Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 287
Cronica Vãii Jiului Vineri, 18 ianuarie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Obsesia unui judecãtor – ”halatul, doamnã, S unde-i halatul?!”
Directorul de la Ape s-a debranºat singur
ituaþie fãrã precedent la Petroºani. Directorul de la firma care distrbuia apa în Valea Jiului ºi-a tãiat singur apa ºi a debranºat întreg cartierul central în care locuieºte.
>>> PAGINA A 3-A
Buhãescu, luat la ochi de procurori
P
rimarul Dãnuþ Buhãescu se aflã în vizorul procurorilor. Edilul este supus unor verificãri amãnunþite privind firmele care au executat anumite lucrãri în oraº.
>>> PAGINA A 5-A
Drumurile din Valea Jiului, prioritatea lui Mircea Ioan Moloþ
P
reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ ºi-a trasat câteva obiective pentru Valea Jiului. Mai exact este vorba de continuarea unor investiþii majore în zonã.
>>> PAGINILE 6-7
Centrul de informare turisticã, la mâna miniºtilor
E
ste justiþia sufocatã de dosare? La Judecãtoria Petroºani, cel puþin un judecãtor nu pare copleºit de muncã, dacã într-o banalã cauzã de divorþ cere, la fiecare termen timp de ºase luni, aceeaºi dovadã a rezidenþei, care existã deja la dosar sub vreo 11 forme. ªi încã o mai cere… >>> PAGINILE 6-7
A
dministraþia localã de la Petroºani a avut în plan realizarea unui centru de informare turisticã pe raza localitãþii.
>>> PAGINA 12
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 ianuarie 2013
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1
National TV
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi 9:45 Suflete pereche (r) Dani 10:45 Teleshopping 11:00 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 11:20 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct
19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Cursa spre Witch Mountain 22:30 Comedie de groazã 0:30 Fraþii
12:00 12:15 13:45 15:00 15:15 15:30 amarã 16:30 amarã 17:20 18:30
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Dispãrutã fãrã urmã 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Arsenalul seducþiei 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 0:30 Omul Pãianjen 3 23:00 Rãpire de persoanã 0:45 Masca din oglindã
Prima TV 9:30 Inspectorii 2: identitãþi multiple 11:30 Teleshopping 11:45 Focus Monden (r) 12:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Frumoasa Ceci 16:00 Iubiri secrete
Teleshopping Împãrãteasa de fier Cuceritorul (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Dragoste dulceDragoste dulceCondamnata ªtiri Naþional TV
17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport
TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Comorile din insule 15:15 Teleshopping 15:30 Comorile din insule 17:00 Drumuri printre amintiri, Bucureºtiul lui Eminescu 17:20 Aºa-i românul! (r) 17:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 ianuarie 2013
S
ituaþie fãrã precedent la Petroºani. Directorul de la firma care distrbuia apa în Valea Jiului ºi-a tãiat singur apa ºi a debranºat întreg cartierul central în care locuieºte. Totul s-a petrecut joi dimineaþã, când la primele ore, cartierul central al municipiului Petroºani a fost debranºat de la sistemul de alimentare cu apã potabilã. Asta a decis însuºi Costel Avram, directorul general al Apa Serv, care locuieºte în blocul 5 de
Directorul de la Ape s-a debranºat singur pe strada Aleea Poporului, numai cã situaþia a degenerat, iar oamenii ºi-au cerut dreptul. Unii au vrut sã plãteascã, alþii au spus cã sunt la zi cu plata, iar la asociaþie e închis din cauza celui care gestioneazã aceastã asociaþie, care a fost operat ºi de o vereme a fost nevoit sã stea prin spitale. „Eu locuiesc pe scarã cu directorul de la Ape. E adevãrat cã avem datornici vreo doi locatari, dar nu e vina noastrã, a celor care locuim aici ºi plãtim lunã de lunã consumul”,
Din februarie apa va fi subvenþionatã
ersoanele care dovedesc cu acte cã au un venit lunar pe familie P de pânã la 1000 de lei , beneficiazã
de o subvenþie de procente la factura de apã potabilã ºi canalizare.
spune una dintre vecinele directorului. „El are ºi altã casã ºi stã acolo. Nu e corect, trebuia întocmit un tabel cu datornicii ºi ãia sã fie debranºaþi, nu toatã suflarea”, a adãuguat un alt bãrbat revoltat. „Nu are niciun locatar din scara mea datorii, iar la asociaþie, omul care încaseazã banii nu a fost nici o zi de când s-a îmbolnãvit ºi e în foaie de boalã pânã în februarie. Cred cã ºi dacã erau datrnici, nu aveau cum sã fi plãtit”, a adãugat un alt locatar. „Nu am vrut sã le dãm drumul în
casã. Noi nu avem contracte cu Apa Serv ºi deci nu aveau ce sã caute aici. Sã se facã tabel cu datornicii! Mi se pare atac la sãnãtatea noastrã una ca asta”, susþine un alt locatar al strãzii. Oamenii au fãcut scandal, în timp ce responsabilii de la ape au venit cu propriile lor argumente. „Noi am fost trimiºi sã debranºãm. Nu ºtim care ce datorie are. Nu avem o situaþie exactã. Dar ni s-a spus sã debranºãm cele 26 de scãri de bloc care fac parte din aceastã asoci-
Directorul generala al SC Apa Serv Valea Jiului a anunþat cã din luna februarie, familiile care se încadreazã în baremul stabilit de aleºii judeþeni pentru a primi subvenþie la apã ºi canal, vor primi facturi mai mici cu 5 procente. Potrivit lui Costel Avram, Consiliul Judeþean Hunedoara va subvenþiona apa potabilã pentru toate familiile din Vale Jiului care vor dovedi prin înscrisuri cã au un venit lunar de maxim 1000 de lei. „Chiar acum sunt la Consiliul Judeþean pentru a semna acte. Cert este cã va subvenþiona apa ºi din februarie voi da apã mai ieftinã cu cinci la sutã celor care vin, încetul cu încetul sã aducã hârtii doveditoare”, a declarat ieri, Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. Maximilian GÂNJU
aþie. Acesta este apometrul din scara în care locuieºte ºeful nostru. Am debranºat pe toatã lumea”, spune unul dintre cei care debranºa la rând scãrile de pe Aleea Poporului din Petroºani, în timp ce flutura un aparat de mãsurat. „Nu ºtim cine e vinovat. Noi doar ne facem datoria”, au spus ºi ceilalþi. Cu scandal, sau fãrã oamenii au rãmas ºi cu facturile achitate ºi debranºaþi. Situaþia e unicã ºi nimeni nu a putut sã spunã care ar fi
rezolvarea ei. Asta deoarece locatarii, chiar dacã ar acþiona în instanþã vinovaþii, ar trebui mai întâi sã se îndrepte spre asociaþia de proprietari, a cãrui ºef nu e ºi înlocuitorul e de negãsit, iar mai apoi, asociaþia ar trebui sã acþioneze în instanþã locatarii restanþieri. Oamenii sunt disperaþi ºi mulþi dintre ei au ajuns în pragul înfarctului, când au sesizat cã scãri întregi de bloc, chiar fãrã datorii la apã au fost debranºate, pentru cã nu a avut cine sã dea situaþia exactã a datornicilor. Diana MITRACHE
Sãrãcie fãrã limite!
Au vrut sã fure podul de peste Jiu
C
inci tineri din Valea Jiului, printre care se numãrã ºi un clujean au vrut sã fure un pod de peste Jiu. Jandarmii au fost cei care i-au prins în flagrant ºi i-au luat la întrebãri. Cei cinci au fost prinºi tocmai când au reuºit sã taie o bucatã din podul ce face legãtura între douã maluri ale Jiului de Vest, undeva într-un perimetru minier. „Jandarmii hunedoreni au depistat, în data de 16 ianuarie a.c., cinci persoane care sustrãgeau componente metalice de la podul de cale feratã, amplasat peste Jiul de Vest, ce face legãtura între E.M. Vulcan ºi Preparaþia Coroieºti. Pânã în momentul în care au fost surprinºi de jandarmi, cei cinci bãrbaþi cu vârste cuprinse între 19 ºi 41 ani, reuºiserã sã sustragã un profil metalic
de la acest pod”, spune purtãtorul de cuvânt al IJJ Hunedoara, Nicolae Rãducu. Jandarmii au stabilit cã hoþii sunt vinovaþi de furt calificat, i-au interogat ºi le-au înaintat dosarele, pentru continuarea cercetãrilor, Parchetului de pe
lângã Judecãtoria Petroºani. Componenta metalicã a fost recuperatã ºi predatã pãrþii vãtãmate. Patru din cei cinci bãrbaþi depistaþi de jandarmi sunt domiciliaþi în municipiul Vulcan, iar unul este domiciliat în judeþul Cluj. Diana MITRACHE
4 Actualitate
P
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 ianuarie 2013
Vasile Blaga îi demite pe primarii ”trãdãtori”
rimarii PDL care în campania electoralã pentru alegerile parlamentare au susþinut candidaþi ai altor formaþiuni politice trebuie sã fie excluºi din partid, a afirmat marþi, la Piteºti, liderul democrat-liberalilor, . “În fiecare organizaþie, am cerut ºi astãzi aici, în Argeº, nu aº dori sã mai vãd în rândurile noastre pe aceia care ne-au trãdat în campania electoralã. Aici nu mai mergem pe prietenii, prieten ne este. Deci primarii care au fost pe bannere cu contracandidaþi de-ai noºtri nu au ce cãuta în partid. Asta este la decizia organizaþiilor locale, dar noi vom veghea ca principiul sã fie respectat”, a declarat
preºedintele PDL. El a subliniat totodatã importanþa respectãrii statutului PDL în cazul tuturor mãsurilor care se vor lua pentru reconstrucþia partidului. “Sunt preºedintele partidului ºi am fost atâþia ani secretar general, eu respect statutul. (...) Sunt pentru respectarea strictã a statutului, (...) pentru a se reveni la respectarea strictã a statutului, fãrã
niciun fel de înþelegere pentru cei care îl încalcã”, a precizat Blaga. Preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor a declarat pentru Cronica Vãii Jiului cã acest lucru nu se va întâmpla. Adicã primarii care au luptat în campania electoralã pentru un candidat al unei formaþiuni politice alta decât PDL nu vor fi sancþionaþi. ”Eu am spus ºi o
repet, cã din punctul meu de vedere ca preºedinte al oragnizaþiei PDL Hunedoara, alegerile parlamentare uninominale în decembrie practic nu au fost. A fost turul doi al referendumului pentru demiterea preºedintelui. Eu vã spun cã ºi dacã Traian Bãsescu candida pe listele USL-ului fãcea de 60% în condiþiile în care încrederea acolo e de câteva procente. Acolo e situaþia paradoxalã. Nu ºtiu ce putea face un primar care în condiþiile astea sã supunã unui val de vot exprimat la fel ca ºi la referendum. Pe de cealatã parte în fiecare organizaþie judeþeanã BPN a stabilit cã pânã în 15 februarie se face o analizã cu prezenþã de la centru a rezultatului alegerilor din decembrie. Din punctul meu de vedere a se
Fondurile europene depind de regionalizare
P
remierul Victor Ponta a declarat marþi searã, cã reorganizarea administrativ-teritorialã trebuie fãcutã în 2013 ºi a subliniat cã în lipsa unor regiuni recunoscute constituþional accesarea fondurilor europene nu va mai putea fi fãcutã în noul exerciþiu financiar 2014-2020. ‘’Opþiunea mea este sã nu le redesenãm, pentru cã deschidem cutia Pandorei. Nu sunt perfecte aceste opt regiuni, dar deocamdatã sunt cele mai puþin rele sau cele mai bune pe care le avem ºi sunt deja... La 1 ianuarie 2014, dacã nu avem regiuni ca unitãþi administrativ-teritoriale recunoscute constituþional, ele nu pot sã intre sã acceseze fondurile europene din noul exerciþiu financiar 2014-2020, deci trebuie sã facem pânã în vacanþa de varã modificarea constituþionalã ºi în toamnã sã gãsim o soluþie, sã avem cvorumul pentru referendum’’, a spus
premierul. El a arãtat cã opþiunea sã pentru alegerea ºefilor de regiuni ar fi ca aceºtia sã fie aleºi indirect de aleºii locali. ‘’Propunerea mea este, încã odatã eu vã spun
care e opþiunea mea ºi, eventual, chiar a USLului, dar decizia rãmâne sã fie luatã de Parlament, propunerea mea este cã ei sã fie aleºi indirect, sã nu mai facem alegeri directe, de cãtre aleºii locali din regiunea respectivã. (...) E o medie de 6-700 de aleºi locali în fiecare regiune. Dar nu poþi sã laºi la primarul de la Craiova
sã aibã un vot cum are primarul dintr-o comunã de o mie de locuitori. Trebuie sã gãseºti o normã de reprezentare. (...) Dacã referendumul trece în septembrie, oricând în octombrie poþi sã-i alegi. Primul mandat trebuie sã fie pânã în 2016’’, a adãugat premierul. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a declarat în cursul anului trecut cã regionalizarea va fi fãcutã pânã în 2014. Dar acest lucru nu presupune desfiinþarea judeþelor. ”E vorba de o regionalizare, pânã la 1 ianuarie 2014 va fi pus la punct acest lucru. Regionalizarea nu înseamnã desfintarea judeþelor, ele rãmân. Noi la ora actualã avem împãrþita România în opt regiuni economice, posibil ca pe strctura lor sã rãmânã cu salariaþii acestei noi instituþii, cu salariaþii existenþi la Agenþia de Dezvoltare Regionalã, cu câteva atribuþii dar nu luate de la nivelul judeþului, ci de la nivelul ministerului. Pentru alegera consilierilor ºi a preºedintelui de consiliului, e o discuþie care se va purta pe toatã durata anului 2013, în aºa fel încât la 1 ianuarie 2014 sã ºtim exact ce avem de fãcut pentru alegerile din 2016”, a declarat Mircea Ioan Moloþ în cursul anului trecut. Discuþiile despre regionalizare au creeat controverse în numeroase rânduri, însã se pare cã pânã la urmã aceastã iniþiativã va fi dusã la final. Monika BACIU
ajunge la sancþiuni sunt multe de discutat în condiþiile în care s-a jucat la ca referendumul din varã. Am auzit pe multã lume chiar dacã erau alegeri parlamentare uninominale s-a luptat mult sã vinã oamenii în faþa oamenilor, dar practic votul a fost sã-l demitã pe Bãsescu”, a declarat Dorin Gligor, preºedintele PDL Hunedoara.
În aceastã situaþie se poate afla primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care în campania electoralã pentru alegerile parlamentare a susþinut-o pe soþia sa Monica Iacob Ridzi, care a candidat pentru un fotoliu de deputat din partea PP-DD. Asta în condiþiile primarul este membru PDL. Monika BACIU
Licitaþie de 4 milioane demaratã de Primãria Petroºani
dministraþia localã de la Petroºani a A demarat în cursul anului
trecut lucrãrile de modernizare a ambulatoriului din municipiul Petroºani. acum proiectul se aflã la un alt stadiu, ºi anume dotarea ambulatoriului cu echipament de specialitate. ”S-a demarat licitaþia pentru echipamentele medicale, pentru cã acolo se lucreazã la clãdiri. Acum este faza a doua aºa cã se va face licitaþia pentru achizþia de echipamente medicale”, a precizat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În cadrul contractului vor fi achiziþionate echipamente medicale de ultimã generaþie, menite a veni în ajutorul pacienþilor ºi a cadrelor medicale, care astfel vor avea posibilitatea de a identifica mai uºor afecþiunile medicale. ”Vor fi echipamente moderne aºa cum au cerut spe-
cialiºtii de la spital ºi conform listei pe care noi am înaintat-o când am depus proiectul”, a mai spus primarul. Echipamentele medicale se vor amplasa în cabinete medicale, dupã cum urmeazã chirurgie , recuperare, urologie, oftalmologie, ORL, anatomie patologicã, ortopedie, pediatrie, interne, cardiologie, ginecologie, gastroenterologie, dermatologie, neurologie, radiologie, dializã, laborator clinic. Echipamente IT vor fi achiziþionate pentru toate activitãþile care se desfãºoarã în cadrul ambulatoriului de specialitate. Valoarea contractului denumit ”Achiziþie echipamente medicale, inclusiv montaj ºi Achiziþie de mobilier specific în cadrul proiectului „Reabilitare, modernizare si achizitionare echipamente pentru ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Urgenþã Petroºani” este de 4.509.705 de lei. Monika BACIU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 ianuarie 2013
P
Buhãescu, luat la ochi de procurori
rimarul Dãnuþ Buhãescu se aflã în vizorul procurorilor. Edilul este supus unor verificãri amãnunþite privind firmele care au executat anumite lucrãri în oraº.
Primarul Oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu, a primit miercuri o vizitã inopinatã de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Procurorii l-au luat la întrebãri dupã ce împotriva lui a fost depusã o reclamaþie privind modul de execuþie sau atribuire a unor lucrãri de interes local în perioada 2009 2012. „Face parte din noianul de reclamaþii pe care le-am avut de-a
2011 ºi 2012. Am gãsit unele care au mai fost reclamate, spre exemplu podul care s-a demolat de la Valea de Brazi. Am mai avut o reclamaþie la DNA pe seama asta, iar acum a apãrut ºi în aceasta, ultima. E clar, dar eu bãnuiesc ºi de unde vin reclamaþiile astea”, a declarat Danuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. Edilul mai spune cã de-a lungul anilor a trebuit sã facã faþã mai multor reclamaþii de la toate
lungul anilor din partea “prietenilor”, iar aceasta este una care trebuie soluþionatã. Este legatã de lucrãri. ªi, am mai
avut ºi altele legate tot de lucrãri. De exemplu, lucrãri executate de primãria oraºului Uricani în 2009, 2010,
Au cãutat icoanele de patrimoniu în patru locaþii
Taximetrist tâlhãrit de doi clienþi
P
oliþiºtii din cadrul Direcþiei Investigaþii Criminale a IGPR, împreunã cu cei de la IPJ Hunedoara au scotocit ºi joi în mai multe locaþii, în cãutarea icoanelor de patrimoniu furate din biserici-monument istoric. Joi dimineaþã au avut loc patru percheziþii în Bucureºti, Câmpulung Muscel ºi Drobeta Turnu Severin la domiciliile unor suspecþi de furt. Acþiunea a fost organizatã de poliþiºti din cadrul Direcþiei de Investigaþii Criminale a I.G.P.R., împreunã cu poliþiºti de la
I.P.J. Hunedoara, I.P.J. Argeº ºi I.P.J. Mehedinþi ºi a vizat identificarea ºi recuperarea mai multor icoane sustrase din biserici monument istoric de pe raza judeþelor Hunedoara, Mureº ºi Vâlcea. Dosarul este unul deosebit de complex ºi, pânã acum, în urma mai
structurile de anchetã ºi cã nu a fost nicio problemã pânã acum“Acestea sunt clasice, de fiecare datã sunt la fel. Aceasta nu este prima, dar chiar nu le-am numãrat câte am avut de-a lungul anilor. ªi, vã garantez cã o sã mai am, pentru cã atâta timp cât eºti la primãrie ºi eºti în politicã, ai “prieteni” tãi ºi duºmanii, iar ei trebuie sã-ºi facã treaba. Nu am avut reclamaþii doar la Parchet, ci ºi la DNA ºi la IPJ. Am avut ºi o sã mai am, cã aºa e viaþa de primar”, a mai afirmat Buhãescu. Primarul Uricaniului va fi chemat sã dea declaraþii la Deva, la sediul Parchetului, dupã ce actele care au fost puse la dispoziþia anchetatorilor, vor fi studiate. Luiza ANDRONACHE
D
oi suspecþi de comiterea unei tâlhãrii asupra unui taximetrist din localitate au fost identificaþi de poliþiºtii hunedoreni, iar acum sunt cercetaþi în stare de reþinere. Taximetristul, angajat la o societate comercialã din localitate, în timp ce transporta doi clienþi spre cartierul Rãcãºtia din Hunedoara, în multor descinderi, au fost momentul în care a ajuns pe strada Furnalelor, a recuperate 85 de icoane. fost ameninþat de cãtre clienþi cu un cuþit. Aceºtia, i-au smuls staþia de emisie recepþie, Pentru ºase persoane l-au deposedat de un portmoneu cu acte persosuspectate cã ar face nale, suma de 65 lei ºi i-au luat autoturismul taxi parte din reþeaua de hoþi (Dacia Logan), abandonându-l pe taximetrist în s-a dispus mãsura arestãrii stradã. Potrivit relatãrii pãrþii vãtãmate, unul preventive, împotriva lor dintre suspecþi a condus taximetrul furat, însã fiind pusã în miºcare fiind în stare de ebrietate, dupã circa 30 de metri acþiunea penalã. a lovit un stâlp de iluminat public, dupã care cei Poliþiºtii hunedoreni au doi au fugit. înmânat deja o parte a Suspecþii urmau a fi prezentati Parchetului de icoanelor sustrase preoþipe lângã Judecãtoria Hunedoara cu propunere lor unor biserici unde s-au de arestare preventivã, pentru comiterea comis astfel de furturi. Car men COSMAN infracþiunii de tâlhãrie. (D.M.)
Petrilean prins cu lemn furat în Baia de Criº
U
n tânãr din Petrila a fost prins de poliþiºtii hunedoreni, în urma unei acþiuni pentru combaterea delictelor silvice, cu aproape 2 metri cub de lemn, pentru care nu avea acte. Bãrbatul a fost sancþionat contravenþional de poliþiºti cu amendã de aproape 2500 de lei, pentru mai multe abateri. „În urma acþiunii, pe raza comunei Baia de Criº, pe drumul
comunal dinspre satul Obârºa spre satul Riºculiþa, poliþiºtii l-au depistat pe Cosmin D., de 32 de ani, din oraºul Petrila, care transporta, cu un autoturism ARO, un volum de 1,86 mc de lemn de foc fasonat, fãrã aviz de însoþire primar. În cauzã s-a luat mãsura sancþionãrii contravenþionale a conducãtorului auto cu amendã în valoare de 2000 lei pentru sãvârºirea faptelor de transport de material lemnos fãrã aviz de însoþire ºi comercializarea materialului lemnos fãrã aviz de însoþire, fiind luatã ºi mãsura complementarã de confiscare a
Urmãrite pentru tâlhãrie, prinse la Vulcan
D
ouã femei din municipiul Vulcan, date în urmãrire dupã ce un judecãtor de la Petroºani le-a condamnat la ani grei de închisoare pentru tâlhãrie, au fost prinse de poliþiºtii vulcãneni. Cele douã femei erau cãutate de poliþiºti încã din 11 ianuarie când au fost trimise dupã gratii de judecãtori. „Poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Vulcan, în urma activitãþilor desfãºurate, le-au identificat pe Claudia V., de 34 de ani ºi Irina ª., de 29 de ani, ambele din municipiul Vulcan, pe numele cãrora Judecãtoria Petroºani a emis în data de 11.01.2013, mandate de executare a pedepsei cu închisoare pentru comiterea unor infracþiuni de furt calificat ºi tâlhãrie.
Cele douã femei au fost condamnate definitiv la executarea unei pedepse de 4 ani ºi 8 luni de închisoare (prima) ºi, respectiv, la 8 ani ºi 6 luni de închisoare”, a declarat, Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cele douã femei au fost duse la Penitenciarul Bârcea Mare pentru a-ºi executa pedeapsa. Maximilian GÂNJU
materialului lemnos”, a declarat, Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Tânãrul a mai primit o amendã de 420 lei pentru cã nu avea nici actele maºinii la el. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 ianuarie 2013
Obsesia unui judecãtor – ”halatul, doamnã, unde-i halatul?!”
E
ste justiþia sufocatã de dosare? La Judecãtoria Petroºani, cel puþin un judecãtor nu pare copleºit de muncã, dacã într-o banalã cauzã de divorþ cere, la fiecare termen timp de ºase luni, aceeaºi dovadã a rezidenþei, care existã deja la dosar sub vreo 11 forme. ªi încã o mai cere… Ileana FIRÞULESCU Libertatea justiþiei îl face pe judecãtor sã fie Dumnezeul din sala paºilor pierduþi, care impune ºi dispune cursul unor destine funcþie de conºtiinþa sa. Oameni aflaþi în situaþii dramatice, alþii care vor sã-ºi câºtige drepturile pentru a trãi vertical, alþii care îºi fac ordine în viaþa etc., stau cu cãciula în mânã ºi cu spatele uºor plecat în
faþa judecãtorului care le va schimba viaþa întrun fel sau altul. Responsabilitãþi uriaºe apasã pe umerii judecã-
torului încãrcat de multititudinea dosarelor pe care le bãnuieºti dupã lista lungã a cauzelor afiºate…
eul des”Z tinelor” o þine pe a lui… Cu voie sau fãrã voie am ”monitorizat” un judecãtor pe câteva cauze. Este vorba de judecãtor Ionela Simona Balaure, care
probabil datoritã presiunii volumului de muncã trateazã împricinaþii, avocaþii acestora, când cu multã cãldurã, protector, uman ºi cu
înþelegere, când cu ”sictir”, cerându-le o probã, iar la urmãtorul termen când cerinþa i-a fost îndepãlinitã, avocatul aflã cã nu a înþeles, cã nu a fost atent, cã a fost nervos ºi cu capul în nori ºi nu a adus ce i s-a cerut etc. Doar cã în sala ”zeului destinelor” familiile împricinaþilor îºi notaserã conºtiincioase pretenþiile celui ce judecã, înregistrarea ºedinþei stând ºi ea mãrturie a ziselor sale. Bulversaþi, dar supuºi, împricinaþii se conformeazã o datã ºi încã o datã, aducând probe la probe, dovadã la dovadã cãutând soluþii pentru a intra în voia judecãtorului. Uneori situaþia este de râs-a plâns pentru cã logica dispare, iar obsesia judecãtorului de genul ”halatul, unde-i halatul” e demnã de show-uri tv. Aºa a ajuns judecãtorul ca ºi dupã circa ºase luni de termene într-un banal divorþ încã sã cearã dovada rezidenþei când a uneia, când a alteia dintre pãrþi - ”Ce este aºa greu sã aduceþi dovada rezidenþei?!”- în condiþiile în care la dosar se aflã vreo 11 dovezi de rezidenþã din toate colþurile ºi toate
instituþiile posibile din þara unde vieþuiesc cei doi împricinaþi.
bate J udecata filmul Mai precis, doi soþi, fãrã copii, s-au separat de aproape patru ani, fiecare dintre ei având deja parteneri, viaþa lor ºi fiecare doreºte sã-ºi facã ordine în viaþã, sãºi întemeieze familii, sã aibã copii etc. Aflaþi într-o þarã strãinã, cei doi s-au dus la Ambasada României, unul pentru a împuternici, prin procurã judiciarã, un avocat din România pentru a-l reprezenta în tot ºi toate la acest proces, iar celãlalt soþ, tot prin Ambasadã a legalizat un înscris prin care spune cã are cunoºtinþã de demersul fãcut în instanþã, de divorþ, cã este de acord cu el, etc, etc. Au depus la dosar ºi ”documentaþiile de rezidenþã” – Residence documentation. La primul termen, cererea judecãtorului de a reîmprospãta acordul pârâtului cu privire la
acest divorþ ºi, fireºte, noi dovezi de rezidenþã, au fost cereri pertinente au zis chiar cei implicaþi. Ca urmare pârâtul–soþ a remis prin faxul Judecãtoriei Petroºani, dar ºi prin Poºtã avocatului reclamantului-soþie, un set întreg de documente care atestã rezidenþa, plus încã o declaraþie prin care o susþine pe prima, cu opisul aferent ºi ce reprezintã fiecare act, menþionând adresa, e-mail, telefon ºi cã este þinut la curent exact ºi la timp de desfãºurarea procesului. Dar, ºoc! Judecãtorul l-a fãcut, indirect, tâmpit pe avocat ºi implicit pe familia celor doi împricinaþi, aflatã în sala de judecatã, în sensul cã a certat reprezentantul reclamantei cã nu a fost atent ºi a depus la dosar ce nu trebuia, ”dacã nu eraþi nervoasã þineaþi minte ce vi s-a cerut”. Membrii familiei s-au uitat unii la alþii ºi toþi la judecãtor nevenindu-le sã creadã. Judecãtorul susþinea cã de fapt a cerut dovada rezidenþei reclamantei
Drumurile din Valea Jiului, prioritatea lui Mircea Ioan Moloþ
P
reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ ºi-a trasat câteva obiective pentru Valea Jiului. Mai exact este vorba de continuarea unor investiþii majore în zonã. Monika BACIU Este vorba de continuarea lucrãrilor la infrastructura rutierã pe cele patru drumuri care sunt în subordinea Consiliului Judeþean. ”În ceea ce priveºte investiþiile Consiliului Judeþean Hunedoara în Valea Jiului, vom demara lucrãrile pentru cele patru drumuri care le are Consiliul Judeþean în administrare. E vorba de Straja, Pasul Vulcan, Parâng ºi la Straja e praf”, a precizat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele consiliului Judeþean Hunedoara. Urmãtoarea prioritate a lui Mircea Moloþ este continuarea lucrãrilor la drumul care face legãtura între
municipiul Lupeni ºi staþiunea montanã Straja. 9 kilometri de drum vor fi
reabilitaþi complet în cursul acestui an. Cel puþin acesta este planul preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara. ”Vom face drumul de la Straja acum. Nu am fãcut-o pânã acum pentru cã erau drumuri în judeþul Hunedoara care erau impracticabile ºi se circula
nu numai în perioada de iarnã, ci non-stop în toate anotimpurile ºi atunci a trebuit sã avem grijã ºi de ceilalþi cetãþeni ai judeþului. Investiþia care s-a fãcut la Straja, cea care prevede dezvolatrea domeniului schiabil, ºi pentru cã am terminat pe fonduri europene sau pe fondurile Consiliului Judeþean celelalte drumuri importanteam ajuns la prioritatea numãrul 1 ºi în Straja. Astfel, luniile viitoare, vom începe lucrarea ºi pânã la începutul sezonului de toamnã când începe un nou sezon de iarnã, drumul va fi finalizat”, a mai spus preºedintele CJH. În Valea Jiului va mai fi un drum reabilitat. Este vorba de drumul ca duce spre o altã staþiune mon-
tanã, ºi anume Pasul Vulcan. ”Pasul Vulcan am reuºit pe fonduri europene sã atragem bani pentru continuarea lucrãrilor. Acest drum e finanþat din fonduri europene”, mai precizeazã Moloþ. În ceea ce priveºte drumul spre Parâng, situaþia este mai complicatã. Cel puþin asta apreciazã Mircea Ioan Moloþ. ”Despre mai mulþi bani vorbim pentru drumul spre Parâng. ªi acest drum îl vom începe în aceastã primãvarã”, a conchis Moloþ. Reabilitarea drumului spre Straja a fost demaratã de Consiliul Judeþean Hunedoara, prin anul 2008. Instituþia judeþeanã a cheltuit undeva la 4 milioane de euro, însã drumul nu a beneficiat ºi de stratul de uzurã, tronsonul fiind dat circulaþiei chiar dacã lucrarea nu a beneficiat de toate straturile necesare.
(?!). Care sã fi fost în logica judecãþii rezidenþa celui ce reclamã, nimeni nu a putut sã ne explice. Dar… La termenul urmãtor avocatul a depus la dosar încã o dovadã de rezidenþã a reclamantei, un înscris din care reieºea cã femeia lucra de vreo patru ani la o firmã, pe post de conducere, pe perioadã nelimitatã ºi cã va mai lucra fiind ”deosebit de importantã pentru afacerea mea”. Preºedintele judecãtor a pãrut mulþumit de data aceasta, cu precizarea sã-i fie adusã traducerea acestei noi dovezi a rezidenþei ºi a mai dat un termen. Zis ºi fãcut! La termenul urmãtor s-a adus traducerea autorizatã ºi în plus, pentru orice eventualitate, traducerea permisului de muncã permanent, cum este numitã Documentaþia de rezidenþã. Stupoare! ”Dar nu înþelegeþi? Ce este aºa de
greu sã aduceþi dovada rezidenþei?” – a replicat iritat magistratul, moment în care din salã s-a auzit o voce: ”halatul, domnã, unde-i halatul?!”
igur existã o ”S aversiune a judecãtoarei faþã de avocat”
”Înþeleg cã este o procedurã, dar ce legãturã are rezidenþa mea cu desfacerea cãsãtoriei? Pot sã stau în Honolulu, la Polul Nord, chiar sã revin în þarã, dacã existã o procurã judiciarã pentru avocat în acest proces este ca ºi când aº fi eu acolo. Ar fi logic sã aduc probe, dovezi cã e violent, cã nu e om dacã fostul soþ nu ar fi de acord, dacã ar exista posibilitatea sã nu fie înºtiinþat, dacã în cauzã ar exista copii, averi. Dar este o desfacere a
cãsãtoriei de comun acord. Este vorba de o simplã formalitate în viziunea mea. Dovada supremã a rezidenþei, în cazul meu, este Rezidence documentation, care este depusã de douã ori la dosar. Mai sus de acestã dovadã este cetãþenia þãrii în care sunt. Sigur existã o aversiune a judecãtoarei faþã de avocatã, pentru cã altfel nu-mi explic ce este cu obsesia asta pentru rezindenþã, când fostul soþ, când eu. ?i din cauza asta pleacã românii din þarã, din cauza unui sistem bolnav” – a declarat A. Maria, reclamantã în dosarul cu obsesiva rezidenþã.
ezi de ce nu ”V mã mai întorc în România?”
”Nu pot sã cred ce
Se pregãtesc pentru vremuri grele
P
entru cã bãncile nu mai acordã uºor credite, la Amanet nu mai au ce da pentru cã au pierdut ce au avut, la cãmãtari nu mai îndrãznesc dupã ce au vãzut ce au pãþit alþii, multe persoane, chiar bine cotate financiar, s-au înghesuit sã se înscrie la CAR-uri. Ileana FIRÞULESCU O evoluþie surprinzãtoare, în ceea ce priveºte numãrul de membri este Casa de Ajutor Reciproc a pensionarilor din Petrila care doar la sfîrºitul lunii decembrie mai înregistrase încã 282 de membri, iar totalul împrumuturilor s-a ridicat la 3.850.790 ron. ”Avem 3070 de membri, din care peste 1500 au cerut împrumuturi în anul trecut” – a declarat Martin Borºa, preºedintele CAR Pensionari Petrila.
”Eu m-am înscris la ei pentru a-mi acoperi spatele la vremuri grele. Nu ºtii dacã mâine mai am venituri, dacã mã
îmbolnãvesc sau dã peste noi un necaz. Am pe ce mã baza, pentru cã sunt seriosi ºi de încredere. Nu ºtii cu politica asta ce viaþã vom avea” – a
declarat Lucreþia Popa, din Petrila. ”Pe mine m-a convins mama, care este deja membrã la ei ºi aºa a reuºit sã-ºi mai ia una-alta ºi sã-ºi repare casa. Altfel nu ar fi avut din ce s-o facã. Copiii mei au crescut ºi nevoile sunt mai mari, iar iarna cheltuielile ne omoarã. Ne mai ajutãm cu banii împrumutaþi de aici ºi e mare lucru” – a spus Viorica S., Petroºani. ”Daaa, m-au ajutat mult. Mi-au decontat o parte din operaþia la ochi, am luat bani cu împrumut cu dobândã micã ºi mi-am tratat ºi soþia, am adus ºi pe ginere-meu ºi a trecut peste greutãþi cu magazinul lui. Tare ne e de ajutor”- spune Niculae Jianu, Petrila. Invariabil, oamenii invocã faptul cã nu mai pot face economii ºi cã instabilitatea, incerti-
se întâmplã! Dacã un asemenea proces dureazã atâta ºi se întâmplã ceea ce se întâmplã, cum decurg lucrurile în cauze grele? Vezi de ce nu mã mai întorc în România? Pierd energie, timp, bani, demnitate… Aici nimeni nu-ºi permite sã-ºi batã joc de cetãþean. Nu cumva are ceva personal judecãtoarea cu avocata ºi suferim noi? Am sã fac cerere la preºedintele Judecãtoriei sã mi se elibereze ºi mie copii dupã minutele ºedinþelor de judecatã… E ilogic ce se petrece. Mi s-au epuizat toate dovezile de rezidenþã ºi apoi asta nu este treaba judecãtorului pentru cã aº fi putut practic sã nu mã prezint, sã se judece în lipsa mea. Poate am sã vin personal la urmãtorul termen. Independenþa justiþiei nu asta înseamnã” – a precizat ºi pârâtul-soþ, S. Ionuþ. ªi pentru cã nu se mai poate rãspunde cu documente obsesivei cereri a rezidenþei, pentru cã s-au epuizat, la urmãtorul termen, din luna februarie, doi martori vor fi audiaþi pentru ”a gãsi nenorocitul de halat”, vorba împricinaþilor.
tudinea zilei de mâine îi macinã, iar astfel de organisme constituie centura lor de siguranþã.
6 Actualitate
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 ianuarie 2013
Obsesia unui judecãtor – ”halatul, doamnã, unde-i halatul?!”
E
ste justiþia sufocatã de dosare? La Judecãtoria Petroºani, cel puþin un judecãtor nu pare copleºit de muncã, dacã într-o banalã cauzã de divorþ cere, la fiecare termen timp de ºase luni, aceeaºi dovadã a rezidenþei, care existã deja la dosar sub vreo 11 forme. ªi încã o mai cere… Ileana FIRÞULESCU Libertatea justiþiei îl face pe judecãtor sã fie Dumnezeul din sala paºilor pierduþi, care impune ºi dispune cursul unor destine funcþie de conºtiinþa sa. Oameni aflaþi în situaþii dramatice, alþii care vor sã-ºi câºtige drepturile pentru a trãi vertical, alþii care îºi fac ordine în viaþa etc., stau cu cãciula în mânã ºi cu spatele uºor plecat în
faþa judecãtorului care le va schimba viaþa întrun fel sau altul. Responsabilitãþi uriaºe apasã pe umerii judecã-
torului încãrcat de multititudinea dosarelor pe care le bãnuieºti dupã lista lungã a cauzelor afiºate…
eul des”Z tinelor” o þine pe a lui… Cu voie sau fãrã voie am ”monitorizat” un judecãtor pe câteva cauze. Este vorba de judecãtor Ionela Simona Balaure, care
probabil datoritã presiunii volumului de muncã trateazã împricinaþii, avocaþii acestora, când cu multã cãldurã, protector, uman ºi cu
înþelegere, când cu ”sictir”, cerându-le o probã, iar la urmãtorul termen când cerinþa i-a fost îndepãlinitã, avocatul aflã cã nu a înþeles, cã nu a fost atent, cã a fost nervos ºi cu capul în nori ºi nu a adus ce i s-a cerut etc. Doar cã în sala ”zeului destinelor” familiile împricinaþilor îºi notaserã conºtiincioase pretenþiile celui ce judecã, înregistrarea ºedinþei stând ºi ea mãrturie a ziselor sale. Bulversaþi, dar supuºi, împricinaþii se conformeazã o datã ºi încã o datã, aducând probe la probe, dovadã la dovadã cãutând soluþii pentru a intra în voia judecãtorului. Uneori situaþia este de râs-a plâns pentru cã logica dispare, iar obsesia judecãtorului de genul ”halatul, unde-i halatul” e demnã de show-uri tv. Aºa a ajuns judecãtorul ca ºi dupã circa ºase luni de termene într-un banal divorþ încã sã cearã dovada rezidenþei când a uneia, când a alteia dintre pãrþi - ”Ce este aºa greu sã aduceþi dovada rezidenþei?!”- în condiþiile în care la dosar se aflã vreo 11 dovezi de rezidenþã din toate colþurile ºi toate
instituþiile posibile din þara unde vieþuiesc cei doi împricinaþi.
bate J udecata filmul Mai precis, doi soþi, fãrã copii, s-au separat de aproape patru ani, fiecare dintre ei având deja parteneri, viaþa lor ºi fiecare doreºte sã-ºi facã ordine în viaþã, sãºi întemeieze familii, sã aibã copii etc. Aflaþi într-o þarã strãinã, cei doi s-au dus la Ambasada României, unul pentru a împuternici, prin procurã judiciarã, un avocat din România pentru a-l reprezenta în tot ºi toate la acest proces, iar celãlalt soþ, tot prin Ambasadã a legalizat un înscris prin care spune cã are cunoºtinþã de demersul fãcut în instanþã, de divorþ, cã este de acord cu el, etc, etc. Au depus la dosar ºi ”documentaþiile de rezidenþã” – Residence documentation. La primul termen, cererea judecãtorului de a reîmprospãta acordul pârâtului cu privire la
acest divorþ ºi, fireºte, noi dovezi de rezidenþã, au fost cereri pertinente au zis chiar cei implicaþi. Ca urmare pârâtul–soþ a remis prin faxul Judecãtoriei Petroºani, dar ºi prin Poºtã avocatului reclamantului-soþie, un set întreg de documente care atestã rezidenþa, plus încã o declaraþie prin care o susþine pe prima, cu opisul aferent ºi ce reprezintã fiecare act, menþionând adresa, e-mail, telefon ºi cã este þinut la curent exact ºi la timp de desfãºurarea procesului. Dar, ºoc! Judecãtorul l-a fãcut, indirect, tâmpit pe avocat ºi implicit pe familia celor doi împricinaþi, aflatã în sala de judecatã, în sensul cã a certat reprezentantul reclamantei cã nu a fost atent ºi a depus la dosar ce nu trebuia, ”dacã nu eraþi nervoasã þineaþi minte ce vi s-a cerut”. Membrii familiei s-au uitat unii la alþii ºi toþi la judecãtor nevenindu-le sã creadã. Judecãtorul susþinea cã de fapt a cerut dovada rezidenþei reclamantei
Drumurile din Valea Jiului, prioritatea lui Mircea Ioan Moloþ
P
reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ ºi-a trasat câteva obiective pentru Valea Jiului. Mai exact este vorba de continuarea unor investiþii majore în zonã. Monika BACIU Este vorba de continuarea lucrãrilor la infrastructura rutierã pe cele patru drumuri care sunt în subordinea Consiliului Judeþean. ”În ceea ce priveºte investiþiile Consiliului Judeþean Hunedoara în Valea Jiului, vom demara lucrãrile pentru cele patru drumuri care le are Consiliul Judeþean în administrare. E vorba de Straja, Pasul Vulcan, Parâng ºi la Straja e praf”, a precizat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele consiliului Judeþean Hunedoara. Urmãtoarea prioritate a lui Mircea Moloþ este continuarea lucrãrilor la drumul care face legãtura între
municipiul Lupeni ºi staþiunea montanã Straja. 9 kilometri de drum vor fi
reabilitaþi complet în cursul acestui an. Cel puþin acesta este planul preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara. ”Vom face drumul de la Straja acum. Nu am fãcut-o pânã acum pentru cã erau drumuri în judeþul Hunedoara care erau impracticabile ºi se circula
nu numai în perioada de iarnã, ci non-stop în toate anotimpurile ºi atunci a trebuit sã avem grijã ºi de ceilalþi cetãþeni ai judeþului. Investiþia care s-a fãcut la Straja, cea care prevede dezvolatrea domeniului schiabil, ºi pentru cã am terminat pe fonduri europene sau pe fondurile Consiliului Judeþean celelalte drumuri importanteam ajuns la prioritatea numãrul 1 ºi în Straja. Astfel, luniile viitoare, vom începe lucrarea ºi pânã la începutul sezonului de toamnã când începe un nou sezon de iarnã, drumul va fi finalizat”, a mai spus preºedintele CJH. În Valea Jiului va mai fi un drum reabilitat. Este vorba de drumul ca duce spre o altã staþiune mon-
tanã, ºi anume Pasul Vulcan. ”Pasul Vulcan am reuºit pe fonduri europene sã atragem bani pentru continuarea lucrãrilor. Acest drum e finanþat din fonduri europene”, mai precizeazã Moloþ. În ceea ce priveºte drumul spre Parâng, situaþia este mai complicatã. Cel puþin asta apreciazã Mircea Ioan Moloþ. ”Despre mai mulþi bani vorbim pentru drumul spre Parâng. ªi acest drum îl vom începe în aceastã primãvarã”, a conchis Moloþ. Reabilitarea drumului spre Straja a fost demaratã de Consiliul Judeþean Hunedoara, prin anul 2008. Instituþia judeþeanã a cheltuit undeva la 4 milioane de euro, însã drumul nu a beneficiat ºi de stratul de uzurã, tronsonul fiind dat circulaþiei chiar dacã lucrarea nu a beneficiat de toate straturile necesare.
(?!). Care sã fi fost în logica judecãþii rezidenþa celui ce reclamã, nimeni nu a putut sã ne explice. Dar… La termenul urmãtor avocatul a depus la dosar încã o dovadã de rezidenþã a reclamantei, un înscris din care reieºea cã femeia lucra de vreo patru ani la o firmã, pe post de conducere, pe perioadã nelimitatã ºi cã va mai lucra fiind ”deosebit de importantã pentru afacerea mea”. Preºedintele judecãtor a pãrut mulþumit de data aceasta, cu precizarea sã-i fie adusã traducerea acestei noi dovezi a rezidenþei ºi a mai dat un termen. Zis ºi fãcut! La termenul urmãtor s-a adus traducerea autorizatã ºi în plus, pentru orice eventualitate, traducerea permisului de muncã permanent, cum este numitã Documentaþia de rezidenþã. Stupoare! ”Dar nu înþelegeþi? Ce este aºa de
greu sã aduceþi dovada rezidenþei?” – a replicat iritat magistratul, moment în care din salã s-a auzit o voce: ”halatul, domnã, unde-i halatul?!”
igur existã o ”S aversiune a judecãtoarei faþã de avocat”
”Înþeleg cã este o procedurã, dar ce legãturã are rezidenþa mea cu desfacerea cãsãtoriei? Pot sã stau în Honolulu, la Polul Nord, chiar sã revin în þarã, dacã existã o procurã judiciarã pentru avocat în acest proces este ca ºi când aº fi eu acolo. Ar fi logic sã aduc probe, dovezi cã e violent, cã nu e om dacã fostul soþ nu ar fi de acord, dacã ar exista posibilitatea sã nu fie înºtiinþat, dacã în cauzã ar exista copii, averi. Dar este o desfacere a
cãsãtoriei de comun acord. Este vorba de o simplã formalitate în viziunea mea. Dovada supremã a rezidenþei, în cazul meu, este Rezidence documentation, care este depusã de douã ori la dosar. Mai sus de acestã dovadã este cetãþenia þãrii în care sunt. Sigur existã o aversiune a judecãtoarei faþã de avocatã, pentru cã altfel nu-mi explic ce este cu obsesia asta pentru rezindenþã, când fostul soþ, când eu. ?i din cauza asta pleacã românii din þarã, din cauza unui sistem bolnav” – a declarat A. Maria, reclamantã în dosarul cu obsesiva rezidenþã.
ezi de ce nu ”V mã mai întorc în România?”
”Nu pot sã cred ce
Se pregãtesc pentru vremuri grele
P
entru cã bãncile nu mai acordã uºor credite, la Amanet nu mai au ce da pentru cã au pierdut ce au avut, la cãmãtari nu mai îndrãznesc dupã ce au vãzut ce au pãþit alþii, multe persoane, chiar bine cotate financiar, s-au înghesuit sã se înscrie la CAR-uri. Ileana FIRÞULESCU O evoluþie surprinzãtoare, în ceea ce priveºte numãrul de membri este Casa de Ajutor Reciproc a pensionarilor din Petrila care doar la sfîrºitul lunii decembrie mai înregistrase încã 282 de membri, iar totalul împrumuturilor s-a ridicat la 3.850.790 ron. ”Avem 3070 de membri, din care peste 1500 au cerut împrumuturi în anul trecut” – a declarat Martin Borºa, preºedintele CAR Pensionari Petrila.
”Eu m-am înscris la ei pentru a-mi acoperi spatele la vremuri grele. Nu ºtii dacã mâine mai am venituri, dacã mã
îmbolnãvesc sau dã peste noi un necaz. Am pe ce mã baza, pentru cã sunt seriosi ºi de încredere. Nu ºtii cu politica asta ce viaþã vom avea” – a
declarat Lucreþia Popa, din Petrila. ”Pe mine m-a convins mama, care este deja membrã la ei ºi aºa a reuºit sã-ºi mai ia una-alta ºi sã-ºi repare casa. Altfel nu ar fi avut din ce s-o facã. Copiii mei au crescut ºi nevoile sunt mai mari, iar iarna cheltuielile ne omoarã. Ne mai ajutãm cu banii împrumutaþi de aici ºi e mare lucru” – a spus Viorica S., Petroºani. ”Daaa, m-au ajutat mult. Mi-au decontat o parte din operaþia la ochi, am luat bani cu împrumut cu dobândã micã ºi mi-am tratat ºi soþia, am adus ºi pe ginere-meu ºi a trecut peste greutãþi cu magazinul lui. Tare ne e de ajutor”- spune Niculae Jianu, Petrila. Invariabil, oamenii invocã faptul cã nu mai pot face economii ºi cã instabilitatea, incerti-
se întâmplã! Dacã un asemenea proces dureazã atâta ºi se întâmplã ceea ce se întâmplã, cum decurg lucrurile în cauze grele? Vezi de ce nu mã mai întorc în România? Pierd energie, timp, bani, demnitate… Aici nimeni nu-ºi permite sã-ºi batã joc de cetãþean. Nu cumva are ceva personal judecãtoarea cu avocata ºi suferim noi? Am sã fac cerere la preºedintele Judecãtoriei sã mi se elibereze ºi mie copii dupã minutele ºedinþelor de judecatã… E ilogic ce se petrece. Mi s-au epuizat toate dovezile de rezidenþã ºi apoi asta nu este treaba judecãtorului pentru cã aº fi putut practic sã nu mã prezint, sã se judece în lipsa mea. Poate am sã vin personal la urmãtorul termen. Independenþa justiþiei nu asta înseamnã” – a precizat ºi pârâtul-soþ, S. Ionuþ. ªi pentru cã nu se mai poate rãspunde cu documente obsesivei cereri a rezidenþei, pentru cã s-au epuizat, la urmãtorul termen, din luna februarie, doi martori vor fi audiaþi pentru ”a gãsi nenorocitul de halat”, vorba împricinaþilor.
tudinea zilei de mâine îi macinã, iar astfel de organisme constituie centura lor de siguranþã.
8 Culturã
O
chiul pãtrunzãtor al scriitorului ºi criticului de artã Dumitru Velea vede în Petru Birãu (aºa cum ne aratã în cartea Petru Birãu. Arta ca reînceput ºi adãpost, Editura Fundaþiei Culturale „Ion D. Sîrbu”, Petroºani, 2012), întâi de toate, exponentul unor orizonturi fundamentale în pãstrarea fiinþei noastre naþionale: lumea muntelui. Astfel, ne spune autorul: „Pentru pictor lumea este pânã unde ordinea cu dreptatea inerentã ºi misterul ei, degajate din punctul de origine, îºi întind orizontul, el rãmânând doar instrumentul prin care acestea se fac vãdite. Rosturile lor sunt cele ce cad ca sarcinã ºi pãstrare pe fruntea ºi umerii omului. Ale omului de munte, cum este Petru Birãu, unde casa menþine focul din vatrã ºi mama sporeºte neamul, pãstrând „legea” ºi graiul, unde ele trebuie continuu recuperate ca adãpost ºi ocrotire prin reîntoarcere ºi înaintare, unde muntele susþine cerul ºi izvorul, apele râului.” (p.6). Autorul circumscrie, rezemându-se pe afirmaþii ale lui Mihai Eminescu ºi Lucian Blaga, matricea geneticã (cu specificul întoarcerii la izvoare) ºi matricea stilisticã a comunitãþilor de munte, loc de retragere din istorie, ca o „atitudine instinctivã de autoapãrare, care se poate numi boicot al istoriei. (...) acest boicot al istoriei, foc arzând sub cenuºa marei liniºti, era înþelepciunea vitalã a strãmoºilor noºtri, darul cu care au fost binecuvântaþi” , o retragere într-o „existenþã organicãsufleteascã, oarecum atemporalã” (Lucian Blaga, Trilogia Culturii, apud D.Velea, Petru Birãu. Arta ca reînceput ºi adãpost, pag. 8,) formã de rezistenþã pasivã întru apãrarea ºi pãstrarea fiinþei spirituale ºi culturale, ca ºansã de „mântuire”.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 ianuarie 2013
Dumitru Velea – Petru Birãu.
Arta ca reînceput ºi adãpost Dacã în Cumpãna muntelui autorul a pus accentul pe orizontul din care s-a înãlþat Petru Birãu, Firul vieþii pune accentul pe „neamul” Birãu, nu lipsit nici el de cumpene, de încercãri. Titlul capitolului are dublã trimitere, atât la drumul prin viaþã al pictorului ºi al înaintaºilor sãi, cât ºi la obiceiul momârlãnesc al Firului vieþii: „«Firul vieþii», ce se înfãºoarã pe cruce, are câte un ciucure la ambele capete” (pag. 13). Autorul sesizeazã centrarea pe esenþial a viziunii artistice a pictorului Petru Birãu, cãci, parcã urmând cuvintele lui Eminescu: „Dacã vrei sã ºtii viitorul unui popor (...) uitã-te la crucile ºi literatura lui” (pag. 17) el îºi alege sã susþinã lucrarea de licenþã Simboluri antropomorfe – Monumentele funerare de
la Sãpânþa (coordonator prof. univ. dr. Ion Popescu Brãdiceni. În acest fel, aratã autorul, „Petru Birãu crede cã a ajuns la «mesajul» transmis, ºi anume: omul în ipostazã de ispãºire. În vorbele sale: „În toatã opera lui Stan Ion Pãtraº avem un singur subiect ºi anume omul prezentat ca þap ispãºitor în lupta dintre Dumnezeu ºi Diavol” (pag. 19). În fapt, dupã sensuri venite foarte de sus ºi strânse în câteva cuvinte, aceastã ipostazã trece, graþie iubirii, în cea de rãscumpãrare ºi mântuire. Din acestea derivã starea de bucurie. ªi gândul celui ce a tors atributul
cimitirului de la Sãpânþa. Petru Birãu, cel care urcã pas dupã pas ºi tuºã dupã tuºã de culoare spre cele de la începuturi, se îndreaptã acum ºi teoretic spre acestea, spre ideea de jertfã. Se ºtie, în jertfã consistã temeiul ºi fiinþa religiei. ” (pag. 18). Ideea þapului ispãºitor, revelatã pictorului cu ocazia studiului crucilor din Cimitirul vesel de la Sãpânþa, se materializeazã apoi, dupã cum subliniazã autorul, într-un ºir de studii ºi tablouri: „Petru Birãu, cel care a pictat ºi s-a lãsat «pictat» de cele ale naturii, se vede dintr-o datã nevoit sã ia «atitudine», sã «descrie» situaþii, în genere spus, ale omului din vale, invadat de rãu, ºi care crede cã-ºi poate pune desagii cu pãcate pe spatele bietului þap pe care sã-l trimitã aiurea, el rãmânând curat ºi drept.” (pag. 23). Spiritul meditativ ºi deschis spre înþelesurile filozofice ale lucrurilor specific lui Dumitru Velea vede o determinare în aceastã nevoie de ispãºire
ºi aplecarea prin culoare ºi forme spre esenþele firii în picturile lui Petru Birãu: „Omul intrã prin uimire cu totul în «timpul rotitor» al naturii ºi-i observã cum periodic i se aºazã «încheieturile », cum ºi el se integreazã acestora, dar cu rest deschis «timpul rostitor», spre a folosi cuvintele lui Noica. Din acest «rest», prin ispãºire se iscã bobul acela de durere pentru o altfel de naºtere. Dar pânã la aceasta, omul se topeºte cuminte în jocurile ierbii ºi stelelor, al târâtoarelor ºi zburãtoarelor, al izvoarelor ºi pietrei, jocuri ce vin de la începuturi. Ele îi apar ca semne ale unor realitãþi de dincolo de fire, ce se impun de la sine, prin simpla uimire ce nu are nevoie de iscodire, luându-le ca daruri ºi minuni” (pag. 26, V. Peisajul ca reînceput al lumii). ªi tot autorul subliniazã: „Nu este greu de vãzut cã pictorul Petru Birãu cautã sã ne expunã sensul primar al lucrurilor ºi al omului. El nu stilizeazã ca atâþi ziºi artiºti populari. El doar executã un recurs la cele primare ºi ne aduce arhaitatea sub ochi.” (pag. 26). Încercând sã defineascã tehnica lui Petru Birãu, autorul spune: „Ochiul pictorului distinge enorm, iar în «forma închisã» forþele cromatice se zbat. Mai totdeauna acestea acoperã ca
un tsunami contururile, în cazul de faþã arhitectura. Linia se bãnuieºte, culoarea se rãsfaþã. Existã o alternare a tonurilor, amintind de arhitecturã ºi traseele strãzii, o ritmare ce cheamã la coerenþã ºi deschidere. Perspectiva poate sã mai stãruie sau nu, dupã cum forma o cere.” (pag. 30). ªi: „La Petru Birãu spaþiul se «strânge», se umple de obiecte – ca ºi cum s-ar trãi sentimentul de horror vacui – pentru a putea «trece» dincolo de sine. Pentru a intra sub timp ºi în nelimitat. Vegetalul «fierbe» ºi îºi schimbã continuu culorile, cuprins de energii naturale ce explodeazã. Culorile vin ºi se aºeazã pe pânzã impastat. Fovism, neoimpresionism, neoexpresionism, sã zicem neonatural. În acest neonatural adie începuturile, candoarea ºi vibraþia edenicã.” (pag.34). Considerând important sã defineascã deopotrivã cu tehnica ºi viziunea artisticã, Dumitru Velea subliniazã: „În aceastã fazã a intuiþiei, natura i se dã pictorului sub chipul «viu», de ciclicitate ºi miracol, ºi îl obligã pe acesta, pe pictor, sã se despartã, într-o parte a sentimentului vieþii ºi alta a reflexiunii intelectului. Creºte acuitatea privirii. Din aceste despãrþiri se face un pas înainte spre obþinerea unei unitãþi care trece dincolo de apariþia primã – în care cei vrchi vedeau geneza frumosului – ºi se ajunge la sesizarea unor determinante ale interioritãþii. Pictorul îi zice, în cãutãrile sale, «matrice arhaicã».” (pag. 38). Dacã peisajul trãdeazã o întreagã filozofie existenþialã ºi artisticã, fiind vãzut de Dumitru Velea ca un repetat „reînceput al lumii” , totuºi, dupã cum subliniazã autorul, locul central în opera plasticã a lui Petru Birãu îl ocupã portretul. Despre specificul portretului la Petru Birãu autorul spune: „La fel, ºi imaginaþia aduce culori mai pure, în contraste surprinzãtoare ºi pline de forþã. Existã o bucurie generatã de culori ºi o tãcere de piatrã în pictura ºi chipurile reprezentate de
Petru Birãu. Nu existã resentimente, remuºcãri ºi urã; rãutatea din vale nu are forþa sã urce pe crestele muntelui; benchetuiala din jurul viþelului de aur nu se aude pe munte ºi nici chefliii nu-ºi pot ridica privirea spre vârful acestuia. Omul reprezentat de Petru Birãu este omul aflat pe culmi, cu muntele în faþã ºi cu Dumnezeu în suflet. Este omul de fiecare zi, dar a cãrui pãºire este de mii de ani pe munte.” (pag. 41). Dumitru Velea distinge între portretele lui Petru Birãu trei categorii: „«Familiale», «comunitare» ºi «auro-
rale». Fiecare cu tehnici ºi exigenþe specifice în configurare: pãstrarea, cel puþin ca amintire, a chipului «exterior», apoi determinarea celui «interior» pornind de la mentalitatea unei comunitãþi ºi, în ultim, cuprinderea adecvatã a firii ºi a sentimentului de adãpost al omului pentru sine ºi cele ce sunt. Mama, cu tot ce presupune ca viaþã ºi matrice arhaicã a lumii, devine pentru el «piatra de poticnire», de rezistenþã ºi unghi.(pag. 41). În viziunea lui Dumitru Velea, tehnicile folosite de pictor converg întru susþinerea unui singur scop central: „ªirul de portrete ale lui Petru Birãu trece prin mai multe «rãscruci» sau «probe», la fiecare încercându-se anumite experienþe ºi tehnici, toate în vederea pãstrãrii «arhaitãþii», mai bine zis a omului din aurora lumii, intuit ca «întreg» ºi tot astfel «trãit» de artist; toate în vederea degajãrii de amãnunte ºi a câºtigãrii particularului semnificativ, peste care se lasã uºor o luminã albastrã cursã din începuturi ºi veºnicii.”( pag. 41) Analiza portretelor dovedeºte puterea autorului de a vedea în ºi dincolo de tablou, semnificaþiile adânci traduse prin culoare ºi formã. Dintre cele trei
categorii de portrete, autorul este interesat în special de portretele aurorale (dovadã cã denumeºte astfel capitolul), întrucât ele sunt cele mai bogate în semnificaþii: „Pentru portretele desemnate «aurorale» se cuvine vãzut omul de munte ca deschidere spre «întreg». (...) Prin ochii acestor oameni se vede sufletul celor strãvechi. (...) În portretele lui Petru Birãu nu este vorba de o coborâre la arhaitate, ci de vãdirea faptului cã, hic et nunc, se întâlneºte o arhaitate prezentã – vizibilã în zona sa de naºtere – care dã seamã de neam ºi sânge.”(pag. 46). În ceea ce priveºte relaþiile pictorului cu cartea, autorul analizeazã modul în care personalitatea pictorului ºi viziunea sa artisticã se rãsfrâng în ilustraþiile de carte. În afarã de unele cãrþi ilustrate parþial, pot fi citate ca ilustrate integral cãrþile: Paul Blaj, Valsul Vocalei, Ed. Napoca Star, Cluj, 2005); Saveta Ititesc, Poveste de iarnã, Ed. Confluenþe, Petrila, 2009; Linda Bastide, Narbonne ou les jardins d’Antoine/ Narbonne sau grãdinile lui Anton, Ed. Confluenþe, Petrila, 2009, Linda Bastide, Le fil du miroir, Ed. La Pierre milliaire, 2011 (carte tradusã în cinci limbi: englezã, spaniolã, românã, sârbã, rusã, toate ilustrate cu guaºele lui Petru Birãu). Un capitol cheie al lucrãrii este Mama ºi „matricea arhaicã”, simbolul mamei impunânduse, din copilãria pictorului, printr-o fotografie din tinereþe a acesteia. „Ca urmare, pentru vederea acestei prime faze, a „mamei” ca fecioarã, lui nu-i rãmâne decât paradisul imaginilor fixate pe hârtie. El va constitui „materia primã” pentru o coordonatã a reîntoarcerii spre origine, a „matricei arhaice” coordonatã a reîntoarcerii spre origine, a „matricei arhaice”; în primã instanþã, pe el se bizuie, redus la fotografia mamei, ºi motivaþia lucrãrii de disertaþie pentru masterat, Recuperãri antropomorfe. Asimilarea lor în creaþia proprie. Haina - identitate spiritualã (susþinutã în 2011, la Universitatea din Vest Timiºoara, Facultatea de arte plastice ºi design, Catedra de picturã, Specializarea surse ºi resurse ale imaginii, coor-
Actualitate 9 donator ºtiinþific prof. univ. dr. Acea Dana). (pag. 59). Acest efort de recuperare a „vechimilor” prelungite în el autorul îl defineºte ca fiind o „înaintare prin reîntoarcere”. Analiza iei, a costumului popular al mamei, þese o întreagã structurã spiritualã. „Acest element concret îl aºazã în tipare teoretice, de la etnografic la religios, de la mitic la semiotic, de la estetic la antropologic. Ceea ce uimeºte este descifrarea de sorginte antropologicã ºi religioasã ºi, nu în ultim, de unicitate româneascã. Prin aceasta se þese ºi se contureazã o imagine teoreticã pe care o numeºte „matrice arhaicã” (pag. 60). Un alt nivel de analizã este cel al limbajului plastic: „«Redarea» costumului, a strãvechilor motive populare, îl obligã sã meargã la elementele primare ale limbajului plastic, punct, linie, formã, culoare. Fiecare dintre acestea trimite spre începuturi, de pildã albul ºi negrul – ghemul ºi golul culorilor duc gândul spre luminã ºi întuneric, spre viaþã ºi moarte, spre dualitatea din sânul originii, fãrã de care nu poate sã înceapã procesul creaþiei. (…) Cine cautã obârºii ºi matrice, nu poate sã înainteze decât prin întoarcere.” (pag. 62). Dumitru Velea ºtie sã citeascã în tehnicile pictorului Petru Birãu, în imaginile tablourilor sale, în subiectele lui, în tematicile lucrãrilor ºi cãrþilor sale, spiritualitatea care-l lumineazã, izvoarele energiei sale, orizontul de la capãtul drumului sãu de artist ºi de exponent al unei lumi ce-ºi are tãria în pãstrarea nealteratã a matricei sale arhaice. Pentru cã Dumitru Velea are ºi el ochi de artist ºi deschis spre spiritualitãþi arhaice. Elisabeta BOGÃÞAN
Fãrã sentimente,
Banii cumpãrã orice, chiar ºi o viaþã in cauza legilor foarte D permisive ºi de cele mai multe ori chiar pãrtinitoare, am ajuns sã trãim vremuri în care o viaþã este calculatã în bani, fãrã a mai þine cont de sentimente sau de durerile provocate. Astfel putem observa în ultima vreme tot mai multe cazuri în care în urma unor tragice accidente rutiere soldate cu victime care rãmân imobilizate la pat sau mai rãu decât atât chiar cu decesul acestora, legile þãrii nu dau câºtig de cauzã rudelor acestora. Sau ºi dacã le dau câºtig, câºtigul este unul financiar ºi de cele mai multe ori contestat. Doar cã banii nu îi aduc înapoi pe cei dragi care s-au stins din viaþã, poate la o vârstã fragedã.
ea mai simplã C metodã, un avocat bun Pentru a scãpa de o pedeapsã care poate sã fie destul de mare, mulþi dintre cei care provoacã accidente grave de circulaþie în care victimele ºi-au pierdut viaþa îºi angajeazã avocaþi buni care sã-i reprezinte în procesele care le-au fost intentate pentru infracþiunea de omor din culpã, aceste procese pot dura ani de zile iar de cele mai multe ori sentinþele care sunt date nu satisfac dorinþele rudelor victimelor ºi nici pe ale vinovaþilor. Astfel, înfãþisãrile în faþa instanþelor de judecatã se prelungesc, dar ºi prelungesc agonia din sufletele
rudelor victimelor. De cele mai multe ori aceste sentinþe sunt cu suspendare pentru aceºti oameni care la rândul lor au curmat alte vieþi, chiar dacã involuntar. Pe lângã acestea ei mai sunt nevoiþi sã plãteascã daune materiale rudelor celor decedaþi care de cele mai multe ori sunt foarte mici sau chiar dacã aceste despãgubiri sunt destul de substanþiale nu vor putea substitui niciodatã viaþa unei persoane dragi. Sumele stabilite de instanþele de judecatã pentru plata unor despãgubiri morale se ridicã la câteva zeci de mii de lei sau sute de mii de lei. Doar cã banii nu îi aduc înapoi o viaþã. Banii nu îi vor alina suferinþa unui pãrinte care ºi-a vazut copilul stingându-i-se în braþe sau nu vor ºterge din amintirea unui copil moartea unui pãrinte. Mai mult decât atât în multe din aceste cazuri de omor din culpã, cel care a provocat accidentul tragic de circulaþie nici mãcar nu plãteºte aceste daune materiale ºi morale,
acestea fiind plãtite de cãtre firmã la care acesta a încheiat poliþa de asigurare pentru autovehiculul personal. La rândul ei firma de asigurare poate sã nu accepte suma impusã de organele judecãtoreºti ºi astfel procesul poate dura o perioadã ºi mai lungã ºi mult mai dureoasa pentru familile îndoliate. De aceste probleme se mai lovesc ºi multe dintre victimele care deºi au supravieþuit unui grav accident de circulaþie, poate au rãmas paralizate sau cu membre amputate. La fel ºi în aceste cazuri despãgubirile apar dupã multã vreme ºi nu vor putea asigura niciodatã nevoile celor care suferã din cauza unor oameni inconºtienþi. Indiferent dacã aceste accidente de circulaþie s-au soldat cu pierderi de vieþi omeneºti sau cu victime rãmase infirme un lucru este foarte cert....în þara noastrã banii cumpãrã viaþã ºi sãnãtatea oamenilor. Dar nu îi aduc înapoi pe cei trecuþi în lumea celor drepþi. Monika BACIU
8 Culturã
O
chiul pãtrunzãtor al scriitorului ºi criticului de artã Dumitru Velea vede în Petru Birãu (aºa cum ne aratã în cartea Petru Birãu. Arta ca reînceput ºi adãpost, Editura Fundaþiei Culturale „Ion D. Sîrbu”, Petroºani, 2012), întâi de toate, exponentul unor orizonturi fundamentale în pãstrarea fiinþei noastre naþionale: lumea muntelui. Astfel, ne spune autorul: „Pentru pictor lumea este pânã unde ordinea cu dreptatea inerentã ºi misterul ei, degajate din punctul de origine, îºi întind orizontul, el rãmânând doar instrumentul prin care acestea se fac vãdite. Rosturile lor sunt cele ce cad ca sarcinã ºi pãstrare pe fruntea ºi umerii omului. Ale omului de munte, cum este Petru Birãu, unde casa menþine focul din vatrã ºi mama sporeºte neamul, pãstrând „legea” ºi graiul, unde ele trebuie continuu recuperate ca adãpost ºi ocrotire prin reîntoarcere ºi înaintare, unde muntele susþine cerul ºi izvorul, apele râului.” (p.6). Autorul circumscrie, rezemându-se pe afirmaþii ale lui Mihai Eminescu ºi Lucian Blaga, matricea geneticã (cu specificul întoarcerii la izvoare) ºi matricea stilisticã a comunitãþilor de munte, loc de retragere din istorie, ca o „atitudine instinctivã de autoapãrare, care se poate numi boicot al istoriei. (...) acest boicot al istoriei, foc arzând sub cenuºa marei liniºti, era înþelepciunea vitalã a strãmoºilor noºtri, darul cu care au fost binecuvântaþi” , o retragere într-o „existenþã organicãsufleteascã, oarecum atemporalã” (Lucian Blaga, Trilogia Culturii, apud D.Velea, Petru Birãu. Arta ca reînceput ºi adãpost, pag. 8,) formã de rezistenþã pasivã întru apãrarea ºi pãstrarea fiinþei spirituale ºi culturale, ca ºansã de „mântuire”.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 ianuarie 2013
Dumitru Velea – Petru Birãu.
Arta ca reînceput ºi adãpost Dacã în Cumpãna muntelui autorul a pus accentul pe orizontul din care s-a înãlþat Petru Birãu, Firul vieþii pune accentul pe „neamul” Birãu, nu lipsit nici el de cumpene, de încercãri. Titlul capitolului are dublã trimitere, atât la drumul prin viaþã al pictorului ºi al înaintaºilor sãi, cât ºi la obiceiul momârlãnesc al Firului vieþii: „«Firul vieþii», ce se înfãºoarã pe cruce, are câte un ciucure la ambele capete” (pag. 13). Autorul sesizeazã centrarea pe esenþial a viziunii artistice a pictorului Petru Birãu, cãci, parcã urmând cuvintele lui Eminescu: „Dacã vrei sã ºtii viitorul unui popor (...) uitã-te la crucile ºi literatura lui” (pag. 17) el îºi alege sã susþinã lucrarea de licenþã Simboluri antropomorfe – Monumentele funerare de
la Sãpânþa (coordonator prof. univ. dr. Ion Popescu Brãdiceni. În acest fel, aratã autorul, „Petru Birãu crede cã a ajuns la «mesajul» transmis, ºi anume: omul în ipostazã de ispãºire. În vorbele sale: „În toatã opera lui Stan Ion Pãtraº avem un singur subiect ºi anume omul prezentat ca þap ispãºitor în lupta dintre Dumnezeu ºi Diavol” (pag. 19). În fapt, dupã sensuri venite foarte de sus ºi strânse în câteva cuvinte, aceastã ipostazã trece, graþie iubirii, în cea de rãscumpãrare ºi mântuire. Din acestea derivã starea de bucurie. ªi gândul celui ce a tors atributul
cimitirului de la Sãpânþa. Petru Birãu, cel care urcã pas dupã pas ºi tuºã dupã tuºã de culoare spre cele de la începuturi, se îndreaptã acum ºi teoretic spre acestea, spre ideea de jertfã. Se ºtie, în jertfã consistã temeiul ºi fiinþa religiei. ” (pag. 18). Ideea þapului ispãºitor, revelatã pictorului cu ocazia studiului crucilor din Cimitirul vesel de la Sãpânþa, se materializeazã apoi, dupã cum subliniazã autorul, într-un ºir de studii ºi tablouri: „Petru Birãu, cel care a pictat ºi s-a lãsat «pictat» de cele ale naturii, se vede dintr-o datã nevoit sã ia «atitudine», sã «descrie» situaþii, în genere spus, ale omului din vale, invadat de rãu, ºi care crede cã-ºi poate pune desagii cu pãcate pe spatele bietului þap pe care sã-l trimitã aiurea, el rãmânând curat ºi drept.” (pag. 23). Spiritul meditativ ºi deschis spre înþelesurile filozofice ale lucrurilor specific lui Dumitru Velea vede o determinare în aceastã nevoie de ispãºire
ºi aplecarea prin culoare ºi forme spre esenþele firii în picturile lui Petru Birãu: „Omul intrã prin uimire cu totul în «timpul rotitor» al naturii ºi-i observã cum periodic i se aºazã «încheieturile », cum ºi el se integreazã acestora, dar cu rest deschis «timpul rostitor», spre a folosi cuvintele lui Noica. Din acest «rest», prin ispãºire se iscã bobul acela de durere pentru o altfel de naºtere. Dar pânã la aceasta, omul se topeºte cuminte în jocurile ierbii ºi stelelor, al târâtoarelor ºi zburãtoarelor, al izvoarelor ºi pietrei, jocuri ce vin de la începuturi. Ele îi apar ca semne ale unor realitãþi de dincolo de fire, ce se impun de la sine, prin simpla uimire ce nu are nevoie de iscodire, luându-le ca daruri ºi minuni” (pag. 26, V. Peisajul ca reînceput al lumii). ªi tot autorul subliniazã: „Nu este greu de vãzut cã pictorul Petru Birãu cautã sã ne expunã sensul primar al lucrurilor ºi al omului. El nu stilizeazã ca atâþi ziºi artiºti populari. El doar executã un recurs la cele primare ºi ne aduce arhaitatea sub ochi.” (pag. 26). Încercând sã defineascã tehnica lui Petru Birãu, autorul spune: „Ochiul pictorului distinge enorm, iar în «forma închisã» forþele cromatice se zbat. Mai totdeauna acestea acoperã ca
un tsunami contururile, în cazul de faþã arhitectura. Linia se bãnuieºte, culoarea se rãsfaþã. Existã o alternare a tonurilor, amintind de arhitecturã ºi traseele strãzii, o ritmare ce cheamã la coerenþã ºi deschidere. Perspectiva poate sã mai stãruie sau nu, dupã cum forma o cere.” (pag. 30). ªi: „La Petru Birãu spaþiul se «strânge», se umple de obiecte – ca ºi cum s-ar trãi sentimentul de horror vacui – pentru a putea «trece» dincolo de sine. Pentru a intra sub timp ºi în nelimitat. Vegetalul «fierbe» ºi îºi schimbã continuu culorile, cuprins de energii naturale ce explodeazã. Culorile vin ºi se aºeazã pe pânzã impastat. Fovism, neoimpresionism, neoexpresionism, sã zicem neonatural. În acest neonatural adie începuturile, candoarea ºi vibraþia edenicã.” (pag.34). Considerând important sã defineascã deopotrivã cu tehnica ºi viziunea artisticã, Dumitru Velea subliniazã: „În aceastã fazã a intuiþiei, natura i se dã pictorului sub chipul «viu», de ciclicitate ºi miracol, ºi îl obligã pe acesta, pe pictor, sã se despartã, într-o parte a sentimentului vieþii ºi alta a reflexiunii intelectului. Creºte acuitatea privirii. Din aceste despãrþiri se face un pas înainte spre obþinerea unei unitãþi care trece dincolo de apariþia primã – în care cei vrchi vedeau geneza frumosului – ºi se ajunge la sesizarea unor determinante ale interioritãþii. Pictorul îi zice, în cãutãrile sale, «matrice arhaicã».” (pag. 38). Dacã peisajul trãdeazã o întreagã filozofie existenþialã ºi artisticã, fiind vãzut de Dumitru Velea ca un repetat „reînceput al lumii” , totuºi, dupã cum subliniazã autorul, locul central în opera plasticã a lui Petru Birãu îl ocupã portretul. Despre specificul portretului la Petru Birãu autorul spune: „La fel, ºi imaginaþia aduce culori mai pure, în contraste surprinzãtoare ºi pline de forþã. Existã o bucurie generatã de culori ºi o tãcere de piatrã în pictura ºi chipurile reprezentate de
Petru Birãu. Nu existã resentimente, remuºcãri ºi urã; rãutatea din vale nu are forþa sã urce pe crestele muntelui; benchetuiala din jurul viþelului de aur nu se aude pe munte ºi nici chefliii nu-ºi pot ridica privirea spre vârful acestuia. Omul reprezentat de Petru Birãu este omul aflat pe culmi, cu muntele în faþã ºi cu Dumnezeu în suflet. Este omul de fiecare zi, dar a cãrui pãºire este de mii de ani pe munte.” (pag. 41). Dumitru Velea distinge între portretele lui Petru Birãu trei categorii: „«Familiale», «comunitare» ºi «auro-
rale». Fiecare cu tehnici ºi exigenþe specifice în configurare: pãstrarea, cel puþin ca amintire, a chipului «exterior», apoi determinarea celui «interior» pornind de la mentalitatea unei comunitãþi ºi, în ultim, cuprinderea adecvatã a firii ºi a sentimentului de adãpost al omului pentru sine ºi cele ce sunt. Mama, cu tot ce presupune ca viaþã ºi matrice arhaicã a lumii, devine pentru el «piatra de poticnire», de rezistenþã ºi unghi.(pag. 41). În viziunea lui Dumitru Velea, tehnicile folosite de pictor converg întru susþinerea unui singur scop central: „ªirul de portrete ale lui Petru Birãu trece prin mai multe «rãscruci» sau «probe», la fiecare încercându-se anumite experienþe ºi tehnici, toate în vederea pãstrãrii «arhaitãþii», mai bine zis a omului din aurora lumii, intuit ca «întreg» ºi tot astfel «trãit» de artist; toate în vederea degajãrii de amãnunte ºi a câºtigãrii particularului semnificativ, peste care se lasã uºor o luminã albastrã cursã din începuturi ºi veºnicii.”( pag. 41) Analiza portretelor dovedeºte puterea autorului de a vedea în ºi dincolo de tablou, semnificaþiile adânci traduse prin culoare ºi formã. Dintre cele trei
categorii de portrete, autorul este interesat în special de portretele aurorale (dovadã cã denumeºte astfel capitolul), întrucât ele sunt cele mai bogate în semnificaþii: „Pentru portretele desemnate «aurorale» se cuvine vãzut omul de munte ca deschidere spre «întreg». (...) Prin ochii acestor oameni se vede sufletul celor strãvechi. (...) În portretele lui Petru Birãu nu este vorba de o coborâre la arhaitate, ci de vãdirea faptului cã, hic et nunc, se întâlneºte o arhaitate prezentã – vizibilã în zona sa de naºtere – care dã seamã de neam ºi sânge.”(pag. 46). În ceea ce priveºte relaþiile pictorului cu cartea, autorul analizeazã modul în care personalitatea pictorului ºi viziunea sa artisticã se rãsfrâng în ilustraþiile de carte. În afarã de unele cãrþi ilustrate parþial, pot fi citate ca ilustrate integral cãrþile: Paul Blaj, Valsul Vocalei, Ed. Napoca Star, Cluj, 2005); Saveta Ititesc, Poveste de iarnã, Ed. Confluenþe, Petrila, 2009; Linda Bastide, Narbonne ou les jardins d’Antoine/ Narbonne sau grãdinile lui Anton, Ed. Confluenþe, Petrila, 2009, Linda Bastide, Le fil du miroir, Ed. La Pierre milliaire, 2011 (carte tradusã în cinci limbi: englezã, spaniolã, românã, sârbã, rusã, toate ilustrate cu guaºele lui Petru Birãu). Un capitol cheie al lucrãrii este Mama ºi „matricea arhaicã”, simbolul mamei impunânduse, din copilãria pictorului, printr-o fotografie din tinereþe a acesteia. „Ca urmare, pentru vederea acestei prime faze, a „mamei” ca fecioarã, lui nu-i rãmâne decât paradisul imaginilor fixate pe hârtie. El va constitui „materia primã” pentru o coordonatã a reîntoarcerii spre origine, a „matricei arhaice” coordonatã a reîntoarcerii spre origine, a „matricei arhaice”; în primã instanþã, pe el se bizuie, redus la fotografia mamei, ºi motivaþia lucrãrii de disertaþie pentru masterat, Recuperãri antropomorfe. Asimilarea lor în creaþia proprie. Haina - identitate spiritualã (susþinutã în 2011, la Universitatea din Vest Timiºoara, Facultatea de arte plastice ºi design, Catedra de picturã, Specializarea surse ºi resurse ale imaginii, coor-
Actualitate 9 donator ºtiinþific prof. univ. dr. Acea Dana). (pag. 59). Acest efort de recuperare a „vechimilor” prelungite în el autorul îl defineºte ca fiind o „înaintare prin reîntoarcere”. Analiza iei, a costumului popular al mamei, þese o întreagã structurã spiritualã. „Acest element concret îl aºazã în tipare teoretice, de la etnografic la religios, de la mitic la semiotic, de la estetic la antropologic. Ceea ce uimeºte este descifrarea de sorginte antropologicã ºi religioasã ºi, nu în ultim, de unicitate româneascã. Prin aceasta se þese ºi se contureazã o imagine teoreticã pe care o numeºte „matrice arhaicã” (pag. 60). Un alt nivel de analizã este cel al limbajului plastic: „«Redarea» costumului, a strãvechilor motive populare, îl obligã sã meargã la elementele primare ale limbajului plastic, punct, linie, formã, culoare. Fiecare dintre acestea trimite spre începuturi, de pildã albul ºi negrul – ghemul ºi golul culorilor duc gândul spre luminã ºi întuneric, spre viaþã ºi moarte, spre dualitatea din sânul originii, fãrã de care nu poate sã înceapã procesul creaþiei. (…) Cine cautã obârºii ºi matrice, nu poate sã înainteze decât prin întoarcere.” (pag. 62). Dumitru Velea ºtie sã citeascã în tehnicile pictorului Petru Birãu, în imaginile tablourilor sale, în subiectele lui, în tematicile lucrãrilor ºi cãrþilor sale, spiritualitatea care-l lumineazã, izvoarele energiei sale, orizontul de la capãtul drumului sãu de artist ºi de exponent al unei lumi ce-ºi are tãria în pãstrarea nealteratã a matricei sale arhaice. Pentru cã Dumitru Velea are ºi el ochi de artist ºi deschis spre spiritualitãþi arhaice. Elisabeta BOGÃÞAN
Fãrã sentimente,
Banii cumpãrã orice, chiar ºi o viaþã in cauza legilor foarte D permisive ºi de cele mai multe ori chiar pãrtinitoare, am ajuns sã trãim vremuri în care o viaþã este calculatã în bani, fãrã a mai þine cont de sentimente sau de durerile provocate. Astfel putem observa în ultima vreme tot mai multe cazuri în care în urma unor tragice accidente rutiere soldate cu victime care rãmân imobilizate la pat sau mai rãu decât atât chiar cu decesul acestora, legile þãrii nu dau câºtig de cauzã rudelor acestora. Sau ºi dacã le dau câºtig, câºtigul este unul financiar ºi de cele mai multe ori contestat. Doar cã banii nu îi aduc înapoi pe cei dragi care s-au stins din viaþã, poate la o vârstã fragedã.
ea mai simplã C metodã, un avocat bun Pentru a scãpa de o pedeapsã care poate sã fie destul de mare, mulþi dintre cei care provoacã accidente grave de circulaþie în care victimele ºi-au pierdut viaþa îºi angajeazã avocaþi buni care sã-i reprezinte în procesele care le-au fost intentate pentru infracþiunea de omor din culpã, aceste procese pot dura ani de zile iar de cele mai multe ori sentinþele care sunt date nu satisfac dorinþele rudelor victimelor ºi nici pe ale vinovaþilor. Astfel, înfãþisãrile în faþa instanþelor de judecatã se prelungesc, dar ºi prelungesc agonia din sufletele
rudelor victimelor. De cele mai multe ori aceste sentinþe sunt cu suspendare pentru aceºti oameni care la rândul lor au curmat alte vieþi, chiar dacã involuntar. Pe lângã acestea ei mai sunt nevoiþi sã plãteascã daune materiale rudelor celor decedaþi care de cele mai multe ori sunt foarte mici sau chiar dacã aceste despãgubiri sunt destul de substanþiale nu vor putea substitui niciodatã viaþa unei persoane dragi. Sumele stabilite de instanþele de judecatã pentru plata unor despãgubiri morale se ridicã la câteva zeci de mii de lei sau sute de mii de lei. Doar cã banii nu îi aduc înapoi o viaþã. Banii nu îi vor alina suferinþa unui pãrinte care ºi-a vazut copilul stingându-i-se în braþe sau nu vor ºterge din amintirea unui copil moartea unui pãrinte. Mai mult decât atât în multe din aceste cazuri de omor din culpã, cel care a provocat accidentul tragic de circulaþie nici mãcar nu plãteºte aceste daune materiale ºi morale,
acestea fiind plãtite de cãtre firmã la care acesta a încheiat poliþa de asigurare pentru autovehiculul personal. La rândul ei firma de asigurare poate sã nu accepte suma impusã de organele judecãtoreºti ºi astfel procesul poate dura o perioadã ºi mai lungã ºi mult mai dureoasa pentru familile îndoliate. De aceste probleme se mai lovesc ºi multe dintre victimele care deºi au supravieþuit unui grav accident de circulaþie, poate au rãmas paralizate sau cu membre amputate. La fel ºi în aceste cazuri despãgubirile apar dupã multã vreme ºi nu vor putea asigura niciodatã nevoile celor care suferã din cauza unor oameni inconºtienþi. Indiferent dacã aceste accidente de circulaþie s-au soldat cu pierderi de vieþi omeneºti sau cu victime rãmase infirme un lucru este foarte cert....în þara noastrã banii cumpãrã viaþã ºi sãnãtatea oamenilor. Dar nu îi aduc înapoi pe cei trecuþi în lumea celor drepþi. Monika BACIU
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 ianuarie 2013
Angajãri
Ba au, ba nu
SC Piroº Security Angajeazã agenþi de pazã pentru localitãþile Lupeni, Vulcan, Uricani, Petroºani ºi Petrila. Deþinãtorii atestatului ºi permis de conducere cat. B reprezintã un avantaj. Persoanã de contact: 0769005714, 0728451036.
P
ensionarii au fost nevoiþi sã plãteascã biletul de transport CFR întreg. Asta din cauza birocraþiei ºi pentrru cã nu au fost tipãrite biletele de cãlãtorie pânã acum. De miercuri, însã, aceºtia,precum ºi veteranii de rãzboi sau vãduvele lor vor beneficia în continuare de facilitãþile acordate pe baza tichetelor de cãlãtorie gratuite sau taloanelor speciale de cãlãtorie, conform unei Ordonanþe de Guvern. Diana MITRACHE Situaþia a fost oarecum ten-
Anunþ În vederea întocmirii decontului final necesar plãþii drepturilor cuvenite pentru anul 2012, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca cel târziu pânã în data de 15 februarie 2013, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi
(minele Petrila, Paroºeni, Uricani ), facturile ENEL aferente consumurilor de pânã la 31 decembrie 2012. De asemenea rugãm toþi pensionarii care nu ºi-au ridicat bonurile de cãrbune pentru termoficare, cuvenite pentru anul 2012, sã solicite eliberarea lor ºi sã le depunã la societãþile de termoficare în acelaºi termen limitã (15 februarie
2013 ). Facem precizarea cã dupã expirarea termenului menþionat, nu mai putem accepta documente spre decontare. Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul de timp în care se vor efectua plãþile.
sionatã ºi oamenii s-au revoltat, însã,
acum pensionarii au aflat cã în
vreo 2 ani vor avea carduri.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Director General ing. Dragoescu Petru
HOROSCOP
Conform unui comunicat al MApN, dupã 1 ianuarie 2015, conform Legii nr. 211/2012, vor intra în vigoare legitimaþiile de cãlãtorie de tip card. Actul normativ a fost adoptat ca urmare a dificultãþilor apãrute în implementarea Legii în care nu erau identificate instituþiile responsabile care sã aibã ca obiect de activitate decontarea biletelor de cãlãtorie utilizate.
18 ianuarie 2013
Vei avea parte de multã alergãturã, de discuþii legate de prioritãþi, dar ºi de un acord ce ar trebui semnat. Pe cât posibil, nu te implica în activitãþi care vizeazã o reuºitã imediatã. O cerere mai veche þi-ar putea fi aprobatã. Evitã discuþiile pe teme financiare.
Traversezi o perioadã în care sunt favorizate finalizãrile unor lucrãri începute de mai mult timp. Relaþia cu prietenii este mulþumitoare, dar nu vei putea miza prea mult pe sprijinul lor. Superficialitatea þi-ar putea încurca planurile de viitor.
Aceastã zi va fi una agitatã din punct de vedere sentimental. Unele nemulþumiri mai vechi ar putea fi discutate ºi ameliorate. Pe de altã parte n-ar fi exclus ca partenerul de suflet sã aibã o problemã de sãnãtate pe care ar fi bine sã o trateze.
Eºti vioi ºi plin de iniþiative, dar nu ai suficientã rãbdare pentru ceea ce þi-ai pus în plan. Încearcã sã nu te implici în activitãþi la limita legalitãþii deoarece n-ar fi exclus sã ai o surprizã mai puþin plãcutã. Mintea îþi este plinã de idei nãstuºnice.
În cazul în care eºti implicat întro activitate intelectualã, rezultatele ar putea fi deosebite cu condiþia sã nu te grãbeºti nici mãcar un pic. Eºti iritat pentru cã þi se pare cã situaþia nu te avantajeazã, ai putea fi mai atent la detalii.
Ai tendinþa sã exagerezi, ºi, dupã cum þi s-a mai spus, calea de mijloc este cea mai bunã. Partenerul de suflet îºi doreºte mai multã înþelegere. Timpul liber petrecut în compania acestuia te va ajuta sã vezi lucrurile ºi din punctul lui de vedere.
Din punct de vedere sentimental vei fi cam confuz la mai ales la începutul zile, dar încetul cu încetul situaþia se va limpezi. Proiectele fãcute de mai mult timp vor putea fi puse în practicã. Va fi mare agitaþie în anturajul tãu apropiat.
Eºti într-o permanentã alertã, cãci te confrunþi cu tot felul de situaþii ºi nu mai reuºeºti sã ajungi la zi cu activitãþile în care eºti implicat. Colaborãrile nu te avantajeazã, deoarece capacitatea ta de dialog este mai scãzutã decât în mod obiºnuit.
Ai tendinþa de a te lãsa pradã comoditãþii, ceea ce te-ar putea face sã rãmâi în urmã cu activitãþile gospodãreºti. Dacã vei reuºi sã-þi pui ideile în practicã, rudele apropiate te vor aprecia. Foloseºte-þi intuiþia, cãci aceasta te poate ajuta.
Intervenþia unei rude apropiate ar putea determina unele tensiuni în relaþia ta cu persoana iubitã. Din fericire conjunctura este de scurtã duratã ºi în scurt timp veþi fi în cele mai bune relaþii. Ceva bani vei cheltui pentru îmbunãtãþirea sãnãtãþii.
Te simþi din ce în ce mai obosit ºi ar fi bine sã ceri sprijinul celor din familie. Cu siguranþã aceºtia te vor înþelege ºi îþi vor oferi sprijinul de care ai nevoie. Eºti cam nemulþumit de situaþia financiarã dar nu este cazul sã ai o discuþie pe aceastã temã.
S-ar putea sã vã loviþi de probleme financiare. Nu este cazul sã vã lãsaþi demoralizat. Dupã-amiazã vã surâde norocul. Un fost coleg vã propune o colaborare pe termen lung, din care puteþi câºtiga bine. Partenerul de viaþã vã reproºeazã unele lucruri.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 ianuarie 2013
M
ircea Lucescu, Romulus Gabor, Ioan Andone, Gelu Titus Simoc ºi Remus Vlad primesc, vineri, titlul de cetãþeni de onoare ai municipiului Hunedoara. Edilii s-au gândit sã le ofere distincþia pentru cã au luptat sub culorile hunedorene ºi au dus, mai apoi faima peste hotare. Primãria din Hunedoara a lansat o invitaþie pentru ziua de vineri, 18 ianuarie 2013, la sedinþa extraordinarã a Consiliului Local al municipiului Hunedoara. Sunt chemaþi toþi sportivii ºi cei care vor sã fie prezenþila un eveniment inedit în cadrul cãruia se va conferi titlul de “Cetãþean de Onoare” domnilor Mircea Lucescu, Remus Vlad, Gelu Titus Simoc, Ioan Andone si Romulus Gabor. Evenimentul va avea loc în aula Facultãþii de Inginerie Hunedoara, începand cu ora 14.00. Pentru a arãta cât de importante sunt aceste nume ºi pentru Hunedoara, edilii oraºului le-au fãcut publice biografiile marilor sportivi. Romulus Gabor s-a nãscut la data de 14 octombrie 1961, în satul Ponor, comuna Pui, judeþul Hunedoara.
A început sã joace fotbal la vârsta de 13 ani, la Jiul Petroºani. În scurt timp s-a transferat la Corvinul Hunedoara, activitatea sa de fotbalist confundându-se practic cu clubul de pe Cerna. A obþinut cel mai bun rezultat din carierã la Campionatul Mondial pentru Tineret din 1981: medalia de bronz cu echipa, trofeul Gheata de bronz pentru cele 4 goluri
Fotbalul hunedorean, în sãrbãtoare
marcate ºi trofeul Balonul de aur, fiind desemnat cel mai bun jucãtor al competiþiei – singurul fotbalist din istoria fotbalului românesc care a cucerit acest titlu. Un an mai târziu acest titlu avea sã fie cucerit de cel mai bun jucãtor al lumii, Diego Armando Maradona. Dupã performanþa de la Campionatul Mondial de Tineret din 1981, a primit mai multe oferte din partea unor echipe de renume din România ºi din strãinãtate. A preferat sã rãmânã la Corvinul Hunedoara, refuzând oferte de la Steaua Bucureºti ºi Dinamo Bucureºti, unde jucau colegii lui de la naþionala de tineret (Mircea Rednic, Ioan Andone, Dorin Mateuþ), precum ºi oferte din SUA sau Germania. S-a retras prematur din activitatea competiþionalã, în 1992, ca urmare a unor accidentãri repetate. Romulus Gabor a fost un jucãtor de excepþie, rezultat al muncii de la Centrul de juniori al Corvinului, condus de regretatul Miticã Pãtraºcu ºi pus în valoare de marele antrenor al Corvinului din acea perioadã, Mircea Lucescu. Numele Romulus Gabor este similar în plan fotbalistic cu performanþa sportivã sau, de ce nu, cu imaginea Corvinului, dar ºi a municipiului Hunedoara! Mircea Lucescu s-a nãscut la Bucureºti, pe data de 29 iulie 1945. De numele lui se leagã cea mai frumoasã perioadã a fotbalului hunedorean, cea din anii 1980, când Mircea Lucescu a fost jucãtor ºi antrenor al echipei Corvinul Hunedoara. Ca jucãtor, a activat în principal la echipa Dinamo între 1964 ºi 1977, iar ca antrenor a condus printre
altele echipa naþionalã a României, precum ºi echipele Corvinul Hunedoara, Dinamo Bucureºti, Brescia, Reggiana, FC Rapid, Internazionale Milano, Galatasaray, Beºiktaº ºi ªahtior Doneþk. Decernarea premiului de cetãþean de onoare este o motivaþie în plus a recunoaºterii meritelor sportive, dar ºi a implicãrii profesionale în fotbalul hunedorean; imaginea creatã de Mircea Lucescu fiind un beneficiu nu doar pentru miºcarea sportivã, ci ºi pentru renumele municipiului Hunedoara. Ioan Andone s-a nãscut la data de 15 martie 1960, la ªpãlnaca, în judeþul Alba. Primii paºi în fotbal i-a fãcut în 1972 la ªcoala
Primii ani de ºcoalã i-a fãcut la Dobra. În 1955, dupã liceu, Simoc s-a angajat la Combinatul Siderurgic Hunedoara, la Secþia Laminoare. Ulterior a urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucureºti, unde a fost coleg cu Mircea Lucescu. Dupã facultate, s-a întors la Combinat. Atunci a intrat ºi în lumea fotbalului. A fost numit în conducerea clubului “Metalul Hunedoara”, care mai apoi, ºi-a schimbat numele în Corvinul, pe 28 august 1975. Gelu Simoc a fost unul dintre cei 28 de membri fondatori ai FC. Corvinul Hunedoara.
Remus Vlad s-a nãscut la data de 19 ianuarie 1946 în Cinciº-Cerna, judeþul Hunedoara. Primii paºi în fotbal i-a fãcut la vârsta de 15 ani, la Hunedoara, avându-l ca antrenor pe Miticã Pãtraºcu. Debutul în echipa de seniori ºi l-a fãcut la Metalul Hunedoara în 1967. A fost remarcat
CONVOCATOR
Sportivã Hunedoara, avându-l ca antrenor pe profesorul Carol Gall. Din 1975 a trecut la Corvinul, unde l-a avut antrenor pe ºlefuitorul de talente, regretatul „nea” Miticã Pãtraºcu. Sub comanda lui Mircea Lucescu a debutat în culorile “alb-albastre” în divizia „A” pe 7 martie 1979. Fundaºul de „fier” al Hunedoarei a jucat la Corvinul pânã în 1983, în 105 meciuri, înscriind 15 goluri. Alãturi de Primãria municipiului Hunedoara ºi „mentorul” sãu, Mircea Lucescu, este membru fondator al echipei FC Hunedoara. Nu a uitat niciodatã locul unde s-a lansat ca fotbalist, ajutând moral ºi material de câte ori a putut, echipa din Hunedoara. Gelu Titus Simoc s-a nãscut la data de 05 martie 1938 în satul Rãduleºti, comuna Dobra, judeþul Hunedoara.
În temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 25 ianuarie 2013, ora 11, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Raportul preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara cu privire la modul de îndeplinire a atribuþiilor proprii ºi a hotãrârilor consiliului judeþean pe anul 2012. 2. Informare privind activitatea desfãºuratã de cãtre Autoritatea Teritorialã de Ordine Publicã Hunedoara în anul 2012. 3. Informare cu privire la programul de acþiuni în domeniul relaþiilor externe al Consiliului Judeþean Hunedoara, desfãºurat în anul 2012. 4. Proiect de hotãrâre privind încetarea înainte de termen a unui mandat de consilier judeþean. 5. Proiect de hotãrâre privind validarea unui mandat de consilier judeþean. 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului de acþiuni în domeniul relaþiilor externe al Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2013. 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea plãþii unor cotizaþii. 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului anual al Consiliului Judeþean Hunedoara de finanþãri nerambursabile în condiþiile Legii nr.350/2005. 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea nivelului taxelor ºi tarifelor, precum ºi altor taxe asimilate acestora, din competenþa Consiliului Judeþean Hunedoara, aplicabile în anul fiscal 2013. 10. Proiect de hotãrâre privind completarea inventarului bunurilor ce aparþin domeniului public al judeþului Hunedoara. 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea proiectului „Centru de management al carierei pentru per-
Actualitate 11 pe postul de fundaº central, iar în 1968 a fost transferat în divizia „A” la FC Argeº Piteºti, cel mai spectaculos transfer al acelor vremuri pentru FC Corvinul, unde a evoluat pânã în 1974, având 175 de jocuri ºi 4 goluri marcate. A fost cãpitanul de echipã al piteºtenilor, fiind coleg cu marele Nicolae Dobrin ºi Doru Nicolae, ºi câºtigând titlul de campion al României în ediþia 1971-1972 cu FC Argeº. În anul 1974 a revenit la Hunedoara, unde a jucat pentru Corvinul în liga secundã, cu care a promovat in divizia „A” în 1976, încheindu-ºi activitatea de jucãtor la clubul de pe Cerna în 1978. Diana MITRACHE
soanele cu dizabilitãþi din judeþul Hunedoara” ºi a cheltuielilor legate de proiect din cadrul Programului Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. 12. Proiect de hotãrâre privind aprobarea proiectului „Fãureºte-þi viitorul – formarea profesionalã a rromilor din judeþul Hunedoara” ºi a cheltuielilor legate de proiect din cadrul Programului Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013. 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea proiectului „Modernizare DJ664: Pas Vulcan-Vulcan, km:38+00041+700”. 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara. 15. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Statului de funcþii, precum ºi modificarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane. 16. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Statului de funcþii al Unitãþii de Asistenþã Medico-Socialã Baia de Criº. 17. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii ºi a Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad. 18. Proiect de hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.58/2012 pentru aprobarea componenþei comisiilor de concurs/examen pentru ocuparea funcþiilor de ºef de secþie, ºef de laborator ºi ºef de serviciu din cadrul Spitalului de Urgenþã Deva. 19. Proiect de hotãrâre privind constituirea Comisiei pentru stabilirea ºi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul SC „Astoria” SRL Deva. 20. Proiect de hotãrâre pentru atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale. 21. Proiect de hotãrâre privind evaluarea anualã a managementului pentru unele instituþii publice de culturã din subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara. PREªEDINTE, Mircea Ioan Moloþ
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 ianuarie 2013
A
dministraþia localã de la Petroºani a avut în plan realizarea unui centru de informare turisticã pe raza localitãþii. Proiectul a rãmas într-un sertar din cadrul Ministerului Turismului fãrã niciun rãspuns. Nici pânã acum, cei de la Primãria Petroºani nu au obþinut aprobãrile necesare pentru înfiinþarea acestui obiectiv. Monika BACIU ”Din pãcate nu mai avem nouãtãþi în legãturã cu centrul de informare turisticã, proiectul nostru a fost declarat eligibil, însã nu am primit încã nicio hârtie de Minister pentru a vedea când putem sã îl demarãm”, a declarat primarul
imbrul de mediu va fi aplicat numai autovehiculelor de pasageri cu cel mult opt locuri. Mai mult, valoarea efectivã a taxei va fi stabilitã luând în calcul integral emisia de dioxid de carbon, nu doar 30% ca în prezent. aceasta va fi vândutã ulterior. Conform propunerii înaintatã de Ministrul Mediului, timbrul de mediu va lua în calcul doar emisiile poluante de dioxid de carbon, spre deosebire de sistemul
actual în care este calculatã ºi cilindreea. Emisia de dioxid de carbon va fi luatã în calcul integral la stabilirea valorii timbrului de mediu, în condiþiile în care în prezent aceste emisii au o proporþie de doar 30% la stabilirea taxei auto. Timbrul de mediu va fi calculat în continuare ºi în funcþie de cota de depreciere a maºinii, rezultatã din vechimea acesteia.
Iubim ºi câinii vagabonzi
I
ubim ºi câinii vagabonzi. Aºa sunã o vers dintr-o binecunoscutã melodie, însã nu toatã lumea este de acord. Astfel, reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara au demarat anul trecut un proiect prin care s-a înfiinþat o asociaþie pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân. La aceastã asociaþie au aderat toate localitãþile din Valea Jiului.
lucrãrilor la centrul de informare turisticã, administraþia localã de la Petroºani a emis ºi o autorizaþie de construcþie. Acesta ar urma sã fie construit pe strada Mihai Viteazu, lângã Parchetul de pe
V
om avea miei mai mari de Paºte, dupã ce oile au fãtat mai repede. Primii mieluþi au apãrut pe lume deja din luna decembrie a anului trecut, spre bucuria crescãtorilor de mioare care se gândesc deja la profitul de Paºte. Carmen COSMAN Vremea schimbãtoare a dat peste cap parcã ºi ciclul bioligic al mioarelor. Crescãtorii s-au trezit cu mieluþii în bãtãturã încã de la finele lunii decembrie. S-au buucrat când au vãzut ºi cã cei mai mulþi sunt albi, iar þãranii spun cã e semn cã anul acesta va fi unul spornic. Cu siguranþã, este însã, semn cã vom avea miei mai mari de Paºte ºi vom avea de unde alege. Gheorghe e de loc din zona Petrilei, acolo unde meseria oieritului se transmite din
participe oricine. Atunci s-a anulat licitaþia respectivã ºi urmeazã sã fie dotate toate punctele din judeþ cu câte o autospecialã. În rest toate dotãrile sunt. Acum aºteptãm doar maºinile”, spune Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Câinii vagabonzi care vor fi adunaþi de pe raza localitãþii Aninoasa vor fi
Monika BACIU Printre acestea se numãrã ºi Aninoasa, însã deocamdatã din raþiuni birocratice lucrurile nu se miºcã. ”Asociaþia funcþioneazã, suntem asociaþi la ora actualã. A fost o singurã problemã cu achiziþionarea autoturismelor pentru colectarea câinilor întrucât în caietul de sarcini s-a specificat cã se vor lua maºinile de la
informãrii corecte a turiºtilor despre obiectivele din zonã. ”În principiu orice tãrãgãnare ne afecteazã ºi este mai mult decât necesar un centru de informare turisticã”, a mai spus edilul. Pentru realizarea
lângã judecãtoria Petroºani.
Crescãtorii de oi se aºteaptã la câºtiguri mai mari de Paºti
T
Astfel, este posibil ca, pe viitor, cuantumul taxei pentru maºinile non-euro, Euro 1 ºi Euro 2, sã scadã comparativ cu valorile actuale. Plata pentru timbrul de mediu va fi efectuatã o singurã datã pe toatã durata de funcþionare a maºinii, indiferent de câte ori
municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Înfiinþarea unui centru de informare turisticã pe raza municipiului Petroºani este un lucru absolut necesar în vederea
Mieii au venit mai repede pe lume
Timbru de mediu, doar pentru maºini mari
Diana MITRACHE
Centrul de informare turisticã, la mâna miniºtilor
un anumit producãtor, ceea ce nu se poate cã dacã e licitaþie poate sã
transportaþi la un centru din Petroºani.
tatã în fiu. Tare s-a bucurat când în ogradã a apãrut întâi un miel, apoi încã unul pentru cã de câte-
va zile sã aibã trei mieluþi. Pentru alþi vecini deai lui, sfârºitul anului trecut a fost ºi mai prolific ºi deja au zeci de mielþi care cresc vãzând cu ochii. „De regulã oile fatã de la 1 mar”Câinii vor fi duºi în tie încolo. Anul ãsta e zona noastrã la padocul adevãrat cã au venit de la Petroºani cã locaþia acolo e amenajatã ºi noi acolo îi vom transporta”, a mai spus edilul. Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor Fãrã Stãpân (SJOAFS) a fost constituit în luna aprilie a anului trecut la Deva în cadrul unei ºedinþe de Consiliu Judeþean. Potrivit preºedintelui CJ, Mircea Molot, Serviciul va învesti în angajarea personalului medical, în adãposturi, maºini, dar ºi alte utilitãþi necesare desfãºurãrii activitãþilor de combatere a problemei maidanezilor de pe strãzi. În plus, pentru a se asigura cã are o evidentã cât mai corectã a câinilor din judeþ, Moloþ a afirmat cã îi va obliga ºi pe stãpânii patrupedelor sã le implanteze cipuri acestora.
mai repede mieii, care la Paºti vor fi mãriºori”, spune bãrbatul. Un miel care a venit pe lume în luna decembrie sau la începutul lui ianuarie, de Paºti va cântãri cel puþin 16 kilograme, dacã nu 20, depinde de cât lapte are oaia, dupã cum explicã nea’ Gheorghe. Dacã se nãºteau la termenele cunoscute, la Paºti un mieluþ abia dacã ar fi cântãrit între 8 ºi 10 kilograme, iar diferenþa e atât în avantajul crescãtorilor de oi, cât ºi al clienþilor. Oricum, anul acesta ºi calendarul este de partea crescãtorilor de oi, pentru cã Paºtele ortodox cade la începutul lunii mai ºi este timp destul sã creascã mieii.