Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 412

Cronica Vãii Jiului Vineri, 19 Iulie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cãrbunele de la minele neviabile blocheazã minerii în subteran

Arde Valea Jiului!

Gunoaiele de pe Jiu, „decontate” la primãrii

>>> PAGINA PAGINA A 4-A

Speranþa moare ultima la Uricani

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Un mini-oraº rãmas de izbeliºte

upã ce a intrat în faliment, Aninoasa s-a transformat într-un mini-oraº în care nu se mai întâmplã nimic.

>>> PAGINA PAGINA A 10-A

Coconea aºteptat acasã ca un campion

ute de mineri de la cele trei mine neviabile din Valea Jiului – Petrila, Paroºeni ºi Uricani s-au blocat în subteran, cerând un contract ferm pentru cãrbunele extras de ei. Huila este însilozatã, iar Complexul Energetic Hunedoara nu a emis nicio comandã pentru acest cãrbune. >>> PAGINA A 3-A

ua ieºit învingãtor, a pierdut o bãtãlie, dar nu întreg rãzboiul, iar Toma Coconea va fi aºteptat acasã de prieteni ca un adevãrat campion.

>>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Iulie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 7 Deva Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Minta – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –

Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Iulie 2013

Cãrbunele de la minele neviabile blocheazã minerii în subteran

Arde Valea Jiului!

ute de mineri de la cele trei mine neviabile din Valea Jiului – Petrila, Paroºeni ºi Uricani - s-au blocat în subteran, cerând un contract ferm pentru cãrbunele extras de ei. Huila este însilozatã, iar Complexul Energetic Hunedoara nu a emis nicio comandã pentru acest cãrbune. Protestul a pornit de la Mina Paroºeni, unde schimbul I a anunþat încã de joi dimineaþa, înainte de intrarea în ºut, cã se blocheazã în subteran. Nemulþumirea lor este legatã de faptul cã, din nou, Complexul Energetic Hunedoara refuzã preluarea huilei extrase de minele neviabile. Mina Paroºeni are cea mai redusã capacitate de însilozare, care a fost atinsã dupã doar 3 zile de activitate. În sala de pontaj, cei aproximativ 200 de mineri de la schimbul I ºi-au anunþat liderii cã nu vor ieºi din subteran, decât dacã vor primi asigurãri certe cã huila produsã la mina Paroºeni va fi preluatã ritmic de Complexul Energetic Hunedoara. Practic, oamenii renunþã la protest doar dacã se va semna un contract ferm între Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului ºi Complexul Energetic Hunedoara. „M-am dus la schimbul I aºa cum am promis încã de alaltãieri, cã de câteva zile sunt tensiuni. Am reuºit sã-i liniºtesc atunci, dupã ce le-am spus cã miercuri aceastã problemã se va discuta în cadrul Consiliului de Administraþie, numai cã discuþiile nu au dus la nici un rezultat, iar problema a fost aruncatã pe umerii domnului Andronache (n.r.

directorul CEH)”, a declarat preºedintele Sindicatului Huila, Laszlo Domokos. Mina Paroºeni are capacitate de însilozare

micã ºi producþie mare, datoritã abatajului mecanizat, aºa cã de miercuri minerii nu mai extrag cãrbune. Se lucreazã acum doar la asigurarea fronturilor de lucru, necesare pentru siguranþa exploatãrii. Probleme sunt ºi la Uricani, unde cãrbunele este depozitat direct în curte. Sunt circa 3000 de tone de huilã care aºteaptã sã fie livrate, dar existã în orice moment riscul autoaprinderii cãrbunelui.

-a extins protestul

A fost nevoie doar de o scânteie, iar protestul s-a extins. Oricum, nemulþumirile mocneau de luni de zile, pentru cã nu este prima datã când huila de la cele trei mine este refuzatã, ori preþul plãtit este foarte mic. Sãptãmâna trecutã,

înaintea protestului anunþat de minerii de la SNIMVJ, CEH a semnat o comandã de 10.000 de tone, dar problema de fond nu s-a rezolvat. Comanda era strict pentru acea sãptãmânã ºi, aºa cum preconizau liderii minerilor, situaþia nu s-a rezolvat. Acum, lucrurile sunt din nou puse sub semnul întrebãrii, în lipsa unui contract ferm sau mãcar a unei comenzi pentru

cãrbunele extras de la minele neviabile. La prânz, situaþia se acutizase. Aºa cum au anunþat încã de dimineaþã, cei 202 mineri de la Paroºeni au rãmas blocaþi în subteran. Nici minerii de la Uricani, de la schimbul I nu au ieºit la suprafaþã la terminarea schimbului, iar protestul a luat amploare. În schimbul I la Uricani sunt 154 de ortaci, dar ºi schimbul II – adicã 60 de oameni - au anunþat la intrarea în ºut cã se autoblocheazã. De asemena, la Paroºeni cei 86 de mineri care au

intrat în schimbul II au ameninþat cã nu vor ieºi în lipsa unui contract ferm încheiat cu CEH ºi la fel ºi cei de la Mina Petrila. „Situaþia este tensionatã. Oamenii sunt jos, blocaþi. Colivia este jos, dar nu a venit nimeni la suprafaþã”, declara joi, la orele amiezii, Laszlo Domokos.

u dus hranã minerilor din subteran

Liderii minerilor au decis sã le ducã oamenilor apã ºi hranã, dupã ce aceºtia au anunþat cã vor protesta pânã la rezolvarea problemei. Reprezentanþii CEH au gãsit o soluþie, ce-i drept parþialã: sã preia în custodie toatã cantitatea de cãrbune pe care SNIMVJ o are pe stoc. În plus, CEH ar dori sã încheie un contract cadru ºi apoi, prin acte adiþionale, sã se stabileascã atât cantitatea, cât ºi preþul de vânzare a huilei de la cele trei exploatãri miniere, în funcþie de necesitãþile complexului. Dar, CEH nu este dispus sã plãteascã decât 43 de lei/ Gcal, cel puþin pânã la finele acestei luni, iar SNIMVJ cere 65 de lei/Gcal, potrivit programului avizat de Comisia Europeanã. De precizat cã ºi silozurile CEH sunt pline, iar cantitatea de energie vândutã de Complex în aceastã

perioadã este micã. La sfârºitul anului 2012, fonsta conducere a Termocentralei Mintia a contractat 455.000 de tone de cãrbune din import care a trebuit preluatã în totalitate, asta deºi un audit comandat de directorul CEH, Daniel Andronache, a arãtat faptul cã importurile nu erau oportune. Directorul general al SNIMVJ, Petre

Drãgoescu, le-a explicat minerilor protestatari care este soluþia gãsitã de reprezentanþii CEH pentru deblocarea situaþiei, respectiv preluarea cãrbunelui în custodie. Dar, în lipsa unui contract ferm încheiat între pãrþi, minerii au refuzat sã iasã la suprafaþã, iar la închiderea ediþiei protestul continuã. Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Iulie 2013

Gunoaiele de pe Jiu, „decontate” la primãrii am aplicat ºi sancþiuni aproape la toate localitãþile, chiar dacã unele au fost sub formã de amendã, iar altele sub formã de avertisment”, a declarat prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu. Deºeurile sunt aruncate de agenþi eco-

onele de deºeuri care polueazã apele Jiului sunt plãtite din bugetele locale. Primãriile din Valea Jiului au fost sancþionate pentru gunoaiele aruncate direct în albiile râurilor ºi asta pentru cã nu au luat mãsuri pentru evitarea acestor fenomene. Carmen COSMAN Gorjenii s-au sãturat de tonele de deºeuri care ajung, odatã cu apele Jiului din judeþul Hunedoara la ei ºi au reclamat nu o datã faptul cã apele râului sunt pline de PET-uri sau chiar de haine second-hand. Sunt munþi de gunoaie aruncate pe maluri, spãlate de ploai ºi purtate apoi în râul Jiu ºi care au ajuns pânã la douã microhidrocen-

trale din judeþul Gorj. Autoritãþile judeþene din Hunedoara au decis sã ia taurul de coarne ºi au efectuat mai multe controale atât la unitãþile administrativ-teritoriale din Valea Jiului, cât ºi la societãþile comerciale din aceeaºi zonã. Iar deºeurile au fost

„decontate” primãriilor vinovate de nerealizarea lucrãrilor de curãþare ºi igienizare a malurilor ºi cursurilor de apã.

PROGRAM TV - Vineri, 19 Iulie 2013 17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Bisericile din Petrila, în reparaþii

isericile din Petrila trec în aceastã perioadã prin lucrãri de reparaþii. Acestea se executã atât cu bani de la enoriaºi, dar ºi cu fonduri alocate de administraþia localã. Luiza ANDRONACHE

„Acþiunea a vizat tot ce înseamnã poluare. PET-urile ne-au afectat cel mai mult, dar, bineînþeles, ºi hainele vechi sau alte deºeuri. Am descoperit foarte multe deficienþe ale unitãþilor administrativ – teritoriale din Valea Jiului ºi, bineînþeles,

16:00 La zi cu Adina Risipitu

nomici sau persoane fizice, dar primãriile au fost sancþionate pentru cã nu au igienizat cursurile râurilor. Unitãþile administrativ teritoriale sunt cele care trebuie sã ia mãsuri pentru curãþarea albiilor sau împotriva celor care polueazã apele.

Primãria de la Petrila a alocat bani pentru bisericile din oraº. În prezent, muncitorii lucreazã la reabilitarea a trei lãcaºuri de cult, dar ºi la construcþia unuia nou. „Avem aproximativ 1 miliard de lei vechi alocat pentru repararea a trei biserici din oraº ºi, de asemenea, bani pentru construirea unei biserici ortodoxe în cartierul 8 Martie. Se lucreazã la toate aceste investiþii. La douã dintre ele se lucreazã cu societatea Edil Urban, respectiv la biserica din Brãtianu ºi la cea din Taia. La cealaltã bisericã din cartierul Brãtianu

se lucreazã cu o echipã de la Haþeg”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. Biserica ce se construieºte în cartierul 8 Martie a fost ridicatã pânã acum ºi cu sprijinul comunitãþii. Oamenii din parohia respectivã au fãcut donaþii, iar administraþia localã, de asemenea, a alocat bani în douã tranºe. “Noi am alocat anul

trecut 500 de milioane lei vechi ºi anul acesta 200. Au fost ºi donaþii multe, întradevãr, iar biserica este ridicatã pânã la acoperiº. Acum mi-as dori sã gãsim o soluþie ca din bugetul local sã mai alocãm niºte fonduri pentru acest lãcaº de cult”, a mai precizat Ilie Pãducel.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Iulie 2013

Termoficarea din Valea Jiului, scoasã la licitaþie

istemul de termoficare din Valea Jiului va fi scos la licitaþie la începutul lunii august, dupã ce Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã va fi constituitã legal. Reþelele de termoficare vor fi preluate, în realitate, de Complexul Energetic Hunedoara, care va avea o sucursala înfiinþatã în acest sens, dar trebuie parcursã procedura legalã a licitaþiei. Carmen COSMAN

La Petroºani s-a derulat cea de a patra întâlnire dintre edilii localitãþilor care pot

roiectul de modernizare ºi dotare cu aparaturã de specialitate a ambulatoriului de la Uricani bate pasul pe loc de ani de zile, pentru cã licitaþiile sunt contestate periodic. Edilul localitãþii spune însã cã speranþa moare ultima. Luiza ANDRONACHE Contestaþiile sunt la ordinea zilei în România ºi orice firmã, chiar ºi cu câþiva angajaþi, care nu întruneºte criteriile de selecþie în

furniza cãldurã în sistem centralizat ºi prefectul judeþului Hunedoara, în vederea constituirii ADI Termoficare. „Am discutat constituirea

Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã pentru cele patru localitãþi din Valea Jiului care furnizeazã agentul termic în sistem centralizat – Petroºani, Vulcan, Lupeni ºi o parte din Aninoasa, pe unde trece magistrala ºi unde existã branºamentele. Este a patra întâlnire pe care am avut-o, iar sãptãmâna viitoare trebuie sã iasã actele de la Judecãtorie. Sperãm ca, la începutul lunii

august sã se organizeze licitaþia pentru concesionarea sistemului de termoficare”, a declarat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Practic ADI Termoficare va prelua reþelele de la fiecare primãrie în parte, iar mai apoi le va concesiona prin licitaþie cãtre un operator. Acest serviciu va fi derulat, în realitate, de cãtre Complexul Energetic Hunedoara, iar societatea va fi constituitã ca un punct de lucru al CEH, asta chiar dacã, teoretic, oricine poate participa

la licitaþie dacã îndeplineºte anumite condiþii stricte. La începutul lunii septembrie a anului trecut s-a decis constituirea unui operator unic de termoficare pentru Valea Jiului. În acest fel s-ar elimina problemele generate de situaþia financiarã extrem de dificilã a vechilor societãþi,

Speranþa moare ultima la Uricani

cazul unei licitaþii pentru un proiect de construcþie, poate contesta rezultatul. Aºa se întâmplã de mai bine de aproape doi ani la Uricani, unde lucrãrile de reparaþie, modernizare ºi dotare a ambulatoriului de specialitate nu mai încep, deºi pânã acum trebuiau sã fie deja gata. „Eu chiar sper. Sunt un om care mã lupt pânã la capãt. Legea este aºa, nu avem ce face. Ar trebui ca cine contestã

ºi nu are dreptate, sã plãteascã mãcar 10% din valoarea lucrãrii. Aºa cred cã nu vor mai fi contestatari de serviciu, abonaþi la a contesta”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. În România, orice lucrare este contestatã, indiferent de valoare sau importanþa pentru comunitate. Totuºi, la nivel central s-ar putea adopta o hotãrâre care sã interzicã astfel de contestaþii nejustificate. „E normal uneori sã conteºti, dar când nu ai dreptate trebuie sã ºi plãteºti. Uitaþi cã de doi ani de zile ne chinuim sã licitãm aceastã lucrare

care nu dureazã mai mult de ºase luni, dar licitaþiile dureazã ca timp de patru ori mai mult decât proiectul în sine. Legea este permisivã, pentru cã vin oameni care au 100 de milioane de lei vechi ºi contestã lucrãri de miliarde fãrã nicio reþinere”, a mai precizat Buhãescu. Valoarea acestui proiect este de circa 2,4 milioane de lei, însã banii s-ar putea pierde dacã investiþia nu va demara curând.

unele dintre ele falimentare, din cauza cãrora în iernile trecute populaþia a tremurat de frig în case. Noul operator ar urma sã fie, de fapt, o sucursalã a Complexului Energetic Hunedoara, cu sediul la Paroºeni, iar decizia de înfiinþare a acesteia a fost luatã în urma unei întâlniri de lucru care a avut loc în Valea Jiului.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vieneri, 19 Iulie 2013

Autoturismele lui Simota, vândute la licitaþie

Unde-i lege, nu-i tocmealã!? Vax...

egea privind asigurarea OBLIGATORIE a locuinþelor împotriva dezastrelor naturale a intrat în vigoare în urmã cu vreo 3 ani dar, de atunci, mai nimic nu s-a întâmplat. Mai exact, sancþiunile contravenþionale prevãzute în respectiva lege nu au fost ºi, se pare, nu vor fi aplicate niciodatã. Mircea NISTOR În acest timp, numãrul celor care s-au conformat ºi ºi-au asigurat locuinþele împotriva cutremurelor, inundaþiilor sau alunecãrilor de teren este unul destul de mic. ”Mã aºteptam ca toþi proprietarii de locuinþe sã-ºi asigure casele împotriva dezastrelor naturale. Acest lucru, însã, nu s-a întâmplat. La momentul intrãrii în vigoare a legii am avut un numãr ceva mai mare de persoane care au venit sã-ºi asigure locuinþele, dar, numãrul acestora a scãzut în ultimii ani. Dacã oamenii au vãzut cã nu primesc nicio sancþiune, au renunþat sã mai facã actele necesare asigurãrii locuinþelor împotriva cutremurelor, inundaþiilor sau alunecãrilor de teren”, a precizat Filip – Ene Emanuel, unul dintre brokerii de asigurãri din Petroºani. În acest timp, cei

imota va rãmâne fãrã 11 autovehicule. INSOLVENT CONSULT SPRL, lichidator judiciar al SC ATOMIS INTERNATIONAL PROD SRL organizeazã licitaþie publicã sãptãmâna viitoare pentru vânzarea unor mijloace de transport. Este vorba de 11 auovehicule a cãror valoare totalã se ridicã la suma de 154.756 de lei. Acesta este preþul de pornire a autovehiculelor. Monika BACIU

care nu ºi-au asigurat locuinþele râd de cei care s-au conformat legii. Nu de alta, dar, nimeni nu i-a luat la întrebãri pentru cã, la 3 ani de la intrarea în vigoare a legii, nu ºi-au asigurat locuinþele. „Neasiguraþii fac miºto de cei care sau asigurat, în sensul cã le râd acestora în faþã. Din acest motiv, mulþi dintre cei care au încheiat o poliþã de asigurare a locuinþei nu au mai venit în acest an sã-ºi achite cei câþiva lei pe anul în curs, percepuþi pentru asigurarea locuinþei. Chiar nu ºtiu ce sã mai spun... Avem o lege în vigoare dar aceasta nu se aplicã ºi nu

din vina noastrã”, a mai spus acesta. Recent, parlamentarii României au solicitat aplicarea unei modificãri în privinþa Legii 260 / 2008. Principala modificare este ca poliþa de asigurare obligatorie a locuinþelor sã se încheie, în continuare, între PAID (Pool-ul de asigurare împotriva dezastrelor naturale) ºi proprietarii de locuinþe dar, prin mijlocirea asiguratorilor autorizaþi care pot subscrie riscurile de catastrofã, nu doar prin firmele de asigurãri acþionare ale PAID. În parantezã fie spus, proprietarii de locuinþe care nu au respectat prevederile legale ºi nu ºi-au încheiat o asigurare obligatorie a locuinþei riscã sã scoatã din buzunar între 100 ºi 500 de lei. Deocamdatã, însã, în Valea Jiului nimeni nu a primit o astfel de amendã...

Preþul de pornire a licitaþiei nu include TVA care va fi aplicat la facturare. Garanþia de participare la licitaþie este de 10% din preþul de pornire. Alin Simota a fost cunoscut multã vreme drept noul baron de Valea Jiului, prin prisma firmelor pe care le-a patronat si prin care a reusit de-a lungul timpului sã dezvolte afaceri

profitabile pentru propriul buzunar dupã ce sa asociat cu oameni

influenti din diverse sfere de activitate si a câstigat contracte grase cu companiile din sectorul energetic sau cu statul, în general. De la mãrire la decãdere nu a fost însã decât un pas, iar firmele sale au intrat, rând pe rând, în insolventã, pentru ca bomboana de pe coliva afacerilor sale sã fie retinerea lui de cãtre DIICOT.

Repartizarea, aproape de final

intre cei peste 3.000 de absolvenþi de clasa a VIII-a din judeþ, doar 3 au rãmas pe dinafarã. Asta, deoarece nu au completat destule opþiuni pe fiºele de înscriere la liceu. Mircea NISTOR Dintre cei 3.175 de elevi hunedoreni, 3.172 au intrat într-un liceu. Cele mai multe cereri au fost depuse pentru Colegiul Naþional „Decebal” din Deva ºi Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” din Petroºani.

În timp ce la liceul din capitala judeþului ultima notã de intrare a fost 9,75, la cel din Petroºani cea mai micã notã de admitere a fost 9,63. În altã ordine de idei, în acest an, la liceele hunedorene au mai rãmas disponibile aproape 800 de locuri, cele mai numeroase la liceele tehnologice. Reparterizarea elevilor rãmaºi „pe dinafarã” va avea loc în data de 25 iulie.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Iulie 2013

Dispariþia minerilor, bucuria guvernanþilor!

umãrul pensionarilor minieri din Valea Jiului scade pe zi ce trece. În fiecare an, numãrul celor care au lucrat în cadrul unitãþilor miniere aparþinãtoare actualei Societãþi Naþionale a Huilei (fostã RAH sau CNH - de-a lungul anilor post-revoluþionari) se micºoreazã cu câteva procente bune. Numai anul trecut, peste 600 de foºti mineri au trecut în nefiinþã, numãrul celor decedaþi doar în primele 6 luni ale acestui an fiind de peste 300. Mircea NISTOR

au lucrat în subteran va atrage ºi o scãdere a sumelor alocate de la bugetul naþional pentru gratuitãþilor foºtilor mineri. Respectiv, cele la energia

În acest timp, dispariþia fizicã a celor care ºi-au pierdut tinereþea ºi anii maturitãþii extrãgând huilã, ar trebui sã-i bucure pe actualii ºi viitorii guvernanþi ai þãrii. Nu de alta dar, continua reducere a numãrului celor care

Alt condamnat, de data asta este al PDL - Mircia Muntean

nalta Curte de Casaþie ºi Justiþie l-a condamnat pe fostul primar al Devei, Mircia Muntean, la patru ani de închisoare cu suspendare pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu. Decizia nu este definitivã ºi poate fi atacatã cu recurs. Ileana FIRÞULESCU

Potrivit Agerpres, fostul primar al reºedinþei de judeþ, Deva, în perioada 1996-2012, Mircia Muntean, acum deputat PDL a fost condamnat de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie la patru ani de închisoare cu suspendare pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu, într-un dosar din 2004, în care a fost acuzat cã a încheiat tranzacþii ilegale de terenuri cu un traficant de maºini de lux. În acelaºi dosar, au mai fost condamnaþi Iosif Claudiu Man - un an ºi ºase luni de închisoare cu sus-

pendare, Ovidiu Horaþiu Boldor - 2 ani închisoare cu executare ºi Cornel

Moraru - 2 ani închisoare, în cazul acestuia pedeapsa fiind contopitã cu o altã condamnare de trei ani primitã în alt dosar. Instanþa supremã i-a obligat totodatã pe Mircia Muntean ºi Iosif Claudiu Man (în

calitate de moºtenitor al inculpatului Iosif Man - decedat) la plata sumei de 333.743 USD sau echivalentul în lei, la care se adaugã dobânda de referinþã a BNR, calculatã de la data de 25 martie 1999 pânã la data plãþii integrale. Decizia nu este definitivã ºi poate fi atacatã cu recurs,

aratã cotidianul.ro. În ianuarie 2004, primarul de atunci al municipiului Deva,

electricã sau la bonurile de cãrbune, de exemplu. „Este tragic dar adevãrat! Timpul nu ne mai aºteaptã pe noi, foºtii mineri, care suntem tot mai puþini pe zi ce trece. În 10 – 15 ani, în Valea Jiului, vor mai trãi foarte puþini dintre cei care au reuºit sã iasã la pensie din industria minierã. În prezent mai suntem cam 20.000 dar numãrul nostru se reduce drastic în fiecare an. Mircia Muntean, a fost trimis în judecatã de Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sub acuzaþia de abuz în serviciu în dauna intereselor publice. Mircia Muntean era acuzat cã a efectuat o tranzacþie ilicitã cu un teren aflat la marginea municipiului Deva, despre care procurorii susþineau cã se afla în proprietatea publicã a statului ºi nu putea face obiectul unei dispoziþii a primarului. Beneficiar a fost Iosif Man, care între timp a decedat, un controversat om de afaceri din Deva, anchetat de procurori pentru trafic cu maºini de lux furate din strãinãtate. Parchetul a arãtat cã, prin înstrãinarea terenului, Mircia Muntean a comis un abuz în serviciu în dauna intereselor publice, iar statul a fost prejudiciat cu 360.000 de dolari.

Vârsta ºi bolile acumulate de-a lungul anilor petrecuþi în subteran îºi spun cuvântul. Pentru cã angajãri în minerit nu prea se mai

lor rândul sã disparã. Prin urmare, ar trebui sã ne ajute, acum când încã mai trãim ºi unii ºi alþii”, a spus Ion Hortopan, preºedin-

fac, odatã ºi odatã, vor dispãrea ºi pensionarii minieri spre bucuria guvernanþilor care nu vor mai avea bãtãi de cap cu rezolvarea problemelor acestora. Cei care sunt în fruntea þãrii sau vor ajunge, pe viitor, la guvernare ar trebui, însã, sã þinã cont de faptul cã nici ei nu sunt veºnici. Roata vieþii se învârteºte ºi, cândva, le va veni ºi

tele Ligii Sindicatului Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. În parantezã fie spus, de la aproape 50.000 (în ianuarie 1990) numãrul angajaþilor actualei Societãþi Naþionale a Huilei a scãzut (în iulie 2013) la doar aproximativ 6.000. Iar anii viitori vor aduce noi reduceri de personal ºi, implicit, închideri de mine...

8 Sport

Sport 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Iulie 2013

Record pentru un club sportiv trei cupe ale României, la Comexim R Lupeni

Cum sã arzi mai multe calorii în timp ce faci sport

ei care nu au prea mult timp la dispoziþie pentu a face sport trebuie sã ºtie cã pot arde mai multe calorii în timpul unor scurte activitãþi fizice. Specialiºtii în domeniu ne dezvãluie câteva secrete care ne ajutã sã înþelegem mai bine importanþa exerciþiilor fizice, chiar unele de scurtã duratã, pentru arderea unui numãr cât mai mare de calorii, scrie Fox News.

”E

chipa de aur” a fotbal-tenisului românesc, sportivii de la Clubul Sportiv Comexim R Lupeni, antrenaþi de Dima Drumcea, s-au întors de la concursul naþional Cupa României, care a avut loc la Mamaia, cu toate cele trei cupe puse în joc pe secþiuni – senioare, juniori ºi mixt. Miercuri, sportivii Clubului Comexim R Lupeni, secþia fotbal tenis, s-au întors de la Mamaia unde s-a disputat Cupa României pe trei secþiuni. Sportivii antrenaþi de Dima Drumcea au participat la toate cele trei secþiuni spulberând ºansele celorlalþi competitori. ”Am câºtigat cupa la senioare, la juniori ºi la mixt, toate cele trei cupe au fost pe echipe ºi este pentru prima oarã când un club câºtigã toate cele trei cupe ale României” – a declarat antrenorul Drumcea. ”La senioare ºi juniori masculin au participat câte patru echipe, practic cele care au reuºit calificarea în aceastã fazã, respectiv la senioare Fotbal-tenis Cluj, Viitorul Alexandria, Cobra-Topaz Bucureºti ºi Comexim R Lupeni, iar la juniori au fost TEngo Salonta, Viitorul Alexandria , Victory Cluj ºi Comexim R Lupeni. Competiþia a durat patru zile deoarece a fost ºi etapa de campionat cu nr. 3 - la juniori ºi nr.4 - la senioare. Trebuie sã menþionez cã ºi în campionatul naþional, echipele noastre de senioare ºi juniori sunt lideri

autoritari! La seniori ºi echipe mixte au fost foarte mulþi participanþi, deoarece la seniori a fost o competiþie deschisã tuturor. S-au înscris în jur de 20 de echipe. Suntem fericiþi cã am câºtigat ºi la echipe mixte în faþa unor jucatori cu experienþã internaþionalã mult mai bogatã decât juniorii noºtri. La senioare, echipa Comexim R a fost formatã din multipla campionã mondialã Anamaria Gherghel, Ana Maria Rizescu,Letiþia Bivolaru, Alecsandra Ganu, Mãdãlina Þarcan ºi Mariana Lica. La juniori, au fost în

teren, de asemenea multiplu campion mondial, Stoenicã Marius, Daniel Popovici, Rãzvan Vornicu, Lica David ºi Bob Bogdan. La echipe mixte au format echipa câºtigãtoare Anamaria Gheghel, Ana Maria Rizescu, Letiþia Bivolaru, Stoenicã Marius, Purice Lucian ºi Gherghel Adrian. Anul trecut, am câºtigat de asemenea la senioare ºi juniori, dar am pierdut finala la mixt, iar pe podium am fost de fiecare datã. Am mai câºtigat în ultimii ºase ani Cupa României la senioare, iar la juniori am mai pierdut

uneori. Important este cã acum este al doilea an consecutiv când câºtigãm ºi la fete, ºi la bãieþi ºi, sigur, în campionatul naþional vrem sã câºtigãm pe echipe, la fete ºi bãieþi, plus cel puþin ºase titluri din cele opt existente, pe probe! În octombrie avem campionatul european din Elveþia ºi sper cã în echipele României sã-ºi gãseascã câte un loc ºi câþiva sportivi de la Comexim R Lupeni, ca Anamaria Gherghel, Ana Maria Rizescu, Letiþia Bivolaru , Stoenicã Marius, Popovici Daniel, Vornicu Rãzvan ºi Lucian Purice. Valoarea lor îi recomandã ca titulari la lotul naþional ºi sperãm ca toþi sã fie sãnãtoºi, sã poatã cuceri cât mai multe medalii de aur la Europene ºi poate reuºim sã aducem, ca anul trecut, când sportivii noºtri au cucerit opt medalii de aur la Campionatul Mondial. Sunt convins cã va fi posibil, dacã vom fi sãnãtoºi!” – a povestit, cu mândria lucrului foarte bine fãcut, Dima Drumcea, atrenorul ”echipei de aur” a fotbal-tenisului românesc de la Lupeni. Ileana FIRÞULESCU

EPIGRAMA BOANTÃ Epigrama-i fãrã sens… Devenind impenetrantã, Atunci când ultimul vers, Rãmâne ciuntit de poantã! Petre Lungoci

Aceste antrenamente fizice sunt special concepute pentru a fi de intensitate mare, dar de scurtã duratã, spune Jennifer Cassetta, expertã în jujitsu. Ea afirmã cã dupã un asemenea antrenament corpul va arde calorii timp de câteva ore.

nceputul trebuie sã fie lent Pentru cã o activitate fizicã de scurtã duratã sã fie eficienta în arderea caloriilor, ea trebuie sã fie suficient de intensã. Cel mai bine este sã începi încet ºi sã fii sigur cã

stãpâneºti miºcãrile respective. Încãlzirea este foarte importantã, în cadrul acestui procedeu fiind importantã ºi reducerea ritmului spre final, atunci când se efectueazã încãlzirea.

dihneºte-te 15 minute

iversificã

Este important sã stai 15 minute ºi sã te motivezi pentru ceea ce va urma, promiþându-þi þie însuþi cã vei trage din greu pentru a obþine ceea ce îþi doreºti. De asemenea, este important sã te gândeºti dinainte cã nu te vei opri pânã nu vei ajunge la ceea ce îþi doreºti de la exerciþiile fizice respective.

Este bine sã alegi exerciþii fizice care sã solicite mai multe grupe de muºchi în acelaºi timp, cum ar fi partea de

sus ºi cea de jos a corpului, în aceste regiuni arzându-se mai multe calorii. De asemenea, atunci când alergi, ar fi bine sã spargi rutinã ºi sã alternezi ritmul ºi cu scurte perioade în care doar mergi. Important este cã în timpul mersului sã pãstrezi acelaºi ritm.

reburile casnice

Sarcinile de rutinã din casa pot fi ºi ele un prilej de a arde calorii. Poþi face curat sau poþi ieºi la o plimbare cu câinele, putând astfel sã îi atragi alãturi de tine ºi pe ceilalþi membri ai familiei. De asemenea, câteva minute de dans prin casã nu stricã niciodatã. Dupã ce rezolvi unele treburi casnice, poþi adãuga cinci minute de dans pentru a þine inima într-un ritm crescut. (sursa: Ziare.com)

8 Sport

Sport 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Iulie 2013

Record pentru un club sportiv trei cupe ale României, la Comexim R Lupeni

Cum sã arzi mai multe calorii în timp ce faci sport

”E

EPIGRAMA BOANTÃ Epigrama-i fãrã sens… Devenind impenetrantã, Atunci când ultimul vers, Rãmâne ciuntit de poantã! Petre Lungoci

stãpâneºti miºcãrile respective. Încãlzirea este foarte importantã, în cadrul acestui procedeu fiind importantã ºi reducerea ritmului spre final, atunci când se efectueazã încãlzirea.

dihneºte-te 15 minute

iversificã

Este bine sã alegi exerciþii fizice care sã solicite mai multe grupe de muºchi în acelaºi timp, cum ar fi partea de

reburile casnice

10 Actualitate

unile de varã sunt cele mai profitabile din punct de vedere financiar pentru cei cãrora le place naturã. Cozile de la agenþiile pentru ocuparea unui loc de muncã sunt înlocuite de cozile pe care foarte multe persoane le fac pe munþi în cãutarea fructelor de pãdure sau a ciupercilor, de pe urma cãrora aceºtia câºtiga sume substanþiale de bani. ”În fiecare an venim în aceeaºi zonã pentru cã aici gãsim cele mai multe fructe, deºi este o zonã greu accesibilã ne place pentru cã nu multã lume se încumeta sã vinã pânã aici ºi de aceea cantitãþile de fructe ºi de ciuperci sunt mai mari

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Iulie 2013

Locuri de muncã în naturã

pentru noi ºi implicit banii” a declarat un bãrbat venit la cules împreunã cu toatã familia. Pe lângã aceste îndeletniciri pe care tot mai mulþi locuitori din Valea Jiului le au în perioada de varã, în mica publicitate mai putem gãsi tot felul de anunþuri atractive pentru un loc de

Un mini-oraº rãmas de izbeliºte D

upã ce a intrat în faliment, Aninoasa s-a transformat într-un mini-oraº în care nu se mai întâmplã nimic. Eventualii investitori nu mai apar iar lucrãrile demarate de-a lungul ultimilor ani au fost stopate. Printre acestea se numãrã ºi cele dedicate transformãrii fostei mine într-un muzeu. Pentru cã nu mai sunt fonduri, lucrãrile au fost stopate, încã de acum doi ani iar ceea ce s-a fãcut pânã în prezent a intrat într-un plin proces de degradare. Mai exact, banii (inclusiv de provenienþã europeanã) s-au cam dus pe Apa Sâmbetei. “Lucrãrile au fost stopate de mai mult timp iar anul trecut, prin octombrie, unitatea de management de la Bucureºti ºi-a încheiat finanþarea. În plus, nici Banca Mondialã, care a alocat

muncã, binenteles pentru persoanele calificate ºi cu experienþã. Astfel la mare cãutare sunt ciobanii care trebuie sã ºtie sã aibã grijã ºi sã mulgã capre, mai sunt cãutaþi ºi oieri cãrora le sunt oferite salarii avantajoase pentru a sta la stane în vârful muntelui

niºte bani pentru acest proiect, nu mai doreºte sã acorde noi fonduri. Pânã în prezent, investiþiile au fost realizate în proporþie de 50% dar se pare cã se vor opri la acest stadiu. Din pãcate, bani nu mai sunt iar din veniturile proprii nu ne putem permite continuarea acestui proiect, aºa cã nu ºtiu ce se va întâmpla cu mina – muzeu”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Tot printr-un proces de continuã degradare trece ºi clãdirea care adãpostea fosta cantinã a minei închise în urmã cu 7 ani. “Noi ne dorim sã facem în spaþiul respectiv un bloc de locuinþe pentru tineri. Deocamdatã, însã, Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe ne-a anunþat cã nu dispune de fondurile necesare pentru realizarea acestui proiect”, a mai spus primarul Aninoasei. În prezent, în Aninoasa, mai locuiesc circa 4.500 de oameni. Þinând cont de problemele financiare prin care trece localitatea, precum ºi de numãrul tot mai mic al contribuabililor la bugetul local, factorii de decizie locali par tot mai hotãrâþi sã solicite transformarea acesteia, din oraº, în comunã. Mir cea NISTOR

toatã vara, dar ºi bãrbaþi puternici care sã ºtie sã coseascã, aceºtia din urmã având o perioadã limitatã de angajare pentru doar douã luni, iulie ºi august. ”Suntem obiºnuiþi cu munca grea de la coasã, acum este mult mai bine cã nu mai trebuie sã stãm toatã ziua afarã ºi sã aºteptãm sã vinã cineva sã ne dea de lucru. Sunt din ce în ce mai multe anunþuri care nouã ne convin foarte mult pentru cã avem ºi din ce alege. Dacã nu ne înþelegem cu unii la bani putem apela la alþii. Este foarte bine aºa ºi cu cât câºtigãm în astea douã

Leul s-a apreciat cu peste un ban

iscursul de acum douã zile al preºedintelui Fed, Ben Bernanke, nu a lãmurit foarte mult investitorii. Cu toate acestea, aversiunea faþã de risc s-a redus, astfel cã leul s-a putut aprecia faþã de euro. Cursul euro a scãzut de la 4,4467 la 4,4339 lei. Piaþa s-a deschis la 4,4340 – 4,4370, cotaþii apropiate de cele de la închiderea precedentã. Volatilitatea ºi volumele de transfer au fost modeste, astfel cã la ora 14:00 tranzacþiile se realizau la 4,4310 – 4,4340 lei. Dolarul american înregistra o apreciere minimã, de la 3,3809 la 3,3814 lei. În schimb, francul elveþian a scãzut de la 3,6036 la 3,5857 lei. Monedele din regiune aveau evoluþii diferite faþã de euro. Cea polonezã îºi conti-

luni de coasã putem sta liniºtiþi alte câteva luni acasã” ne spune un cosaº. Nu putem spune decât cã toate persoanele cu care am vorbit ne-au spus cã nu-ºi doresc un loc de muncã stabil ºi cu carte de muncã pentru cã acelea sunt prost plãtite în comparaþie cu sumele de bani pe care aceºtia le câºtigã în câteva luni de varã în toate aceste activitãþi desfãºurate în naturã, are curat ºi în primul rând acolo unde nu trebuie sã plãteascã toate dãrile lunare, cei mai mulþi dintre aceºtia alegând sã-ºi ia ºi familile cu ei ºi astfel scutesc sume importante de bani. Monika BACIU

nua aprecierea, ea întãrindu-se ieri la 4,239 – 4,252 zloþi, în timp ce cea maghiarã se deprecia uºor, la 292,7 – 295,5 forinþi. Volatilitatea perechii euro/dolar era minimã, tranzacþiile realizânduse pe pieþele internaþionale între 1,3091 ºi 1,3128 dolari. Investitorii aºteptau „partea a doua” a prezenþei ºefului Rezervei Federale americane în faþa comisiei bancare a Senatului SUA. Miercuri, Ben Bernanke a jonglat cu declaraþiile. Pe deoparte a spus cã starea economiei ºi a ºomajului nu este atât de bunã pe cât se aºteaptã, ceea ce necesitã prelungirea programului de relaxare cantitativã. Pe de alta, el a afirmat cã în urmãtoarele luni volumul „banilor noi” injectaþi în economia SUA, care se ridicã, în prezent la 85 miliarde dolar lunar, va fi redus. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe septembrie la 1,31 – 1,3122 dolari iar uncia de aur pe august la 1.278,8 – 1.281,9 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Iulie 2013

Ortacii de la SNIM dau în clocot

e o sãptãmânã, minerii de la unitãþile aflate pe program de închidere nu mai au cui sã vândã huila ºi o stocheazã, iar dacã la Petrila ar mai fi loc în silozuri, la Paroºeni nu au unde sã o mai depoziteze, iar la Uricani, au deversat-o în curtea minei ºi existã oricând pericolul de autoaprindere.

„Am plecat dimineaþã (n.r joi, 18 iulie), la Mintia, dar din datele pe care le am se pare cã miercuri, în cadrul Consiliului de Administraþie al CEH, la Bucureºti, s-ar fi luat decizia ca de la minele neviabile sã nu cumpere cãrbuni. Nu ºtiu ce va întâmpla, iar în ce mã priveºte am avertizat ministerul de resortul despre situaþia existentã”, a declarat Petre Drãgoescu. Scena politicã e acum extrem de bulversatã de problemele din minerit, iar aleºii noºtri, care au

Dacã minerit nu mai este, atunci nimic nu mai este…

acã tirul cu arcul mai rezistã (încã) în Aninoasa, fotbalul se pregãteºte sã disparã, la fel ca ºi activitatea din industria minierã. averizat ºi ei Guvernul despre situaþia din Valea Jiului, spun cã se aºteptau la acest conflict. „Mã aºteptam sã se ajungã la o situaþie de acest gen. Am fãcut numeroase demersuri, interpelãri, întrebãri, discuþii cu miniºtrii, moþiunea pe minerit prezentatã în Parlament. Dacã nu se va lua o decizie, iar decizia se aflã în mâinile miniºtrilor USL, se va ajunge la situaþii nedorite de acest gen, blocãri în subteran, oameni în stradã ºi cine mai ºtie. Soluþii se gãsesc, dar trebuiesc adoptate de miniºtrii USL. Chiar eu am prezentat în Parlament ºi am transmis miniºtrilor soluþiile specialiºtilor din minerit. În

acest moment cer miniºtrilor care au în subordine Valea Jiului sã ia o decizie pentru a nu se ajunge la falimentarea zonei”, a declarat Monica Iacob Ridzi, deputat PP-DD de Valea Jiului. Colegul de Parlament, Cristian Resmeriþã, care este din zona USL, a declarat, la rândul sãu, cã este imperios necesarã o strategie ºi deciziile trebuie luate cât mai repede. „Noi trebuie sã ne bucurãm cã avem Complexul Energetic Hunedoara cu cele douã termocentrale, Mintia ºi Paroºeni ºi cu unitãþile miniere viabile din Valea Jiului, Livezeni, Lonea, Vulcan, Lupeni. Eu înþeleg ca CEH sã fie viabil, iar atunci ºi managerul sã

obþinã rezultate financiare pozitive. Eu sunt deputat de Valea Jiului ºi mã gândesc ºi la minerii care lucreazã la minele viabile ºi la cei care sunt încadraþi la cele neviabile. Trebuiesc gãsite soluþii, iar soluþiile se gãsesc doar pe calea dialogului. Eu sunt alãturi de oamenii de aici ºi îi voi sprijini în toate demersurile pe care ei le vor decidã pentru rezolvarea problemelor. Deocamdatã trebuie, însã, sã vedem cã noi am primit salariile, nu s-a întâmplat ca la Olchim sau în alte pãrþi ºi avem o situaþie sã supravieþuim”, a completat ºi Cristian Resmeriþã, deputat PSD din Valea Jiului. Diana MITRACHE

Din lipsa fondurilor necesare, echipa localã de fotbal nu va mai fi înscrisã nici în acest an, în campionat. “Cu tirul mai mergem ºi pe mai departe pentru cã sportivii de la aceastã disciplinã au dublã legitimare: la Aninoasa, respectiv la Deva. În ceea ce priveºte fotbalul, pentru cã nu am putut sã ne plãtim arieratele, nu putem folosi nici mãcar 5 bani pentru sport. Astfel, echipa Minerul nu a putut fi înscrisã anul trecut în campionat ºi asta se va întâmpla ºi în acest an dar ºi în anii viitori, pânã la o eventualã redresare financiarã. Dacã vom avea bani, vom înscrie în campionat o echipã de copii, care sã fie originari doar din localitate”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Dacã echipa a dispãrut, la fel de repede au dispãrut ºi sportivii sau antrenorii acesteia. Oricum, niciunul dintre ei nu erau locuitori “stabili” ai micuþei localitãþi ex-miniere din Valea Jiului… Mircea Mircea NISTOR

Se ”disponibilizeazã” pe cale naturalã

umãrul viitorilor disponibilizaþi scade în fiecare zi. În lispa unor reglementãri clare privind disponibilizãrile de la minele neviabile din Valea Jiului, numãrul celor care ar trebui sã pãrãseascã sistemul este mai mic în fiecare zi. ”Cât priveºte normele de aplicare pentru ordonanþa de urgenþã 36 ce reglementeazã disponibilizãrile din sistem pot spune cã au fost aprobate în ºedinþa de Guvern de sãptãmâna trecutã, urmând ca într-un timp apropiat sã fie publicate în Monitorul Oficial pentru a produce efecte”, a declarat Petre Drãgoescu, directorul general al SNÎMVJ. Dupã ce normele vor fi publicate în Monitorul Oficial mai trebuie îndepliniþi o serie de paºi pânã la realizarea efectivã a concedierilor de personal. ”Dupã aceastã publicare se va merge exact pe programul care este trecut în ordonanþã, ºi acei paºi, discuþii cu partenerul social, cu sindicatele dupã aceea aprobarea consiliului de administraþie, a

adunãrii generale a acþionarilor ºi într-o ultimã instanþã emiterea hotãrârii de Guvern care reglementeazã în totalitate timpii de dupã disponibilizãre ºi numãrul persoanelor care vor fi disponibilizate. Categoric da, s-a schimbat numãrul prin plecarea lor din sistem prin pensionare”, a mai spus sursa citatã. Dupã divizarea Companiei Naþionale a Huilei, la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului au fost încadrate 2431 de persoane. Acum numãrul acestora a ajuns la 2441, dintre care o persoanã a decedat. Monika BACIU

12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Iulie 2013

O promisiune îndeplinitã cu succes!

ºtiut faptul cã Subfiliala de Cruce Roºie Petroºani acordã o atenþie deosebitã problemelor sociale ivite în comunitatea noastrã, în mod special când e vorba de adulþi sau copiii care au o situaþie materialã precarã. Încercãm constant sã-i ajutãm cu alimente, îmbrãcãminte, diverse obiecte necesare într-o gospodãrie, dulciuri, rechizite ºi jucãrii pentru copii. Pe lângã toate acestea ne strãduim sã gãsim posibilitãþi ºi metode educativ – recreative pentru a le alunga mãcar pe un timp scurt grijile care-i apasã. Cea mai mare bucurie pentru ei le-o creãm atunci când organizãm excursiile gratuite pe durata unei zile, vizitând locuri istorice, locuri marcate de evlavie ºi rugãciune din judeþul nosru sau

din cele limitrofe. Deplasarea o facem cu autocare de 52 de locuri confortabile, asigurându-le în acelaºi timp hrana ºi sucurile pentru tot parcursul traseului. În cursul lunii august vom pleca într-

copii din centrele „Pollicino”, „Cuore” ºi Clubul copiilor Petroºani am organizat o excursie de o zi la „Pensiunea Retezat” în zona Câmpu lui Neag. Participanþi, 45 de copii ºi câte un însoþi-

apropiere. Traseul tematic ingenios gândit ºi transpus în teren, ne-a purtat pe poteci abrubte prin desiºul pãdurii, uneori fiind nevoiþi sã ne agãþãm de cordelinele întinse între copaci pentru a

o frumoasã excursie pentru a vizita catedrala ortodoxã ºi cetatea din Alba Iulia de unde ne vom deplasa spre o zonã deosebit de frumoasã ºi anume la Cheile ºi mãnãstirea Rîmeþ. Recent, adicã în data de 16 iulie, pentru

tor de la fiecare centru. Am avut alãturi de noi ºi membrii ai Asociaþiei Pro – Parâng care ne-au sprijinit sã fie totul ca la carte ºi nu greºesc deloc dacã afirm cã totul s-a desfãºurat la superlativ, spre bucuria neþãrmuitã a tuturor participanþilor. Ca sã vã daþi seama de acest lucru, am sã vã descriu pe scurt ºirul evenimentelor care au avut loc pe parcursul acestei zile, care nu va fi uitatã curând de participanþi. Dupã sosirea la „Pensiunea Retezat” copiii au admirat ºi s-au jucat în parcul de distracþii amenajat pentru copii chiar în incinta pensiunii, apoi, însoþiþi de un ghid bine documentat pus la dispoziþia noastrã de cãtre administraþia pensiunii a început „marea aventurã” pe versantul muntos din

nu aluneca în prãpastie. Am traversat poeniþe pline de soare sau pîrâiaºe zglobii care ºerpuiau printre stâncile a cãror vârfuri parcã erau agãþate de nori, pânã am ajuns la grota care a folosit ca adãpost pentru un pustnic. Am întâlnit mici tuneluri sãpate în stânci de stihiile vremurilor ºi am coborât de pe stânci pe trepte din lemn solid ancorate. Pe tot parcursu traseului de aproape trei ore, ghidul le-a vorbit despre „chiriaºii pãdurii”, pãsãrele, insecte, animale sãlbatice care sãlãºluiesc în comun în aceastã zonã. Ghidul i-a învãþat pe copii sã deosebeascã diferite specii de copaci, cum trebuie sã se comporte în zonele montane, cum sã se orienteze dacã eventual se rãtãcesc, cum sã respecte natura înconjurãtoare care este un factor esenþial în pãstrarea stãrii de sãnãtate a oamenilor ºi multe alte probleme, deoarece copiii puneau tot felul de întrebãri fãrã sã dea semne de obosealã. Ne bucuram

foarte mult când vedeam voioºia ºi curiozitatea lor acestora. Ne-am întors la pensiune pe un alt traseu ºi dupã o scurtã odihnã bine meritatã, ghidul ne-a condus la un alt loc de distracþie, care a stârnit o bucurie enormã printre copii. Era vorba de un zid de cãþãrare destul de înalt dar ajutaþi ºi prinºi cu cordeline, copiii se cãþãrau fãrã fricã uimindu-i ºi cei mai mici dintre ei. Au trecut apoi la un tobogan orizontal care trebuia parcurs aºezaþi în colaci speciali din plastic care prindeau vitezã mai ales în curbe. Chiotele copiilor în extaz rãsunau în adâncul pãdurii. Cu greu am reuºit sã-i ducem la masa servitã în restaurantul

pensiunii. Dupã masã copiii s-au mai jucat în parcul de lângã pensiune, bãtând mingea la volei, tenis cu piciorul, ascunzându-se alþii prin foiºoarele mici dar vesele. Le-am oferit dulciuri ºi sucuri iar când am reuºit cu mari insistenþe sã-i adunãm la autocar pentru plecare, fiecare a primit câte o jucãrie de pluº. Cei trei voluntari italieni din Belluno, prezenþi în aceastã perioadã la Casa Pollicino Petroºani – care ne-au însoþit în excursie, ne-au mulþumit mult pentru modul cum ne ocupãm de copiii nevoiaºi sau cu probleme de sãnãtate. Aºa s-a încheiat o zi de neuitat pentru noi toþi, copii sau adulþi. Ec. Felicia Necºa, director subfiliala Crucea Roºie

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Iulie 2013

Competiþie naþionalã de sanie în Parâng Î n masivul Parâng îºi vor da întâlnire luna viitoare sportivii din toatã þara. Aceºtia vor participa la Campionatul Naþional de Sanie pe Role.

pentru cã sunt copii ºi cadeþi. Este o coborâre pe sanie pe role pe o pistã amenajatã. Din pãcate nu avem decât 100 de metrii,

Monika BACIU ”Federaþia Romanã de Bob ºi Sanie are prevãzut în calendarul competiþional naþional ºi campionatul naþional de starturi role 100 de metrii. Este singura pârtie din þarã unde se poate concura în asemenea condiþii. Luna viitoare în perioada 18-21 va avea loc campionatul naþional aici la noi în Parâng”, a declarat Zoltan Toth, directorul CSS Petroºani. Concursul, unic la nivel naþional, se va desfãºura pe

o distanþã de 100 de metri. ”Mizãm pe o prezenþã în jur de 50-60 de persoane

noi am fi vrut mai mult dar la aceastã orã nu se poate

Tratamente pentru vârstnici ensionarii din Valea Jiului au luat cu P asalt Casa Localã de Pensii pentru a obþine un bilet de tratatement. Aproape 2000 de vârstnici au depus o cerere pentru a primi un bilet de tratament în staþiunile balneare din þarã. Numãrul cererilor este mai mare decât cel al biletelor alocate. Monika BACIU ”Pentru casa localã din Petroºani avem un numãr de 1728 de cereri ºi pânã acum am primit 468 de locuri în staþiunile de tratament balneo climateric. Acestea sunt pentru casa localã din Petroºani ºi încercam sã le mai suplimentam”, a spus Ilie Toma, directorul Casei Judeþene de

Pensii Hunedoara. În unitãþile de tratament balnear, proprietate a Casei Naþionale de Pensii Publice, este asigurat, pentru anul 2013, un numãr de maxim 50.352 de locuri la tratament balnear, repartizate

pe maxim 16 serii de trimitere. La acest numãr de bilete, se adaugã, pânã la nivelul sumelor prevãzute cu aceastã destinaþie în bugetul asigurãrilor sociale de stat pe 2013, locurile contractate cu alþi operatori economici interesaþi, numãr care se va stabili dupã atribuirea contractelor, în funcþie de preþurile ofertate pe bilet.

Ziua Minerului ºi primele

iderii sindicali ai minerilor din Valea Jiului au demarat negocierile în vederea stabilirii cuantumului primelor pe care ar urma sã le primeascã angajaþii Societãþii Naþionale a Huilei, cu ocazia Zilei Minerului. Mircea NISTOR Miercuri, s-a derulat o primã rundã de negocieri între reprezentanþii sindicatelor ºi cei ai SNH, pe aceastã temã. Deocamdatã,

valoarea adaosurilor salariale nu a fost stabilitã dar, sindicaliºtii sperã ca primele sã se situeze, mãcar, la valoarea celor de anul trecut. Respectiv 350 de lei pentru lucrãtorii din subteran ºi

250 de lei pentru cei de la suprafaþã. În fiecare an, în Valea Jiului, este celebratã Ziua Minerului, în data de 6 august.

decât cu investiþii deosebite ºi e bine ca noi deþinem aceasta pârtie ºi ne pregãtim pe ea”, a mai spus sursa citatã. Deºi competiþia are loc într-o zonã montanã, cu potenþial turistic, evenimentul nu are gradul de a atrage turiºtii. Nu deocamdatã.

”Nu are legãturã cu turismul, este vorba de un sport de performanþã deºi acesta trebuie susþinut ºi de turism. Aºa ar fi normal, dar deocamdatã nu are nicio legãturã”, a mai spus directorul CSS Petroºani. Concursul are loc în fiecare varã în masivul Parâng. La eveniment iau parte zeci de concurenþi din întreaga þarã.

14 Program & Horoscop

9:50 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Legendele palatului: concubina regelui 11:10 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 11:50 Legendele palatului: doi bãrbaþi pentru o soartã (r) 12:30 România Turisticã Munþii Fãgãraº 13:00 Europa mea 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Exclusiv în România (r) 16:45 Lumea modei 17:00 Vara pe val 17:30 O9atitudine - Protecþia consumatorilor 17:40 Legendele palatului

10:00 11:10 13:00 14:00 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 20:45 22:45

9:30 Copiii Dunei 11:30 Teleshopping 11:45 Levintza prezintã (r) 12:30 Sport, dietã ºi o vedetã 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Miss fata de la þarã (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 11:00 12:00 13:15 14:15 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Iulie 2013

În gura presei Mireasã pentru fiul meu Observator Mireasã pentru fiul meu Observator Acces direct Observator Observator special Studio sportiv Fotbal Liga 1 Vedete la apã (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Enigma vrãjitoarei 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Micii giganþi 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Stealth Pericol invizibil 23:00 Matrix

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa s-ar putea sã aveþi probleme la serviciu dacã nu reuºiþi sã vã concentraþi. Nu vã amestecaþi în bârfele celor din jur, pentru cã mai târziu riscaþi sã aveþi discuþii. Dupã-amiazã vã reveniþi. Nu este exclus sã petreceþi o searã romanticã.

10:00 Draga mea prietenã La mare 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Vacanþa Mare (r) 21:30 Pe banii pãrinþilor (r) 23:00 Planeta sub teroare

10:15 11:15 11:30 12:30 13:00 13:05 14:00 14:30 15:25 15:30 16:30 17:30 18:30

Que bonito amor (r) Teleshopping Intrigi ºi seducþie (r) Teleshopping Doamne de poveste Iubiri vinovate (r) Teleshopping Dragostea învinge Doamne de poveste Eva Luna Poveºtiri adevãrate Que bonito amor Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Campionii Digi Sport 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Premier League 19:00 AvanPremierã Liga 1 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 WTC IronMan 2013 20:25 Moto GP 21:15 Ro MotorSport VTM 4 22:15 ªtirile Digi Sport 22:30 FANATIK Show

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai În prima parte a zilei sunteþi confuz ºi indispus. Nu vã asumaþi riscuri, pentru cã ºansele de reuºitã sunt minime. Dacã aveþi ocazia sã vã relaxaþi într-un fel sau altul, nu staþi pe gânduri! Ar fi bine sã vã menajaþi sãnãtatea.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa sunteþi foarte sensibil ºi nu vã convine nimic. Încercaþi sã depãºiþi cat mai repede aceastã stare, pentru cã vã poate afecta relaþiile cu ceilalþi! Uitaþi pânã mâine ambiþia de a vã impune în faþa colegilor. Spre searã, o rudã vã dã o veste bunã.

23 august *** 22 septembrie

Nu este o zi potrivitã pentru întâlniri cu prietenii sau pentru afaceri. Sunteþi mofturos ºi nu prea aveþi chef de vorbã. Amânaþi cumpãrãturile ºi investiþiile! Existã riscul sã luaþi decizii neinspirate. Pe plan sentimental, totul este în regulã.

Încercaºi sã nu vã asumaþi prea multe responsabilitãþi! Riscaþi sã nu vã iasã mare lucru. Primiþi o mânã de ajutor de unde nici nu vã aºteptaþi. Spre searã, mergeþi la prieteni ºi uitaþi de toate problemele de peste zi.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi confuz ºi sã aveþi dificultãþi de comunicare. Nici intuiþia nu vã ajutã din cale afarã, aºa cã ar fi bine sã nu mergeþi la risc. Nu neglijaþi odihna. Chiar trebuie sã vã reîncãrcaþi bateriile. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

aprile

Aveþi planuri mari, în special în domeniul financiar, dar încã nu reuºiþi sã vedeþi semne încurajatoare. Aveþi mai multã rãbdare ºi munciþi mai ordonat. Nu ar fi rãu, în acest sens, sã fiþi mai atent la detalii ºi sã nu vã grãbiþi.

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Suflete pereche (r) Rãzboinicul (r) Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Rãzboinicul

23 noiembrie *** 20 decembrie Nu este momentul sã începeþi activitãþi dificile, pentru cã vã lipseºte simþul practic. Ar fi bine sã nu luaþi nici o iniþiativã la serviciu sau în afaceri. S-ar putea sã nu fiþi prea inspirat.

21 ianuarie *** 20 februarie

Deºi vã simþiþi în formã, s-ar putea sã descoperiþi cã nu prea aveþi spor ºi cã nu vã reuºeºte mai nimic. Astãzi nu prea sunteþi realist. Nu forþaþi lucrurile, pentru cã riscaþi sã provocaþi discuþii aprinse.

Nu este o zi favorabilã pentru investiþii ºi planuri de viitor. În schimb, relaþiile sentimentale vã oferã mari satisfacþii. Evitaþi afacerile la marginea legii, pentru cã riscaþi sã aveþi probleme!

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa sunteþi puþin confuz, motiv pentru care s-ar putea sã nu vã faceþi înþeles prea uºor. Ordonaþi-vã ideile. Sfãtuiþi-vã înainte de a da banii!

21 februarie *** 20 martie Primiþi o sumã importantã de la o persoanã mai în vârstã din familie ºi începeþi sã vã faceþi planuri. Ar fi bine sã nu vã pripiþi, pentru cã vã lipseºte simþul practic ºi s-ar putea sã suferiþi un eºec.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Iulie 2013

Comuna Bãniþa, în sãrbãtoare Consiliul Local Bãniþa au oferit diplome ºi mici atenþii bãneºti cuplurilor care au împlinit cinci

omuna Bãniþa va fi în acest sfârºit de sãrbãtoare polul distracþiei din regiune, aici fiind sãrbãtorite zilele localitãþii. Primarul Ionel Burlec încearcã astfel sã le mai descreþeascã frunþile localnicilor, pentru cã, dupã cum spune chiar el, destule sunt necazurile de zi cu zi. Marius MITRACHE „Va fi o singurã zi pentru cã nu avem posibilitãþi mai mari. Totuºi a devenit deja

o tradiþie, suntem la a VII-a ediþie a Zilelor Comunei, eveniment care s-a desfãºurat fãrã întrerupere pânã acum. Primãria ºi

CONVOCATOR In temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 26 iulie 2013, ora 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind acordarea unor Diplome de EXCELENÞÃ; 2. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.141/2011 privind aprobarea proiectului ”Reabilitarea sitului industrial de pe fosta platformã industrialã Cãlan ºi pregãtirea lui pentru noi activitãþi” ºi a cheltuielilor legate de proiect din cadrul programului operaþional Regional 2007 – 2013; 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, cu Comuna Orãºtioara de Sus, prin Consiliul Local al Comunei Orãºtioara de Sus, în vederea realizãrii în comun a unui obiectiv de interes public; 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii

Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, cu Asociaþia Patrimonium Orãºtie, în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a unui proiect de interes public judeþean; 5. Proiect de hotãtâre privind aprobarea actualizãrii devizului general pentru unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiilor tehnico-economice pentru unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 7. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetelor aflate în autoritatea Consiliului Judeþean Hunedoara, întocmite pe secþiunea de funcþionare ºi dezvoltare pe trimestrul II 2013; 8. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetului împrumuturilor externe ºi interne ale Consiliului Judeþean Hunedoara pe trimestrul II 2013; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2013; 10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2013 ale

unor instituþii publice din subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2013 ale spitalelor publice de interes judeþean; 12. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Planului de Analizã ºi Acoperire a Riscurilor al Judeþului Hunedoara; 13. Proiect de hotãrâre privind încetarea de drept a raportului de serviciu al directorului general al Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara; 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii ale aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara ºi ale unor instituþii din subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara; 15. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii ale Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara; 16. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii ale Unitãþii Medico-Sociale Baia de Criº; 17. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii ale Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 18. Proiect de hotãrâre

decenii de cãsnicie, veteranilor de rãzboi ºi vãduvelor acestora. De asemenea, vom oferi unor tineri premii de 400 de lei ca recompensã pentru rezultatele pe care le-au obþinut la ºcoalã”, declarã primarul Ionel Burlec. ªi pentru ca distracþia sã fie una pe mãsurã, pe lângã mici ºi bere oferitã

privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii ale Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad; 19. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii ale Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu; 20. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva; 21. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 22. Proiect de hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.229/2012; 23. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentului de poziþie privind implementarea proiectului „Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”; 24. Diverse. PREªEDINTE, Mircea Ioan Moloþ

de comercianþii locali va fi ºi un spectacol de muzicã popularã susþinut de artiºti precum Robert Târnoveanu, Norica Haþegan, Leo Cosma, Luke, Zeno Tamaº, Ionicã Ardelean, Suzana Toader ºi Felician Nicola, respectiv Taraful de la Vaþa.

ANGAJARE SC LAURA CONSTRUCT CONSULT SRL Vulcan angajeazã

BARMAN Relaþii la telefon 0766068282

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 19 Iulie 2013

Coconea - aºteptat acasã ca un campion

u a ieºit învingãtor, a pierdut o bãtãlie, dar nu întreg rãzboiul, iar Toma Coconea va fi aºteptat acasã de prieteni ca un adevãrat campion. S-a luptat mult, a trecut prin clipe grele, pe care prietenii sãi apropiaþi le catalogheazã drept supra-omeneºti, dar va rãmâne pentru cei din Valea Jiului un campion - unul care a demonstrat cã poate ºi cã, de data asta, nu a avut ºansa de partea sa. Diana MITRACHE Prietenii sãi din Valea Jiului îl aºteaptã cu sufletul la gurã ºi, searã de searã, au vorbit cu el ºi l-au încurajat. Încurajãri a primit de la toatã naþia românã, care, cu ochii lipþi zile în ºir de un monitor cu o hartã, pe care se vedea steagul României, i-a urat în gând, drum lin! Nu a fost cel mai lin drum, iar la Monaco nu a ajuns primul aºa cum spera la plecare, dar Toma

Coconea este campionul nostru ºi oamenii din întreg judeþul Hunedoara îl aºteaptã acum acasã. Primirea va fi una organizatã de prieteni, iar primarul de la Petroºani îl va primi aºa cum meritã. „Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi îl va primi într-un cadru oficial ºi va avea o întâlnire cu Toma Coconea, în momentul în care se va întoarce acasã”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de

Traseul de la Salzburg spre Monaco, cu piscuri aflate la peste 4.000 m Startul din Salzburg - 424 m altitudine, Sosirea Monte Carlo. Obligatoriu trebuie trecut prin 10 puncte de control: 1. Gaisberg-Aut – 1.288m altitudine 2. Dachstein-Aut – 2.996 m 3. Wildkogel-Aut – 2.224 m 4. Zugspitze-Ger – 2.962m 5. Ortler, Sulden-Ita – 1.906 m 6. Interlaken- Sui - 568 m 7. Matterhorn – Sui – 4.478 m 8. Mont Blanc – Fra – 4.810 m (pentru aceste 2 checkpoint-uri e de-ajuns intrarea într-un perimetru

cilindric de pe munte, nu neaparat atingerea vârfului). 9. Saint Hilaire – Fra 995 m 10. Peille - Monaco - 600 m Sosire - Monte Carlo - 0 m Distanta totalã, în linie, 1.031 km. Au luat startul 31 concurenþi din 22 de þãri din Europa, Asia, Africa, America de Nord ºi America de Sud.

cuvânt al Primãriei municipiului Petroºani. A fost favoritul acestei curse, dupã douã încercãri în care a ieºit vice-campion, dar toþi cei care i-au fost alãturi, pun totul pe seama neºansei. „Puþini ºtiu cã acest om a strãbãtut ca la maraton câte 50 de km pe zi, în medie ºi a zburat cam 150 de km pe zi. Nu i-a fost deloc uºor, dar strategia aleasã de el ºi vremea i-au jucat feste. A mizat pe o carte necâºtigãtoare. Miercuri seara spunea cã e OK, dar ºtiu cã în sufletul

sãu e ceva mai trist. Noi, însã, îi pregãtim o primire, acasã, aºa cum meritã. Îl vom aºtepta cu mare drag, ca pe un campion”, spune Daniel Hãlãstãuan, prietenul cel mai bun al lui Toma Coconea, cu care aleargã atunci când se antreneazã acasã. În plus, Daniel a trimis la Monaco un set de tricouri inscripþionate cu numele lui Toma Coconea, pentru ca primirea sã fie ca „acasã”. Tot Daniel Hãlãstãuan este cel care ne-a explicat cum lui Tomy i-a lipsit informarea în timp util, cu privire la vremea din munþi, care se schimbã dintr-o clipã în alta. Asta în timp ce C. Maurer, care a ajuns pe locul I,

avea în staff-ul sãu doi specialiºti, angajaþi ai Institului de Meteorologie din Elveþia, care îl informau din minut în minut despre curenþi ºi vreme. Asta alãturi de alþi 15 oameni, printre care un maseur ºi un nutriþionist. 31 de atleþi au luat startul duminica trecutã, la Salzburg, iar la primul punct din totalul de 10, la Gaisberg (1.287 metri), Tomy era lider. Lipsa unui sistem de ultimã generaþie, pentru a afla în timp real vremea ºi condiþiile de zbor, aflate în continuã schimbare în munþii austrieci, l-au þinut pe loc, din cauzã cã a gãsit foarte greu un punct din care sã se lanseze cu parapanta. De asta a profitat elveþianul Chrigel Maurer, un obiºnuit al Alpilor. Joi, în jurul amiezii, la Monaco era furtunã, iar condiþiile meteo au împiedicat ºi mai mult înaintarea lui Tomy spre finish.