Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 288
Cronica Vãii Jiului Luni, 21 ianuarie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Senatorul Vochiþoiu, cercetat de procurorii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie
Costel Avram face, dupã douã luni, un prim bilanþ al mandatului sãu de liberal petrilean:
„Sunt sigur cã liberalii din Petrila vor renaºte, ca pasãrea Phoenix, din propria lor cenuºã!” >>> PAGINA A 5-A
Proiectul de concesiune a staþiunii Parâng aºteaptã avizul Prefecturii
P
rimãria Petroºani nu a semnat, deocamdatã, contractul de concesiune a domeniului schiabil din Parâng cãtre constructor. Existã o hotãrâre de consiliu în acest sens, dar aceasta nu a primit, încã, girul Prefecturii.
>>> PAGINA A 5-A
Durerea unor pãrinþi care îºi plâng fiul mort lângã o pozã T
V
alea Jiului parcã este blestematã sã fie în centrul atenþiei opiniei publice doar cu fapte penale. Un proaspãt ales în Senatul României din Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu PP-DD, a intrat în vizorul procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. >>> PAGINA A 3-A
A
plecat peste hotare pentru un trai mai bun, iar acum pãrinþii îi plâng moartea lângã o pozã. O familie din municipiul Lupeni trece printr-o traumã de nedescris.
>>> PAGINILE 6-7
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 ianuarie 2013
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu
16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 22:30
Observator Acces Direct Observator Observator special În puii mei Un Show Pãcãtos
National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Teleshopping 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuscrele 14:45 Billu (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Billu (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Duºmanul duºmanului meu
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Cu un pas înainte 12:00 Cu un pas înainte 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Un poliþist cu explozie întârziatã 33 1/3 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 10.000 î.Hr. 22:15 ªtirile Pro TV 22:45 Alien: Ultima ºansã 0:30 10.000 î.Hr. (r)
Prima TV 9:30 Zile de groazã (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Cu lumea-n cap (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii 18:00 Focus 18
19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Salvaþi iubirea
TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Garantat 100% (r) 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Nu pleca!
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 ianuarie 2013
Senatorul Vochiþoiu, cercetat de procurorii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie
V
alea Jiului parcã este blestematã sã fie în centrul atenþiei opiniei publice doar cu fapte penale. Un proaspãt ales în Senatul României din Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu PP-DD, a intrat în vizorul procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Marius MITRACHE Halucinant ca, la nici o lunã de când a ajuns în Senat, Vochiþoiu sã aibã deja un dosar de urmãrire penalã. Este un adevãrat record care nu cred cã va mai fi atins de alt demnitar român. Potrivit procurorului ºef al Biroul de informare publicã ºi relaþii cu presa, Ramona Bulcu, pe numele senatorului Haralambie Vochiþoiu existã deschis, la Secþia
de urmãrire penalã ºi criminalisticã din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, un dosar de urmãrire penalã. Anchetatorii nu au putut oferi mai multe amanunte legate de dosar deoarece, potrivit procurorului ºef Ramona Bulcu, procurorii sunt în faza întocmirii actelelor premergãtoare. (vezi facsimil). Haralambie Vochiþoiu pretinde cã nu ºtie abso-
Monica Iacob Ridzi ºi Mircia Muntean au renunþat la hotel
D
oar doi dintre deputaþii hunedoreni au renunþat la cazarea la hotel. În urma alegerilor parlamentare din data de 9 decembrie 2012 judeþul Hunedoara este reprezentat în Camera Deputaþilor de opt deputaþi. Monika BACIU Dintre aceºtia doar doi deputaþi au renunþat la camera de hotel ºi vor fi cazaþi în alte spaþii. Este vorba de deputatul PP-DD din Colegiul de Est Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi ºi de nou intratul în parlament Mircia Muntean. Conform unei liste, ceilalþi deputaþi ai judeþului Hunedoara au optat în continuare pentru cazare
la hotel. Printre cei înscriºi pe tabelul de la Camera Deputaþilor nu figureazã Dan Radu Ruºanu. Acesta nu deþine vreun imobil în Bucureºti, conform declaraþiei sale de avere. Un sfert dintre actualii deputaþi au solicitat pânã acum sume pentru cazarea în regim particu-
lut nimic despre niciun dosar în care sã fie cercetat de procurori. “ Nu ºtiu absolut nimic de nicio cercetare în care sã fiu implicat. Nu am nicio cercetare ºi nu am fost chemat niciunde”, ne-a declarat Vochiþoiu. Vochiþoiu, însã, dupã cum se ºtie, nu ar fi la prima întâlnire cu organele de urmãrire penalã. Prin
lar, respectiv 101 parlamentari din cei 412 membri ai Camerei Deputaþilor, însã 200 dintre aceºtia au optat pentru cazarea în regim hotelier. Camera Deputaþilor precizeazã cã 301 deputaþi ºi-au clarificat opþiunea pentru cazare, dintre care 101 au optat pentru cazarea în alte spaþii decât cele de la hotelurile care au contract cu instituþia. Astfel, aceºtia au optat pentru obþinerea a 70% din tariful minim practicat de unitãþile hoteliere, respectiv circa 133 de lei/noapte.
Ordonanþa 18/P/2001 a Parchetului Petroºani, în baza art.215 Cod Penal, numitul Vochiþoiu Haralambie a fost amendat cu suma de 300.000 lei, pentru complicitate la înºelãciune, dupã ce în cursul anului 2000, conducerea exploatãrii miniere Petrila a sesizat Poliþia Petrila cu privire la existenþa unui grup infracþional care se ocupa cu traficul biletelor de odihnã. Prin Ordonanþa 88/P/2002 a Parchetului Petroºani în baza art.85, alin.2,
Cod rutier, numitul Vochiþoiu Haralambie a primit amendã pentru conducerea pe drumurile publice a unui automobil cu numãr fals ºi amenzi la bugetul local, dar ºi de circulaþie emise la data de 14.01.2011, conform unei înºtiinþãri transmise de Serviciul Impozite si Taxe Locale. Prin Ordonanþa 686/P/2003 a Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, în baza art.288 si 291 Cod Penal, numitul Vochitoiu Haralambie a fost amen-
Gaz metan, dupã un deceniu, la Lupeni
D
e mai bine de zece ani, autoritãþile de la Lupeni cautã sã realizeze instalaþia de gaz metan în municipiu. Abia acum primarul Cornel Resmeriþã spune cã va finaliza investiþia.
dat pentru fals material în înscrisuri oficiale si uz de fals si s-a ales cu dosar penal pentru sãvârsirea acestor infractiuni. Odatã cu trecerea timpului se dovedeºte faptul cã am avut dreptate când, în campania electoralã de la sfârºitul anului trecut, atrãgeam atenþia opiniei publice asupra faptului cã Vochiþoiu nu era interesat decât sã dobândeascã imunitate parlamentarã, sã se punã la adãpost de bratul justitiei. Cu sigurantã Valea Jiului merita mai mult decât un senator penal, chiar ºi dacã era unul al...resturilor !!!
Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Investiþia va fi finalizatã mai ales la blocurile de locuinþe, pentru cã cartierele de case branºamentele se fac dupã alt sistem. „Tot ceea ce însemanã blocuri,mai mult ca sigur Lupeniul va avea gaz metan”, a mai
Diana MITRACHE Investiþia în sistemul de alimentare cu gaz metan rãmâne una dintre cele mai importante, care se vor derula în acest an. Asta cu atât mai mult cu cât an de an, de cel puþin un deceniu, administraþia a cãutat soluþiile financiare pentru finaliza lucrãrile.
Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã susþine cã în acest an va reuºi sã finalizeze branºamentele. „În acest an, ce ne intereseazã foarte mult e terminarea lucrãrilor la gazul metan în oraº. Noi ne-am ocupat mereu de aceste lucrãri pânã acum ºi mai mult ca sigur îl vom duce la final în 2013. Acesta va fi anul în care vrem sã finalizãm totul”, a declarat Cornel
adãugat Cornel Resmeriþã. Pentru investiþia din acest an, care va fi ºi cea finalã, de la bugetul municipiului Lupeni va fi alocatã suma de aproximativ 2 000 000 de lei. De precizat cã lucrãrile au început aici de mai bine de 10 ani, dar abia acum se poate spune cã investiþia va fi gata.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 ianuarie 2013
Flagrant cu prostituatã minorã la Orãºtie
O
tânãrã de 17 ani a fost prinsã la Orãºtie de poliþie, chiar dupã ce a primit banii de la un client. Fata are doar 17 ani, iar acum ºi ea ºi ºoferul sunt cercetaþi pentru fapta lor. Diana MITRACHE Fapta s-a petrecut la lãsarea nopþii, iar fata a fost prinsã de o patrulã chiar când îºi satisfãcea clientul, în cabina maºinii. „La data de 17.01.2013, în jurul orei 22:25, o patrulã mixtã poliþist-jandarm, fiind în serviciul de patrulare pe strada Armatei din municipiul Orãºtie, a surprins în flagrant o minorã în vârstã de 17 ani, din Orãºtie, care întreþinea relaþii sexu-
ale în cabina unei autoutilitare cu un tânãr în vârstã de 28 ani, din judeþul Bihor, de la care a pretins
ºi primit suma de 50 de lei”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Zona este cunoscutã de cãtre ºoferii de TIR-uri pentru serviciile pe care tinerelele oferã pe marginea strãzii. Alarmant este, însã, cã vârsta celor care practicã aceastã meserie este tot mai scãzutã, iar ºoferii probabil cã nici nu au habar cã sunt minore.
Braconier prins în flagrant
U
n hunedorean de 38 de ani este acuzat de braconaj, dupã ce a fost depistat pe un fond de vânãtoare. El avea asupra sa o puºcã cu glonþ, motiv pentru care oamenii legii i-au întocmit un dosar de cercetare penalã. Diana MITRACHE Omul, de loc din Brad, Hunedoara, a plecat la vânãtoare, în week-end,
fãrã sã posede ºi autorizaþie pentru asta. Poliþia l-a gãsit pe un fond de vânãtoare, iar pentru cã nu a putut demosntra cã
respectã legea s-a ales cu dosar penal. „În data de 18.01.2013, poliþiºtii Serviciului Arme, Explozivi, Substanþe Periculoase au depistat în fondul de vânãtoare Birtin, un bãrbat de 38 de ani, din municipiul Brad, membru vânãtor ºi posesor permis de armã, având asupra sa o armã de vânãtoare cu
glonþ ºi muniþia aferentã, fãrã a poseda autorizaþie de vânãtoare. Întocmit dosar penal pentru comiterea infracþiunii de braconaj cinegetic”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Potrivit legii, pe lângã permisul de port-armã, vânãtorul avea nevoie ºi de o autorizaþie de vânãtoare, aºa încât sã poatã vânã pe respectivul fond de vânãtoare.
Mascaþii au “vizitat” Petrila
zeci de minute, primul suspect este scos din bloc ºi adus la maºinã.
oamenii “ gura casca” au stat pânã când toatã treaba s-a terminat. Printre aceºtia, un bãrbat care a spus vorbe de duh minute bune la adreeesa mascaþilor, de genul “ le arãt eu lor”. În tot acest timp, el nu a încetat sã consume bãuturi alcoolice în fata scãrii. Când suspecþii au fost scoºi din bloc ºi duºi la maºinã, el s-a
La puþin timp a fost scos ºi al doilea suspect din scara blocului. De asemenea, ºi obiectele care se presupune cã au fost furate, s-au confiscat. Printre acestea s-a putut vedea o maºinã de spãlat ºi mai multe plase cu haine. Celelate bunuri se presupune cã au fost deja vândute. ªi, ca la orice eveniemnt în cartierul lor,
arãtat recalcitrant, drept pentru care , poliþiºtii l-au arestat. În timp ce era încãtuºat, “ cetãþeanul turmentat” nu înceta sã-ºi cearã berea înapoi. “ De ce aþi aruncat berea mea? Vreau berea înapoi! Aduceþi-mi sã beau ”, strigã de zor bãrbatul care era dus cu forþa la maºina poliþiei. Cei doi suspecþi de furt au fost audiaþi ºi eliberaþi, iar acum vor fi cercetaþi în stare de libertate. Prejudiciul calculat de poliþiºti ajunge la suma de circa 6000 de lei.
V
ineri dimineata, puþin dupã ora 10, în cartierul 8 Martie din Petrila sosesc mai multe maºini de poliþie ºi una cu mascaþi de la Serviciul de Intervenþie Rapidã. Sunt vizate patru adreese dintr-un bloc rãu famat, în care periodic sunt locatari investigaþi ºi chiar arestaþi. Luiza ANDRONACHE Oamenii legii intra în scara blocului ºi „ bat” la uºile suspecþilor. La scurt timp, în cartier se duce vestea cã poliþiºtii sunt în zonã. Toþi se întreabã la cine au mai venit de data aceasta. Sunt vizate 4 locaþii. „ Avem mandate de percheziþie pentru patru adreese. Este o anchetã mai veche, care vizeazã mai multe furturi din locuinþe ºi magazine. Cãutam bunuri, printre care elecrocasnice, îmbrãcãminte sau covoare”, ne spune Ovidiu Zaharia, ºeful Poliþiei Oraºului Petrila. Verificãriile la cele patru adreese au durat peste douã ore, timp în care mascaþii au scotocit locuinþele celor patru, în cãutarea obiectelor furate. Dupã
Violatã de tatã
U
n bãrbat de 44 de ani din Hunedoara a fost arestat de poliþie, dupã ce fiica sa l-a dat pe mâna oamenilor legii. Fata a fost abuzatã vineri de tatãl sãu, dar nu a fost pentru prima datã când a fost supusã unor astfel de orori. Diana MITRACHE Minora a ajuns la poliþie vineri dimineaþã ºi acolo a povestit tot ce i s-a întâmplat. Pãrintele sãu a obligat-o ºi forþat-o sã întreþinã relaþii sexuale cu el. Dupã un control medical de specialitate, poliþiºtii au descins la locuinþa bãrbatului ºi lau arestat. „În data de 18.01.2013, în jurul
orei 11:00, la sediul Poliþiei Municipiului Hunedoara s-a prezentat o minorã în vârstã de 17 ani, din Hunedoara, care a reclamat faptul cã în data de 17.01.2013, în jurul orei 18:00, în timp ce se afla în locuinþa comunã, tatãl sãu, în vârstã de 44 ani, a obligat-o sã întreþinã relaþii sexuale cu acesta împotriva voinþei ei. De asemenea, minora le-a
declarat poliþiºtilor faptul cã tatãl sãu ar fi abuzat-o sexual în mai multe rânduri, încã de la vârsta de 8-9 ani. Minora a fost examinatã din punct de vedere medico-legal, iar în urma probatoriului administrat, suspectul a fost reþinut în cursul zilei de sâmbãtã”, a declarat
Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Tatãl incestuos ºi violator a fost prezentat judecãtorilor Tribunalului Hunedoara cu propunere de arestare preventivã sub aspectul comiterii infracþiunilor de viol ºi incest.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 ianuarie 2013 Costel Avram face, dupã douã luni, un prim bilanþ al mandatului sãu de liberal petrilean:
„Sunt sigur cã liberalii din Petrila vor renaºte, ca pasãrea Phoenix, din propria lor cenuºã!” -Domnule Costel Avram, cum se vede PNL Petrila, acum, la douã luni dupã ce aþi fost numit preºedinte interimar al organizaþiei? -Ca sã vã spun unde am ajuns ar trebui sã vã spun de unde am plecat. La alegerile locale USL-ul din Petrila a acþionat, din cauza disensiunilor dintre liderii locali, pe mâna celor trei partide care au format uniunea politicã. Acest lucru a însemnat pierderea funcþiei de primar (care ar fi fost la îndemâna Uniunii noastre dacã am fi avut un candidat comun) ºi, în consecinþã, constituirea unei alte majoritãþii în consiliul local. -Pãi dacã socotim mandatele USL-ului, obþinute separat la Petrila, avem 5 consilieri PSD, 3 consilieri PNL ºi 3 consilieri PC. Cu toate acestea, deºi USL-ul are 13 consilieri din 19, jumãtate din USL e la putere iar jumãtate în opoziþie. E o situaþie, dupã pãrerea mea, de-a dreptul absurdã... Ce pãrere aveþi despre aceastã stare de lucruri? -E, fãrã îndoialã, o constatare care se bazeazã pe cifre concrete. Adevãrul e cã, în
legislatura trecutã, liberalii au deþinut funcþia de viceprimar iar, acum, aceastã funcþie o deþine un pesedist. Adevãrul e trist pentru cã, în majoritatea ºedinþelor, constatãm cã în consiliul local singurii care mai fac opoziþie la Petrila sunt doar cei trei consilieri liberali. -Vã împãcaþi cu aceastã situaþie bizarã care cred cã nu i-ar încânta deloc, dacã ar fi informaþi, pe domnii Ponta ºi Antonescu? Vã ºtiam un politician plin de iniþiativã... -În viitorul foarte apropiat voi avea discuþii concrete ºi la obiect cu cei doi „aliaþi” din USL, liderii PSD ºi PC. Vreau sã ºtiu dacã USL-ul mai poate funcþiona la Petrila. Asta pentru cã vreau sã ºtiu exact cum vom pregãti alegerile din 2016. -Dupã cum se poate lesne observa, la Petrila, se pare cã cel mare duºman al PNL-ului este PSDul, condus de d. Bobar. Ce pãrere aveþi: e aºa sau nu e aºa? -Eu cred cã interesele PSD-ului, ca al oricãrui partid politic, ar trebui sã coincidã cu interesele
cetãþenilor. Care sunt interesele PSD-ului la Petrila? Voi constata dupã ce mã voi întâlni cu d. Bobar. Atunci voi constata, în deplinã cunoºtinþã de cauzã, dacã interesle PSD-ului petrilean sunt convergente cu cele ale liberalilor petrileni. Vrem sã ºtim, ca sã zic aºa, pe ce picior dansãm... -Apropo, acum cã am constatat cum stau relaþiile cu „aliaþii”, aº fi curios sã ºtiu cum v-au primit liberalii petrileni? -Neaºteptat de bine. Cred cã oamenii abia aºteptau sã socializeze ºi sã se punã în slujba unor idei liberale. Am avut impresia cã, pânã la venirea mea, liberalii petrileni erau într-un fel club cu circuit închis. Faptul cã am deschis, larg, uºile unui sediu, complet renovat, a fost o acþiune cu efect imediat. Redeschiderea sediului a fost prima acþiune de mare vizibilitate care s-a bucurat ºi de prezenþa preºedintelui Mircea Ioan Moloþ. Acest fapt a fost remarcat de întreaga mass media judeþeanã. Pe hârtie, liberalii petrileni erau destul de numeroºi dar, în realitate, lucrurile stãteau cu totul altfel. Era vorba doar de o masã de
manevrã care se prezenta la sediu doar când era vorba de alegeri. E vorba, desigur, de alegerile interne din partid ºi nu de alegerile locale sau generale.
membru al trupei Phoenix. Joji Kappl a fost ales, ani de-a rândul, basistul nr. 1 al þãrii. Ce alte certitudini mai existã la liberalii petrileni?
-ªi ce mãsuri aþi luat ca sã nu mai fie aºa?
-Am numit, interimar, în fruntea organizaþiilor de tineret ºi de femei. Daniel Preda e preºedinte la tineret iar consiliera Doiniþa Bãlãnesc e preºedintã la organizaþia de femei. Daniel Preda va trebui ca, pe 2 februarie a.c., sã organizeze alegeri la Tineret iar Dna Balanesc sa se organizeze ca intr-un timp scurt sa faca acelasi lucru.Am incredere in acesti doi colegi ca isi vor duce sarcinele la bun sfarsit incheindu-se cu formarea a doua organizatii puternice la nivelul Vaii jiului.
-Simplu. I-am reconfirmat doar pe cei care conducerea interimarã a considerat cã meritã sã facã parte din noua organizaþie. M-au ajutat, în aceastã operaþie, cei trei consileri locali. Acum sunt confirmaþi 78 de membri. Ei sunt membri noi în proporþie de 90%. Pe umerii lor se va clãdi noua organizaþie liberalã a Petrilei. Sunt sigur cã liberalii din Petrila vor renaºte, ca pasãrea Phoenix, din propria lor cenuºã! -Exemplul ni se pare potrivit pentru cã, la câteva strãzi distanþã, a locuit chiar un marcant
-Concret, care vi se par acþiunile cele mai spectaculoase pe care le-aþi pus în practicã, alãturi de organizaþiile de
Proiectul de concesiune a staþiunii Parâng aºteaptã avizul Prefecturii
P
rimãria Petroºani nu a semnat, deocamdatã, contractul de concesiune a domeniului schiabil din Parâng cãtre constructor. Existã o hotãrâre de consiliu în acest sens, dar aceasta nu a primit, încã, girul Prefecturii. Carmen COSMAN Trece iarna pânã când Primãria Petroºani va semna contractul de asociere cu SC Kranz Eurocenter Piteºti, prin care firma privatã sã preia în asociere domeniul schiabil din staþiunea Parâng. În 11 ianuarie, consilierii locali au adoptat o hotãrâre în acest sens, dar aceasta nu a
primit, cel puþin pânã acum, avizul Prefecturii Hunedoara. „Sperãm sã nu fie nicio problemã. La Lupeni, un proiect similar care vizeazã staþiunea Straja, a fost avizat de Prefecturã, deci nici în acest caz nu ar trebui sã fie probleme”, a declarat Marian Popescu, administratorul public al municipiului Petroºani. Dupã ce Prefectura va
aviza hotãrârea de Consiliu Local, contractul poate fi semnat de municipalitate. Kranz Eurocenter Piteºti, în asociere cu Doppelmayer Austria ºi Acomin Cluj – Napoca, executã contractul de lucrãri „Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng. Deºi s-a decontat doar o micã parte din lucrãrile deja executate, contractul merge mai departe, iar municipalitatea spune cã executantul a efectuat din fonduri proprii lucrãri de aproximativ 6 milioane de lei noi. Potrivit contractului de
tineret ºi de femei, la Petrila? -Douã acþiuni liberale au fost concepute pentru toatã Petrila: Concertul de colinde pe care l-am organizat de Crãciun, în Parcul Copiilor ºi apariþia lunarului Avântul liberal, o publicaþie pe care am distribuit-o gratuit tuturor celor interesaþi. Acest lucru l-am fãcut, n-o sã vã vinã sã credeþi, dupã ce sau terminat toate alegerile. Am vrut doar ca petrilenii sã ne cunoascã mai bine...O altã acþiune am fãcut-o doar pentru cei 78 de noi membri liberali. A fost o acþiune se socializare care s-a bucurat de un mare succes. Trecuse de miezul noptii ºi nimeni nu voia sã mai plece acasã... -Când vor fi alegerile pentru funcþia de preºedinte a organizaþiei PNL Petrila? -Interimatul meu va lua sfârºit în ziua de 1 iunie 2013. Pânã atunci voi încerca sã fac o organizaþie puternicã si nu ascund ideia de a candida la Petrila. Ambiþia mea e, ca de Ziua Copilului, Petrila sã fie cea mai tare organizaþie liberalã din Valea Jiului. E un pariu cu mine însumi ºi cu petrilenii care m-au adoptat. Pilda cu fiul rãtãcitor se pare cã s-a confirmat ºi la Petrila. Am plecat din România Mare ca sã mã regãsesc în familia celor care au fãurit România Mare. Iar liberalii petrileni m-au fãcut sã mã simt ca ºi când m-am reîntors, în sfârºit, acasã!
asociere cu CL Petroºani, toate încasãrile realizate în urma exploatãrii instalaþiilor de transport pe cablu vor fi depuse zilnic la casieria SPADPP din cadrul Primãriei Petroºani, într-un cont special. Repartizarea beneficiului se face dupã achitarea tuturor cheltuielilor generate de exploatarea domeniului schiabil. Cotele de participare la profit ºi pierdere au fost stabilite la 88, 76% Primãria Petroºani, reprezentând procentul lucrãrilor achitate cãtre Kranz Eurocenter, respectiv 11,24% societatea privatã, reprezentând procentul lucrãrilor neachitate de cãtre municipalitate.
6 Actualitate
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 ianuarie 2013
Durerea unor pãrinþi care îºi plâng fiul mort lângã o pozã
A
plecat peste hotare pentru un trai mai bun, iar acum pãrinþii îi plâng moartea lângã o pozã. O familie din municipiul Lupeni trece printr-o traumã de nedescris. Fiul lor în vârstã de doar 35 de ani a murit, iar familia nu are posibilitatea financiarã de a-l înmormânta. Motivul este acela cã bãiatul lor a decedat în urmã cu mai bine de o
lunã de zile în Spania, iar cheltuielile cu repatrierea acestuia sunt peste limita posibilitãþilor lor. Oamenii fac apel la cei cu suflet mare pentru a le întinde o mânã de ajutor. ”Copilul meu pe nume Matei Alexandru Octavian a murit în 11 decembrie în Valencia, în Spania ºi nu am posibilitãþi materiale sã-l aduc acasã. Fac apel la
oamenii de bine care mã pot ajuta sã-l îngrop ori acolo ºi sã-i fac pe urmã pomeni creºtineºti ºi pe urmã sã-i fac inmormântare creºtineascã”, spune Mãrioara Brãdãþan, mama tânãrului, cu ochii în lacrimi ºi strângând la piept o fotografie. Cheltuielile pentru repatrierea victimei sunt enorme, acestea fiind mult prea mari pentru bugetul familiei îndoliate. Pãrinþii tânãrului nu îºi permit nici sã îl înhumeze în Spania tocmai din aceastã cauzã. ”Repatrierea sau înhumarea în Spania costã între 3000 ºi 5000 de euro. Nu am posibilitatea aceasta dintr-o pensie de 740 de lei ºi 920 a-i soþului în condiþiile în care am grijã ºi de un nepoþel de 15 ani care face ºcoalã la mine ºi stã la mine, atunci nu am posibilitãþi”, mai
spune mama îndoliatã. Durerea pãrinþilor este cu atât mai mare cu cât ei nici nu ºtiu cu exactitate ce i s-a întâmplat bãiatului lor, care aparent ducea o viaþã liniºtitã la mii de kilometri distanþã de ei.
”Bãiatul meu cred cã a fãcut o cãdere psihicã. Conform certificatului de constatare. Am fãcut eforturi financiare sã merg în Valencia. A fãcut o cãdere psihicã ºi o congestie cerebralã. Unii spun cã a fost o
sinucidere, alþii spun cã nu cã în scara blocului s-ar fi gãsit o baltã de sânge. Deci este incertã treaba. Eu neºtiind limba nu am putut sã colaborez cu alte organe care sã îmi dea relaþii”, povesteºte cu lacrimi în ochi mama bãrbatului decedat în Spania. În cazul în care persoana decedatã nu este ridicatã de la morgã, aceasta va fi înmormântatã fãrã ca familia sã ºtie într-un cimitir al sãracilor. ”Cadavrul va fi þinut ºase luni de zile, primãria îi va da un loc la cimitirul sãracilor, dar nu voi fi anunþatã sã ºtiu mãcar locul unde este înmormântat ºi ce se întâmplã. Am fãcut o adresã ºi la Ministerul de Externe, mi s-a dat un numãr de înregistrare, am fost trimisã la Consulat de unde mi s-a spus cã trebuia sã iau legãtura cu consulatul din Valencia ºi sã aºtept rãspuns. În situaþia în care la cimitirul sãracilor nu se gãseºte un loc de îngropare sau cu posibilitatea de
incinerare atunci va fi þinut vreo cinci ani de zile în care se vor face experimente pe el”, mai declarã mama îndureratã. Dacã familia nu gãseºte resursele financiare necesare pentru a-ºi aduce bãiatul acasã, existã riscul ca cei doi pãrinþi nici sã nu îl poatã plânge. Mama bãrbatului mai povesteºte cã acesta devenise foarte credincios în ultima perioadã ºi cã a þinut post îndelungat. Tot în aceastã perioadã el s-a rugat foarte mult. Dupã o
Sport periculos!
Þigara electronicã ia locul celei de contrabandã La plimbare cu sania in ce în ce mai mulþi D fumãtori îºi legatã de maºinã îndreaptã atenþia spre
C
hiar dacã în anii trecuþi poliþiºtii au împãrþit amenzi usturãtoare ºi au reþinut permisele multor ºoferi care aveau sãnii cu copii legate de maºini, fenomenul încã nu a dispãrut
COLÞUL LUI DENIS
Aºa se face cã ºi în acest an pe DN 7A, care leagã Petroºaniul de Vâlcea, sunt mulþi tineri ce au transformat ºoseaua în pârtie pentru sanie. Ca ºi în anii trecuþi ºi în acest week-end pe drumul alpin întâlneai numeroase sãnii cu tineri ce sunt tractate de autoturisme ºi coboarã cu vitezã pe drumul naþional.. “Este un act de inconºtienþã, pe un drum circulat cum este cel în cauzã ºi plin de gheaþã. Întâlneºti zeci
de copii, tineri ºi chiar adulþi pe sãnii ºi legaþi de autoturisme care coboarã în trombã pe drum ºi în curbe în care cu greu se pot strecura douã autoturisme”, spun salvamontiºtii care monitorizeazã zona montanã. Mai grav este cã pe lângã tinerii dornici de adrenalinã sunt ºi pãrinþi care-ºi pun proprii copii în pericol. Doi copilaºi aflaþi pe o sãniuþã de plastic, au fost legaþi de pãrinþi de ºi plimbaþi pe ºoseaua montanã. Pãrinþii nu au fost îngrijoraþi cã micuþii ar putea sã se rãneascã sau mai rãu sã ajungã sub roþile unei alte maºini dat fiind faptul cã drumul era circulat. În anii trecuþi aceastã distracþie a bãgat mai mulþi tineri în spital. Maximilian GÂNJU
cantitate, circa 25 de lei. Þigara funcþioneazã ºi jumãtate de an fãrã probleme dacã este întreþinutã. Garantat sticluþa cu nicotinã ajunge pentru umplerea
þigãrile electronice, dupã ce raziile repetate ale poliþiºtilor au cam lãsat piaþa neagrã fãrã tutun de contrabandã Dat fiind faptul cã pentru un pachet de þigarete cumpãrat din magazin, un fumãtor trebuie sã scoatã din buzunar circa 13 lei, o þigaretã electronicã poate fi alternativa ieftinã. Nu se comparã cu o þigarã ce are tutun însã stãpâneºte nevoia de nicotinã a unui fumãtor înrãit. Nici dacã este mai puþin nocivã decât o þigarã clasicã nu s-a stabilit cu certitudine, însã succesul ei este din
ce în ce mai mare datoritã economiei. Þigãrile electronice au prins la fumãtorii din Petroºani, mai ales dupã ce, de pe piaþã au dispãrut cele de contrabandã, iar economia financiarã este considerabilã în aceste vremuri de crizã. Cu o þigaretã electronicã, un fumãtor care are nevoie de un pachet pe zi face o economie de circa
75 la sutã din suma cheltuitã într-o lunã de zile pe tutunul clasic.
E conomie
„Un pachet care conþine tot ce trebuie, inclusiv þigara electronicã are un preþ mediu de 60 de lei. O sticluþã cu substanþã pentru alimentarea cartuºelor costã, în funcþie de
cartuºelor pe o perioadã de cel puþin douã luni. Faci calculul ºi vezi economia. Garantez cã are efecte rele mai puþine decât o þigarã obiºnuitã. Se poate fuma
Patru ape minerale recunoscute în Hunedoara
A
pe minerale din Hunedoara, recunoscute în România. Conform ordinului cu numãrul 4 din 9 ianuarie 2013, în judeþul Hunedoara sunt recunoscute mai multe ape minerale. În acest caz este vorba de apa mineralã Aqua Sara cu locul de extracþie din Boholt, apa mineralã Cezara extrasã din Bâcâia,
apa mineralã Chimindia. Locul de extracþie al acesteia este din Chimindia, o localitate aflatã în apopierea municipiului Deva. O ultimã apã mineralã din judeþul Hunedoara recunoscutã la nivel naþional este Rioba care se extrage tot de la Boholt.
I zvorul Bâcâia
Situat pe malurile vãii cu acelaºi nume, satul Bãcâia este renumit pen-
tru izvoarele sale de apã termalã feruginoasã (utilizate în tratarea afecþiunilor reumatismale) ca ºi
pentru cele de ape minerale carbogazoase (utilizate în tratarea afecþiunilor hepato-biliare ºi
searã în care a uitat sã îºi spunã rugãciunea el a fost gãsit fãrã suflare pe caldarâmul din faþa blocului în care locuia în Valencia din Spania þinând în mânã o biblie ºi o cruciuliþã de argint. Bãrbatul a plecat din þarã în anul 2000 pentru un trai mai bun, însã se pare cã dupã 13 ani departe de pãrinþi el ºi-a gãsit sfârºitul lãsând în urmã un mister, o dramã poate doar de el ºtiutã. Monika BACIU
oriunde pentru cã scoate doar abur ºi nici nu mai miroºi urât. De voie sau de nevoie au început sã se vândã ºi sunt destui clienþi mulþumiþi”, spune unul dintre vânzãtorii din Piaþa Petroºani. Pe de altã parte sunt voci care susþin cã, analize de laborator fãcute în SUA, aratã cã o þigaretã electronicã este la fel de nocivã sau chiar mai mult decât una clasicã, din cauza faptului cã în compoziþie au o substanþã cancerigenã gãsitã ºi în compoziþia antigelului auto. Testele nu au fost însã atribuite vreunui institut renumit, iar din acest motiv sunt puse pe seama corporaþiilor de tutun care înregistreazã pierderi. Cert este cã pentru fumãtorii de „electronice” din Petroºani, spre exemplu, disputa este mai puþin importantã decât economia la buzunar. Maximilian GÂNJU
intestinale). Izvoarele de apã mineralã sunt cunoscute încã de pe vremea imperiului austro-ungar, dar nu sunt menajate ºi eploatate balnear sau turistic. Satul Bãcâia e situat în apropiere de Bãile Geoagiu — staþiune balneoclimatericã cunoscutã îndeosebi pentru apele sale termale având ºi calitãþi radioactive folosite încã de pe vremea dacilor ºi romanilor sub denumirea de „Thermae Germisara” sau „Germisara cum thermis” (existã ºi dovezi arheologice în acest sens). În timpul timpul Rãscoalei lui Horea de la
1784, Bãcâia este menþionatã în documentele vremii ca loc de adunare pentru „o mare mulþime de oameni ºi numeroºi fauri, care confecþioneazã lãnci din coase”. Deºi o despart mai puþin de 30 km de drumul european DN7, Bãcâia este situatã într-o zonã extrem de liniºtitã ºi pitoreascã printre pãduri de brazi, culmi muntoase ºi dealuri domoale de la poalele. Spre nord, se vãd la care se poate ajunge numai dupã ce parcurgi , cu un peisaj încântãtor nealterat de intervenþia omului. Monika BACIU
6 Actualitate
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 ianuarie 2013
Durerea unor pãrinþi care îºi plâng fiul mort lângã o pozã
A
plecat peste hotare pentru un trai mai bun, iar acum pãrinþii îi plâng moartea lângã o pozã. O familie din municipiul Lupeni trece printr-o traumã de nedescris. Fiul lor în vârstã de doar 35 de ani a murit, iar familia nu are posibilitatea financiarã de a-l înmormânta. Motivul este acela cã bãiatul lor a decedat în urmã cu mai bine de o
lunã de zile în Spania, iar cheltuielile cu repatrierea acestuia sunt peste limita posibilitãþilor lor. Oamenii fac apel la cei cu suflet mare pentru a le întinde o mânã de ajutor. ”Copilul meu pe nume Matei Alexandru Octavian a murit în 11 decembrie în Valencia, în Spania ºi nu am posibilitãþi materiale sã-l aduc acasã. Fac apel la
oamenii de bine care mã pot ajuta sã-l îngrop ori acolo ºi sã-i fac pe urmã pomeni creºtineºti ºi pe urmã sã-i fac inmormântare creºtineascã”, spune Mãrioara Brãdãþan, mama tânãrului, cu ochii în lacrimi ºi strângând la piept o fotografie. Cheltuielile pentru repatrierea victimei sunt enorme, acestea fiind mult prea mari pentru bugetul familiei îndoliate. Pãrinþii tânãrului nu îºi permit nici sã îl înhumeze în Spania tocmai din aceastã cauzã. ”Repatrierea sau înhumarea în Spania costã între 3000 ºi 5000 de euro. Nu am posibilitatea aceasta dintr-o pensie de 740 de lei ºi 920 a-i soþului în condiþiile în care am grijã ºi de un nepoþel de 15 ani care face ºcoalã la mine ºi stã la mine, atunci nu am posibilitãþi”, mai
spune mama îndoliatã. Durerea pãrinþilor este cu atât mai mare cu cât ei nici nu ºtiu cu exactitate ce i s-a întâmplat bãiatului lor, care aparent ducea o viaþã liniºtitã la mii de kilometri distanþã de ei.
”Bãiatul meu cred cã a fãcut o cãdere psihicã. Conform certificatului de constatare. Am fãcut eforturi financiare sã merg în Valencia. A fãcut o cãdere psihicã ºi o congestie cerebralã. Unii spun cã a fost o
sinucidere, alþii spun cã nu cã în scara blocului s-ar fi gãsit o baltã de sânge. Deci este incertã treaba. Eu neºtiind limba nu am putut sã colaborez cu alte organe care sã îmi dea relaþii”, povesteºte cu lacrimi în ochi mama bãrbatului decedat în Spania. În cazul în care persoana decedatã nu este ridicatã de la morgã, aceasta va fi înmormântatã fãrã ca familia sã ºtie într-un cimitir al sãracilor. ”Cadavrul va fi þinut ºase luni de zile, primãria îi va da un loc la cimitirul sãracilor, dar nu voi fi anunþatã sã ºtiu mãcar locul unde este înmormântat ºi ce se întâmplã. Am fãcut o adresã ºi la Ministerul de Externe, mi s-a dat un numãr de înregistrare, am fost trimisã la Consulat de unde mi s-a spus cã trebuia sã iau legãtura cu consulatul din Valencia ºi sã aºtept rãspuns. În situaþia în care la cimitirul sãracilor nu se gãseºte un loc de îngropare sau cu posibilitatea de
incinerare atunci va fi þinut vreo cinci ani de zile în care se vor face experimente pe el”, mai declarã mama îndureratã. Dacã familia nu gãseºte resursele financiare necesare pentru a-ºi aduce bãiatul acasã, existã riscul ca cei doi pãrinþi nici sã nu îl poatã plânge. Mama bãrbatului mai povesteºte cã acesta devenise foarte credincios în ultima perioadã ºi cã a þinut post îndelungat. Tot în aceastã perioadã el s-a rugat foarte mult. Dupã o
Sport periculos!
Þigara electronicã ia locul celei de contrabandã La plimbare cu sania in ce în ce mai mulþi D fumãtori îºi legatã de maºinã îndreaptã atenþia spre
C
hiar dacã în anii trecuþi poliþiºtii au împãrþit amenzi usturãtoare ºi au reþinut permisele multor ºoferi care aveau sãnii cu copii legate de maºini, fenomenul încã nu a dispãrut
COLÞUL LUI DENIS
Aºa se face cã ºi în acest an pe DN 7A, care leagã Petroºaniul de Vâlcea, sunt mulþi tineri ce au transformat ºoseaua în pârtie pentru sanie. Ca ºi în anii trecuþi ºi în acest week-end pe drumul alpin întâlneai numeroase sãnii cu tineri ce sunt tractate de autoturisme ºi coboarã cu vitezã pe drumul naþional.. “Este un act de inconºtienþã, pe un drum circulat cum este cel în cauzã ºi plin de gheaþã. Întâlneºti zeci
de copii, tineri ºi chiar adulþi pe sãnii ºi legaþi de autoturisme care coboarã în trombã pe drum ºi în curbe în care cu greu se pot strecura douã autoturisme”, spun salvamontiºtii care monitorizeazã zona montanã. Mai grav este cã pe lângã tinerii dornici de adrenalinã sunt ºi pãrinþi care-ºi pun proprii copii în pericol. Doi copilaºi aflaþi pe o sãniuþã de plastic, au fost legaþi de pãrinþi de ºi plimbaþi pe ºoseaua montanã. Pãrinþii nu au fost îngrijoraþi cã micuþii ar putea sã se rãneascã sau mai rãu sã ajungã sub roþile unei alte maºini dat fiind faptul cã drumul era circulat. În anii trecuþi aceastã distracþie a bãgat mai mulþi tineri în spital. Maximilian GÂNJU
cantitate, circa 25 de lei. Þigara funcþioneazã ºi jumãtate de an fãrã probleme dacã este întreþinutã. Garantat sticluþa cu nicotinã ajunge pentru umplerea
þigãrile electronice, dupã ce raziile repetate ale poliþiºtilor au cam lãsat piaþa neagrã fãrã tutun de contrabandã Dat fiind faptul cã pentru un pachet de þigarete cumpãrat din magazin, un fumãtor trebuie sã scoatã din buzunar circa 13 lei, o þigaretã electronicã poate fi alternativa ieftinã. Nu se comparã cu o þigarã ce are tutun însã stãpâneºte nevoia de nicotinã a unui fumãtor înrãit. Nici dacã este mai puþin nocivã decât o þigarã clasicã nu s-a stabilit cu certitudine, însã succesul ei este din
ce în ce mai mare datoritã economiei. Þigãrile electronice au prins la fumãtorii din Petroºani, mai ales dupã ce, de pe piaþã au dispãrut cele de contrabandã, iar economia financiarã este considerabilã în aceste vremuri de crizã. Cu o þigaretã electronicã, un fumãtor care are nevoie de un pachet pe zi face o economie de circa
75 la sutã din suma cheltuitã într-o lunã de zile pe tutunul clasic.
E conomie
„Un pachet care conþine tot ce trebuie, inclusiv þigara electronicã are un preþ mediu de 60 de lei. O sticluþã cu substanþã pentru alimentarea cartuºelor costã, în funcþie de
cartuºelor pe o perioadã de cel puþin douã luni. Faci calculul ºi vezi economia. Garantez cã are efecte rele mai puþine decât o þigarã obiºnuitã. Se poate fuma
Patru ape minerale recunoscute în Hunedoara
A
pe minerale din Hunedoara, recunoscute în România. Conform ordinului cu numãrul 4 din 9 ianuarie 2013, în judeþul Hunedoara sunt recunoscute mai multe ape minerale. În acest caz este vorba de apa mineralã Aqua Sara cu locul de extracþie din Boholt, apa mineralã Cezara extrasã din Bâcâia,
apa mineralã Chimindia. Locul de extracþie al acesteia este din Chimindia, o localitate aflatã în apopierea municipiului Deva. O ultimã apã mineralã din judeþul Hunedoara recunoscutã la nivel naþional este Rioba care se extrage tot de la Boholt.
I zvorul Bâcâia
Situat pe malurile vãii cu acelaºi nume, satul Bãcâia este renumit pen-
tru izvoarele sale de apã termalã feruginoasã (utilizate în tratarea afecþiunilor reumatismale) ca ºi
pentru cele de ape minerale carbogazoase (utilizate în tratarea afecþiunilor hepato-biliare ºi
searã în care a uitat sã îºi spunã rugãciunea el a fost gãsit fãrã suflare pe caldarâmul din faþa blocului în care locuia în Valencia din Spania þinând în mânã o biblie ºi o cruciuliþã de argint. Bãrbatul a plecat din þarã în anul 2000 pentru un trai mai bun, însã se pare cã dupã 13 ani departe de pãrinþi el ºi-a gãsit sfârºitul lãsând în urmã un mister, o dramã poate doar de el ºtiutã. Monika BACIU
oriunde pentru cã scoate doar abur ºi nici nu mai miroºi urât. De voie sau de nevoie au început sã se vândã ºi sunt destui clienþi mulþumiþi”, spune unul dintre vânzãtorii din Piaþa Petroºani. Pe de altã parte sunt voci care susþin cã, analize de laborator fãcute în SUA, aratã cã o þigaretã electronicã este la fel de nocivã sau chiar mai mult decât una clasicã, din cauza faptului cã în compoziþie au o substanþã cancerigenã gãsitã ºi în compoziþia antigelului auto. Testele nu au fost însã atribuite vreunui institut renumit, iar din acest motiv sunt puse pe seama corporaþiilor de tutun care înregistreazã pierderi. Cert este cã pentru fumãtorii de „electronice” din Petroºani, spre exemplu, disputa este mai puþin importantã decât economia la buzunar. Maximilian GÂNJU
intestinale). Izvoarele de apã mineralã sunt cunoscute încã de pe vremea imperiului austro-ungar, dar nu sunt menajate ºi eploatate balnear sau turistic. Satul Bãcâia e situat în apropiere de Bãile Geoagiu — staþiune balneoclimatericã cunoscutã îndeosebi pentru apele sale termale având ºi calitãþi radioactive folosite încã de pe vremea dacilor ºi romanilor sub denumirea de „Thermae Germisara” sau „Germisara cum thermis” (existã ºi dovezi arheologice în acest sens). În timpul timpul Rãscoalei lui Horea de la
1784, Bãcâia este menþionatã în documentele vremii ca loc de adunare pentru „o mare mulþime de oameni ºi numeroºi fauri, care confecþioneazã lãnci din coase”. Deºi o despart mai puþin de 30 km de drumul european DN7, Bãcâia este situatã într-o zonã extrem de liniºtitã ºi pitoreascã printre pãduri de brazi, culmi muntoase ºi dealuri domoale de la poalele. Spre nord, se vãd la care se poate ajunge numai dupã ce parcurgi , cu un peisaj încântãtor nealterat de intervenþia omului. Monika BACIU
8 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 ianuarie 2013
2
007 – 2013. Aceasta este perioada pentru care reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara au structurat în urmã cu ºapte ani un plan strategic de dezvoltare al judeþului. Documentul conþine mai multe puncte prioritare ce urmau sã fie duse la îndeplinire în aceastã perioadã.
Strategia judeþului Hunedoara reprezintã documentul fundamental al Planului de Dezvoltare al judeþului, având rolul de a orienta dezvoltarea judeþului în perioada 2007 – 2013 ºi de a fundamenta accesul judeþului la Fondurile Structurale ºi de Coeziune ale Uniunii Europene. De asemenea, prioritãþile prevãzute în Strategie sunt compatibile cu domeniile de intervenþie stabilite în cadrul Programului Operaþional Regional ºi a Programelor Operaþionale Sectoriale. Aºa cum îi spune ºi în titlu, proiectele trebuie finalizate ºi fondurile accesate pânã la finele acestui an. Punctul de plecare al elaborãrii Strategiei Planului de Dezvoltare al judeþului Hunedoara, 2007-2013 îl reprezintã Strategia Planului de Dezvoltare Regionalã Vest 2007-2013, aprobat de cãtre Consiliul pentru Dezvoltare Regionalã Vest ºi transmis Ministerului Integrãrii Europene. În document au fost atinse mai multe puncte nevralgice ale judeþului.
I
nfrastructura de transport
În document s-a creionat în anul 2006, realizarea unei autostrãzi în judeþul Hunedoara. Este vorba construcþia autostrãzii Nãdlac – Arad – Timiºoara – Lugoj – Deva (coridorul IV Pan – European). O parte a acestui obiectiv a fost realizatã. Aºa se face cã în prezent ºoferii pot circula pe porþiunea de autostradã inauguratã în luna decembrie a anului trecut, între Deva ºi Simeria Veche, urmând ca apoi aceastã sã facã legãtura cu judeþul Alba. Construcþia tronsonului Deva–Orãºtie este realizatã de compania împreunã cu câteva firme asociate, costurile totale fiind estimate la 200 de milioane de euro. Licitaþia pentru realizarea proiectului a fost câºtigatã la data de , dupã con-
testarea la . Lucrãrile au demarat la 9 aprilie 2011, iar pe 21 decembrie 2012 a fost datã în folosinþã secþiunea Deva-Simeria. Tronsonul Orãºtie–Sibiu. La mijlocul lunii noiembrie 2011, a fost demarat ºantierul pentru construcþia tronsonului de autostradã dintre Orãºtie ºi Sibiu, în lungime de aproape 82 km. Acest segment a fost împãrþit în patru loturi, lucrul începând pe doar primele douã dintre acestea, în lungime de aproape 44 km. Primul lot, Orãºtie–Sebeº, a fost atribuit firmei Strabag, iar cel de-al doilea lot, Sebeº–Cunþa, a fost atribuit asocierii Straco Grup – Studio Corona Civil Engineering. Tot în planul de dezvoltare al judeþului Hunedoara, reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara au luat în discuþie ºi reabilitarea ºi modernizarea mai multor drumuri judeþene. Asta tot pentru perioada 2007 – 2013. ºi acest lucru a fost îndeplinit de cei de la CJH, instituþie prin care s-au derulat contractele. Mai mult decât atât, lucrurile nu se vor opri aici, urmând a continua ºi dupã termenul limitã, adicã dupã anul
Planuri conturate cu ani în urmã,
CJH ºi-a atins þintele pentru perioada 2007–2013 2013.
M
odernizarea infrastructurii de transport aerian de interes regional Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara au avut în vedere ºi realizarea unui aeroport regional, lângã Deva, la Sãuleºti. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Molot, a declarat în luna octombrie a anului trecut cã nu renunþa la ideea construirii unui aeroport la Sãuleºti, investiþie pe care a promis-o de mai mulþi ani. Molot susþine cã vrea sã realizeze un parteneriat public privat, iar un investitor strategic sã obþinã fondurile necesare pentru construcþia respectivã. Lucrãrile ar costa aproximativ 90 de milioane de euro. Proiectul a fost propus încã din anul 2009 de liderul liberalilor hunedoreni. Consiliul Judeþean Hunedoara deþine doar 30 de hectare din suprafaþa întreagã, de 100 de hectare, necesarã pentru punerea în practicã a proiectului unui aeroport la Sãuleºti. Mulþi proprietari de teren din zona se afla în proces pentru recuperarea
suprafeþelor. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a declarat cã oamenii vor fi despãgubiþi, dacã se va face aeroportul acolo. “Localitatea Sãuleºti este singura din judeþul Hunedoara care se preteazã la construirea unui aeroport”, a spus Mircea Molot. Preºedintele CJ Hunedoara nu a exclus posibilitatea construirii aeroportului în baza unui parteneriat public-privat, din care sã facã parte ºi Ministerul Transporturilor, ca proprietar al aerodromului de la Sãuleºti ºi al unei suprafeþe de teren. Proiectul construcþiei aeroportului la Sãuleºti prevede ca pista sã fie lungã de 2.000 de metri, fiind necesare 100 de hectare pentru terminal ºi anexele investiþiei.
R
acordarea tuturor gospodãriilor din judeþ la reþeaua de energie electricã În strategia de dezvoltare a judeþului Hunedoara s-au mai identificat niºte obiective pentru anii 2007 – 2013. Este vorba de infrastructurã energeticã ºi racordarea tuturor gospodãriilor din judeþ la reþeaua de energie electricã. Reprezentanþii Ministerului Economiei au solicitat tuturor consiliilor judeþene ºi administraþiilor publice sã întocmeascã o listã cu satele unde nu exista electricitate. “Cu Ministerul Economiei avem o discuþie serioasã, noi nu mai avem sate neelectrificate, sunt cãtune care din cauzã cã nu sunt compacte, ci o casã
aici ºi una la zece kilometri. Eu vreau ca ei sã rãmânã acolo ºi fac tot posibilul sã beneficieze de drumuri bune ºi de luminã. În schimb dacã ar exista doar o familie în aceastã situaþie, atunci nu am mai putea spune cã e ceva rentabil sã facem aceste investiþii, dar fiecare familie merita atenþia autoritãþilor respective. Principala mea discuþie cu ministrul pe acest subiect a ºi fost purtatã. Trebuie toþi sã facem eforturi ca ºi concetãþenii noºtrii sã simtã aceste lucruri”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Molot. Potrivit unui studiu, investiþia totalã necesarã la nivelul întregii þãri pentru electrificarea a tuturor gospodãriilor este de circa 1.032 mil. lei. Costul specific mediu pe gospodãrie este de circa 11 mii lei. Menþinerea acestei situaþii este inacceptabilã din perspectiva imperativului superior de ordine publicã evocat ºi impune adoptarea de mãsuri legislative menite sã asigure cadrul optim de reglementare pentru operaþiuni de extindere a reþelelor de distribuþie în zonele izolate, care nu se pot conforma exigenþei eficienþei economice, ce ar împiedica sine die derularea unor astfel de investiþii.
arcuri industriale P ºi ecologizarea siturilor industriale
Dezvoltarea de noi afaceri prevede ºi ecologizarea unor perimeter industrial care ºi-au încetat activitatea. ºi aceastã problem se aflã pe lista de prioritãþi a Consiliului Judeþean Hunedoara pentru perioada 2007 – 2013. Astfel, deja
primele rezultate se vãd. La Cãlan are loc ecologizarea platformei industriale prin intermediul Consiliului Judeþean Hunedoara. Primul ºi cel mai mare parc industrial din þarã care se realizeazã prin ecologizarea unei platforme industriale va fi construit la Cãlan. Proiectul care vizeazã o suprafaþã totalã de 40 de hectare este angajat pe de o parte de Ministerul Dezvoltãrii ºi Turismului ca ºi finanþator ºi unitate de management, împreunã cu asocierea formatã între Consiliul Judeþean Hunedoara ºi oraºul Cãlan. Imediat de parcul va fi conturat, va avea loc o amplã campanie de promovare pentru atragerea de agenþi economici pentru ocuparea parcului. Din punct de vedere geografic, amplasamentul este unul foarte bun el fiind situat între DN 66 ºi în apropierea autostrãzii, deschizând noi oportunitãþi pentru investitorii care vor veni aici. ªi în Valea JIului se doreºte realizarea unui parc industrial, însã pânã în present niciun investitor nu ºi-a manifestat intenþia de a creea aºa ceva în zonã. Asta deºi autoritãþile locale au identificat mai multe terenuri care se preteazã pentru diferite activitãþi.
T
urismul în plinã dezvoltare
Nu de puþine ori am auzit în ultimii ani cã turismul va fi alternative la mineritul din Valea Jiului. Încet, acest lucru deja se contureazã pentru aici au loc investiþii majore în dezvoltarea domeniilor schiabile din Parâng, Straja ºi Pasul Vulcan, unde în cele ultimele douã locaþii turiºtii edja pot urca la munte cu telegondola. Drept e cã
încã mai este mult de lucru ºi mai sunt necesare foarte multe fonduri pentru ca investiþia sã fie realizatã total. Aºa se face cã printer planurile de dezvoltare a judeþului Hunedoara s-a aflat ºi dezvoltarea infrastructurii turistice. Ceea ce propune Mircea Ioan Moloþ la nivel judeþean, ºi ceea ce deja prinde contur, este înfiinþarea unui muzeu viu al judeþului Hunedoara. preºedintele instituþiei judeþene are în vedere valorificarea a cât mai multe obiective istorice de interes turistic. ”De aceea, un accent deosebit vom pune ºi pe monumentele istorice, pe cetate, pe castel, pe biserica de la Densuº, pe cele douã cetãþi Sarmizegetusa Regia ºi Ulpia, fiindcã suntem un judeþ aºa cum spuneam ºi la punctul 2 de pe ordinea de zi cu privire la înfiinþarea ansamblului folcloric porturi ºi obiceiuri arhaice care sunt frumoase ºi sunt convins cã vor avea atracþie la turiºti”, a mai precizat Moloþ. În cadrul ºedinþei de CJH din luna decembrie 2012 s-a aprobat înfiinþarea unui muzeu viu al judeþului Hunedoara. Multe aspecte pentru implementarea acestui proiect deja au fost creionate, urmând a fi puse în practicã. ”Am discutat cu domnul primar Mãrginean, dupã aprobare, în varianta în care veþi aproba studiul de fezabilitate vom trece la un parteneriat între Consiliul Local Deva ºi Consiliul Judeþean Hunedoara, Consiliul Local Deva urmând sã ne punã la dispoziþie 5 hectare de teren unde sã fie amplasat acest muzeu. Dupã discuþiile pe care le vom avea cu cei care întocmesc studiul de fezabilitate, oameni de specialitate, am avut niºte discuþii cu marea majoritate a arhitecþilor, ideea este cã din fiecare zonã etnofolcloricã sã aducem câte o locuinþã, câte o gospodãrie, casã cu ºurã cu animalul, oaia, capra, vaca ºi aºa mai departe, sã poatã sã se vadã ºi cum se mulge o caprã ºi cum se tunde o oaie ºi ºtiu eu cum se face brânza. O atracþie care e de interes ºi vedem bine pe unde existã asemenea muzee câtã lume se perindã în acele locuri”, a mai adãugat preºedintele CJH.
R
educerea poluãrii
Gropile de gunoi din Petrila, Lupeni, Aninoasa ºi
Administratie 9 alte localitãþi ale judeþului Hunedoara vor fi închise. Consiliul Judeþean Hunedoara a demarat un proiect prin care are în vedere Închiderea depozitelor urbane neconforme în cadrul Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”. Este vorba de depozitele urbane neconforme de la Aninioasa, Petrila, Lupeni, Haþeg, Cãlan, Hunedoara, Uroi-Rapoltu Mare, Orãºtie. Principalele condiþii financiare ºi modalitãþi de platã ºi/sau trimitere la dispoziþiile relevante provin de la Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) buget de stat buget local. Valoarea proiecului pentru icnhiderea acestor gropi de gunoi este de 17.520.870,00 EUR. Un proiect cincinal. La Orãºtie, Deva, Rapolt, Aninoasa ºi Vulcan mai existã încã gropi de gunoi neconforme aflate în exploatare. Judeþul Hunedoara trebuia sã aibã douã deponee ecologice la 1 ianuarie 2007. Investiþie de 40 de milioane de euro. Noul proiect demarat de Ministerul Mediului având ca beneficiar Consiliul Judeþean Hunedoara va evalua investiþiile în gestionarea deºeurilor. Potrivit lui Alexei Atudorei, deponeul regional care se va construi în judeþul Hunedoara va fi amplasat fie la Cãlan, fie în localitatea Bârcea Mare. Valoarea totalã a implementãrii sistemului de gestionare a deºeurilor se ridicã la circa 40 de milioane de euro. Groapa de gunoi de la Petrila încã funcþioneazã. Groapa de gunoi de la Petrila funcþioneazã deºi a fost închisã. Groapa de gunoi de la Petrila, ce în acte figureazã ca fiind închisã încã din anul 2007, continuã sã ardã, semn cã aici s-a continuat cu depozitarea deºeurilor ºi nu cu acoperirea acestora cu pãmânt. Hunedoara, groapa de gunoi pentru regiunea de Vest. Deºeurile din CaraºSeverin sunt transportate în judeþul nostru, adicã în judeþul Hunedoara, la Orãºtie. Motivul, pe plan local, toate depozitele au fost închise iar staþia de compactare ºi balotare, amplasatã la Reºiþa, s-a defectat. Afirmaþia a fost fãcutã, luni, de Tiberiu Pãdurean, directorul Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI) Intercom Deºeuri Caraº-
Severin. Peste 2.500 de tone de gunoaie adunate din întreg judeþul inevcinat aºteaptã sã fie transportate, de la Reºiþa la Orãºtie. Acestea ar fi trebuit sã fie prelucrate pe plan local, însã, din cauza deºeurilor neconforme, de tip moloz rezultat din demolãri ºi construcþii, mobilier, cauciucuri sau crengi ºi resturi vegetale, instalaþia nu este funcþionalã. “Acest lucru s-a întâmplat, deoarece, operatorii nu s-au conformat caietului de sarcini ºi au adus deºeuri total neconforme, aºa încât, instalaþia de compactarebalotare s-a defectat. Ca soluþie de rezervã a fost transportul deºeurilor la Centrul de valorificare-reciclare de la Orãºtie, la aceleaºi tarife ºi în aceleaºi condiþii”, a afirmat Tiberiu Pãdurean, directorul A.D.I. Intercom Deºeuri CaraºSeverin, conform Agerpress. Deocamdatã mai puþin de jumãtate din primãriile din judeþul Caraº-Severin au adus deºeurile la Orãºtie. “Singura soluþie de moment este aceea de a crea câteva staþii locale, la Moldova Nouã, Bãile Herculane, Moldova Nouã, Anina sau Oraviþa, pentru a scurtã distanþa de transport, fiindcã, aºa cum se ºtie, primãriile au probleme destule cu banii. Dacã depozitul de la Reºiþa va fi finalizat în doi ani, va fi o mare realizare”, a declarat ºi Marius Cârpean, comisar-ºef al Gãrzii de Mediu Caraº-Severin, potrivit Agerpress. Ultimele douã depozite de deºeuri care mai funcþionau în Caraº-Severin au fost închise în luna iulie. Judeþul Hunedoara, un judeþ al deºeurilor. Dacã în urmã cu ceva timp se vorbea de construirea unui deponeu ecologic pe raza oraºului Petrila, acum acest lucru nu mai este posibil pentru ca aleºii legislativului local au refuzat acest lucru. Din acest motiv, unicul deponeu ecologic din judeþ va fi construit la Barcea. Astfel, conform planului de dezvoltare al judeþului Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, prin instituþia în fruntea cãreia este ºi-a îndeplinit marea majoritatea a proiectelor propuse pentru perioada 2007 – 2013. Urmeazã însã o nouã etapã de finanþare din fonduri europene, pentru perioada 2014 – 2020. Monika BACIU
Avem terenuri, dar nu ºi investitori
Spitalul de la Petrila s-a ar putea redeschide anul acesta
S
pitalul din Petrila ar putea fi redeschis, dupã ce chiar Ministrul Sãnãtãþii a dat asigurãri în acest sens. Edil ºef de aici, Ilie Pãducel, a fost la Bucureºti sãptãmâna trecutã pentru a discuta aceastã problemã. „Am fost primit de Ministrul Eugen Nicolaescu, un om de mare omenie, care mi-a dat toate asigurãrile cã va analiza aceastã problemã ºi cã va gãsi soluþii. Eu iam explicat situaþia, iar el m-a înþeles. Spitalul se va redeschide, chiar dacã nu i se mai spune Spital, poate Centru Multifuncþional. Dar, important este cã aici sã avem cabinete de specialitate ale medicilor, iar oamenii sã se poatã trata. ªi, cel mai importantã este ca pacienþii sã poatã fi internaþi aici ”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila În prezent, pacienþii de la Petrila se trateazã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dar este incomod pentru ei. La aceastã
S
unitate sanitarã existã toate condiþiile de tratament, dar degeaba. „Eu aº fi cea mai fericitã dacã Spital s-ar deschide. Nu pot sã vã spun ce mulþumitã am fost ºi sunt de medicii de aici. Domnul doctor Tecar m-ar trata foarte bine, ºi vã spun drept, este foarte curat aici. Eu nu am vãzut aºa curãþenie, deºi am fost în multe spitale”, a declarat o pacientã. Reprezentanþii administraþiei locale de aici mai spun cã ar putea face faþã susþinerii spitalului dacã ar trece în subordinea Consiliului Local. „Bineînþeles, dacã se va redeschide, se va gãsi ºi o soluþie de finanþare, dar cât priveºte partea de funcþionare acum, noi plãtim ºi am plãtit ºi pânã în prezent utilitãþile ºi paza”, a mai spus Ilie Pãducel. De când s-a închis Spitalul de Boli Cronice de la Petrila, toþi bolnavii din oraº au trebuit sã meargã la Petroºani la tratament, lucru care a fost în nenumãrate rânduri contestat ºi exprimat ca o principalã nemulþumire a comunitãþii. Luiza ANDRONACHE
ã atragi investitori privaþi în Valea Jiului este un lucru mai dificil decât s-ar fi crezut acum câþiva ani. Mai multe spaþii stau nefolosite, pentru cã nimeni nu se intereseazã de închirierea lor. Valea Jiului se tot chinuie sã gãseascã investitori privaþi, strãini sau nu, însã toate demersurile pentru atragerea lor par în zadar. La Petroºani, deºi existã spaþii pe care s-ar putea derula investiþii, nimeni nu s-a prea interesant pânã acum de ele. Este ºi cazul terenului ecologizat de la fosta Preparaþie Livezeni. „ Acest teren este ecologizat de mai mulþi ani, dar din pãcate, pânã la acest moment, niciun investitor nu s-a interesant sã vinã aici sã investeascã”, a declarat Dorina Nitã, viceprimarul Municipiului Petroºani. Însã, aceastã situaþie este puþin ciudatã, mai ales ca vizavi de locaþia cu pricina s-au tot fãcut planuri ºi speculaþii. Finalizarea ecoogizarii a fost aºteptatã îndelung, pentru cã mai apoi lucrurile sã stagneze de ani de zile, iar terenul sã se transforme chiar într-o groapã de gunoi, care nu mai foloseºte nimãnui. De altfel, la primãria Petroºani se vorbeºte de circa un an de zile de înfiinþarea unui birou care sã se ocupe doar de gãsirea investitorilor. În prezent, serviciul funcþioneazã doar pe hârtie. “Acest serviciu a fost înfiinþat, însã momentan, persoana care a fost încadratã aici, a fost detaºatã la Muzeul Mineritului, pentru cã, se ºtie bine, ºi aici existã un deficit de personal. Ordonanþa care prevede angajarea unei persoane la 7 posturi vacante este încã în vigoare, aºa cã nu pot fi angajaþi alþi funcþionari, deocamdatã”, a mai spus Dorina Niþã. Luiza ANDRONACHE
8 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 ianuarie 2013
2
007 – 2013. Aceasta este perioada pentru care reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara au structurat în urmã cu ºapte ani un plan strategic de dezvoltare al judeþului. Documentul conþine mai multe puncte prioritare ce urmau sã fie duse la îndeplinire în aceastã perioadã.
Strategia judeþului Hunedoara reprezintã documentul fundamental al Planului de Dezvoltare al judeþului, având rolul de a orienta dezvoltarea judeþului în perioada 2007 – 2013 ºi de a fundamenta accesul judeþului la Fondurile Structurale ºi de Coeziune ale Uniunii Europene. De asemenea, prioritãþile prevãzute în Strategie sunt compatibile cu domeniile de intervenþie stabilite în cadrul Programului Operaþional Regional ºi a Programelor Operaþionale Sectoriale. Aºa cum îi spune ºi în titlu, proiectele trebuie finalizate ºi fondurile accesate pânã la finele acestui an. Punctul de plecare al elaborãrii Strategiei Planului de Dezvoltare al judeþului Hunedoara, 2007-2013 îl reprezintã Strategia Planului de Dezvoltare Regionalã Vest 2007-2013, aprobat de cãtre Consiliul pentru Dezvoltare Regionalã Vest ºi transmis Ministerului Integrãrii Europene. În document au fost atinse mai multe puncte nevralgice ale judeþului.
I
nfrastructura de transport
În document s-a creionat în anul 2006, realizarea unei autostrãzi în judeþul Hunedoara. Este vorba construcþia autostrãzii Nãdlac – Arad – Timiºoara – Lugoj – Deva (coridorul IV Pan – European). O parte a acestui obiectiv a fost realizatã. Aºa se face cã în prezent ºoferii pot circula pe porþiunea de autostradã inauguratã în luna decembrie a anului trecut, între Deva ºi Simeria Veche, urmând ca apoi aceastã sã facã legãtura cu judeþul Alba. Construcþia tronsonului Deva–Orãºtie este realizatã de compania împreunã cu câteva firme asociate, costurile totale fiind estimate la 200 de milioane de euro. Licitaþia pentru realizarea proiectului a fost câºtigatã la data de , dupã con-
testarea la . Lucrãrile au demarat la 9 aprilie 2011, iar pe 21 decembrie 2012 a fost datã în folosinþã secþiunea Deva-Simeria. Tronsonul Orãºtie–Sibiu. La mijlocul lunii noiembrie 2011, a fost demarat ºantierul pentru construcþia tronsonului de autostradã dintre Orãºtie ºi Sibiu, în lungime de aproape 82 km. Acest segment a fost împãrþit în patru loturi, lucrul începând pe doar primele douã dintre acestea, în lungime de aproape 44 km. Primul lot, Orãºtie–Sebeº, a fost atribuit firmei Strabag, iar cel de-al doilea lot, Sebeº–Cunþa, a fost atribuit asocierii Straco Grup – Studio Corona Civil Engineering. Tot în planul de dezvoltare al judeþului Hunedoara, reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara au luat în discuþie ºi reabilitarea ºi modernizarea mai multor drumuri judeþene. Asta tot pentru perioada 2007 – 2013. ºi acest lucru a fost îndeplinit de cei de la CJH, instituþie prin care s-au derulat contractele. Mai mult decât atât, lucrurile nu se vor opri aici, urmând a continua ºi dupã termenul limitã, adicã dupã anul
Planuri conturate cu ani în urmã,
CJH ºi-a atins þintele pentru perioada 2007–2013 2013.
M
odernizarea infrastructurii de transport aerian de interes regional Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara au avut în vedere ºi realizarea unui aeroport regional, lângã Deva, la Sãuleºti. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Molot, a declarat în luna octombrie a anului trecut cã nu renunþa la ideea construirii unui aeroport la Sãuleºti, investiþie pe care a promis-o de mai mulþi ani. Molot susþine cã vrea sã realizeze un parteneriat public privat, iar un investitor strategic sã obþinã fondurile necesare pentru construcþia respectivã. Lucrãrile ar costa aproximativ 90 de milioane de euro. Proiectul a fost propus încã din anul 2009 de liderul liberalilor hunedoreni. Consiliul Judeþean Hunedoara deþine doar 30 de hectare din suprafaþa întreagã, de 100 de hectare, necesarã pentru punerea în practicã a proiectului unui aeroport la Sãuleºti. Mulþi proprietari de teren din zona se afla în proces pentru recuperarea
suprafeþelor. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a declarat cã oamenii vor fi despãgubiþi, dacã se va face aeroportul acolo. “Localitatea Sãuleºti este singura din judeþul Hunedoara care se preteazã la construirea unui aeroport”, a spus Mircea Molot. Preºedintele CJ Hunedoara nu a exclus posibilitatea construirii aeroportului în baza unui parteneriat public-privat, din care sã facã parte ºi Ministerul Transporturilor, ca proprietar al aerodromului de la Sãuleºti ºi al unei suprafeþe de teren. Proiectul construcþiei aeroportului la Sãuleºti prevede ca pista sã fie lungã de 2.000 de metri, fiind necesare 100 de hectare pentru terminal ºi anexele investiþiei.
R
acordarea tuturor gospodãriilor din judeþ la reþeaua de energie electricã În strategia de dezvoltare a judeþului Hunedoara s-au mai identificat niºte obiective pentru anii 2007 – 2013. Este vorba de infrastructurã energeticã ºi racordarea tuturor gospodãriilor din judeþ la reþeaua de energie electricã. Reprezentanþii Ministerului Economiei au solicitat tuturor consiliilor judeþene ºi administraþiilor publice sã întocmeascã o listã cu satele unde nu exista electricitate. “Cu Ministerul Economiei avem o discuþie serioasã, noi nu mai avem sate neelectrificate, sunt cãtune care din cauzã cã nu sunt compacte, ci o casã
aici ºi una la zece kilometri. Eu vreau ca ei sã rãmânã acolo ºi fac tot posibilul sã beneficieze de drumuri bune ºi de luminã. În schimb dacã ar exista doar o familie în aceastã situaþie, atunci nu am mai putea spune cã e ceva rentabil sã facem aceste investiþii, dar fiecare familie merita atenþia autoritãþilor respective. Principala mea discuþie cu ministrul pe acest subiect a ºi fost purtatã. Trebuie toþi sã facem eforturi ca ºi concetãþenii noºtrii sã simtã aceste lucruri”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Molot. Potrivit unui studiu, investiþia totalã necesarã la nivelul întregii þãri pentru electrificarea a tuturor gospodãriilor este de circa 1.032 mil. lei. Costul specific mediu pe gospodãrie este de circa 11 mii lei. Menþinerea acestei situaþii este inacceptabilã din perspectiva imperativului superior de ordine publicã evocat ºi impune adoptarea de mãsuri legislative menite sã asigure cadrul optim de reglementare pentru operaþiuni de extindere a reþelelor de distribuþie în zonele izolate, care nu se pot conforma exigenþei eficienþei economice, ce ar împiedica sine die derularea unor astfel de investiþii.
arcuri industriale P ºi ecologizarea siturilor industriale
Dezvoltarea de noi afaceri prevede ºi ecologizarea unor perimeter industrial care ºi-au încetat activitatea. ºi aceastã problem se aflã pe lista de prioritãþi a Consiliului Judeþean Hunedoara pentru perioada 2007 – 2013. Astfel, deja
primele rezultate se vãd. La Cãlan are loc ecologizarea platformei industriale prin intermediul Consiliului Judeþean Hunedoara. Primul ºi cel mai mare parc industrial din þarã care se realizeazã prin ecologizarea unei platforme industriale va fi construit la Cãlan. Proiectul care vizeazã o suprafaþã totalã de 40 de hectare este angajat pe de o parte de Ministerul Dezvoltãrii ºi Turismului ca ºi finanþator ºi unitate de management, împreunã cu asocierea formatã între Consiliul Judeþean Hunedoara ºi oraºul Cãlan. Imediat de parcul va fi conturat, va avea loc o amplã campanie de promovare pentru atragerea de agenþi economici pentru ocuparea parcului. Din punct de vedere geografic, amplasamentul este unul foarte bun el fiind situat între DN 66 ºi în apropierea autostrãzii, deschizând noi oportunitãþi pentru investitorii care vor veni aici. ªi în Valea JIului se doreºte realizarea unui parc industrial, însã pânã în present niciun investitor nu ºi-a manifestat intenþia de a creea aºa ceva în zonã. Asta deºi autoritãþile locale au identificat mai multe terenuri care se preteazã pentru diferite activitãþi.
T
urismul în plinã dezvoltare
Nu de puþine ori am auzit în ultimii ani cã turismul va fi alternative la mineritul din Valea Jiului. Încet, acest lucru deja se contureazã pentru aici au loc investiþii majore în dezvoltarea domeniilor schiabile din Parâng, Straja ºi Pasul Vulcan, unde în cele ultimele douã locaþii turiºtii edja pot urca la munte cu telegondola. Drept e cã
încã mai este mult de lucru ºi mai sunt necesare foarte multe fonduri pentru ca investiþia sã fie realizatã total. Aºa se face cã printer planurile de dezvoltare a judeþului Hunedoara s-a aflat ºi dezvoltarea infrastructurii turistice. Ceea ce propune Mircea Ioan Moloþ la nivel judeþean, ºi ceea ce deja prinde contur, este înfiinþarea unui muzeu viu al judeþului Hunedoara. preºedintele instituþiei judeþene are în vedere valorificarea a cât mai multe obiective istorice de interes turistic. ”De aceea, un accent deosebit vom pune ºi pe monumentele istorice, pe cetate, pe castel, pe biserica de la Densuº, pe cele douã cetãþi Sarmizegetusa Regia ºi Ulpia, fiindcã suntem un judeþ aºa cum spuneam ºi la punctul 2 de pe ordinea de zi cu privire la înfiinþarea ansamblului folcloric porturi ºi obiceiuri arhaice care sunt frumoase ºi sunt convins cã vor avea atracþie la turiºti”, a mai precizat Moloþ. În cadrul ºedinþei de CJH din luna decembrie 2012 s-a aprobat înfiinþarea unui muzeu viu al judeþului Hunedoara. Multe aspecte pentru implementarea acestui proiect deja au fost creionate, urmând a fi puse în practicã. ”Am discutat cu domnul primar Mãrginean, dupã aprobare, în varianta în care veþi aproba studiul de fezabilitate vom trece la un parteneriat între Consiliul Local Deva ºi Consiliul Judeþean Hunedoara, Consiliul Local Deva urmând sã ne punã la dispoziþie 5 hectare de teren unde sã fie amplasat acest muzeu. Dupã discuþiile pe care le vom avea cu cei care întocmesc studiul de fezabilitate, oameni de specialitate, am avut niºte discuþii cu marea majoritate a arhitecþilor, ideea este cã din fiecare zonã etnofolcloricã sã aducem câte o locuinþã, câte o gospodãrie, casã cu ºurã cu animalul, oaia, capra, vaca ºi aºa mai departe, sã poatã sã se vadã ºi cum se mulge o caprã ºi cum se tunde o oaie ºi ºtiu eu cum se face brânza. O atracþie care e de interes ºi vedem bine pe unde existã asemenea muzee câtã lume se perindã în acele locuri”, a mai adãugat preºedintele CJH.
R
educerea poluãrii
Gropile de gunoi din Petrila, Lupeni, Aninoasa ºi
Administratie 9 alte localitãþi ale judeþului Hunedoara vor fi închise. Consiliul Judeþean Hunedoara a demarat un proiect prin care are în vedere Închiderea depozitelor urbane neconforme în cadrul Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”. Este vorba de depozitele urbane neconforme de la Aninioasa, Petrila, Lupeni, Haþeg, Cãlan, Hunedoara, Uroi-Rapoltu Mare, Orãºtie. Principalele condiþii financiare ºi modalitãþi de platã ºi/sau trimitere la dispoziþiile relevante provin de la Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) buget de stat buget local. Valoarea proiecului pentru icnhiderea acestor gropi de gunoi este de 17.520.870,00 EUR. Un proiect cincinal. La Orãºtie, Deva, Rapolt, Aninoasa ºi Vulcan mai existã încã gropi de gunoi neconforme aflate în exploatare. Judeþul Hunedoara trebuia sã aibã douã deponee ecologice la 1 ianuarie 2007. Investiþie de 40 de milioane de euro. Noul proiect demarat de Ministerul Mediului având ca beneficiar Consiliul Judeþean Hunedoara va evalua investiþiile în gestionarea deºeurilor. Potrivit lui Alexei Atudorei, deponeul regional care se va construi în judeþul Hunedoara va fi amplasat fie la Cãlan, fie în localitatea Bârcea Mare. Valoarea totalã a implementãrii sistemului de gestionare a deºeurilor se ridicã la circa 40 de milioane de euro. Groapa de gunoi de la Petrila încã funcþioneazã. Groapa de gunoi de la Petrila funcþioneazã deºi a fost închisã. Groapa de gunoi de la Petrila, ce în acte figureazã ca fiind închisã încã din anul 2007, continuã sã ardã, semn cã aici s-a continuat cu depozitarea deºeurilor ºi nu cu acoperirea acestora cu pãmânt. Hunedoara, groapa de gunoi pentru regiunea de Vest. Deºeurile din CaraºSeverin sunt transportate în judeþul nostru, adicã în judeþul Hunedoara, la Orãºtie. Motivul, pe plan local, toate depozitele au fost închise iar staþia de compactare ºi balotare, amplasatã la Reºiþa, s-a defectat. Afirmaþia a fost fãcutã, luni, de Tiberiu Pãdurean, directorul Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI) Intercom Deºeuri Caraº-
Severin. Peste 2.500 de tone de gunoaie adunate din întreg judeþul inevcinat aºteaptã sã fie transportate, de la Reºiþa la Orãºtie. Acestea ar fi trebuit sã fie prelucrate pe plan local, însã, din cauza deºeurilor neconforme, de tip moloz rezultat din demolãri ºi construcþii, mobilier, cauciucuri sau crengi ºi resturi vegetale, instalaþia nu este funcþionalã. “Acest lucru s-a întâmplat, deoarece, operatorii nu s-au conformat caietului de sarcini ºi au adus deºeuri total neconforme, aºa încât, instalaþia de compactarebalotare s-a defectat. Ca soluþie de rezervã a fost transportul deºeurilor la Centrul de valorificare-reciclare de la Orãºtie, la aceleaºi tarife ºi în aceleaºi condiþii”, a afirmat Tiberiu Pãdurean, directorul A.D.I. Intercom Deºeuri CaraºSeverin, conform Agerpress. Deocamdatã mai puþin de jumãtate din primãriile din judeþul Caraº-Severin au adus deºeurile la Orãºtie. “Singura soluþie de moment este aceea de a crea câteva staþii locale, la Moldova Nouã, Bãile Herculane, Moldova Nouã, Anina sau Oraviþa, pentru a scurtã distanþa de transport, fiindcã, aºa cum se ºtie, primãriile au probleme destule cu banii. Dacã depozitul de la Reºiþa va fi finalizat în doi ani, va fi o mare realizare”, a declarat ºi Marius Cârpean, comisar-ºef al Gãrzii de Mediu Caraº-Severin, potrivit Agerpress. Ultimele douã depozite de deºeuri care mai funcþionau în Caraº-Severin au fost închise în luna iulie. Judeþul Hunedoara, un judeþ al deºeurilor. Dacã în urmã cu ceva timp se vorbea de construirea unui deponeu ecologic pe raza oraºului Petrila, acum acest lucru nu mai este posibil pentru ca aleºii legislativului local au refuzat acest lucru. Din acest motiv, unicul deponeu ecologic din judeþ va fi construit la Barcea. Astfel, conform planului de dezvoltare al judeþului Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, prin instituþia în fruntea cãreia este ºi-a îndeplinit marea majoritatea a proiectelor propuse pentru perioada 2007 – 2013. Urmeazã însã o nouã etapã de finanþare din fonduri europene, pentru perioada 2014 – 2020. Monika BACIU
Avem terenuri, dar nu ºi investitori
Spitalul de la Petrila s-a ar putea redeschide anul acesta
S
pitalul din Petrila ar putea fi redeschis, dupã ce chiar Ministrul Sãnãtãþii a dat asigurãri în acest sens. Edil ºef de aici, Ilie Pãducel, a fost la Bucureºti sãptãmâna trecutã pentru a discuta aceastã problemã. „Am fost primit de Ministrul Eugen Nicolaescu, un om de mare omenie, care mi-a dat toate asigurãrile cã va analiza aceastã problemã ºi cã va gãsi soluþii. Eu iam explicat situaþia, iar el m-a înþeles. Spitalul se va redeschide, chiar dacã nu i se mai spune Spital, poate Centru Multifuncþional. Dar, important este cã aici sã avem cabinete de specialitate ale medicilor, iar oamenii sã se poatã trata. ªi, cel mai importantã este ca pacienþii sã poatã fi internaþi aici ”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila În prezent, pacienþii de la Petrila se trateazã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dar este incomod pentru ei. La aceastã
S
unitate sanitarã existã toate condiþiile de tratament, dar degeaba. „Eu aº fi cea mai fericitã dacã Spital s-ar deschide. Nu pot sã vã spun ce mulþumitã am fost ºi sunt de medicii de aici. Domnul doctor Tecar m-ar trata foarte bine, ºi vã spun drept, este foarte curat aici. Eu nu am vãzut aºa curãþenie, deºi am fost în multe spitale”, a declarat o pacientã. Reprezentanþii administraþiei locale de aici mai spun cã ar putea face faþã susþinerii spitalului dacã ar trece în subordinea Consiliului Local. „Bineînþeles, dacã se va redeschide, se va gãsi ºi o soluþie de finanþare, dar cât priveºte partea de funcþionare acum, noi plãtim ºi am plãtit ºi pânã în prezent utilitãþile ºi paza”, a mai spus Ilie Pãducel. De când s-a închis Spitalul de Boli Cronice de la Petrila, toþi bolnavii din oraº au trebuit sã meargã la Petroºani la tratament, lucru care a fost în nenumãrate rânduri contestat ºi exprimat ca o principalã nemulþumire a comunitãþii. Luiza ANDRONACHE
ã atragi investitori privaþi în Valea Jiului este un lucru mai dificil decât s-ar fi crezut acum câþiva ani. Mai multe spaþii stau nefolosite, pentru cã nimeni nu se intereseazã de închirierea lor. Valea Jiului se tot chinuie sã gãseascã investitori privaþi, strãini sau nu, însã toate demersurile pentru atragerea lor par în zadar. La Petroºani, deºi existã spaþii pe care s-ar putea derula investiþii, nimeni nu s-a prea interesant pânã acum de ele. Este ºi cazul terenului ecologizat de la fosta Preparaþie Livezeni. „ Acest teren este ecologizat de mai mulþi ani, dar din pãcate, pânã la acest moment, niciun investitor nu s-a interesant sã vinã aici sã investeascã”, a declarat Dorina Nitã, viceprimarul Municipiului Petroºani. Însã, aceastã situaþie este puþin ciudatã, mai ales ca vizavi de locaþia cu pricina s-au tot fãcut planuri ºi speculaþii. Finalizarea ecoogizarii a fost aºteptatã îndelung, pentru cã mai apoi lucrurile sã stagneze de ani de zile, iar terenul sã se transforme chiar într-o groapã de gunoi, care nu mai foloseºte nimãnui. De altfel, la primãria Petroºani se vorbeºte de circa un an de zile de înfiinþarea unui birou care sã se ocupe doar de gãsirea investitorilor. În prezent, serviciul funcþioneazã doar pe hârtie. “Acest serviciu a fost înfiinþat, însã momentan, persoana care a fost încadratã aici, a fost detaºatã la Muzeul Mineritului, pentru cã, se ºtie bine, ºi aici existã un deficit de personal. Ordonanþa care prevede angajarea unei persoane la 7 posturi vacante este încã în vigoare, aºa cã nu pot fi angajaþi alþi funcþionari, deocamdatã”, a mai spus Dorina Niþã. Luiza ANDRONACHE
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 ianuarie 2013
Reþeta electronicã, târ⺠- grãpiº Gripa vine, vaccinurile ba
B
inevenitã dar, încã, nepusã la punct. Dupã cum susþin medicii, în cazul reþetei electronice, s-a pornit greºit. Mai exact, aceasta a plecat la drum fãrã o pregãtire prealabilã amãnunþitã. Mircea NISTOR „Nu aº putea spune cã nu era nevoie de aºa ceva dar, din pãcate, precum o autostradã inauguratã fãrã a fi finalizate lucrãrile aºa s-a întâmplat ºi cu reþeta electronicã. În loc sã fie terminatã infrastructura i s-a dat undã verde ºi s-a pornit greºit.
Anunþ În vederea întocmirii decontului final necesar plãþii drepturilor cuvenite pentru anul 2012, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca cel târziu pânã în data de 15 februarie 2013, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi
Deocamdatã merge cum merge dar este nevoie de calculatoare, de imprimante, ºamd. Dacã un element dintre acestea nu funcþioneazã, se blocheazã tot sistemul aºa cum s-a întâmplat, deja, de mai multe ori. În principiu, reþeta electronicã ar urma sã pregãteascã
(minele Petrila, Paroºeni, Uricani ), facturile ENEL aferente consumurilor de pânã la 31 decembrie 2012. De asemenea rugãm toþi pensionarii care nu ºi-au ridicat bonurile de cãrbune pentru termoficare, cuvenite pentru anul 2012, sã solicite eliberarea lor ºi sã le depunã la societãþile de termoficare în acelaºi termen limitã (15 februarie
apariþia cardului de sãnãtate, dar întrebarea ar fi: cine va distribui acest card? Noi, medicii de familie, nu suntem de acord sã facem ºi acest lucru”, a declarat dr. Constantin Gheorghiu, vicepreºedinte Societatea Naþionalã a Medicilor de Familie filiala Judeþul Hunedoara. În ceea ce priveºte reþeta electronicã, la nivel naþional, s-a constatat cã infrastructura privind eliberarea acesteia este deficitarã mai ales în spitale. Din acest motiv, Patronatul ºi Societatea Medicilor de Familie din judeþul Hunedoara a decis sã treacã la unele mãsuri menite a sensibiliza conducerea spitalelor în ceea ce priveºte rezolvarea acestei probleme.
2013 ). Facem precizarea cã dupã expirarea termenului menþionat, nu mai putem accepta documente spre decontare. Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul de timp în care se vor efectua plãþile.
D
eºi a fost anunþatã sosirea iminentã a unei gripe devastatoare, dozele de vaccin necesare imunizãrii populaþiei lipsesc aproape cu desãvârºire. Astfel, medicii hunedoreni vor fi nevoiþi sã foloseascã vaccinurile pe care le au în dotare (sau pe care, poate, le vor primi) cu picãtura. Mircea NISTOR
„Se preconizeazã cã va veni o gripã din vest, mai exact din Statele Unite ale Americii. În ceea ce mã priveºte, eu sper sã nu se întâmple acest lucru. Nu de alta dar pânã acum am primit doar 10 doze, pe care le-am epuizat de mult, ºi am fost anunþat cã voi primi altele 30 – 40. Asta în condiþiile în care am peste 2.000 de
Angajãri SC Piroº Security Angajeazã agenþi de pazã pentru localitãþile Lupeni, Vulcan, Uricani, Petroºani ºi Petrila. Deþinãtorii atestatului ºi permis de conducere cat. B reprezintã un avantaj. Persoanã de contact: 0769005714, 0728451036.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Director General ing. Dragoescu Petru
HOROSCOP
pacienþi. Prin urmare, voi putea vaccina doar
pacienþii din grupele cu risc ridicat de contactare a gripei, respectiv bolnavii de cancer, pe cei cu afecþiuni cronice sau bãtrânii”, a spus medicul de familie Constantin Gheorghiu. Cu ajutorul celor câteva doze de vaccin pe care urmeazã a le primi medicii de familie hunedoreni, în perioada imediat urmãtoare, vor fi imunizate circa 3.000 de persoane. Ceilalþi locuitori ai judeþului ar trebui sã fie ajutaþi de Dumnezeu ºi de propriul lor sistem imunitar.
21 ianuarie 2013
Nu este momentul sã începeþi activitãþi dificile, pentru cã vã lipseºte simþul practic. Ar fi bine sã nu luaþi nici o iniþiativã la serviciu sau în afaceri. S-ar putea sã nu fiþi prea inspirat.
Primiþi o sumã importantã de la o persoanã mai în vârstã din familie ºi începeþi sã vã faceþi planuri. Ar fi bine sã nu vã pripiþi, pentru cã vã lipseºte simþul practic ºi s-ar putea sã suferiþi un eºec. Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã.
Aveþi planuri mari, în special în domeniul financiar, dar încã nu reuºiþi sã vedeþi semne încurajatoare. Aveþi mai multã rãbdare ºi munciþi mai ordonat. Ar fi bine sã acceptaþi sugestiile unei femei mai în vârstã.
Existã riscul sã luaþi decizii neinspirate. Pe plan sentimental, totul este în regulã. Acordaþi mai multã atenþie persoanei iubite. Încercaþi sã nu vã asumaþi prea multe responsabilitãþi! Riscaþi sã nu vã iasã mare lucru.
Dimineaþa sunteþi puþin confuz, motiv pentru care s-ar putea sã nu vã faceþi înþeles prea uºor. Ordonaþi-vã ideile. Dacã doriþi sã cumpãraþi ceva de valoare, nu încercaþi sã-i faceþi partenerului de viaþã o surprizã! Sfãtuiþi-vã înainte de a da banii!
Dimineaþa s-ar putea sã aveþi probleme la serviciu dacã nu reuºiþi sã vã concentraþi. Nu vã amestecaþi în bârfele celor din jur, pentru cã mai târziu riscaþi sã aveþi discuþii. Dupã-amiazã vã reveniþi. Nu este exclus sã petreceþi o searã romanticã.
Dimineaþa sunteþi foarte sensibil ºi nu vã convine nimic. Încercaþi sã depãºiþi cât mai repede aceastã stare, pentru cã vã poate afecta relaþiile cu ceilalþi! Uitaþi pânã mâine ambiþia de a va impune în faþa colegilor.
Primiþi o mânã de ajutor de unde nici nu vã aºteptaþi. Spre searã, mergeþi la prieteni ºi uitaþi de toate problemele de peste zi. Dimineaþa s-ar putea sã fiþi confuz ºi sã aveþi dificultãþi de comunicare. Nici intuiþia nu vã ajutã din cale afarã.
Deºi vã simþiþi în formã, s-ar putea sã descoperiþi cã nu prea aveþi spor ºi cã nu vã reuºeºte mai nimic. Astãzi nu prea sunteþi realist. Nu forþaþi lucrurile, pentru cã riscaþi sã provocaþi discuþii aprinse.
În prima parte a zilei sunteþi confuz ºi indispus. Nu vã asumaþi riscuri, pentru cã ºansele de reuºitã sunt minime. Dacã aveþi ocazia sã vã relaxaþi într-un fel sau altul, nu staþi pe gânduri! Ar fi bine sã vã menajaþi sãnãtatea.
Spre searã, un prieten vã dã o veste bunã cu care reuºeºte sã vã ridice moralul. Nu este o zi potrivitã pentru întâlniri cu prietenii sau pentru afaceri. Sunteþi mofturos ºi nu prea aveþi chef de vorbã. Amânaþi cumpãrãturile ºi investiþiile!
Nu este o zi favorabilã pentru investiþii ºi planuri de viitor. În schimb, relaþiile sentimentale vã oferã mari satisfacþii. Evitaþi afacerile la marginea legii, pentru cã riscaþi sã aveþi probleme! Nu neglijaþi odihna. Chiar trebuie sã vã reîncãrcaþi bateriile.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 ianuarie 2013
N
u mai mirã pe nimeni cã trãim în þara în care anormalitatea a devenit stare de normalitate, în þara în care ne sunt prezentate la televizor lecþii ºi prelegeri de cãtre persoane care au multã lipsã la cântar, în materie de moralitate ºi profesionalism. Subiectul actualului articol se referã la douã emisiuni ale TV Parâng, una din septembrie 2010 iar cea de-a doua din octombrie 2011, ambele derulate sub sigla „Oameni ºi fapte”, realizate de domnul ªtefan Nemecsek ºi având ca invitat pe directorul executiv al AJOFM HD, domnul Vasile Constantin Iorgovan Velichi (în continuare I.V) . În emisiunea din septembrie 2010 un telespectator, cunoscând venitul imens de 83 100 lei/an, respectiv 6925 lei/lunã, realizat de cãtre directorul I.V, conform propriei sale declaraþii de avere, l-a întrebat ce poate spune despre acest venit salarial. Directorul I.V l-a „lãmurit” explicându-i despre salariul pe care-l are, iar nu despre venitul salarial, afirmând cã salariul sãu net este în jur de 1900 lei/lunã dupã ce-ºi plãteºte ratele… !!! În emisiunea din
Populism ºi demagogie la TV
octombrie 2011 (între minutele 67 – 79) un telespectator a încercat sã-i aminteascã domnului I.V despre rãspunsul evaziv pe care l-a dat în septembrie 2010. Deºi realizatorul emisiunii, cu o bogatã experienþã tv, intuind cã invitatul sãu va fi pus într-o situaþie dificilã, a încercat sã-i sarã în ajutor cãutând sã limiteze intervenþia telespectatorului, care totuºi pânã la urmã printre „picãturi” a reuºit sã finalizeze câteva întrebãri pe care le-a adresat directorului I.V. ªi de aceastã datã, într-o notã evazivã ºi amestecând lucrurile, I.V vorbea despre media salarialã a angajaþilor agenþiei, lucruri de care
Femeile, aºteptate la medic
C
ancerul de col uterin claseazã România pe unul dintre locurile fruntaºe în rândul þãrilor componente ale Uniunii Europene dar ºi pe plan mondial.
Din acest motiv, toate femeile cu vârste cuprinse între 25 ºi 64 de ani au fost invitate sã se prezinte la medicul de familie, în acest an, în luna naºterii. Deocamdatã, însã, acþiunea decurge extrem de prost, numãrul celor care au fãcut acest pas fiind extrem de redus. Trebuie precizat faptul cã prezentarea femeilor la medic nu este obligatorie ºi nici nu costã vreun leu. Mir cea NISTOR
nu a fost întrebat. Totuºi, a explicat ºi despre salariul sãu arãtând cã este de 2100 lei net/lunã la care se adaugã, din fondul de stimulente, 1700 lei/lunã, iar acest aspect se poate verifica pe saitul agenþiei unde sunt menþionate cele douã componente ale venitului salarial, respectiv: venitul obþinut din salariu + fondul de stimulente. Total eronat, pentru cã în declaraþia de avere e afiºatã o singurã cifrã ce reprezintã venitul net salarial. Poate ne spune domnul director I.V despre cifra de 83 100 lei/an, sau dacã-i este mai uºor despre cifra de 6925 lei/lunã…cât reprezintã salariul ºi cât
stimulentul…numai sã nu le-ncurce! Tot I.V, în emisiunea din octombrie 2011 ne informa ºi despre pregãtirea sa declarând cã profesia de bazã este de informatician ºi cã este atestat de comisia europeanã ca manager pe servicii publice de ocupare, cã are masterat în drept administrativ ºi statutul funcþionarului public, dar ºi multe alte pregãtiri pe care din modestie nu le-a mai enumerat. Timpul majoritar am emisiunii a fost ocupat în a ne „intoxica” cu fel ºi fel de cifre, statistici, chiar a ne da ºi lecþii în mai multe domenii, lucruri care de fapt nu folosesc oamenilor care trãiesc în permanenta disperare a cãutãrii unui loc de muncã. Aceºti oameni ce nu au statut de ºomer indemnizat (dar sunt ºomeri) reprezintã ºomajul ascuns care dacã ar fi luat în calcul ar reprezenta ºomajul real, cel adevãrat. Cel mai jenant moment al emisiunii a fost atunci când I.V ne-a povestit despre o vizitã fãcutã în Germania în urmã cu patru - cinci ani când a fost invitat la „o orã de englezã care s-a transformat într-o orã psihologicã”. Partea penibilã a acestei povestiri a fost atunci când I.V a observat cã în clasa în care se
desfãºura lecþia „nu era scaun la catedrã”, atenþionând în acest sens, în limba englezã, pe un „elev german” (minutele 58 – 61 ale emisiunii), dupã care ne spunea cã „între timp a apãrut o doamnã profesoarã care avea niºte picioare, la 50 de ani ºi ceva sãraca… ca butucii”, întãrind cele spuse cu gesturi ample ºi rotunde ale mâinilor ºi degetelor. Oare Comisia Europeanã, cea care l-a atestat pe Iorgovan Velichi ca manager, ºtie cum se exprimã acesta în media despre lectorii cu care a lucrat? Ne poate spune domnul I.V câte vizite a fãcut în strãinãtate în cei opt ani ºi ceva de când este la conducerea AJOFM Hunedoara, bineînþeles scãzând ora de englezã din Germania despre care ne-a povestit?! Ce experienþe a acumulat în vizitele sale de lucru ºi instruire ºi cum le-a implementat în folosul celor fãrã loc de muncã? Cine a suportat cheltuielile deplasãrilor? Având atâta pregãtire, experienþã ºi pricepere arãtate dezinvolt în media, de ce domnul director I.V nu-ºi gãseºte de lucru în mediul privat unde ar putea obþine venituri bãneºti mult mai mari decât cele de la AJOFM ºi care nu ne-ar interesa? De ce þine atât
Actualitate 11 de mult de scaunul de director al AJOFM-ului spunând cã veniturile salariale nu sunt chiar atât de mari pentru funcþia publicã pe care o ocupã, chiar dacã acestea au atins ºi pragul de 6900 lei/lunã? PS: în seara zilei de 18.01.2013 am vizionat la TV Parâng o altã emisiune moderatã de cãtre domnul Stefan Nemecsek sub aceiaºi siglã „Oameni ºi fapte”. Deºi emisiunea ºi moderatorul au fost aceiaºi, invitatul a fost altul iar subiectul oarecum conex celorlalte emisiuni la care am fãcut referire în articol. Fãrã sã fie director la AJOFM invitatul a abordat serios multe probleme sociale printre care ºi aceea a ºomajului, a ºomerilor ºi a posibilelor soluþii de redresare economicã a Vãii, într-un alt registru ºi tipar de mentalitate comparativ cu Iorgovan Velichi. De remarcat faptul cã s-a vorbit într-un limbaj tehnic, academic, ancorat în realitate, arãtând profesionalism. Invitatul din aceea searã a fost sociologul Valentin Fulger, lector doctor la Universitatea din Petroºani, neafiliat politic (tehnocrat), care sunt sigur cã ar putea face faþã în locul directorului Iorgovan Velichi, dar viceversa nu cred cã e posibilã! Petr e LUNGOCI
Asigurarea obligatorie a locuinþelor, o mare bramburealã
L
ocuitorii Vãii Jiului nu par prea interesaþi de asigurarea locuinþelor, în ciuda faptului cã de câþiva ani de zile se tot vorbeºte despre acest lucru. ªi, în plus, de mai bine de un an funcþioneazã efectiv ºi Pool-ul de asigurare a locuinþelor împotriva dezastrelor naturale. (Pool sau PAD = înscrisul ce atestã încheierea contractului de asigurare a locuinþei, în temeiul cãruia asiguratorul se obligã sã plãteascã asiguratului despãgubiri totale sau parþiale pentru prejudiciul produs locuinþei, ca urmare a producerii riscului asigurator. ªi, tot în plus, de la începutul lunii septembrie a anului
trecut a intrat în vigoare ºi legea care prevede aplicarea de sancþiuni contravenienþilor. Respectiv celor care nu au binevoit sã-ºi asigure locuinþele împotriva dezastrelor naturale. Drept mãrturie stã procentul de doar (aproape) 10% al celor care s-au asigurat pânã acum împotriva cutremurelor, inundaþiilor, incendiilor sau alunecãrilor de teren. “Din septembrie 2012 ºi pânã acum am fãcut sub 500 de asigurãri. Lumea nu se înghesuie sã încheie aceste asigurãri care sunt obligatorii”, a precizat
reprezentantul uneia dintre firmele care fac astfel de acte. Pânã în prezent, dintre cele aproximativ 20.000 de locuinþe din Petroºani abia, aproximativ, 2.000 au fost asigurate. Dupã ce ºi termenul – limitã fixat pentru conformare a fost plimbat, ca la alba – neagra, de la o lunã la alta ºi de la un an la altul, sancþiunile contravenþionale pe care ar urma sã le achite cei care nu se încadreazã în termenul – limitã au rãmas, totuºi, în vigoare. Aici ar fi vorba despre amenzi cuprinse între 100 ºi 500 de lei, acestea fiind stabilite de cãtre fiecare primãrie, în parte. Deocamdatã, nicio primãrie din Valea Jiului nu a aplicat vreo sancþiune deºi, de la intrarea în vigoare a legii, au trecut aproape 5 luni de zile. “Am stabilit valoarea amenzilor dar, deocamdatã, nu am aplicat nicio amendã celor care nu ºi-au fãcut asigurarea obligatorie a locuinþelor”, a declarat Adrian Negoe, secretar Primãria municipiului Petroºani. Mir cea NISTOR
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 ianuarie 2013
Cetatea medievalã de la Mãlãieºti, restauratã cu fonduri europene
C
etatea medievalã de la Mãlãieºti va fi pusã în valoare cu fonduri europene. Primãria Sãlaºu de Sus a lansat licitaþia pentru promovarea proiectului „Restaurarea ºi reabilitarea funcþionalã a Cetãþii Mãlãieºti” ºi aºteaptã ofertanþii. Carmen COSMAN Cetatea Mãlãieºti va fi restauratã ºi pusã în valoare, aºa încât sã devinã
un obiectiv interesant pentru turiºti. Fondurile sunt asigurate prin Programul Operaþional Regional, pe axa
„Dezvoltarea durabilã ºi promovarea turismului”. Deja, administraþia publicã din Sãlaºu de Sus, acolo unde se aflã importantul monument medieval, a lansat pe SEAP licitaþia pentru asigurarea de servicii de promovare a proiectului „Restaurarea ºi reabilitarea funcþionalã a Cetãþii Mãlãieºti din Sãlaºu de Sus, în vederea introducerii în circuitul turistic. Un proiect în valoare de 84,336.94 lei, pentru care ofertele pot fi depuse pânã la sfârºitul acestei luni. Cetatea Mãlãieºti este situatã pe o culme micã ºi abruptã în vest, ce se aflã între valea Mãlãieºti
ºi Valea Domneascã în localitatea Mãlãieºti, comuna Sãlaºu de Sus, judeþul Hunedoara. Datele istorice aratã cã aceastã cetate a fost construitã de cãtre familia de cneji Sãrãcin, în secolul XIV. Iniþial s-a construit turnul donjon cu bazã rectangularã, cu o înãlþime de 11 m, cu pereþi groºi de 1.5 m ºi ferestre înguste, acesta având o dispunere pe 3 nivele. Intrarea era amplasatã pe partea de vest, la nivelul al doilea, mai sus de nivelul solului, astfel încât accesul se fãcea doar cu ajutorul unei scãri de lemn, care era ridicatã în cazul în care era pericol.
Alte elemente de apãrare erau ºanþul de la poarta cetãþii ºi o altã poartã care proteja donjonul. Se pare cã Cetatea Mãlãieºti a funcþionat pânã prin secolul al XVII-lea. În prezent se pãstreazã integral doar turnul-locuinþã central. Aceasta are în jurul sãu curtina la care, în secolul XVI, au fost adãugate patru turnuri exterioare, cu forme
Staþiuni unite prin instalaþii Telescaunul din Straja, de vânzare
S
taþiunile montane Straja ºi Pasul Vâlcan vor fi unite pentru a deveni o staþiune mare. Acestea vor fi unificate prin mai multe instalaþii pe cablu care sã le deserveascã turiºtilor ce vor poposi în zonã. Monika BACIU
Edilul municipiului Lupeni spune cã încã de anul trecut au fost realizate câteva dintre aceste instalaþii. ”Încã de anul trecut unul din telescaune este realizat. Urmeazã sã se mai facã douã telescaune în Straja ºi sper la legãtura dintre Straja ºi Pasul Vâlcan sã se facã cât de curând. Ar avea de câºtigat atât staþiunea Straja cât ºi staþiunea Pasul Vâlcan sau mai bine zis municipiul Lupeni ºi municipiul Vulcan. Ambele localitãþi ar avea de câºtigat din
aceastã legãturã”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. ªi primarul municipiului Vulcan este gata sã batã cât este nevoie pe la usile guvernantilor pentru a construi încã o telegondolã care sã uneascã statiunea Pasul Vulcan de Straja din Lupeni. Atât în Straja cât ºi în Pasul Vâlcan deja au fost puse în funcþiune telegondolele care fac legãtura dintre localitãþi ºi munte. Investiþia însã mai are nevoie de milioane de euro pentru a fi finalizatã.
A
dministraia localã din Lupeni are o nouã tentativã de a scoate la vânzare vechiul telescaun care fãcea legãtura între oraº ºi staþiunea montanã Straja. În acest sens a fost demaratã o nouã licitaþie, însã nu se aratã doritori care sã cumpere vechea instalaþie. Monika BACIU ”Da într-adevãr s-a scos la licitaþie de mai mult timp vânzarea telescaunului. Pânã astãzi nu s-a reuºit vinderea lui. Nu ºtiu dacã s-a dat drumul la licitaþi, dar oricum este în actualitate vinderea telescaunului din Straja”, a declarat
Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În cazul în care, cineva va cumpãra vechiul telescaun banii vor intra în bugetul local, aceºtia urmând a fi folosiþi pentru continuarea unor investiþii care se aflã în derulare pe raza localitãþii. ”Sunt niºte calcule
Încep festivalurile la Straja
D
upã ce Straja a fost staþiunea în care,pentru prima datã, s-au luat la întrece un pilot de raliu ºi un schior, la munte încep festivalurile. Straja va fi principala atracþie a Vãii Jiului, iar concursurile încep în curând. Diana MITRACHE Staþiunea Straja va fi centrul distracþiei din Valea Jiului. Zãpada proaspãt cãzutã aºteaptã schiorii, în timp ce oamenii din munte pregãtesc concursurile inedite. Primul are lco în week-endul viitor, când în munte sunt aºteptaþi cei care ºtiu sã sculpteze în zãpadã. Festivalul oamenilor de zãpadã, cum se
numeºte concursul ce are loc în 27 ianuarie, este prima întrecere în zãpadã ºi lui îi va urma Cupa Comexim, ce are loc în 9 februarie. „Noi, deja am popularizat pe site aceste concurs, care oricum e cel mai cãutat. A nins ºi continuã sã ningã, aºa încât sperãm sã fie numai bunã zãpada”, spune Emil Pãrãu, organizatorul competiþiei. Festivalul dedicat ursu-
lui Baloo ºi care poartã numele Baloo Story va aduna cei mai mici turiºti în data de 16 februarie. Cei mici vor primi DVDuri cu desene animate dedicate ursului din Straja, vorparticipa la petrecerea de aniversare a ursului, cu tort ºi muzicã, precum ºila o lansare de carte cu benzi desenate. „Copiii sunt cei mai bucuroºi cã îi facem
acest festival ursului Baloo. Mulþi sunt cei care îl ºtiu de când era doar un pui ºi în acest an, cei care vor participa, primesc ºi amintiri plãcute”, a mai adãugat Emil Pãrãu. Pânã atunci, însã, turiºtii sunt aºteptaþi cu zãpadã proaspãtã ºi toate instalaþiile de transport pregãtite.
fãcute pentru valoarea telescaunului ºi nu putem sã mergem mai jos de calculele care sunt fãcute pentru vânzarea telescaunului. Banii vor folosiþi în continuare tot pentru dezvoltarea localitãþii sau pentru dezvoltarea staþiunii Straja. Straja este a municipiului Lupeni deci banii sunt pentru dezvoltarea localitãþii”, a mai precizat edilul din Lupeni.
neregulate, construite pentru a întãri cetatea. Deoarece acestea erau umplute cu pãmânt, s-au dovedit a fi destul de vulnerabile, fiind distruse cu ocazia unor lupte. În zilele noastre sunt vizibile doar la nivelul solului. La ora actualã, zidurile ºi donjonul sunt considerate monumente istorice de interes naþional, dar nu au fost niciodatã restaurate. Din demolarea telescaunului din Lupeni urmeaza sa fie vandute 100 de scaune fixe, 5000 de metri liniari de cablu, dar si 32 de piloni. Valoarea acestor bunuri a fost evaluata de lucratorii Primariei la suma de 300 de mii de lei.