demis din PDL, aºa cum a spus Vasile Blaga. Atunci el ar deveni primar independent ºi ar fi liber sã opteze pentru un alt partid. Diana MITRACHE
Comunicatul de presã – soluþia CDS datã sindicatelor din Valea Jiului
C
omisia de de Dialog Social la nivelul judeþului Hunedoara, solicitatã de sindicatele unitãþilor din Valea Jiului ce urmeazã sã facã parte din Complexul Energetic, a gãsit soluþiile la problemele ridicate – comunicate de presã! În timp ce Complexul Energetic Oltenia este bine-merci, iar lignitul reprezintã 35% din energia termo, huila rãmâne tot la 5%, fãrã sã fi fost simultan reorganizatã în Complexul Energetic Hunedoara, complex mereu amânat pentru funcþionare pânã prin luna mai a acestui an. Interesele par evidente, iar deciziile politice le confirmã. ªedinþa Comisiei de Dialog Social, care a avut loc sãptãmâna trecutã la sediul Prefecturii Hunedoara, aratã cã mai e mult pânã departe, respectiv pânã la funcþionarea Complexului Energetic Hunedoara, în condiþiile în care noua Societate Naþionalã a Huilei (SNH) nu are numit un director general care sã se ocupe de organizare. Ordinea de zi a ºedinþei a avut vreo trei puncte, respectiv absorbþia cât mai rapidã a SNH în Complexul Energetic pentru a putea atrage fon-
durile disponibile pentru retehnologizare, pãstrarea locurilor de muncã la SNH ºi Termocentrala Mintia ºi Paroºeni ºi revenirea la forma iniþialã a Legii 19/2000 care prevedea condiþiile în care se pensioneazã salariaþii care lucreazã în condiþii speciale. La ºedinþã au luat parte toate sindicatele din unitãþile din Valea Jiului ce ar urma sã facã parte efectiv din CEH, sindicate afiliate la Federaþia Naþionalã a Sindicatelor ”Energetica”- sindicate care au cerut întrunirea CDS -, conducerea CNH Petroºani, ITM, Casa Judeþeanã de Pensii, CEH prin director tehnic ºi prefectul judeþului Hunedoara. Sindicatele au arãtat cã în rândul salariaþilor existã o stare de neliniºte care denotã o pierdere a încrederii în modul de derulare a mãsurilor de absorbþie a unitãþilor din domeniul huilei de cãtre CEH. Liderii au precizat cã programul privind
finalizarea CEH prevede ce prevede, dar cu realizarea este problema (neîncrederea). Ca urmare, s-a solicitat sã se facã public stadiul fuziunii minelor Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni, dar ºi a EPCVJ Vulcan ºi SCSM Salvamin Petroºani. Sindicatele au fost liniºtite reamintindu-li-se termenul de finalizare a fuziunii acestor unitãþi, respectiv luna lui mai a acestui an, dar s-a stabilit ca publicul sã fie informat ºi sã se emitã un comunicat de presã. Cât priveºte cererea sindicatelor de pãstrare a locurilor de muncã, rãspunsurile au fost de genul ”staþi sã se înfiinþeze CEH ºi apoi mai vorbim”… ”Este prematur sã se discute despre pãstrarea locurilor de muncã la SNH câtã vreme nici nu este numit directorul general al companiei ºi cu atât mai puþin se poate discuta despre managementul
resurselor umane de dupã finalizarea CEH”- a spus Nicolae Drãgoi, directorul general al CNH conform minutei ºedinþei CDS. Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a fost ºi mai vag, conform aceleeaºi minute. ”Dupã finalizarea absorbþiei SNH în cadrul CEH, este evident cã obiectivul prioritar este consolidarea CEH, aceasta însemnând producþie de huilã la parametrii proiectaþi…”, a precizat prefectul Vasilescu, vorbind în continuare de parametrii proiectaþi de viabiliatate, de retehnologizare necesarã, de eficienþã etc, etc, fãrã sã punã punctul pe i. Sindicatele au fost liniºtite în ce priveºte contractul colectiv de muncã a salariaþilor care trec de la o companie la alta precizându-se cã drepturile minerilor sunt pãstrate ºi cã nu este necesar un nou CCM, cel puþin pânã la definitivarea fuziunii în cadrul CEH. ªi în acest caz s-a stabilit sã se emitã un comunicat de presã, iar în ce priveºte pensionarea în condiþii speciale, doleanþele sindicaliºtilor au fost transmise Ministerului Muncii. Ileana FIRÞULESCU
8 Actualitate
A
Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 ianuarie 2013
Asociaþie unicã în România, Petro Aqua – la raport
sociaþia de Ecologie ºi Intervenþii în Caz de Inundaþii, Petro Aqua Petroºani, va da raportul pe anul 2012 ºi va prezenta planul de acþiune pe acest an în faþa membrilor sãi, înalte personalitãþi din diverse domenii de activitate. În aceastã sãptãmânã, Asociaþia de Ecologie ºi Intervenþii în Caz de Inundaþii, Petro Aqua, Petroºani va avea o întâlnire cu membrii sãi marcanþi pentru a raporta activitatea unui an încheiat ºi pentru a prezenta planul de acþiune pentru 2013. Cum membrii Asociaþiei sunt oameni de marcã din diverse domenii de activitate, personalitãþi ale lumii ºtiinþifice, universitare, economice, politice, culturale ºi sportive din mai multe judeþe ale þãrii, întâlnirea este un adevãrat. ”Noi am trimis invitaþiile membrilor noºtri, dar având în vedere cã 80 la sutã dintre aceºtia sunt persoane importante, urmeazã sã vedem când ºi cine va putea participa”- a declarat Imre Szuhanek, preºedinte Petro Aqua Petroºani. De precizat cã Asociaþia de Ecologie ºi Intervenþii în Caz de Inundaþii, Petro Aqua are ca obiectiv pro-
movarea ºi apãrarea principiilor ecologice prin acþiuni practice, activitãþi educaþionale împreunã cu tânara generaþie, readucerea în actualitate ºi promovarea valorilor istorice, culturale ºi creºtine. Asociaþia este unica din România membrã în Organizaþia Internaþionalã a Plutaºilor - organizaþie cu caracter cultural -, începând cu anul 2000, Organizaþie care are ca scop studierea dezvoltãrii societãþii umane pe lângã
râuri ºi pãstrarea tradiþiilor ºi protejarea apelor. În anul 2002, în colaborare cu Muzeul Unirii din Alba Iulia, a fost organizat primul seminar pe aceastã temã în România, cu participare internaþionalã. Anul 2003 s-a încheiat pentru Asociaþie într-un adevãrat triumf. Ca o încununare a eforturilor depuse, proiectul TIMPUL APEI, TIMPUL NOSTRU a câºtigat Marele Premiu Henry Ford Conservation Awards unul din cele mai ample ºi prestigioase programe de acest fel din lume pentru domeniul protecþiei mediului ºi a conservãrii patrimoniului cultural naþional ºi internaþional. Premiul a fost înmânat Asociaþiei PETRO AQUA de cãtre Johnnatan Scheele – Ambasadorul Uniunii Europene în România ºi academicianul Dan Berindei, la Palatul Cotroceni.
Una din personalitãþile marcante care au felicitat Asociaþia a fost prof.Cristian Laºcu Directorul celebrei publicaþii Naþional Geographic
România. Acþiunile Asociaþiei s-au bucurat de aprecierea unor personalitãþi ale vieþii sociale ºi culturale: Majestatea Sa Regele Mihai al României, Prinþul Albert de Monaco, Directorul Muzeului Transilvaniei din Germania Volker Wollmann, preºedintele Asociaþiei Internaþionale a Plutaºilor cu sediul în Spania - Angel Portet, prof.univ.dr. Marcian Bleahu – vicepreºedinte al Naþiunilor Unite al Întâlnirii la Vârf a Pãmântului – 1992 - Rio de Janeiro – conducãtorul delegaþiei oficiale a României, personalitãþi din administraþiile locale ºi judeþene ºi insti-
tuþiile de profil. Asociaþia este condusã de Imre Szuhanek, membru al expediþiei DACIA 2050, care în anul 1978 cu un echipaj românesc a strãbãtut un traseu de 480 mile marine pe Marea Neagrã, în 25 de zile. Expediþia a fost prima de acest gen din România, devenind record european în materie. Cu aceastã ocazie s-a filmat un material care a stat la baza unui documentar premiat ulterior în cadrul Festivalului tradiþional “Omul ºi Marea” din anul 1980, de la Riga, de cãtre celebrii navigatori ºi oameni de ºtiinta Jacques Yves Costeau ºi Thor Heyerdall. Din 1962 a devenit tradiþie prin strãbaterea în repetate rânduri a râurilor României: Mureº, Olt , Siret. Petro Aqua ºi-a intensificat activitatea pentru punerea în circuitul public a valorilor Vãii Jiului, dar ºi educarea specificã a tinerilor ºi copiilor în spiritul preþuirii acestor valori ºi fireºte, a urmaºilor Petro Aqua. Ileana FIRÞULESCU
Tabãrã studenþeascã la Baru Mare
P
roiectul privind deschiderea unei „filiale” a Universitãþii Babeº Bolyai în comuna Baru Mare prinde contur.
25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani
Dupã ce primãria localitãþii a reuºit sã-i convingã pe diriguitorii prestigioasei universitãþi sã-ºi facã o bazã în localitate unde studenþii sã-ºi desfãºoare orele de practicã, pânã la înfiinþarea secþiei mai este un pas. Tot în baza de la Baru Mare studenþii pot sã-ºi petreacã vacanþa, iar Universitatea din Cluj ºi-a anunþat studenþii despre organizarea unei tabere de iarnã în comuna hunedoreanã ºi care se adreseazã studenþilor din anii 2 ºi 3, respectiv 1 ºi 2 de master. „Rectoratul anunþã deschiderea concursului Tabere UBB pentru performanþã, program de acordare de locuri în tabere studenþilor cu performanþe
deosebite, cu scopul de a-i recompensa ºi stimula sã aibã în continuare rezultate excepþionale”, anunþã organizatorii taberei. De precizat este ºi faptul cã toate cheltuielile sunt suportate din bugetul universitãþii astfel cã studenþii nu vor trebui sã scoatã nici un leu din buzunar. Tabãra
începe din data de 18 februarie, iar studenþii au parte de seminarii ºi excursii prin Þara Haþegului. La Baru Mare, încã din anul 2009, Universitatea Babeº Boyali are un complex format din 4 corpuri de clãdire cu spaþii de cazare, de servire a mesei, sãli de conferinþe, curs ºi seminar. Maximilian GÂNJU
Actualitate 9
P
rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi ar putea deveni în scurt timp membru al Partidului Naþional Liberal. Sunt deocamdatã zvonuri, dar pe care liberalii din zonã le dau ca sigure, în timp ce Ridzi le respinge. Potrivit unor surse, acesta ar fi cochetat cu ideea, imediat ce primarii PDL din întreaga þarã ar fi fost ameninþaþi cu demiterea din partid, din cauzã cã ar fi fãcut campanie altor candidaþi, în afara celor din PDL la ultimele alegeri. ªi cum
Tiberiu Iacob Ridzi, nu e liberal (încã) soþia sa, Monica Iacob Ridzi a candidat pentru PP-DD, el ar putea fi unul dintre cei vizaþi. Primarul de la Petroºani, însã, a infirmat zvonurile. Ba mai mult, ne asigurã cã nu vom avea alegeri în capitala Vãii Jiului. „Eu nu plec la niciun alt partid. Sunt în PDL ºi ºtiþi cã existã o lege care spune cã primarii, în momentul în care pleacã, îºi pierd funcþia”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Ridzi a fost asociat în ultima vreme cu PNL-ul, iar asta o recunoaºte ºi primarul, care
pune totul pe seama unei bune înþelegeri cu colegii ºi care susþine cã face totul pentru binele comunitãþii. „Eu am o colaborare foarte bunã cu PNL ºi viceprimarul e din cadrul acestui partid ºi totdeauna am colaborat cu toate forþele politice pentru binele comunitãþii. Nu am ascuns acest lucru ºi s-a vãzut, de-a lungul timpului, faptul cã, în Consiliul Local, nu am avut probleme deosebite în momentul în care a fost vorba despre proiectele care sunt în beneficiul localitãþii”, a mai adãugat Ridzi.
Totuºi, se pare cã zvonurile nu sunt simple vorbe ºi cã Tiberiu Iacob Ridzi ar fi pregãtit pentru situaþia în care va fi demis din PDL, aºa cum a spus Vasile Blaga. Atunci el ar deveni primar independent ºi ar fi liber sã opteze pentru un alt partid. Diana MITRACHE
Comunicatul de presã – soluþia CDS datã sindicatelor din Valea Jiului
C
omisia de de Dialog Social la nivelul judeþului Hunedoara, solicitatã de sindicatele unitãþilor din Valea Jiului ce urmeazã sã facã parte din Complexul Energetic, a gãsit soluþiile la problemele ridicate – comunicate de presã! În timp ce Complexul Energetic Oltenia este bine-merci, iar lignitul reprezintã 35% din energia termo, huila rãmâne tot la 5%, fãrã sã fi fost simultan reorganizatã în Complexul Energetic Hunedoara, complex mereu amânat pentru funcþionare pânã prin luna mai a acestui an. Interesele par evidente, iar deciziile politice le confirmã. ªedinþa Comisiei de Dialog Social, care a avut loc sãptãmâna trecutã la sediul Prefecturii Hunedoara, aratã cã mai e mult pânã departe, respectiv pânã la funcþionarea Complexului Energetic Hunedoara, în condiþiile în care noua Societate Naþionalã a Huilei (SNH) nu are numit un director general care sã se ocupe de organizare. Ordinea de zi a ºedinþei a avut vreo trei puncte, respectiv absorbþia cât mai rapidã a SNH în Complexul Energetic pentru a putea atrage fon-
durile disponibile pentru retehnologizare, pãstrarea locurilor de muncã la SNH ºi Termocentrala Mintia ºi Paroºeni ºi revenirea la forma iniþialã a Legii 19/2000 care prevedea condiþiile în care se pensioneazã salariaþii care lucreazã în condiþii speciale. La ºedinþã au luat parte toate sindicatele din unitãþile din Valea Jiului ce ar urma sã facã parte efectiv din CEH, sindicate afiliate la Federaþia Naþionalã a Sindicatelor ”Energetica”- sindicate care au cerut întrunirea CDS -, conducerea CNH Petroºani, ITM, Casa Judeþeanã de Pensii, CEH prin director tehnic ºi prefectul judeþului Hunedoara. Sindicatele au arãtat cã în rândul salariaþilor existã o stare de neliniºte care denotã o pierdere a încrederii în modul de derulare a mãsurilor de absorbþie a unitãþilor din domeniul huilei de cãtre CEH. Liderii au precizat cã programul privind
finalizarea CEH prevede ce prevede, dar cu realizarea este problema (neîncrederea). Ca urmare, s-a solicitat sã se facã public stadiul fuziunii minelor Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni, dar ºi a EPCVJ Vulcan ºi SCSM Salvamin Petroºani. Sindicatele au fost liniºtite reamintindu-li-se termenul de finalizare a fuziunii acestor unitãþi, respectiv luna lui mai a acestui an, dar s-a stabilit ca publicul sã fie informat ºi sã se emitã un comunicat de presã. Cât priveºte cererea sindicatelor de pãstrare a locurilor de muncã, rãspunsurile au fost de genul ”staþi sã se înfiinþeze CEH ºi apoi mai vorbim”… ”Este prematur sã se discute despre pãstrarea locurilor de muncã la SNH câtã vreme nici nu este numit directorul general al companiei ºi cu atât mai puþin se poate discuta despre managementul
resurselor umane de dupã finalizarea CEH”- a spus Nicolae Drãgoi, directorul general al CNH conform minutei ºedinþei CDS. Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a fost ºi mai vag, conform aceleeaºi minute. ”Dupã finalizarea absorbþiei SNH în cadrul CEH, este evident cã obiectivul prioritar este consolidarea CEH, aceasta însemnând producþie de huilã la parametrii proiectaþi…”, a precizat prefectul Vasilescu, vorbind în continuare de parametrii proiectaþi de viabiliatate, de retehnologizare necesarã, de eficienþã etc, etc, fãrã sã punã punctul pe i. Sindicatele au fost liniºtite în ce priveºte contractul colectiv de muncã a salariaþilor care trec de la o companie la alta precizându-se cã drepturile minerilor sunt pãstrate ºi cã nu este necesar un nou CCM, cel puþin pânã la definitivarea fuziunii în cadrul CEH. ªi în acest caz s-a stabilit sã se emitã un comunicat de presã, iar în ce priveºte pensionarea în condiþii speciale, doleanþele sindicaliºtilor au fost transmise Ministerului Muncii. Ileana FIRÞULESCU
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 ianuarie 2013
În funcþie de bani, lucrãrile vor fi reluate
L
ucrãrile care privesc ridicarea Catedralei ortodoxe ce poartã hramul „Sfântul Ilie” din Petroºani urmeazã a fi reluate în acest an, în funcþie de fondurile care vor fi alocate. Pânã în prezent, aici au fost investiþi aproape 100.000 de lei, banii venind din partea Primãriei municipiului ºi a Consiliului Judeþean Hunedoara. Mircea NISTOR În cursul anului trecut, pe spaþiul amplasat în preajma Parcului Central a fost construit ºi sfinþit
Anunþ În vederea întocmirii decontului final necesar plãþii drepturilor cuvenite pentru anul 2012, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca cel târziu pânã în data de 15 februarie 2013, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi
un Paraclis cu hramul „Acoperãmântul Maicii Domnului”. Tot în Petroºani (se pare, însã, cã nu în acest an) urmeazã a demara (minele Petrila, Paroºeni, Uricani ), facturile ENEL aferente consumurilor de pânã la 31 decembrie 2012. De asemenea rugãm toþi pensionarii care nu ºi-au ridicat bonurile de cãrbune pentru termoficare, cuvenite pentru anul 2012, sã solicite eliberarea lor ºi sã le depunã la societãþile de termoficare în acelaºi termen limitã (15 februarie
Radare 28.01.2013
lucrãrile de înãlþare a unui alt lãcaº de cult ortodox. Acesta va fi construit în Cartierul Colonie, pe 2013 ). Facem precizarea cã dupã expirarea termenului menþionat, nu mai putem accepta documente spre decontare. Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul de timp în care se vor efectua plãþile. Director General ing. Dragoescu Petru
locul fostei Bãi Comunale, dar deocamdatã banii necesari pentru demararea lucrãrilor nu au fost alocaþi.
Restricþii apã
Luni, 28.01.2013, Petroºani 10:00 - 11:00. Zona afectatã este strada Viitorului. Motivul restricþiei înlocuire robinet trecere pe branºament str. Viitorului nr. 20, ap. 1. Mulþumim pentru înþelegere.
DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu * DN7 Halta Geoagiu – Orãºtie * DN7 Orãºtie – Spini * DN 7 Spini - Simeria Veche – Simeria * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm * DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie *
HOROSCOP
O MINUNE dumnezeiascã, maicuþa Maria, deschide cartea sfântã pentru orice problemã, face miracole în 24 ore, alungã blestemele din casele oamenilor ºi telefonic, 0760.809.492
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
28 ianuarie 2013
S-ar putea sã fiþi mult mai sensibil ºi sã nu vã simþiþi în formã. Evitaþi deciziile importante, nu semnaþi documente oficiale ºi nu faceþi planuri de viitor. Evitaþi discuþiile în contradictoriu!
Nu este o zi bunã pentru cãlãtorii ºi nici pentru afaceri. Starea de confuzie ºi simþul practic scãzut vã pot conduce la eºecuri. Relaþiile sentimentale sunt bune, dar acordaþi mai multã atenþie partenerului.
Aveþi tendinþa sã vã lãsaþi dominat de sentimente ºi sã deveniþi melancolic. Prin urmare, nici nu sunteþi prea comunicativ. Este posibil sã fiþi nervos pentru cã vã simþiþi neglijat.
Dimineaþa sunteþi puþin confuz, ceea ce ar putea sã vã afecteze atât relaþiile sociale, cât ºi cele sentimentale. Nu începeþi afaceri noi, chiar dacã primiþi propuneri tentante.
Survin numeroase schimbãri de program, deci nu este indicat sã vã faceþi un plan strict. S-ar putea sã aveþi de fãcut câteva drumuri scurte, în interes de serviciu, spre nemulþumirea partenerului.
Dimineaþa sunteþi plin de energie ºi idei. Puteþi avea success în plan social. Aveþi grijã sã nu depãºiþi anumite limite din cauza entuziasmului, expunandu-vã la accidente!
Sunteþi stresat de ritmul intens de muncã, deveniþi irascibil ºi aveþi tendinþa sã vã certaþi chiar ºi cu cei dragi. Nu este exclus sã fiþi ºi inhibat, pentru cã parcurgeþi o perioadã grea.
S-ar putea sã aveþi o zi tensionatã din cauza divergenþelor cu partenerul de viaþã. Amânaþi deciziile importante, pentru cã este posibil sã fiþi confuz ºi sã nu vã putetþ concentra.
Nu vã simþiþi în deplinãtatea forþelor fizice ºi intelectuale, de unde ºi starea de nervozitate în care vã aflaþi. Nu vã asumaþi nici un risc, pentru cã aveþi ºanse minime sã reuºiþi.
Dimineaþa este posibil sã fiþi irascibil ºi indispus. Nu vã ocupaþi de probleme care necesitã rãbdare ºi tact. Cu toatã dorinþa de a fi convingãtor, este posibil sã întâmpinaþi neîncredere.
Dimineaþa s-ar putea sã fiþi mai încordat, din cauza problemelor pe care le aveþi cu un coleg de serviciu sau cu un partener de afaceri. Nu vã certaþi, pentru cã nu aveþi nimic de câºtigat.
Sunteþi nemulþumit ºi aveþi tendinþa de a critica pe toatã lumea. Temperaþi-vã, pentru a nu crea neplãceri celor din jur. Nu încheiaþi nici un fel de contract sau de tranzacþie! Fiþi mai atent bani.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 ianuarie 2013
Adio, Jiul!
Î
nfiinþatã în anul 1919, echipa de fotbal Jiul Petroºani va intra în istorie, anul 2013 urmând a-i aduce dezafilierea ºi apoi desfiinþarea. Mai exact, finanþatorul Alin Simota a precizat cã nu mai doreºte sã investeascã în echipã ºi cã vrea s-o predea primãriei. Cu tot cu jucãtori, antrenori, palmares ºi datorii. Mircea NISTOR „Din cauza perioadei
de crizã economicã am decis sã-mi retrag sprijinul financiar pentru cã nu
Omul de pe Zebrã revine la Mondo FM
O
are zebra este blondã cu ºuviþe brunete sau brunetã cu ºuviþe blonde? Începând din aceastã dimineaþã dimineaþa, Omul de pe zebrã, adicã Ionuþ Drãgotesc, revine la MONDO FM pentru a rãspunde, printre altele, ºi la aceastã întrebare. Luiza ANDRONACHE Dragelor! Dragilor....Sã sarã nechezolu’ din ibric ºi pita cu slãninã din ziar, asta pentru cã Omul de pe zebrã va reveni în eter. Ionuþ Drãgotesc se aude din nou pe calea undelor pe 101, 5 FM stereo, adicã la Mondo FM.“ Continuãm de luni ceea ce am început în urmã cu 14 ani la radio. Informãm lumea despre viaþa publicã, pentru cã Valea Jiului are o viaþã publicã, din Republica Valea Jiului. Evident, încercãm sã o facem cum ºtim noi mai bine, asta de luni pânã vineri de la 7:00 la 10:00”, ne-
a declarat Ionuþ Drãgotesc, realizatorul emisiunii “ Omul de pe zebrã”. Dimineaþã de dimineaþã, la Mondo FM, Ionuþ Drãgostesc va þine companie doamnelor, domniºoarelor ºi domnilor. Politicieni, figuri publice, taximetriºti sau coafeze, toþi oamenii se
îmi mai permit sã finanþez echipa Jiul Petroºani. Voi ceda, cu titlu gratuit, echipa primãriei ºi ei, dacã doresc, pot sã o preia ºi sã o menþinã în Divizia C, acolo unde se aflã în prezent. Dacã doresc sã o preia noi le punem la dispoziþie terenul principal, terenurile de antrenament, instalaþiile de apã ºi curent. Dacã
vor regãsi ºi vor avea ceva de spus în matinalul de pe 101, 5. “ A rãmas o întrebare fãrã rãspuns încã de anul trecut. Zebra este brunetã cu ºuviþe blonde sau blondã cu ºuviþe brunete. Promitem ca în aceastã perioadã în care Omul de pe Zebrã se scoalã sã facã rãscoalã, sã rãspundem la întrebarea asta pentru toþi cãlcãtorii de zebre din Valea Jiului ”, a mai spus Ionuþ Drãgotesc. De altfel, în prima emisiune din acest sezon, la Omul de pe zebrã vom aflaþi cine bea apã gratis din Valea Jiului. Poftit la dezvãluiri cu lista în mânã este directorul SC Apa Serv, Costel Avram.
primãria refuzã sã o preia, echipa se va retrage din Liga a 3-a, ceea ce va reprezenta sfârºitul acesteia. Nu aº fi dorit sã ajungem aici dar eu, singur, nu mai pot þine echipa. Alte primãrii din þarã alocã bani pentru echipele locale de fotbal dar se pare cã la
noi nu existã acest interes. Pentru echipa din liga a 3-a sunt nevoit, lunar, sã scot din buzunar, dacã mi-aº dori sã
promovez în liga a II-a, cel puþin 1 miliard de lei vechi. Ori, eu, nu mai pot asigura aceºti bani”, a declarat Alin Simota, finanþator Jiul Petroºani. În acest timp, primãria a precizat cã nu doreºte sã preia Jiul ºi nici sã aloce noi bani pentru ca echipa sã-ºi continue activitatea în cel de-al treilea eºalon al fotbalului românesc. „Legal, pentru cã este un club privat, nu putem prelua echipa ºi nici nu ne dorim sã facem acest pas, pentru cã nu avem fondurile necesare. Îmi pare foarte rãu cã o echipã care a reprezentat, timp de ani buni, ceva în fotbalul românesc se va desfiinþa dar, primãria nu o poate ajuta din punct de vedere financiar”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Prin urmare,
în lipsa finanþãrii, dupã 94 de ani de existenþã, Jiul Petroºani va fi desfiinþatã. „În ceea ce-i priveºte pe jucãtori ºi antrenori, aceºtia au primit dezlegãri ºi sunt liberi sã plece unde doresc. Dacã vor, pot rãmâne la echipa a II-a, care activeazã în liga a 4a, bineînþeles, cu salariile diminuate. Asta, în cazul în care echipa a II-a nu va avea de suferit, ºi ea, în urma desfiinþãrii primei echipe”, a mai precizat Alin Simota. ªi totuºi, Simota nu va renunþa la fotbal. Nu de alta dar s-a decis sã înfiinþeze o academie de fotbal ce va purta numele de „Jiul Petroºani”. Aceasta va fi destinatã pregãtirii copiilor care doresc sã practice fotbalul, nu neapãrat la nivel de performanþã.
Indicatoare rutiere ºi strãzi numerotate în Parâng
N
u ºtie nimeni unde e staþiunea parângºi turiºtii ce vin din alte pãrþi aflã mai degrabã de Transalpina Ski Resort. Asta au reclamat posesorii de cabane din Parâng, dupã ce au constatat cã administraþia de la Petroºani nu a pus niciun indicator rutier prin care sã avertizeze turiºtii cã în apropiere ar fi o staþiune de munte. Diana MITRACHE
„Nu avem niciun indicator rutier. În zona de la rãscruce cu drumul ce duce spre Jieþ este un indicator mare spre staþiunea de la Voineasa, iar altul este mai jos în oraº. Spre Parâng, un turist din altã zonã habar nu are cum sã meargã”, au spus nemulþumiþi cabanierii la întâlnirea cu administraþia de la Petroºani, unde au reclamat ºi faptul cã au pierdut totþi turiºtii în acest sezon din vina celor care nu au administrat pârtiile ºi nu le-au bãtut, ori a instalaþiilor de teleschi nefuncþionale. Totuºi, cei de la Primãria Petroºani au þinut sã îi liniºteascã ºi chiar le-au promis cã vor numerota ºi zonele din staþiunea parâng, pentru a le fi mai uºor tuturor. „Pânã marþi indicatoarele rutiere sunt gata
ºi vor fi montate. Am dat comandã ºi ele vor fi puse încã din sensul giratoriu de la intrarea în Petroºani, a declarat
Marian Popescu, director al Primãriei Petroºani. Ideea de a numerota zonele cu cabane din
munte a venit ºi la sugestia salvamontiºtilor ºi a jandarmilor montani, care au reclamat cã abia ajung la turiºtii care îi solicitã. „Ne sunã turiºtii ºi habar nu au în ce cabanã se aflã. Dar vor sã intervenim la câte un scandal, la vreun accident, sau dacã cineva se simte rãu ºi habar nu avem încotro sã o luãm. Mereu se întâmplã asta ºi ne ia minute bune sã bâjbâim printre cabanele
ºi construcþiile construite haotic”, a spus un reprezentat al jandarmilor montani din Straja. Administraþia, însã, le-a promis cabanierilor cã va numerota micile strãduþe ºi va ºi numere fiecãrei construcþii, iar proprietarii vor fi obligaþi sã afiºeze indicativul respectiv la uºa de la intrare,aºa încât oricine ajunge în dreptul vreunei cabane sã poatã fi reperat astfel.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 ianuarie 2013 Aflaþi la ananghie,
Credincioºi sau nu, sursã de îmbogãþire pentru persoanele cu ”har”
M
agie albã sau magie neagrã? Cu sau fãrã credinþã în Dumnezeu sunt persoane care apeleazã la tot felul de mijloace prin care vor sã afle anumite lucruri. Doar cã de cele mai multe ori aceste mijloace nu sunt tocmai ortodoxe, chiar dacã aºa zisele tãmãduitoare le asigurã pe persoanele credule cã totul este cu credinþã în Dumnezeu ºi cu ajutorul acestuia. Monika BACIU Tot mai multã lume apeleazã la serviciile unor aºa zise tãmãduitoare sau vrãjitoare pentru a scãpa de anumite afecþiuni medicale sau de anumite vrãji sau farmece la care cred ei cã au fost supuºi. Auzind spusele celor care au apelat la aceste servicii ºi care spun cã au fost vindecaþi în mod miraculos de anumite boli sau scãpaþi de farmece ºi vrãji, am citit mai multe anunþuri din mica publicitate unde tãmãduitoarele, vrãjitoarele ºi persoanele care se ocupa cu aºa zisa magie albã se întrec care mai de care în a-ºi oferii serviciile pentru a ajuta oamenii. Bineînþeles cã aceste persoane care sar în ajutorul naivilor ºi promit cã le rezolva toate problemele indiferent de natura lor, nu o fac pe gratis oricât de binevoitoare ar fi. Preþurile diferã de la persoanã la persoanã ºi în funcþie de problemele fiecãruia. Citind anunþurile am constatat cã sunt polivalente ºi ca-
lificate în a trata multe lucruri cum ar fi dezlegatul farmecelor, vindecarea anumitor boli, în a prezice viitorul, probleme cu partenerul sãu partenera. De cele mai multe ori, cei care apeleazã la serviciile acestor persoane cu ”haruri divine”
fel de persoane oricâte probleme ar avea. Biserica are o explicaþie ºi un mic istoric la aceste lucruri pe care le fac persoanele care dau aceste anunþuri. Astfel ni se spune cã „Cuvântul farmec, de la fãlcos, care înseamnã întuneric, prac-
sunt împinºi de anumite probleme cu care se confruntã de-a lungul timpului, probleme pentru care ei cred cã nu existã o rezolvare raþionalã. La polul opus al acestor procedee este Biserica ºi preoþii care sunt total împotriva acestor practici care sunt considerate pãgâne ºi care nu pot aduce nimic bun în viaþa oamenilor. Oamenii credincioºi ºi cu fricã de Dumnezeu nu vor apela niciodatã la ast-
ticat din cele mai vechi timpuri ale pãgânismului ºi ulterior practicat în perioada creºtina de cãtre fermecãtori, vrãjitori, descântãtori care încet încet s-au perfecþionat în aºa zisa magia neagrã. În vremea pãgânismului, farmecele se fãceau doar în lunile în care era lunã plinã la marginea apelor curgãtoare, apelor tulburi unde erau broaºte. Alegeau ape tulburi deoarece farmecele se fac prin mizerii, resturi de animal mort. Erau aleºi vrãjitorii dupã caracteristici clare cu o vechime în fapte antiumane, criminali, hoþi, tâlhari, oameni fãrã nici un fel de noimã. Lucrurile
erau aduse de oameni puternici care doreau mai multã putere, avere, ºi fãceau orice ca în imperiul în care sunt sã fie cei mai vestiþi. Din bunurile lor aduceau: îmbrãcãminte de in, pãsãri, lucrurile unui om decedat, pãmânt, oglindã, lucruri care aparþineau celor cãrora trebuiau fãcute farmecele. Supremaþia oamenilor din vremea aceea era limitatã deoarece lucrurile la care recurgeau, erau acuzate chiar ºi atunci de zeii care îi patronau. Cu toþii ºtim cã farmecele provin din Egiptul Antic, din faraoni cu sânge rece din imperiile cele mai îndepãrtate ale deºerturilor patronaþi sub semnul zeului ªarpe care era simbolul morþii ºi al supremaþiei. Istoria aratã cã procedeul magiei negre încet, încet s-a îmbunãtãþit din motivul necredinþei ºi nesupunerii faþã de divinitatea evocatã în acele vremuri de la faraoni, zei, împãraþi pânã în zilele noastre. Cronologia farmecelor este urmãtoarea: farmece de apã, farmece de pãmânt, farmece de foc, farmece de om, farmece de animal, farmece de lucruri necuvântate, de lucruri nesemnificative în viaþa cotidianã a fiecãruia dintre noi”. Cu toate cã multã lume ºtie cã aceste practici nu sunt curate ºi pe lângã acest lucru este
doar un mod ca aceste vrãjitoare sau clarvãzãtoare sã-ºi umple buzunarele, având în vedere numãrul mare de anunþuri ºi de oferte putem trage concluzia cã totuºi sunt multe persoane care apeleazã la astfel de servicii crezând cã doar aºa pot scãpa de
face miracole în 24 de ore, alungã problemele din casele oamenilor chiar ºi telefonic”. Preoþii condamnã aceastã mãsurã. Cartea Sfântã se poate deschide, dar doar cu ocazia Sfântului Maslu, spun oamenii bisericii. Ceea ce este ºi mai
toate problemele pe care le au, dar în acest fel nu fac decât sã se lase amãgiþi cã ar putea fi ajutaþi. Singurul ”ajutor” pe care aceste persoane îl pot da este durerea de cap cu care vom rãmâne atunci când vom vedea ca problemele nu ºi-au gãsit rezolvare dar mai mult decât atât am pierdut poate o sumã importantã de bani crezând în minuni care oricum nu vor apãrea niciodatã de la aceste fãcãtoare de bine. Nu ne putem da seama de faptul cã la astfel de persoane apeleazã ºi oameni cu o culturã ºi un grad de inteligenta foarte mare care se lasã pãcãliþi foarte uºor. Doar cã aceste persoane fie vor sã ce le rezervã ziua de mâine, fie au probleme ºi nu le gãsesc o rezolvare coerentã.
grav ºi condamnabil este faptul cã asemenea “deschideri” au început sã fie solicitate ºi sã se practice nu numai la, ci în orice altã ocazie ºi cu alte cãrþi, cum ar fi colecþii de canoane ºi legi bisericeºti sau pravile, între care pidalionul joacã un rol important. ”Dar orice carte s-ar folosi ºi indiferent cine ºi pentru ce solicita o asemenea practicã, ea rãmâne o inovaþie gravã liturgica pentru douã motive. Prin ea se introduce un rât sau o practicã liturgica pe care nu o gãsim în cãrþile de cult ºi care este contrara regulilor stabilite de Bisericã pentru sãvârºirea cultului. O asemenea practica compromite credinþa creºtinã, identificând-o cu superstiþia pentru cã i se cere preotului ca, în funcþie de conþinutul textului ºi culoarea vignetelor, sã facã pronosticuri ºi sã ofere rãspuns solicitãrilor. Credincioºii care solicita asemenea lucru ºi preoþii care le satisfac asemenea dorinþe greºesc faþã de Bisericã. Asemenea practicã nu trebuie nicidecum încurajata”, spun preoþii.
M
ãicuþe ce deschid Cartea Sfântã Sunt ºi anunþuri care vin din partea unor mãicuþe care se oferã sã deschidã Cartea Sfântã ”pentru orice problemã,
Micuþa Andra face pasul în lumea buna a muzicii
L
oredana Fieraru, adolescenta din Valea Jiului ajunsã în finala de la „Românii au talent”, este gata sã-ºi lanseze un videoclip ºi o melodie pe posturile naþionale de televiziune. Tatãl tinerei, Cristian Fieraru, care a concurat alãturi de ea spune cã s-a muncit foarte mult la piesã ºi va avea succes. Maximilian GÂNJU „Este o colaborare cu un muzician ºi astãzi (n.r.
duminicã), piesa a fost lansatã în premierã pe un post naþional de televiziune în cadrul unei emisiuni”, a spus
Cristian Fieraru. „Micuþa Andra” ºi-a mai lansat în urmã cu circa jumãtate de an ºi o melodie de muzicã popu-
larã. Tânãra a fost urmãritã de mai mulþi impresari dupã concursul „Românii au talent” ºi cooptatã sã cânte
la mai multe evenimente desfãºurate, în special de adminsitraþiile locale din Valea Jiului.