CVJ, NR. 284, MARTI 15 IANUARIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 284

Cronica Vãii Jiului Marti, 15 ianuarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

”Suntem ca soldaþii din tranºee,

murim primii”

31.000 de lei vor primi minerii care se vor disponibiliza de la SNMÎ

A

nul 2013 începe cu disponibilizãri în Valea Jiului. Peste 500 de angajaþi ai Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului vor pãrãsi sistemul în cursul acestui an. Numãrul celor care vor pleca este mai mare din cauzã cã anul trecut nu s-a realizat planul de disponibilizãri.

>>> PAGINA A 3-A

Poliþistul Adrian Sucilã este liber!

A

drian Sucilã, poliþistul din Vulcan acuzat de corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, este în sfârºit, liber. Magistraþii Tribunalului Hunedoara au admis cererea de eliberare sub control judiciar formualtã de fostul poliþist.

>>> PAGINA A 5-A

Ilie Pãducel va fi ”în sânul lui Avram”

D

e când îl ºtie lumea ca primar, Ilie Pãducel a supravieþuit pentru cã a trecut de la un partid perdant, la altul aflat la putere. ”Eu mã duc acolo unde mi se dã pentru oraº ºi pentru cetãþeni.

>>> PAGINILE 8-9

Pilot de raliu vs. Schior, la Straja

S

echestraþi, bãtuþi ºi înjuraþi de ”mãria sa clientul”, umiliþi ºi sancþionaþi de ºefi, sunt cei care lucrezã sub jet de apã ºi în fecale ºi la -20 de grade, cei care sunt veºnic criticaþi, sunt oamenii din linia întâi de la SC Apa Serv Petroºani. Nimeni nu i-a întrebat vreodatã care e viaþa lor ºi cum rezistã… >>> PAGINILE 8-9

I

ubitorii de adrenalinã sunt aºteptaþi marþi la Straja pentru a asista la o premierã naþionalã. Un pilot de raliu se ia la întrecere cu un schior.

>>> PAGINA 12

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 ianuarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Shaolin Cowboy 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 De la tine pentru mine 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 O viaþã nouã, cu probleme vechi 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Rãfuialã în Seattle 22:15 ªtirile Pro TV 22:45 Numãrãtoare inversã 0:15 Rãfuialã în Seattle (r)

Prima TV 9:30 Pentru o lume mai bunã 11:30 Teleshopping 11:45 Focus Monden (r) 12:30 Galileo 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Frumoasa Ceci 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite

TVR 1 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Garantat 100% 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Ipoteºti Casa poetului 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Viaþa merge mai departe 23:50 Ora de business (r) 0:40 Nocturne 1:35 În tranzit (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 ianuarie 2013

31.000 de lei vor primi minerii care se vor disponibiliza de la SNMÎ

A

nul 2013 începe cu disponibilizãri în Valea Jiului. Peste 500 de angajaþi ai Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului vor pãrãsi sistemul în cursul acestui an. Numãrul celor care vor pleca este mai mare din cauzã cã anul trecut nu s-a realizat planul de disponibilizãri. ”Categoric în 2013 vor fi disponibilizãri în cadrul Societãþii Naþionale de Închidere Mine. Totodatã aici mai trebuie punctate anumite lucruri. Pentru cã în 2012 nu au fost fãcute disponibilizãrile programate conform planului de închideri ºi a deciziei 787 a Consiliului Europei. Cele 250 de persoane care trebuiau anul trecut

disponibilizate vor face obiectul disponibilizãrilor ca plus, disponibilizare în 2013. Practic cele 250 din 2012 plus cele 265 care erau programate pentru 2013 ar trebui sã facã obiectul disponibilizãrii de la începutul acestui an. Din cele 515 persoane þin sã vã spun cã în conformitate cu planul de închidere se vor disponibiliza doar 501 persoane pentru cã la preluarea minelor neviabile, în loc de 2.455 de persoane, au fost preluate 2.442, iar între timp, unul a decedat”, a spus Petre Drãgoescu, director al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine. Disponibilizãrile din cadrul societãþii depind în mod direct de bugetul de

venituri ºi cheltuieli pentru acest an. ”Disponibilizãrile vor putea avea loc doar în momentul în care bugetul de venituri ºi cheltuieli al societãþii pentru anul 2013 va fi aprobat de Guvernul României pe de o parte. Pe de cealaltã parte, Hotãrârea de Guvern 116 care reglementeazã reducerea personalului disponibilizat va fi prelungitã pânã la 31.21.2018 ºi mai mult mai decât atât în anexa acestei Hotãrâri de Guvern va fi inclusã ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea

Jiului”, mai spune Drãgoescu. De multe ori aprobarea bugetelor uneo societãþi de cãtre Guvern a fost întârziatã. Nici în ceea ce priveºte bugetul de venituri ºi cheltuieli al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului nu existã o datã certã. ”Chiar ne-a interesat ºi pe noi cât de reprede putem vorbi despre acest buget, însãcategoric dupã ce se va aproba bugetul la nivel naþional, abia dupã aceea cu siguranþã vor fi defalcate prin hotãrâre de Guvern ºi

Minerii rãmân tot indisciplinaþi

M

inerii nu þin cont de riscuri ºi lucreazã în continuare fãrã sã þinã cont de pericole. Bilanþul campaniilor duse de inspectorii ITM au scos la ivealã noi ºi noi nereguli, dar cele mai multe îi vizeazã pe mineri. La fiecare control, inspectorii de muncã gãsesc acumulãri de gaze în subteran ºi minerii nu þin cont de riscuri. „Am descoperit abateri, de exemplu, în minerit pentru concentraþii de gaze peste limitã ºi au fost constatate ºi concentraþii de metan peste limita admisã, sau concentraþii de oxigen sub limitã. De asemenea, foarte multe abateri s-au constatat pentru cã nu s-au realizat mãsurile impuse la controalele anterioare ºi aplicãm în astfel de situaþii sancþiuni”, susþine Ileana Bodea, ºefa Serviciul de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din ITM Valea Jiului. Amenzile, însã, spun inspectorii au crescut ºi angajatorii, fie ei de la minã,

bugetele societãlor ºi componentelor care sunt cu capital majoritar sau integral de stat”, a mai declarat directorul SNÎMVJ. Sumele aferente disponibilizãrilor sunt sub formã de grant, acestea fiind dependente de anumite calcule economice bazate pe inflaþie. ”Cât priveºte sumele necesare efectuãrii acestor disponibilizãri ele au fost prinse în planul de închidere conform deciziei Uniunii Europene ca ºi cheltuieli excepþionale, deci ele practic sunt bugetate

Complexul Energetic Hunedoara, va fi ”rebotezat” pânã în 2015

S

chimbare de nume. Nou înfiinþata societate energeticã din judeþul Hunedoara, respectiv Complexul Energetic Hunedoara va trebui sã îºi schimbe denumirea. ori de la alte intreprinderi, trebuie sã ºtie cã vor fi arºi la buzunare. „Dacã sancþiunea contravenþionalã pentru nerealizarea de mãduri era de 30 de milioane pânã la 100 de milioane de lei vechi, plãtibil la jumãtate în 48 de ore, jumãtate din minim, s-a majorat amenda. Sancþiunea e acum între 50 ºi 100 de milioane de lei vechi, tocami pentru ca anjatorii sã fie sensibilizaþi, mãcar atunci când ºtiu cã au de remediat abateri”, a mai adãugat Ileana Bodea. În total, inspectorii ITM au gãsit 2.467 de deficienþe,

64 mai grave, soldate cu amenzi ºi contravenþii în valoare de 506.000 lei. Minerii, însã, se expun conºtien, sau inconºtient, la riscuri mari. „De multe ori existã pe schimburi mai mulþi lucrãtori, care au aparate portabile de mãsurat metanul ºi, probabil,fiecare se lasã de la unul la altul, sau, pe considerentul cã zile întregi nu se sesizeazã concentraþii de metan, intervine acea rutinã ºi nu se cautã peste tot metanul. Din pãcate, noi gãsim la control”, a conchis Bodea. Diana MITRACHE

Asta conform unor reglementãri din anul 2012 care prevãd ca firmele care au în denumire sintagma “societate comercialã” sunt obligate ca în termen de doi ani începând de la 1 februarie sã facã demersurile necesare înlocuirii sintagmei antemenþionate cu termenul “societate”, potrivit legii nr. 76/2012 care intrã în vigoare la 1 februarie 2013. Astfel, pe site-ul Oficiului Naþional pentru Registrul Comerþului se aflã ºi Societatea Comercialã Complexul Energetic. Drept urmare, societatea energeticã va trebui sã renunþe

Actualitate 3 urmând a fi dispoziþie de cãtre Ministerul de Finanþe societãþii în vederea efectuãrii plãþilor. Sumele sunt prinse sub forma unui grant pentru fiecare an în parte urmând în funcþie de situaþia datã ºi de inflaþiile de corecþie ale fiecãrui an sã poatã sã se facã calculele corecte pe granturile deja stabilite”, a mai precizat reprezentantul societãþii. Dacã la ultima disponibilizare din Valea Jiului au existat probleme în ceea ce priveºte acordarea banilor cãtre disponibilizaþi, aceºtia fiind alocaþi în trei tranºe, acum nu se va mai lovi nimeni de acest zid. ”Aceastã problemã a fost reglementatã prin contractul colectiv de muncã înainte ca noi sã plecãm din cadrul CNH, ºi anume plata sumelor compensatorii se va face într-o singurã tranºã”, a conchis Drãgoescu. Astfel, în funcþie de negocierile care au loc cu sindicatele, fiecare miner care pleacã din sistem va primi 30.934 de lei brut. Unitãþile miniere neviabile care alcãtuiesc Societatea Naþionalã de Închidere Mine Valea Jiului sunt Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Acestea urmeazã sã îºi înceteze activitatea pânã în anul 2018. Monika BACIU

la sintagma ”comercialã” pânã în anul 2015. Pânã la finalizare demersurilor de schimbare a denumirii firmei, societatea poate funcþiona cu denumirea înscrisã în registrul comerþului la data intrãrii în vigoare a legii nr. 76/2012. Înregistrarea în registrul comerþului a menþiunii privind modificarea actului constitutiv ca urmare a schimbãrii denumirii societãþii e scutitã de taxã de înregistrare, potrivit articolului 79 din legea nr. 76/2012. Monika BACIU

4 Social

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 ianuarie 2013

Doi bãtrâni din Lupeni trãiesc de azi pe mâine

V

iaþa nu este dreaptã pentru o familie din Lupeni. Doi bãtrâni sunt bolnavi, fãrã bani, iar casa stã sã cadã pe ei. ªi, pe lângã toate acestea, nici mãcar bani de lemne sau de mâncare nu au. Teamã nesfârºitã, frig cumplit ºi foame…Asta este ceea ce simt doi bãtrâni din Municipiul Lupeni, din cartierul ªtefan, zi de zi, noapte de noapte. Le este fricã sã mai stea în casa învechitã de timp, care imediat se prãbuºeºte, lemne de foc nu au, iar seara,

spun ei, se pun la culcare doar pentru a nu mai simþi foamea. Trãiesc amândoi dintr-o pensie mizerã, care nu le ajunge nici mãcar pentru subzistenþã. “Nu avem bani, iar la primãrie ni se spune sã ne descurcãm singuri. Pensia mea este de 350 de lei doar. Îngheþãm de frig, nu am primit nici banii de lemne, dar degeaba. Soþia mea merge în fiecare zi la primãrie ºi nu i se acordã nici ajutor social, pentru

Prin grija Consiliului Judeþean Hunedoara,

Apã mai ieftinã pentru sãracii Vãii Jiului

cã cei de acolo spun cã este mare pensia. 354 de lei este o pensie mare? ”, a spus cu amãrãciune în glas Tiberiu Beseni. Soþia lui merge zilnic la primãrie în speranþã cã poate va primi ajutorul de încãlzire, bani cu care sã cumpere lemne. “Numai noi ºtim cum ne este. Seara ne bãgãm amândoi în pat ca sã ne încãlzim, cã altã soluþie nu avem”, a spus Iuliana Beseni. Reprezentanþii municipalitãþii au fost informaþi în legãturã cu situaþia celor doi ºi au promis

cã vor încerca sã-i ajute.. “Vom încerca sã-i ajutãm ºi în ceea ce priveºte situaþia cu locuinþa, care este destul de afectatã. Vom încerca sã le atribuim un ajutor de urgenþã, dar întrucât nu s-a aprobat bugetul, trebuie sã mai aºteptãm puþin. În privinþa dosarului de încãlzire a locuinþei, Tiberiu Beseni are unul depus în data de 5.11.2012, nr. 307, ºi a primit deja banii pe luna noiembrie. Pentru luna decembrie îi va primi în ianuarie”, a declarat Gabriel Lungu, city manager Municipiul Lupeni. Însã pe lângã frig ºi teamã, cei doi au zile grele ºi pentru cã nu îºi pot asigura hrana zilnicã. Sunt bolnavi ºi singuri. Luiza ANDRONACHE

ªomerii unui sistem sãrac

Prima zi de „coadã” la „dãrile” locale

Z

iua de 14 ianuarie, cea în care ghiºeele Biroului Local de Impozite ºi Taxe Locale din Petroºani s-au deschis pentru prima oarã în acest an, a fost una extrem de aglomeratã pentru angajaþii acestuia. Sute de persoane, în marea lor majoritate vârstnici, au luat cu asalt ghiºeele dornici de a-ºi plãti, încã din prima zi, dãrile locale. În principal, oamenii doresc sã scape de o grijã dar ºi sã beneficieze de reducerea la plata impozitelor ºi taxelor locale, valabilã pânã la sfârºitul lunii martie. „Am vrut sã scap de o grijã ºi de bani. De asemenea am vrut sã

plãtesc impozitele cât mai repede pentru a eneficia ºi de reducerea oferitã pânã în 31 martie”, a spus un bãrbat. „Am venit sã-mi achit dãrile pânã când sunt la nivelul de anul trecut ºi nu au fost încã majorate. Nu ºtiu ce o sã fie peste o lunã de zile aºa cã am hotãrât cã este mai bine sã le plãtesc încã de acuma”, a declarat o femeie. „Am stat la coadã doar câteva zeci de minute ºi m-am scãpat de o grijã”, a precizat o altã femeie. În Petroºani, impozitele ºi taxele locale au rãmas la aceeaºi valoare ca ºi anul trecut, nefiind majorate. Nici taxa pentru ridicarea gunoiului menajer nu a fost majoratã. Mir cea NISTOR

Au dat locul de muncã pentru câteva alimente

A

u renunþat la locul de muncã pentru un pachet de la Uniunea Europeanã.

Rata ºomajului a crescut în luna decembrie a anului trecut în judeþul Hunedoara. Potrivit reprezentanþilor Agenþiei Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani luna decembrie este o lunã în care se înregistreazã o creºtere a ºomajului. ”Luna decembrie (2012-n.r.) a fost încheiatã cu o ratã a ºomajului de 6,88%, rata ºomajului a fost în creºtere având în vedere cã e perioadã de iarnã ºi în luna decembrie în totdeauna creºte rata ºomajului, deci a fost ceva prevãzut” a declarat Iudith Babþan - ºef ALOFM Petroºani. Cauzele care stau la baza creºterea numãrului de ºomeri sunt multiple. În primul rând, au existat persoane care au renunþat la un loc de muncã pentru a beneficia de alimentele de la Uniunea Europeanã. ”Noi am crescut faþã de luna noiembrie (2012) de la 6.26 la 6.88 rata ºomajului, dar asta se datoreazã ºi faptului cã începând cu luna septembrie au fost eliberate foarte multe adeverinþe pentru ajutoarele care s-au dat pentru alimente. Aceste ajutoare au dus la o creºtere a ratei ºomajului. Avem persoane pe care nu i-am avut în evidenþe ºi au venit de când au aflat cã aceste alimente se distribuie”, a mai precizat sursa citatã. În cursul lunii decembrie 2012, în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara au fost înregistraþi 2.411 de ºomeri, dintre care 799 provin din disponibilizãri curente de personal. În Valea Jiului numãrul ºomerilor se prezintã astfel. La Petrila 682 de ºomeri, Petroºani 1498, Vulcan 686 de ºomeri, Lupeni 819 ºomeri. (Monika BACIU)

F

amiliile sãrace din Valea Jiului vor primi apã subvenþionatã. Banii necesari vin de la Consiliul Judeþean Hunedoara care va suporta diferenþa de preþ cãtre operatorul zonal, ApaServ Valea Jiului. Chiar dacã, deocamdatã, preþul apei din Valea Jiului nu poate fi scãzut, aºa cum au dori oamenii, sãracii din Valea Jiului vor beneficia de apã mai ieftinã. Familiile care au venituri de pânã la 1.000 de lei pe lunã vor beneficia de o reducere cuprinsã între 5 ºi 10 procente, subvenþia fiind stabilitã ºi achitatã de Consiliul Judeþean Hunedoara, care coordoneazã activitatea furnizorului de apã din Valea Jiului. Directorul societãþii de apã, Costel Avram, spune cã subvenþia se va stabili în perioada urmãtoare, iar beneficiarii vor da o declaraþie pe proprie rãspundere cã se încadreazã în aceste rigori. „Am avut discuþii inclusiv cu primarii ºi oamenii vor veni cu o adresã de la primãrii sau vor da o declaraþie pe proprie rãspundere în care sã spunã cã veniturile lor sunt sub 1.000 de lei . Nu pot sã spun acum exact cum va fi, dar cert este cã, începând cu data de 1 ianuarie, preþul apei va fi subvenþionat între 5 ºi 10 la sutã pentru aceste persoane”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA. În Valea Jiului, furnizorul de apã potabilã are 42.238 de abonaþi, dintre care 39.306 sunt persoane fizice. Un metru cub de apã costã 2,98 de lei fãrã TVA, iar canalizarea este de 1,38 de lei fãrã TV/ mc. Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 ianuarie 2013

A

drian Sucilã, poliþistul din Vulcan acuzat de corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, este în sfârºit, liber. Magistraþii tribunalului hunedoara au admis cererea de eliberare sub control judiciar formualtã de fostul poliþist. Adrian Sucilã va fi eliberat din arest, din Penitenciarul Aiud, unde se aflã acum. Magistraþii Tribunalului Hunedoara au respins recursul Parchetului la soluþia instanþei Judecãtoriei

Poliþistul Adrian Sucilã este liber!

Petroºani, prin care Sucilã urma sã fie cercetat în stare de libertate, astfel cã Sucilã este liber dupã ºase luni de arest preventiv. Decizia magistraþilor este definitivã, a precizat Ildiko Glãman, purtãtorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara. Dar, chiar dacã nu se mai aflã dupã gratii, Sucilã are o serie de interdicþii, conform dispozitivului sentinþei. „Pe durata liberãrii provizorii sub control judiciar, inculpatul va respecta urmãtoarele obligaþii: sã nu

pãrãseascã localitatea de domiciliu, respectiv municipiul Vulcan, decât cu încuviinþarea instanþei; - sã se prezinte la instanþã la fiecare termen de judecatã sau ori de câte ori este chemat; - sã se prezinte la Poliþia municipiului

Arestul preventiv i-a pus capac

Poliþistul Adrian Sucilã nu se mai luptã cu ºeful IPJ în instanþã

D

eºi pânã acum a câºtigat în lupta cu fostul lui comandant, Adrian Sucilã a renunþat sã se mai judece cu ºeful IPJ Hunedoara, Liviu Gabriel Dumitru. Aflat dupã gratii mai bine de o jumãtate de an, fostul poliþist Adrian Sucilã a renunþat sã se mai lupte cu ºeful IPJ Hunedoara, Liviu Gabriel Dumitru. Asta chiar dacã l-a bãnuit sã s-ar fi aflat în spatele imensului scandal sexual în care numele lui a fost direct implicat. Dosarul la judecarea cãruia a renunþat se afla la Curtea de Apel Alba Iulia. „El a avut un proces câºtigat al Înalta Curte de casaþie. S-a retrimis dosarul în vederea începerii urmãririi penale (n.r. la Parchet), contrar deciziei nu s-a început, din nou, urmãrirea penalã (n.r. împotriva lui Liviu Dumitru), a fãcut plângere împotriva rezoluþiei al Curtea de Apel Alba Iulia ºi

Vulcan, organ desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere sau ori de câte ori este chemat; - sã nu îºi schimbe locuinþa fãrã încuviinþarea instanþei; - sã nu deþinã, sã nu foloseascã ºi sã nu poarte nici o categorie de arme; - sã nu se afle în locuinþa pãrþilor vãtãmate Stoica Mihai Alexandru ºi Stoica Mihai sau în locuinþa martorei Stoica Angela; - sã nu ia legãtura

cu niciuna dintre pãrþile vãtãmate mai sus menþionate sau cu inculpata Stoica Mihaela Gabriela ºi nici cu martorii Stoica Angela, Vaºcovici Petru, Tãtãrcan Anca Cristina, Majai Csaba Attila ºi nici cu vreo rudã sau prieteni ai acestora ºi nici sã nu comunice cu aceºtia, direct sau indirect. Atrage atenþia inculpatului cã în caz de încãlcare cu reacredinþã a vreuneia dintre obligaþiile mai sus menþionate, instanþa va lua faþã de acesta mãsura arestãrii preventive”, au

cerut tot în instanþã sancþionarea celor care nu au pus în aplicare decizia instanþei de judecatã, iar în 16 februarie 2010 Adrian Sucilã a mai obþinut o victorie la Curtea de Apel Alba Iulia. Judecãtorii i-au aplicat ºefului IPJ Hunedoara o amendã în cuantum de 20 la sutã din salariul minim brut pe economie, per zi de întârziere, pe durata 24.12.2008 - 09.01.2009 pentru neîndeplinirea obligaþiei de a executa sentinþa nr. 885/ CA/25.03.2008 a Tribunalului Hunedoara, rãmasã irevocabilã. Ulterior, Adrian Sucilã a formulat o plângere ºi la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, contra comisarului ºef Liviu Gabriel Dumitru,

acolo a renunþat pentru cã era arestat”, a explicat avocatul sãu, Daniel Tomescu. Rãzboiul dintre Adrian Sucilã ºi ºeful IPJ a început dupã ce acesta a cerut în instanþã sã fie repus pe funcþie ºi a avut câºtig de cauzã. Sucilã a fost sancþionat disciplinar în urmã cu mai mulþi ani pentru “comportament necorespunzãtor” ºi a fost transferat de la Biroul de Investigaþii Criminale, la Ordine Publicã. A contestat decizia ºi a atacat în instanþã sancþiunile oliþistul din Lupeni care ºi-a acuzat supeaplicate. A avut riorul cã l-a agresat pentru a-i lua insigna câºtig de cauzã atât a reclamat fosta conducere a Ministerului de la prima instanþã, cât ºi ulterior, în Interne, pe motiv cã a permis sãs e întâmple cãile de apel ºi astfel de lucruri în unitãþile de poliþie. recurs, ºi ar fi trebuit repus în funcþia de Iustinian Ivanciuc, funcþionar public al statului pe care a fost fostul poliþist care se român ºi de cetãþean”. schimbat, însã acest rãzboieºte ºi a cum cu Ivanciuc vorbeºte ºi despre lucru nu s-a întâmRomeo Amurãriþie, fost salariile de merit care ar fi plat. Poliþistul a comandant al Poliþiei fost acordate preferenþial Lupeni, mutat între timp în perioada ianuarie 2007al Uricani, a pus tunurile iulie 2011 de cãtre comispeMAI, dar ºi pe membrii arul ºef Romeo Amurãriþei Corpului ed Control al pentru doi lucrãtori ai Ministerului. El spune cã poliþiei Lupeni. În plus, le-a fomulat plângere reclamã faptul cã li s-au penalã din cauzã cã „deºi cerut diverse sume de bani au fost anunþaþi de de cãtre acelaºi comisar nenumãrate ori despre ºef pentru achiziþionarea abaterile grave ºi mârºãvide materiale pentru ile puse la cale de ºeful Poliþia Lupeni, dar ºi poliþiei Lupeni, comisarul despre faptul cã un angajat ºef Amurãriþei Romeo al Poliþiei Lupeni, care ar care se petrec sub ochii ºi suferi de tulburãri psihice sub consimþãmântul ºefului are drept de port armã IPJ Hunedoara, comisarul Aºa cum era de aºtepºef Dumitru Liviu Gabriel, tat, Ivanciuc reclamã, în nu au rezolvat problemele principal, agresiunea proexpuse în petiþii ºi recladusã asupra lui chiar în maþii, mai mult, au tolerat, sediul Poliþiei Lupeni în au favorizat comportavara anului trecut, când a mentele de naturã mafiotfost o luptã corp la corp teroristã, ºi ºi-au bãtut joc pentru insigna acestuia. de onoarea mea de La finele lunii iulie, fostul

Actualitate 5 precizat magistraþii de al Petroºani. Arestat preventiv în data de 4 iulie în arest preventiv, Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, acesta fiind fiul fostului viceprimar din Vulcan, Angela Stoica. În acelaºi dosar, fiica fostului viceprimar, Mihaela Stoica, este judecatã în libertate pentru complicitate la act sexual cu un minor ºi corupere sexualã. Sucilã a fost arestat în luna iulie, dupã o descindere a procurorilor de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Car men COSMAN

pentru abuz în serviciu ºi nerespectarea unei hotãrâri judecãtoreºti, dar procurorii au dat rezoluþie de neîncepere a urmãririi penale. Poliþistul a formulat recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care s-a pronunþat, prin decizie penalã definitivã, în favoarea acestuia. Dupã motivarea sentinþei, dosarul a ajuns, din nou, la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, dar aici procurorul de caz a dispus, încã o datã, neînceperea urmãririi penale, iar decizia a fost atacatã în isntanþã. Odatã ce a renunþat la judecata cauzei, Sucilã nu mai poate reveni asupra deciziei. Oricum, dupã arestarea lui, a demisionat din poliþie. Carmen Carmen COSMAN

Fosta conducere a Ministerului de Interne

reclamatã penal de poliþistul agresat la Lupeni

P

poliþist din Lupeni a ajuns la Secþia de Neurochirurgie a Spitalului de Urgenþã Petroºani dupã ce a fost agresat chiar de superiorul sãu. Fapta s-a petrecut în sediul Poliþiei Municipiului Lupeni, iar Iustinian Ivanciuc spune cã fostul ºef al Poliþiei Lupeni, Romeo Amurãriþei, a vrut sã-i ia cu forþa insigna de poliþist pe care o avea în mânã ºi de aici lucrurile au degenerat. Cazul este în atenþia organelor de anchetã, însã fostul poliþist se luptã pe mai multe fronturi, mai ales cã, spune el, lucrurile la Lupeni sunt sau au fost extrem de grave. „Cu aproximativ o lunã înainte de acest eveniment

de naturã mafiot-teroristã (n.r. agresiunea produsã asupra lui), un adolescent s-a spânzurat în sediul Poliþiei Lupeni. Aici îl acuz pe comisarul ºef Amurãriþei de management defectuos. Din cauza scandalului mediatic, dar ºi pentru a evita ochii cetãþenilor din Lupeni, Amurãriþei Romeo a plecat de la ºefia Poliþiei Lupeni ºi acum asigurã ºefia ”interimatului” Poliþiei Uricani.”, spune ex- poliþistul care sperã sã se întoarcã în rândurile oamenilor legii. Dar, el reclamã ºi sindicatul PRO LEX pentru cã nu a rãspuns petiþiei pe care le-ar fi adresat-o. Car men COSMAN

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 ianuarie 2013

P

rimarul municipiului Vulcan este gata sã batã cât este nevoie pe la uºile guvernanþilor pentru a construi încã o telegondolã care sã uneascã staþiunea Pasul Vulcan de Straja din Lupeni.

Prioritate: Telegondola între Pasul Vulcan ºi Straja Lumea nu înþelege acest lucru, dar trebuie fãcut pentru Vale. Dacã nu, degeaba Vulcanul va ieºi înainte ºi celelalte localitãþi nu au nimic. Atunci nu vine nimeni dacã nu are ce vizita. Se reduce mineritul ºi trebuie înlocuit cu ceva. Cu ce, cu turism. Atunci 20 la sutã din ºomeri sã fie incluºi în servicii de turism. Asta trebuie fãcut”, spune primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. În staþiunea Pasul Vulcan funcþioneazã deja o telegondolã ce acoperã un traseu cu o lungime de peste trei kilometri, iar turiºtii au la dispoziþie 72 de gondole, fiecare cu o capacitate de opt persoane.

Telegondola de la Straja ar fi fost programatã tocmai pentru aceastã cuplare dintre cele douã staþiuni din Valea Jiului.

Potrivit edilului ºef al municipiului Vulcan, s-a decis construirea ei în Straja pentru ca proiectul de dezvoltare a celor douã staþiuni sã se facã în comun, însã sperã ca în acest an instalaþia de transport pe cablu care uneºte staþiunile sã devinã realitate. Gheorghe Ile este

decis sã batã pe la uºile ministerelor pânã când primeºte fondurile necesare. „Prioritar în acest an este Pasul Vulcan, realizarea celei de a doua telegondole care sã facã legãtura cu Straja. Este prevãzutã ºi în proiectul mare pe þarã, Schi în România. Am bãtut drumuri de

Bucureºti ºi pentru prima telegondolã, nu-i nici o problemã. Dacã noi nu lãsam era montatã la noi telegondola de la Lupeni. Ca sã se facã proiectul, am zis sã facem legãtura împreunã. Gândirea trebuie sã fie comunã a Vãii Jiului.

Cine vrea sã se vaccineze? M

edicii de familie din judeþul Hunedoara mai au doze de vaccin antigripal pentru pacienþii lor.

Deºi la începitul sezonului rece se credea cã numãrul de vaccinuri repartizat nu va fi suficient, iatã cã acum mai sunt

disponibile câteva mii, pe care medicii vor sã le foloseascã într-o nouã campanie de imunizare a populaþiei la începutul acestui an. “Pentru judeþul Hunedoara au fost primite douã tranºe de vaccin gripal sezonier. Prima a constat în 7.700 de doze, iar cea de-a doua a fost tot de 7.700 de doze, din care 550 au fost pentru personalul Ministerului Apãrãrii ºi Internelor. Din aceste doze au fost

La sala de sport pentru recãpãtarea siluetei M

esele bogate ºi grele din ultimele sãptãmâni se muncesc cu greu la sala de fitness. Cei care s-au înfruptat peste mãsurã, dar care þin ºi la silueta lor, fac acum tot posibilul sã arate ca înainte

Bucatele gustoase, dar grele de pe mesele de sãrbãtori cât ºi de dupã sunt scoase acum cu greu de pe ºolduri, coapse sau de pe burtã. Cum s-au terminat sãrbãtorile, sãlile de fitness ºi forþã încep sã se umple, încet, încet , odatã ce lumea se dezmorþeºte de dupã vacanþã. “În mod nor-

mal, mai mult vin oameni de vârsta a doua, a treia, iar acum, odatã ce începe ºi ºcoala, vin ºi elevii”, a spus Andreea, instructor la o salã de fitness din Petroºani. ªi sauna este o variantã, din ce în ce mai cãutatã. Cele mai multe sãli de sport din Valea Jiului pot oferi ºi acest tip de serviciu

Maximilian GÂNJU

clienþilor, care vin nu doar pentru a reintra în formã, cât mai ales de plãcere. “Doresc tuturor sã se respecte o datã pe sãptãmânã ºi sã facã saunã. Acum mai mult, dupã sãrbãtori, când s-au acumulat niºte grãsimi, trebuie fãcutã. ªi miºcarea este foarte importantã , deºi este mai greu acum. Dar, este bine pentru mine, este superb”, ne-a declarat un client fidel al unei sãli de fitness din Petroºani. De regulã, cei care aleg sã facã miºcare la salã, îºi fac abonamente pentru mai multe ºedinþe. Luiza ANDRONACHE

vaccinaþi 9.308 persoane”, a declarat dr. Cecilia Birãu, director adjunct D.S.P Hunedoara De altfel, fie în serviciile de urgenþã, fie la cabinetele medicilor, hunedorenii s-au vaccinat deja încã de la începutul lui 2013. “Chiar ºi în prima sãptãmânã din acest an au fost vaccinate în jur de 606 persoane”, a mai spus Birãu. La începutul sezonului, în luna noiembrie, Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara a solicitat Ministerului Sãnãtãþii 42.000 de doze de vaccin. Luiza ANDRONACHE

Încep petrecerile în cea mai nouã staþiune -

Ski Resort Transalpina

T

ransport gratis cu telegondola, acces gratuit pe la pârtii chiar dacã numai pentru o perioadã, ori alte facilitãþi oferite turiºtilor de cea mai nouã staþiune de schi din þarã, au fãcut ca în fiecare week-end la Voineasa sã fie forfotã mare. Acum turiºtii sunt atraºi cu petreceri pe pârtie ºi serbãri ale zãpezii. Administratorii Ski Resort Transalpina vor sã-i determine pe turiºti sã-ºi facã un obicei în a schia în staþiunea vâlceanã iar acum au dat startul petrecerilor. Sâmbãtã 19 ianuarie, în staþiunea de la Voineasa se organizeazã „Transalpina Party”, o petrecere care include ºi competiþii de schi pentru toate vârstele. „Se va organiza un concurs de schi pentru copiii cu vârsta maximã de 18 ani. Concursul va fi structurat pe 6 categorii de vârstã, iar cºtogãtorii vor primi cupe, medalii dar ºi premii surprizã”, spun organizatorii evenimentului. Atmosfera în staþiune va fi menþinutã de un DJ pânã spre searã când este programat un concert al trupei „Desperado”, iar mai apoi petrecerea de pe pãrtie se va încheia cu un spectaculos foc de artificii. Organizatorii evenimentului, Ski Resort Transalpina, au pus la dispoziþia schiorilor care îndeplinesc cerinþele de vârstã ºi vor sã se înscrie la competiþie, urmãtorul numãr de telefon : 0743 801 830. Maximilian GÂNJU

De pe pârtie ajung direct pe patul de spital

Z

eci de accidente au loc în staþiunile de schi din Valea Jiului, iar în mai toate cazurile acestea ar putea fi evitate dacã turiºtii ar purta echipamentul de protecþie. Casca de protecþie este poate cel mai important obiect pe care schiorii ar trebui sã-l aibã în permanenþã pe pârtie, însã cei mai mulþi îl considerã un accesoriu opþional. Loviturile la cap sunt la fel de numeroase precum facturile în cazul accidentelor produse pe pârtia de schi. Dacã majoritatea pasionaþilor sportului alb scapã doar cu o durere de cap sunt ºi cazuri când accidentele se transformã în adevãrate tragedii. Ca un exemplu, salvamontiºtii din Staþiunea Straja din Lupeni

au de intervenit în fiecare week-end, când se înregistreazã un numãr mare de turiºti, la zeci de solicitãri. „Cauza celor mai multe accidente a fost nerespectarea noþiunilor elementare pe zona schiabilã. Respectiv, de a-l feri, cel care vine din spate pe cel din faþã”, explicã George Resiga, ºef Salvamont Straja. O altã cauzã a accidentelor produse pe pârtia de schi este ºi ignoranþa unor turiºti care intrã cu alte mijloace decât cele permise, cum ar fi sãnii sau saci menajeri. În majoritatea cazurilor aceºtia unt prinºi ºi sancþionaþi contravenþional de cãtre jandarmii montani, însã în unele cazuri provoacã ºi accidente. Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 ianuarie 2013

P

rimarul municipiului Vulcan este gata sã batã cât este nevoie pe la uºile guvernanþilor pentru a construi încã o telegondolã care sã uneascã staþiunea Pasul Vulcan de Straja din Lupeni.

Prioritate: Telegondola între Pasul Vulcan ºi Straja Lumea nu înþelege acest lucru, dar trebuie fãcut pentru Vale. Dacã nu, degeaba Vulcanul va ieºi înainte ºi celelalte localitãþi nu au nimic. Atunci nu vine nimeni dacã nu are ce vizita. Se reduce mineritul ºi trebuie înlocuit cu ceva. Cu ce, cu turism. Atunci 20 la sutã din ºomeri sã fie incluºi în servicii de turism. Asta trebuie fãcut”, spune primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. În staþiunea Pasul Vulcan funcþioneazã deja o telegondolã ce acoperã un traseu cu o lungime de peste trei kilometri, iar turiºtii au la dispoziþie 72 de gondole, fiecare cu o capacitate de opt persoane.

Telegondola de la Straja ar fi fost programatã tocmai pentru aceastã cuplare dintre cele douã staþiuni din Valea Jiului.

Potrivit edilului ºef al municipiului Vulcan, s-a decis construirea ei în Straja pentru ca proiectul de dezvoltare a celor douã staþiuni sã se facã în comun, însã sperã ca în acest an instalaþia de transport pe cablu care uneºte staþiunile sã devinã realitate. Gheorghe Ile este

decis sã batã pe la uºile ministerelor pânã când primeºte fondurile necesare. „Prioritar în acest an este Pasul Vulcan, realizarea celei de a doua telegondole care sã facã legãtura cu Straja. Este prevãzutã ºi în proiectul mare pe þarã, Schi în România. Am bãtut drumuri de

Bucureºti ºi pentru prima telegondolã, nu-i nici o problemã. Dacã noi nu lãsam era montatã la noi telegondola de la Lupeni. Ca sã se facã proiectul, am zis sã facem legãtura împreunã. Gândirea trebuie sã fie comunã a Vãii Jiului.

Cine vrea sã se vaccineze? M

edicii de familie din judeþul Hunedoara mai au doze de vaccin antigripal pentru pacienþii lor.

Deºi la începitul sezonului rece se credea cã numãrul de vaccinuri repartizat nu va fi suficient, iatã cã acum mai sunt

disponibile câteva mii, pe care medicii vor sã le foloseascã într-o nouã campanie de imunizare a populaþiei la începutul acestui an. “Pentru judeþul Hunedoara au fost primite douã tranºe de vaccin gripal sezonier. Prima a constat în 7.700 de doze, iar cea de-a doua a fost tot de 7.700 de doze, din care 550 au fost pentru personalul Ministerului Apãrãrii ºi Internelor. Din aceste doze au fost

La sala de sport pentru recãpãtarea siluetei M

esele bogate ºi grele din ultimele sãptãmâni se muncesc cu greu la sala de fitness. Cei care s-au înfruptat peste mãsurã, dar care þin ºi la silueta lor, fac acum tot posibilul sã arate ca înainte

Bucatele gustoase, dar grele de pe mesele de sãrbãtori cât ºi de dupã sunt scoase acum cu greu de pe ºolduri, coapse sau de pe burtã. Cum s-au terminat sãrbãtorile, sãlile de fitness ºi forþã încep sã se umple, încet, încet , odatã ce lumea se dezmorþeºte de dupã vacanþã. “În mod nor-

mal, mai mult vin oameni de vârsta a doua, a treia, iar acum, odatã ce începe ºi ºcoala, vin ºi elevii”, a spus Andreea, instructor la o salã de fitness din Petroºani. ªi sauna este o variantã, din ce în ce mai cãutatã. Cele mai multe sãli de sport din Valea Jiului pot oferi ºi acest tip de serviciu

Maximilian GÂNJU

clienþilor, care vin nu doar pentru a reintra în formã, cât mai ales de plãcere. “Doresc tuturor sã se respecte o datã pe sãptãmânã ºi sã facã saunã. Acum mai mult, dupã sãrbãtori, când s-au acumulat niºte grãsimi, trebuie fãcutã. ªi miºcarea este foarte importantã , deºi este mai greu acum. Dar, este bine pentru mine, este superb”, ne-a declarat un client fidel al unei sãli de fitness din Petroºani. De regulã, cei care aleg sã facã miºcare la salã, îºi fac abonamente pentru mai multe ºedinþe. Luiza ANDRONACHE

vaccinaþi 9.308 persoane”, a declarat dr. Cecilia Birãu, director adjunct D.S.P Hunedoara De altfel, fie în serviciile de urgenþã, fie la cabinetele medicilor, hunedorenii s-au vaccinat deja încã de la începutul lui 2013. “Chiar ºi în prima sãptãmânã din acest an au fost vaccinate în jur de 606 persoane”, a mai spus Birãu. La începutul sezonului, în luna noiembrie, Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara a solicitat Ministerului Sãnãtãþii 42.000 de doze de vaccin. Luiza ANDRONACHE

Încep petrecerile în cea mai nouã staþiune -

Ski Resort Transalpina

T

ransport gratis cu telegondola, acces gratuit pe la pârtii chiar dacã numai pentru o perioadã, ori alte facilitãþi oferite turiºtilor de cea mai nouã staþiune de schi din þarã, au fãcut ca în fiecare week-end la Voineasa sã fie forfotã mare. Acum turiºtii sunt atraºi cu petreceri pe pârtie ºi serbãri ale zãpezii. Administratorii Ski Resort Transalpina vor sã-i determine pe turiºti sã-ºi facã un obicei în a schia în staþiunea vâlceanã iar acum au dat startul petrecerilor. Sâmbãtã 19 ianuarie, în staþiunea de la Voineasa se organizeazã „Transalpina Party”, o petrecere care include ºi competiþii de schi pentru toate vârstele. „Se va organiza un concurs de schi pentru copiii cu vârsta maximã de 18 ani. Concursul va fi structurat pe 6 categorii de vârstã, iar cºtogãtorii vor primi cupe, medalii dar ºi premii surprizã”, spun organizatorii evenimentului. Atmosfera în staþiune va fi menþinutã de un DJ pânã spre searã când este programat un concert al trupei „Desperado”, iar mai apoi petrecerea de pe pãrtie se va încheia cu un spectaculos foc de artificii. Organizatorii evenimentului, Ski Resort Transalpina, au pus la dispoziþia schiorilor care îndeplinesc cerinþele de vârstã ºi vor sã se înscrie la competiþie, urmãtorul numãr de telefon : 0743 801 830. Maximilian GÂNJU

De pe pârtie ajung direct pe patul de spital

Z

eci de accidente au loc în staþiunile de schi din Valea Jiului, iar în mai toate cazurile acestea ar putea fi evitate dacã turiºtii ar purta echipamentul de protecþie. Casca de protecþie este poate cel mai important obiect pe care schiorii ar trebui sã-l aibã în permanenþã pe pârtie, însã cei mai mulþi îl considerã un accesoriu opþional. Loviturile la cap sunt la fel de numeroase precum facturile în cazul accidentelor produse pe pârtia de schi. Dacã majoritatea pasionaþilor sportului alb scapã doar cu o durere de cap sunt ºi cazuri când accidentele se transformã în adevãrate tragedii. Ca un exemplu, salvamontiºtii din Staþiunea Straja din Lupeni

au de intervenit în fiecare week-end, când se înregistreazã un numãr mare de turiºti, la zeci de solicitãri. „Cauza celor mai multe accidente a fost nerespectarea noþiunilor elementare pe zona schiabilã. Respectiv, de a-l feri, cel care vine din spate pe cel din faþã”, explicã George Resiga, ºef Salvamont Straja. O altã cauzã a accidentelor produse pe pârtia de schi este ºi ignoranþa unor turiºti care intrã cu alte mijloace decât cele permise, cum ar fi sãnii sau saci menajeri. În majoritatea cazurilor aceºtia unt prinºi ºi sancþionaþi contravenþional de cãtre jandarmii montani, însã în unele cazuri provoacã ºi accidente. Maximilian GÂNJU

8 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 ianuarie 2013

”Suntem ca soldaþii din tranºee, murim primii” echestraþi, bãtuþi ºi înjuraþi de ”mãria sa clientul”, umiliþi ºi S sancþionaþi de ºefi, sunt cei care lucrezã sub jet de apã ºi în fecale ºi la -20 de grade, cei care sunt veºnic criticaþi, sunt

dacã stai în Jieþ, n-ai semnal la telefon ºi dacã nu rãspunzi, a doua zi dai notã explicativã. Iarna este greu, cã dupã ce-i freci pe oamenii ãºtia prin apã ºi ger în timpul programului, îi iei de buni ºi dupã ora 17,00, dupã program. Utilajele nu funcþioneazã în condiþii de multe grade sub minis ºi atunci îl bagi pe om în canal ºi îl scoþi cu þurþuri, dar noi suntem bandiþii de la Apa Serv. Avem zone grele unde intervenim tot la trei zile. Avem reþea grea pe Gociu Nicuºor, spre exemplu, unde am intervenit ºi de 20 de ori, dar am rezolvat 30 de scãri de bloc. Pãrerea mea este cã decât sã intervii de patru ori, apoi iar ºi iar, mai bine o datã, cu costurile aferente

fapta ºi am recuperat paguba. Alþii nu fac acest lucru spunând cã nu au vãzut, nu au auzit, deºi capacele li se furã din faþa scãrii sau a geamului. Cum nu auzi cum bate cu ciocanul de rãsunã cartierul? Dacã ne-ar ajuta ºi ei, nu doar sã ne înjure, lucrurile ar sta altfel. De exemplu unii au tãiat þeava de apã din subsol crezând cã este cea de termoficare nefolositã ºi, sigur, am reparat-o, dar tot noi suntem hoþi ºi bandiþi.

oi dãm apã, ”N nu TV prin cablu” Am avut, la un ger de 20 de grade, ºi 47 de apometri de scarã îngheþaþi. Pe Saturn 2, au

oamenii din linia întâi de la SC Apa Serv Petroºani. Nimeni nu i-a întrebat vreodatã care e viaþa lor ºi cum rezistã… Ileana FIRÞULESCU În timp ce ruºii au un monument al instalatorului, la noi aceastã profesie este blamatã. În multitudinea de articole ºi materiale din mass media care criticã amarnic incidentele apãrute pe reþelele de apã ºi canalizare nu am gãsit nici mãcar unul care sã prezinte punctul de vedere al salarialþilor de la SC Apa Serv SA Petroºani, care întreþin ºi intervin în aceastã reþea care deserveºte cei 42.238 abonaþi la apã potabilã ºi cei 36.967 care beneficiazã de canalizare în Valea Jiului. Aflându-se în contact direct cu oamenii, canalagii, debranºatorii, aparii sunt mereu înjuraþi ºi chiar agresaþi, li se aruncã pungi cu apã ºi borcane în cap, sunt sechestraþi în scãri de bloc, li se fac plângeri la poliþie, li se reproºeazã toate pãcatele bãnuite sau reale ale firmei etc., etc. Am stat de vorbã cu cei 23 de bãrbaþi din Secþia operaþionalã EstPetroºani, care la rândul

ei are douã secþii: Secþia apã-canal Aeroport ºi Secþia apã-canal Petroºani Nord. Majoritatea sunt calificaþi ºi înalt calificaþi…

”N

oi suntem bandiþii de la Apa Serv” Ilie Gaja este subinginer, responsabilul Secþiei Aeroport. A terminat fa-

cultatea de construcþii ºi a lucrat la TCH, ºef de ºantier, iar în 1994 a venit la IGL, apoi RAAVJ, Apa Serv ºi a lucrat efectiv la programul de investiþii –

contorizare. În 2009, s-au terminat investiþiile ºi a trecut la secþie. Are 11 oameni în subordine, 4 la canal ºi 7 - la apã. ”Noi acoperim zona de la Spital pânã la Gambrinus, asta însemnând vreo 24.000 de locuitori. Intervenþiile sunt multe pentru cã reþelele sunt vechi ºi apar avarii. ªi cum þevile nu se sparg doar în timpul programu-

lui, suntem zi ºi noapte consemnaþi. Nu putem pleca de acasã, nu ne putem face nici un program, stãm pe baricadã. Rãu este, de exemplu, cã

liniºtiþi de treburile lor, iar ore suplimentare pentru intervenþii primesc cîte 23 ore la intervenþia efectivã. Din cei 11, ºase lucreazã practic non stop, dar se spune cã nu e foc continuu. Vin pentru cã le e fricã cã-ºi pierd locurile de muncã, ni s-a spus cã stau doritori pe douã rânduri pânã la URUMP sã le ia locul. Fosta conducere ne fãcea de ruºine în faþa oamenilor, care veneau sã reclame, deºi se ºtia exact care e situaþia. Apoi favoritisme, protejaþi… Sper sã se termine toate astea acum. Ne-am gândit ºi sã lãsãm sculele jos în semn de protest, dar asta ar însemna dezastru, nenorocire ºi nu mai poþi stãpâni situaþia ºi tot noi ne-am chinui. Înþelegem situaþia firmei, dar cu oamenii cum rãmâne? ” – a spus Ilie Gaja.

ungi cu P apã ºi borcane în

În hala mare a unei foste centrale termice, un instalator striga în gura mare, mai în glumã mai în serios, cã ºeful lui este comunist pentru cã-i dã benzinã pentru lampa de lucru cu porþia ºi-i stinge lumina în atelier. Colectivul din Secþia Aeroport a început sã povesteascã, provocaþi de noi, ce înseamnã munca lor, felul cum au fost umiliþi, desconsideraþi chiar de ºefii lor în frunte cu foºtii directori. . ”Fostul director Ionicã ne-a mâncat, ºi-a bãtut joc de noi. Dupã 20 de ani vechime în firmã, acum lucrãm în cãcat cu 700 lei pe lunã” – Ion Coconiu, fost maistru la Investiþii. · ”Lucrãm în condiþii grele, oamenii ne înjurã cã noi suntem vinovaþi de

Reportaj 9 gaurã de 60 pe 60 plinã de rahat, dupã 5 ore de lucru acolo. A fost acolo ºi actualul director Avram ºi aºteptând sã ieºim tot întreba ”nu moare omul ãla acolo?”. Dupã ce a vãzut toate astea ºi o sã mai vadã sper sã se schimbe ceva. Sã se gãseascã o metodã de recompensare” - George Angeru, instalator. Majoritatea celor cu care am stat de vorbã erau încrezãtori în noul tot ºi toate ºi avem salarii de nimic. Noi suntem vinovaþi cã îngheaþã ºi apa”Constatin Ursu, sudor. · ”Am fost trimiºi de firmã la debranºat ºi la jumãtatea drumului neau trimis înapoi sã punem contoarele la loc ºi vreau sã vã spun cã tot ãla, protejatul, ne-a vorbit ca ultimilor oameni, ne-au dat afarã ºi nu ne-a apãrat nimeni. Am fost sechestraþi ºi în scara

cap

ºi nu mai ai treabã vreo 10 ani. Problemele mari sunt ºi la blocuri unde s-a bãgat orice fel de þeavã, de prostã calitate ºi mult spre suprafaþã ºi îngheaþã. Noi ar trebui sã acþionãm doar pânã la scara blocului, dar sunt situaþii când trebuie sã le rezolvãm problemele oamenilor dincolo de raza noastrã pentru a nu afecta reþeaua. Mã refer la reparaþii ºi dezgheþ fãrã plata proprietarului, pentru cã sunt oameni care nu au ce pune pe masã. Apoi oamenii… De exemplu, pe strada Aviatorilor, 20, un cetãþean, Costea, a umblat neautorizat la vana care deservea blocul ºi a lãsat blocul fãrã apã. În cazul acesta am putut recupera paguba pentru cã locatarii au semnat confirmând

fost investiþii de peste 100 de milioane pentru branºamente separate, dar locatarii nu ºi-au pus uºi la scarã ca sã protezeje aceste instalaþii de ger ºi sigur cã au îngheþat. Pe ei nu-i intereseazã. Pãi noi dãm apã, nu TV prin cablu. Apoi pe Saturn 10, celor de la parter le intra rahatul în casã de la subsol. Planºeul, cãminul nostru era curat. Locatarii spãrseserã þevile de scurgere înfundate pentru a curge mizeria în subsol ºi se umpluse pânã sus. Am fãcut ce trebuia, cã nu puteam lãsa femeia aceea în vârstã ºi bolnavã cu rahatul în casã, dar tot noi am fost învinovãþiþi. ªi situaþii din astea vor mai fi. În aceste condiþii, opt oameni au salariul minim pe economie ºi lumea ”ne bagã carne în frigider” cât încape. Suntem consemnaþi în timp ce alþii îºi vãd

ªeful formaþiei Canal din Aeroport, Aurel Pricop, recunoaºte cã ºi el a avut altã mentalitate cu privire la serviciile apã-canal pânã a venit la Apa Serv. ”ªi eu am avut mentalitatea asta cã în orice condiþii cei de la Ape nu-ºi justificã existenþa pentru cã apa vine din munte. Nici o consideraþie pentru munca noastrã. Aºa se întâmplã cã atunci când intri în canal, sã cureþi cãminul, îºi trage cãcatul în cap deºi l-ai anunþat cã se lucreazã. În plus îþi aruncã cu pungi cu apã în cap, cu borcane sub pretextul cã ai salariul mare deºi apa vine din munte. Dar nu s-a întrebat niciodatã cum ajunge la robinetul lui, ce se întâmplã cu apa uzatã de pe vasele ºi baia lui, ce se întâmplã cu w.c.-ul lui” – a declarat A. Pricop.

irectorul ”D Ionicã ne-a mâncat”

blocului de cãtre locatari pânã a venit Poliþia. ªi firma – nimic. Am sunat pe directorul Ionicã ºi a zis ”daþi ºi voi telefon la Poliþie, astea-s riscurile meseriei”. Am zis sã facem ºi noi contract cu jandarmii, cu Poliþia, dar ni s-a spus cã asta costã. Dar viaþa unui om nu costã nimic??” – Marcu Strâmbu, instalator. · ”Cicã noi consumãm curent mult. Dar oamenii ãºtia vin îngheþaþi din subsoluri. Merg caloriferele astea, dar sala, hala e mare… Am ieºit din subsol pe o

director general al Apa Serv invocând declaraþiile sale publice, cã va reorganiza firma, iar sectorul producþie va fi tratat cu atenþie maximã. Situaþia de la Secþia Petroºani-Nord are altã poveste de viaþã, mai spectaculoasã, cu agresiuni asupra salariaþilor Apa Serv, cu reclamaþii la Poliþie ºi cu proverbiala grijã a firmei faþã de salariat, adicã dacã tot þi-ai riscat pielea pentru firmã, mai ia ºi de la mine niºte sancþiuni ºi dacã se poate trei de-o datã… Dacã salariaþii nu vor fi prigoniþi pentru declaraþiile din acest articol, vom continua.

Ilie Pãducel va fi ”în sânul lui Avram”

D

e când îl ºtie lumea ca primar, Ilie Pãducel a supravieþuit pentru cã a trecut de la un partid perdant, la altul aflat la putere. ”Eu mã duc acolo unde mi se dã pentru oraº ºi pentru cetãþeni. Nu vreau nimic pentru mine”. Cum PSD, respectiv Victor Ponta l-a refuzat, îi rãmâne varianta, ofertatã încã din primãvarã, PNL. Ileana FIRÞULESCU În timpul campaniei pentru alegerile parlamentare de luna

trecutã, doi primari au jucat împotriva partidelor pe care le reprezentau în plan local. Doi PDL-iºti de frunte ºi primari, Ilie

Pãducel ºi Tiberiu Iacob Ridzi, au lucrat cu intenþia vãditã de a-i determina pe superiori sã-i excludã din partid pentru cã regula nu-i lasã sã demisioneze fãrã sã-ºi piardã statutul de primar. Astfel, au susþinut candidatul PP-DD la Camera Deputaþilor ºi candidatul PSD la Senat. Dar PDL nu vrea sã-ºi piardã oamenii, lucru recunoscut de membri marcanþi ai partidului. ªi PNL, prin Mircea Ioan Moloþ, ºeful judeþean al liberalilor, le-a fãcut curte celor doi primari ºi preºedinþi de organizaþii mult mai demult. Cum sã nu se simtã bine în astfel de condiþii cei doi primari! Doar cã Ilie Pãducel a încercat chiar el sã intre într-un partid care nu la ofertat de la nivel înalt ºi a procedat precum în proverbul ”unde-i bine, nu-i de mine” ºi s-a lãsat dus la Victor Ponta, însoþit fiind de Monica Iacob Ridzi încã de dinainte ca aceasta sã se decidã sã intre în PP-DD. I-a dus pe amândoi de mânã la preºedintele PSD chiar

Pauzã, din nou, în repartizarea alimentelor „europene” cordarea alimentelor europene a A fost, din nou, sistatã. Dupã ce acþiunea, în Petroºani, a fost redemaratã în cursul sãptãmânii trecute, aceasta a fost opritã pe motiv cã s-a terminat stocul de produse alimentare. Mircea NISTOR „Dupã ce, timp de o sãptãmânã, am repartizat alimentele, acum, am sis-

mente de produse alimentare, în Petroºani au ajuns fãina, orezul, zahãrul, mazãrea, pastele fãinoase, roºiile în bulion,

tat acþiuea pentru cã nu mai avem alimente în stoc. Pânã în prezent, am acordat alimentele pe care le-am primit, respectiv 10, din 11, sortimente”, a precizat Cristina Mraz, director executiv Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã Petroºani. Dintre cele 11 sorti-

mãlaiul, fasolea, bulionul de tomate ºi biscuiþii dar, ºi acestea în cantitãþi insuficiente. Singurul produs care nu a ajuns încã, deloc, este uleiul. Acþiunea de repartizare a alimentelor europene va fi reluatã în momentul în care vor sosi noi transporturi cu produse alimentare.

senatorul Cosmin Nicula, cu ocazia achitãrii de promisiunea rezolvãrii finanþãrilor de proiecte din toamna anului trecut. ”Am fost, da, dar Victor Ponta, ne-a întors spatele. Aºa cã am susþinut la alegeri candidaþii care au ajutat oraºul Petrila” – a spus Ilie Pãducel unor lideri locali ai PSD. În nenumãrate rânduri, Pãducel a fost deschis ºi a declarat cã face politica cetãþeanului, adicã va pleca în partidul care va ajuta oraºul.

Liberalii încã îl aºteaptã, dar se pare cã liderul PDL filiala judeþeanã, Dorin Gligor, nu pare nerãbdãtor sã-l sancþioneze pe Ilie Pãducel, deºi democrat liberalii petrileni au cerut acest lucru, iar primarul a recunoscut cã nu ºi-a susþinut candidaþii propuºi de partidul sãu. Cum pâinea ºi cuþitul se aflã la USL – PSD+PNL+PC – lui Ilie Pãducel îi mai rãmâne varianta liberalã pentru ”binele cetãþenilor mei dragi”. ªi va fi liberal în sânul lui Avram.