CVJ, NR. 286, JOI 17 IANUARIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 285

Cronica Vãii Jiului Joi, 17 ianuarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Singurul român care a cerut azil politic în… România

Cu multe restricþii

Adrian Sucilã s-a întors în Poliþia Vulcan

J

udecat într-un dosar de corupere sexualã, Adrian Sucilã a îmbrãcat din nou haina de poliþist. De miercuri, el s-a întors la lucru, la Poliþia Vulcan.

>>> PAGINA A 3-A

Condamnat la închisoare

Piromanul din Vulcan vrea în libertate ncendiatorul maºinii IGheorghe familiei primarului Ile vrea în

libertate. Dupã ce a recunoscut faptele în faþa instanþei de judecatã, Giany Simulea a atacat sentinþa Judecãtoriei Petroºani cu recurs.

>>> PAGINA A 3-A

INSEMEX Petroºani – verificã articolele pirotehnice pentru state ale Uniunii Europene >>> PAGINILE 8-9

Schi contra cost la Transalpina Ski Resort

E

ste omul care a învins moartea cu un vaccin experimental premiat la Salonul de Inventicã de la Geneva ºi se trateazã cu vitamina C. În vara anului trecut ºi-a alungat preotul de la cãpãtâi, hotãrât sã trãiascã. Este singurul român care a cerut azil politic în… România! Este Romeo Roºia, din Petroºani, cãruia i se spunea ”Nebunul”, cel care a construit primul deltaplan din Valea Jiului ºi a înfiinþat, în 1982, Asociaþia ”Temerarii” ai cãrei membrii erau mineri… >>> PAGINILE 6-7

uriºtii care urcã în cea mai nouã staþiune de T munte din România,

Transalpina Ski Resort, aflatã la 30 de kilometri de Petroºani vor fi nevoiþi din acest weekend sã scoatã bani din buzunar.

>>> PAGINA 12

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 ianuarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30

Observator Acces Direct Observator Observator special Te pui cu blondele?

National TV 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r)

12:15 13:45 15:00 16:30 amarã 17:20 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30

Împãrãteasa de fier Cuceritorul (r) Copii contra pãrinþi Dragoste dulceCondamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Cuceritorul Iubire interzisã (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Cursa pentru fermã 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Îngerul - pereche 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Fringe 0:00 Spitalul de demenþã

Prima TV 9:30 Viaþa la fermã 11:30 Teleshopping 12:00 Vipo 12:15 Vipo 12:30 Galileo 13:00 Teleshopping 13:30 Flash Gordon 14:30 Teleshopping 15:00 NCIS: Anchetã militarã (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor

TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Dãnutz S.R.L. 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 13:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 ianuarie 2013

J

udecat într-un dosar de corupere sexualã, Adrian Sucilã a îmbrãcat din nou haina de poliþist. De miercuri, el s-a întors la lucru, la Poliþia Vulcan. A fost arestat mai bine de 6 luni, din 4 iulie 2012, dupã ce a fost ridicat de acasã într-un dosar extrem de controversat. Adrian Sucilã a fost acuzat cã l-a corupt sexual pe fiul de 16 ani al fostului viceprimar din Vulcan, Angela Stoica ºi a întreþinut cu el relaþii sexuale, în timp ce fiica majorã a politicianului, Mihaela Stoica, ar fi filmat scenele. Aflat în arest, în penitenciarul Aiud, deºi ºi-a susþintut mereu nevinovãþia, Sucilã a fost suspendat din funcþie, pentru cã nu putea sã fie ºi la poliþie ºi în puºcãrie în acelaºi timp. Luni, însã, a fost eliberat sub control judiciar, decizia definitivã aparþinând Tribunalului Hunedoara, aºa cã acesta s-a întors de ieri la Poliþia Vulcan.

Cu multe restricþii

Adrian Sucilã s-a întors în Poliþia Vulcan

„A fost suspendat pe perioada arestului preventiv, însã acum s-a întors, fiind pus la dispoziþia Poliþiei Vulcan. I se vor stabili anumite sarcini, expres menþionate de cãtre superiorul sãu ierarhic”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Colegii lui sunt, însã, cei care îl

vor supraveghea atent pânã la stabilirea unei sentinþe definitive în acest proces care merge mai departe, pentru cã eliberarea lui are condiþii bine stabilite. „Pe durata liberãrii provizorii sub control judiciar, inculpatul va respecta urmãtoarele obligaþii: sã nu

pãrãseascã localitatea de domiciliu, respectiv municipiul Vulcan, decât cu încuviinþarea instanþei; - sã se prezinte la instanþã la fiecare termen de judecatã sau ori de câte ori este chemat; - sã se prezinte la Poliþia municipiului Vulcan, organ desemnat cu supravegherea, con-

Actualitate 3 form programului de supraveghere sau ori de câte ori este chemat; sã nu îºi schimbe locuinþa fãrã încuviinþarea instanþei; - sã nu deþinã, sã nu foloseascã ºi sã nu poarte nici o categorie de arme; - sã nu se afle în locuinþa pãrþilor vãtãmate Stoica Mihai Alexandru ºi Stoica Mihai sau în locuinþa martorei Stoica Angela; - sã nu ia legãtura cu niciuna dintre pãrþile vãtãmate mai sus menþionate sau cu inculpata Stoica Mihaela Gabriela ºi nici cu martorii Stoica Angela, Vaºcovici Petru, Tãtãrcan Anca Cristina, Majai Csaba Attila ºi nici cu vreo rudã sau prieteni ai acestora ºi nici sã nu comunice cu aceºtia, direct sau indirect. Atrage atenþia inculpatului cã în caz de încãlcare cu rea-credinþã a vreuneia dintre obligaþiile mai sus menþionate, instanþa va lua faþã de acesta mãsura arestãrii preventive”, se aratã în dispozitivul sentinþei pronunþate de magistraþii de al Petroºani. Car men COSMAN

Hoþii atacã ºi pe uºã ºi pe geam

F

ie cã intrã prin efracþie, fie cã fenteazã casa de marcat, hoþii din Hunedoara dau tot mai des atacul. Poliþiºtii spun cã îi prind ºi constatã cã aceºtia furã bãuturã ºi þigãri. Hoþii dau atacul în magazine ºi dacã unii intrã prin efracþie, alþii cautã sã nu plãteascã la ieºirea din magazin. Poliþiºtii recunosc cã s-au înmulþit cazurile, cã sunt ºi minori printre ei ºi cã, de cele mai multe ori, e vorba despre gãinãrii. „Poliþiºtii din cadrul Birourilor Ordine Publicã ºi Investigaþii Criminale Vulcan i-au surprins pe doi tineri de 15 ani ºi un altul de 19 ani, toþi din municipiul Vulcan, care au pãtruns prin efracþie în incinta unei societãþi comerciale din localitate, de unde au sustras mai multe bunuri (bãuturi alcoolice, cafea ºi un telefon mobil) în valoare de 500 lei. Prejudiciul a fost recuperat în proporþie de 70 %, în cauzã fiind întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de furt calificat”, spun poliþiºtii hunedoreni.

Condamnat la închisoare

I

Piromanul din Vulcan vrea în libertate

ncendiatorul maºinii familiei primarului Gheorghe Ile vrea în libertate. Dupã ce a recunoscut faptele în faþa instanþei de judecatã, Giany Simulea a atacat sentinþa Judecãtoriei Petroºani cu recurs.

A recunoscut cã a dat foc bolidului de lux al fiului primarului din Vulcan, Alexandru Ile, dar asta nu înseamnã cã s-a împãcat cu situaþia. Giany Simulea, supranumit ºi „piromanul din Vulcan” a fost condamnat la închisoare de Judecãtoria Petroºani pentru ºantaj ºi distrugere, dar a atacat sentinþa cu recurs, ce va fi judecat la Tribunalul Hunedoara. Prima instanþã, Judecãtoria Petroºani a dispus condamnarea lui la 4 ani ºi 6 luni de închisoare pentru distrugere ºi alte 3 luni pentru ºantaj. Conform legislaþiei româneºti, Simulea urmeazã sã execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani ºi jumãtate. De asemenea, acesta a fost obligat de instanþã sã achite suma de 210.770 lei cu titlul de despãgubiri civile cãtre Porche România. Potrivit dis-

pozitivului sentinþei, bãrbatul mai are de platã 15.000 de lei cu titlul de daune morale, respectiv 11.000 de lei cheltuieli judiciare cãtre stat. În plus, magistraþii au dispus aplicarea de sechestru asigurãtor pe autoturismul lui, precum ºi pe suma de 1.018 lei ridicatã în timpul percheziþiei efectuate la domiciliul lui. În timpul procesului, avocaþii celor douã pãrþi nu au cãzut de acord nici asupra cuantumului daunelor morale,

nici pe valoarea prejudiciului, dar ºi pe gravitatea faptei, direct proporþionalã cu valoarea maºinii. Giany Simulea ºi-a recunoscut vina, dar nu a explicat ºi de ce a incendiat maºina sau l-a ºantajat pe fiul primarului din Vulcan, Alexandru Ile, ori dacã a avut vreun complice, aºa cum se bãnuieºte. Giany Simulea a fost trimis în judecatã de procurori pentru douã infracþiuni de ºantaj ºi pentru distrugere. Potrivit rechizitoriului, la finele lunii mai, Simulea a încercat sã obþinã de la cei doi, prin ameninþãri, suma de 50.000 de euro, iar ulterior, dupã ce a vãzut cã nu poate lua bani de al ei, a incendiat maºina de lux a lui Alexandru Ile, în valoare de 73. 420 de euro, aflatã în parcare. Car men COSMAN

În plus, Poliþia Municipiului Deva a fost chematã de cãtre un agent de pazã al unui supermarket din Deva, care a reþinut o persoanã de sex masculin, ce a trecut de casa de marcat fãrã sã plãteascã o sticlã de bãuturã alcoolicã, în valoare de 167,99 lei. ªi în aceastã situaþie, omul s-a ales cu dosar de cercetare penalã pentru furt. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 ianuarie 2013

La a doua strigare,

A

Autoturism pentru animalele fãrã stãpân

sociaþia “Serviciul Judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân” organizeazã procedura de achiziþie publicã, cererea de oferte, pentru achiziþionarea a douã autoutilitare.

Hunedoara. Câinii fãrã stãpân vor fi luaþi de pe strãzi ºi duºi într-un adãpost special. Primii ºase maidanezi au fost luaþi de pe strãzile municipiului Hunedoara, în cursul zilei de luni, a acestei sãp-

tãmâni, când Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân, înfiinþat de Consiliul Judeþean Hunedoara, a devenit funcþional. Cei din Valea Jiului, însã, aºteaptã sã le vinã rân-

Contractul va cuprinde achiziþionarea a douã autoutilitare. Valoarea contractului este de 80.645 de lei. Serviciul de ecarisaj înfiinþat de Consiliul Judeþean a devenit operaþional în

Prea mulþi medici cu cabinete private!

S

unt prea mulþi medici care lucreazã ºi în ploclinici ºi au ºi cabinete private. Asta nu face decât sã le dãuneze pacienþilor, care sunt trimiºi din ambulatoriu în cabinetele cu platã, care ºi ele au contracte cu casele de asigurãri. Ministerul Sãnãtãþii a dat publicitãþii un raport în care se aratã cã un numãr important dintre medicii care profeseazã în serviciile publice au ºi cabinete private sau sunt

angajaþi ai unor furnizori privaþi de servicii de sãnãtate, fapt ce ar putea fi privit ca un “potenþial conflict de interese”, se aratã într-un raport al Ministerului Sãnãtãþii. Toate au ieºit la ivealã în urma plângerilor pe care le-au fãcut pacienþii trimiºi de colo colo la cabinetele particulare. “Sesizãri numeroase primite din partea pacienþilor reclamã multe aspecte negative ale unor astfel de situaþii, toate desfãºurându-se în defavoarea sistemului public ºi contribuind substanþial la utilizarea ineficientã ºi, de cele mai multe ori, nejustificatã, a fondurilor publice pentru sãnãtate. Astfel, majoritatea cabinetelor private, în care lucreazã aceiaºi medici angajaþi în spitale,

au contracte cu casele de asigurãri de sãnãtate, ceea ce le dã dreptul de a emite trimiteri pentru tratamente în spital, care sunt decontate de asigurãrile publice de sãnãtate”, se aratã în raport. Astfel, se genereazã o cerere “nu întotdeauna justificatã” de servicii spitaliceºti, mult mai costisitoare pentru sistem. “Dubla calitate de angajat

dul.Problema câinilor maidanezi a intrat în atenþia Consiliului Judeþean Hunedoara, care va implica toate administraþiile locale în gestionarea cât mai eficientã a populaþiei canine din judeþ. În acest sens, va fi înfiinþatã o societate care sã se ocupe de aceastã problemã. Pentru a stopa fenomenul de înmulþire a câinilor fãrã stãpân, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Molot, a propus o colaborare intre instituþia pe a personalului medical permite ºi exploatarea inversã a circuitului pacienþilor: cei care se prezintã în serviciile publice (inclusiv la serviciile de ambulanþã) sunt îndrumaþi, sub diferite motivaþii, sã se adreseze unitãþilor private în care acelaºi personal medical este angajat”, informeazã raportul. Diana MITRACHE

Liber la reducerile de preþuri

T

imp de 3 luni de zile, pânã în data de 15 aprilie, comercianþii cu amãnuntul pot trece la reducerea preþurilor la produsele specifice sezonului de toamnã - iarnã. Perioada de soldare poate fi stabilitã de la o zi, pânã la 45 de zile calendaristice, dar cu condiþia de a fi respectat intervalul stabilit prin lege. Reducerile de preþuri pot fi practicate doar în cazul produselor nealimentare precum confecþiile, inclusiv pielãrie, blãnãrie, tricotaje, produse de galanterie sau marochinãrie, þesãturi, articole de sport-turism, cosmetice, aparate de încãlzire ºi climatizare, ventilatoare sau alte produse similare. Produsele propuse pentru soldare trebuie sã fie achitate furnizorului de cãtre comerciant cu

cel puþin 30 de zile înaintea datei de începere a reducerilor de preþuri ºi oferite spre vânzare în mod obiºnuit înainte de aceastã datã. În plus, proprietarii magazinelor trebuie sã precizeze la primãria pe raza cãreia îºi desfãºoarã activitatea, cu cel puþin 15 zile înainte, perioada în care vor efectua vânzãrile de soldare. Anunþul de reducere de preþ, exprimat în procente sau în valoare absolutã trebuie sã fie efectuat fie prin menþionarea noului preþ

lângã cel vechi barat, fie prin menþiunea „preþ nou” sau „preþ vechi”, lângã sumele corespunzãtoare, fie prin precizarea procentului de reducere ºi a preþului nou care apare lângã preþul anterior, barat. „Cei care nu solicitã avizul primãriei pentru reduceri de preþuri sunt evazioniºti. Ei afiºeazã reduceri la toate produsele, dar în realitate, reduc preþurile doar la unele mãrfuri. În contabilitate trec însã aceste reduceri, iar diferenþa o bagã în buzunar, ceea ce pe scurt se numeºte evaziune”, au precizat reprezentanþii primãriilor din Valea Jiului. Patronii de magazine sau centre comerciale care nu au avizul primãriei pentru a efectua reduceri de preþuri riscã sã primeascã amenzi cuprinse între 2.000 ºi 10.000 de lei noi. În Petroºani, pânã în prezent, doar 4 firme ºiau anunþat la primãrie intenþia de a proceda la reduceri de preþuri. Toate cele 4 firme au ca activitate comercializarea de produse de îmbrãcãminte. Mir cea NISTOR

care o reprezintã ºi toate administraþiile locale din judeþ, astfel încât sã fie amenajate cinci centre în care maidanezii sã fie aduºi ºi hrãniþi. În luna decembrie a anului trecut, Consiliul Judeþean

Tinerii încã citesc

D

e multe ori îi auzim pe pãrinþi sau pe profesori de faptul cã se plâng cã cei mici nu mai citesc. Acest lucru ne este infirmat, oarecum, de reprezentanþii Bibliotecii municipale din Petroºani care ne spun contrariul. În aceastã perioadã numãrul copiilor care vin la bibliotecã sã împrumute cãrþi a crescut datoritã faptului cã elevii au reintrat în bãnci. ”Au început acum sã vinã. Au început sã vinã mai ales cã a ºi început ºcoala ºi au luat cãrþile de care au avut nevoie, dar în general la noi tot timpul e acþiune” a declarat Delia Grosu – biblioteca mun. Petroºani. Mai mult decât atât, tinerii ºi nu numai pot gãsi la biblioteca municipalã ºi lucruri care îi atrag. ºi anume calculatoarele. Ei le pot folosi însã cu o condiþie. ”Vin ºi la centrul de internet unde îi lãsãm doar o orã, îi obligãm sã ºi citeascã”, mai spune sursa citatã. Printre cei prezenþi la bibliotecã am gãsit ºi o persoanã trecutã de vârsta adolescenþei. Bãrbatul ne spune

Hunedoara prin Asociaþie a mai iniþiat o procedurã de licitare pentru acelaºi contract, însã aceasta a fost anulatã din cauza erori ivite în caietul de sarcini. Monika BACIU care sunt motivele pentru care a venit în acest loc al cãrþilor. ”Vin la bibliotecã pentru cã am acces la internet. Mai pot afla noutãþi ºi mai citesc ziarele”, spune unul dintre cei prezenþi la centrul de internet din cadrul biblitecii municipale Petroºani. Profesorii de literatura simt cel mai bine la orele lor dezinteresul elevilor pentru lectura, conturat acum aproape 10 ani si devenit deja un fenomen. Dascalii spun ca se poate vorbi si de elevi recuperabili, care pot prinde gustul pentru lectura. Cum? Ancorata bine in realitate, generatia actuala de liceeni se va lasa greu convinsa sa citeasca „Padurea spinzuratilor“ sau „Ion“ dupa ce au vazut ecranizarea la televizor si cunosc deja povestea cartilor. Profesorii spun insa ca provocarea la lectura nu e imposibila, depinde doar abilitatea de a o face atractiva. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 ianuarie 2013

P

Poliþistele hunedorene nu vãd rostul anchetei de la Bucureºti

oliþistele hunedorene nu sunt prea încântate de ancheta declanºatã de Ministerul de Interne dupã scandalul din IPJ Olt. Femeile cred cã, dacã ar fi fost ceva, ar fi ieºit pânã acum la ivealã ºi nu era nevoie sã vinã comisie de anchetã de la Bucureºti. O anchetã gratuitã. Cama aºa catalogheazã poliþistele hunedorene acþiunea Ministerului de Interne, dupã puternicul scandal cu tentã sexualã din IPJ Olt, unde o poliþistã susþine cã a fost abuzatã ºi violatã. La Hunedoara ancheta

I

este efectuatã de o comisie formatã doar din reprezentate ale IGPR de, astfel încât poliþistele sã nu se simtã timorate în momentul în care stau de

vorbã despre subiecte delicate. Numai cã unele dintre reprezentantele IPJ Hunedoara, chestionate deja, s-au arãtat nemulþu-

mite de acest lucru, apreciind chiar cã unele întrebãri sunt puerile, iar altele, cum ar fi dacã au avansat profesional în urma unor favoruri

sexuale acordate ºefilor, de-a dreptul deranjante. Pe de altã parte, unele considerã întâlnriie ca pierdere de vreme ºi spun cã, dacã ar fi existat vreo

Energia hunedoreanã devine rentabilã

nvestiþii în retehnologizare ºi modernizare. Despre toate acestea pot vorbi responsabilii Complexului Energetic Hunedoara, dupã ce au încheiat anul 2012 pe plus.

Noua entitate energeticã funcþioneazã de la 1 noiembrie 2012 cu cele douã termocentrale din Hunedoara, Paroºeni ºi Mintia, iar primele luni de activitate sunt promiþãtoare mai ales în perspectivã. „Complexul energetic a avut douã luni de funcþionare, am închis anul pe plus ºi, începând de la sfârºitul acestei luni, probabil va începe fuziunea cu societatea naþionalã a Huilei”, a explicat Costel Alic, directorul CE Hunedoara. Este vorba despre înglobarea minelor Lonea, Livezeni, Lupeni ºi Vulcan, care aparþin acum de Societatea naþionalã a Huilei ºi au viitor în cadrul CE Hunedoara. „Va începe fuziunea prin absorbþie a celor patru mine viabile, a SNH de fapt, complexul având ca structurã trei sucursale: Sucursala Paroºeni, Sucursala Minierã ºi sucursala Deva. Ne propunem sã fim un

lucrãtor pe piaþa regionalã ºi urmeazã sã discutãm o lege a complexului, ca ºi companie de siguranþã”, a mai spus Alic. Vorbim despre un tot unitar cu un singur buget împãrþit celor trei sucursale. Un buget întocmit, dar care trebuie discutat ºi cu FMI ºi abia apoi aprobat de Parlament. Iar încheierea anului pe plus aduce ºi posibilitatea

accesãrii de credite de la bãnci, cu garanþii de stat, în vederea dezvoltãrii complexului energetic. Costel Alic spune cã fuziunea cu cele patru unitãþi miniere se va face firesc, iar complexul nu va fi tras în jos de cheltuielile de exploatare de la cele patru unitãþi miniere ce vor fi înglobate. Asta cu atât mai mult cu cât oricum sunt în interdependenþã

Actualitate 5 problemã, ar fi ieºit pânã acum la ivealã, nu ar fi aºteptat comisia de al Bucureºti. În Hunedoara se aflã, încã de vineri, o comisie formatã din douã angajate ale Inspectoratului General al Poliþiei Române. În baza unor chestionare – interviu cele peste 130 de poliþiste din Hunedoara vor putea spune cum sunt tratate de cãtre colegii lor bãrbaþi. Întrebãrile sunt standard ºi vizeazã direct felul în care sunt tratate femeile în cadrul IPJ structurilor Hunedoara ºi chiar dacã sunt hãrþuite sau discriminate la locul de muncã. Car men COSMAN

economicã de ani de zile, huila din Valea Jiului fiind livratã strict cãtre Termocentralele Mintia ºi Paroºeni, care asigurã ºi acum fondurile de funcþionare. Iar ca lucrurile sã meargã mai lin în perioada urmãtoare ºi energia produsã la Hunedoara sã aibã un preþ competitiv pe piaþã va fi pus în aplicare un program investiþional etapizat. „Pe partea de mineri existã un program, pe partea energeticã existã un program. Complexul ºi-a fãcut programul ºi pe partea minierã, ºi pe partea energeticã ºi va trebui sã alocãm cam 100 de milioane, dacã nu chiar 120 de milioane pe partea energeticã ºi vreo 40 de milioane pe partea minierã, în prima fazã”, a explicat directorul CE Hunedoara. Asta înseamnã programul stabilit pentru acest an, chiar dacã lucrãrile în sine vor dura 2 – 3 ani, însã anul viitor programul investiþional va trebui completat cu alte lucrãri investiþii. Iar banii sunt din bãnci ºi surse proprii. Car men COSMAN

Risc de polei pe ºosele din Valea Jiului

P

loaia a bãgat comandamentele de iarnã în alertã pentru cã existã riscul apariþiei poleiului pe drumurile din localitãþile din Vale. Comandamentul de iarnã din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani este pregãtit pentru a interveni cu sare ºi nisip pe toate drumurile din localitate dacã temperaturile scad peste noapte ºi apare poleiul. Pânã ieri, la orele prânzului, la Primãria Petroºani încã nu apãruse nici o avertizare în acest sens, însã edilii se aºteptau ca peste noapte temperatura sã scadã.

„Echipele de deszãpezire sunt pregãtite, comandamentul de iarnã este activ ºi dacã situaþia o cere, se intervine imediat. Suntem pregãtiþi cu tot ce este necesar, sare ºi nisip iar oamenii sunt la dispecerat ºi asigurã permanenþa. Pânã acum n-a venit nici o informare în acest sens”, a declarat, Aron Dumitrescu, ºeful SPADPP din cadrul Primãriei

Petroºani. Potrivit ANMH, în intervalul 17 – 22 ianuarie, în regiunea noastrã, vremea se va rãci de la o zi la alta, spre maxime diurne de 4…-3 grade ºi minime nocturne ce vor scãdea, în medie, pânã la -10 grade. Totodatã între 16 ºi 19 ianuarie ar putea apãrea din nou ninsorile. Maximilian GÂNJU

6 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 ianuarie 2013

E

Singurul român care a cerut azil politic în… România

ste omul care a învins moartea cu un vaccin experimental premiat la Salonul de Inventicã de la Geneva ºi se trateazã cu vitamina C. În vara anului trecut ºi-a alungat preotul de la cãpãtâi, hotãrât sã trãiascã. Este singurul român care a cerut azil politic în… România! Este Romeo Roºia, din Petroºani, cãruia i se spunea ”Nebunul”, cel care a construit primul deltaplan din Valea Jiului ºi a înfiinþat, în 1982, Asociaþia ”Temerarii” ai cãrei membrii erau mineri… Am bãtut la uºa Companiei de Turism din Petroºani ºi ni s-a rãspuns… din stradã. Cel care patroneazã firma, Romeo Roºia, râdea de mirarea noastrã netezinduºi mustaþa. ”Ce bine cã aþi venit mãcar acum, cã aþi zis de anul trecut… Cã dacã dãdeam colþul, nu mã mai prindeaþi. Vorbesc serios. În vara trecutã mi-au adus ºi preotul, dar l-am alungat ºi am fugit din spital ºi uite-mã. Doctorii nu-mi dãdeau nici o ºansã” – ne-a dojenit Romeo Roºia. De ce credeþi cã suferea? De inimã, fireºte! O jumãtate de paginã de diagnostic… trei stenturi… ”ªtiþi cu ce mã tratez? Cu asta (ne aratã Vitamina C, profesionalã). În 2005 am fãcut un vaccin experimental, Antigen, care a luat premiul I la Salonul Internaþional de Inventicã de la Geneva. Aici, acasã, este durerea mea, care m-a afectat. ªtiþi cã sunt singurul român care a cerut azil politic în România? Am umblat prin toatã lumea, dar mã mânca… Hai acasã! Când ajungeam acasã, din garã înjuram începând cu peronul care e cum e. În 1992, eram în

Elveþia, cu echipa la un concurs de parapantã, la Delta Para Clubul Geneva. Ni s-a prelungit viza de douã ori, dar noi vroiam acasã. Am plecat, dar la Zurich, pentru cã nu aveam vizã de tranzit, ne-au trimis la Ambasadã, dar era închisã. Ne-am întors la vameºi ºi am cerut insistent sã ne lase acasã, dar nu ne ascultau. Atunci mi-a venit ideea sã cer azil politic în România. I-am surprins, dar a mers. Ne-au lãsat sã plecãm. Nu degeaba mi se spunea ”Nebunul”. În 97 am devenit ºomer, în 99 m-am angajat la ”Mara”, în turism, din 100 de candidaþi, am fost acceptaþi doar trei. Mi-a plãcut ideea. În 2000, m-am apucat de Facultatea de psiho-sociologie. În 2003 – Compania de Turism Valea Jiului. Familie, ºcoalã, serviciu, sportul… Pânã în 2009 a mers, dar a început declinul. Aºa am ajuns ca în vara lui 2012 aproape sã dau colþul. Dar nu mor caii când vor câinii” – povesteºte Romeo Roºia lãsându-ne sã bãnuim cã a ars fiecare etapã temeinic, cu entuziasm.

lui Alba. Am rezistat trei zile la el, dar am rãmas la minã (a mai lucrat ºi la minele Anonoasa, Dîlja, Valea de Brazi ºi Uricani – n.n.). Neavând posibilitatea sã zbor, m-am gândit sã construiesc un aparat de zbor. Am fost la UMIROM, strungar. Directorul Kelemen m-a ajutat mult, mentor mi-a fost Carol Schreter, m-au susþinut Benone Costinaº, ºi un sprijin enorm a venit din partea lui Emil Pãrãu, dar ºi de la

O

dovadã a altruismului a venit dispre ”deltaplaniºtii adâncurilor”… Erau oameni simpli, încercãrile lor de a se înãlþa erau parcã mai pline de greutãþi, iar izbânzile mai frumoase, ºtiind cã se ridicau din adâncurile munþilor pentru a ajunge în înaltul cel mai înalt. Erau ”Temerarii” din Petroºani… Erau minerii din Valea Jiului, sosiþi într-o comunã din apropiere, la Lislãu, pentru a participa la un concurs de deltaplanism. Când au coborât în garã ºi au aflat ce se întâmplã, nu au mai stat pe gânduri. ªi-au suflecat mânecile ºi s-au apucat de treabã. O zi întreagã au trudit… pentru a duce apele departe de casele oamenilor. Povestea primarul Ozunului, Honcz Laszlo:

”Minunaþi oameni! La un moment dat l-am vãzut pe instructorul lor, Romeo Roºia, cã vâsleºte spre un ochi de pãmânt. Când s-a întors, avea în barcã o femeie ºi un copil, pe care apele îi izolaserã”. Aceºti mesageri ai Vãii Jiului pe drumurile vãzduhului au repetat isprava câteva sãptãmâni mai târziu. Nici nu-ºi reveniserã bine… Ardea pãdurea! Ei erau însã acolo. Douã ore s-au luptat pentru a opri înaintarea pârjolului, limbile mistuitoare ameninþând codrii comunei Bretea Romanã. Din nou cei nouã zburãtori ai adâncurilor au fost la ”înãlþime” – scrie Cezar Adonis Mihalache, în cartea sa ”Cãlãtor pe uliþele cerului”, despre faptele deltaplaniºtilor mineri, din 1988.

Sergiu Poliopol. Am construit deltaplanul, primul din Valea Jiului. Era într-o vineri. Cei de la ziarul ”Steagul Roºu” au anunþat cã duminicã voi zbura din Parâng. ªi am zburat. Mii de oameni au venit atunci. Am trecut pe deasupra releului, cu securitatea în ceafã, am aterizat lângã Cabana Rusu ºi oamenii m-au luat pe braþe. Ulterior am îmbunãtãþit aparatul dupã o revistã germanã. Aveam o stabilitate extraordinarã, zburam deasupra pârtiei la 5 m deasupra schiorilor. În 1982, am înfiinþat Asociaþia ”Temerarii”. Erau mineri

doua sa casã. ”Acolo am zburat cel mai mult, de acolo am cele mai frumoase amintiri ºi acolo am un bun prieten – Barac Mikloº”- a þinut sã precizeze instructorul.

din apã S alvator ºi foc

Deltaplaniºtii mineri ai Vãii Jiului au salvat ºi vieþi. Ajunºi în Lunca Ozunului, Covasna, pentru a participa la un concurs de profil, echipa ”Temerarilor” au gãsit locurile inundate ºi locuitorii luptându-se cu stihiile. Le-au sãrit în ajutor ºi timp de 24 de ore au salvat gospodãrii, femei ºi copii. Dupã circa trei sãptãmâni, tot cu ocazia unui concurs, abia instalaþi în tabãra de la marginea satului Gânþana, pe marginea Streiului, a început sã ardã pãdurea, iar focul risca sã se întindã spre codrii din

A avut ambiþia sã arate celor din jur cum se

Trupa Temerarii 2001

trãieºte, cum se zboarã. A ajuns inspector aeronautic, antrenor ºi instructor aeronave ultrauºoare – planor, poaraºutã, deltaplan, motodeltaplan, parapantã. A obþinut locuri naþionale meritorii, multe pe prima treaptã a podiumului, a participat la multe concursuri internaþionale, a fost printre primii 10 sportivi ai anului 1997. De la vârsta de 8 ani visa sã zboare. ”Eram în clasa a II-a ºi am vãzut un avion cum aterizeazã la Sãuleºti. Eram elev la o ºcoalã de la marginea Simeriei ºi am fugit

sã vãd avionul. A urmat ceartã, scandal acasã. Gândul la zbor nu m-a pãrãsit ºi în 1976, la 19 ani, am intrat în Aeroclubul ”Dacia” Deva. Eram strungar… La Deva, am zburat cu tot ce se putea zbura acolo. Cred cã toatã lumea ar trebui sã facã ceva pe lângã serviciu, pentru a se simþi împlinit. Am terminat liceul seral, în 1980. Nu ºtiam nimic despre Valea Jiului. ªtiam doar cã este în judeþ. Am venit ºi am dat la facultate. Am plecat în armatã ºi la întoarcere m-am angajat la Mina Petrila, în vestita brigadã a

care zburau cu deltaplane, din adâncul pãmântului în înaltul cerului” – deapãnã cu nostalgie Romeo Roºia. În total a construit cinci deltaplane, dar ºi rachetomodele cu care a obþinut premiul II. A bãtut drumurile Europei cu echipa, într-o Dacie. Roºia spune cã Miercurea Ciuc este a

Fãcând haz de necaz despre ”relaþia” zburãtorilor cu securitatea, cea care trebuia sã le aprobe fiecare zbor, cu trasee ºi oameni verificaþi, Romeo Roºia ne-a relatat o întâmplare din incinta Miliþiei ºi a Securitãþii din Petroºani. ”M-am dus cu lista, componenþa echipei, pen-

metropolã europeanã, dar ºi cu botezul bobocilor Clubului ”Temerarii”, care erau puºi cu fundul gol în urzici. Romeo Roºia este ”zburãtorul” Vãii Jiului, ”Nebunul” cu o inimã mare încât abia o poate duce!!! A fost ºi pe baricade în 1989, revoluþionar autentic. A pãzit bazinul de apã Hermes ºi a fost rãnit la Bucureºti. Dar ce n-a fost…

Echipa Temerarii 1992 Uroi Simeria Bretea Romanã. ”Temerarii” mineri au luptat sã izoleze focul, alãturi de ceilalþi, ºi au reuºit. Dupã lupta cu focul a urmat concursul… Faptele lor au fost subiect de carte pentru scriitorul Cezar Adonis Mihalache, în volumul ”Cãlãtor pe uliþele

in adâncul D pãmântului în înaltul cerului, cu securitatea în ceafã

Z

burãtoarele ºi palmele securistului

cerului”. Istructorul de zbor a scris la rândul sãu o carte în care a adunat toatã experienþa sa – ”Manual de zbor cu parapanta”manual dupã care mulþi au învãþat arta de a ”cãlãtori pe cer”.

tru a ne fi aprobatã de cei de la securitate pentru zbor. În camera de aºteptare de la parter erau mulþi oameni. Am aºteptat ceva vreme. A ieºit dintr-un birou un ofiþer ºi a strigat nervos tare: mã, care eºti ãla cu zburãtoarele? Am sãrit de la locul meu ºi am zis: eu! S-a apropiat de mine ºi mi-a trosnit douã palme de am ameþit. Am rãmas mut, stanã de piatrã. Ofiþerul mi-a strigat în faþã: mã, mai furi gãini?!! Într-un colþ al sãlii era omul cu furtul de gãini. Am fãcut gãlãgie, supãrat cã am luat palmele nevinovat ºi hoþul îmi strigã cu tupeu: ce, vrei sã þi le dau înapoi??” – povesteºte cu savoare iubitorul de cer precizând cã au fost momente frumoase, pentru cã oamenii din echipa lui erau frumoºi. A depãnat amintiri cu deplasãri prin Europa, în oraºe mari ºi scumpe unde au dormit în vestita lor Dacie pentru cã nu aveau bani de hotel, cum au rãmas fãrã bagaje pentru cã li se furaserã în altã

La mulþi ani, cu multã sãnãtate, deltaplanist al adâncurilor! Ileana FIRÞULESCU

Reportaj 7

6 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 ianuarie 2013

E

Singurul român care a cerut azil politic în… România

ste omul care a învins moartea cu un vaccin experimental premiat la Salonul de Inventicã de la Geneva ºi se trateazã cu vitamina C. În vara anului trecut ºi-a alungat preotul de la cãpãtâi, hotãrât sã trãiascã. Este singurul român care a cerut azil politic în… România! Este Romeo Roºia, din Petroºani, cãruia i se spunea ”Nebunul”, cel care a construit primul deltaplan din Valea Jiului ºi a înfiinþat, în 1982, Asociaþia ”Temerarii” ai cãrei membrii erau mineri… Am bãtut la uºa Companiei de Turism din Petroºani ºi ni s-a rãspuns… din stradã. Cel care patroneazã firma, Romeo Roºia, râdea de mirarea noastrã netezinduºi mustaþa. ”Ce bine cã aþi venit mãcar acum, cã aþi zis de anul trecut… Cã dacã dãdeam colþul, nu mã mai prindeaþi. Vorbesc serios. În vara trecutã mi-au adus ºi preotul, dar l-am alungat ºi am fugit din spital ºi uite-mã. Doctorii nu-mi dãdeau nici o ºansã” – ne-a dojenit Romeo Roºia. De ce credeþi cã suferea? De inimã, fireºte! O jumãtate de paginã de diagnostic… trei stenturi… ”ªtiþi cu ce mã tratez? Cu asta (ne aratã Vitamina C, profesionalã). În 2005 am fãcut un vaccin experimental, Antigen, care a luat premiul I la Salonul Internaþional de Inventicã de la Geneva. Aici, acasã, este durerea mea, care m-a afectat. ªtiþi cã sunt singurul român care a cerut azil politic în România? Am umblat prin toatã lumea, dar mã mânca… Hai acasã! Când ajungeam acasã, din garã înjuram începând cu peronul care e cum e. În 1992, eram în

Elveþia, cu echipa la un concurs de parapantã, la Delta Para Clubul Geneva. Ni s-a prelungit viza de douã ori, dar noi vroiam acasã. Am plecat, dar la Zurich, pentru cã nu aveam vizã de tranzit, ne-au trimis la Ambasadã, dar era închisã. Ne-am întors la vameºi ºi am cerut insistent sã ne lase acasã, dar nu ne ascultau. Atunci mi-a venit ideea sã cer azil politic în România. I-am surprins, dar a mers. Ne-au lãsat sã plecãm. Nu degeaba mi se spunea ”Nebunul”. În 97 am devenit ºomer, în 99 m-am angajat la ”Mara”, în turism, din 100 de candidaþi, am fost acceptaþi doar trei. Mi-a plãcut ideea. În 2000, m-am apucat de Facultatea de psiho-sociologie. În 2003 – Compania de Turism Valea Jiului. Familie, ºcoalã, serviciu, sportul… Pânã în 2009 a mers, dar a început declinul. Aºa am ajuns ca în vara lui 2012 aproape sã dau colþul. Dar nu mor caii când vor câinii” – povesteºte Romeo Roºia lãsându-ne sã bãnuim cã a ars fiecare etapã temeinic, cu entuziasm.

lui Alba. Am rezistat trei zile la el, dar am rãmas la minã (a mai lucrat ºi la minele Anonoasa, Dîlja, Valea de Brazi ºi Uricani – n.n.). Neavând posibilitatea sã zbor, m-am gândit sã construiesc un aparat de zbor. Am fost la UMIROM, strungar. Directorul Kelemen m-a ajutat mult, mentor mi-a fost Carol Schreter, m-au susþinut Benone Costinaº, ºi un sprijin enorm a venit din partea lui Emil Pãrãu, dar ºi de la

O

dovadã a altruismului a venit dispre ”deltaplaniºtii adâncurilor”… Erau oameni simpli, încercãrile lor de a se înãlþa erau parcã mai pline de greutãþi, iar izbânzile mai frumoase, ºtiind cã se ridicau din adâncurile munþilor pentru a ajunge în înaltul cel mai înalt. Erau ”Temerarii” din Petroºani… Erau minerii din Valea Jiului, sosiþi într-o comunã din apropiere, la Lislãu, pentru a participa la un concurs de deltaplanism. Când au coborât în garã ºi au aflat ce se întâmplã, nu au mai stat pe gânduri. ªi-au suflecat mânecile ºi s-au apucat de treabã. O zi întreagã au trudit… pentru a duce apele departe de casele oamenilor. Povestea primarul Ozunului, Honcz Laszlo:

”Minunaþi oameni! La un moment dat l-am vãzut pe instructorul lor, Romeo Roºia, cã vâsleºte spre un ochi de pãmânt. Când s-a întors, avea în barcã o femeie ºi un copil, pe care apele îi izolaserã”. Aceºti mesageri ai Vãii Jiului pe drumurile vãzduhului au repetat isprava câteva sãptãmâni mai târziu. Nici nu-ºi reveniserã bine… Ardea pãdurea! Ei erau însã acolo. Douã ore s-au luptat pentru a opri înaintarea pârjolului, limbile mistuitoare ameninþând codrii comunei Bretea Romanã. Din nou cei nouã zburãtori ai adâncurilor au fost la ”înãlþime” – scrie Cezar Adonis Mihalache, în cartea sa ”Cãlãtor pe uliþele cerului”, despre faptele deltaplaniºtilor mineri, din 1988.

Sergiu Poliopol. Am construit deltaplanul, primul din Valea Jiului. Era într-o vineri. Cei de la ziarul ”Steagul Roºu” au anunþat cã duminicã voi zbura din Parâng. ªi am zburat. Mii de oameni au venit atunci. Am trecut pe deasupra releului, cu securitatea în ceafã, am aterizat lângã Cabana Rusu ºi oamenii m-au luat pe braþe. Ulterior am îmbunãtãþit aparatul dupã o revistã germanã. Aveam o stabilitate extraordinarã, zburam deasupra pârtiei la 5 m deasupra schiorilor. În 1982, am înfiinþat Asociaþia ”Temerarii”. Erau mineri

doua sa casã. ”Acolo am zburat cel mai mult, de acolo am cele mai frumoase amintiri ºi acolo am un bun prieten – Barac Mikloº”- a þinut sã precizeze instructorul.

din apã S alvator ºi foc

Deltaplaniºtii mineri ai Vãii Jiului au salvat ºi vieþi. Ajunºi în Lunca Ozunului, Covasna, pentru a participa la un concurs de profil, echipa ”Temerarilor” au gãsit locurile inundate ºi locuitorii luptându-se cu stihiile. Le-au sãrit în ajutor ºi timp de 24 de ore au salvat gospodãrii, femei ºi copii. Dupã circa trei sãptãmâni, tot cu ocazia unui concurs, abia instalaþi în tabãra de la marginea satului Gânþana, pe marginea Streiului, a început sã ardã pãdurea, iar focul risca sã se întindã spre codrii din

A avut ambiþia sã arate celor din jur cum se

Trupa Temerarii 2001

trãieºte, cum se zboarã. A ajuns inspector aeronautic, antrenor ºi instructor aeronave ultrauºoare – planor, poaraºutã, deltaplan, motodeltaplan, parapantã. A obþinut locuri naþionale meritorii, multe pe prima treaptã a podiumului, a participat la multe concursuri internaþionale, a fost printre primii 10 sportivi ai anului 1997. De la vârsta de 8 ani visa sã zboare. ”Eram în clasa a II-a ºi am vãzut un avion cum aterizeazã la Sãuleºti. Eram elev la o ºcoalã de la marginea Simeriei ºi am fugit

sã vãd avionul. A urmat ceartã, scandal acasã. Gândul la zbor nu m-a pãrãsit ºi în 1976, la 19 ani, am intrat în Aeroclubul ”Dacia” Deva. Eram strungar… La Deva, am zburat cu tot ce se putea zbura acolo. Cred cã toatã lumea ar trebui sã facã ceva pe lângã serviciu, pentru a se simþi împlinit. Am terminat liceul seral, în 1980. Nu ºtiam nimic despre Valea Jiului. ªtiam doar cã este în judeþ. Am venit ºi am dat la facultate. Am plecat în armatã ºi la întoarcere m-am angajat la Mina Petrila, în vestita brigadã a

care zburau cu deltaplane, din adâncul pãmântului în înaltul cerului” – deapãnã cu nostalgie Romeo Roºia. În total a construit cinci deltaplane, dar ºi rachetomodele cu care a obþinut premiul II. A bãtut drumurile Europei cu echipa, într-o Dacie. Roºia spune cã Miercurea Ciuc este a

Fãcând haz de necaz despre ”relaþia” zburãtorilor cu securitatea, cea care trebuia sã le aprobe fiecare zbor, cu trasee ºi oameni verificaþi, Romeo Roºia ne-a relatat o întâmplare din incinta Miliþiei ºi a Securitãþii din Petroºani. ”M-am dus cu lista, componenþa echipei, pen-

metropolã europeanã, dar ºi cu botezul bobocilor Clubului ”Temerarii”, care erau puºi cu fundul gol în urzici. Romeo Roºia este ”zburãtorul” Vãii Jiului, ”Nebunul” cu o inimã mare încât abia o poate duce!!! A fost ºi pe baricade în 1989, revoluþionar autentic. A pãzit bazinul de apã Hermes ºi a fost rãnit la Bucureºti. Dar ce n-a fost…

Echipa Temerarii 1992 Uroi Simeria Bretea Romanã. ”Temerarii” mineri au luptat sã izoleze focul, alãturi de ceilalþi, ºi au reuºit. Dupã lupta cu focul a urmat concursul… Faptele lor au fost subiect de carte pentru scriitorul Cezar Adonis Mihalache, în volumul ”Cãlãtor pe uliþele

in adâncul D pãmântului în înaltul cerului, cu securitatea în ceafã

Z

burãtoarele ºi palmele securistului

cerului”. Istructorul de zbor a scris la rândul sãu o carte în care a adunat toatã experienþa sa – ”Manual de zbor cu parapanta”manual dupã care mulþi au învãþat arta de a ”cãlãtori pe cer”.

tru a ne fi aprobatã de cei de la securitate pentru zbor. În camera de aºteptare de la parter erau mulþi oameni. Am aºteptat ceva vreme. A ieºit dintr-un birou un ofiþer ºi a strigat nervos tare: mã, care eºti ãla cu zburãtoarele? Am sãrit de la locul meu ºi am zis: eu! S-a apropiat de mine ºi mi-a trosnit douã palme de am ameþit. Am rãmas mut, stanã de piatrã. Ofiþerul mi-a strigat în faþã: mã, mai furi gãini?!! Într-un colþ al sãlii era omul cu furtul de gãini. Am fãcut gãlãgie, supãrat cã am luat palmele nevinovat ºi hoþul îmi strigã cu tupeu: ce, vrei sã þi le dau înapoi??” – povesteºte cu savoare iubitorul de cer precizând cã au fost momente frumoase, pentru cã oamenii din echipa lui erau frumoºi. A depãnat amintiri cu deplasãri prin Europa, în oraºe mari ºi scumpe unde au dormit în vestita lor Dacie pentru cã nu aveau bani de hotel, cum au rãmas fãrã bagaje pentru cã li se furaserã în altã

La mulþi ani, cu multã sãnãtate, deltaplanist al adâncurilor! Ileana FIRÞULESCU

Reportaj 7

8 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 ianuarie 2013

INSEMEX Petroºani – verificã articolele pirotehnice pentru state ale Uniunii Europene

I

nstitutul Naþional de CercetareDezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã - INSEMEX Petroºani va verifica pentru statele Uniunii Europene articole pirotehnice, iar o delegaþie de experþi europeni a fost deja, în acest scop, într-o vizitã de lucru la institutul din Petroºani.

alismul cercetãtorilor din Petroºani. „Delegaþia de experþi europeni a fost formatã din patru specialiºti din trei state membre U.E. (Marea Britanie,

Danemarca ºi Olanda), care au efectuat o evaluare a capacitãþii tehnico ºtiinþifice pentru domeniul “articole pirotehnice”. În urma acestei evaluãri, concluziile

Experþii europeni au vizitat laboratoarele INSEMEX în perioada 14 – 15 ianuarie ºi s-au arãtat impresionaþi de profesion-

experþilor au fost apreciative atât în ceea ce priveºte competenþele personalului de cercetare din institut cât ºi pentru infrastructura de cercetare existentã ºi utilizatã pentru testarea caracteristicilor de securitate ale articolelor pirotehnice. În baza unei iniþiative la nivel european a Comisiei Europene prin intermediul PROSAFE urmeazã ca la INSEMEX sã se efectueze un program de verificãri pentru articole pirotehnice în 2013 – 2014, articole provenite în urma derulãrii activitãþii de supraveghere

a pieþei pentru 10 state membre U.E.”, a declarat directorul general al INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu. Institutul de interes naþional din Petroºani este organism notificat la Bruxelles pentru evaluarea conformitãþii produselor

pentru ºase directive europene: - 94/9/EC –ATEx (transpusã prin HG 752/2004), - 2006/42/EC (transpusã prin HG1029/2008)– Evaluare ºi certificare maºini, 89/686/EEC–EIP (transpusa prin HG 115/2004), -93/15/CEE Explozivi de uz civil (transpusa prin HG 207/2005), - 2000/14/CE (transpusa prin HG 1756/2006) - Limitarea emisiilor de zgomot ºi pentru domeniul voluntar, - 2007/23/CE (transpusã prin HG 612/2010)Stabilirea cerinþelor esenþiale de securitate ale articolelor pirotehnice ºi ale condiþiilor pentru introducerea lor pe piaþã. Maximilian GÂNJU

O nouã zi petrecutã în frig Rezultate bonaþii sistemului de dezastruoase la A termoficare din Petroºani au avut parte de o nouã zi friguroasã. Pentru a doua oarã simulare în acest an, din cauza unei

R

ezultatele obþinute de cãtre elevii de clasa a VIII-a din Valea Jiului, la simularea examenului naþional la matematicã, sunt dezastruoase.

Lucrãrile elevilor din toatã Valea Jiului au fost corectate la centrul înfiinþat la ªcoala Generalã „Avram Stanca” din Petroºani. „Rezultatele pot fi catalogate drept nesatisfãcãtoare. Nu sunt profesor de specialitate dar, ca preºedinte al centrului de corectare din Valea Jiului, pot sã spun cã aceºti elevi mai au mult de lucru la matematicã. Pânã în varã au mai rãmas doar câteva luni dar ar mai fi timp suficient pentru a corecta aceste rezultate neliniºtitoare”, a precizat Robert Hummel, director ªcoala Generalã „Avram Stanca” Petroºani. În urma examenului derulat la sfârºitul anului trecut notele obþinute de cãtre elevii din Valea Jiului au fost cuprinse între 1,50 ºi 9,20. Cele mai multe, însã, s-au situat sub 5. Mir cea NISTOR

defecþiuni apãrute la reþeaua de aducþiune în zona Iscroni, oamenii au rãmas fãrã apã caldã menajerã ºi cãldurã timp de câteva ore bune.

„Cele mai multe defecþiuni nu apar pe reþeaua secundarã pe care o gestionãm noi ci la reþeaua de aducþiune ce vine de la Paroºeni la Petroºani care este veche. Prin urmare, nici de aceastã datã, nu a fost vina noastrã cã oamenii au rãmas fãrã cãldurã ºi apã caldã menajerã în cursul zilei de 16 ianuarie”, a declarat Ovidiu Muntean, director SC Termoficare SA Petroºani.

Greva CFR nu a afectat Valea Jiului

Pe de altã parte, o nouã problemã apãrutã în zona strãzii ªt. O. Iosif din Petroºani a fost rezolvatã de cãtre angajaþii societãþii locale de termoficare, zilele trecute. „Am fost nevoiþi sã schimbãm o porþiune de reþea dar lucrãrile s-au derulat în timp util aºa cã abonaþii

Regionala CFR Timiºoara a fost singura din þarã care nu a participat la greva lucrãtorilor din Cãile Ferate. Prin urmare nici Valea Jiului nu a fost afectatã de oprirea circulaþiei trenurilor. Dupã cum au precizat reprezentanþii Staþiei CFR Petroºani, în Vale, nu au fost nici un fel de probleme ºi nu

noºtri nu au avut de suferit. Ieri, lucrurile au reintrat în normal”, a mai precizat Ovidiu Muntean. În prezent, dintre cele aproximativ 10.000 de apartamente din Petroºani, doar 2.400 mai sunt racordate la reþeaua de termoficare. Mir cea NISTOR

au existat trenuri oprite de cãtre angajaþii din „infrastructurã”, cei care nu ºi-au primit salariile. Greva spontanã din CFR s-a datorat nemulþumirii angajaþilor care nu ºi-au încasat salariile ºi care au oprit trenurile în gãri, între orele 7 ºi 9. Pe de altã parte, dacã Valea nu a avut parte de grevã, în schimb, un tren a înregistrat o întârziere record. Astfel, trenul 1821 de pe

ruta Constanþa – Petroºani a sosit cu 270 de minute mai târziu decât ora planificatã. Mir cea NISTOR

Mobilã pentru francezi produsã la Aninoasa

P

osibili investitori în Aninoasa. Ca în majoritatea localitãþilor din Valea Jiului, traiul din Aninoasa este greu. Aici însã se resimte acut lipsa locurilor de muncã ºi a investitorilor. Primarul oraºului spune cã existã însã doritori care sã vinã în Aninoasa ºi sã demaraze o afacere prin care sã creeze ºi locuri de muncã. ”Am luat legãtura cu un investitor ºi asta încercãm sã facem în fiecare zi. Sã cãutãm investitori sã creem locuri de muncã pentru oameni cã astea lipsesc cu desãvârºire. Am luat legãtura cu un posibil investitor s-a arãtat foarte deschis la sugugestiile noastre”, spune Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. În momentul de faþã în Aninoasa, traiul este dificil. Nu este niciun investitor care sã fi oferit locuri de muncã aninosenilor ºi care de altfel sã contribuie ºi la bugetul local. Primarul spune cã investitorul cu care a vorbit are intenþia de a dezvolta în localitate douã proiecte. ”El vrea sã construiascã douã fabrici pe platforma fostei incinte miniere Aninoasa. O fabricã de mobilã, de tâmplãrie pentru realizarea unor case ecologice din lemn pentru francezi ºi o fabricã de peleþi ºi cazane pentru peleþi toate ecologice. Pe data de 31 ianuarie este licitaþia ºi sperãm sã vinã sã câºtige licitaþia, sã îi predãm amplasamentul ºi sã se apuce de treabã”, a mai spus Dunca. Astfel, dacã investitorul va ºi câºtiga licitaþia francezii vor avea mobilã fãcutã din lemn, mobilã ecologicã realizatã în România, mai exact în Aninoasa. Monika BACIU

Reportaj 9

Aninosa, în groapã din cauza datoriilor A

împrumutat 3 milioane de lei ºi are de plãtit 4 milioane. Vorbim de oraºul Aninoasa care la finele lunii ianuarie va ajunge în faliment. Creditorii de la bancã au ameninþat administraþia oraºului cã pune poprire pe toate sumele ce le va încasa la primãrie, iar situaþia este alarmantã. Asta o

recunoaºte ºi primarul Nicolae Dunca, cel care a afirmat cã a cãutat soluþii la senatorii din Valea Jiului, pentru cã altfel nu mai are ninoi soluþie. „Din pãcate cu banca ne apasã acest împrumut care la ora actualã e de 40 de miliarde. Penalitãþile sunt la 15 – 16 mil de lei vechi pe zi. O sã riscãm sã fim executaþi silit ºi, apoi nu vom mai putea înacasa niciun leu. Nu vom mai avea iluminat public, nu

vom mai da salarii, nimic...”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Toate speranþele primarului Dunca sunt acum puse în sema premierului ºi a senatorului Cosmin Nicula, pentru cã situaþia este fãrã întoarcere. „Dacã nu deblocãm situaþia în ianuarie, banca nu ne mai pãsuieºte. Deci, asm luat legfãtura cu senatorul Nicula l-am rugat sã facã intervenþii la primul ministru ca sã ne aloce niºte sume dinfondul de rezervã ce stã la dispoziþia primului ministru, pentru a debloca situaþia. Promisiuni avem...”, a mai adãugat Dunca. Banii au fost împrumutaþi pe vremea vechii administraþii, iar fostul primar a luat împrumutul pentru lucrãri pe care încã nimeni nu le-a vãzut în oraº. „A fost luat un împrumut pentru investiþi; gaz metan, reabilitarea primãriei, dar în special pentru gaz metan, gaz metan care nici acum nu este adus la final. Din iunie 2012, când am preluat manbdatul am luat legã-

tura cu constructorul, dar s-a ajuns pânã la primãrie ºi acum, cã e frig, lucrãrile au fost sistate”, a conchis Nicolae Dunca. Oraºul Aninoasa a rãmas în ultimii ani, mai mereu fãrã bani, iar din acest motiv nici vechiul primar nu îºi permitea sã mai lumineze strãzile. Acum, însã, banca nu mai admite amânãri ºi situaþia ar putea sã devinã alarmantã la 31 ianuarie, Diana MITRACHE

Metro în loc de satul de rromi

C

elebrul cartier de case de la intrarea în Iscroni ar putea sã devinã un centru comercial renumit. Asta dupã ce zona va fi rasã ºi oamenii mutaþi. Primarul Dunca spune cã are în plan reamenajarea unui bloc în care ar putea sã mute oamenii, iar apoi locul va fi dat investitorului care aºteaptã deja. „Avem un proiect depus încã din 2008. Am luat legãtura

cu cei de la ANL ºi am convingerea cã anul acesta ne aprobã cele douã proiecte, respectiv blocul de 60 de aparta-

mente de la Vulculeºti ºi încã douã construcþii le vom vom transforma în locuinþe pentru tineri. ªi atunci, zona de la Iscroni

o ecologizãm ºi suntem în discuþii cu cei de la METRO sã le atribuim terenul pentru construirea unui supermarket”, a

declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Cartierul de case de la Iscroni a devenit celebru în toatã lumea datoritã poziþiei pe care o ocupã, la stradã, iar priveliºtea e una de neegalat. Pânã va fi posibilã mutarea locatarilor, spaþiul este tot unul pitoresc. Aici locuiesc cei care au dat atacul, în repetate rânduri, trenurilor ce transportã cãrbuni ºi, pentru ei, poliþia face ºi acum pazã la garniturile de marfã. Cei mai mulþi nu au niciun venit ºi stau de ani de zile sã se zbatã în sãrãcie. „Nu avem locuri de muncã. Ce sã facem? Cã ºi aºa avem toþi dosare penale cã am furat cãrbuni”, a declarat unul dintre locatarii cartierului de barãci. „Nu avem noi nicio valoare. Suntem urâþi ºi nu ne bagã nimeni în seamã”, spune altul. Dacã banii vor veni ºi blocurile vor fi reabilitate prin ANL, oamenii vro putea sã fie mutaþi în aceste locuinþe. Abia atunci, administraþiase va bucura de una dintre cele mai importante investiþii din Valea Jiului. Diana MITRACHE