Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 289
Cronica Vãii Jiului Marti, 22 ianuarie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Greva momârlanilor - cu zeci de vaci, cai, oi, capre - în faþa instituþiilor din Petroºani
Poliþistul Adrian Sucilã, ridicat de ofiþerii BCCO Alba pentru pornografie infantilã
L
a o sãptãmânã dupã ce a fost eliberat din penitenciar, poliþistul din Vulcan, Adrian Sucilã, judecat deja pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, a fost ridicat de ofiþerii BCCO Alba Iulia ºi dus la audieri.
>>> PAGINA A 3-A
Vochiþoiu cere cazare la hotel
H
aralambie Vochiþoiu va sta la hotel. Senatorul de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu va sta la hotel, asta deºi el declarase sãptãmâna trecutã la Petroºani, cã va renunþa la aceastã facilitate.
>>> PAGINA A 5-A
Un nou termen de judecatã în dosarul deputatului Mircia Muntean
D
acã tot este în Bucureºti, proaspãtul deputat Mircia Muntean ar putea ajunge mult mai uºor la Judecãtoria Sectorului 2, unde se judecã dosarul sãu.
>>> PAGINA A 5-A
Preºedintele CJ Ioan Mircea Moloþ ”adunã” primarii la raport
”N
e vom duce cu animalele în faþa Primãriei, a Judecãtoriei ºi Parchetului, sã le dea ei de mâncare, cã nu mai putem, sã gãseascã soluþii. Plãtim taxe ºi impozite ºi ni se blocheazã singurul drum de acces spre gospodãriile noastre ”. >>> PAGINILE 6-7
ircea Ioan Moloþ le cere lãmuriri primarilor. M În trei localitãþi din Valea Jiului se aflã în derulare mai multe proiecte de anvergurã pentru dezvoltarea domeniilor schiabile.
>>> PAGINA 11
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 ianuarie 2013
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu
16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30
Observator Acces Direct Observator Observator special Loviturã de pistol Un Show Pãcãtos
National TV 9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Teleshopping 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Robin ºi Marian 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Salvaþi-o pe Sarah! 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Copacul lui Joshua 22:15 ªtirile Pro TV 22:45 Teroare la magazin 0:30 Copacul lui Joshua
Prima TV 9:30 Fãrã ocoliºuri 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Copiii spun lucruri
TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 Dãnutz S.R.L. 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Zãpezile de pe Kilimanjaro
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 ianuarie 2013
L
a o sãptãmânã dupã ce a fost eliberat din penitenciar, poliþistul din Vulcan, Adrian Sucilã, judecat deja pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, a fost ridicat de ofiþerii BCCO Alba Iulia ºi dus la audieri. Sucilã este cercetat pentru pornografie infantilã într-un dosar disjuns din cel instrumentat de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Ofiþerii Brigãzii de Combatere a Crimei Organizate Alba au descins ieri dimineaþã, la Poliþia Municipiului Vulcan, unde Adrian Sucilã încã este angajat pânã la o sentinþã defini-
Poliþistul Adrian Sucilã, ridicat de ofiþerii
BCCO Alba pentru pornografie infantilã tivã ºi irevocabilã în dosarul de corupere sexualã în care este judecat. Poliþistul, în baza unui mandat de aducere, a fost ridicat de la locul de muncã de cãtre ofiþerii de la Crima Organizatã ºi dus la Deva pentru audieri într-un nou dosar în care este cercetat pentru pornografie infantilã. Alãturi de Sucilã este cercetatã ºi Mihaela Stoica, fiica fostului viceprimar din Vulcan, care, de asemenea, a fost dusã la sediul DIICOT din Deva. „Cele douã persoane sunt luate în baza mandatelor de aducere emise de DIICOT- Biroul Teritorial Hunedoara, urmeazã sa fie prezentate
Atenþie, cad þigle de pe acoperiº!
vertismentul este afiºat A pe vitrinele mai multor magazine din centrul
municipiului Petroºani, pe lângã cel prin care trectorii sunt avertizaþi cã se pot trezi ºi cu zãpada în cap. Unele dintre imobilele din centrul municipiului Petroºani sunt un advãrat pericol public dupã ce acoperiºurile stau sã cadã în capul
în faþa procurorilor ºi sunt învinuite de pornografie infantilã. Totodatã, urmeazã sã fie cercetate ºi în funcþie de rezultatele cercetãrilor vor fi dispuse mãsuri. Învinuirile constau în faptul cã, data trecutã când învinuitul a fost arestat în altã cauzã, au fost ridicate sisteme informatice ºi medii de stocare pe care au fost gãsite materiale pornografice produse sau deþinute de învinuiþi, materiale pornografice cu minori”, a declarat ieri dimineaþã, comisarul ºef Traian Berbeceanu, ºeful BCCO Alba. Adrian Sucilã a fost escortat de ofiþerii BCCO pânã la locuinþa sa din
Vulcan, pentru a se schimba de uniforma de poliþist, iar la întoarcere s-a rezumat sã spunã doar cã „nu sunt reþinut”.
D
osar rezultat în urma percheziþiilor informatice Procurorii hunedoreni au anunþat încã de anul trecut, când au început urmãrirea penalã împotriva lui Adrian Sucilã, cã în funcþie de rezultatul percheziþiilor informatice fãcute asupra calculatoarelor ridicate de la poliþist, cã este posibil ca DIICOT-ul sã înceapã propria anchetã, ceea ce s-a ºi întâmplat. „În sarci-
na învinuitului Sucilã Dan-Adrian se reþine cã a procurat ºi deþinut un numãr de aproximativ 400 de fiºiere de tip imagine, conþinând fotografii cu minori în ipostaze pornografice. Învinuita Stoica MihaelaGabriela a deþinut mai multe fiºiere audio-video, ce reprezentau minori în ipostaze cu caracter sexual explicit. Învinuiþii au fost anterior cercetaþi într-o altã cauzã, pentru sãvârºirea infracþiunilor de act sexual cu un minor, corupþie sexualã, rãspândire de materiale obscene ºi furt; în acest dosar penal s-a dispus trimiterea în judecatã la
data de 24.08.2012, cauza fiind în prezent pe rolul Judecãtoriei Petroºani”, se aratã într-un comnicat emis de DIICOT. Procurorii au decis reþinerea pentru 24 de ore a poliþistului Adrian Sucilã ºi vor solicita instanþei de judecatã arestarea preventivã a acestuia pentru 29 de zile. Fiica fostului viceprimar de la Vulcan va fi cercetatã în libertate. Poliþistul a fost eliberat din Penitenciarul Aiud în data de 14 ianuarie a.c., dupã ºase luni de arest preventiv ºi nu are voie sã pãrãseascã localitatea de domiciliu fãrã încuviinþarea instanþei ºi nici sã intre în legãturã cu victimele ºi martorii din dosar, dar nici cu prietenii acestora. Maximilian GÂNJU
Bancomatul unei bãnci, vizat de hoþi
P
oliþiºtii din Lupeni încearcã sã dea de urma unor hoþi trecãtorilor, dar ºi bucãþi din care au spart un construcþii cum ar fi cãrãmizi. În plus, la parterul acestor blocuri magazin din locafuncþioneazã magazine iar pericolul litate ºi ar fi încercat sã jefuiascã ºi pândeºte la tot pasul. Patronii acestora au pus în vitrine avertisbancomatul din mente, însã de reparat nu poate fi incinta unitãþii vorba dat fiind faptul cã asociaþiile respective. de proprietari nu sunt interesate sã contribuie pentru a reface acoperiºurile. În cazul unui accident asociaþiile de locatari sunt direct rãspunzãtoare. (M. GÂNJU) GÂNJU)
Spargerea a avut loc în urmã cu câteva zile la un magazin din cartierul
Bãrbãteni din municipiul Lupeni, iar poliþiºtii au demarat imediat o
anchetã ºi spun cã au un cerc de suspecþi ºi indicii care sã-i ajute la prinderea autorilor. Totodatã, anchetatorii spun cã nu se pot pronunþa dacã s-au furat bani din bancomatul aflat în incinta magazinului pentru cã au nevoie de expertiza bãncii care deþinea aparatul. Cert este cã aparatul n-a mai funcþionat imediat dupã ce hoþii au dat spargerea la magazinul unde era amplasat. „Am avut o spargere la un magazin, însã de bancomat nu se poate vorbi de
spargere. Deocamdatã nimeni nu poate spune ce s-a întâmplat cu el pentru cã, pânã nu ne vine de la bancã o hârtie oficialã, nu ne putem pronunþa. Specialiºtii bãncii au spus cã este posibil sã se fi blocat un card în el. Vizibil nu erau urme de spargere pe el ºi aºteptãm concluzia bãncii. Avem un cerc de suspecþi ºi se lucreazã pentru prinderea autorilor”, a declarat, comisarul Dan Mocanu, ºeful Poliþiei Municipiului Lupeni. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 ianuarie 2013
Poliþiºtii hunedoreni au ieºit bine la bilanþ T
âlhãrii, furturi, omoruri ºi înºelãciuni. Toate au fost în atenþia poliþiºtilor hunedoreni, care acum, la ora bilanþului pe anul trecut spun cã au ieºit bine.
În cursul anului 2012, poliþiºtii hunedoreni, sub coordonarea procurorilor, au reuºit identificarea autorilor în toate cauzurile de infracþiuni cu violenþã cu urmãri grave (respectiv omoruri, tentative de omor, lovituri cauzatoare de moarte, vãtãmãri corporale grave). În plus, au destructurat patru grupãri infracþionale care sãvârºeau infracþiuni de ºantaj, înºelãciuni, tâlhãrii ºi spargeri de biserici. Tot în 2012, poliþiºtii hunedoreni spun cã au localizat ºi
arestat 24 persoane urmãrite internaþional de autoritãþile altor state pentru infracþiuni de furt, tâlhãrie, înºelãciune, proxenetism, trafic de minori ºi au recuperat o mare parte din prejudiciul cauzat prin comitere diferitelor infracþiuni contra patrimoniului privat sau a Patrimoniul Cultural Naþional (icoane pe lemn ºi sticlã, 2 monede de aur tip koson ºi 25 monede de argint de tip
R
eprezentanþii Sindicatului din Învãþãmântul Preuniversitar Hunedoara anunþã cã, una dintre problemele semnalate de federaþiile sindicale din educaþie încã din vara anului trecut ºi-a gãsit rezolvarea. Directorii grãdiniþelor beneficiazã din nou de degrevare parþialã. Potrivit reprezentanþilor SIP Hunedoara, printr-un ordin al ministerului Educaþiei s-au modi-
denar, ce figurau în urmãrire internaþionalã, peste 4000 monede ºi circa 500 de piese susceptibile cã fac parte din Patrimoniul Cultural Naþional, majoritatea sustrase din siturile arheologice, 22 tablouri pe pânzã ºi icoane pictate pe lemn, opere ale unor pictori italieni ºi 17 cãrþi vechi, toate datate din perioada sec. XVI-XVIII despre care s-a stabilit cã au fost traficate ilegal din Italia etc.). „În anul
2012, echipa managerialã a Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara, împreunã cu efectivul din subordine ºi în colaborare cu celelalte instituþii de aplicare a legii, au dovedit cã deþin potenþialul necesar pentru diminuarea ºi controlarea fenomenului infracþional, în vederea protejãrii intereselor legale ale cetãþenilor, reacþia promptã la solicitãrile acestora ºi rezolvarea
tuturor problemelor identificate”, a declarat Liviu Gabriel Dumitru, ºeful IPJ Hunedoara. Un alt fapt pozitiv în 2012, este acela cã numãrul de evenimente grave înregistrate pe drumurile publice din judeþ, au scãzut, acesta fiind al treilea an consecutiv în care Serviciul Rutier Hunedoara înregistreazã scãderi la toþi indicatorii de analizã a riscului rutier. Diana MITRACHE
Directorii grãdiniþelor beneficiazã, din nou, de degrevare ficat Normelor metodologice pentru stabilirea obligaþiei didactice de predare a personalului de conducere din inspectoratele ºcolare, unitãþile de învãþãmânt, unitãþile conexe, precum ºi a personalului de îndrumare ºi control din inspectoratele ºcolare ºi a personalului didactic din casele corpului didactic. Astfel, directorii grãdiniþelor cu program prelungit/sãptãmânal, cu personalitate juridicã, profesori pentru învãþãmântul preºcolar, sunt degrevaþi parþial
de norma didacticã ºi efectueazã 2-4 ore/sãptãmânã în cadrul obligaþiei didactice de predare în specialitate, în alte unitãþi de învãþãmânt, conform specializãrilor înscrise pe diploma/diplomele de studii. Prin excepþie, directorii grãdiniþelor cu program prelungit/sãptãmânal, cu personalitate juridicã, absolvenþi ai liceelor pedagogice/ºcolilor postliceale sau
Facilitãþile pensionarilor, pe cuponul de pensie oºtii mineri din Valea Jiului cautã sprijin la F Bucureºti, pentru ca gratu-
itãþile lor sã nu mai fie plimbate de la un minister la altul. Ei le-ar vrea direct pe cuponul de pensie, deci la Ministerul Muncii. Gratuitãþile sã intre pe cuponul de pensie, pentru cei care au lucrat în subteranele Vãii Jiului. Pensionarii din Valea Jiului îi cer sprijinul ministrului Muncii Mariana Câmpeanu, pentru ca bonificaþiile lor sã nu mai fie purtate pe la toate ministerele. Asta pentru a avea pe viitor certitudinea cã nu ºi le vor pierde. „Noi am conceput un proiect de Hotãrâre de Guvern pe care l-am trimis actualului
Pazã pentru Muzeul Aurului
C
ompania Naþionalã MINVEST Deva este dispusã sã aloce peste o jumãtate de milion de lei pentru servicii de pazã. Firma care câºtigã trebui sã aibã grijã ºi de protecþia exponatelor de la Muzeul Aurului, proaspãt redeschis. Preþioasele exponate gãzduite de Muzeul Aurului din Brad au nevoie de pazã profesionistã, aºa cã reprezentanþii MINVEST Deva cautã o firmã de profil care sã se ocupe de protecþia lor. Valoarea estimatã a contractului este de peste 540.000 de lei noi, iar firma care va câºtiga licitaþia trebuie sã stea cu ochii atât pe exponatele auriefere de la muzeu, cât ºi pe incintele miniere, galerii, suitori, puþuri de minã, depozitele de explozivi sau haldele de sterili.
absolvenþi ai specializãrii «Pedagogia învãþãmântului primar ºi preºcolar», efectueazã 2-4 ore/sãptãmânã, în cadrul obligaþiei didactice de predare, activitãþi specifice funcþiei de metodist al inspectoratului ºcolar sau activitãþi specifice funcþiei de profesor-metodist, respectiv formator în casele corpului didactic. Car men COSMAN Guvern, primului Ministru ºi ministrului Muncii, pentru a adopta aceastã hotãrâre. Vrem sã nu mai depindem de Minsiterul Economiei ºi de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine. Aceºti bani sã fie transferaþi. Pentru cã nu cerem nimic. Vrem asta din 1 ianuarie 2014 ºi ne punem mari speranþe în doamna Mariana Câmpeanu, care, în principiu a fost de acord”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. Pentru subvenþiile pe care pensionarii minieri le primesc la energia electricã, conform contractului colectiv de muncã, efortul bugetar al Companiei Naþionale a Huilei depãºeºte suma 10 000 000 de lei.În Valea Jiului sunt aproximativ 14.000 de pensionari mineri ºi fiecare primeºte subvenþii pentru cei 3.000 de KW la energia electricã ºi câte 3 bonuri de carbune pentru energia termicã. Diana MITRACHE
Mãsura este luatã aºa încât sã poatã fi preîntâmpinare orice fapte de naturã sã aducã prejudicii unitãþii miniere, ori sã se repete tragedia din Maramureº de la începutul acestui an. Lucrãrile la Muzeul Aurului din Brad au fost finalizate în luna decembrie 2012, dupã cinci ani în care exponatele au fost ascunse publicului larg. Investiþia se cifreazã la 3 milioane de lei, banii fiind alocaþi de Conversmin, în programul de închidere ºi ecologizare a Exploatãrii Miniere Barza. Muzeul Aurului este unic în România ºi conþine 1.300 de exponate din aur nativ. Car men COSMAN
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 ianuarie 2013
Vochiþoiu cere cazare la hotel
H
aralambie Vochiþoiu va sta la hotel. Senatorul de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu va sta la hotel, asta deºi el declarase sãptãmâna trecutã la Petroºani, cã va renunþa la aceastã facilitate.
Un nou termen de judecatã în dosarul deputatului Mircia Muntean
D
acã tot este în Bucureºti, proaspãtul deputat Mircia Muntean ar putea ajunge mult mai uºor la Judecãtoria Sectorului 2, unde se judecã dosarul sãu. Mircia Muntean trebuie sã dea, marþi, ochii din nou cu judecãtorii care au pe rol dosarul în care are calitate de inculpat. ªi, dacã tot se aflã al Bucureºti, în Camera Deputaþilor, ar pute ajunge mult mai uºor la Judecãtoria Sectorului II, iar cauza penalã sã treacã mãcar de prima instanþã, pentru cã imediat se împlinesc 8 ani de când se aflã pe rolul instanþei bucureºtene. Mircia
P
Conform unui document obþinut de MEDIAFAX, senatorul hunedorean figureazã pe lista celor care au optat pentru cazarea la hotel ºi nu în ”alte locaþii”. Vochiþoiu spunea sãptãmâna trecutã la Petroºani cã va renunþa la cazarea la hotel pe motiv cã dacã va fi vizitat de familie va fi mai confortabil ca acest lucru sã se desfãºoare într-un apartament. Alãturi de Cosmin Nicula, al doilea senator de Valea Jiului, Vochiþoiu va sta la Hotelul Radisson Blu din capitalã. Un alt senator hunedorean, Dorin Pãran va fi cazat la Hotel Royal, conform aceluiaºi document. Conform precizãrilor fãcute de Senat “cuantumul sumei care se acordã pentru cazare, în regim particular, este de 101,5 lei/noapte, începând cu 01.01.2013”. Monika BACIU
reºedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile Astãrãstoae, a spus cã deficitul de personal medical calificat a ajuns la o cotã alarmantã. Acesta a precizat, într-un comunicat, cã nu poate înþelege cum statul român nu reuºeste sã identifice 40 de milioane de euro pentru a permite dublarea salariilor medicilor rezidenþi. Deficitul de personal medical calificat a ajuns la o cotã alarmantã. În anul 2012, s-a coborât sub nivelul critic de 40.000 medici cu liberã practicã în România. Avem la acest început de an doar 39.813 medici, comparativ cu 41.799 medici în 2012 ºi 55.000 de medici în 1990. “Mãsurile anunþate, chiar dacã ulterior s-a revenit asupra lor, nu constituie altceva decât metode de a alunga medicii români din þarã”, mai spune Astãrãstoae. În domeniul legislativ, CMR considerã ca simple amendamente la o lege nu eliminã riscurile exercitãrii profesiei medicale în România ºi ca este nevoie de o legislaþie modernã ºi adecvatã spiritului European. În spitalele din România se resimte acut lipsa personalului medical. Acelaºi lucru este valabil ºi pentru Valea Jiului. Astfel, cea mai mare unitate medicalã din zonã, respectiv Spitalul de Urgenþã din Petroºani are secþii unde nu existã niciun medic specialist. ”Sunt o serie de secþii din Spitalul de Urgenþã Petroºani care nu au un numãr suficient de medici, aici poate intra în discuþie
Muntean este judecat pentru infracþiuni la regimul vamal, pãgubiþi fiind Ministerul Economiei ºi Autoritatea naþionalã a Vãmilor. Un dosar extrem de longeviv, ajuns pe rolul instanþei din Bucureºti în februarie 2005. Cunoscut sub numele de „trafic cu maºini de lux”, dosarul se aflã de mai bine de 8 ani pe rolul instanþelor de judecatã. Alãturi de alþi patru inculpaþi, fostul primar al Devei ºi proaspãtul deputat Mircia Muntean este judecat pentru infracþiuni la regimul vamal. Procurorii au încheiat cercetãrile în anul 2003, iar lucrarea penalã a intrat pe rolul instanþei de judecatã un an mai târziu. În februarie 2005
a fost reluat, sub un alt numãr de înregistrare, la Judecãtoria Sectorului 2 Bucureºti unde se aflã ºi acum. Car men COSMAN
Sistemul sanitar S.O.S.!
radiologia, pediatria, psihiatria, neurologia, ºi sunt o serie de alte secþii care practic nu au un medic la ora actualã, este vorba de dermatologie unde doamna doctor ªtefan ne mai ajuta în ambulator dar ºi enodocrinologie ºi chirurgie bucomaxilo facialã”, a declarat managerul SUP Petroºani, medicul Alin Vasilescu. Potrivit reprezentanþilor spitalului se doreºte ca pe viitor sã fie angajaþi aici mai mulþi medici. ”Am încercat ºi încercãm în continuare sã aducem medici tineri rezidenþi, existã un numãr de 17 medici rezidenþi inclusiv medic endocrinolog, am speranþa cã la terminarea rezidenþiatului început la Spitalul de Urgenþã Petroºani vor ºi veni în Valea Jiului”, mai precizeazã Vasilescu. ªi preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalului de Urgenþã Petroºani, Sorin Apostu a
subliniat aceastã problemã ºi încercarea lor de a soluþiona favorabil situaþia. ”Pentru asta lucrãm deja la o nouã politicã de personal ºi care pânã la urmã toatã aceastã activitate medicalã are în atenþie pacientul. Pe de altã parte existã o problemã de subfinanþare pentru sistemul sanitar. Este foarte greu sã gãsim un echilibru astfel încât sã ne îndeplinim totuºi obiectivele”, a declarat Sorin Apostu, preºedintele CA ªUP. ªi în ceea priveþte cadrele medicale medii ºi auxiliar, respectiv asistentele ºi infirmierele situaþia este la fel de dramaticã. Mai mult decât atât Vasilescu subliniazã faptul cã spitalul este nevoit sã funcþioneze cu ceea ce existã în prezent. ”Personalul este insuficient pentru cã sunt o serie de secþii unde pentru bunã desfãºurare a activitãþii ar fi nevoie de mai multe asistente ºi de mai mult per-
sonal auxiliar. Sunt obligat sã mã descurc cu personalul existent pentru cã atâþia bani primim de la Casa de Asigurãri ºi sã supravieþuim fãrã a da afarã din personalul existent”, mai spune managerul SUP Petroºani. Cadrele medicale din România emigreazã în masã. Medicii ºi asistentele medicale din þarã sunt nemulþumiþi de condiþiile de trai ºi de condiþiile sociale, drept pentru care îºi depun în numãr din ce în ce mai mare actele pentru a li se recunoaºte studiile ºi în celelalte þãri ale Uniunii Europene. Conform informaþiilor de pe site-ul Ministerului Sãnãtãþii, la 31 ianuarie, aproape 4.000 de cadre medicale ºi-au depus actele pentru a li se recunoaºte studiile în statele membre UE, pentru a putea emigra. În statele UE, cadrele medicale sunt plãtite mult mai bine decât în þarã. Astfel, în urma eliberãrii certificatelor de conformitate aproximativ 4.000 de cadre medicale ar urma sã pãrãseascã sistemul sanitar romanesc în favoarea celui din statele membre UE. Începând cu 2007, dupã aderarea României la Uniunea Europeanã, Ministerul Sãnãtãþii, conform directivelor europene, a început eliberarea documentelor care atestã experienþa profesionalã cerutã de normele comunitare pentru recunoaºterea calificãrii în celelalte state membre UE. Documentul este necesar personalului calificat din sistemul de sãnãtate care intenþioneazã sã profeseze într-un stat membru al UE. Monika BACIU
6 Reportaj
Greva momârlanilor - cu zeci de vaci, cai, oi, capre - în faþa instituþiilor din Petroºani
”N
e vom duce cu animalele în faþa Primãriei, a Judecãtoriei ºi Parchetului, sã le dea ei de mâncare, cã nu mai putem, sã gãseascã soluþii. Plãtim taxe ºi impozite ºi ni se blocheazã singurul drum de acces spre gospodãriile noastre ”. Ileana FIRÞULESCU
COLÞUL LUI DENIS
Reportaj 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 ianuarie 2013
O familie a blocat singurul drum de acces, vechi de peste 100 de ani, cãtre gospodãriile localnicilor din zona Boþoni - Rancotu cu Dealul lui Breaz, Petroºani. Cine a îndrãznit sã foloseascã drumul a fost întâmpinat ºi cu furca! Deºi instanþa a decis ”liber la trecere”, sãptãmâna trecutã a fost nevoie de un grup 10 persoane pentru ca un locanic sã-ºi coboare fânul în siguranþã… Drumul care începe din Boþoni, spre Puþul auxiliar 1, al fostei Mine Dâlja, ºi pânã sus, la cota 1100, pe Rancotu cu Dealul lui Breaz, este folosit de locanici de peste 100 de ani conform informaþiilor din Cartea Funciarã. Este singurul drum de acces spre gospodãriile a zeci ºi zeci de membri ai familiilor care au dezvoltat zona. Comunitãþile din Scoabele, Gãvuri, Piscuri - vreo 200 de hectare de teren - cresc animale, deþin livezi, fâneaþã, pãduri, ºi-au constuit case ºi anexe, cu electricitate ºi captãri de apã. Jumãtate din an parte din aceste familii trãiesc ”la munte”, iar jumãtate – coboarã în Petroºani, cu animale ºi recoltã, pentru cã la munte, iarna este grea, iar animalele sãlbatice atacã pentru hranã. Îi dore-n cot de
hotãrâri judecãtoreºti, executori ºi procurori Toate bune, pânã în urmã cu trei ani, când familia Popa Marcu ºi Ana, împreunã cu fiul lor Ionel Secelean, au hotãrât ca pe porþiunile de drum mãrginit de proprietatea neamurilor lor sã nu se mai treacã. Prin urmare au motat tot felul de porþi, pari bãtuþi în drum, grilaje, plãcuþe care interzic trecerea, ºi-au pus ºirele de fân în drum etc. Hotãrârea familiei Popa pare a fi fost luatã datoritã primului ATV apãrut în zonã, care, spun ei în declaraþii, produce alunecare de teren ºi le pune în pericol casa, ºi au permis doar trecerea cu
prietar cu ATV, un om atacat de urs ar fi murit… Aºa a început ºirul proceselor propri-
etarilor cu familia Popa, ºi de atunci au trecut trei ani, iar situaþia în loc sã se limpezeascã, a devenit ºi mai tensionatã. În cauzele aflate de pe rolul instanþelor sunt implicaþi vreo 11 reclamanþi ºi încã se mai alãturã ºi alþii. Pânã la terminarea proceselor, oamenii locului au
obþinut permisiunea instanþei de a debloca drumul singuri. ªi procurorii au fost
sesizaþi cã respectiva familie nu respectã deciziile justiþiei. ªi pentru cã procurorii au dat NUP, familia Popa este convinsã cã nu are nimeni ce sã le facã ºi au trecut la violenþã. Ultima dintre ele este cea din data de 5 ianuarie 2013…
ina când i-au ieºit în cale soþii Popa. Ana Popa a apucat de frâu, sã-i þinã calul, iar Marcu Popa s-a repezit cu furca spre tânãr. ”M-a salvat practic calul, care s-a speriat,
moment în care cei doi s-au retras pentru a nu-i lovi. Am profitat de moment ºi am dat pinten calului. Am fãcut plângere penalã la Parchet, pentru cã au devenit periculoºi. Au ameninþat cã fac moarte de om dacã mai trecem pe acolo” – a povestit Mitu Jitea. În urma acestei întâmplãri, am þinut sã-l însoþim pe Mitu sus, în Gãvuri, pentru a-ºi aduce fânul pentru animale. Au sãrit sã-l ajute ºi sã þinã piept unei eventuale violenþe a familiei Popa alþi proprietari, fiecare venind cu cai pentru a cãra fânul cu târsul …
aiducul” a mai dat ”H unei vecine cu patentul în cap!
pasul, lucru infirmat de studiile fãcute de un grup de geologi de la Universitatea Petroºani. Cum sã cari din munte fân, lapte, brânzã, fructe în spate ºi invers, sã faci aprovizionarea? Apoi animalele, apoi salvarea de vieþi, pentru cã dacã nu ar fi existat un pro-
obþinut ordonanþe peºedinþiale pentru folosirea drumului, dar ce te faci cu familia Popa ºi fiul? Nu au respectat hotãrârea judecãtorilor ºi a fost nevoie de executor judecãtoresc, dar nici executorului nu i-a fost uºor ºi ca urmare oamenii au
M
inerul atacat cu
furca, salvat de cal Dumitru Jitea, este miner la Mina Petrila, ºi are o frumoasã gospodãrie în zona Gãvuri, cu animale, livadã, fâneaþã etc. Mitu, cum îi spun localnicii, era nevoit în fiecare zi, la venirea din ºut, sã urce sus la munte - o orã dus, una întors - pentru a-ºi hrãni animalele ºi a vedea dacã nu cumva au fost sfâºiate de fiare. ?i asta pentru cã drumul a fost blocat ºi nu i s-a permis sã-ºi aducã animalele ºi fânul. La începutul anului, tânãrul miner, trecea cu calul pe drumul cu pric-
Am urcat greu, prin zãpadã mare pânã la proprietatea acestuia, pe ”drumul interzis”, cu obstacolele menþionate, care de acces îndelung folosit de predecesori, dar ºi de cei de mina Dîlja, de la Enel/Electrica pentru cã existã stâlpi de înaltã tensiune, iar electrificarea merge pânã la ultima gospodãrie ºi hãt, peste munte. Am constatat cã lângã puþul auxiliar al fostei mine Dâlja se aflã ºi casa familiei Popa, lucru care infirmã o posibilã alunecare de teren. Deci drumul este tranzitat ºi de firmele în cauzã. Pânã ºi-au pregãtit târsurile cu fân oamenii au povestit lucruri incredibile.
Printre altele, faptul cã familia Popa nu este de fapt proprietara terenului pe care tranziteazã drumul, ei aflându-se în indiviziune. Pentru terenurile folosite de ei nu s-a mai operat în CF de prin anul 1936! Mai grav, cã Popa Marcu este un om cu antecedente, reabiliatat. Acesta, cu ani în urmã, ar fi lovit cu patentul în cap o vecinã, pe Veta lui Diecel, pe numele ei Saveta ªãran, faptã pentru care a fost condamnat cu executare. De aici ºi teama localnicilor cã lucrurile ar putea degenera, dar nimeni se pare cã nu-i ascultã, autoritãþile se miºcã greu sau deloc, iar Popa face legea în munte. La plecarea convoiului târsurilor, tensiunea plutea în aer, fiecare ºi-a anunþat familia cã se porneºte la drum… Nu au fost incidente ºi asta pentru cã s-a nimerit ca în timp ce
oamenii îºi pregãteau fânul pentru coborâre, un poliþist ºi un jandarm înmânase o citaþie familiei Popa, ca urmare a plângerilor, lucru ce i-a potolit pe moment pe ”haiducii” din Rancutu cu Dealul lui Breaz, Boþoni.
rimãria a confirmat cã P este singurul drum de acces
Despre fapte ºi atitudini, despre pagube produse ºi despre istoria locurilor ºi a familiilor, ne-au povestit localnicii, oameni de vazã, respectabili ai Petroºaniului, printre care ingineri, profesori universitari, lucrãtori MAI, gospodari de frunte. Aceºtia au mai precizat cã beneficiazã de finanþãri APIA ºi
situaþia creatã de familia Popa pune în pericol respectarea condiþiilor impuse de asemenea finanþãri, pe lângã celelalte pagube. ”Ei invocã faptul cã existã un alt drum ºi spun sã-l folosim pe acela, ceea ce nu este adevãrat. Primãria Petroºani ne-a comunicat prin douã adrese cã este singurul drum de acces spre gospodãriile noastre ºi cã se angajeazã, pe
porþiunea zisã Drumul Nou, sã reabiliteze drumul. În ciuda acestor adrese oficiale, prin martori micinoºi familia Popa susþine contrariul” – a declarat Marcu Gârbea. ”De 60 de ani de când mã ºtiu, apoi ºi pãrinþii ºi bunicii mei, au folosit acest drum. Altul nu existã” – a pre-
cizat ºi Ionel Arad, al cãrui fiu face cinste Vãii Jiului ºi României prin Singapore, Germania, SUA, cerut de Google ca înalt specialist în IT.
A
nimalele vor fi aduse în centrul Petroºaniului Pentru cã procedura de judecatã este greoaie ºi stufoasã, deºi
judecãtorii se strãduiesc, unul dintre aceºtia urcând chiar la munte, sã vadã la faþa locului cum stau lucrurile, situaþia devenind tensionatã, localnicii au hotãrât sã facã grevã în faþa instituþiilor din Petroºani. ”Ne vom duce cu animalele în faþa Primãriei, a
Judecãtoriei ºi Parchetului, sã le dea ei de mâncare, cã nu mai putem, sã gãseascã soluþii. Plãtim taxe ºi impozite ºi ni se blocheazã singurul drum de acces spre gospodãriile noastre. O vom face legal, conform Legii 60 ”- a declarat Roman Bota. Ca urmare, vor fi scoase în stradã, ca semn de protest cã nu au cu ce le hrãni: Roman Bota - 3 vaci, un cal ºi douã capre; Marcu Gârbea – 10 vaci, un cal ºi 5 oi; Dumitru Jitea – douã vaci, un viþel ºi un cal; Ionel Arad, deºi este plecat pentru douã sãptãmâni la Frankfurt, va trimite reprezentant. La toþi aceºtia se vor mai adãuga ºi alþii, dar care au dorit sã nu-ºi facã public numele. Zona Rancutu cu Dealul lui Breaz, Boþoni, Petroºani, este de o frumuseþe care îþi taie respiraþia, iar localnicii au crescut copii deveniþi oameni de ispravã, ce sporesc aceastã frumuseþe a locului. ªi cum de când lumea existã oameni dispuºi sã ”împutã locul”, vorba localnicilor, aceºtia nu trebuie lãsaþi. Ca urmare, cei din Boþoni sunt hotãrâþi sã pãstreze acestã armonie dintre oameni ºi locuri, prin mijloace legale.
6 Reportaj
Greva momârlanilor - cu zeci de vaci, cai, oi, capre - în faþa instituþiilor din Petroºani
”N
e vom duce cu animalele în faþa Primãriei, a Judecãtoriei ºi Parchetului, sã le dea ei de mâncare, cã nu mai putem, sã gãseascã soluþii. Plãtim taxe ºi impozite ºi ni se blocheazã singurul drum de acces spre gospodãriile noastre ”. Ileana FIRÞULESCU
COLÞUL LUI DENIS
Reportaj 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 ianuarie 2013
O familie a blocat singurul drum de acces, vechi de peste 100 de ani, cãtre gospodãriile localnicilor din zona Boþoni - Rancotu cu Dealul lui Breaz, Petroºani. Cine a îndrãznit sã foloseascã drumul a fost întâmpinat ºi cu furca! Deºi instanþa a decis ”liber la trecere”, sãptãmâna trecutã a fost nevoie de un grup 10 persoane pentru ca un locanic sã-ºi coboare fânul în siguranþã… Drumul care începe din Boþoni, spre Puþul auxiliar 1, al fostei Mine Dâlja, ºi pânã sus, la cota 1100, pe Rancotu cu Dealul lui Breaz, este folosit de locanici de peste 100 de ani conform informaþiilor din Cartea Funciarã. Este singurul drum de acces spre gospodãriile a zeci ºi zeci de membri ai familiilor care au dezvoltat zona. Comunitãþile din Scoabele, Gãvuri, Piscuri - vreo 200 de hectare de teren - cresc animale, deþin livezi, fâneaþã, pãduri, ºi-au constuit case ºi anexe, cu electricitate ºi captãri de apã. Jumãtate din an parte din aceste familii trãiesc ”la munte”, iar jumãtate – coboarã în Petroºani, cu animale ºi recoltã, pentru cã la munte, iarna este grea, iar animalele sãlbatice atacã pentru hranã. Îi dore-n cot de
hotãrâri judecãtoreºti, executori ºi procurori Toate bune, pânã în urmã cu trei ani, când familia Popa Marcu ºi Ana, împreunã cu fiul lor Ionel Secelean, au hotãrât ca pe porþiunile de drum mãrginit de proprietatea neamurilor lor sã nu se mai treacã. Prin urmare au motat tot felul de porþi, pari bãtuþi în drum, grilaje, plãcuþe care interzic trecerea, ºi-au pus ºirele de fân în drum etc. Hotãrârea familiei Popa pare a fi fost luatã datoritã primului ATV apãrut în zonã, care, spun ei în declaraþii, produce alunecare de teren ºi le pune în pericol casa, ºi au permis doar trecerea cu
prietar cu ATV, un om atacat de urs ar fi murit… Aºa a început ºirul proceselor propri-
etarilor cu familia Popa, ºi de atunci au trecut trei ani, iar situaþia în loc sã se limpezeascã, a devenit ºi mai tensionatã. În cauzele aflate de pe rolul instanþelor sunt implicaþi vreo 11 reclamanþi ºi încã se mai alãturã ºi alþii. Pânã la terminarea proceselor, oamenii locului au
obþinut permisiunea instanþei de a debloca drumul singuri. ªi procurorii au fost
sesizaþi cã respectiva familie nu respectã deciziile justiþiei. ªi pentru cã procurorii au dat NUP, familia Popa este convinsã cã nu are nimeni ce sã le facã ºi au trecut la violenþã. Ultima dintre ele este cea din data de 5 ianuarie 2013…
ina când i-au ieºit în cale soþii Popa. Ana Popa a apucat de frâu, sã-i þinã calul, iar Marcu Popa s-a repezit cu furca spre tânãr. ”M-a salvat practic calul, care s-a speriat,
moment în care cei doi s-au retras pentru a nu-i lovi. Am profitat de moment ºi am dat pinten calului. Am fãcut plângere penalã la Parchet, pentru cã au devenit periculoºi. Au ameninþat cã fac moarte de om dacã mai trecem pe acolo” – a povestit Mitu Jitea. În urma acestei întâmplãri, am þinut sã-l însoþim pe Mitu sus, în Gãvuri, pentru a-ºi aduce fânul pentru animale. Au sãrit sã-l ajute ºi sã þinã piept unei eventuale violenþe a familiei Popa alþi proprietari, fiecare venind cu cai pentru a cãra fânul cu târsul …
aiducul” a mai dat ”H unei vecine cu patentul în cap!
pasul, lucru infirmat de studiile fãcute de un grup de geologi de la Universitatea Petroºani. Cum sã cari din munte fân, lapte, brânzã, fructe în spate ºi invers, sã faci aprovizionarea? Apoi animalele, apoi salvarea de vieþi, pentru cã dacã nu ar fi existat un pro-
obþinut ordonanþe peºedinþiale pentru folosirea drumului, dar ce te faci cu familia Popa ºi fiul? Nu au respectat hotãrârea judecãtorilor ºi a fost nevoie de executor judecãtoresc, dar nici executorului nu i-a fost uºor ºi ca urmare oamenii au
M
inerul atacat cu
furca, salvat de cal Dumitru Jitea, este miner la Mina Petrila, ºi are o frumoasã gospodãrie în zona Gãvuri, cu animale, livadã, fâneaþã etc. Mitu, cum îi spun localnicii, era nevoit în fiecare zi, la venirea din ºut, sã urce sus la munte - o orã dus, una întors - pentru a-ºi hrãni animalele ºi a vedea dacã nu cumva au fost sfâºiate de fiare. ?i asta pentru cã drumul a fost blocat ºi nu i s-a permis sã-ºi aducã animalele ºi fânul. La începutul anului, tânãrul miner, trecea cu calul pe drumul cu pric-
Am urcat greu, prin zãpadã mare pânã la proprietatea acestuia, pe ”drumul interzis”, cu obstacolele menþionate, care de acces îndelung folosit de predecesori, dar ºi de cei de mina Dîlja, de la Enel/Electrica pentru cã existã stâlpi de înaltã tensiune, iar electrificarea merge pânã la ultima gospodãrie ºi hãt, peste munte. Am constatat cã lângã puþul auxiliar al fostei mine Dâlja se aflã ºi casa familiei Popa, lucru care infirmã o posibilã alunecare de teren. Deci drumul este tranzitat ºi de firmele în cauzã. Pânã ºi-au pregãtit târsurile cu fân oamenii au povestit lucruri incredibile.
Printre altele, faptul cã familia Popa nu este de fapt proprietara terenului pe care tranziteazã drumul, ei aflându-se în indiviziune. Pentru terenurile folosite de ei nu s-a mai operat în CF de prin anul 1936! Mai grav, cã Popa Marcu este un om cu antecedente, reabiliatat. Acesta, cu ani în urmã, ar fi lovit cu patentul în cap o vecinã, pe Veta lui Diecel, pe numele ei Saveta ªãran, faptã pentru care a fost condamnat cu executare. De aici ºi teama localnicilor cã lucrurile ar putea degenera, dar nimeni se pare cã nu-i ascultã, autoritãþile se miºcã greu sau deloc, iar Popa face legea în munte. La plecarea convoiului târsurilor, tensiunea plutea în aer, fiecare ºi-a anunþat familia cã se porneºte la drum… Nu au fost incidente ºi asta pentru cã s-a nimerit ca în timp ce
oamenii îºi pregãteau fânul pentru coborâre, un poliþist ºi un jandarm înmânase o citaþie familiei Popa, ca urmare a plângerilor, lucru ce i-a potolit pe moment pe ”haiducii” din Rancutu cu Dealul lui Breaz, Boþoni.
rimãria a confirmat cã P este singurul drum de acces
Despre fapte ºi atitudini, despre pagube produse ºi despre istoria locurilor ºi a familiilor, ne-au povestit localnicii, oameni de vazã, respectabili ai Petroºaniului, printre care ingineri, profesori universitari, lucrãtori MAI, gospodari de frunte. Aceºtia au mai precizat cã beneficiazã de finanþãri APIA ºi
situaþia creatã de familia Popa pune în pericol respectarea condiþiilor impuse de asemenea finanþãri, pe lângã celelalte pagube. ”Ei invocã faptul cã existã un alt drum ºi spun sã-l folosim pe acela, ceea ce nu este adevãrat. Primãria Petroºani ne-a comunicat prin douã adrese cã este singurul drum de acces spre gospodãriile noastre ºi cã se angajeazã, pe
porþiunea zisã Drumul Nou, sã reabiliteze drumul. În ciuda acestor adrese oficiale, prin martori micinoºi familia Popa susþine contrariul” – a declarat Marcu Gârbea. ”De 60 de ani de când mã ºtiu, apoi ºi pãrinþii ºi bunicii mei, au folosit acest drum. Altul nu existã” – a pre-
cizat ºi Ionel Arad, al cãrui fiu face cinste Vãii Jiului ºi României prin Singapore, Germania, SUA, cerut de Google ca înalt specialist în IT.
A
nimalele vor fi aduse în centrul Petroºaniului Pentru cã procedura de judecatã este greoaie ºi stufoasã, deºi
judecãtorii se strãduiesc, unul dintre aceºtia urcând chiar la munte, sã vadã la faþa locului cum stau lucrurile, situaþia devenind tensionatã, localnicii au hotãrât sã facã grevã în faþa instituþiilor din Petroºani. ”Ne vom duce cu animalele în faþa Primãriei, a
Judecãtoriei ºi Parchetului, sã le dea ei de mâncare, cã nu mai putem, sã gãseascã soluþii. Plãtim taxe ºi impozite ºi ni se blocheazã singurul drum de acces spre gospodãriile noastre. O vom face legal, conform Legii 60 ”- a declarat Roman Bota. Ca urmare, vor fi scoase în stradã, ca semn de protest cã nu au cu ce le hrãni: Roman Bota - 3 vaci, un cal ºi douã capre; Marcu Gârbea – 10 vaci, un cal ºi 5 oi; Dumitru Jitea – douã vaci, un viþel ºi un cal; Ionel Arad, deºi este plecat pentru douã sãptãmâni la Frankfurt, va trimite reprezentant. La toþi aceºtia se vor mai adãuga ºi alþii, dar care au dorit sã nu-ºi facã public numele. Zona Rancutu cu Dealul lui Breaz, Boþoni, Petroºani, este de o frumuseþe care îþi taie respiraþia, iar localnicii au crescut copii deveniþi oameni de ispravã, ce sporesc aceastã frumuseþe a locului. ªi cum de când lumea existã oameni dispuºi sã ”împutã locul”, vorba localnicilor, aceºtia nu trebuie lãsaþi. Ca urmare, cei din Boþoni sunt hotãrâþi sã pãstreze acestã armonie dintre oameni ºi locuri, prin mijloace legale.
8 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 ianuarie 2013
”Aþi abolit sclavia la Petrila!”
D
upã 16 ani, cutremur în Sindicatul Liber al E.M. Petrila, condus de Ion Temneanu – într-o lunã, vreo 300 de membri au pãrãsit organizaþia, dintre care 250 s-au înscris în noul sindicat ”Orizonturi noi” înfiinþat în luna octombrie 2012. Ileana FIRÞULESCU În lumea sindicalã a Vãii Jiului existã lideri care nu se lasã duºi din funcþii ºi folosesc tot felul de tertipuri pentru a ocoli pro-
cedura alegerii, determinând pe cei nemulþumiþi de prestaþia lor, de felul cum sunt reprezentaþi ºi cum le sunt apãrate drepturile, sã se organizeze în noi sindicate. Toate exploatãrile din Valea Jiului au câte douã ºi chiar trei organizaþii sindicale, doar Petrila rãmãsese cu Ion Temneanu ”unicul”. Aici au mai existat tentative de fiinþare a altui sindicat, dar oamenii s-au trezit cã sunt înprãºtiaþi pe la mina Lonea, pe la alte locuri de muncã ºi aºa s-a instituit teama de influenþa ºi cârdãºia liderului Temneanu cu unii conducãtori doritori de pace socialã.
Cum puterea îndelungatã degradeazã imaginea ºi chiar relaþiile interumane, alþi mineri s-au ridicat împotriva lui Ion Temneanu, învinuit cã face abuzuri, cã de multã
vreme nu mai þine seama de oameni, cã nu s-au mai organizat alegeri etc., etc.
indicatul Liber S EM Petrila s-a înjumãtãþit În luna octombrie 2012, a luat fiinþã Sindicatul ”Orizonturi Noi”, preºedinte Cãtãlin Cenuºã ºi vicepreºedinte Cãtãlin ?erban. În ultima lunã, noul sindicat a crescut ameþitor, 250 de noi membri, plecaþi din Sindicatul Liber al EM Petrila, adicã vreo jumãtate din efectiv, condus de Ion Temneanu, ceea ce denotã cã minerii de la Petrila aºteptau de mult o
oportunitate pentru cã nu se mai regãseau de ani buni în vechiul sindicat. Noul lider al petrilenilor este ºef de sector, omul care zilnic este în sala de apel, în salopetã, care intrã în minã ºi îºi câºtigã pâinea la fel ca ceilalþi, ceea ce îi face pe oameni sã-l simtã aproape de ei, capabil sã le înþeleagã nevoile ºi sã acþioneze pe linie sindicalã. La adunarea generalã, care a avut loc sâmbãtã, la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt”, s-au ales liderii de sectoare, printre invitaþi s-au aflat directorul Minei Petrila Constantin Jujan, preºedintele LSMVJ Zoltan Lakataº, preºedintele Sindicatului Minerilor ”Libertatea 2008” Livezeni – Sandu Daniel, Radu Voinea - preºedinte Sindicat ”Vulturul Negru”. Toþi le-au promis noilor sindicaliºti sprijinul, i-au felicitat pentru curaj ca exerciþiu democratic, iar Lakataº le-a transmis mesaje de susþinere de la celelalte sindicate de la minele din Valea Jiului, neafiliate la Muntele, dar ºi de la preºedintele
V
Ileana FIRÞULESCU Margareta Burduf, o femeie cu mintea extrem
de ordonatã, ºi ca orice matematician (economist – n.n.), este o romanticã incurabilã, a þinut cu tot
dinadinsul ca Organizaþia de Femei PSD Petroºani sã marcheze 163 de ani de la naºterea poetului naþional, Mihai Eminescu. Profunzimea poeziilor de dragoste a fost reliefatã la întâlnirea de la sfârºitul sãptãmânii, aproape fiecare participant a þinut sã recite o poezie a marelui poet ºi a altora despre
I
nvitaþi sã se rebranºeze la sistemul de termoficare. Pe avizierele mai multor imobile din municipiul Petroºani au apãrut anunþuri venite din partea celor de la societatea de termoficare. Aceºtia îi invitã pe proprietarii apartamentelor sã se rebranºeze la sistemul de termoficare în vederea aderãrii de A.D.I.
”T
emneau este ºi a fost un dictator sindical”
mare, de 2%, din tot Sindicatul Muntele ºi fãrã ruºine spune cã tot aºa va continua. Apoi deconturi pe brigãzi care nu s-au justificat – lanþuri, cleºti, cã ar fi construit drujbe, dar unde sunt? Apoi cã el schimbã directori, cã el face K-ul la Petrila… A
”Nu am învãþat nimic din ce ne-a lãsat Eminescu drept moºtenire în politicã” ii dezbateri pe marginea politicianului ºi jurnalistului politic Mihai Eminescu, la PSD Petroºani, dezbateri organizate de doamnele social democrate. Concluzia: ”nu am învãþat nimic din ce ne-a lãsat Eminescu drept moºtenire în politicã”.
A început ”racolarea” abonaþilor
Federaþiei Energetica, Ioan Pisc, care le-a lansat invitaþia de a se afilia Federaþiei pe care o conduce.
Cu aceastã ocazie, Cãtãlin Cernuºã, a motivat desprinderea din vechiul sindicat invocând lipsa de transparenþã, atitudini ºi fapte inacceptabile ale lui Temneanu. ”Cotizaþia este cea mai
Eminescul nostru, de ziceai cã te afli la un concurs de ”cele mai frumoase poezii ale poetului nepereche”. Dar pentru cã evenei-
Administratie 9
propus ca mina Petrila sã fie inundatã, noroc cã existã cei care se pricep ºi ºtiu ce au de fãcut. Sindicatul a încasat peste
2 miliarde lei ºi nu am vãzut sã facã un bilanþ la sfârºit de an, sã comunice de ce ºi pentru ce s-au cheltuit aceºti bani… Curajul dumneavoastrã este o dovadã cã Temneanu a mai distrus un sindicat, de data asta pe al lui. Temneanu este ºi a fost un dictator sindical, se crede atotputernic asupra administraþiei ºi a oamenilor. A fãcut toate demersurile sã-i schimbe, iar acum cã nu-i mai merge înceracã dosare penale pentru itimidare... Toate conturile lui Temneanu sunt bine umflate , iar liderii de la sectoare nealeºi sunt bine instruiþi, oameni de-ai lui care semneazã pentru deconturi… Cine a pus mentul se consuma la un sediu de partid, a intrat în dezbatere activitatea poetului ca politician ºi ca jurnalist politic. Textele ºi credinþele lui Eminescu au fost evocate ca fiind, încã, o realitate a vremurilor noastre. S-a constatat cã marile dorinþe ale lui
întrebãri a ieºit pe uºa din dos, s-au pensionat, dar el ºi-a suspendat contractul ºi a rãmas”- a vorbit oamenilor de la microfonul adunãrii generale, preºedintele Sindicatului ”Orizonturi Noi” de la E.M. Petrila, Cãtãlin Cenuºã. Un ropot de aplauze prelungi a fost reacþia minerilor din salã la discursul extrem de scurt al liderului Sindicatului Vulturul Negru, Radu Voina: ”Eu sunt adversarul consacrat al Sindicatului Muntele. Vã felicit pentru curaj. Aþi abolit sclavia, la Petrila”. Pe de altã parte, directorul minei, Constatin Jujan, i-a asigurat pe membrii noului sindicat cã li se vor respecta drepturile la libera exprimare, cã vor fi trataþi egal, fãrã nici un fel de discriminare cã ”voi rãmâne un partener cinstit faþã de dumneavoastrã ºi în mine veþi gãsi întotdeauna un sprijin”. Mina Petrila are noi lideri de sectoare, la adunarea de sâmbãtã fiind aleºi Vasile Ojog – sectorul I, Cornel Contea – sector II, Samir Straja – sector III, Cristian Rotaru – sector IV, Nicolae Lãzãrean – sector V, Monica Antaloaia, reprezentanta femeilor. Mihai Eminescu în pãstrarea valorilor naþionale nu au fost îndeplinite. Pentru politicianul Eminescu, membru marcant al Partidului Conservator, legea supremã în politicã era conservarea naþionalitãþii ºi întãrirea statului naþional. A fost un politician ºi un jurnalist incomod… Ca jurnalist politic, Eminescu nu a practicat jurnalismul ca pe o meserie din care sã-ºi câºtige existenþa. Articolele pe care le scria au constituit ocazia de a face cititorilor
Monika BACIU ”Având în vedere dezvoltarea sistemului centralizat de termoficare ºi necesitatea solicitãrilor pentru includerea în planul de investiþii va invitãm sã reveniþi la seriviciile noastre, având în vedere ºi faptul cã preþul energiei termice este menþinut la acelaºi nivel al anilor
precedenþi (135,40lei/Gkal) , prin sprijinul Consiliului Local al municipiului Petroºani ºi ca atare valoarea lunarã este mai scãzutã decât celelalte sisteme de furnizare de agent termic pentru încãlzire sau apã caldã”, se aratã într-un anunþ al celor de la societatea de termoficare din Petroºani.
Gropi în loc de ghiocei
D
upã o iarnã nu foarte lungã ºi care încã nu s-a încheiat, pe carosabil au rãsãrit ºi primele gropi. Dacã dupã încãlzirea vremii apãreau ghioceii, acum pe centura municipiului Petroºani, gropile sunt cele care iasã în evidenþã. Reprezentanþii administraþiei locale au demarat acþiunea ”marea plombare”, asta pentru a astupa craterele din carosabil. Monika BACIU ”E vorba despre tronsonul de pe variantã cuprins între staþiile de la OMV ºi pânã spre Piaþa Dacia. Am discutat deja cu cei care se ocupã de întreþinerea drumului, au o soluþie cu o mixturã asfalticã care
Proprietarii de locuinþe nu s-au lãsat convinºi de acest anunþ. Marea majoritate a lor au centrale pe gaz ºi spun ei cã este mai ieftin din punct de vedere financiar. ”Eu am centralã, iar la un apartament cu trei camere plãtesc gaz unde-
mite. ”În primãvarã vom face niºte reparaþii mai serioase pe tronsoanele unde au apãrut aceste gropi. Reparaþiile le vom suporta din bugetul local. Banii sunt prinºi pe bugetul de reparaþii ºi lucrãri”, a mai precizat edilul.
Problema gropilor este veche. Aceastã situaþie se întâlneºte în fiecare an dupã ce zãpada se topeºte. La starea de degradare a drumului contribuie ºi materialele antiderapante care sunt împraºtiate pe carosabil pe timpul iernii.
racordati la sistemul centralizat de termoficare, Cei mai multi abonati sunt la Petrosani, dar si aici sunt mai putin de 3.000 de apartamente beneficiare ale serviciilor asigurate de SC Termoficare SA. La Vulcan doar vreo 30% dintre apartamente mai beneficiaza de agent termic în sistem centralizat si chiar mai putini sunt cei care si platesc agentul termic. O situatie si mai drastica se înregistreaza la Lupeni, unde nici 140 de apartamente nu mai beneficiaza de serviciile societatii de interes local. Noua structura, însa, ar putea aduce beneficii si va fi, practic, o componenta a viitorului Complex Energetic Hunedoara.
Pro Urbis, un an de existenþã
F
orumul Pro Urbis de la Petroºani împlineºte un an de la înfiinþare. În acest sens, cei dina dministraþia localã se pregãtesc pentru o nouã întâlnire cu membrii comunitãþii locale, eveniment care va avea o dublã semnificaþie.
Acþiunea din cadrul acestui forum va avea loc în data de 24 ianuarie, o datã cu însemnãtate istoricã. ”În 24 ianuarie împlinim un an de zile de când am lansat aceastã platformã de discuþii, acest forum Pro Urbis. Sãrbãtorim un an de existenþã o adâncul lor binele þãrii e creºterea moralã a generaþiunii tinere ºi a generaþiunii ce va veni. Nu caut adepþi la ideea cea întâi, dar la cea de a doua sufletul meu þine ca la el însuºi” – scria Eminescu în Timpul. Pe marginea creºterii morale a tinerei generaþii,
necoaptã, cãci pentru adevãrata ºi deplina înþelegere a instituþiilor noastre de azi ne trebuie o generaþiune ce-avem de-a o creºte de-acu-nainte. Eu las lumea ca sã meargã cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din
petroºãnean. Mai mult, cei de la sistemul de termoficare încearcã din rãsputeri sã îi convingã pe foºtii abonaþi sã revinã la sistemul de termoficare centralizat. ”Menþionãm cã ºi beneficiarii altor sisteme de încãlzire se pot cupla la reþeaua noastrã ºi le pot utiliza dupã bunul plac. Orice solicitare de branºare individualã beneficiazã din partea SC Termoficare SA de manoperã zero lei pentru lucrãrile din casa scãrii”, se mai aratã în anunþ. Problema agentului termic în Valea Jiului este legata de lipsa abonatilor. Practic, oamenii stau pe un munte de huila, dar se încalzesc cum pot. Putini sunt cei care mai sunt
Monika BACIU
se pune la rece ºi alte modalitãþi. Deja sunt în teren, lucrãm deja la aceste reparaþii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Pe acest segment de drum se va turna ºi asfalt, dar asta doar în condiþiile în care vremea o per-
educaþie politicã, aºa cum îºi propusese pentru a schimba România. „Pãrerea mea individualã, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e cã politica ce se face azi în România ºi dintr-o parte ºi dintr-alta e o politicã
va la 170-200 de lei în lunile de iarnã ºi am apã caldã ºi cãldurã mereu. La ce probleme sunt la sistemul de termoficare pot rãmâne oricând fãrã apã caldã ºi cãldurã cã mereu se sparge câte o conductã. Nu îmi permit acets lucru pentru cã am ºi copil mic ºi depind de cãldurã”, spune un
ca o dorinþã de îndeplinit, lãsatã românilor sãi de Eminescu, s-au iscat vii dezbateri la întâlnirea de vineri seara de la PSD Petroºani, dezbatere care a scos la luminã chiar ºi soluþii pentru aceastã creºtere moralã a copiilor noºtri. Mai mult, s-a constatat cã doar dacã politi-
datã cu unirea Principatelor Române, în 24 ianuarie ºi va fi o ediþie mai festivã a acestui forum”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La eveniment sunt invitaþi sã participe toþi reprezentanþii forumului ºi nu numai.
cienii vor inventaria ºi vor þine cont „de calitãþile ºi defectele rasei noastre, de predispoziþiile ei psihologice”, cum spunea Eminescu, valorificând aceste calitãþi ºi predispoziþii, politica va fi eficientã ºi va situa România pe un loc onorabil. ”Se pare cã noi,
”Vor fi invitaþi ºi copii ºi elevi ºi toþi cei care vor dori sã participe la acest forum”, a mai precizat edilul. La Petroºani aceastã matrice de dialog reprezentativ s-a nãscut în ziua de aniversare a Unirii Principatelor Române, adicã în 24 ianuarie 2012. PRO URBIS Petroºani nãscut sub conceptul local de Oraºul Meu, Casa Mea poate deveni un model de parteneriat comunitar cu efecte pozitive ºi de duratã.
românii, nu am învãþat nimic din ce ne-a lãsat Eminescu drept moºtenire în politicã ºi nici nu am urmat îndemnul lui de a evolua în spirit românesc, dovadã cã suntem unde suntem” – a declarat Margareta Burduf, preºedinte Organizaþia de Femei PSD Petroºani.
8 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 ianuarie 2013
”Aþi abolit sclavia la Petrila!”
D
upã 16 ani, cutremur în Sindicatul Liber al E.M. Petrila, condus de Ion Temneanu – într-o lunã, vreo 300 de membri au pãrãsit organizaþia, dintre care 250 s-au înscris în noul sindicat ”Orizonturi noi” înfiinþat în luna octombrie 2012. Ileana FIRÞULESCU În lumea sindicalã a Vãii Jiului existã lideri care nu se lasã duºi din funcþii ºi folosesc tot felul de tertipuri pentru a ocoli pro-
cedura alegerii, determinând pe cei nemulþumiþi de prestaþia lor, de felul cum sunt reprezentaþi ºi cum le sunt apãrate drepturile, sã se organizeze în noi sindicate. Toate exploatãrile din Valea Jiului au câte douã ºi chiar trei organizaþii sindicale, doar Petrila rãmãsese cu Ion Temneanu ”unicul”. Aici au mai existat tentative de fiinþare a altui sindicat, dar oamenii s-au trezit cã sunt înprãºtiaþi pe la mina Lonea, pe la alte locuri de muncã ºi aºa s-a instituit teama de influenþa ºi cârdãºia liderului Temneanu cu unii conducãtori doritori de pace socialã.
Cum puterea îndelungatã degradeazã imaginea ºi chiar relaþiile interumane, alþi mineri s-au ridicat împotriva lui Ion Temneanu, învinuit cã face abuzuri, cã de multã
vreme nu mai þine seama de oameni, cã nu s-au mai organizat alegeri etc., etc.
indicatul Liber S EM Petrila s-a înjumãtãþit În luna octombrie 2012, a luat fiinþã Sindicatul ”Orizonturi Noi”, preºedinte Cãtãlin Cenuºã ºi vicepreºedinte Cãtãlin ?erban. În ultima lunã, noul sindicat a crescut ameþitor, 250 de noi membri, plecaþi din Sindicatul Liber al EM Petrila, adicã vreo jumãtate din efectiv, condus de Ion Temneanu, ceea ce denotã cã minerii de la Petrila aºteptau de mult o
oportunitate pentru cã nu se mai regãseau de ani buni în vechiul sindicat. Noul lider al petrilenilor este ºef de sector, omul care zilnic este în sala de apel, în salopetã, care intrã în minã ºi îºi câºtigã pâinea la fel ca ceilalþi, ceea ce îi face pe oameni sã-l simtã aproape de ei, capabil sã le înþeleagã nevoile ºi sã acþioneze pe linie sindicalã. La adunarea generalã, care a avut loc sâmbãtã, la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt”, s-au ales liderii de sectoare, printre invitaþi s-au aflat directorul Minei Petrila Constantin Jujan, preºedintele LSMVJ Zoltan Lakataº, preºedintele Sindicatului Minerilor ”Libertatea 2008” Livezeni – Sandu Daniel, Radu Voinea - preºedinte Sindicat ”Vulturul Negru”. Toþi le-au promis noilor sindicaliºti sprijinul, i-au felicitat pentru curaj ca exerciþiu democratic, iar Lakataº le-a transmis mesaje de susþinere de la celelalte sindicate de la minele din Valea Jiului, neafiliate la Muntele, dar ºi de la preºedintele
V
Ileana FIRÞULESCU Margareta Burduf, o femeie cu mintea extrem
de ordonatã, ºi ca orice matematician (economist – n.n.), este o romanticã incurabilã, a þinut cu tot
dinadinsul ca Organizaþia de Femei PSD Petroºani sã marcheze 163 de ani de la naºterea poetului naþional, Mihai Eminescu. Profunzimea poeziilor de dragoste a fost reliefatã la întâlnirea de la sfârºitul sãptãmânii, aproape fiecare participant a þinut sã recite o poezie a marelui poet ºi a altora despre
I
nvitaþi sã se rebranºeze la sistemul de termoficare. Pe avizierele mai multor imobile din municipiul Petroºani au apãrut anunþuri venite din partea celor de la societatea de termoficare. Aceºtia îi invitã pe proprietarii apartamentelor sã se rebranºeze la sistemul de termoficare în vederea aderãrii de A.D.I.
”T
emneau este ºi a fost un dictator sindical”
mare, de 2%, din tot Sindicatul Muntele ºi fãrã ruºine spune cã tot aºa va continua. Apoi deconturi pe brigãzi care nu s-au justificat – lanþuri, cleºti, cã ar fi construit drujbe, dar unde sunt? Apoi cã el schimbã directori, cã el face K-ul la Petrila… A
”Nu am învãþat nimic din ce ne-a lãsat Eminescu drept moºtenire în politicã” ii dezbateri pe marginea politicianului ºi jurnalistului politic Mihai Eminescu, la PSD Petroºani, dezbateri organizate de doamnele social democrate. Concluzia: ”nu am învãþat nimic din ce ne-a lãsat Eminescu drept moºtenire în politicã”.
A început ”racolarea” abonaþilor
Federaþiei Energetica, Ioan Pisc, care le-a lansat invitaþia de a se afilia Federaþiei pe care o conduce.
Cu aceastã ocazie, Cãtãlin Cernuºã, a motivat desprinderea din vechiul sindicat invocând lipsa de transparenþã, atitudini ºi fapte inacceptabile ale lui Temneanu. ”Cotizaþia este cea mai
Eminescul nostru, de ziceai cã te afli la un concurs de ”cele mai frumoase poezii ale poetului nepereche”. Dar pentru cã evenei-
Administratie 9
propus ca mina Petrila sã fie inundatã, noroc cã existã cei care se pricep ºi ºtiu ce au de fãcut. Sindicatul a încasat peste
2 miliarde lei ºi nu am vãzut sã facã un bilanþ la sfârºit de an, sã comunice de ce ºi pentru ce s-au cheltuit aceºti bani… Curajul dumneavoastrã este o dovadã cã Temneanu a mai distrus un sindicat, de data asta pe al lui. Temneanu este ºi a fost un dictator sindical, se crede atotputernic asupra administraþiei ºi a oamenilor. A fãcut toate demersurile sã-i schimbe, iar acum cã nu-i mai merge înceracã dosare penale pentru itimidare... Toate conturile lui Temneanu sunt bine umflate , iar liderii de la sectoare nealeºi sunt bine instruiþi, oameni de-ai lui care semneazã pentru deconturi… Cine a pus mentul se consuma la un sediu de partid, a intrat în dezbatere activitatea poetului ca politician ºi ca jurnalist politic. Textele ºi credinþele lui Eminescu au fost evocate ca fiind, încã, o realitate a vremurilor noastre. S-a constatat cã marile dorinþe ale lui
întrebãri a ieºit pe uºa din dos, s-au pensionat, dar el ºi-a suspendat contractul ºi a rãmas”- a vorbit oamenilor de la microfonul adunãrii generale, preºedintele Sindicatului ”Orizonturi Noi” de la E.M. Petrila, Cãtãlin Cenuºã. Un ropot de aplauze prelungi a fost reacþia minerilor din salã la discursul extrem de scurt al liderului Sindicatului Vulturul Negru, Radu Voina: ”Eu sunt adversarul consacrat al Sindicatului Muntele. Vã felicit pentru curaj. Aþi abolit sclavia, la Petrila”. Pe de altã parte, directorul minei, Constatin Jujan, i-a asigurat pe membrii noului sindicat cã li se vor respecta drepturile la libera exprimare, cã vor fi trataþi egal, fãrã nici un fel de discriminare cã ”voi rãmâne un partener cinstit faþã de dumneavoastrã ºi în mine veþi gãsi întotdeauna un sprijin”. Mina Petrila are noi lideri de sectoare, la adunarea de sâmbãtã fiind aleºi Vasile Ojog – sectorul I, Cornel Contea – sector II, Samir Straja – sector III, Cristian Rotaru – sector IV, Nicolae Lãzãrean – sector V, Monica Antaloaia, reprezentanta femeilor. Mihai Eminescu în pãstrarea valorilor naþionale nu au fost îndeplinite. Pentru politicianul Eminescu, membru marcant al Partidului Conservator, legea supremã în politicã era conservarea naþionalitãþii ºi întãrirea statului naþional. A fost un politician ºi un jurnalist incomod… Ca jurnalist politic, Eminescu nu a practicat jurnalismul ca pe o meserie din care sã-ºi câºtige existenþa. Articolele pe care le scria au constituit ocazia de a face cititorilor
Monika BACIU ”Având în vedere dezvoltarea sistemului centralizat de termoficare ºi necesitatea solicitãrilor pentru includerea în planul de investiþii va invitãm sã reveniþi la seriviciile noastre, având în vedere ºi faptul cã preþul energiei termice este menþinut la acelaºi nivel al anilor
precedenþi (135,40lei/Gkal) , prin sprijinul Consiliului Local al municipiului Petroºani ºi ca atare valoarea lunarã este mai scãzutã decât celelalte sisteme de furnizare de agent termic pentru încãlzire sau apã caldã”, se aratã într-un anunþ al celor de la societatea de termoficare din Petroºani.
Gropi în loc de ghiocei
D
upã o iarnã nu foarte lungã ºi care încã nu s-a încheiat, pe carosabil au rãsãrit ºi primele gropi. Dacã dupã încãlzirea vremii apãreau ghioceii, acum pe centura municipiului Petroºani, gropile sunt cele care iasã în evidenþã. Reprezentanþii administraþiei locale au demarat acþiunea ”marea plombare”, asta pentru a astupa craterele din carosabil. Monika BACIU ”E vorba despre tronsonul de pe variantã cuprins între staþiile de la OMV ºi pânã spre Piaþa Dacia. Am discutat deja cu cei care se ocupã de întreþinerea drumului, au o soluþie cu o mixturã asfalticã care
Proprietarii de locuinþe nu s-au lãsat convinºi de acest anunþ. Marea majoritate a lor au centrale pe gaz ºi spun ei cã este mai ieftin din punct de vedere financiar. ”Eu am centralã, iar la un apartament cu trei camere plãtesc gaz unde-
mite. ”În primãvarã vom face niºte reparaþii mai serioase pe tronsoanele unde au apãrut aceste gropi. Reparaþiile le vom suporta din bugetul local. Banii sunt prinºi pe bugetul de reparaþii ºi lucrãri”, a mai precizat edilul.
Problema gropilor este veche. Aceastã situaþie se întâlneºte în fiecare an dupã ce zãpada se topeºte. La starea de degradare a drumului contribuie ºi materialele antiderapante care sunt împraºtiate pe carosabil pe timpul iernii.
racordati la sistemul centralizat de termoficare, Cei mai multi abonati sunt la Petrosani, dar si aici sunt mai putin de 3.000 de apartamente beneficiare ale serviciilor asigurate de SC Termoficare SA. La Vulcan doar vreo 30% dintre apartamente mai beneficiaza de agent termic în sistem centralizat si chiar mai putini sunt cei care si platesc agentul termic. O situatie si mai drastica se înregistreaza la Lupeni, unde nici 140 de apartamente nu mai beneficiaza de serviciile societatii de interes local. Noua structura, însa, ar putea aduce beneficii si va fi, practic, o componenta a viitorului Complex Energetic Hunedoara.
Pro Urbis, un an de existenþã
F
orumul Pro Urbis de la Petroºani împlineºte un an de la înfiinþare. În acest sens, cei dina dministraþia localã se pregãtesc pentru o nouã întâlnire cu membrii comunitãþii locale, eveniment care va avea o dublã semnificaþie.
Acþiunea din cadrul acestui forum va avea loc în data de 24 ianuarie, o datã cu însemnãtate istoricã. ”În 24 ianuarie împlinim un an de zile de când am lansat aceastã platformã de discuþii, acest forum Pro Urbis. Sãrbãtorim un an de existenþã o adâncul lor binele þãrii e creºterea moralã a generaþiunii tinere ºi a generaþiunii ce va veni. Nu caut adepþi la ideea cea întâi, dar la cea de a doua sufletul meu þine ca la el însuºi” – scria Eminescu în Timpul. Pe marginea creºterii morale a tinerei generaþii,
necoaptã, cãci pentru adevãrata ºi deplina înþelegere a instituþiilor noastre de azi ne trebuie o generaþiune ce-avem de-a o creºte de-acu-nainte. Eu las lumea ca sã meargã cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din
petroºãnean. Mai mult, cei de la sistemul de termoficare încearcã din rãsputeri sã îi convingã pe foºtii abonaþi sã revinã la sistemul de termoficare centralizat. ”Menþionãm cã ºi beneficiarii altor sisteme de încãlzire se pot cupla la reþeaua noastrã ºi le pot utiliza dupã bunul plac. Orice solicitare de branºare individualã beneficiazã din partea SC Termoficare SA de manoperã zero lei pentru lucrãrile din casa scãrii”, se mai aratã în anunþ. Problema agentului termic în Valea Jiului este legata de lipsa abonatilor. Practic, oamenii stau pe un munte de huila, dar se încalzesc cum pot. Putini sunt cei care mai sunt
Monika BACIU
se pune la rece ºi alte modalitãþi. Deja sunt în teren, lucrãm deja la aceste reparaþii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Pe acest segment de drum se va turna ºi asfalt, dar asta doar în condiþiile în care vremea o per-
educaþie politicã, aºa cum îºi propusese pentru a schimba România. „Pãrerea mea individualã, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e cã politica ce se face azi în România ºi dintr-o parte ºi dintr-alta e o politicã
va la 170-200 de lei în lunile de iarnã ºi am apã caldã ºi cãldurã mereu. La ce probleme sunt la sistemul de termoficare pot rãmâne oricând fãrã apã caldã ºi cãldurã cã mereu se sparge câte o conductã. Nu îmi permit acets lucru pentru cã am ºi copil mic ºi depind de cãldurã”, spune un
ca o dorinþã de îndeplinit, lãsatã românilor sãi de Eminescu, s-au iscat vii dezbateri la întâlnirea de vineri seara de la PSD Petroºani, dezbatere care a scos la luminã chiar ºi soluþii pentru aceastã creºtere moralã a copiilor noºtri. Mai mult, s-a constatat cã doar dacã politi-
datã cu unirea Principatelor Române, în 24 ianuarie ºi va fi o ediþie mai festivã a acestui forum”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La eveniment sunt invitaþi sã participe toþi reprezentanþii forumului ºi nu numai.
cienii vor inventaria ºi vor þine cont „de calitãþile ºi defectele rasei noastre, de predispoziþiile ei psihologice”, cum spunea Eminescu, valorificând aceste calitãþi ºi predispoziþii, politica va fi eficientã ºi va situa România pe un loc onorabil. ”Se pare cã noi,
”Vor fi invitaþi ºi copii ºi elevi ºi toþi cei care vor dori sã participe la acest forum”, a mai precizat edilul. La Petroºani aceastã matrice de dialog reprezentativ s-a nãscut în ziua de aniversare a Unirii Principatelor Române, adicã în 24 ianuarie 2012. PRO URBIS Petroºani nãscut sub conceptul local de Oraºul Meu, Casa Mea poate deveni un model de parteneriat comunitar cu efecte pozitive ºi de duratã.
românii, nu am învãþat nimic din ce ne-a lãsat Eminescu drept moºtenire în politicã ºi nici nu am urmat îndemnul lui de a evolua în spirit românesc, dovadã cã suntem unde suntem” – a declarat Margareta Burduf, preºedinte Organizaþia de Femei PSD Petroºani.
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 ianuarie 2013
Deconturile pensionarilor, pânã în februarie
Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. ªi cei care primesc bonuri de cãrbune, trebuie sã treacã pe la februarie. „Pânã la 15 unitãþile miniere de acturile pensionarilor trebuiesc februarie, rog toþi pen- care aparþin. „De depuse le sediile unitãþilor sionari mineri sã-ºi semenea, rog toþi pendepunã facturile pentru sionarii sã meargã sã miniere din Valea Jiului, pânã la mijlocul lunii viitoare. Reprezentanþii decontul energiei elec- îºi ridice bonurile de trice consumate, pencãrbune, aferente anuminerilor pensionari spun cã oamenii tru ca sã se facã statis- lui 2012, iar legat de mai au timp sã ajungã cu actele tica necesarã, aºa cele pentru 2013, necesare pentru asta. încât, dupã 15 februar- pânã în iulie avem ie sã putem intra în speranþe cã le vom posesia banilor”, a primi ºi pe acelea”, a Diana MITRACHE Societatea Naþionalã declarat Ioan mai spus Hortopan. de Închideri de Mine. Hortopan, preºedintele Fiecare fost miner Periodic, pensionarii Acum ei sunt aºteptaþi Ligii Sindicatelor primeºte o cotã-parte mineri din Valea Jiului pânã la mijlocul lunii de cãrbune, cu care sunt aºteptaþi la se poate încãlzi, ori unitãþile miniere de poate deconta faccare au aparþinut, pentura la energia tertru a depune facturile micã din sistemul cu consumul de centralizat. Tot în energie electricã pe baza contractului cu care o consumã. În unitãþile miniere de baza unui protocol cu care aparþin, foºtii firma de distribuþie a mineri au subenergiei, foºtii mineri venþionat ºi costul plãtesc mai puþin penfacturilor la energia tru facturi, dupã ce o electricã, dar penpartele este subtru asta trebuie sã venþionatã de ducã la minã (minele Petrila, Paroºeni, 2013 ). facturile din Uricani ), facturile ENEL Facem precizarea cã ultimele luni. aferente consumurilor de dupã expirarea termenuÎn vederea întocmirii pânã la 31 decembrie lui menþionat, nu mai decontului final necesar 2012. putem accepta docuplãþii drepturilor cuvenite De asemenea rugãm mente spre decontare. pentru anul 2012, rugãm toþi pensionarii care nu Ne angajãm sã vã toþi pensionarii din sisºi-au ridicat bonurile de informãm în aceeaºi temul minier, beneficiari cãrbune pentru termofimanierã despre intervalul de gratuitãþi, ca cel târziu care, cuvenite pentru de timp în care se vor pânã în data de 15 februanul 2012, sã solicite efectua plãþile. arie 2013, sã prezinte eliberarea lor ºi sã le serviciilor financiar-conDirector General depunã la societãþile de tabile ale sucursalelor la ing. Dragoescu termoficare în acelaºi tercare sunt arondaþi Petru men limitã (15 februarie
F
Anunþ
HOROSCOP
Simpozionul ºtiinþific „Momente memorabile în istoria românilor 24 ianuarie 1859”
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, Asociaþia Culturalã „Casina Naþionalã” Deva ºi Cercul Militar organizeazã,joi, 24 ianuarie 2013, simpozionul ºtiinþific „Momente memorabile în istoria românilor – 24 ianuarie 1859”. Potrivit organizatorilor, evenimentul marcheazã importanþa istoricã a unirii Principatelor Române ale Moldovei ºi Þãrii Româneºti într-un singur stat, precum ºi consecinþele acestui act politic pentru dezvoltarea ulterioarã a tânãrului stat în contextul istoric intern ºi în cel european al acelor vremuri. Simpozionul ºtiinþific va avea loc la Sala Festivã a Cercului Militar. În deschiderea oficialã a simpozionului va lua cuvântul Liliana Þolaº, managerul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane ºi col. Liviu Chiriac, comandantul UM 01794 din
Deva. Lucrãrile prezentate în cadrul simpozionului, „Premisele unui vis împlinit Unirea Principatelor Române”, ºi „Ecouri ale Unirii de la 1859 în presa hunedoreanã”, sunt prezentate de dr. Adela Herban ºi Daniel Iancu, specialiºti ai muzeului devean.
Angajãri SC Piroº Security Angajeazã agenþi de pazã pentru localitãþile Lupeni, Vulcan, Uricani, Petroºani ºi Petrila. Deþinãtorii atestatului ºi permis de conducere cat. B reprezintã un avantaj. Persoanã de contact: 0769005714, 0728451036.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
22 ianuarie 2013
Este foarte posibil sã fie nevoie sã revii asupra unor lucrãri pe care le-ai considerat finalizate, dar care se vor dovedi a nu fi întru totul. Programul pentru aceastã zi va fi foarte plin ºi nu vei putea lãsa nimic pe planul al doilea.
Te confrunþi cu tot felul de situaþii stresante, dar din fericire vei reuºi sã gãseºti rezolvãri convenabile. Oricum, proiectele tale pot fi puse în practicã. În cazul în care doreºti sã semnezi un contract, sã obþii o aprobare, ºansa îþi va surâde.
Eºti cam irascibil ºi din acest motiv ai putea greºi cu uºurinþã în deciziile legate de activitãþile în care eºti angrenat. Atenþie, cãci impulsivitatea te poate determina sã faci gesturi pe care ulterior le vei regreta. Te vei bucura de simpatia persoanelor de sex opus.
Dovedeºti o bunã robusteþe fizicã, ceea ce te va ajuta în tot ce doreºti sã întreprinzi. În plus, optimismul de care dai dovadã va avea efecte pozitive asupra stãrii generale. Din punct de vedere mental, eºti cam împrãºtiat.
Proiectele pentru timpul liber fãcute în compania fiinþei iubite vor înregistra unele modificãri, ceea ce ar putea genera discuþii în contradictoriu. Este posibil ca partenerul de suflet sã aibã parte de un câºtig material. Nu este un moment favorabil.
Implicarea în activitãþi intelectuale îþi va permite sã te remarci. La slujbã reuºeºti sã fii eficient, ceea ce te-ar putea ajuta sã-þi îmbunãtãþeºti situaþia financiarã. Relaþia cu partenerul de viaþã va fi ceva mai agitatã ºi nu este cazul sã te implici în discuþii.
Chestiunile sentimentale vor fi deosebit de importante pentru tine în aceastã zi. Relaþia cu persoanele de sex opus se va îmbunãtãþi ºi te vei bucura de aprecierea acestora. Profitã de aceastã conjuncturã pentru a-þi consolida relaþia cu fiinþa iubitã.
Ar trebui sã-þi faci cu atenþie programul pentru aceastã zi ºi sã nu te implici în activitãþi care sã te suprasolicite, mai ales din punct de vedere fizic. Va trebui sã îþi gãseºti ceva mai mult timp pentru odihnã. Fii cât se poate de atent cu sãnãtatea.
Nu este exclus ca o rudã apropiatã sã aibã o intervenþie ce ar putea genera neînþelegeri în relaþia ta cu fiinþa iubitã. N-ar fi exclus nici ca chestiunile gospodãreºti sã te împiedice sã îþi petreci timpul liber în compania persoanei iubite.
Eºti irascibil ºi gata în orice moment sã îþi ieºi din fire. Evitã sã dai curs impulsivitãþii de moment care, mai mult ca sigur, te va conduce pe cãi greºite. Trateazã cu toatã seriozitatea o eventualã rãcealã! Nu este cazul sã te implici în activitãþi riscante.
Dacã pânã acum ai avut unele probleme, acestea par a-ºi gãsi rezolvarea sau mãcar se vor ameliora. Energia fizicã este mare ºi reuºeºti sã þi-o canalizezi spre scopurile prioritare. Implicarea în activitãþi sociale îþi va da ocazia sã te relaxezi.
În prima parte a zilei, cumpãraþi un obiect de valoare pentru cãmin. Partenerul de viaþã se bucurã. Sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul în ultimul moment, din cauza unei situaþii neprevãzute la locul de muncã. Petreceþi seara în familie.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 ianuarie 2013
Preºedintele CJ Ioan Mircea Moloþ ”adunã” primarii la raport
M
ircea Ioan Moloþ le cere lãmuriri primarilor. În trei localitãþi din Valea Jiului se aflã în derulare mai multe proiecte de anvergurã pentru dezvoltarea domeniilor schiabile. Este vorba de dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng, Straja ºi Pasul Vâlcan. Monika BACIU
Dacã la sfârºitul anului trecut, Guvernul a stopat finanþãrile pentru continuarea acestor lucrãri, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ dã asigurãri cã acestea vor continua însã are nevoie de o evidenþã contabilã a ceea ce s-a realizat pânã în prezent. ”În ceea ce priveºte finanþarea programului pe schi toatã lumea credea cã se va opri. Am nevoie de o situaþie exactã a lucrãrilor care s-au fãcut pânã acum pentru a solicita în continuare fonduri ca sã poatã
deveni Valea Jiului o staþiune mai atractivã decât Valea Prahovei”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJH. Potrivit datelor oficiale, anul acesta, proiectul „Schi în Romania, municipiul Petrosani” a înghitit 8,164 de milioane de lei, programul fiind în derulare. La începutul acestei luni, Guvernul a alocat 3 milioane de lei pentru continuarea proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil, asta dupa ce au fost sistate alte doua milioane de lei în toamna acestui an. Banii nu vor fi folositi, însa, pentru continuarea lucrarilor, ci
pentru plata datoriilor fata de constructor. „Banii primiti de la Guvern îi folosim pentru plata lucrarilor executate în avans de constructor”, a explicat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. La Lupeni, acolo unde functioneaza Statiunea Straja, Executivul a alocat 1,5 milioane de lei. Aici lucrarile au demarat mai tarziu decat în Parang, dar constructorul s-a miscat mai repede si fara prea multe piedici, asa ca acum putem vorbi despre o moderna telegondola deja functionala.
în P roiecte derulare Pentru Statiunea Parang proiectul este extrem de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma totala de aproape 69 de milioane de lei, însa edilii au
Stâlp de electricitate rupt, pericol iminent în Colonia Petroºani n stâlp de electricitate rupt este U motivul pentru care locuitorii unei strãzi din Petroºani se tem. Firele de curent atârnã prin gospodãriile lor. Ieri la ora prânzului, cel puþin, situaþia era la fel ca ºi în week-end. Luiza ANDRONACHE Stâlpul cu pricina a dat semne cã stã sã cadã încã de vineri seara, însã oamenii au pus o bârnã de lemn pentru a-l sprijini. Dar, firele de curent
au atârnat cel puþin douã zile prin gospodãrii ºi pe case Oamenii din zonã, de pe strada Egalitãþii, spun cã au tot chemat electricienii, însã aceºtia nu s-au prea grãbit. “ Am sunat sâmbãtã dimineaþa la ENEL ºi nu
a venit nimeni, Duminicã la fel, iar azi, luni, tot aºa, pânã la ora 12, nimeni nu a fãcut nimic ”, a declarat o femeie care locuieºte în zonã. “ Am avut mare noroc cu un vecin care a proptit stâlpul cu un lemn. Altfel, poate cãdea cuiva în cap”, a spus o alta femeie. De altfel, cablurile stau atârnate ºi pe stradã, iar pericol este unul iminent. Pentru a prezenta un material obiectiv, redacþia noastrã a luat legãtura cu reprezentanþii ENEL de la Petroºani pentru un punct de vedere oficial, însã directorul Gabriel Bora nu a dorit sã comenteze situaþia prea mult. El a afirmat însã cã echipele de electricieni vor interveni în zonã în cel mai scurt timp.
precizat ca acest program se întinde pe o perioada de 4 – 5 ani, în functie de alocatiile de la buget. Pana acum au fost finalizate lucrarile la instalatiile deproducere de zapada artificiala, adica 4 fixe si mai multe mobile, au fost montati stalpii pentru telescaunul TS 3 care face legatura între Hotel Rusu si cota 1.700 din Parang, iar instalatia a fost proiectata dupa un model preluat de municipalitatea din Petrosani din statiunea Innsbruck. În plus, au fost amenajate si partiile, pana la urma principala atractie a celor care iubesc sporturile de iarna. De asemenea, s-a avut în vedere si bazinul de apa pentru instalatiile de zapada artificiala si la instalatiile propriu – zise. Investitia privind domeniul schiabil din Parang a fost castigata de asocierea de firme formata din Kranz Eurocenter Pitesti – Acomin Cluj si
Doppelmayer Austria. Potrivit proiectului finantat de MDRT, domeniul schiabil din Parang se va întinde pe o suprafata de 150 hectare si va avea 17 partii. De asemenea, pentru acces, între Petrosani si statiunea montana Parang va fi amenajata o telegondola. În ceea ce priveste Statiunea Straja aici deja a fost finalizata telegondola care va duce, în doar 8 minute turistii de la poalele masivului direct în statiune, care va fi data în folosinta cel mai probabil joi. Are o lungime de 2,5 kilometri, are 46 de cabine a 8 locuri. Iar acesta este doar unul dintre aspectele proiectului gen-
eros finantat din fonduri guvernamentale. Sunt deja finalizate lucrarile la lacul de acumulare de 75.000 mc si, spun edilii, în munte, pentru turisti se pregateste o pasarela de 60 de metri, care sa faca trecerea dintr-o parte în alta, în zona statiei de întoarcere a telegondolei, iar în acest fel partia va putea trece pe sub acea pasarela. Proiectul prevede si un telescaun de 4 locuri, care merge din Saua Mutu pana în Vf. Straja, iar anul viitor va începe executia si la celelalte trei telescaune prevazute în proiectul a carui valoare totala este în valoare de 45 de milioane de euro.
Noua regionalizare
Regiunea V Vest pentru Hunedoara
P
ânã la urmã nu scãpãm de reorganizarea teritorialã, însã fiecare Guvern are propria viziune cu privire la aºa – numita regionalizare. Carmen COSMAN Respinsã iniþial de mulþi reprezentanþi ai clasei politice, pe motiv cã judeþele îºi vor pierde identitatea, reorganizarea teritorialã revine, din nou, în dezbatere. Prim-
ministrul Victor Ponta a anunþat deja propunerile PSD pentru noua împãrþire administrativteritorialã a României, dar discuþiile rãmân în continuare deschise ºi sunt aºteptate propuneri din partea reprezentanþilor formaþiunilor politice ºi din partea societãþii civile. Conform proiectului
lansat în dezbatere de premier, România va avea opt regiuni, dar actualele consilii judeþene nu vor fi desfiinþate. Diferenþa constã
cãtre consilierii judeþeni ºi primarii din acea regiune. De precizat cã regiunile de dezvoltare devin unitãþi administrative, noþiune juridicã ce trebuie cuprinsã de Constituþie. Judeþul Hunedoara ar urma sã facã parte in regiunea V Vest, împreunã cu Arad, Caraº – Severin nºi Timiº. Pentru ac propunerile sã fie ºi operaþionale, ele trebuie aprobate de cel puþin douã-treimi din Parlament ºi
de
în faptul cã actuale consilii vor transfera o parte din atribuþii cãtre noile entitãþi. Regiunile vor avea personalitate juridicã, vor putea angaja credite ºi pot lua decizii, în timp ce ºeful regiunii va fi ales de
opinia publicã, care urmeazã sã se pronunþe în cadrul unui Forum Constituþional. Regionalizarea ar trebuie sã fie fãcutã pânã în 2014, când se estimeazã cã noua Constituþie va fi adoptatã de Parlament ºi de populaþie prin referendum.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 ianuarie 2013
Muzeul montan, încã la stadiul de intenþie
A
nul trecut, în aceeaºi perioadã, la Petroºani se vorbea de înfiinþarea unui muzeu montan, primul de
altfel, din România, în care sã fie expuse în primul rând lucruri care au legãturã cu Valea Jiului ºi munþii Parâng.
Aceastã idee nu a fost încã aplicatã de-a întregul, pentru cã la acest moment existã doar un spaþiu ºi atât. “Noi am acordat un spaþiu celor de la Petro Aqua ºi Asociaþia Pro Parâng, în care urma sã se
Mai mulþi sãraci la Petrila
P
este 80 de petrileni vin zilnic la cantina de ajutor social a primãriei pentru a beneficia de hranã caldã. Aici, numãrul persoanelor fãrã venituri este în continuã creºtere în ultimele luni. Numãrul persoanelor fãrã venituri ºi care au nevoie de asistenþã socialã, este mai mare în estul Vãii Jiului. În ultimele luni, cei care vin la primãria Petrila pentru a solicita
ajutor sunt mai mulþi decât în urmã cu 2, 3 ani. Însã, din pãcate, pentru cã legea privind acordarea ajutoarelor sociale s-a
depoziteze acele exponate ºi care sunt practic în proprietatea asociaþiei montane cu sediul la Craiova ºi urmeazã ca anul acesta sã începem demersurile pentru a amenaja acest muzeu”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul
modificat, iar condiþiile s-au înãsprit, nu toþi pot fi ajutaþi. “Faþã de anii anterior, numãrul familiilor sau a persoanelor care se adreseazã serviciului este mai mare, iar probleme sunt mai diversificate”, a declarat Susana Heljiu, director executiv Serviciul de Asistenþã Socialã Petrila. De altfel, ºi la Petrila funcþioneazã o cantinã de ajutor social, unde zilnic vin zeci de oameni din tot oraºul pentru a primi mâncare caldã. “Limita este de 100 de raþii. În 2012, media a fost de 80 de raþii, iar în anul 2011 am avut peste 90 de raþii. Dar, oamenii vin zilnic la Cantina de Ajutor Social”, a mai spus director executiv al Serviciului de Asistenþã Socialã de la Petrila Luiza ANDRONACHE
Maya Morgenstern, pe scenã la Petroºani
D
upã ce s-a jucat pe marile scene din þarã, Maya Morgenstern vine ºi la Petroºani. Mircea Eliade ºi a sa creaþie Maitreyi va putea fi vãzutã pe viu, pe scena Casei de Culturã Ion Dulãmiþã.
Maitreyi de Mircea Eliade ajunge sã fie jucat ºi pe scena de la Petroºani. La finele lunii februarie, povestea de iubire a lui Eliade va fi interpretatã de Maya Morgenstern, Aylin Cadîr ºi Vlad Zamfirescu. Sspectacolul este unul de excepþie ºi cei care doresc îºi pot procura deja bilete. „Este adevãrat, în data de 25 februarie, pe scenã va fi primul spectacol din acest an. Este vorba despre Maitreyi, un spectacol extraordinar, cu Maya Morgenstern. Este o tulburãtoare poveste de iubire a lui Mircea Eliade ºi se va juca laora 19,00. Preþul unui bilet este 70 de lei, dar vreau sãmotivez oarecum acest cost. Practic, sunt peste 10 actori pe scenã, iar costurile cu prezenþalor aici ºi organizarea trebuiesc achitate”, Mia Albescu, diector Casa de Culturã Petroºani. Spectacolul are la bazã o dramatizare dublã, realizatã dupã romanul „Maitreyi” de Mircea Eliade, cu intervenþii din „Dragostea nu moare” de Maitreyi Devi. Este prima datã cand aceste douã puncte de vedere se întâlnesc pe o scenã de teatru, iar cei care doresc pot veni la Petroºani. Diana MITRACHE
Municipiului Petroºani. Însã, ºi înfiinþarea acestui muzeu, mai spune primarul Iacob Ridzi, nu este un lucru atât de simplu. “Nu e o chestiune simplã sã facem un muzeu. Exponatele trebuie toate cartografiate, puse,
expuse, iar spaþiul amenajat”, a mai spus primarul Petroºaniului. Totuºi, deschierea acestui muzeu nu este un lucru imposibil pânã la finalul lui 2013. Luiza ANDRONACHE
Cabinete medicale în ºcolile din Petrila
A
dministraþia localã de la Petrila vrea sã redeschisã cabinetele ºcolare, ba mai mult, numãrul acestora sã fie mai mare.
În acest sens, edilul ºef Ilie Pãducel a înaintat conducerii Ministerului Sãnãtãþii o cerere. “Am lãsat un memoriu pe care l-a preluat domnul ministru ºi în mod sigur îl va da spre analizã specialiºtilor din minister ºi vom primi un rãspuns în acest sens. Dorim sã avem cabinete, dar trebuie stabilitã o normã dupã numãrul de elev. Am cerut sã avem 3 medici generaliºti, un stomatolog ºi 6 asistente”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila La aceste cabinete ºcolare se vor adresa doar elevii, iar cheltuielile privind consultaþiile ºi tratamentul vor fi suportate direct din bugetul ministerului. Luiza ANDRONACHE