CVJ, Nr. 285, miercuri 16 ianuarie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 285

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 16 ianuarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

85 de ani de concedii medicale la CNH

Avocatul Ion Pristavu a fost prins furând apã

ª

i bogaþii furã, înºealã sau încearcã sã îi ducã de nas pe ceilalþi în încercarea de a se sustrage unor lucruri chiar banale, cum ar fi plata facturilor restante. >>> PAGINA A 5-A

Ordinul care a desfiinþat ºpaga portarilor de spitale

O

rdinul prin care este stabilit un nou program de vizitare al bolnavilor ESTE în vigoare, iar spitalele trebuie sã îl aplice pentru cã bolnavul nu este la puºcãrie, iar ºpaga datã portarilor trebuie sã nu mai existe. Spitalul de Urgenþã Petroºani are douã secþii de vizite non-stop. >>> PAGINA A 5-A

”Demolatorii foamei” - atac la uºile de bloc

I

ndivizii acþioneazã noaptea, demonteazã cu maximã precizie, în liniºte uºile de fier ale blocurilor, ceea ce denotã cã planul este bine stabilit. >>> PAGINA 11

Mai iute decât maºina de raliu

U

T

rei luni, cât 85 de ani. Atâtea zile de concediu medical au avut minerii din cadrul Companiei Naþionale a Huilei în cursul anului trecut în doar trei luni. Minerii din Valea Jiului au acumulat în primul trimestru al anului trecut zeci de mii de zile de foaie de boalã. Chiar ºi aºa numãrul concediilor medicale a scãzut faþã de alþi ani. >>> PAGINA A 5-A

n tânãr, campion la schi, Sorin Pãrãu, a reuºit sã întreacã un Mitsubishi echipat pentru a „alerga” pe zãpadã ºi condus de campionul la raliu, Vali Porciºteanu.

>>> PAGINA 12

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 ianuarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Dragonul: Viaþa lui Bruce Lee 22:30 Un Show Pãcãtos

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 13:45 15:00 15:15 17:20 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30

Teleshopping Împãrãteasa de fier Cuceritorul (r) Teleshopping Copii contra pãrinþi Condamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Cuceritorul Ceasul Pandorei

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 O viaþã nouã, cu probleme vechi (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Un altfel de detectiv 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 În numele regelui 2 22:15 ªtirile Pro TV 22:45 Ghinionist la pãtrat 0:30 În numele regelui 2

Prima TV 9:30 Pentru o lume mai bunã 11:30 Teleshopping 11:45 Focus Monden (r) 12:30 Galileo 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Frumoasa Ceci 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii

18:00 19:00 19:30 20:30 22:30

Focus 18 Focus Sport Iubiri secrete Frecvenþa vieþii Trãsniþii

TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 Dãnutz S.R.L. 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Pânã ce vocile ne vor despãrþi 23:50 Ora de business (r) 0:40 Greaþa ºi furia: A fost odatã Sex Pistols

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 ianuarie 2013

Avocatul Ion Pristavu a fost prins furând apã

ª

i bogaþii furã, înºealã sau încearcã sã îi ducã de nas pe ceilalþi în încercarea de a se sustrage unor lucruri chiar banale, cum ar fi plata facturilor restante.

De acest lucru nu ne mai îndoim ºi chiar nu ne mai mirãm. Luni, 14 ianuarie 2013, dupã ce SC Apa Serv Valea Jiului SA a debranºat pentru neplata apei potabile trei blocuri din zona bunã a Petroºaniului, în care locuiesc

mai mulþi avuþi ai oraºului, oameni din frunte, cum s-ar spune, a fost gãsit încã un om din lumea bunã a urbei, care fura apã. El este nimeni altul decât avocatul Ion Pristavu. Acesta, apãrãtor al legii, s-a racordat singur la reþeaua de distribuþie dupã ce anul trecut a fost debranºat pentru cã nu ºi-a plãtit facturile. “Corpul de control l-a gãsit pe avocatul

Pristavu, care deºi la noi figura din 18 noiembrie ca fiind debranºat, el s-a branºat de unul singur. Asta o fac numai hoþii. Din pãcate, el ziua merge ºi pledeazã pentru a apãra legea, iar dupã-amiaza încalcã legea cu desãvârºire. Este incorect acest lucru. Vom face ºi un denunþ la Poliþia Petroºani” , ne-a declarat Costel Avram, director SC Apa Serv Valea Jiului SA. Este trist cã la astfel de fapte se preteazã

chiar ºi care îºi pot plãti apa, dar care nu o fac. Din ce motive, doar ei ºtiu! Tindem sã credem, ba chiar suntem convinºi cã un om mai sãrac, dar cinstit, ar fi mai cu fricã de Dumnezeu ºi de consecinþe decât unul bogat ºi nu ar face asta. Din puþinul pe care îl are, ºi-ar plãti mãcar eºalonat apa, ceea ce consumã. Oare avocatul Pristavu nu câºtigã suficient cât sã-ºi plãteascã facturile?! Luiza ANDRONACHE

Martorii tragediei de la Uricani, amânaþi de avocaþi

I

nstanþa de la Petroºani a amânat din nou termenul de judecatã în procesul foºtilor ºefi ai minei Uricani, din cauza avocaþilor apãrãrii. Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu nu au mai ajuns la proces, dar ºi-au motivat absenþele.

Ordinul care a desfiinþat ºpaga portarilor de spitale

O

rdinul prin care este stabilit un nou program de vizitare al bolnavilor ESTE în vigoare, iar spitalele trebuie sã îl aplice pentru cã bolnavul nu este la puºcãrie, iar ºpaga datã portarilor trebuie sã nu mai existe. Spitalul de Urgenþã Petroºani are douã secþii de vizite non-stop. Datoritã programului de vizitã a bolnavilor impus pânã luna trecutã de spitale, familiile pacienþilor erau nevoite sã recurgã la tot felul de tertipuri pentru a sta la cãpãtâiul celui bolnav. Ori înºelau vigilenþa portarilor/pazã ºi protecþie, ori i-o cumpãrau strecurându-le în buzunar câte o bancnotã-douã pentru a ajunge în saloanele spitalului. Unele spitale permiteau vizite doar de douã ori pe sãptãmânã, altele de trei ori pe sãptãmânã, câte douã ore. La sfârºitul lunii decembrie

un ordin al ministrului Sãnãtãþii a schimbat situaþia sub pretextul cã bolnavii trebuie sã aibã suport moral ºi cã oricum programul nu era respectat, familia fiind obligatã sã plãteascã ºapaga de 5 lei portarului, pentru a putea face acest lucru. Astfel, potrivit noului ordin al Ministerului Sãnãtãþii, programul de vizitã pentru toate unitãþile sanitare este de luni pânã vineri între orele 15.0020.00, iar în weekend între orele 10.00-20.00. La Spitalul de Urgenþã Petroºani se respectã acest nou program, inclusiv Art.4 din Ordin, care prevede cã la secþiile cu bolnavi în stare foarte gravã vizitele nu sunt restricþionate, ci dimpotrivã familia poate solicita sã stea non stop cu bolnavul. La Petroºani, secþiile cu program non stop de vizite sunt Secþia Neurologie ºi Secþia Oncologie. În document se precizeazã cã agenþii de pazã trebuie instruiþi, sã li se aducã la

Trei martori care au venit marþi la Petroºani sã dea declaraþii în faþa instanþei nu au avut prilejul sã o ºi facã nici la termenul stabilit la 15 ianuarie, din vina avocaþilor, care pentru a doua oarã nu ajung la Petroºani. De aceasta datã a lipsit motivat Paula Iacob, care a depus o copie xerox la dosar prin care justificã o intervenþie chirurgicalã, motiov pentru care nu a fost prezentã. Nici celãlat avocat, Daniel Ionaºcu nu a venit. Asta dupã ce la termenul ultim de luna trecutã el a fost cel care a avut o problemã medicalã. De aceastã datã Ionaºcu a avut un alt proces la Covasna. Instanþa a cerut, însã, ca cei doi sã poatã fi reprezentaþi de alþi colegi de la Hunedoara, în astfel de situaþii. Asta pentru cã martorii, rudele celor decedaþi dar ºi reprezentanþii legali ai pãrþilor implicate sã nu mai facã drumuri degeaba. „Noul termen a fost stabilit la data de 26 februarie ºi este unul obiectiv. S-a dat termen având în vedere cã doamna

avocat Paula Iacob e bolnavã ºi a prezentat acte medicale doveditoare. Când doamna va fi prezentã, noi vom face cerere de probe”, spune Ioan Zgripcea, avocatul lui Florin Munteanu, unul dintre inculpaþi. Se împlinesc curând doi ani de când 5 electricieni au murit în urma unei explozii pe galeria principalã, iar iþele sunt tot mai încurcate. Pânã acum doar doi martori au fost audiaþi, iar lipsa avocaþilor devine o problemã, la care instanþa a cerut o rezolvare, având în vedere cã din actele medicale ar rezulta cã Paula Iacob ar putea sã aibã probleme grave, în condiþiile în care riscã amputarea, dacã medicii medicii vor considera,

cunoºtinþã cã este strict interzis sã perceapã sau sã pretindã taxe pentru a permite accesul în spitale. Dacã se constatã cã acest lucru se întâmplã, se va merge pânã la desfacerea contractului de muncã. “Cu toþii ºtim cã cine voia sã intre intra, dar bineînþeles dând sume sau foloase celor care sunt la uºã. Noi am vrut sã facem din aceste spitale niºte spitale mai prietenoase, mai umane, în care sã simtã bolnavul cã într-adevãr este tratat ca pacient ºi familia sã aibã demnitatea sã intre normal sã-ºi vadã pacientul. ªi, mai mult decât atât, în ordin se prevede inclusiv obligativitatea ca spitalul sã gãseascã modalitatea sã

furnizeze informaþii familiei, pentru cã familia în mod normal are dreptul sã discute cu medicul curant, sã poatã sã înþeleagã ce se întâmplã cu pacientul, sã înþeleagã ce opþiuni sunt ºi sã înþeleagã ce este de fãcut”, a afirmat secretarul de stat în Ministerul Sãnãtãþii, Raed Arafat, la sfârºitul sãptãmânii trecute. Ileana FIRÞULESCU

a unei pãrþi din laba unui picior. Doi dintre inculpaþi, Dragoº Aurelian Ciucã ºi Claudiu Lucian Butari, sunt apãraþi de avocatul Paula Iacob, cea care a cerut la termenul din februarie 2012 sã studieze dosarul. Asta pentru ca avocata e de pãrere cã accidentul în care 5 electricieni au murit pe galeria principalã s-a produs din cauza unor cauze fortuite. Patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã. Diana MITRACHE

4 Educatie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 ianuarie 2013

C

lasa pregãtitoare nu se schimbã. Ministrul Educaþiei, Remus Pricopie, a afirmat, zilele trecute, cã în anul ºcolar viitor clasa pregãtitoare va rãmâne în ºcoli.

Rãmâne clasa pregãtitoare “Clasa pregãtitoare face parte din ciclul primar. Rãmâne la ºcoalã din punct de vedere metodologic. Pot fi ºi excepþii, aºa cum au fost ºi anul trecut din punct

de vedere al locului fizic unde se va desfãºoarã. În 97% din cazuri clasa pregãtitoare se desfãºoarã în ºcoli. Existã cazuri speciale când nu au avut loc în ºcoli ºi ele

Elevi dezinteresaþi

Sute de mii de absenþe printre elevii hunedoreni

E

levii din judeþul Hunedoara au acumulat sute de mii de absenþe în primul semestru al acestui an ºcolar.

însemna cã aceºtia au totalizat absenþe cât pentru 2117 de ani. Numãrul absentelor din acest an

funcþioneazã în continuare în grãdiniþe”, a afirmat Pricopie. El a precizat cã a solicitat o situaþie pentru acele 3% din cazuri, iar dacã va fi posibil, acele clase vor fi mutate în ºcoli. “Efortul financiar extraordinar (n.r. pentru organizarea clasei pregãtitoare) a fost anul trecut. Din punct de vedere al spaþiului, lucrurile sunt echilibrate în ºcoli ºi grãdiniþe. Din punct de vedere al locurilor avem un pic mai multe în grãdiniþe decât numãrul de copii, raportat la cifrele de faþã. Se lucreazã la un recen-

sãmânt al copiilor”, a mai spus ministrul. Anul trecut, acest sistem a nãscut nemulþumiri în rândul pãrinþilor care nu au fost de acord cu aceastã etapã de ºcolarizare numitã clasa pregãtitoare. În întreg judeþul Hunedoara, la nivelul unitãþilor de învãþãmânt s-au fãcut modificãri în ceea ce priveºte amenajarea sãlilor de clasã pentru elevii din clasa pregãtitoare. Chiar ºi aºa, chiar ºi acum existã încã unitãþi neavi-

ºcolar este în scãdere faþã de aceeaºi perioadã a anului ºcolar trecut. Astfel în cursul anului ºcolar trecut elevii hunedoreni au acumulat un numãr total de 1199290 de absenþe dintre care 676364 au fost motivate. Monika BACIU

Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara au afiºat centralizarea absentelor elevilor pe primul semestru al anului ºcolar 2012-2013. Astfel, elevii din judeþul Hunedoara au acumulat un numãr total de 773.018 de absenþe, dintre care 426.174 au fost motivate. Astfel numãrul absentelor elevilor ar

Î

Siguranþa elevilor, în atenþia poliþiei

ncep campaniile în ºcolile hunedorene. Cei vizaþi sunt elevii, iar tema este una de actualitate: violenþa ºi consumul de droguri, alcool ºi tutun. Poliþiºtii hunedoreni cred cã siguranþa elevilor ºi a personalului didactic în incinta unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar ºi în zona adiacentã acestora constituie una dintre condiþiile fundamentale pentru organizarea unui proces educaþional de calitate, performant. În acest context, în zilele urmãtoare, odatã cu începerea semestrului II ºcolar, la nivelul judeþului Hunedoara se deruleazã o amplã campanie de informare a elevilor de gimnaziu ºi liceu cu titlul „Poliþiºti ºi elevi – aliaþi pentru siguranþã”, în care poliþiºtii Compartimentului de Analizã ºi Prevenire a

Criminalitãþii, împreunã cu alþi 75 de poliþiºti de proximitate din întreg judeþul Hunedoara, vor fi prezenþi în unitãþile ºcolare gimnaziale ºi liceale din sectoarele aron-

date. Temele abordate de poliþiºti vor fi: prevenirea violenþelor ºcolare (pentru clasele de gimnaziu) ºi prevenirea consumului de alcool, tutun ºi droguri. Accentul se pune pe prevenirea conduitelor violente în rândul minorilor, care pot determina formarea unor generaþii de tineri ce resping tentaþiile ilicite ºi anturajele delincvente. „Activitãþile preventive derulate în ºcoli, punând accent pe informarea avizatã a

elevilor asupra consecinþelor legislative specifice vârstei, au ca scop însuºirea de cãtre aceºtia a recomandãrilor preventive ºi antivictimale. Prezenþa poliþiºtilor la astfel de întâlniri ºi dezbateri sperãm sã contribuie la formarea unor comportamente prosociale ºi la evitarea situaþiilor periculoase.”, a declarat insp. pr. Fieraru Andrea, ofiþer sociolog în cadrul Compartimentului Prevenire – I.P.J. Hunedoara Având în vedere faptul cã delicvenþa juvenilã are implicaþii deosebite, iar înregistrarea unor astfel de incidente în ºcoli induce un sentiment de insecuritate cu implicaþii negative asupra procesului educaþional, îmbunãtãþirea climatului de siguranþã în incinta ºi zona adiacentã unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar reprezintã un obiectiv prioritar, cu caracter permanent, pentru Poliþia Românã. Diana MITRACHE

zate pentru clasa pregãtitoare din cauza faptului cã unitãþile de învãþãmânt nu îndeplinesc anumite criterii pentru organizarea acestor cursuri în ºcoli. Monika BACIU

Elevii testaþi la început de semestru

E

levii hunedoreni se vor familiariza în cursul lunii viitoare cu examenele. Este vorba de elevii claselor a VIII-a care vor susþine în luna februarie simulãrile pentru examenele naþionale. Asta pentru cã reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean au stabilit calendarul simulãrilor pentru Testãrile Naþionale. Examenele sunt programate în zilele de 19 ºi 20 februarie, iar prima testare o vor susþine la limba ºi literatura românã. Elevii din ultimul an de gimnaziu susþin mai devreme simulãrile pentru examenele naþionale. Aceºtia îºi vor testa cunoºtinþele

la limba ºi literatura românã în 6 februarie, dupã care va urma examenul la matematicã. Testarea la proba obligatorie este programatã pentru 11 februarie iar cea la proba obligatorie de specialitate în 12 februarie. Reprezentanþii Inspectoratului Judeþean hunedoara spun cã aceste simulãri au fost programate acum pentru ca elevii sã îºi cunoascã gradul de cunoºtinþe ºi sã poatã sã se pregãteascã intensiv pânã la examenele propriu-zise. De asemenea, în judeþul Hunedoara, fiecare unitate ºcolarã va institui un program de recuperare care sã-i ajute pe cei mai puþin pregãtiþi sã promoveze examenele naþionale. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 ianuarie 2013

Minerii sunt grav bolnavi

M

inerii din Valea Jiului sunt tot mai bolnavi. Au boli ce derivã din munca grea pe care o depun în subteran ºi, îngrijorãtoare sunt ºi cazurile de cancere de colon, din cauza alimentaþiei ºi a stresului. Diana MITRACHE Medicii care îi consultã periodic pe minerii din Valea Jiului vorbesc despre boli tot mai multe ºi mai grave. Minerii au îmbãtrânit ºi munca

depusã îi face tot mai vulnerabili. „Avem pe primul loc afecþiunile musculo-scheletale, cu indice de gravitate de 112, pe locul 2 sunt accidentele ºi pe locul 3 afecþiunile aparatului res-

Cresc taxele ºi impozitele la Lupeni

L

e-a fost fricã de faptul cã rãmân fãrã banii Guvernului. Consilierii locali de la Lupeni s-au întrunit ieri (marþi) în cadrul unei ºedinþe de îndatã pentru a aproba creºterea taxelor ºi a impozitelor. Astfel, dupã votul consilierilor lupenenii vor scoate din buzunare pentru taxele ºi impozitele din acest an cu 16 la sutã mai mulþi bani. Monika BACIU Potrivit viceprimarului municipiului Lupeni, taxele ºi impozitele locale au fost majorate cu 16 procente datoritã hotãrârii Guvernului din luna decembrie a anului trecut. ”Am decis sã majorãm taxele dupã hotãrârea Guvernului de anul trecut. Dacã nu majoram taxele ºi impozitele nu mai primeam bani de la Guvern”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, viceprimarul municipiului Lupeni, Cornel Lungan. Cei care au votat împotriva acestui proiect de hotãrâre au fost doi consilieri. Este vorba de Cristian Roºu, consilier PDL ºi de Tãnase Perþa, consilier PP-DD.

pirator, din cauza condiþiilorde muncã, a microclimatului nefavorabil, diferenþele de temperaturã ºi a curenþilor de aer. Pe lângã asta, pe locul 4 sunt bolile digestive ºi e vorba de ulcere, afecþiuni ale apartului digestiv, unde s-a constatat o creºtere a cancerului de colon”, spune dr. Gabriela Butariu, medic medicina muncii. Tot în topul bolilor de care suferã minerii, deja ajunºi aproape toþi la vârsta pe 45 de ani,

vârstã la care aceºtia se pensioneazã, sunt ºi bolile cardio-vaculare. „Persoanele care prezintã un sindrom cardiometabolic, adicã cei care prezintã un cumul de fac-

tori de risc majori, circumferinþã abdominalã, trigliceridele, colesterolul, tensiunea arterialã ºi glicemia mare. Aici intrã 297 de cazuri, iar numãrul cazurilor creºte

de la an la an în condiþiile îmbãtrânirii forþei de muncã ºi a creºterii stresului cotidian ºi a unui mod de viaþã nesãnãtos”, a mai spus medicul Gabriela Butariu. Minerii sunt monitorizaþi de medicii de medicinã a muncii o datã la 3 luni ºi la Salvamin Petroºani, lalaboratorul de medicinã a muncii se fac analize complete. Tot aici seconstatã cã ortacii ajung foarte des la unitãþile de primire a urgenþelor ºi foarte mulþiau probleme cardiace.

85 de ani de concedii medicale la CNH

T

rei luni, cât 85 de ani. Atâtea zile de concediu medical au avut minerii din cadrul Companiei Naþionale a Huilei în cursul anului trecut în doar trei luni. Minerii din Valea Jiului au acumulat în primul trimestru al anului trecut zeci de mii de zile de foaie de boalã. Chiar ºi aºa numãrul concediilor medicale a scãzut faþã de alþi ani. Monika BACIU ”De exemplu pe dispensarede întreprindere, pe trimestrul întâi 2012, faþã de anul 2011, dispensare de întreprindere au scãzut cu 309 zile, policlinica a crescut cu 3440 de zile vorbind de trimestrul 1, spitalul în scãzdere cu 433 de zile, alte unitãþi medicale au scãzut cu 5293 de zile medicale, medicii de familie au crescut cu 770 de zile” a declarat Gabriela Butariu – medic de întreprindere SCSM. Pe primul trimestru al anului trecut numãrul foilor de boalã de care au beneficiat ortacii din Valea Jiului este halucinant. Conform datelor statistice, în primele trei luni ale anului trecut, minerii din Valea Jiului au avut atâtea zile de foaie de boalã cât pentru 85 de ani.

”Numãr certificate medicale iniþiale au fost în 2012 pe trimestrul 1 2392, comparativ cu trimestrul 1 2011 cam staþionar. Numãrul zilelor de concediu medical acordate au fost pe primul trimestru al anului 2012 au fost de 31.094”, a mai declarat medicul de la SCSM Petroºani. Minerii au diferite boli, drept pentru care ei solicitã de la medici foi de boalã. Au existat ºi cazuri în care aceºtia au stat acasã doar de luni pânã vineri. ”Cele mai frecvente afecþiunide care suferã minerii sunt discopatiile,

afecþiunile musculo-scheletale, pe cardiovascular nu sunt aºa multe, pe digestiv am observat. Asta însemnând cazuri de pancreatite. Am avut de exemplu douã luni de zile un lucrãtor care a avut pancreatitã, motiv pentru care l-am dat apt condiþionat, din apt subteran, apt suprafaþã cu reevaluare la ºase luni”, a mai precizat Gabriela Butariu. Urmeazã ca pânã la finele acestei luni, medicul de întreprindere sã

finalizeze lista cu numãrul total al foilor de boalã de care au beneficiat minerii ºi totodatã sã întocmeascã ºi numãrul total al zilelor în care aceºtia au stat acasã.

Impozitele - la fel, taxele – mici schimbãri

D

acã în alte localitãþi impozitele au fost majorate sau chiar reduse, în municipiul Petroºani acestea au rãmas la aceleaºi valori ca ºi anul trecut. Mircea NISTOR Monika BACIU Potrivit primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, valoarea taxelor ºi a impozitelor rãmâne neschimbatã la Petroºani. ”Aºa cum am spus la Petroºani nu se vor mãri taxele ºi impozitele pentru acest an. Acestea vor rãmâne la valoarea celor de anul trecut”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Doar câteva taxe au crescut cu pânã la 2 lei. “Este vorba despre taxa de examinare auto, cea de înmatriculare ºi cea de buletin care au crescut cu 1 sau 2 lei”, a precizat Ioana Mãrgulescu, ºef Birou Impozite ºi Taxe Locale Petroºani. În ceea ce priveºte taxa de salubritate singura modificare, comparativ cu anul anterior, este cã din 2013 restanþierii din anii trecuþi vor plãti majorãri. “Taxa de salubritate a rãmas la

aceeaºi valoare ca ºi anul trecut, singura modificare fiind cã odatã cu ziua de 1 ianuarie 2013 cei care nu au plãtit-o anul trecut

la maºini, terenuri ºi clãdiri beneficiazã de o bonificaþie în valoare de 10%. O altã bonificaþie dar în valoare de 5% le

vor achita majorãri de întârziere, în valoare de 2%, pe lunã sau fracþiune de lunã, respectiv tot aºa cum se plãteºte ºi în cazul celorlalte taxe”, a declarat Ioana Mãrgulescu. Pe de altã parte, pânã în data de 31 martie, cei care îºi achitã impozitele

este acordatã ºi celor care îºi plãtesc, pânã la aceeaºi datã, taxa de salubritate. În ceea ce priveºte scutirile la plata impozitelor ºi taxelor locale, de acestea beneficiazã pensionarii cu pensii, pe membru de familie, de pânã la 700 de lei.

6 Actualitate

M

Eminescu, celebrat la Petroºani

ihai Eminescu, poetul naþional, a fost celebrat ieri ºi la Petroºani. Cei 163 de ani trecuþi de la naºterea, pe 15 ianuarie 1850, la Botoºani, a marelui poet au fost marcaþi printr-o manifestare organizatã la Biblioteca Municipalã din localitate.

„De câþiva ani, în fiecare zi de 15 ianuarie, celebrãm naºterea poetului Mihai Eminescu. În acest an am

ª

pregãtit un program bazat pe recitarea unor poezii semnate de cãtre poetul naþional precum ºi o lansare de

carte”, a declarat Delia Grosu, coordonator Biblioteca Municipalã Petroºani. În cadrul manifestãrii a fost prezentatã activitatea marelui poet, rolul acestuia în cultura româneascã ºi au fost recitate versuri din opera eminescianã. Cea care a recitat douã din poeziile poetului naþional a fost Andreea Harabagiu, o elevã în vârstã de doar 10 ani. „Am o adevãratã pasiune pentru poezie, în general, ºi pentru cele semnate de Eminescu, în special. Am învãþat cam 20 de poezii scrise de marele poet ºi toate îmi plac la fel de mult. Sper sã ajung ºi eu, cândva, sã scriu poezii”, a spus Andreea Harabagiu, elevã clasa a IV-a Colegiul Naþional „Carmen Sylva”

Petroºani. La manifestare au fost prezenþi ºi reprezentanþii autoritãþilor locale, respectiv primarul ºi vice-primarul municipiului. „Mihai Eminescu a fost, este ºi va rãmâne multã vreme de acum înainte un poet naþional prin intermediul operei care ne-a lãsat-o moºtenire. Mi-aº dori foarte mult ca tot mai mulþi copii ºi tineri din Petroºani sã-i cunoascã ºi sã-i aprecieze întreaga operã”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Tot ieri ºi tot la Biblioteca Municipalã a fost celebratã ºi

Ziua Naþionalã a Culturii. Cu aceastã ocazie, Violeta Alexandra Opriþescu, elevã în clasa a XII-a la Colegiul Economic „Hermes” ºi-a lansat ultima creaþie, respectiv un volum de versuri. „Volumul intitulat „Carpe Diem Adolescentia!” este cel de-al treilea semnat de mine ºi este unul în care atât versurile cât ºi desenele îmi

aparþin. Am dorit sã-l lansez oficial în 15 ianuarie pentru cã în aceastã zi sunt celebrate atât ziua de naºtere a lui Mihai Eminescu cât ºi Ziua naþionalã a Culturii. Am în lucru ºi un alt volum, cel de-al 4-lea, dar acesta va fi o surprizã pe care nu doresc sã o dezvãlui deocamdatã”, a precizat Violeta Alexandra Opriþescu. Urmãtoarea manifestare care va fi marcatã la Biblioteca Municipalã din Petroºani este cea destinatã Micii Uniri, celebratã în data de 24 ianuarie. Mir cea NISTOR

De ziua lui Mihai Eminescu...

i funcþionarii sau oamenii din funcþii publice sunt romantici. Angajaþi primãriei Vulcan au recitat ieri în faþa unui public însemnat poeziile lui Mihai Eminescu, la un eveniment care a avut loc la Colegiul Tehnic Mihai Viteazu.

S

ala Mihai Eminescu, inauguratã

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 ianuarie 2013

F

uncþionari romantici la Vulcan

romantici din fire, printre care ºi viceprimarul Cristian Meriºanu, au ales poezii „dulci” pline de amor ºi sensibilitate neînþeleasã, iar alþii au mers

ªi, din dragoste pentru poezie sau pentru a se alãtura iniþiativei generale, angajaþii primãriei Vulcan, în frunte cu primarul Gheorghe Ile, au recitat ei elevilor poezii celebre ale lui Eminescu. Rând pe rând, ºefii de servicii, primarul, viceprimarul ºi unii consilieri, au ieºit în faþa clasei, ca la ºcoalã, ºi au recitat. Unii, mai

Ieri, 15 ianuarie, a fost sãrbãtorit cel mai mare ºi preþuit poet român, Mihai Eminescu. Pe tot parcursul zilei, în Valea Jiului au avut loc mai multe evenimente culturale dedicate operei marelui poet. La Vulcan, o salã de clasã ºi festivitãþi proaspãt renovatã va purta numele lui începând de ieri. Reprezentanþii administraþiei locale ºi cei din conducerea liceului vulcãnean, au tãiat panglica sãlii, care în ultimele luni a trecut prin mai multe reparaþii ºi modificãri.

ANUNÞÃ În cadrul Planului European de Ajutoare pentru Persoanele cele mai Defavorizate din România - PEAD 2012, se distribuie urmãtoarele produse alimentare: fainã, orez, paste fãinoase, biscuiþi, fainã de mãlai, zahãr, ulei, fasole uscatã boabe, mazãre boabe în conservã, roºii în bulion ºi bulion de tomate.

Licitaþia pentru achiziþionarea acestor produse a fost organizatã la nivel naþional, prin Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie în Agriculturã – APIA. Distribuþia acestor alimente a început în data de 15.10.2012 din depozitul Consiliului Judeþean Hunedoara, iar distribuþia cãtre beneficiarii finali (persoanele defavorizate) trebuie încheiatã înainte de 31.03.2013.

CJH sperã ca parlamentarii sã atragã fonduri pentru Hunedoara

M

ircea Ioan Moloþ l-a tras de mânecã pe Haralambie Vochiþoiu. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ i-a pus în vedere noului senator de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu sã aducã fonduri în judeþul Hunedoara pentru a putea ieftini apa din Valea Jiului cu 25 de procente. Asta pentru cã mereu Haralambie Vochiþoiu s-a rãsculat pentru acest aspect. Astfel, la

predarea ºtafetei în cadrul CJH, Mircea Ioan Moloþ a þinut sã îi aducã aminte fostului consilier de anumite prioritãþi. “Domnul Vochiþoiu felicitãri, domnule atât vã vãd aºa de vesel de când vã ºtiu eu nu v-am vãzut cu zâmbetul pe buze ca astãzi, bucuria mea cea mai mare este prin faptul cã veþi fi senator al judeþului Hunedoara ºi veþi reuºi sã ne aduceþi niºte fonduri sã ieftinim apa cu 25% în Valea Jiului, e o problemã care aþi promis-o ºi sunt convins cã vã veþi ºi þine de cuvânt, oricum eu lunã de lunã o sã merg în Valea Jiului ºi voi atrage atenþia cetãþenilor din Valea Jiului cã aºteptãm banii de la senatorul Vochiþoiu din Parlamentul României. Felicitãri încã o datã ºi chiar regret cã plecaþi din consiliu cã mai aveam aºa, din când în când, câte un schimb de replici, fãceam o tragedie dacã pleca ºi domnul Gligor, dar a fost în avantajul consiliului judeþean sã avem în continuare un om de nãdejde în dezvoltarea judeþului aici, fiindcã de aici se fac mai multe lucruri decât credeþi cã faceþi dumneavoastrã de la Bucureºti”, i-a spus Mircea Molþ lui Vochiþoiu în cadrul ºedinþei de CJH din luna decembrie a anului trecut.

R înainte cu versuri puternic naþionaliste din scrisoarea a III-a. De altfel, elevii de la Colegiul tehnic Mihai Viteazu din Vulcan ºtiu importanta în istoria literaturii a marelui poet ºi cei mai mulþi s-au declarat fascinaþi de operele lui. “ Îl iubesc pe Mihai Eminescu ºi am o legãturã specialã cu el, pentru cã este un poet romantic. ªi eu sunt romantic. Apreciez frumos ºi dragostea ºi îmi pare rãu cã în lumea de astãzi, oamenii nu mai au timp sã iubeascã ºi sã fie sensibili”, ne-a declarat un elev al acestui liceu. În urma unei adrese oficiale emisã de APIA Bucureºti, Consiliul Judeþean Hunedoara a fost înºtiinþat cã furnizarea de fãinã ºi ulei în cadrul PEAD 2012 a fost opritã din cauza nerespectãrii obligaþiilor contractuale ale firmei VI EM CORPORATION EOOD din Bulgaria. În consecinþã nu vor mai fi livrate produsele fainã ºi ulei. Produsele mazãre boabe ºi orez urmeazã a fi livrate cãtre beneficiari în perioada urmãtoare, pe mãsurã ce cantitãþile vor sosi la depozitul central al Consiliului Judeþean Hunedoara. Biroul de presã

De asemenea, ºi la Petroºani, la Biblioteca Municipalã, tot ieri au avut loc mai multe manifestãri prin care poetul roman a fost celebrat. Luiza ANDRONACHE

eplica lui Vochiþoiu nu a întârziat sã aparã. ”Vã mulþumesc pentru felicitãri, dar vã spun cã acesta este al doilea motiv cã am devenit senator de

Valea Jiului din Valea Jiului, dar primul motiv este cã dupã vreo douã luni de muncã am reuºit astãzi sã depun proiectul pentru ieftinirea apei domnule preºedinte. O sã încercãm, sunt sigur cã pot sã vã ajut ºi de acolo, dar pânã una alta nu am vrut sã dezamãgesc aproape 30 mii oameni care m-au votat pentru a deveni consilier judeþean. Din fericire, iatã am reuºit ca înainte de a pleca din Consiliul Judeþean în Senatul României sã mã þin de cuvânt în faþa celor 118 mii de oameni cu drept de vot din Valea Jiului ºi sã depun astãzi la registratura generalã a consiliului judeþean propunerea pentru proiectul de hotãrâre privind scãderea cu 25% a tarifului la apã potabilã ºi canalizare pentru consumatorii casnici ai S.C. Apa Serv Valea Jiului SA. In temeiul dispoziþiilor art.97 alin.2 ºi art.109111 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001”, i-a replicat Vochiþoiu preºedintelui CJH. Preþul acesteia va fi subvenþionat de Consiliul Judeþean Hunedoara, autoritate care are în subordine compania care furnizeazã apa în zonã. În Valea Jiului, compania de apã deserveºte peste 39 de mii de familii. Un metru cub de apã costã aici 2,98 de lei fãrã TVA, iar canalizarea, 1,38 de lei. De acum înainte însã, familiile care au venituri de pânã la 1.000 de lei pe lunã vor beneficia de reduceri. Valoarea exactã a acestora va fi stabilitã în perioada urmãtoare. Monika BACIU

6 Actualitate

M

Eminescu, celebrat la Petroºani

ihai Eminescu, poetul naþional, a fost celebrat ieri ºi la Petroºani. Cei 163 de ani trecuþi de la naºterea, pe 15 ianuarie 1850, la Botoºani, a marelui poet au fost marcaþi printr-o manifestare organizatã la Biblioteca Municipalã din localitate.

„De câþiva ani, în fiecare zi de 15 ianuarie, celebrãm naºterea poetului Mihai Eminescu. În acest an am

ª

pregãtit un program bazat pe recitarea unor poezii semnate de cãtre poetul naþional precum ºi o lansare de

carte”, a declarat Delia Grosu, coordonator Biblioteca Municipalã Petroºani. În cadrul manifestãrii a fost prezentatã activitatea marelui poet, rolul acestuia în cultura româneascã ºi au fost recitate versuri din opera eminescianã. Cea care a recitat douã din poeziile poetului naþional a fost Andreea Harabagiu, o elevã în vârstã de doar 10 ani. „Am o adevãratã pasiune pentru poezie, în general, ºi pentru cele semnate de Eminescu, în special. Am învãþat cam 20 de poezii scrise de marele poet ºi toate îmi plac la fel de mult. Sper sã ajung ºi eu, cândva, sã scriu poezii”, a spus Andreea Harabagiu, elevã clasa a IV-a Colegiul Naþional „Carmen Sylva”

Petroºani. La manifestare au fost prezenþi ºi reprezentanþii autoritãþilor locale, respectiv primarul ºi vice-primarul municipiului. „Mihai Eminescu a fost, este ºi va rãmâne multã vreme de acum înainte un poet naþional prin intermediul operei care ne-a lãsat-o moºtenire. Mi-aº dori foarte mult ca tot mai mulþi copii ºi tineri din Petroºani sã-i cunoascã ºi sã-i aprecieze întreaga operã”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Tot ieri ºi tot la Biblioteca Municipalã a fost celebratã ºi

Ziua Naþionalã a Culturii. Cu aceastã ocazie, Violeta Alexandra Opriþescu, elevã în clasa a XII-a la Colegiul Economic „Hermes” ºi-a lansat ultima creaþie, respectiv un volum de versuri. „Volumul intitulat „Carpe Diem Adolescentia!” este cel de-al treilea semnat de mine ºi este unul în care atât versurile cât ºi desenele îmi

aparþin. Am dorit sã-l lansez oficial în 15 ianuarie pentru cã în aceastã zi sunt celebrate atât ziua de naºtere a lui Mihai Eminescu cât ºi Ziua naþionalã a Culturii. Am în lucru ºi un alt volum, cel de-al 4-lea, dar acesta va fi o surprizã pe care nu doresc sã o dezvãlui deocamdatã”, a precizat Violeta Alexandra Opriþescu. Urmãtoarea manifestare care va fi marcatã la Biblioteca Municipalã din Petroºani este cea destinatã Micii Uniri, celebratã în data de 24 ianuarie. Mir cea NISTOR

De ziua lui Mihai Eminescu...

i funcþionarii sau oamenii din funcþii publice sunt romantici. Angajaþi primãriei Vulcan au recitat ieri în faþa unui public însemnat poeziile lui Mihai Eminescu, la un eveniment care a avut loc la Colegiul Tehnic Mihai Viteazu.

S

ala Mihai Eminescu, inauguratã

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 ianuarie 2013

F

uncþionari romantici la Vulcan

romantici din fire, printre care ºi viceprimarul Cristian Meriºanu, au ales poezii „dulci” pline de amor ºi sensibilitate neînþeleasã, iar alþii au mers

ªi, din dragoste pentru poezie sau pentru a se alãtura iniþiativei generale, angajaþii primãriei Vulcan, în frunte cu primarul Gheorghe Ile, au recitat ei elevilor poezii celebre ale lui Eminescu. Rând pe rând, ºefii de servicii, primarul, viceprimarul ºi unii consilieri, au ieºit în faþa clasei, ca la ºcoalã, ºi au recitat. Unii, mai

Ieri, 15 ianuarie, a fost sãrbãtorit cel mai mare ºi preþuit poet român, Mihai Eminescu. Pe tot parcursul zilei, în Valea Jiului au avut loc mai multe evenimente culturale dedicate operei marelui poet. La Vulcan, o salã de clasã ºi festivitãþi proaspãt renovatã va purta numele lui începând de ieri. Reprezentanþii administraþiei locale ºi cei din conducerea liceului vulcãnean, au tãiat panglica sãlii, care în ultimele luni a trecut prin mai multe reparaþii ºi modificãri.

ANUNÞÃ În cadrul Planului European de Ajutoare pentru Persoanele cele mai Defavorizate din România - PEAD 2012, se distribuie urmãtoarele produse alimentare: fainã, orez, paste fãinoase, biscuiþi, fainã de mãlai, zahãr, ulei, fasole uscatã boabe, mazãre boabe în conservã, roºii în bulion ºi bulion de tomate.

Licitaþia pentru achiziþionarea acestor produse a fost organizatã la nivel naþional, prin Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie în Agriculturã – APIA. Distribuþia acestor alimente a început în data de 15.10.2012 din depozitul Consiliului Judeþean Hunedoara, iar distribuþia cãtre beneficiarii finali (persoanele defavorizate) trebuie încheiatã înainte de 31.03.2013.

CJH sperã ca parlamentarii sã atragã fonduri pentru Hunedoara

M

ircea Ioan Moloþ l-a tras de mânecã pe Haralambie Vochiþoiu. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ i-a pus în vedere noului senator de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu sã aducã fonduri în judeþul Hunedoara pentru a putea ieftini apa din Valea Jiului cu 25 de procente. Asta pentru cã mereu Haralambie Vochiþoiu s-a rãsculat pentru acest aspect. Astfel, la

predarea ºtafetei în cadrul CJH, Mircea Ioan Moloþ a þinut sã îi aducã aminte fostului consilier de anumite prioritãþi. “Domnul Vochiþoiu felicitãri, domnule atât vã vãd aºa de vesel de când vã ºtiu eu nu v-am vãzut cu zâmbetul pe buze ca astãzi, bucuria mea cea mai mare este prin faptul cã veþi fi senator al judeþului Hunedoara ºi veþi reuºi sã ne aduceþi niºte fonduri sã ieftinim apa cu 25% în Valea Jiului, e o problemã care aþi promis-o ºi sunt convins cã vã veþi ºi þine de cuvânt, oricum eu lunã de lunã o sã merg în Valea Jiului ºi voi atrage atenþia cetãþenilor din Valea Jiului cã aºteptãm banii de la senatorul Vochiþoiu din Parlamentul României. Felicitãri încã o datã ºi chiar regret cã plecaþi din consiliu cã mai aveam aºa, din când în când, câte un schimb de replici, fãceam o tragedie dacã pleca ºi domnul Gligor, dar a fost în avantajul consiliului judeþean sã avem în continuare un om de nãdejde în dezvoltarea judeþului aici, fiindcã de aici se fac mai multe lucruri decât credeþi cã faceþi dumneavoastrã de la Bucureºti”, i-a spus Mircea Molþ lui Vochiþoiu în cadrul ºedinþei de CJH din luna decembrie a anului trecut.

R înainte cu versuri puternic naþionaliste din scrisoarea a III-a. De altfel, elevii de la Colegiul tehnic Mihai Viteazu din Vulcan ºtiu importanta în istoria literaturii a marelui poet ºi cei mai mulþi s-au declarat fascinaþi de operele lui. “ Îl iubesc pe Mihai Eminescu ºi am o legãturã specialã cu el, pentru cã este un poet romantic. ªi eu sunt romantic. Apreciez frumos ºi dragostea ºi îmi pare rãu cã în lumea de astãzi, oamenii nu mai au timp sã iubeascã ºi sã fie sensibili”, ne-a declarat un elev al acestui liceu. În urma unei adrese oficiale emisã de APIA Bucureºti, Consiliul Judeþean Hunedoara a fost înºtiinþat cã furnizarea de fãinã ºi ulei în cadrul PEAD 2012 a fost opritã din cauza nerespectãrii obligaþiilor contractuale ale firmei VI EM CORPORATION EOOD din Bulgaria. În consecinþã nu vor mai fi livrate produsele fainã ºi ulei. Produsele mazãre boabe ºi orez urmeazã a fi livrate cãtre beneficiari în perioada urmãtoare, pe mãsurã ce cantitãþile vor sosi la depozitul central al Consiliului Judeþean Hunedoara. Biroul de presã

De asemenea, ºi la Petroºani, la Biblioteca Municipalã, tot ieri au avut loc mai multe manifestãri prin care poetul roman a fost celebrat. Luiza ANDRONACHE

eplica lui Vochiþoiu nu a întârziat sã aparã. ”Vã mulþumesc pentru felicitãri, dar vã spun cã acesta este al doilea motiv cã am devenit senator de

Valea Jiului din Valea Jiului, dar primul motiv este cã dupã vreo douã luni de muncã am reuºit astãzi sã depun proiectul pentru ieftinirea apei domnule preºedinte. O sã încercãm, sunt sigur cã pot sã vã ajut ºi de acolo, dar pânã una alta nu am vrut sã dezamãgesc aproape 30 mii oameni care m-au votat pentru a deveni consilier judeþean. Din fericire, iatã am reuºit ca înainte de a pleca din Consiliul Judeþean în Senatul României sã mã þin de cuvânt în faþa celor 118 mii de oameni cu drept de vot din Valea Jiului ºi sã depun astãzi la registratura generalã a consiliului judeþean propunerea pentru proiectul de hotãrâre privind scãderea cu 25% a tarifului la apã potabilã ºi canalizare pentru consumatorii casnici ai S.C. Apa Serv Valea Jiului SA. In temeiul dispoziþiilor art.97 alin.2 ºi art.109111 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001”, i-a replicat Vochiþoiu preºedintelui CJH. Preþul acesteia va fi subvenþionat de Consiliul Judeþean Hunedoara, autoritate care are în subordine compania care furnizeazã apa în zonã. În Valea Jiului, compania de apã deserveºte peste 39 de mii de familii. Un metru cub de apã costã aici 2,98 de lei fãrã TVA, iar canalizarea, 1,38 de lei. De acum înainte însã, familiile care au venituri de pânã la 1.000 de lei pe lunã vor beneficia de reduceri. Valoarea exactã a acestora va fi stabilitã în perioada urmãtoare. Monika BACIU

8 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 ianuarie 2013

”Dacã ne supãrãm cu toþii o zi, firma intrã în colaps, greu o mai scoatem la luminã”

L

ucrezã sub jet de apã ºi în fecale ºi la -20 de grade, îºi asumã riscurile de a remedia avariile rapid sãpând sub cablurile Enel, instalaþii E-on gaz sau telefonie, curãþã ºi remediazã pagubele produse de cetãþeni iresponsabili ºi ca rãsplatã sunt bãtuþi ºi înjuraþi de clienþi protejaþi sau în afara legii, umiliþi ºi sancþionaþi de ºefi. Ileana FIRÞULESCU Secþia Apã-Canal Petroºani Nord a SC Apa Serv are 12 angajaþi care intervin la remedierea avariilor ºi efectuarea lucrãrilor de întreþinere apã-canal pe o arie mare, respectiv de la Anonoasa, pânã la Triaj, plus cartierul Bosnea ºi Maleia, adicã vreo 15.600 de abonaþi ºi reþelele aferente. ”Sinucidere” au spus cunoscãtorii din domeniu. Deºi o mânã de oameni þin reþelele de apã ºi canalizare în spate, sunt desconsideraþi, înjuraþi ºi agresaþi de clienþi, chiar parte din colegii ”cu funcþii” îi considerã ca fiind oameni ai batalionu-

lui disciplinar, iar parte din directorii care s-au perindat pe la cârma Apa Serv nu iau contrazis. Dimpotrivã! Pentru a nu-ºi ºifona imaginea lucrãtorii au fost de nenumãrate ori umiliþi în faþa clienþilor cu fiþe.

acã interve”D nim presaþi de situaþie, suntem ameninþaþi”

Nicolae Arvai, ºef formaþie, pare un om care sar încadra într-o lume a ”studioºilor”, cu o atitudine discretã a celui care ºtie sã asculte pe cel din

faþa sa, care cântãreºte situaþia pentru ca abia apoi sã se pronunþe. Din discuþia amplã pe care am purtat-o, am descoperit cã este extrem de dinamic, cã ºtie exact ce ºi cu ce se mãnâncã, un om care ºtie

sã ia ce este bun ºi de valoare de la oamenii cu care lucreazã. ”Responsabilitatea noastrã este foarte mare, a crescut practic ºi asta în timp ce am fost cu toþii retrogradaþi. Noi suntem consemnaþi la domiciliu timp de ºase luni, pentru cã facem cu schimbul – o sãptãmânã eu cu echipa ºi o sãptãmânã Marcel Zbora cu echipa. Dispecerul ne remite nouã sesizarea, avaria, lucrarea, iar noi trebuie sã dispunem. Sã organizãm lucrãrile, sã ne descurcãm cum putem, chiar cu balastru, nisip ºi tot ce trebuie. Sunt lucrãri de mare risc. Actualul director a vãzut concret pe Aleea Florilor ºi nu-i venea sã creadã. Am sãpat sub cablurile de curent, conducta de apã este sub cabluri ºi vã daþi seama cã lucrãm cu apã. Pe strada 1 Mai, curentul, gazul, coloana de 300600, telefonia sunt peste conducta de apã. Se poate întâmpla orice, este

Iuliu Winkler cautã imaginea UE dupã crizã

E

uroparlamentarul hunedorean Iuliu Winkler a avut prima interpelare în Parlamentul UE despre viitorul Europei, dar dupã crizã. În opnia sa, „este inadmisibil ca indicatorii macroeconomici sã înlocuiascã valorile europene”. Diana MITRACHE Indicatorii macroeconomici nu trebuie niciodatã sã înlocuiascã valorile europene, a afirmat, deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) în prima sa declaraþie politicã, din acest an, în plenul reunit la Strasbourg. “Dezbaterea despre viitorul Europei a ajuns într-o etapã crucialã. Instituþiile europene, statele membre, politicienii sunt profund concentraþi asupra problemelor economice, financiare ºi monetare, ºi, fãrã îndoialã, acestea sunt extrem de

importante. ªi totuºi, alã-

turi de concetãþenii mei din Europa de Est mã întreb: Cum va arãta Europa post-crizã? Sunt indicatorii macroeconomici mai importanþi decât valo-

rile fundamentale? Putem accepta ca un guvern sã facã un mic rabat de la principiile statului de drept atâta vreme cât pãstreazã un buget echilibrat?”, a declarat Iuliu Winkler. Deputatul european a reamintit faptul cã, dupã cãderea Cortinei de Fier, esteuropenii s-au grãbit sã se alãture unei Uniuni Europene a valorilor, nerãbdãtori sã se reuneascã cu vesteuropenii pe care istoria nu i-a forþat sã înveþe lecþia totalitarismului. “Acum, noi (est-europenii - n.n.) suntem îngrijoraþi

de faptul cã în Europa post-crizã valorile universale cum sunt respectarea demnitãþii umane, a libertãþii, egalitãþii ºi solidaritãþii ar putea suferi o degradare. Indicatorii macroeconomici nu trebuie niciodatã sã înlocuiascã valorile europene!”, a conchis Iuliu Winkler Intervenþia deputatului european a venit pe fondul unor manifestãri din ce în ce mai vizibile care semnaleazã deteriorarea cadrului democratic ºi a statului de drept din mai multe state membre ale UE care se materializeazã într-o recrudescenþã a discursului public extremist naþionalist, xenofob ºi rasist. Tot mai desele crize politice care izbucnesc la nivelul statelor membre vin sã confirme faptul cã Europa este zguduitã din temelii de o crizã complexã economicã, socialã ºi financiarã. Rãspunsul populiºtilor este renunþarea la Europa unitã ºi reîntoarcerea în tranºeele statului naþiune, însã aceasta este o cale greºitã dupã cum istoria a dovedit-o deja.

un risc extraordinar ºi dacã se întâmplã ceva, cine rãspunde? Coordonatorul lucrãrii, fireºte! Ar fi necesarã o colaborare mai bunã cu Primãria care nu ne permite sã intervenim pentru cã sunt necesare autorizaþii peste autorizaþii. Asta înseamnã sã lãsãm apa sã curgã o zi-douã, sã se degradeze reþeaua, sã se acumuleze paguba, oamenii sã nu aibã apã. Dacã intervenim presaþi de situaþie, suntem ameninþaþi. Toate astea le facem pe riscul nostru. ªi ce este dureros cã suntem încadraþi la grupa a 3-a de muncã, iar o parte lucreazã ºi la -20 de grade, fãrã vreun spor, sau altceva. Înþeleg cã nu se poate schimba grupa, dar salariile sunt exagerat de mici”

– a declarat Nicolae Arvai.

P

umni ºi picioare, cu ”bonus” de note explicative ºi zeflemea

Debransãrile de la apã a rãu platnicilor nu le poate face oricine ºi asta pentru cã nu rezistã violenþelor. ªi totuºi salariaþii Apa Serv au înfruntat bãtãi, reclamaþii ºi cercetãri la Poliþie fãrã sã fie sprijiniþi de firma în numele cãreia acþionau. Ba mai mult, la familii sãrmane, oameni singuri ºi bolnavi au fãcut chetã, au apelat în stânga ºi în dreapta ºi au recuperat banii pentru societate ºi au rezolvat ºi cazuri sociale, în schimb au devenit batjocura ”domnilor de la birouri” fiind numiþi ”echipa sãracilor” chiar dacã din echipã

Închinarea cinstitului lanþ al Sfântului Apostol Petru Ioan Dan BÃLAN Elisabeta BOGÃÞAN Sãrbãtoritã în aceeaºi zi cu sãrbãtoarea precreºtinã Sânpetrul lupilor, în 16 ianuarie,

Închinarea cinstitului lanþ al Sfântului Apostol Petru, sãrbãtoare creºtinã, reprezintã preamãrirea unei sfinte minuni. Despre semnificaþia acestei sãrbãtoriri creºtine, teologii spun (www.crestinortodox.ro/c alendar-ortodox): „Pe 16 ianuarie serbãm închinarea cinstitului lanþ al Sfântului Apostol Petru. Din Faptele Apostolilor (12, 1-11)

aflãm cã în anul 42 d.Hr, regele Irod Agripa a poruncit ca Sfântul Apostol Petru sã fie întemniþat ºi legat în lanþuri. Petru este dezlegat ºi eliberat de un

înger. Lanþul cu care a fost legat Petru tãmãduia neputinþele ºi gonea duhurile cele viclene, iar cel ce se atingea de acest lanþ se sfinþea.” Faptul cã cele douã sãrbãtoriri cad în aceeaºi zi nu înseamnã cã sunt în legãturã, ci este doar o coincidenþã de datã, sãrbãtorile fiind în registre diferite, precreºtin ºi creºtin.

fãcea parte ºi un inginer. Chiar ºefi direcþi îºi bãteau joc de ”canalagii”, aºa cum a fost situaþia din strada Micu Klein, la o debranºare. Cãminul zidit prea îngust nu le permitea oamenilor, doi bãrbaþi ºi o femeie, sã ajungã la locul debransãrii. Ca urmare au sunat ºeful direct de la secþie pentru a stabili cum sã procedeze, eventual sã dãrâme parte din zidul cãminului. Rãspunsul a venit în doi peri, zeflemitor: ”sã te ia de picioare ºi sã te þinã cu capul în jos”… Echipa a rezolvat problema prin dãrâmarea parþialã a zidului. ”Riscurile sunt ºi de altã naturã. O echipã formatã din d-na Popa, Imbru ºi Blaj au fost agresaþi pe strada Cuza Vodã, unde exista un branºament ilegal. Cãminul era plin de mizerii de la animale ºi când s-au apropiat explicând, cetãþenul respectiv s-a repezit sã-i loveascã cu picioarele. Apoi Coconoiu a fost lovit cu pumnul, dar cine sã ne apere. Când am fost reclamaþi la Poliþie, în loc sã vinã cu noi un jurist, am fost convocaþi ºi la sediu ºi puºi sã dãm note explicative ºi asta în situ-

Reportaj 9 aþia în care ni sau remis ºi liste cu debranºãri greºite. Suntem chemaþi zi ºi noapte ºi pentru cã-i picurã apa unuia. Da, existã influenþã în PetroºaniNord, unde este o anume categorie de clienþi ºi tot ei ne înjurã” – a precizat ºef formaþie Secþia Apã-Canal Petroºani Nord, Nicolae Arvai.

”S

unt vinovat cã m-am îmbolnãvit aici de gutã reumatoidã” Vasile Rãducãniþã este mecanic, ”dar facem de toate” ºi reprezentant al sindicatului. Este un bãrbat cu privire seninã, care te priveºte direct în faþã atunci când vorbeºte, ºi totuºi… Adunând nemulþumirile de la celelalte secþii cu privire la liderul de sindicat ºi la felul cum le sunt apãrate drepturile, i-am cerut direct pãrerea lui V. Rãducãniþã, dar a refuzat sã vorbeascã prea mult despre asta. Dar

ºi tãcerea este o vorbã! ”Pentru cã suntem consemnaþi câte o sãptãmânã prin rotaþie nu pot sã plec nicãieri, nu-mi pot rezolva o seamã de probleme. Pe lângã cã muncim în condiþii grele, fãrã cele necesare, mi se mai ia ºi gratuitatea la apã rece pentru cã sunt vinovat cã am gutã reumatoidã ºi poliartritã reumatoidã, pentru cã lucrez sub jet de apã la -2 grade pânã la 20 de grade. Pãi unde mam îmbolnãvit: Pe tarlaua lui tata? Când am venit aici eram sãnãtos. Dar gândiþi-vã cã sub jet, apa îngheaþã instantaneu. Pentru a scurta durata restricþiei la apã, acolo unde erau multe firme în cauzã, am lucrat sub presiune. Dar pe noi nu ne

Sânpetrul lupilor (Sânpetru de iarnã, Sãrbãtoarea lupului) Ioan Dan BÃLAN Elisabeta BOGÃÞAN Cunoscutã atât sub numele de Sânpetrul lupilor, cât ºi sub cel de Sânpetru de iarnã, sau Sãrbãtoarea lupului, aceastã sãrbãtorire în data de 16 ianuarie este practicatã în întreaga Vale a Jiului. Se considerã cã aceastã zi este miezul iernii, cã din aceastã datã începe sã se înmoaie gerul. Obicei precreºtin, aceastã sãrbãtoare era numitã iniþial Sãrbãtoarea lupului, deºi denumirea de Sânpetru trimite la creºtinism. Este, de fapt, o suprapunere a acestui obicei precreºtin ºi a zilei dedicate în calendarul creºtin Sf. Apostol Petru, patronul lupilor. Despre aceastã sãrbãtoare pe valea Jiului de Vest Petre Gh. Fãgaº spune în

Localitatea Uricani din Valea Jiului – vatrã de trãire româneascã „Romanii þineau la 15 Februarie sãrbãtoarea numitã Lupercalia în cinstea zeului Pan Lupercus (care alungã lupii). La Uricani aceastã sãrbãtoare se þine în 16 ianuarie sub numele de Sâmpetru de iarnã (lanþul Sf. ap. Petru dupã calendarul creºtin). Sf. ap. Petru este patronul lupilor pentru cã el hotãrãºte hrana de peste an.” Pentru Petre Gh. Fãgaº, acest Sf. Petru pare a fi o „ipostazã a lui Zamolxe care ºi el avea grijã de lupii sãi (dac=daos, l. Tracã =lup).” Obiceiul este atestat ºi la momârlanii din Aninoasa, dupã cum afirmã Didina Botgros ºi Dumitru Barna, în Monografia oraºului Aninoasa,:„sãrbãtoarea lupului (lupercalia), a ursului, când nu se lucra nimic ºi oamenii îºi petreceau timpul cu jocuri, bãuturã, etc.” Iar eiu, în , spune: „Se spunea cã, la începuturile lumii, lupii ºi câinii umblau împre-

crede nimeni. Avem pelerine, dar trebuie sã ne þinã ºi 10 ani pentru a se face economie. Uneori ne cumpãrãm noi cizme mai de calitate, mãnuºi, lavete etc. Acum, de când a venit director Costel Avram a început sã se mai dea. Scule nu aveam mopsuri, lãmpi, cositor etc., lucrãm cu ale noastre. Sindicatul, ºi vã spun ca mic reprezentant al sindicatului, nu ne apãrã drepturile. Pe grila de salarizare este un coantum cuprins între 11 ºi 7 milioane lei. Sigur cã ni sa dat minimul. De ce nu dã soluþii liderul pentru a fi plãtiþi dupã munca prestatã. Dar asta e chestie de principiu ºi corectitudine. Dacã ne supãrãm cu toþii o zi, firma intrã în colaps, nu o mai scoatem la luminã. Vor fi pierderi masive, oamenii fãrã apã, canalizãri înfundate deversate. Nu, clar, nu vom mai putea ieºi la luminã uºor. Dar am încredere ãn directorul Avram cã va mãri salariile la producþie ºi cã va face ordine, în sensul cã unii cu acealeaºi

studii care nu lucreazã ca noi în condiþii grele, câºtigã mai mult” – a declarat Vasile Rãducãniþã.

A

i ajutat firma? Ce te-a pucat?

Marcel Zbora este maistru cu vechi state la Apa Serv, timp în care ºia cultivat darul de a calma spiritele ºi de a motiva ºi mobiliza oamenii la acþiune fãcându-i ”sã guste” din satisfacþia muncii. Doar cã aceastã satisfacþie a muncii, a lucrului rezolvat în orice condiþii cere ºi apreciere. ªi cum ea nu vine… ”Petroºaniul este cea mai mare secþie funcþie de volumul de lucru ºi de aria de acoperire. Avem 15.600 de abonaþi, trei rezervoare ºi reþelele de aducþiune. Faþã de acest volum mare, salariile sunt foarte mici, respectiv 786 lei la mecanici ºi 726 lei la canalizãri. Ori, pe aceºti bani nu ai zi, nu ai noapte liniºtitã când eºti consemnat, pe lângã cã efectuãm lucrãri grele pe riscul nostru, având în vedere cã în multe din situaþii trebuie sã avem autorizaþii de la Enel, E-on gaz ºi dacã stai dupã ele, apa curge… Le facem pe riscul nostru.

una. Când dracul a vrut sã-i atâþe împotriva lui Dumnezeu, câinii nu ar fi acceptat. De atunci, câinii sunt ai lui Dumnezeu, iar lupii sunt ai Necuratului. Sânpetrul lupilor ar fi naºul lor. În noaptea lui se

strâng toþi lupii la un loc anume în pãdure, iar el le spune ce ºi de unde va mânca fiecare pe anul viitor. Dacã nu-i respecþi ziua, spuneau þãranii, s-ar putea sã fii pe listã. Odatã, zice-se cã un om s-ar fi dus în pãdure sã vadã ºi el cum se adunã lupii. Stã

Apoi avem construcþii care au fost ridicate ilegal ºi Primãria a trebuit sã le bage legalitate. Parte dintre ele sunt costruite pe conductele de apã ºi o avarie în zonã implicã o muncã uriaºã în plus. Altã problemã este cã îngheaþã conductele datoritã reabilitãrilor de proastã calitate, în sensul cã þeava este mult la suprafaþã ºi îngheaþã. De mute ori pentru a rezolva problema apãrutã am cumpãrat benzinã pentru pompã, furtun de aspiraþie, tot felul de piese necesare ºi când mam dus sã-mi recuperez banii, mi s-a spus: cine tea pus sã cumperi? Fãrã comentarii. Acum lucrurile au început sã se miºte, mai avem cu ce lucra, se simte cã se doreºte ca lucrurile sã intre cât de cât în normal” – a spus maistrul Marcel Zbora. Se spune cã aºa cum ºtii sã te apreciezi, aºa te apreciazã ºi cei din jur. Dar ce te faci cu abonaþi care aruncã în reþelele de canalizare pânã ºi roboþi de bucãtãrie stricaþi, pe lângã izmene ºi moloz, cu cei care îºi deverseazã fecalele în subsoluri de bloc etc., etc? Ar trebui sã-ºi spunã mãcar în gând ”mulþumesc, oameni, cã mi-aþi curãþat mizeria”…

el ce stã, se terminã adunarea ºi vine un lup ºchiop la naºu-sãu ca sã-l întrebe dacã îi dã ºi lui ceva. Sânpetrul lupilor a zis: «n-a mai rãmas nimic, da’ vezi omul acela din copac, mâncã-l!» De atunci oamenii nu mai au curajul sã iasã la pãdure în noaptea de Sânpetrul lupilor…” Mai mult, se considerã cã în aceastã zi nu e bine nici sã pronunþi numele lupului, pentru a nu-l invoca. O seamã de credinþe, de interdicþii marcheazã aceastã zi. Astfel, în aceastã zi nu se lucreazã, mai ales când e vorba de tors, împuns, cusut, pieptãnat. Nu se dã nimic din casã. De asemenea, nu se scoate gunoiul, nici cenuºa, cãci se crede cã ar ajuta la prãsirea lupilor. Nu se lucreazã cu lânã, cãci altfel oile vor fi mâncate de lupi. Nu se mãnâncã carne, dar se mãnâncã plãcinte, pentru a nu rãtãci drumul.