Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 291

Cronica Vãii Jiului Joi, 24 ianuarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Paradisul din Parâng, faza pe telescaune 2013

Concurs cu un singur candidat la Universitatea Petroºani

D

upã toate pasiunile pe care le-a stârnit în mediul academic de la Petroºani, concursul pentru ocuparea funcþiei de director administrativ, lãsându-se pânã la urmã chiar cu descinderi ale mascaþilor ºi cu anchete penale, iatã cã în sfârºit va avea loc chiar mâine. >>> PAGINA A 3-A

A

Imagine demnã de filmele de groazã

fost dat în folosinþã un urmã cu trei ani, dar aratã ca dupã o sutã. >>> PAGINA A 5-A

Proiect fãrã rost la Aninoasa

P

rimarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca spune cã proiectul care prevede transformarea minei Aninoasa în muzeu este unul fãrã rost. Deºi pânã acum lucrãrile de transformare au fost efectuate în proporþie de 50 la sutã, existã posibilitatea ca acestea sã nu mai fie continuate. >>> PAGINIA A 5-A

”Feriþi-vã de mãgãruº!”

R

D

ouã dintre instalaþiile de transport pe cablu care ar urma sã ducã turiºtii în Parâng rãmân prioritatea principalã a administraþiei de la Petroºani. Pentru investiþie, însã, sunt necesare peste 50 de milioane de lei, bani pe care administraþia sperã sã-i primeascã în acest an. >>> PAGINILE 6-7

eclamaþii peste reclamaþii din partea victimelor, la adresa unui om de afaceri din Petroºani, Constantin Ilie Dolcescu... >>> PAGINILE 8-9


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 ianuarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu

16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30

Observator Acces Direct Observator Observator special Cu banii jos Un Show Pãcãtos

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 13:45 15:00 15:15 15:30 amarã 16:30 amarã 17:20 18:30

Teleshopping Împãrãteasa de fier Cuceritorul (r) Teleshopping Vouã (r) Dragoste dulce-

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Când soarele rãsare 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Un mic detaliu numit crimã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 22:15 ªtirile Pro TV 22:45 Vitezã mortalã 0:30 Las fierbinþi (r)

Prima TV 9:30 Noaptea lupului 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 12:30 Galileo 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r)

Dragoste dulceCondamnata ªtiri Naþional TV

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Teatru TV: File din Cronica Unirii 23:50 Mari români Alexandru Ioan Cuza

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 ianuarie 2013

Fotografiile cu fiica fostei viceprimãriþe îl încrimineazã pe Sucilã?

A

restarea preventivã cerutã de procurorii DIICOT în cazul poliþistului Adrian Sucilã are la bazã fotografii în care fiica fostului viceprimar al Vulcanului apare în ipostaze „cu caracter sexual explicit”. Instantaneele sunt din perioada când tânãra, cercetatã ºi ea în dosarul de pornografie infantilã, era minorã. Procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate

N

Organizatã ºi Terorism – Biroul Teritorial Hunedoara susþin cã poliþistul din municipiul Vulcan, Adrian Sucilã, a procurat ºi deþinut un numãr de aproximativ 400 de fiºiere de tip imagine, conþinând fotografii cu minori în ipostaze pornografice. În motivarea propunerii fãcute cãtre Judecãtoria Petroºani, privind arestarea preventivã a lui Sucilã pentru 29 de zile, procurorii DIICOT susþin cã poliþistul „în perioada 02 septembrie 2008iulie 2012, a deþinut, fãrã drept, în sistemele informatice ºi mediile de sto-

care proprii un numãr de 252 de fotografii cu învinuita Stoica MihaelaGabriela, în perioada în care aceasta era minorã, în ipostaze cu caracter sexual explicit”. În afarã de aceste fotografii, alte 135 de imagini cu alþi

minori, tot în ipostaze cu caracter sexual explicit, au fost gãsite în urma percheziþiei informatice. Apãrãtorul poliþistului a spus însã cã din ceea ce a vãzut nu a putut deduce dacã, fotografiile sunt cu minori. „În urma

Magistraþii Tribunalului Hunedoara au decis, miercuri, cã nu este de competenþa lor sã judece cererea de arestare preventivã a lui Adrian Sucilã, formulatã de procurorii DIICOT care instrumenteazã cazul. În consecinþã au dispus trimiterea cauzei la Judecãtoria Petroºani, adicã exact instanþa care marþi îºi declinase competenþa în favoarea Tribunalului Hunedoara. Acum, Curtea de Apel Alba Iulia trebuie sã facã luminã. „Este un conflict negativ de competenþe ºi, pen-

tru regulator de competenþã, dosarul va fi trimis la Curtea de Apel Alba Iulia”, a declarat avocatul poliþistului din Vulcan, Daniel Tomescu. Alãturi de fiica fostului viceprimar din Vulcan, Mihaela Stoica, Adrian Sucilã este cercetat pentru pornografie infantilã, iar acest nou dosar este disjuns din cauza în care Adrian Sucilã a fost arestat preventiv în data de 4 iulie, în care este acuzat cã a întreþinut relaþii sexuale cu fiul minor al fostului viceprimar din Vulcan, Angela Stoica. Potrivit DIICOT, în sarcina lui Dan - Adrian Sucilã s-a reþinut cã a procurat ºi deþinut un numãr de aproximativ 400 de fiºiere conþinând fotografii cu minori în ipostaze pornografice. În acelaºi timp, fiica fostului viceprimar din Vulcan, MihaelaGabriela Stoica a deþinut mai multe fiºiere audio-

precizat, Daniel Tomescu, avocatul poliþistului. Poliþistul este judecat într-un alt dosar aflat pe rolul Judecãtoriei Petroºani pentru act s exual cu un minor, corupþie sexualã, rãspândire de materiale obscene ºi furt. Maximilian GÂNJU

Concurs cu un singur candidat la Universitatea Petroºani

D

Alba - neagra c u D o s a r u l S u c i l ã

icio instanþã din judeþ nu pare dispusã sã-ºi asume reþinerea preventivã a lui Adrian Sucilã, poliþistul acuzat de pornografie infantilã, dar nici sã decidã cercetarea lui în stare de libertate.

percheziþiilor informatice din luna iulie a anului trecut s-au gãsit niºte fotografii cu potenþiali minori în ipostaze nud. (…) Pe propunerea de arestare preventivã au fost trimise în instanþã un set de fotografii, din care nu pot sã deduc dacã sunt sau nu cu minori”, a

upã toate pasiunile pe care le-a stârnit în mediul academic de la Petroºani, concursul pentru ocuparea funcþiei de director administrativ, lãsându-se pânã la urmã chiar cu descinderi ale mascaþilor ºi cu anchete penale, iatã cã în sfârºit va avea loc chiar mâine. Postul, care acum are o altã titulaturã, este cam aceeaºi Mãrie, dar cu o altã pãlãrie. “Concursul a fost demarat, a fost trimisã solicitarea la Minister ºi fost publicat anunþul pentru scoaterea la concurs a postului de director general administrativ, pentru cã între timp s-a schimbat în organigramã, din director administrativ, postul a devenit de director general administrativ, conform cartei Universitãþii ºi legii educaþiei naþionale. Astfel, acest concurs va avea loc pe data de 25 ianuarie. Sunt douã probe, una

video, ce reprezentau Poliþia Vulcan. Urmãtorul minori în ipostaze cu termen al acestui proces caracter sexual explicit. va avea loc la Judecãtoria Adrian Sucilã este judePetroºani în data de 29 cat deja pentru corupere ianuarie. Car men COSMAN sexualã ºi act sexual cu un minor ºi a fost eliberat din închisoare în 14 ianuarie, în urma unei sentinþe definitive pronunþate favorabile, iar pânã ieri la eºi i se aduc de Tribunalul ora 16:00, avea deja 31 de infracþiuni grave Hunedoara ºi de precum act sexual cu un aprecieri. De altfel, ºi poza câta zile ºi-a reluat minor, corupere sexualã, sa de profil este una apreciactivitatea la atã, nu de mulþi ultilizatori furt, iar acum ºi ai site-ului, e drept, dar pornografie infantilã, este. poliþistul de la Vulcan, Dar, întrebarea este, cum Dan Adrian Sucilã, de a ajuns Sucilã Dan Adrian persoanã publicã? numit în unele medii ºi Ce sau cine i-a atribuit cali“amantul familie”, se tatea de a fi mai presus bucurã de popularitate decât alþi cetãþeni ai Vãii în mediile virtuale. Jiului sau ai þãrii, care sunt cinstiþi ºi fãrã cazier?! În Spre exemplu, de circa 15 zile, el are ºi o paginã de like pe cel mai important site de solicizare din lume de la ora actualã, Facebook, ca persoanã publicã. Pe peretele paginii sale, care dacã este sã gândim logic, a fost creatã când el încã era închis în penitenciarul de la Aiud, sunt postate doar articole de presã ºi comentari

Adrian Sucilã este persoanã publicã pe Facebook

D

scrisã ºi una oralã. Este o comisie firmatã din 6 membrii, cinci de la Universitatea Petroºani ºi unul din partea Ministerului Educaþiei. Fiecare va acorda un calificativ, o notã, iar apoi se face o notã finalã pe cele douã probe”, a declarat Marius Marcu, prorector la Universitatea Petroºani. Singurul candidat la acest concurs, Dacian Ciodaru, este cel care a asigurat interimatul funcþiei în ultimul an de zile. Mascaþii ºi procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara au descins acasã el în dimineaþa zilei de 26 mai 2012, el fiind cercetat pentru diferite achiziþii, în special de mobilier pentru cãmine, în perioada când era ºeful Patrimoniului Studenþesc. Conducerea Universitãþii a realizat atunci o analizã financiarã proprie, iar în urma raportului, nu au fost semnalate probleme majore. Auditul a fost transmis ºi organelor de anchetã de la Poliþie. Luiza ANDRONACHE afarã de asta, bârfele, informaþiile ºi datele din dosar curg în continuare ºi creeazã de multe ori scenarii demne de filmele lui Steven Spielberg. Cã sunt adevãrate sau nu, nu ºtim încã decât în micã mãsurã, dar toate aceste discuþii nu fac decât sã îl punã într-o luminã negativã. Astfel, în acest context, ne mai punem încã odatã întrebarea: Cum de a ajuns Sucilã o persoanã publicã cu zeci de like-uri?! ªtie cineva? Luiza ANDRONACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 ianuarie 2013

Locuitorii Vãii Jiului s-au rãrit „biniºor”

P

opulaþia României, implicit ºi a Vãii Jiului, continuã sã scadã pe zi ce trece. Încet, dar sigur, de la peste 23 de milioane (în anul 1990), populaþia þãrii a scãzut la aproximativ 21 de milioane (acum 10 ani), ajungând la doar vreo 19 milioane, atâþia cât mai existau anul trecut. Mircea NISTOR Lipsa de la apel a peste 4 milioane de locuitori se datoreazã în special faptului cã murim mai des decât ne naºtem ºi pe deasupra continuãm sã ne împrãºtiem, tot mai mult, prin lume. La ultimul recensãmânt oficial (cel la care ne raportãm ºi în prezent, deºi datele sunt

de mult depãºite), cel din 2002, locuitorii României erau în numãr de 21.698.181, dar de atunci multe s-au schimbat... La aceeaºi datã populaþia municipiului Petroºani era de 46.714 de locuitori, în scãdere cu 478, comparativ cu anul 2001. Aceeaºi tendinþã de scãdere a fost înregistratã ºi în Lupeni,

unde populaþia era de 31.502 locuitori, în Petrila - 26.379 de locuitori, faþã de 28.277 în anul 2001, sau în Vulcan, unde populaþia era de 30.555 de persoane, faþã de 32.607, în urmã cu 10 ani. În timp ce naºterile sau cãsãtoriile au scãzut în mod dramatic, decesele ºi divorþurile s-au înmulþit la fel de dramatic. Astfel, dacã în Petroºani, în anul 1989, au fost înregistrate 1.986 de naºteri, 587 de decese ºi 476 de cãsãtorii, dupã 23 de ani, în 2012, naºterile s-au redus cu aproape o pãtrime, ajungând la doar 578, cãsãtoriile s-au

Operatorul unic de termoficare întârziat de indecizia municipalitãþii de la Petroºani

Î

nfiinþarea unui operator unic de termoficare pentru întreaga Vale a Jiului nu poate fi operaþionalã în aceastã iarnã, deºi aºa s-a dorit iniþial. Prefectul de Hunedoara spune cã situaþia a fost îngreunatã ed faptul cã nu poate consiliile locale au adoptat hotãrâri de aderare la Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI) Termoficare. Carmen COSMAN

La începutul lunii septembrie a anului trecut s-a decis constituirea unui operator unic de termoficare pentru Valea Jiului. În acest fel s-ar elimina problemele generate de situaþia financiarã extrem de dificilã a vechilor societãþi, unele dintre ele falimentare, din cauza cãrora în iernile trecute populaþia a tremurat de frig în case. Noul operator ar urma sã fie, de fapt, o sucursalã a Complexului Energetic

Hunedoara, la Paroºeni iar decizia de înfiinþare a acesteia a fost luatã în urma unei întâlniri de lucru care

a avut loc în Valea Jiului. Dar, pentru înfiinþarea acestei sucursale este nevoie de adoptarea unor

hotãrâri de cãtre Consiliile Locale Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºi Petroºani, care sã vizeze aderarea la aceastã Asociaþie de Dezvoltare Intercomunitare. Iar acest lucru nu s-a întâmplat. „În ceea ce priveºte ADI, cel puþin la nivel declarativ, doresc sã adere cele 6 consilii locale din Valea Jiului ºi consiliul judeþean. Pânã acum, patru dintre ele au adotat hotãrârile de a intra în acest ADI, respectiv consiliile locale din Petrila, Aninoasa, Vulcan ºi Lupeni. Urmeazã ca ºi

Combustibil pentru ApaServ

A

paServ Valea Jiului achiziþioneazã combustibil. Societatea de apã din Valea Jiului cumpãrã carburanþi auto prin carduri ºi bonuri valorice. Monika BACIU Astfel, cei de la ApaServ cumpãrã benzina fara plumb prin carduri în cantitate de 17.000 litri, iar motorina prin carduri – 30.232 litri. Bonuri valorice pentru carburanþi vor

fi în numãr de 13.300 bucati a 30 lei /fila, necesare pentru achizitia a 6.719 litri benzina si 59.120 litri motorina. SC APA SERV VALEA JIULUI S.A

redus ºi ele la jumãtate (198 anul trecut), iar decesele înregistrate au fost în numãr de 701. În acelaºi timp, divorþurile au ajuns la peste 200, comparativ cu cele 115 din anul 1989. Pe de altã parte, deºi în prezent populaþia municipiului Petroºani este (potrivit datelor recensãmântului din noiembrie 2011) de 35.239 de locuitori (în 1989 se preconiza ca populaþia municipiului sã ajungã pânã în anul 2010 la numãrul de 75.000 de locuitori...), mulþi dintre aceºtia lipsesc de la apel, fiind plecaþi la muncã în strãinãtate, în special în

celelalte sã adopte hotãrârile de consiliu”, spune prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu. Dupã constituirea punctului de lucru al CEH, acesta ar putea prelua reþelele de distribuþie a agentului termic ºi atunci s-ar crea acel distribuitor unic despre care se vorbeºte ºi care ar pãtrunde de la Petrila la Uricani în toate localitãþile. În plus, explicã Vasilescu, prezenþa CJ Hunedoara ar da greutate acestui distribuitor unic, care ar putea reabilita reþelele cu ajutorul fondurilor europene. Asta dacã s-ar înfiinþa. „Consiliul Local din Petroºani tergiverseazã lucrurile. Pun tot felul de motive, unele obiective, unele mai puþin obiective”, a mai spus sursa citatã anterior. Sorin vasilescu spune cã, teoretic, s-ar putea merge ºi fãrã Petroºani, dar este mai bine sã fie tot lanþul, aºa cum s-a stabilit iniþial ºi cum a fost conceput proiectul.

nu dispune de spaþiu special pentru depozitarea combustibilului si in acest context va efectua aprovizionarea cu carburant pe baza de carduri de credit si bonuri valorice pentru carburanþi auto cu valabilitate la staþiile de livrare. Valoarea totalã a acestui contract a fost evaluatã la peste 500 de mii de lei.

Italia, Portugalia sau Spania. Astfel, printre cei aproape 3 milioane de români care lucreazã, mai mult sau mai puþin oficial peste graniþe, peste 4.000 sunt originari din Petroºani. Alþi aproximativ 15.000 de muncitori “exportaþi” locuiau cândva în celelalte oraºe ºi municipii din Valea Jiului.

De altfel, numai datoritã celor care, nevoiþi de lipsa locurilor de muncã din Vale, au ales sã lucreze pentru strãini a scãzut ºi numãrul ºomerilor din zonã, unde în prezent, mai sunt înregistrate oficial doar aproximativ 6.000 de persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã.

CEH, pe lista de privatizãri a Guvernului

C

omplexul Energetic Hunedoara, analizã comportamentalã. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian a declarat cã autoritãþile trebuie sã analizeze comportamentul economic al Complexurilor Energetice Hunedoara ºi Oltenia. Asta în condiþiile unei viitoare privatizãri. Monika BACIU “În discuþie au fost ºi Complexul Energetic Hunedoara ºi Complexul Energetic Oltenia. Trebuie sã vedem comportamentul economic al acestora’, a spus Vosganian. Varujan Vosganian s-a întâlnit marþi cu reprezentanþii Fondului Monetar Internaþional, ai Comisiei Europene ºi Bãncii Mondiale, aflaþi în România începând din 15 ianuarie, pentru a ºaptea ºi a opta evaluare a acordului Stand By cu România. În cadrul vizitei, programatã sã se deruleze pânã pe 29 ianuarie,

vor fi analizate subiecte precum evoluþiile recente ale economiei româneºti, reformele structurale ºi bugetul pentru 2013. Pe lista de prioritãþi a Guvernului se aflã privatizarea Complexului Energetic Hunedoara. Conform acestei liste, privatizarea trebuie fãcutã la începutul acestui an.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 ianuarie 2013

A

fost dat în folosinþã un urmã cu trei ani, dar aratã ca dupã o sutã. Aceasta este viziunea asupra blocului de locuinþe sociale din Petroºani, unde priveliºtea este demnã de un film de groazã. Blocul de pe strada Tudor Vladimirescu din Petroºani a fost dat în folosinþã în anul 2010, însã acum, dupã trei ani aici situaþia este dezolantã. Scãrile blocului au devenit ghene de gunoi dacã este sã privim mizeriile care sunt aruncate de locatari la voia întâmplãrii. Chiar pe casa scãrii. ªi se pare cã acest

Imagine demnã de filmele de groazã

lucru nu îi deranjeazã în condiþiile în care chiar ºi la etajele superioare pe holul comun se pot zãri coji de cartofi ºi alte mizerii. Cei din administraþia localã de la Petroºani, în ”custodia” cãrora se aflã

Echipamentele minerilor, spãlate de SNÎMVJ

H

aine de lucru curate. Moda serviciilor de spãlãtorie este veche în companiile huilei. Acum Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului continuã cu aceastã tradiþie. Astfel, angajaþii celor trei sucursale din cadrul SNÎMVJ vor avea hainele de lucru curate, asta dupã ce a fost atribuit un contract de mai bine de 200 de mii de lei. Cei care vor presta serviciile pentru spãlarea echipamentului de lucru sunt douã firme, Euroserv Clean care ºi-a adjudecat contractul la suma de 136.709 de lei ºi GTS Company. Cei din urmã au un contract mai mic, acesta având doar o valoare de 63.546 de lei.

E

uroserv Clean, probleme cu ”curãþenia”

În urmã cu doi ani, angajaþii Euroserv Clean au declanºat o grevã pentru neplata salariilor. Angajaþii societãþii declarau la acea vreme cã au condiþii de lucru precare ºi nu au echipamente de protecþie ºi nici nu primesc fluturaºii de salar. Monika BACIU

imobilul catalogheazã aceastã nepãsare a locatarilor ca ”nesimþire”. ”Ce se poate face când nesimþirea e mare? Noi le-am predat acel bloc în cele mai bune condiþii, iar cei care locu-

iesc nu sunt în stare sã pãstreze. Este o situaþie complicatã”, a declarat primarul municipiului petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În ceea ce priveºte evacuarea chiriaºilor din bloc situaþia este complicatã, fiind necesar intentarea unui proces. ”Foarte greu se pot evacua pentru cã blocul este cu destinaþie de locuinþe sociela ºi nu pot fi evacuaþi decât în urma unei hotãrâri judecãtoreºti, ceea ce implicã un proces, iar la sfârºitul procesului de cele mai multe ori nu se aplicã evacuarea”, a mai

Î

nchisã încã din 2006, Exploatarea Minierã Þebea poate reveni la viaþã, asta dupã ce oficialii CNH au considerat cã zãcãmântul este epuizat. De la Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, cariera a trecut la societatea de închideri de mine, Conversmin, iar acum ar putea ajunge la chinezii care vor sã exploateze zãcãmântul. Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a purtat deja discuþii cu partea chinezã interesatã de Mina Þebea. Acesta a fãcut demersuri ºi s-a întâlnit, la Bucureºti, cu un reprezentant al statului chinez în acest sens. „Am fãcut demersuri ºi m-am întâlnit cu un reprezentant al statului chinez pentru a gãsi investitori care sã deschidã cariera de cãrbune brun de la Þebea. Eu sper ca, într-o lunã – douã sã vinã în judeþul Hunedoara ºi sã le prezentãm faptic locaþia ºi sã le dãm mai multe

P

spus primarul de la Petroºani. Pe pereþii din scãrile blocului pot fi zãrite desene, mâzgãlituri sau chiar mai rãu aceºtia au fost sparþi de-a dreptul

Închisã de CNH ca epuizatã, e din nou atractivã

Chinezii vor cãrbunele brun din c a r i e r a d e l a Þe b e a date”, a explicat prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu. Partea chinezã nu a mai fost pânã acum la Þebea, dar s-a arãtat interesatã sã investeascã în minerit, iar începutul poate fi tocmai cariera de cãrbune brun de la Þebea, mai ales cã ºi costurile sunt mult mai mici decât no exploatare minierã de subteran. „Din aceastã cauzã exploatarea poate fi rentabilã. (…) Conversminul a preluat perimetrele miniere închise, dar zãcãmintele de cãrbune sunt ale statului român. Noi avem practic cantitataea de cãrbune certã ºi probabilã care existã în zona respectivã, dar apoi ei vor hotãrî unde deschis exploatarea: ori deschid zãcãmântul care a fost închis, iar arunci este puþin mai greu, sau fac o nouã carierã pe un

zãcãmânt care nu a fost exploatat ºi este mai uºor din punct de vedere juridic”, a mai spus Vasilescu. Închisã în 2006, din cauzã cã s-a considerat cã zãcãmântul de cãrbune brun era practic epuizat, mina Þebea a funcþionat fãrã întrerupere din 1864, iar din anii ‘70 a trecut în administrarea CNH Petroºani. Car men COSMAN

Proiect fãrã rost la Aninoasa

rimarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca spune cã proiectul care prevede transformarea minei Aninoasa în muzeu este unul fãrã rost. Deºi pânã acum lucrãrile de transformare au fost efectuate în proporþie de 50 la sutã, existã posibilitatea ca acestea sã nu mai fie continuate. ”Mina Muzeu este în stadiul în care a rãmas. Deci investiþia este realizatã în proporþie de aproape 50%. Practic s-au reabilitat clãdirile respective ºi Banca Mondialã a oprit finanþarea”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Edilul spune însã cã aceste obiective turistice

fãrã ca locatarilor sã le pese de bunurile comune. În anul 2010, când a fost dat în folosinþã imobilul, 118 familii au primit chei de la o casã nouã. Totul a fost nou de la geamuri pânã la uºi, acum însã totul este infect. Monika BACIU

nu sunt atractive pentru turisti. Mai mult decât atât, Dunca spune cã acest obiectiv ar trebui predat unui investitor. ”Eu personal nu cred în aceste obiective pentru cã am vãzut ºi muzeul de la Petroºani care are puþini vizitatori. În oraºul Aninoasa o sã fie mai multe cheltuieli decât beneficii de pe urma acestui

muzeu. Cu întreþinerea, cu personalul, deci vor fi cheltuieli supliemntare nu venituri. Noi nu vom putea susþine. Pãrerea mea cã ar trebui pusã la dispoziþia unor investitori, cã sunt hale bine puse la punct”, a mai spus edilul. Dacã aceastã investiþie ar fi fost realizatã, Mina Muzeu de la Aninoasa ar fi fost unicã în þarã.

Lucrãrile la acest proiect ar fi trebuit sã se încheie încã de acum doi ani. Proiectul de ecologizare a Minei Aninoasa ºi transformare a unei pãrþi în muzeu a fost evaluat la 2,2 milioane de dolari. Proiectul este finanþat in proporþie de 85% de Banca Mondialã, în timp ce Guvernul României are o cota de 15% pentru finanþarea lucrãrilor Monika BACIU


6 Turism

Turism 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 ianuarie 2013

Paradisul din Parâng, faza pe telescaune 2013 D

ouã dintre instalaþiile de transport pe cablu care ar urma sã ducã turiºtii în Parâng rãmân prioritatea principalã a administraþiei de la Petroºani. Pentru investiþie, însã, sunt necesare peste 50 de milioane de lei, bani pe care administraþia sperã sã-i primeascã în acest an. Construcþia unuia dintre telescaune a demarat anul trecut, dar nu au mai fost bani. Acum cei din primãrie sperã sã obþinã fonduri, iar cel de al doilea va lega pârtiile din munte pânã pe vârfurile unde vor fi create pârtiile din proiect. „Noi ne dorim foarte mult sã realizãm TS3 ºi TS4, cele care fac legãtura între partea schiabilã ºi Hotelul Rusu.La TS 3 au început lucrãrile, s-au executat fundaþiile ºi montat stâlpii. Ar mai trebui staþiile de pornire ºi întoarcere, cu tot ce înseamnã asta. Aºa cã noi am fi mulþumiþi ºi dacã am obþine banii pentru aceastã investiþie, care azi apreciem cã s-ar ridica la aproape 19 milioane ºi jumãtate de lei”, a declarat Dorina Niþã , viceprimar Petroºani. ªi cel de al doilea telescaun ar fi necesar, iar pentru construirea lui mai sunt necesari alþi 31 de milioane de lei. „De asemenea ,ne-am dori ºi TS4 sã-l finalizãm. Aici nu au fost începute deloc lucrãrile. Dacã vom gãsiînþelegerea necesarã la nivelul Ministerului Turismului, ne-am propune ca pânã în iarna ce vine aceste investiþii sã fie realizate, deoarece au un rol major pentru transportul turiºtilor, pentru cã vor asigura cam 70% din transportul turiºtilor”, a mai adãugat Dorina Niþã. Pârtiile din Parâng sunt la nivel european, dar nu avem cu ce sã asigurãm transportul turiºtilor pânã la ele. La telescaunul TS3, s-au executat doar stâlpii ºi fundamentul staþiilor de întoarcere ºi acþionare. Din lipsa fondurilor, nu s-au achiziþionat staþiile de întoarcere ºi acþionare ºi nici

motorul aferent, ceea ce face imposibil transportul turiºtilor. Actualul telescaun este vechi ºi are o capacitate de transport de 150 persoane/orã, în timp ce TS3 ar asigura transportul a 1200 persoane/orã.

de peste I nvestiþie 337 milioane de lei Valoarea totalã a contractului este de 283.694.595 lei, 5.392.049 lei TVA, adicã total: 337.597.044 lei. Pânã acum, au fost executate pârtii dotate cu instalaþii de zãpadã artificialã, în lungime de

lei; - staþie pompare apã complet echipatã pentru instalaþia de zãpadã artificialã- tablou electric general distribuþie SP 300 – 670.378,16 lei; Au fost executate lucrãri în valoare totalã de 34.695.054,73 lei.

care au fost P lãþi efectuate:

Telescaun 4); 4a (Vf. Badea – V – Plecare Telescaun 4) ; 4b (Vf. Badea – B – Plecare Telescaun 4); 4c (Vf. Badea – B); 4d (ANEFS – B); 6a – 6b (Poiana Zãpezii – Plecare Telescaun 6); 6d – 6c (Vf. Parâng - Plecare Telescaun 6); 7a (Vf. Badea – Plecare Telescaun 7); 7b (Vf. Parang – Plecare Telescaun 7);

- în anul 2010 = 1.009.866,56 lei, din care de la bugetul de stat 99989,02 lei, iar de la bugetul local 9.976,54 lei; - în anul 2011 = 15.026.140,51 lei, din care de la bugetul de stat 15.000.000 lei, iar de la bugetul local 26.140,50 lei; - în anul 2012 = 14.792.200,73 lei, din care de la bugetul de stat 8.163.371,08 lei, iar de la bugetul local 74.141,51 lei;

ºi canal tot A pãîn proiect 10.641 m (2a=2.824 m, 2c+2e=1.105 m, 4b=1.942 m ºi prelungire 4b=1.320m, 3c=1.245m ºi 3b=2.205m). Au fost recepþionate urmãtoarele echipamente tehnologice: - instalaþie zãpadã artificialã – 3.897.323 lei; - maºinã bãtut zãpadã tip Ratrack 400 CP – 1.272.431 lei; - tunuri zãpadã 3 buc.; lãnci zãpadã 7 buc. – 1.009.560,84

zona cea mai înaltã, vor constitui începutul reþelei de canalizare. Aceastã conductã se va continua în aval ºi va prelua apele uzate de la Centrul de servicii Slima, de unde va urma traseul pe valea Pârâului Gruniu, unde va colecta apele uzate din zona ANEFS. Apele uzate colectate din zona Hotelului Rusu vor fi preluate în zona

Instalaþia de alimentare cu apã este prevãzutã pe o lungime de 23.387 m. Potrivit proiectului, tot în Parâng se va realiza ºi instalaþia de canalizare, prin montarea unei conducte principale de canalizare care va prelua apele uzate menajere începând cu zona Slima, pânã în municipiul Petroºani, urmãrind cursul de apã a pârâului Maleia, precum ºi traseul drumurilor de acces în zonã. Reþeaua de canalizare a cabanelor Vârful Parâng ºi Vârful Badea aflându-se în

staþiei de plecare a telescaunului existent. De aici, conducta de canalizare îºi va continua traseul descendent de-a lungul drumului, spre Petroºani pânã în zona str. Constructorul, unde se va cupla la reþeaua de canalizare a oraºului, având punct final Staþia Dãnuþoni. În plus, la munte va fi realizatã ºi instalaþia de producere a zãpezii, care va cuprinde: - captare de apã ºi staþie de pompe (pe pârâul Jieþ); - un bazin de apã de 100 3 m la confluenþa Gruniului cu

7c (Vf. Piatra – Plecare Telescaun 7); 7d (Vf. Piatra – Plecare Telescaun 7); 2a (Vf. Parâng – Coama - intermedi-

Petroºani, unde ar trebui sã se construiascã un Centru de Informare Turisticã Regimul de înãlþime va fi: D+P. Va cuprinde, la demisol: vestiare cu grupuri sanitare, spãlãtorie, depozite, spaþii comerciale ºi de închiriere echipamente sportive, centralã termicã, punct de prim ajutor. La parter se vor amenaja: restaurant, bar, bucãtãrie. În munte, la cea mai mare înãlþime,proiectul cuprinde douã construcþii, în zona Vf. Badea ºi Parângul Mic, cu un

Maleia; - un bazin de apã de 5 m3 la „Cãsuþa din poveºti”; - staþie de pompe ºi reþea de conducte de medie ºi înaltã presiune; - 30 de tunuri de zãpadã; - 2 lancii de zãpadã.

U nde se va schia? Au fost proiectate urmãtoarele 17 pârtii, însumând 23,7 km: 3a (Vf. Badea – Slima); 3b (Vf. Parâng – Slima); 3c (Poiana Zãpezii – Plecare

arã Telescaun T3); 2b (Staþia Meteo – Plecare Telescaun 4); 2c (Staþia Meteo – intermediarã Telescaun T3); 2d – 2f (Sosire Telescaun T3 – Saivane).

douã D oar construcþii Întreaga activitate de turism va fi gestionatã de jos, din

regim de înãlþime, parter. Prin proiectul „Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” cuprins în Programul „Schi în România”, se va construi o telegondolã ce va avea staþia de plecare din Petroºani – zona Aeroport, cu staþia intermediarã în zona Hotelului „Rusu”, iar staþia de sosire va fi la Slima.

Sunt prevãzute 7 telescaune ce vor funcþiona pe o lungime de 8 km ºi 2 benzi transportoare. Vor fi amenajate 17 pârtii de schi, însumând 23,7 km, ce vor beneficia de instalaþii de transport pe cablu, cãi de acces, instalaþie de iluminat nocturn pentru pârtia 2A, cât ºi de o instalaþie de producere a zãpezii artificiale, care va cuprinde: o captare de apã ºi staþie de pompe (pe pârâul Jieþ), un bazin de apã de 100 m3 la confluenþa Gruniului cu Maleia ºi unul de 5 m3 la „Cãsuþa din poveºti”, reþea de conducte ºi tunuri de zãpadã. Vor fi achiziþionate 7 bucãþi ratrak-uri ºi un sistem de tiketing. Pentru cei mici, se va construi un orãºel al copiilor, aceºtia putându-se bucura de o bandã transportoare, un carusel, instalaþii uºoare, aparate alternative de zãpadã, cum ar fi: sãnii, plãci, pneuri. Se va dezvolta un centru de servicii turistice amplasat la staþia de sosire a Telegondolei TG – Poiana Zãpezii (Slima), unde vor fi amenajate un restaurant, o autoservire, punct sanitar, terasã relaxare, centre de închiriere echipament sportiv. Proiectul prevede ºi construirea unui parc pentru snow – board, o instalaþie de bobcart, pentru perioada de varã ºi suprafeþe artificiale de schi în perioada de varã. Diana MITRACHE

COLÞUL LUI DENIS


6 Turism

Turism 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 ianuarie 2013

Paradisul din Parâng, faza pe telescaune 2013 D

ouã dintre instalaþiile de transport pe cablu care ar urma sã ducã turiºtii în Parâng rãmân prioritatea principalã a administraþiei de la Petroºani. Pentru investiþie, însã, sunt necesare peste 50 de milioane de lei, bani pe care administraþia sperã sã-i primeascã în acest an. Construcþia unuia dintre telescaune a demarat anul trecut, dar nu au mai fost bani. Acum cei din primãrie sperã sã obþinã fonduri, iar cel de al doilea va lega pârtiile din munte pânã pe vârfurile unde vor fi create pârtiile din proiect. „Noi ne dorim foarte mult sã realizãm TS3 ºi TS4, cele care fac legãtura între partea schiabilã ºi Hotelul Rusu.La TS 3 au început lucrãrile, s-au executat fundaþiile ºi montat stâlpii. Ar mai trebui staþiile de pornire ºi întoarcere, cu tot ce înseamnã asta. Aºa cã noi am fi mulþumiþi ºi dacã am obþine banii pentru aceastã investiþie, care azi apreciem cã s-ar ridica la aproape 19 milioane ºi jumãtate de lei”, a declarat Dorina Niþã , viceprimar Petroºani. ªi cel de al doilea telescaun ar fi necesar, iar pentru construirea lui mai sunt necesari alþi 31 de milioane de lei. „De asemenea ,ne-am dori ºi TS4 sã-l finalizãm. Aici nu au fost începute deloc lucrãrile. Dacã vom gãsiînþelegerea necesarã la nivelul Ministerului Turismului, ne-am propune ca pânã în iarna ce vine aceste investiþii sã fie realizate, deoarece au un rol major pentru transportul turiºtilor, pentru cã vor asigura cam 70% din transportul turiºtilor”, a mai adãugat Dorina Niþã. Pârtiile din Parâng sunt la nivel european, dar nu avem cu ce sã asigurãm transportul turiºtilor pânã la ele. La telescaunul TS3, s-au executat doar stâlpii ºi fundamentul staþiilor de întoarcere ºi acþionare. Din lipsa fondurilor, nu s-au achiziþionat staþiile de întoarcere ºi acþionare ºi nici

motorul aferent, ceea ce face imposibil transportul turiºtilor. Actualul telescaun este vechi ºi are o capacitate de transport de 150 persoane/orã, în timp ce TS3 ar asigura transportul a 1200 persoane/orã.

de peste I nvestiþie 337 milioane de lei Valoarea totalã a contractului este de 283.694.595 lei, 5.392.049 lei TVA, adicã total: 337.597.044 lei. Pânã acum, au fost executate pârtii dotate cu instalaþii de zãpadã artificialã, în lungime de

lei; - staþie pompare apã complet echipatã pentru instalaþia de zãpadã artificialã- tablou electric general distribuþie SP 300 – 670.378,16 lei; Au fost executate lucrãri în valoare totalã de 34.695.054,73 lei.

care au fost P lãþi efectuate:

Telescaun 4); 4a (Vf. Badea – V – Plecare Telescaun 4) ; 4b (Vf. Badea – B – Plecare Telescaun 4); 4c (Vf. Badea – B); 4d (ANEFS – B); 6a – 6b (Poiana Zãpezii – Plecare Telescaun 6); 6d – 6c (Vf. Parâng - Plecare Telescaun 6); 7a (Vf. Badea – Plecare Telescaun 7); 7b (Vf. Parang – Plecare Telescaun 7);

- în anul 2010 = 1.009.866,56 lei, din care de la bugetul de stat 99989,02 lei, iar de la bugetul local 9.976,54 lei; - în anul 2011 = 15.026.140,51 lei, din care de la bugetul de stat 15.000.000 lei, iar de la bugetul local 26.140,50 lei; - în anul 2012 = 14.792.200,73 lei, din care de la bugetul de stat 8.163.371,08 lei, iar de la bugetul local 74.141,51 lei;

ºi canal tot A pãîn proiect 10.641 m (2a=2.824 m, 2c+2e=1.105 m, 4b=1.942 m ºi prelungire 4b=1.320m, 3c=1.245m ºi 3b=2.205m). Au fost recepþionate urmãtoarele echipamente tehnologice: - instalaþie zãpadã artificialã – 3.897.323 lei; - maºinã bãtut zãpadã tip Ratrack 400 CP – 1.272.431 lei; - tunuri zãpadã 3 buc.; lãnci zãpadã 7 buc. – 1.009.560,84

zona cea mai înaltã, vor constitui începutul reþelei de canalizare. Aceastã conductã se va continua în aval ºi va prelua apele uzate de la Centrul de servicii Slima, de unde va urma traseul pe valea Pârâului Gruniu, unde va colecta apele uzate din zona ANEFS. Apele uzate colectate din zona Hotelului Rusu vor fi preluate în zona

Instalaþia de alimentare cu apã este prevãzutã pe o lungime de 23.387 m. Potrivit proiectului, tot în Parâng se va realiza ºi instalaþia de canalizare, prin montarea unei conducte principale de canalizare care va prelua apele uzate menajere începând cu zona Slima, pânã în municipiul Petroºani, urmãrind cursul de apã a pârâului Maleia, precum ºi traseul drumurilor de acces în zonã. Reþeaua de canalizare a cabanelor Vârful Parâng ºi Vârful Badea aflându-se în

staþiei de plecare a telescaunului existent. De aici, conducta de canalizare îºi va continua traseul descendent de-a lungul drumului, spre Petroºani pânã în zona str. Constructorul, unde se va cupla la reþeaua de canalizare a oraºului, având punct final Staþia Dãnuþoni. În plus, la munte va fi realizatã ºi instalaþia de producere a zãpezii, care va cuprinde: - captare de apã ºi staþie de pompe (pe pârâul Jieþ); - un bazin de apã de 100 3 m la confluenþa Gruniului cu

7c (Vf. Piatra – Plecare Telescaun 7); 7d (Vf. Piatra – Plecare Telescaun 7); 2a (Vf. Parâng – Coama - intermedi-

Petroºani, unde ar trebui sã se construiascã un Centru de Informare Turisticã Regimul de înãlþime va fi: D+P. Va cuprinde, la demisol: vestiare cu grupuri sanitare, spãlãtorie, depozite, spaþii comerciale ºi de închiriere echipamente sportive, centralã termicã, punct de prim ajutor. La parter se vor amenaja: restaurant, bar, bucãtãrie. În munte, la cea mai mare înãlþime,proiectul cuprinde douã construcþii, în zona Vf. Badea ºi Parângul Mic, cu un

Maleia; - un bazin de apã de 5 m3 la „Cãsuþa din poveºti”; - staþie de pompe ºi reþea de conducte de medie ºi înaltã presiune; - 30 de tunuri de zãpadã; - 2 lancii de zãpadã.

U nde se va schia? Au fost proiectate urmãtoarele 17 pârtii, însumând 23,7 km: 3a (Vf. Badea – Slima); 3b (Vf. Parâng – Slima); 3c (Poiana Zãpezii – Plecare

arã Telescaun T3); 2b (Staþia Meteo – Plecare Telescaun 4); 2c (Staþia Meteo – intermediarã Telescaun T3); 2d – 2f (Sosire Telescaun T3 – Saivane).

douã D oar construcþii Întreaga activitate de turism va fi gestionatã de jos, din

regim de înãlþime, parter. Prin proiectul „Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” cuprins în Programul „Schi în România”, se va construi o telegondolã ce va avea staþia de plecare din Petroºani – zona Aeroport, cu staþia intermediarã în zona Hotelului „Rusu”, iar staþia de sosire va fi la Slima.

Sunt prevãzute 7 telescaune ce vor funcþiona pe o lungime de 8 km ºi 2 benzi transportoare. Vor fi amenajate 17 pârtii de schi, însumând 23,7 km, ce vor beneficia de instalaþii de transport pe cablu, cãi de acces, instalaþie de iluminat nocturn pentru pârtia 2A, cât ºi de o instalaþie de producere a zãpezii artificiale, care va cuprinde: o captare de apã ºi staþie de pompe (pe pârâul Jieþ), un bazin de apã de 100 m3 la confluenþa Gruniului cu Maleia ºi unul de 5 m3 la „Cãsuþa din poveºti”, reþea de conducte ºi tunuri de zãpadã. Vor fi achiziþionate 7 bucãþi ratrak-uri ºi un sistem de tiketing. Pentru cei mici, se va construi un orãºel al copiilor, aceºtia putându-se bucura de o bandã transportoare, un carusel, instalaþii uºoare, aparate alternative de zãpadã, cum ar fi: sãnii, plãci, pneuri. Se va dezvolta un centru de servicii turistice amplasat la staþia de sosire a Telegondolei TG – Poiana Zãpezii (Slima), unde vor fi amenajate un restaurant, o autoservire, punct sanitar, terasã relaxare, centre de închiriere echipament sportiv. Proiectul prevede ºi construirea unui parc pentru snow – board, o instalaþie de bobcart, pentru perioada de varã ºi suprafeþe artificiale de schi în perioada de varã. Diana MITRACHE

COLÞUL LUI DENIS


8 Actualitate Primãria Petrila, condiþii de SUA

Vizã de plecare peste hotare, condiþionatã de plata taxelor

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 ianuarie 2013

R

eclamaþii peste reclamaþii din partea victimelor, la adresa unui om de afaceri din Petroºani, Constantin Ilie Dolcescu, privind fapte de înºelãciune, evaziune fiscalã, neplata unor drepturi salariale, împrumuturi neacoperite etc., etc. Scopul, printre altele, este de a atenþiona poteþiale victime sã se fereascã…

”Feriþi-vã de mãgãruº!” Faptele respectivului om de afaceri vin de dincolo de anul 2006 ºi continuã ºi în zi de astãzi, fiind un obiºnuit al organelor de cercetare ºi al instanþelor de judecatã, lucru care pare sã nu-l deranjeze. Asta pentru cã ºi-a declarat firma SC Cripto Star SRL Petroºani ba insolventã, ba a fost dizolvatã, a

înfiinþat alta lãsând datoriile/evaziunea în prima, a luat din stânga ºi a acoperit în dreapta, giranþii îi plãtesc împrumuturile, executorii sunt pe capul lui dar nu prea au ce executa, ºi omul continuã sã ducã de nas pe cei cãrora le câºtigã încrederea ºi nu au informaþiile necesare pentru a se pune în gardã. Deci, precum zicea prezentatorul emisiunii Eugen Cristea, ”Feriþi-vã de mãgãruº!”

P

arângul, General Motors ºi CAR, afaceri profitabile

P

lecarea peste hotare, condiþionatã de plata taxelor. Petrilenii care vor sã plece peste hotare sunt condiþionaþi de plata taxelor ºi a impozitelor la bugetul local. Cel puþin asta reiese dintr-un anunþ postat de cei din administraþia localã pe site-ul propriu. “Obþinerea vizei instituþiei noastre pentru persoanele care doresc sã plece în strãinãtate la muncã, cu contract, va fi condiþionatã (...) de prezentarea unei adeverinþe emise de Serviciul Impozite ºi Taxe Locale prin care se atestã situaþia fiscalã a solicitantului cu privire la datoriile cãtre bugetul local”, se aratã în anunþul postat pe pagina de internet a primãriei

oraºului Petrila. Pe scurt, asta înseamnã cã acele persoane care figureazã cu datorii la bugetul local nu vor putea pleca peste hotare la lucru. “În cazul în care solicitantul înregistreazã creanþe fiscale neachitate la bugetul local peste termenul prevãzut de lege, obþinerea vizei menþionate va fi condiþionatã de achitarea a cel puþin 10% din valoarea restanþelor ce le-a cumulat precum ºi luarea unui angajament ferm de platã”, se mai aratã în document. Cei care nu vor respecta acel angajament de platã nu vor obþine viza de plecare peste hotare. ªi mai mult decât atât, la o urmãtoare solicitare, aceste persoane vor fi obligate sã plãteascã sumele restante integral. Monika BACIU

Validare de consilier la CJH

N

icolae Ivãnuº, în locul lui Haralambie Vochiþoiu. Fostul director de la ApaServ Valea Jiului, Nicolae Ivãnuº, va fi cel care îi va lua locul lui Haralambie Vochiþoiu la Consiliul Judeþean. Asta dupã ce Haralambie Vochiþoiu ºi-a dat demisia din forul judeþean dupã ce a devenit senator de Valea Jiului. Ivãnuº va fi validat în funcþia de consilier judeþean al PP-DD la ºedinþa care va avea loc vineri, 25 ianuarie. Ivãnuº a fost inginer ºi director la EM Lupeni, dar ºi director general la SC Apa Serv Valea Jiului. Nicolae Ivãnuº a deþinut pânã anul trecut ºi funcþia de consilier local în cadrul CL Lupeni. Monika BACIU

Un numãr considerabil de giranþi sunt supãraþi foc pentru cã familia lui Dolcescu a împrumutat bani grei, vreo 800 milioane lei vechi de la CAR Petrila, ºi nu ºi-a plãtit împrumuturile, drept pentru care dosarul a ajuns pânã la executorii judecãtoreºti. ”Am reuºit sã recuperãm o parte din bani” – a declarat reprezentantul unui birou al executorului judecãtoresc angajat de CAR Petrila.

U

nirea Principatelor Române, din 24 ianuarie 1859, ese cinstitã la Deva printr-o serie de manifestãri organizate de Asociaþia Profesorilor de Istorie din România “CLIO”, filiala Hunedoara, în parteneriat cu Primãria municipiului Deva. Manifestarea va culmina cu Hora Unirii. Joi, la ora 13.00, la Sala “Spiru Haret” a Inspectoratului ªcolar al judeþului Hunedoara, va avea loc un simpozion dedicat Zilei Unirii, la care vor participa elevi de la Colegiul Naþional “Decebal”, Colegiul sportiv „Cetate” Deva, Liceul Teoretic „Sabin Drãgoi”, Colegiul Tehnic „Transilvania” ºi ªcoala Generalã „Andrei Mureºanu”. Vor conferenþia pe aceastã temã profesorii Simion Molnar, Liviu Lazãr, Adrian Liga, Viorel Ciobanu ºi Sorin Vlaic. Totodatã, se vor dezbate evenimentele legate de contextul intern ºi internaþional al Unirii, personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza precum ºi reformele înfãptuite în timpul domniei sale.

Alte fapte ale omului de afaceri au fost cu cecuri neacoperite, cu maºini în leasing date unor persoane fizice, persoane care i-au plãtit ratele, dar Dolcescu ”a uitat” sã le plãteascã mai departe conform contractului, drept pentru care oamenilor li s-au ridicat maºinile de cãtre firma vânzãtoare, General Motors România. Ultimul caz, cunoscut, a fost în toamna lui 2012 cu un

ultim model de Peugeot, în valoare de vreo 25.000 de euro… Faptele au ajuns, invariabil, la Poliþia Petroºani ºi în instanþele de judecatã. Dar Constatin Dolcescu a reuºit sã facã afaceri deosebit de profitabile ºi cu terenuri, chiar cu administraþia localã din Petroºani. În anul 2011, presa localã atrãgea atenþia asupra unui derapaj îngrijorãtor al

Actualitate 9 primãriei pe relaþie cu Dolcescu privind terenurile din Parâng: ”Cea mai mare suprafaþã de teren cumpãratã de administraþia localã este a lui Ilie Constantin Dolcescu. Petroºãneanul a vândut, iar administraþia localã de la Petroºani a cumpãrat 3329 metri pãtraþi la un preþ de (minim) 5 euro pe metrul pãtrat. Adicã municipalitatea achitã nu mai puþin de 16.645 euro ceea ce la un calcul de minim 4,1 lei/un euro, rezultã o sumã totalã de 68.244,5 lei pentru norocosul proprietar de teren. Proprietar orientat, dacã ne luãm dupã informaþiile deþinute pânã la aceastã orã, potrivit cãrora Dolcescu ar fi devenit proprietarul terenului din Parâng numai în luna februarie a acestui an (2011, cu douã luni în urma vânzãrii – n.n.). Precizãm cã Dolcescu figureazã pe lista datornicilor cãtre administraþia publicã Petroºani însã reprezentanþii statului “s-au dat peste cap” sã-i plãteascã omului terenul, fãrã a se strãdui sã echilibreze bugetul”. Era vorba de SC Cripto Star, care datora Primãriei vreo 380 milioane lei vechi. Cum sã nu facã ce vrea

S

indicate de la cele douã societãþi miniere din Valea Jiului au cerut ajustarea sporului de pericol la nivelul noului salariu minim pe economie, conform HG 1225/2011, iar conducerea spune cã nu are buget, încã…

„Sigismund Toduþã”. „Prin aceastã manifestare, APIR Hunedoara doreºte sã aducã un omagiu unuia dintre cele mai importante momente ale istoriei noastre moderne, realizarea Unirii Principatelor prin dubla alegere a lui Alexandu Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 ºi ca domn al Þãrii Româneºti la 24 ianuarie a aceluiaºi an”, a precizat preºedintele APIR Hunedoara, Simion Molnar. Car men COSMAN

P

oliþia ºi instanþele confirmã ”mãgãriile”

Aceºtia au declarat cã s-au adresat presei, respectiv Cronicii Vãii Jiului, pentru a atrage atenþia altor poteþiale victime ale lui Dolcescu sã nu se încreadã în vorbele ºi susþinerea sa de cãtre terþi ºi sã se fereascã cât pot de respectivul om de afaceri. Asta pentru cã nu doar Petroºaniul este teritoriul pe care a acþionat sau acþioneazã Constantin Dolcescu. ªi oameni din Vulcan, Lupeni, Petrila s-au plâns de activitãþile sale.

Poliþia Petroºani confirmã faptul cã omul de afaceri este mai actual ca oricând prin dosarele aflate în cercetare pentru înselãciune, evaziune fiscalã etc. ”Existã mai multe dosare în lucru cu fapte comise pe mai multe paliere, îndeosebi economice” – a declarat ºeful Poliþiei Petroºani, Titel Brãgaru. La fel ºi instanþele de judecatã gem de procesele aflate pe rol ale firmei SC Cripto Star, ale omului de afaceri ºi ale membrilor familiei acestuia. Punctul de vedere al lui Costantin Dolcescu nu l-am obþinut pentru cã la numãrul obþinut rãspunde invariabil robotul: numãrul format nu mai este valabil. Ileana FIRÞULESCU

Sindicatele minerilor cer, directorii spun ”mai vedem”…

Manifestãri în cinstea Unirii Principatelor Române

Dupã încheierea simpozionului, elevii participanþi împreunã cu profesorii coordonatori se vor deplasa în Piaþa Victoriei din faþa sediului Primãriei municipiului Deva, unde, împreunã cu cadrele militare din rândul Asociaþiei Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere ºi alãturi de reprezentanþii Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, vor dansa Hora Unirii. La eveniment va participa ºi taraful “Românaºul” al Liceului de Muzicã ºi Arte Plastice

Dolcescu în aceaste situaþii, indiferent ce spune justiþia, Poliþia sau Parchetul când edilii locali îi þin palma?, spun pãgubiþii omului de afaceri.

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

Sindicatele afiliate la Federaþia Sindicatelor Libere ºi Independente ”Energetica”, respectiv Sindicatul Libertatea 2008 E.M.Livezeni, Sindicatul SCSM Petroºani, Sindicatul EPCVJ Vulcan ºi Sindicatul Liber ºi Independent E.M.Lupeni, au cerut directorului general al Societãþii Naþionale a Huilei, Nicolae Drãgoi, o întâlnire pentru a ajusta sporul de priculozitate conform noilor normative. Sporul de priculozitate este în cuantumul unui salariu minim pe economie ºi o datã cu creºterea saraiului minim, sindicatele cer ºi actualizarea, adicã acesta sã creascã de la 700 lei cât era, la 750 lei, începând cu

1 februarie 2013. La fel au procedat ºi sindicatele de la exploatãrile miniere din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine, adresându-se directorului general Petre

Drãgoescu cu aceeaºi cerere. Primul a fost Sindicatul Liber al E.M: Uricani, preºedinte Zoltan Lakataº, care solicitã ajustarea sporului de periculozitate invocând HG nr. 1225/2011, care spune printre altele cã ”valoarea acestui spor urmând a fi renegociatã ori de câîte ori intervin modificãri legislative cu privire la cuantumul salariului minim pe economie”. Doar cã societãþile nu au încã buget, aºa cum nu are nici þara. ”Deocamdatã nu au nici o ºansã. O datã cã sindicatele nu au reprezentativitate, apoi SNÎM nu are buget încã. Vom vedea pe parcurs. Sigur cã nu ne vom pune de-a doua ºi vom discuta acest lucru, dar vom vedea ce rãmâne dupã ajustare”- a declarat directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine, Petre Drãgoescu. Ileana FIRÞULESCU


8 Actualitate Primãria Petrila, condiþii de SUA

Vizã de plecare peste hotare, condiþionatã de plata taxelor

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 ianuarie 2013

R

eclamaþii peste reclamaþii din partea victimelor, la adresa unui om de afaceri din Petroºani, Constantin Ilie Dolcescu, privind fapte de înºelãciune, evaziune fiscalã, neplata unor drepturi salariale, împrumuturi neacoperite etc., etc. Scopul, printre altele, este de a atenþiona poteþiale victime sã se fereascã…

”Feriþi-vã de mãgãruº!” Faptele respectivului om de afaceri vin de dincolo de anul 2006 ºi continuã ºi în zi de astãzi, fiind un obiºnuit al organelor de cercetare ºi al instanþelor de judecatã, lucru care pare sã nu-l deranjeze. Asta pentru cã ºi-a declarat firma SC Cripto Star SRL Petroºani ba insolventã, ba a fost dizolvatã, a

înfiinþat alta lãsând datoriile/evaziunea în prima, a luat din stânga ºi a acoperit în dreapta, giranþii îi plãtesc împrumuturile, executorii sunt pe capul lui dar nu prea au ce executa, ºi omul continuã sã ducã de nas pe cei cãrora le câºtigã încrederea ºi nu au informaþiile necesare pentru a se pune în gardã. Deci, precum zicea prezentatorul emisiunii Eugen Cristea, ”Feriþi-vã de mãgãruº!”

P

arângul, General Motors ºi CAR, afaceri profitabile

P

lecarea peste hotare, condiþionatã de plata taxelor. Petrilenii care vor sã plece peste hotare sunt condiþionaþi de plata taxelor ºi a impozitelor la bugetul local. Cel puþin asta reiese dintr-un anunþ postat de cei din administraþia localã pe site-ul propriu. “Obþinerea vizei instituþiei noastre pentru persoanele care doresc sã plece în strãinãtate la muncã, cu contract, va fi condiþionatã (...) de prezentarea unei adeverinþe emise de Serviciul Impozite ºi Taxe Locale prin care se atestã situaþia fiscalã a solicitantului cu privire la datoriile cãtre bugetul local”, se aratã în anunþul postat pe pagina de internet a primãriei

oraºului Petrila. Pe scurt, asta înseamnã cã acele persoane care figureazã cu datorii la bugetul local nu vor putea pleca peste hotare la lucru. “În cazul în care solicitantul înregistreazã creanþe fiscale neachitate la bugetul local peste termenul prevãzut de lege, obþinerea vizei menþionate va fi condiþionatã de achitarea a cel puþin 10% din valoarea restanþelor ce le-a cumulat precum ºi luarea unui angajament ferm de platã”, se mai aratã în document. Cei care nu vor respecta acel angajament de platã nu vor obþine viza de plecare peste hotare. ªi mai mult decât atât, la o urmãtoare solicitare, aceste persoane vor fi obligate sã plãteascã sumele restante integral. Monika BACIU

Validare de consilier la CJH

N

icolae Ivãnuº, în locul lui Haralambie Vochiþoiu. Fostul director de la ApaServ Valea Jiului, Nicolae Ivãnuº, va fi cel care îi va lua locul lui Haralambie Vochiþoiu la Consiliul Judeþean. Asta dupã ce Haralambie Vochiþoiu ºi-a dat demisia din forul judeþean dupã ce a devenit senator de Valea Jiului. Ivãnuº va fi validat în funcþia de consilier judeþean al PP-DD la ºedinþa care va avea loc vineri, 25 ianuarie. Ivãnuº a fost inginer ºi director la EM Lupeni, dar ºi director general la SC Apa Serv Valea Jiului. Nicolae Ivãnuº a deþinut pânã anul trecut ºi funcþia de consilier local în cadrul CL Lupeni. Monika BACIU

Un numãr considerabil de giranþi sunt supãraþi foc pentru cã familia lui Dolcescu a împrumutat bani grei, vreo 800 milioane lei vechi de la CAR Petrila, ºi nu ºi-a plãtit împrumuturile, drept pentru care dosarul a ajuns pânã la executorii judecãtoreºti. ”Am reuºit sã recuperãm o parte din bani” – a declarat reprezentantul unui birou al executorului judecãtoresc angajat de CAR Petrila.

U

nirea Principatelor Române, din 24 ianuarie 1859, ese cinstitã la Deva printr-o serie de manifestãri organizate de Asociaþia Profesorilor de Istorie din România “CLIO”, filiala Hunedoara, în parteneriat cu Primãria municipiului Deva. Manifestarea va culmina cu Hora Unirii. Joi, la ora 13.00, la Sala “Spiru Haret” a Inspectoratului ªcolar al judeþului Hunedoara, va avea loc un simpozion dedicat Zilei Unirii, la care vor participa elevi de la Colegiul Naþional “Decebal”, Colegiul sportiv „Cetate” Deva, Liceul Teoretic „Sabin Drãgoi”, Colegiul Tehnic „Transilvania” ºi ªcoala Generalã „Andrei Mureºanu”. Vor conferenþia pe aceastã temã profesorii Simion Molnar, Liviu Lazãr, Adrian Liga, Viorel Ciobanu ºi Sorin Vlaic. Totodatã, se vor dezbate evenimentele legate de contextul intern ºi internaþional al Unirii, personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza precum ºi reformele înfãptuite în timpul domniei sale.

Alte fapte ale omului de afaceri au fost cu cecuri neacoperite, cu maºini în leasing date unor persoane fizice, persoane care i-au plãtit ratele, dar Dolcescu ”a uitat” sã le plãteascã mai departe conform contractului, drept pentru care oamenilor li s-au ridicat maºinile de cãtre firma vânzãtoare, General Motors România. Ultimul caz, cunoscut, a fost în toamna lui 2012 cu un

ultim model de Peugeot, în valoare de vreo 25.000 de euro… Faptele au ajuns, invariabil, la Poliþia Petroºani ºi în instanþele de judecatã. Dar Constatin Dolcescu a reuºit sã facã afaceri deosebit de profitabile ºi cu terenuri, chiar cu administraþia localã din Petroºani. În anul 2011, presa localã atrãgea atenþia asupra unui derapaj îngrijorãtor al

Actualitate 9 primãriei pe relaþie cu Dolcescu privind terenurile din Parâng: ”Cea mai mare suprafaþã de teren cumpãratã de administraþia localã este a lui Ilie Constantin Dolcescu. Petroºãneanul a vândut, iar administraþia localã de la Petroºani a cumpãrat 3329 metri pãtraþi la un preþ de (minim) 5 euro pe metrul pãtrat. Adicã municipalitatea achitã nu mai puþin de 16.645 euro ceea ce la un calcul de minim 4,1 lei/un euro, rezultã o sumã totalã de 68.244,5 lei pentru norocosul proprietar de teren. Proprietar orientat, dacã ne luãm dupã informaþiile deþinute pânã la aceastã orã, potrivit cãrora Dolcescu ar fi devenit proprietarul terenului din Parâng numai în luna februarie a acestui an (2011, cu douã luni în urma vânzãrii – n.n.). Precizãm cã Dolcescu figureazã pe lista datornicilor cãtre administraþia publicã Petroºani însã reprezentanþii statului “s-au dat peste cap” sã-i plãteascã omului terenul, fãrã a se strãdui sã echilibreze bugetul”. Era vorba de SC Cripto Star, care datora Primãriei vreo 380 milioane lei vechi. Cum sã nu facã ce vrea

S

indicate de la cele douã societãþi miniere din Valea Jiului au cerut ajustarea sporului de pericol la nivelul noului salariu minim pe economie, conform HG 1225/2011, iar conducerea spune cã nu are buget, încã…

„Sigismund Toduþã”. „Prin aceastã manifestare, APIR Hunedoara doreºte sã aducã un omagiu unuia dintre cele mai importante momente ale istoriei noastre moderne, realizarea Unirii Principatelor prin dubla alegere a lui Alexandu Ioan Cuza ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 ºi ca domn al Þãrii Româneºti la 24 ianuarie a aceluiaºi an”, a precizat preºedintele APIR Hunedoara, Simion Molnar. Car men COSMAN

P

oliþia ºi instanþele confirmã ”mãgãriile”

Aceºtia au declarat cã s-au adresat presei, respectiv Cronicii Vãii Jiului, pentru a atrage atenþia altor poteþiale victime ale lui Dolcescu sã nu se încreadã în vorbele ºi susþinerea sa de cãtre terþi ºi sã se fereascã cât pot de respectivul om de afaceri. Asta pentru cã nu doar Petroºaniul este teritoriul pe care a acþionat sau acþioneazã Constantin Dolcescu. ªi oameni din Vulcan, Lupeni, Petrila s-au plâns de activitãþile sale.

Poliþia Petroºani confirmã faptul cã omul de afaceri este mai actual ca oricând prin dosarele aflate în cercetare pentru înselãciune, evaziune fiscalã etc. ”Existã mai multe dosare în lucru cu fapte comise pe mai multe paliere, îndeosebi economice” – a declarat ºeful Poliþiei Petroºani, Titel Brãgaru. La fel ºi instanþele de judecatã gem de procesele aflate pe rol ale firmei SC Cripto Star, ale omului de afaceri ºi ale membrilor familiei acestuia. Punctul de vedere al lui Costantin Dolcescu nu l-am obþinut pentru cã la numãrul obþinut rãspunde invariabil robotul: numãrul format nu mai este valabil. Ileana FIRÞULESCU

Sindicatele minerilor cer, directorii spun ”mai vedem”…

Manifestãri în cinstea Unirii Principatelor Române

Dupã încheierea simpozionului, elevii participanþi împreunã cu profesorii coordonatori se vor deplasa în Piaþa Victoriei din faþa sediului Primãriei municipiului Deva, unde, împreunã cu cadrele militare din rândul Asociaþiei Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere ºi alãturi de reprezentanþii Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, vor dansa Hora Unirii. La eveniment va participa ºi taraful “Românaºul” al Liceului de Muzicã ºi Arte Plastice

Dolcescu în aceaste situaþii, indiferent ce spune justiþia, Poliþia sau Parchetul când edilii locali îi þin palma?, spun pãgubiþii omului de afaceri.

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

Sindicatele afiliate la Federaþia Sindicatelor Libere ºi Independente ”Energetica”, respectiv Sindicatul Libertatea 2008 E.M.Livezeni, Sindicatul SCSM Petroºani, Sindicatul EPCVJ Vulcan ºi Sindicatul Liber ºi Independent E.M.Lupeni, au cerut directorului general al Societãþii Naþionale a Huilei, Nicolae Drãgoi, o întâlnire pentru a ajusta sporul de priculozitate conform noilor normative. Sporul de priculozitate este în cuantumul unui salariu minim pe economie ºi o datã cu creºterea saraiului minim, sindicatele cer ºi actualizarea, adicã acesta sã creascã de la 700 lei cât era, la 750 lei, începând cu

1 februarie 2013. La fel au procedat ºi sindicatele de la exploatãrile miniere din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine, adresându-se directorului general Petre

Drãgoescu cu aceeaºi cerere. Primul a fost Sindicatul Liber al E.M: Uricani, preºedinte Zoltan Lakataº, care solicitã ajustarea sporului de periculozitate invocând HG nr. 1225/2011, care spune printre altele cã ”valoarea acestui spor urmând a fi renegociatã ori de câîte ori intervin modificãri legislative cu privire la cuantumul salariului minim pe economie”. Doar cã societãþile nu au încã buget, aºa cum nu are nici þara. ”Deocamdatã nu au nici o ºansã. O datã cã sindicatele nu au reprezentativitate, apoi SNÎM nu are buget încã. Vom vedea pe parcurs. Sigur cã nu ne vom pune de-a doua ºi vom discuta acest lucru, dar vom vedea ce rãmâne dupã ajustare”- a declarat directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine, Petre Drãgoescu. Ileana FIRÞULESCU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 ianuarie 2013

Femeie cãlcatã de tren, la Cãlan

O

femeie din Cãlan a murit cãlcatã de tren, accidentul fiind sesizat marþi seara poliþiºtilor Serviciului Judeþean de Poliþie Transporturi Hunedoara. În fapt, în Staþia C.F.R. Marius MITRACHE Cãlan, un tren de marfã care circula pe

deplasat ºi un echipaj medical din cadrul Spitalului Municipal Hunedoara, care a declarat decesul persoanei accidentate”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cadavrul per-

soanei decedate a fost transportat la morga Spitalului Judeþean Deva în vederea efectuãrii necropsiei. În cauzã nu sunt suspi-

D

oi administratori ai unei societãþi comerciale din Hunedoara au intrat în vizorul ofiþerilor Biroului de Combatere a Fraudelor EconomicoFinanciare din cadrul Poliþiei Municipiului Deva, dupã ce au fost descoperiþi cã ar fi prejudiciat bugetul statului cu peste 2,2 milioane de lei. Marius MITRACHE

ciuni privind comiterea vreunei fapte de naturã penalã.

relaþia Mintia – Lupeni a surprins ºi accidentat o persoanã. “Echipa operativã deplasatã la faþa locului a constatat faptul cã locomotiva trenului de marfã a surprins în gabaritul dublei I de circulaþie o persoanã de sex feminin, pe care a accidentat-o. La faþa locului s-a

Radare 24.01.2013

Administratori reþinut pentru evaziune de peste 2,2 milioane lei

Mai exact, poliþiºtii au stabilit cã suspecþii, în perioada mai 2011 – iunie 2012, au evidenþiat în documentele contabile operaþiuni comerciale fictive privind achiziþii de animale (cabaline) de la societãþi comerciale cu sediul pe raza judeþelor Tulcea ºi Iaºi ºi au solicitat compensãri de T.V.A. de la bugetul general consolidat, corespunzãtoare livrãrilor efectuate cãtre o societate comercialã din judeþul Teleorman, prejudiciind astfel bugetul statului cu suma de

DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu

HOROSCOP

2.260.177 lei (din care 856.846 lei impozit pe profit ºi 1.403.331 lei T.V.A. ). Cei doi urmeazã sã fie prezentaþi în cursul

CELEBRA tãmãduitoare ºi lecuitoare de farmece ºi blesteme,

acestei zile Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara cu propuneri de arestare preventivã, sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de evaziune fiscalã. binecunoscutã în România ºi peste hotare, cu cele mai multe cazuri rezolvate, doamna Milena vine acum în ajutorul dumneavoastrã ºi telefonic. Doamna Milena dezleagã cununii, aduce sporul în afaceri, lecuieºte alcoolismul, vindecã impotenþa, ºi multe altele. Relatii tel. 0748.833.011

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

24 ianuarie 2013

Din punct de vedere mintal eºti deosebit de eficient. Reuºeºti sã te concentrezi cu uºurinþã ºi nu vei avea nici o problemã dacã vei dori sã îþi pui ideile în practicã. Dacã ai probleme legate de aparatul circulator, în aceastã perioadã ele s-ar putea acutiza.

Entuziasmul tãu sentimental va creºte semnificativ în aceastã perioadã. Timpul liber petrecut în compania fiinþei iubite îþi va da ocazia sã îþi consolidezi relaþia cu aceasta. Veþi cheltui ceva bani împreunã, dar acest lucru nu are de ce sã te deranjeze.

În aceastã zi interesul tãu pentru chestiunile sentimentale se va accentua considerabil, iar iniþiativele din acest domeniu se vor bucura de succes. Nu este exclus sã existe unele divergenþe de pãreri, generate de proiectele comune.

Partenerul se va confrunta cu o situaþie mai dificilã, iar sprijinul tãu i-ar putea fi de un real folos. Vei avea tot felul de discuþii cu rudele apropiate pe teme de interes comun ºi îþi vei susþine cu înverºunare punctele de vedere.

Ziua se anunþã încãrcatã, cãci vei avea mult de lucru, iar rezolzãrile pe care le vei iniþia nu se vor dovedi prea inspirate. Colaborãrile þi-ar putea ridica ºi ele ceva probleme ºi dacã nu vei acþiona cu diplomaþie poþi avea parte de ceva încurcãturi.

Vor fi multe de pus la punct, iar rãbdarea nu va fi punctul tãu forte în aceastã perioadã. Încearcã sã nu fii încãpãþânat ºi mai ales sã nu dai curs pornirilor impulsive, care pot determina apariþia unor neînþelegeri cu partenerul de suflet.

Nu tot ce þi-ai propus pentru aceastã zi va putea fi pus în practicã, dar pânã la urmã lucrurile se vor aranja într-un mod care sã vã avantajeze. Cineva îþi va face o surprizã, care se va dovedi a fi dintre cele plãcute.

Unul dintre pãinþi îþi va solicita sprijinul pentru a rezolva o situaþie delicatã. Traversezi o bunã perioadã pentru a te bucura de proiectele pe care þi le-ai fãcut pentru timpul liber. Activitãþile sociale îþi vor stimula imaginaþia ºi creativitatea.

Ar trebui sã te concentrezi asupra unor activitãþi la care ai rãmas în urmã pânã acum. Totuºi, în ansamblu situaþia te favorizeazã, aºa cã nu este cazul sã îþi faci probleme. Sunt neînþelegerile pe care le-ai avut cu partenerul de viaþã.

Lucrurile nu îþi ies prea uºor ºi ai senzaþia cã eforturile pe care le depui nu-i intereseazã pe cei din anturajul tãu. ªi acasã vei avea mult de muncit ºi nu întotdeauna meritele îþi vor fi recunoscute. Conºtiinciozitatea îþi va fi de un real folos.

Dacã doreºti sã faci unele mici schimbãri în viaþa ta, situaþia te avantajeazã cu condiþia sã nu exagerezi. Este posibil sã te confrunþi cu ceva probleme legate de acte, sau de o aprobare, care te va þine cu sufletul la gurã o bunã bucatã de vreme.

O rudã apropiatã vã invitã la o petrecere în ultima clipã. Cheltuielile pe care sunteþi nevoit sã le faceþi vã depãºeºc ºi trebuie sã vã împrumutaþi. Nu vã faceþi probleme, pentru cã totul se rezolvã mai uºor decât credeþi. Încercaþi sã terminaþi.


Minerit 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 ianuarie 2013

“Industrialul” încearcã sã supravieþuiascã

Î

n toamna acestui an, la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani, 16 clase din ultimul an vor “sãri din schemã”. Pentru a compensa pierderea acestora, conducerea unitãþii de învãþãmânt a solicitat ºi a obþinut autorizaþia pentru a înfiinþa alte 8 clase destinate pregãtirii elevilor în alte meserii, cerute astãzi pe piaþa muncii. Mircea NISTOR

Printre acestea se numãrã: administrator

reþele locale ºi de telecomunicaþii, tehnician diagnostic auto, laborant pentru protecþia mediului, maistru mecanic sau maistru construcþii civile, industriale ºi agricole. Proiectul privind înfiinþarea noilor clase a fost sprijinit ºi de cãtre Compania Naþionalã a Huilei SA Petroºani. “În principal, ne-am dorit sã

Unii - în examene, alþii - în aºteptare

S

tudenþii din Petroºani se aflã în plinã sesiune de examene. Este vorba despre sesiunea ordinarã de examene de iarnã care se desfãºoarã la toate cele 3 facultãþi din cadrul Universitãþii. Începutã în data de 21 ianuarie, aceasta este programatã a se încheia în ziua de 17 februarie. Mircea NISTOR “Noi ne dorim ca studenþii noºtri sã obþinã rezultate cât mai bune, la aceste examene, pentru a nu mai organiza ºi sesiunea de restanþe. Acest lucru, însã, nu depinde de noi ci de cunoºtiinþele acumulate de cãtre studenþi”, a precizat Codruþa Dura, prorector „Învãþãmânt” Universitatea Petroºani. Pe de altã parte, viitorul an de învãþãmânt ar putea aduce ºi o serie de modificãri în ceea priveºte examenul de admitere al absolvenþilor de liceu în universitãþi. Mai exact, unele dintre instituþiile de învãþãmânt

superior ar urma sã organizeze examene scrise de admitere. Deocamdatã, în ceea ce priveºte Universitatea din Petroºani, nimic nu este sigur. Organizarea unui astfel de examen urmeazã a fi decisã de cãtre Ministerul Educaþiei. „În fiecare an Ministerul

Educaþiei elaboreazã o metodologie – cadru care prevede modalitatea de desfãºurare a examenului de admitere. Deocamdatã, la aceastã orã, nu ºtim dacã organizarea unui examen de admitere scris va fi, sau nu, obligatorie. Ceva sigur vom ºti doar peste câteva luni de zile”, a mai spus Codruþa Dura. Potrivit reprezentanþilor ministerului de resort, admiterea candidaþilor pe baza unui examen scris se doreºte a avea loc pentru a testa cunoºtinþele absolvenþilor de liceu.

venim în sprijinul comunitãþii locale, urmãrind reconversia forþei de muncã. Mai exact, ne dorim sã contribuim la calificarea tinerilor în alte meserii, decât mineritul. Autorizaþia de înfiinþare a noilor clase a fost obþinutã recent ºi pot sã spun cã una dintre specializãri este unicã pentru întreaga Transilvanie de Vest. Este vorba despre calificarea în meseria de tehnician laborant pentru protecþia calitãþii mediului. În rest, pe lângã calificãrile precizate anterior, mai avem clase destinate pregãtirii specialiºtilor în echipamente de calcul, maiºtrilor mecanici de întreþinere ºi reparare a utilajelor ºi instalaþiilor din industrializarea lemnului sau maiºtrilor elec-

În cele 8 clase care vor funcþiona cu începere din toamna acestui an se vor putea înscrie absolvenþi de liceu cu, sau fãrã, diplomã de bacalaureat. Taxa de ºcolarizare, pentru unele dintre cele 8 specializãri va fi în valoare de 1.300 de lei /an.

Magistraþii hunedoreni resping procedura declanºatã de Tribunalul Mehedinþi Adunarea Generalã a Judecãtorilor Tribunalului Hunedoara a fost convocatã în data de 23 ianuarie 2013, în vederea dezbaterii propunerilor de revocare din calitatea de membri aleºi în Consiliul Superior al Magistraturii din partea tribunalelor a domnului judecãtor Adrian Toni Neacºu ºi a doamnei judecãtor Mona Lisa Neagoe, procedurã declanºatã de Tribunalul Mehedinþi. Potrivit purtãtorului de cuvânt al Tribunalului Hunedoara, judecãtor Mihaela Timiºan, în urma votului liber

exprimat de cãtre cei 28 de judecãtori prezenþi, Adunarea Generalã a Judecãtorilor Tribunalului Hunedoara a hotãrât respingerea propunerii de revocare din calitatea de membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii din partea tribunalelor a domnului judecãtor Adrian Toni Neacºu, respectiv respingerea propunerii de revocare din calitatea de membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii din partea tribunalelor a doamnei judecãtor Mona Lisa Neagoe.

Economie socialã, un concept pentru femeile sãrace din Petroºani

C

el puþin 10 femei sãrace din Petroºani încep, de sãptãmâna viitoare, practica în cadrul unei aºa-zisã economie socialã. La Petroºani se înfiinþeazã o firmã destinatã conceptului de economie socialã, care are în vedere culegerea fructelor de pãdure ºi realizarea pãpuºilor cu rol psihologic. Diana MITRACHE

CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA, cu sediul în localitatea DEVA, Str. 1 Decembrie 1918, nr.28, jud. Hunedoara, anunþã elaborarea primei versiuni a planului: PUZ - Sistem de Management Integrat al Deºeurilor în Judeþul Hunedoara - Centru de Management al deºeurilor în localitatea Bârcea Mare ºi declanºarea etapei de încadrare pentru obþinerea avizului de

tricieni din centrale, staþii ºi reþele electrice. Dintre cele 8 clase noi, la 4, nu este solicitatã nici o taxã, în timp ce la celelalte 4 cei care se vor înscrie vor trebui sã plãteascã pentru a se califica în respectivele meserii”, a precizat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani.

mediu. Consultarea primei versiuni a planului se poate realiza la sediul A.P.M. Hunedoara, Deva, str.A. Vlaicu, nr. 25, zilnic într orele 8-16. Comentariile ºi sugestiile se vor transmite în scris la sediul A.P.M. Hunedoara în termen de 18 zile calendaristice de la data prezentului anunþ.

Femeile fac parte dintr-un grup þintã, ales de cei care, într-o primã etapã s-au specializat în astfel de practici ºi vor culege fructe de pãdure, ori vor confecþiona pãpuºi pentru copiii cu dizabilitãþi. Totul face parte dintr-un proiect finanþat din fonduri europene ºi va fi pus în practicã în Petroºani din primãvarã. „Se doreºte, din februarie, aceste femei sã recolteze ºi sã prelucreze plantele medicinale aromatice de care beneficiazã zona noastrã. Urmeazã sã se facã investiþii în ceea ce priveºte aparatura pentru deshidratare ºi ambalare

ºi a doua activitate este realizarea de jucãrii educaþionale. Este vorba despre niºte pãpuºele care se adreseazã copiilor cu anumite probleme. Fiecare e însoþitã de o poveste, un rol, pentru cã s-a constatat cã acestea ajutã foarte mult în terapia pentru copiii cu anumite probleme pishice”, spune Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Iniþial, proiectul s-a derulat cu angajaþi ai primãriilor, care au fost ºcolarizaþi în ceea ce înseamnã economia

socialã. „Componenta privind formarea specialiºtilor în economie socialã s-a încheiat. O parte dintre persoanele care au fost sau sunt angajate în cadrul primãriilor, au participat ºi au obþinut deja aceste competenþe”, a mai zis Dorina Niþã. Vor fi create aºa-zise cooperative sociale, în

care aceste femei vor lucra ºi vor ºi gestiona singure activitatea economicã a lor. Întreprinderea socialã va beneficia de investiþii din fondurile europene ºi aici vor lucra femei ce au trecut de 45 de ani ºi sunt unice întreþinãtoare de familie, ori chiar femei de etnie rromã.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 ianuarie 2013

Valea nu i-a oferit nici o ºansã,

Italia l-a fãcut artist

U

n tânãr din Valea Jiului specializat în body painting ºi body piercing este foarte apreciat în Verona-Italia, unde are unul dintre cele mai cãutate saloane iar clienþii lui sunt în special italieni dar ºi „stranieri”. La fel de bine sunt primiþi ºi românii cu care Ovidiu, în timp ce lucreazã, se bucurã sã mai poatã schimba o vorbã în limba maternã. Povestea românului nu este una obiºnuitã chiar dacã existã deja un tipar al celor care reuºesc peste hotare care, la prima vedere, se aseamãnã. A lui Ovidiu este deosebitã prin faptul cã el a vrut foarte mult sã reuºeascã în þarã, în Valea Jiului, locul unde a crescut. Pânã sã-ºi gãseascã rostul la Verona, Ovidiu Tudoran a încer-

C

cat tot ce se putea pentru a-ºi face un rost acasã ºi multe dintre încercãrile sale au fost de succes, însã nu l-au mulþumit. A absolvit Universitatea din Petroºani ºi chiar în timpul facultãþii a muncit mai mulþi ani ca jurnalist ºi era apreciat de cititori pentru reportajele sale. Apoi s-a dedicat chitãrii încercând sã iasã la rampã cu o formaþie de

muzicã rock. N-a fost sã fie, aºa cã a încercat altceva, însã n-a lãsat definitiv chitara din mânã. Înclinaþia lui spre artã l-a determinat sã-ºi deschidã la Petroºani primul salon autorizat de tatuaj ºi body piercing.

I

fiecare trebuie sã conceapã ceva special. În Italia nu sunt preferate

talia avea sã-i vadã arta

Chiar dacã a mers o vreme, salonul din capitala Vãii nu-i oferea satisfacþie aºa cã ºi-a fãcut bagajele ºi a luat-o de la capãt în Italia. A muncit mult pentru a-ºi vedea visul cu ochii, un studio în care sã poatã da frâu liber imaginaþiei. Aºa a apãrut Works at Tattoo Arte Verona, iar seriozitatea lui Ovidiu ºi creativitatea lui i-au adus succesul meritat. Clienþii lui sunt diferiþi iar pentru

ºabloanele, aºa cã Ovidiu, pentru fiecare tatuaj cerut trebuie sã vinã cu ceva nou, ceva care sã impresioneze atât pe cel care-l va „purta” dar mai ales pe cei care-l vãd. „Pe site-ul oficial al salonului sunt poze cu persoane de

inciºul se pregãteºte sã fie, din nou, gazda unui eveniment unic la nivel naþional, destinat pasionaþilor de motoare.

alele sale din Hunedoara ºi Lugoj ºi a ajuns la cea de a opta ediþie. Organizatorii spun cã, deºi este un

foarte mulþi italieni sau strãini trec pragul salonului (foto). În þãrile din vest primeazã talentul ºi aptitudinile, iar Ovidiu nu duce lipsã de niciuna dintre acestea, însã loc de a învãþa este tot timpul. Aºa cã ºi-a cizelat arta prin cursuri grele iar diplomele obþinute în urma testãrilor italienilor o dovedesc. Maximilian GÂNJU

Motociclism la înãlþime, printre nãmeþi

Este vorba despre singura întâlnire moto de iarnã din þara noastrã, eveniment intitulat Bikes on Ice, ce se va desfãºura în perioada 15 – 17 februarie. Aceastã întâlnire a pasionaþilor de motoare este organizatã de clubul Road Patrol MC Timiºoara, împreunã cu fili-

vârsta a III-a. Ca sã puteþi observa spiritul omului, care rãmâne mereu tânãr

eveniment dedicat motocicliºtilor, întrunirea se adreseazã ºi celor pentru care statul la cort în zãpadã, la o canã de vin fiert în jurul focului în plinã iarnã nu este un impediment pentru a te distra ºi a te simþi bine. La fel ca ºi în anii precedenþi ºi în acets an organizatorii au pregãtit o serie de concursuri, un foc de tabãrã de neuitat ºi mâncare pregãtitã la ceaun, pe foc de lemne. Car men COSMAN

ºi se bucura la fel ca la 18 ani”, spunea Ovidiu. Dar pe lângã vârstnicii doritori de o creaþie a românului ºi


CVJ, NR. 291,JOI 24 IANUARIE 2013