CVJ NR. 283, LUNI 14 IANUARIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 283

Cronica Vãii Jiului Luni, 14 ianuarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Fierbe Valea Jiului

Primare, unde sunt banii?!

Planurile nereale de P producþie creeazã tensiuni în rândul minerilor

rimarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel este suspectat de o parte a consilierilor locali de comiterea unor fapte care ar putea fi de naturã penalã. În fapt, consilierii PC de la Petrila au fãcut o interpelare adresatã primarului Pãducel prin care îi solicitã edilului sã le punã la dispoziþie o serie de documente prin care sã se dovedeascã modul în care s-au fãcut licitaþii publice.

>>> PAGINA A 3-A

Vulcan Mica Olanda de Valea Jiului

C

ând spui Valea Jiului te gândeºti la o zonã minierã, o zonã defavorizatã, în care oamenii îºi duc traiul de azi pe mâine. Drumul cãtre vestul Vãii Jiului e un drum normal din România, presãrat cu nelipsitele gropi, dar nu asta îl scoate în evidenþã

>>> PAGINA A 5-A

Vochiþoiu vrea apã mai ieftinã pe motiv cã aºa e ºi în Timiº. A fost prins, însã, cu fofârlica

H

aralambie Vochiþoiu, proaspãt ales senator prin redistribuire pe colegiul Valea Jiului, are o ultimã zvâcnire în calitate de consilier judeþean

>>> PAGINA 11

inerii din Valea Jiului sunt nemulþumiþi. Iau salariile diminuate pentru cã nu reuºesc M sã-ºi realizeze planurile de producþie, iar diferenþele se acumuleazã pe sfârºit de an. La Lupeni situaþia deja a explodat. Subteranul s-a rãsculat ºi s-a liniºtit abia când a vãzut niºte lei în plus la salariu. >>> PAGINA A 4-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 ianuarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 În puii mei 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuscrele (r) 14:45 Aladin (r) 15:00 Teleshopping 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 22:00 Nemuritorul 3: Vrãjitorul 0:00 Teroristul de lângã tine

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Cu un pas înainte 12:00 Cu un pas înainte 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Un poliþist cu explozie întârziatã 2 1/2 Gustul fricii (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Cliffhanger 22:15 ªtirile Pro TV 22:45 Îngeri cãzuþi 0:15 ªtirile Pro TV (r) 1:30 România, te iubesc!

Prima TV 9:30 Zile de groazã (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Efectul WOW (r) 12:30 Galileo 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Frumoasa Ceci 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 NCIS 18:00 Focus 18

19:00 19:30 20:30 22:00 22:30

Focus Sport Iubiri secrete Salvaþi iubirea Mondenii Trãsniþii

TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 Garantat 100% 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Ipoteºti - Casa poetului 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Viaþa merge mai departe 23:50 Ora de business (r) 0:40 Nocturne 1:35 În tranzit (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 ianuarie 2013

P

Primare, unde sunt banii?!

rimarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel este suspectat de o parte a consilierilor locali de comiterea unor fapte care ar putea fi de naturã penalã. În fapt, consilierii PC de la Petrila au fãcut o interpelare adresatã primarului Pãducel prin care îi solicitã edilului sã le punã la dispoziþie o serie de documente prin care sã se dovedeascã modul în care s-au fãcut licitaþii publice.

Primarul Pãducel, spun consilierii PC, a tratat cu indiferenþa aceastã cerere ºi a transmis un rãspuns evaziv “datoritã volumului mare de acte vã rugãm sã veniþi ºi sã le verificaþi la sediul primãriei”. Aleºii i-au fãcut primarului o a doua interpelare, dar încã Pãducel nu se grãbeºte. La mijloc, potrivit unor surse, ar fi vorba despre un fals ºi un uz de fals în acte publice ºi multe altele, acesta ar fi ºi motivul pentru care Pãducel tãrãgãneazã sã le punã la dispoziþie aleºilor locali documentele solicitate. Sperã, probabil, cã poate va cãdea la o înþelegere. Prezentãm mai jos interpelarea consilierilor PC ºi îi solicitãm public primarului Ilie Pãducel sã prezinte urgent documente dat fiind faptul cã aceste informaþii sunt de interes public fiind vorba de modul de gestionare a banului public.

I

nvestiþiile în turism, în reabilitarea strãzilor, dar nu în ultimul rând, în obþinerea energiei din aer ºi apã sunt prioritare în 2013, cel puþin pentru Valea Jiului. Toþi primarii spun acum cã 2013 le va aduce mai mult confort, dar nu uitã de turism. Au scos energie de sub pãmânt ºi, dacã industria extractivã se restrânge, primarii din Valea Jiului mizeazã acum pe energia din apã ºi vânt. Câteva proiecte absolut inedite sunt în diferite faze de aplicare la Uricani, Lupeni ºi Petrila. Aici, edilii se gândesc la eoliene ºi microhidrocentrale, dupã ce au constatat cã mineritul de huilã este în restrângere. „Vrem un parc eolian aici la Uricani ºi noi deja am concesionat terenul. Firma se numeºte SC

INTERPELARE Nr. Înregistrare 19630 În atenþia domnului primar Ilie Pãducel Subsemnaþii Temneanu Ioan, Turcaº Florin ºi Boantã Doru membri ai Partidului Conservator ºi consilieri locali în consiliul local Petrila prin prezenta dorim sã ne puneþi la dispoziþie urmãtoarele documente: 1. Documentele care fac referire la licitaþia de reabilitare termicã a blocurilor de locuinþe fãcutã în anul 2009 , actele justificative care arata ca la acea datã erau banii în cont primiþi de la guvern ºi dacã aveaþi dreptul sã faceþi o licitaþie publicã, ordinele de începere a lucrãrilor emise la acea datã ºi dacã s-a respectat cadrul legal de emitere a acestor ordine ,de selectare a blocurilor conform criteriului de vechime al fiecãrui bloc în parte (ataºaþi ºi

tabelul blocurilor cu vechimea stabilitã conform legii ºi vechimea blocurilor care au fost executate),dispoziþia de constituire a comisiei de recepþie cu specificaþia de respectare a cadrului legal de constituire a acestei comisii. 2. Documentele care fac referire la licitaþia strãzii Republicii ,modul de atribuire firmei câºtigãtoare, documentele justificative prin care se declarã necâºtigãtoare celelalte firme, procesul verbal de recepþie finalã a lucrãrilor de execuþie cu observaþii dacã acestea existã, minute încheiate între pãrþi, procesele verbale de remediere ºi stingere a acestor observaþii semnate de cãtre comisia de recepþie, ordinele de platã cu eliberarea tuturor sumelor bãneºti efectuate cãtre aceastã societate , inclusiv adresele prin care aceastã firmã va solicita eliberarea tuturor garanþiilor bãneºti , specificându-ne faptul dacã

s-a eliberat garanþia de bunã execuþie a acestor lucrãri, la ce valoare s-a ridicat aceastã sumã ºi bazã legalã prin care s-a eliberat aceastã garanþie dacã s-a fãcut acest lucru, dispoziþia de constituire a comisiei de recepþie cu specificaþia de respectare a cadrului legal de constituire a acesteia. 3. Documentele care fac referire la licitaþia sau închirierea tuturor pãºunilor proprietatea statului sau primãriei Petrila: Frunþi, Plaiul Frunþilor, Bilele, Voievodul, Sterminosu, Cotu Ursului, Buha, Capra, Scovarda Cibanu, Dealul Câmpii,Slavei Mija, Muncelu Câmpii, Dobraia , modul în care acestea au fost atribuite? , cui au fost atribuite ºi pe ce criterii ? câþi bani s-au alocat din bugetul local pentru curãþirea, întreþinerea acestor pãºuni ºi repararea stanilor din munþii respectivi,ce alte materiale s-au achiziþionat, în ce bazã s-au alocat aceste sume ºi pe ce criterii? 4. Documentele justificative (titluri de proprietate ºi procese verbale) care fac referire la punerea în posesie a terenurilor cu suprafeþele lor cãtre Composesoratul Obºtea Jianã cu specificaþia dacã aceste suprafeþe respecta vechiul amplasament, iar dacã nu respecta sã ne specificaþi ºi motivul pentru care nu s-a respectat acest lucru ºi dacã la punerea în posesie cãtre composesorat s-au inclus ºi alte suprafeþe de teren decât cele de stat (ex. propri-

etãþi private) . Dorim sã ne specificaþi dacã s-au fãcut modificãri de amplasamente în zona Dobraia, pe ce suprafeþe, cine a semnat aceste procese verbale de modificare a amplasamentelor respective, cui i s-au atribuit suprafeþele de teren din aceastã zonã ºi în baza cãrui contract? 5. Documentele care fac referire la încheierea contractului pentru realizarea PUG Planului Urbanistic General al oraºului Petrila, actele adiþionale cu specificarea termenului de realizare, sumele de bani care s-au plãtit pentru acest contract ºi dacã în aceastã perioadã s-au eliberat certificate de urbanism, autorizaþii de construcþii ºi semnatarii acestor documente cu confirmarea faptului de legalitate pentru eliberarea acestora. Dorim ca în termenul legal sã ne puneþi la dispoziþie aceste cerinþe. Vã mulþumim ! Semneazã consilierii Temneanu Ioan, Þurcaº Florin ºi Boantã Doru.

S ã nu credeþi cã ....

Primãria Petrila este singura administraþie publicã din Valea Jiului unde existã suspiciuni în legãturã cu modul în care au fost atribuite unele lucrãri din bani publici. Existã ºi alte primãrii unde primarii ar fi “dirijorii” unor sume deloc de neglijat înspre grupuri de societãþi protejate, ori înspre persoane cu gulere albe, respectiv doamne din imediata lor apropiere. Vom reveni! Marius MITRACHE

Turism, strãzi ºi energie din aer ºi apã în 2013 Wind Power Experts Development SRL ºi a anunþat iniþierea Planului Urbanistic Zonal UAT Lupeni ºi UAT Uricani pentru realizarea proiectului de investiþie “Parc eolian UAT Lupeni ºi UAT Uricani”, situat în extravilanul localitãþilor Uricani, Lupeni ºi Vulcan”,spune Dãnuþ Buhãescu, primarul din oraºul Uricani. ªi la Petrila miza este realizarea energiei într-un parc eolian la Dobraia, dar ºi în realizarea unor micro-hidrocentrale. „În 2013 mizãm pe finalizarea micro-hidrocenmtralei de pe râul Taia, dar avem în plan ºi începerea construcþiei pe Jiul de Est a unei astfel de hidrocentrale. În plus, vorbim ºi de parcul eolian de la Dobraia, acolo unde primul stâlp a fost amplasat în zona, aflatã la graniþa cu oraºul Cugir. Valoarea investiþiei se

ridicã la 150 de milioane de lei, acesta fiind cel mai mare parc eolian din þarã. Dupã ce va fi finalizatã investiþia, parcul eolian va produce în sistemul energetic naþional 70 MW/ orã”, a adãugat ºi Ile Pãducel, primarul din Petrila. Parcul eolian va fi amenajat de o firmã din Germania, iar aici ar

urma sã fie montaþi 40 de stâlpi. Odatã finalizatã aceastã investiþie, oraºul Petrila va avea asigurat cel puþin iluminatul public. În rest, primarii Vãii Jiului vor sã finalizeze lucãrile la drumuile începute în 2013, la unitãþile medicale, dar ºi în turism. Numai la Petrila se mizeazã pe realizarea unui proiect de amploare

în Munþii ªureanu, iar Ilie Pãducel spune cã acum se lucreazã la documentaþia de scoatere a terenului din domeniul silvic ºi introducerea blui în domeniul public, pentru a putea sã fie dat investitorilor. Tot la turism se gândeºte ºi Dãnuþ Buhãescu la Uricani ºi pentru asta are alocatã suma de aproape 500000 de lei, pentru realizarea unui site cu titlul „invitaþie la naturã ºi folclor”. Practic, primarul spune cã se va ajuta de acest site pentru a promova zona ºi

pentru a atrage turiºtii spre Vestul Vãii Jiului. Turismul rãmâne prioritar ºi la Petroºani, unde Tiberiu Iacob Ridzi sperã sã finalizeze proiectul de dezvoltare al domeniului schiabil din Parâng. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 ianuarie 2013 Fierbe Valea Jiului

Planurile nereale de producþie creeazã tensiuni în rândul minerilor

M

inerii din Valea Jiului sunt nemulþumiþi. Iau salariile diminuate pentru cã nu reuºesc sã-ºi realizeze planurile de producþie, iar diferenþele se acumuleazã pe sfârºit de an. La Lupeni situaþia deja a explodat. Subteranul s-a rãsculat ºi s-a liniºtit abia când a vãzut niºte lei în plus la salariu. Banii sunt luaþi însã din salariile personalului de la suprafaþã, care nu pare sã fie dispus sã stea cu mâinile în sân ºi sã vadã cum retribuþiile le sunt încã o datã diminuate. Carmen COSMAN Situaþia a a ieºit al ivealã dupã ce mai mulþi mineri de la schimbul II de la EM Lupeni au refuzat sã iasã la suprafaþã, nemulþumiþi de faptul cã salariile lor pentru luna decembrie sunt mai mici cu 8 procente faþã de cele negociate. Transformat în bani, asta înseamnã 170 – 175 de lei pentru fiecare persoanã, iar asta e mult în condiþiile în care salariile truditorilor din subteran oricum nu mai sunt ce erau odatã. Vestea cã 34 de ortaci nu mai vor sã iasã la suprafaþã s-a rãspândit repede ºi câteva zeci de mineri de la schimbul I s-au întors pe searã la minã, ca

sã se ralieze protestului, iar cei de la schimburile III ºi IV au împãrtãºit imediat nemulþumirea colegilor lor. Iar conducerile minei Lupeni ºi a Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani s-au strâns imediat la faþa locului ca sã gãseascã o soluþie rezonabilã. De bani suplimentari nici nu se punea problema. Ca sã achite integral salariile celor din subteran, ar mai fi nevoie de 75.000 de lei, bani pe care mina nu îi are, dupã cum spune directorul EM Lupeni, Sorin Sandu. „Fiecare îºi cere drepturile salariale ºi vor salariul integral. Ori, fondul de salarii alocat pentru Mina Lupeni ºi pentru rezultatele din luna decembrie este un minus

501 mineri diponibilizaþi la CNH

C

ompania Huilei, prin Societatea de Închidere a minelor, va disponibiliza 501 mineri. Aceasta este cifra preconizatã pentru anul 2013 ºi ortacii vor primi aproximativ 30.000 de lei, negociabil. Societatea de Închidere a Minelor din Valea Jiului este pe punctul de a disponibiliza 501 ortaci. Cei mai mulþi sunt în prag de pensionare, dar conducerea societãþii spune cã va prima cererea fiecãrui miner. „În 2012 nu au fost fãcute disponibilizãrile programate conform planului de închidere ºi a Deciziei 787 a Consiliului Europei. Cele 250 de persoane care trebuiau anul trecut disponibilizate vor face obiectul disponibi-

lizãrilor din acest an. La aceºtia se adunã cei 265 care erau programaþi sã plece în 2013. Din cele douã sume, în conformitate cu planul de închidere, însã, vor pleca doar 501. Pentru cã, la preluarea minelor neviabile, în loc de 2.455 de persoane, au fost preluate 2.442, iar între timp, unul a decedat”, a spus Petre Drãgoescu, director al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine. Minerii vor putea sãplece din sistem doar

de 3,6 miliarde de lei”, a spus Sorin Sandu. Potrivit lui Sandu, juridic vorbind, Mina Lupeni s-a închis în decembrie, alãturi de minele Livezeni, Lonea ºi Vulcan, iar atunci toate obligaþiile ºi drepturile vechiului contract de muncã au fost încheiate, astfel încât minerii sã poatã fi preluaþi în societatea nou înfiinþatã, respectiv Societatea Naþionalã a Huilei. Iar aceºti bani au fost luaþi tot din fondul de salarii. ªi oficialii SNH spun clar cã rezolvarea e în cadrul aceluiaºi fond de salarii. „Nu pot fi suplimentate aceste sume. Poate în cadrul aceluiaºi fond de salarii, al minei Lupeni, sã fie gãsite soluþii de diferenþe a K-urilor (n.r. indicele de productivitate). Mina Lupeni a avut un plan care nu a fost realizat. Din punctul nostru de vedere, K-ul a fost corect acordat. Rãmâne sã discutãm, sã gãsim soluþii”, a declarat directorul general al SNH, Nicolae Drãgoi. Iar banii

atunci când bugetul va fi aprobat ºi când HG 116, care reglementeazã reducerea de personal, va fi prelungitã pânã la 31.12.2018, dar ºi dacã în anexa acestei Hotãrâri va fi inclusã ºi Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului. Sumele necesare au fost prinse în planul de închidere, sunt bugetate ºi vor fi puse la dispoziþie, atunci când se vor efectua plãþile. Practic, fiecare miner va primi suma într-o singurã tranºã ºi se pleacã, în negocierea cu sindicatele, de la 30.934 lei. Diana MITRACHE

R

Monika BACIU Astfel, cei de la soci-

etatea responsabilã cu închiderea celor trei unitãþi miniere din Valea Jiului

D

e ce sunt salariile atât de mici

Este interesant însã de vãzut cum s-a ajuns aici, pentru cã

ITM cere reorganizarea justã a minerilor

P

leacã 500 de mineri de la minele din Valea Jiului, iar Compania Huilei se desparte în douã. Efectele se vãd la fiecare loc de muncã ºi inspectorii de muncã încearcã acum sã verifice siguranþa minerilor. Inspectorii de muncã au dat termen o lunã celor de la minele din Valea Jiului sã prezinte un plan corect pentru reorganizare. Asta pentru cã disponibilizãrile trecute au lãsat goluri importante, iar acum vine un nou val de disponibilizaþi. „Din pãcate noi am început o acþiune de verificare a acoperirii posturilor obligatorii din punct de vedere al securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã în toate unitãþile

Planuri pentru Societatea de Închidere Mine eprezentanþii Societãþii NAþionale de Închideri Mine Valea Jiului ºi-au creioant un plan pentr acest an, altul faþã de închiderea unitãþilor miniere care fac parte din programul stabilit cu Comisia Europeanã.

s-au gãsit în cele din urmã. Nu aiurea, ci la cei de la suprafaþã care oricum au salarii mai mici, dar acum le vro avea ºi mai mici, aºa cã este de aºteptat o nouã rãscoalã, de data aceasta în rândul personalului auxiliar, care va lua doar 0,90 din salariul negociat.

are ca scop realizarea unui plan de producþie bine definit. ”Din punct de vedere al planului strategic pe care trebuie sã îl urmeze minele este limpede. Anul acesta ne-am propus o producþie undeva în jurul cifrei de 550 de tone de huilã” a declarat Petre Drãgoescu – DIRECTOR

miniere. Din pãcate ºi reorganizãrile ºi despãrþirea Companiei Huilei în douã a schimbat din nou structura de personal ºi, ca atare, va trebui din nou sã facem o astfel de analizã a structurii de personal, astfel încât sã se asigure posturile strict necesare din punct de vedere al securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã”, a declarat Ileana Bodea, ºefa Serviciului de Securitate ºi Sãnãtate în Muncã, din ITM HD. Practic, inspectorii de muncã spun cã acum sunt mineri care fac muncã ºi la suprafaþã ºi în subteran în timpul aceluaºi ºut ºi au mai multe sarcini decât e normal. Tocmaipentru asta au dat un termen ºi aºteaptã rapoartele dela fiecare unitate în parte. „Ne-am înþeles, atât cu societãþile viabile, cât ºi cu cei de

SNÎMVJ. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului are ca surse de finanþare bugetul de stat prin subvenþia acordatã de Uniunea Europeanã pentru închiderea unitãþilor miniere necompetitive ºi vânzarea huilei extrase celor douã termocentrale, respectiv Paroºeni ºi Mintia.

problema nu este doar la Lupeni, ci ºi al Livezeni, de exemplu, unde existã informaþii cã sunt oameni care au ZERO rest de platã pe fluturaºii de salariu. Luna decembrie a fost una scurtã, cu doar 19 posturi, faþã de 21 – 23 de zile lucrãtoare într-o lunã normalã. În plus, planurile e producþie stabilite la început de an sunt acum nerealiste, din varii motive. La EM Lupeni, de exemplu, un foc endogen a indisponibilizat un abataj încã din aceastã varã. Capacitatea de lucru s-a închis, dar producþia a rãmas aceeaºi, fãrã sã se þinã cont cã, din cauza focului de minã, se pierd sute de tone de huilã zilnic, iar acestea nu pot fi suplimentate în altã parte. La celelalte unitãþi extractive situaþia este similarã, iar Valea Jiului stã acum pe un butoi cu praf de puºcã! la minele care se închid, ca fiecare unitate sã facã o astfel de analizã. Sunt angajaþi care presteazã în mai multe posturi, poate chiar subteran ºi suprafaþã în acelaºi schimb ºi este imperios necesar sã se ºtie dacã pot sã acopere astfel de activitãþi, dacã lipsa lor nu creazã riscuri suplimentare. Peste o lunã, încercãm sã vedem care este deficitul de personal ºi, acolo unde omul presteazã 3 sau 4 lucruri, sãvedem cum se stabileºte, prin fiºa postului, când, ce ºi cum face, aºa încât sã nu afecteze securitatea în subteran”, a mai precizat Ileana Bodea. Inspectorii de muncã vor sã vadã cât de calificaþi sunt cei care rãmân ºi cum pot face ei faþã noilor cerinþe, pentru cã în câteva luni, alþi 500 de mineri vor pleca din sistem prin disponibilizare. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 ianuarie 2013

C

ând spui Valea Jiului te gândeºti la o zonã minierã, o zonã defavorizatã, în care oamenii îºi duc traiul de azi pe mâine. Drumul cãtre vestul Vãii Jiului e un drum normal din România, presãrat cu nelipsitele gropi, dar nu asta îl scoate în evidenþã. Bine, poate doar vilele luxoase de la intrarea în oraº sunt din alt film, însã, în rest totul pare din peisaj. Un peisaj devenit celebru odatã cu Dallas-ul autohton – un loc nu tocmai bine vãzut, dar nici de temut. Într-o zonã în care toatã lumea trãieºte la limita existenþei, la Vulcan, te întâmpinã mãreþele castele construite de-a lungul drumului. Singura legãturã a zonei cu Olanda ai zice cã este bietul copac cu lalele de la Iscroni, declarat monument al naturii, dar de soarta cãruia nu-i pasã nimãnui. Pânã acum eram recunoscuþi prin renumitul Cartier Dallas, micul occident al Vulcanului, locul unde fiecare are legea lui, dar dupã ultimele întâmplãri petre-

Vulcan - Mica Olanda de Valea Jiului

cute ne dãm seama cã mai degrabã acolo e mica Olanda de Valea Jiului. Intr- un oraº în care ai impresia cã nu se întâmpla niciodatã nimic, ajungem la breaking news ºi pe primele locuri la infracþionalitate, droguri ºi prostituþie. Ofiþerii DICOOT si- au fãcut un obicei în a ne vizita pentru contrabandã de þigãri, ori trafic de droguri. ªi cine sã fie cãpetenia, când aici este locul unde maºina primarului a fost incendiata în campania electoralã, pentru o reglare de conturi? Acelaºi oraº este ºi locul unde comandantul poliþiei îºi serbeazã ziua de naºtere în sediul Poliþiei, ori poate nu chiar acolo, dar când a fost chemat de prefect a ajuns pe 5 cãrãri, sughiþând ºi

scoþându-l din minþi pe mai marele judeþului, venit sã vadã cine mai furã cãrbune din garniturã de tren. ªi cum sã nu fie raiul hoþilor, când poliþiºtii tocmai chefuiau? Tot municipiul Vulcan e ºi locul unde traficul de droguri se face la colþ de stradã, iar în baruri ºi discoteci se fumeazã etnobotanice, locul unde un poliþist este cercetat într-un dosar neelucidat încã, dar în calitate de amant al familiei viceprimarului, acesta având, potrivit procurorilor, relaþii cu viceprimarul, fiica ºi fiul acesteia. Dacã toate aceste fãrãdelegi se întâmpla la nivel înalt, ce pretenþii mai avem la oamenii de rând? Ce sã le cerem tinerilor care nu se regãsesc nicãieri, care din

dorinþa de afirmare ºi grandomanie sunt dispuºi sã facã tot ce este ilegal pentru a se afirma, pentru a conduce un bolid de lux ca ªoni - fiul primarului, pentru a bate cluburile în fiecare searã? Nu ne mai mira absolut nimic, totul se întâmplã sub ochii noºtri, fãcându-ne martori la o situaþie scapatã de sub control. O situaþie în care singurul liceu din oraº este pus intr- o luminã proastã, fiind numit cel mai stricat colegiu din România, o situaþie în care îndeletnicirea de bazã a tinerelor este video chat-ul, o cale uºoarã de a câºtiga banii, îmbinând plãcutul cu utilul. Aceasta este imaginea care ne scoate din anonimat în ultima vreme fiind subiect de bazã pentru televiziunile naþionale. ªi Vulcanul, cu primar, viceprimar, ºefi de poliþie ºi interlopi, ajung pe la tribunal ºi dau cu subsemnatul în acte de terorism, vandalism ºi corupþie fãrã margini. Oraºul de pe Jiul de Vest ne-a scos ºifonaþi rãu din anonimat, iar “capii” oraºului nici cã fac ei ceva sã dea bine. Oamenilor de rând, care se fac cã nu ºtiu de

CJH, pune accent pe turism

C

ât mai multe puncte turistice în Hunedoara. Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a ridicat o problemã de interes judeþean în sedinþa de consiliu din luna decembrie a anului trecut. Acesta a subliniat faptul cã judeþul Hunedoara are nevoie de cât mai multe puncte turistice. El a mai adus în discuþie faptul cã autostrada ce strãbate judeþul Hunedoara va creea o dificultate în vederea atragerii turiºtilor. ”Vreau sã precizez faptul cã considerãm cã e nevoie ca judeþul Hunedoara sã aibã cât mai multe puncte de atracþie pentru turiºti, fiindcã aºa cum o spuneam de multe ori e o bucurie cã autostrada traverseazã judeþul de la vest la est dar s-ar putea sã avem ºi o problemã cu debarcarea de pe autostradã a turiºtilor, sã nu se mai opreascã pânã la Sibiu sau sã coboare la Sebeº sã meargã la Alba Iulia”, a precizat Mircea Ioan Moloþ. Pentru acest lucru, preºedintele instituþiei

judeþene are în vedere valorificarea a cât mai multe obiective istorice de interes turistic. ”De aceea, un accent deosebit vom pune ºi pe monumentele istorice, pe cetate, pe castel, pe biserica de la Densuº, pe cele douã cetãþi Sarmizegetusa Regia ºi Ulpia, fiindcã suntem un judeþ aºa cum spuneam ºi la punctul 2 de pe ordinea de zi cu privire

la înfiinþarea ansamblului folcloric porturi ºi obiceiuri arhaice care sunt frumoase ºi sunt convins cã vor avea atracþie la turiºti”, a mai precizat Moloþ. În cadrul ºedinþei de CJH din luna decembrie 2012 s-a aprobat înfiinþarea unui muzeu viu al judeþului Hunedoara. Multe aspecte pentru implementarea acestui proiect deja au fost creionate, urmând a fi puse în practicã. ”Am discutat cu domnul primar Mãrginean, dupã aprobare, în varianta în care veþi aproba studiul de fezabilitate vom trece la un parteneriat între Consiliul Local Deva ºi Consiliul Judeþean Hunedoara, Consiliul Local Deva urmând sã ne punã la dispoziþie 5 hectare de teren unde sã fie amplasat acest muzeu. Dupã discuþiile pe care le vom avea cu cei care întocmesc studiul de fezabilitate, oameni de specialitate, am avut niºte discuþii cu marea majoritate a arhitecþilor, ideea este cã din fiecare zonã etnofolcloricã sã aducem câte o locuinþã, câte o gospodãrie, casã cu ºurã cu animalul, oaia, capra, vaca ºi aºa mai departe, sã poatã sã

droguri, þigãri netimbrate ºi alte nereguli, le-a fost îngreunatã circulaþia, dupã implementarea unui amplu proiect în urma cãruia vedem niºte bazine colorate noaptea ºi, mai recent un trist orãºel al lui Moº Crãciun, flancat de o poartã de placaj vopsitã în alb ºi montatã la intrarea într-un parc, care altfel ar fi fost chiar frumos. Puþini au ajuns pe jos

se vadã ºi cum se mulge o caprã ºi cum se tunde o oaie ºi ºtiu eu cum se face brânza. O atracþie care e de interes ºi vedem bine pe unde existã asemenea muzee câtã lume se perindã în acele locuri”, a mai adãugat preºedintele CJH. Prin activitãþile ce se vor desfãºura, ansamblul îºi propune creºterea gradului de acces al tinerilor ºi satisfacerea nevoilor culturale ale acestora, precum ºi o mai bunã cunoaºtere a dansului ºi cântecului popular de pe aceste meleaguri. Judeþul Hunedoara dispune deja de un bogat potenþial artistic, datorat în primul rând tradiþiilor muzicale folclorice ºi celor de artã popularã, potenþial argumentat de prezenþa absolvenþilor unor forme de învãþãmânt bazate pe muzicã ºi/sau teatru. În multe localitãþi din judeþ, muzica popularã ºi cea uºoarã sunt cultivate de numeroase persoane talentate, dar lipsite de o pregãtire profesionalã, fãrã cunoaºterea elementelor esenþiale ale domeniului cultural, ºi în consecinþã, neavând documente care sã le ateste calitãþile ºi care sã le permitã încadrarea într-un colectiv artistic. Monika BACIU

Actualitate 5

spre “porcãrie” - locul în care edilul ºef ridicã un nou imperiu, dupã cel al farmaciilor care au monopolizat activitatea de profil din toatã Valea Jiului. Nouã, muritorilor de rând, fãrã bolizi de lux ºi farmacii, care nu am tras pe nas etnobotanice ºi nu ne-a vândut nimeni þigãri netimbrate, ne rãmâne praful de pe tobã, ori zeama ce curge de sus din Dallas. Sã trãiþi deci, cum aþi votat! Car men RUS

Petroºaniul pleacã cu un buget de circa 90 de milioane de lei

B

ugetul pe anul 2013 pe care Petroºaniul ar urma sã-l aibã nu se bazeazã pe o creºtere a impozitelor ºi taxelor locale. Bugetul estimat pentru acest an de edilii din Petroºani se cifreazã la circa 90 de milioane de lei. Va fi rectificat cu sumele alocate de guvern sau cele care intrã în visteria municipalitãþii prin proiectele europene. Aleºii locali din municipiul Petroºani pleacã de la aceeaºi estimare de buget ca ºi în anul 2012, iar proiectele prioritare care se vor derula din fondurile locale vor fi cuprinse în acest calcul. „Bugetul nu va fi acesta pânã la sfârºitul anului, va fi rectificat odatã cu alocãrile de la guvern sau cu sumele atrase prin proiectele europene ”, declarã primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Totodatã, la întocmirea bugetului local nu se ia în considerare ºi suplimentarea care ar fi urmat prin creºterea taxelor ºi impozitelor locale cu 16 procente. Potrivit primarului, dãrile nu vor creºte pentru cã se va aplica Ordonanþa prin care primarii pot decide dacã sã indexeze sau nu taxele în raport cu inflaþia. Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 ianuarie 2013

Cedeazã trecerea la pãºune!

S-

au ales cu asfalt pânã la ºurã, dar ºi semne de circulaþie demne de Dosarele X. Vorbim de momârlanii din Jieþ, în estul Vãii Jiului, care au acum semne de circualþie inedite ºi la ieºirea din ºurã.

Licitaþie blocatã de zãpadã în Pasul Vâlcan

care l-au montat s-au gândit cã ciobanii vãd rãsturnat, atunci când îºi mânã turmele la vale. „Din

Z

ãpada ºi frigul au dat peste cap planurile de licitare a parcelelor de terenuri din Pasul Vâlcan. Concesionarea nu va avea loc mai devreme de câteva luni.

Diana MITRACHE

Luiza ANDRONACHE cã

Oamenii care locuiesc în Estul Vãii Jiului s-au ales cu strãzi astfaltate pentru prima datã în istoria lor. Nimic nu i-a nemulþumit ºi acum coboarã cu vitele la apã pe asfalt, chiar dacã tot cu cizme de caiuciuc, însã, ineditul constã în semnele de circulaþie care le-au fost montate. Aºa se face cã o gospodãrie aflatã la capãtul unui drum asfaltat proaspãt vara trecutã, are acum un fel de cedeazã trecerea, doar cã, probabil, cei

varã leau montat aºa, dar nu ne-am dat seama cã e greºit. Oricum lau montat fix la ieºirea din ogradã, aºa

cedãm trecerea!”, spune un trecãtor. Semnul „cedeazã trecerea”, acel triunghi încadrat în roºu este montat fix invers ºi eroarea se pare cã se repetã în mai multe locuri din satul cu pricina,însã, nimeni nu e revoltat pentru asta. „Probabil au avut prea multe semne ºi prea puþini pricepuþi la montaj”, a conchis un alt localnic.

Sub asediul porumbeilor ala Pieþei Centrale din Petroºani se H aflã în ultime zile sub asediul pãsãrilor, iar aici nu ne referim la acelea din congelatoarele magazinelor, ci la cele vii. Zeci de porumbei aproape au pus stãpânire pe spaþiu ºi nu se mai dau plecaþi.

porumbeii lasã mizerie ºi cad pene pe produsele lor”, a mai spus Sorin Creþu. Aºa se face cã angajaþii administraþiei pieþei centrale au pus mai multe capcane pentru a prinde zburãtoarele. Însã, nici aceastã sarcinã nu este una uºoarã, pentru cã unii vânzãtori, mai miloºi din fire, dau porumbeilor de

Luiza ANDRONACHE “Nu ºtim pe unde au intrat ºi cum au intrat. De câteva zile ducem un rãzboi cu ei, încercãm sã-i prindem ºi sã-i scoatem în afara pieþei, pentru cã de foarte mult timp, în pod sunt mulþi porumbei”, a declarat Sorin Creþu, administrator Piaþa Centralã Petroºani. Porumbeii, care, dupã spusele reprezentanþilor pieþei, au intrat acolo....pe uºã, trebuie sã disparã, însã

Terenurile parcelate din Pasul Vâlcan trebuiau sã fie deja scoase la licitaþie pânã la sfârºitul anului 2012, însã, iatã-ne la începutul lui 2013, iar acest lucru nu s-a întâmplat. ªi, dupã cum spun reprezentanþii administraþiei locale, licitaþia nici nu va avea loc prea curând. „Am fãcut trasãrile înainte de venirea zãpezi, am þãruºat mare parte din parcele, dar ne-

Au trecut 14 ani de la ultima mineriadã

Î

n urmã cu 14 ani, la început de ianuarie, în Valea Jiului izbucnea o nouã grevã generalã, continuatã prin plecarea minerilor, pe jos spre Capitalã. Greva din ianuarie 1999 s-a încheiat însã la Costeºti, odatã cu semnarea celebrei “Pãci de la Cozia”. Mircea NISTOR

a-i face sã plece nu se dovedeºte a fi un lucru tocmai uºor. “ Anumiþi comercianþi se plâng de faptul cã

mâncare, dupã care îi elibereazã la loc.

Dupã ce ºi-au petrecut în liniºte sãrbãtorile ºi mini-vacanþa de iarnã, la îndemnul lui Miron Cozma, în ianuarie, minerii au intrat în grevã generalã. Totul a pornit de la decizia Guvernului de a închide minele Dâlja, Bãrbãteni ºi Câmpu lui Neag.

Drumul spre minã sau Dunãrea îngheþatã?

C

ã în Valea Jiului mai sunt încã zone cu probleme, în care se circulã greu din cauza gheþii ºi chiar a zãpezii, ºtim deja. Însã, în Municipiul Lupeni, cel puþin, pe un drum care este zilnic circulat de sute de oameni, situaþia este de-a dreptul sfidãtoare. Strada care duce la Mina Lupeni aratã groaznic ºi se vede treaba cã pe aici, utilajele de deszãpezire nu au intrat de multe ori. Luiza ANDRONACHE Drumul cu pricina este zilnic parcurs de zeci de ºoferi ºi sute de oameni, localnici sau minerii care vin la muncã. Gheaþa care este vãluritã, la propriu, ar face aproape orice maºinã sã se blocheze într-o clipã de neatenþie. Dar, ce spun reprezentanþii municipalitãþii vizavi de aceastã situaþie?! “ Noi am avut în ultima perioadã lucrãri de

deszãpezire foarte intense întrucât Municipiul Lupeni are o întindere foarte mare ºi mai are ºi zona staþiunii Straja. Acolo, este adevãrat, este un strat de zãpadã care a îngheþat, iar acum numai cu materiale antiderapante se poate lucra. Nu putem sã bãgãm plugurile, pentru cã stratul de zãpadã a

îngheþat ºi distrugem asfaltul ”, a declarat Gabriel Lungu, city

manager Municipiul Lupeni. Drumul este acum precum “ valurile Dunãrii îngheþate” tocmai pentru cã utilajele nu au curãþat zãpada la timp, atunci când a nins. Acum, într-adevãr, este greu sã se mai acþioneze, iar sarea ºi nisipul nu ajutã prea mult. Cât priveºte asfaltul care s-ar strica, ne întrebãm, care asfalt?!

Greviºtii, aflaþi la ultima grevã de “importanþã naþionalã” au întocmit o listã de revendicãri printre care se aflau : menþinerea în activitate a celor trei mine, plata la zi a salariilor ºi nu în ultimul rând, acordarea a douã de hectare de pãmânt ºi 10.000 de dolari, fiecãrui miner care va mai fi disponibi-

a prins zãpada ºi toatã treaba s-a blocat. Pe zãpadã de 1 metru nu se pot face aceste lucruri. În atare condiþii, am luat decizia ca în cursul luni ianuarie sã intrãm în Consiliul Local cu aprobarea documentaþiei pentru concesiune, urmând ca licitaþia sã se facã undeva în luna martie. Ulterior, dupã încheierea

lizat. Dupã mai multe runde de negocieri purtate la Petroºani între liderii greviºtilor ºi reprezentanþii Guvernului, cu toatele eºuate, Miron Cozma a luat decizia de a pleca cu toþi minerii spre Bucureºti. Astfel, în dimineaþa zilei de 18 ianuarie, circa 10.000 de ortaci au plecat vrând-nevrând, pe jos, cãtre Capitalã. Marea victorie “minereascã” a fost înregistratã 3 zile mai târziu la Costeºti, unde aproximativ 3.000 de jandarmi au fost luaþi prizonieri de cãtre cei aproape 25.000 de mineri ºi “alte categorii sociale”, strânºi pe drum de ortacii plecaþi din Valea Jiului. Dupã

contractelor de concesiune, primãria sã intervinã în Pasul Vulcan sã facã drumurile de acces ºi sã predea fiecare parcelã potenþialilor câºtigãtori ai licitaþiei ”, a declarat Alin Fara, director tehnic Primãria Municipiului Vulcan. La acest moment nu existã niciun preþ estimativ, nici mãcar speculativ pentru aceste terenuri, dar modalitatea de calcul va fi aceea prin care se poate face recuperarea valorii de piaþa la preþul actual de referinþã în termen de 25 de ani. Concesiunea se va realiza pe o perioadã de 49 de ani ºi fiecare proprietar are obligaþia de a-ºi pune la punct documentele ºi avizele pentru parcela licitatã în termen de 1 an de zile.

înfrângerea suferitã de cãtre forþele de ordine la Costeºti, Gavril Dejeu, ministrul de interne ºi-a pierdut fotoliul, locul sãu fiind ocupat de Dudu Ionescu, care l-a destituit imediat pe generalul Gheorghe Lupu, coordonatorul trupelor de la Bumbeºti-Jiu ºi Costeºti. Ultimul pas al mineriadei demaratã în data de 4 ianuarie l-a reprezentat semnarea “Pãcii de la

Cozia”, care astãzi se ºtie bine cât ºi cum a fost respectatã de cãtre guvernanþii din acea perioadã. Minele au fost închise, liderii minerilor (chiar ºi cei de conjuncturã) au fost arestaþi, disponibilizãrile continuã ºi astãzi, iar cele 10.000 de dolari ºi 2 hectare de pãmânt au rãmas la stadiul de simplã promisiune.

Moartã în casã dupã sãrbãtori femeie din Petroºani a fost gãsitã fãrã O suflare de cãtre soþul ei, în casã, la sfârºitul sãptãmânii trecute. Omul a fost nevoit sã intre pe geam cu pompierii ºi bãnuieºte cã soþia sa a murit la începutul anului. Diana MITRACHE Rudele ºi prietenii au tot sunat la telefon ºi, soþul femeii povesteºte cã a încercat în zadar sã dea de ea, iar vineri dimineaþã a venit de la þarã ºi a chemat pompierii sã-l ajute sã intre în locuinþa care era încuiatã pe dinãuntru. „Eu am fost la þarã cã stau cu mama mea care e bolnavã. Ea a venit la Petroºani de sãrbãtori. Mi-a dat o datã telefon pe 3 sau 4 ianuarie ºi am vorbit cu ea. Era un pic rãcitã ºi apoi am gãsit-o în baie moartã.

Nu ºtiu ce s-a întâmplat”, spune cu lacrimi în ochi, Ioan Anton, soþul victimei. Pompierii au fost cei care au intrat pe geam ºi au constatat cã femeia zãcea fãrã suflare în baie. „Am fost solicitaþi în aceastã dimineaþã pe strada Saturn de la un bãrbat care ne-a solicitat sã intervenim pentru deblocarea unei uºi la o garsonierã, deoarece soþia lui nu rãspundea. Ne-am deplasat la faþa locului cu un echipaj de descarcerare ºi un echipaj SMURD ºi am deblocat uºa ºi am constatat

cã persoana era decedatã, cãzutã în baie”, spune Adrian Avram, cdt. Detaºamentul de Pompieri Petroºani. Nici vecinii, nici prietenii nu au au mai vãzut-o pe femeie de aproape douã sãptãmâni, iar aceºtia povestesc cã nu era bolnavã. „Am vãzut-o înainte de Crãciun. Am povestit cu ea aicipe scara blocului ºi era bine. Nu ºtiu ce s-a întâmplat. Nu cred sã fi fost bolnavã. Era o fire veselã, glumea, nu dãdea impresia cã e un om bolnav”, spune o vecinã. „O cunoºteam. Ne

vizitam. Nu ºtiu ce s-a întâmplat. Am sunat-o ºi nu a rãspuns. ªtiu cã ºi-a fãcut sãrbãtorile la Petrila. Dupã 2 ianuarie nu cred cã a mai rãspuns la telefon.Nu a mai venit. Soþul ei a sunat la 112, dupã ce a sunat la uºã ºi nu rãspundea. I-am dat mereu telefon ºi zicea cã nu poate fi contactatã”, mai spune o prietenã a victimei. Serviciul de medicinã legalã, împreunã cu criminaliºtii de la Petroºani au deschis o anchetã, iar medicii legiºti urmeazãsã stabileascã din ce cauzã a murit femeia.