CVJ, NR. 292 VINERI 25 IANUARIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 292

Cronica Vãii Jiului Vineri, 25 ianuarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Valea Jiului la BREAKING NEWS

Spãlãtoresele de la minele din Valea Jiului puse pe liber, cu salarii neplãtite…

C

ând este vorba de locul de muncã, în România zilelor nopastre, incertitudinea ucide. Este ºi cazul puþinelor salariate al SC Image Service ProdCom Bucureºti, cea care prestat timp de trei ani servicii de spãlare echipament la minele din Valea Jiului.

>>> PAGINILE 6-7

Avram, femeile, americanii ºi înrudirea cu deputatul Ruºanu…

L

a prima întâlnire a coordonatorului PNL Valea Jiului, Costel Avram, de miercuri, cu birourile politice ale organizaþiilor din localitãþile Vãii Jiului, pentru tatonãri ºi cunoaºtere reciprocã, Avram a cunoscut multe femei.

>>> PAGINILE 6-7

Studenþii de la Petroºani abandoneazã ºcoala

M

V

alea Jiului a ajuns din nou, dacã mai era cazul, pe prima paginã la breaking news. ªi pentru cã nu e prima datã, nimic nu ne mai surpinde pe noi cei care acum deja ne-am familiarizat cu prima paginã. >>> PAGINA A 3-A

ai bine de 500 de studenþi de la Universitatea Petroºani au abandonat cursurile în anul universitar 2012- 2013.

Principalul motiv este neputinþa de a mai face faþã cheltuielilor, dar ºi pentru cã au plecat la muncã în strãinãtate.

>>> PAGINA 11

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 ianuarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu

16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 23:00

Observator Acces Direct Observator Observator special Traducãtoarea Armata celor 12

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 13:45 15:00 15:15 15:30 amarã 16:30 amarã 17:20 18:30

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Un mic detaliu numit crimã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:30 A doua ºansã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Ochi de vultur 22:45 Vacanþã în Europa 0:30 Ochi de vultur (r)

Prima TV 9:30 Pericol ascuns 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 15:15 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r)

Teleshopping Împãrãteasa de fier Cuceritorul (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Dragoste dulceDragoste dulceCondamnata ªtiri Naþional TV

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul!

10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Comorile din insule 15:15 Teleshopping 15:30 Comorile din insule 16:00 Parlamentul României 17:00 e-Forum 17:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Mãlãele de 5 stele

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 ianuarie 2013

D

oar persoanele strict interesate în derularea proiectului s-au prezentat al dezbaterea publicã organizatã la sediul primãriei Uricani unde trebuiau sã se discute aspectele legate de viitorul parc eolian ce ar urma sã fie construit aici.

Dezbatere publicã fãrã…public

Parcul eolian, neinteresant pentru populaþie

Nicio persoanã nu a participat la dezbaterea publicã organizatã la Uricani de

administraþiile locale din Uricani, Vulcan ºi Lupeni în care se discuta probema parcurilor eoliene.

Dezbaterea publicã a adunat doar persoaneke direct interesate, adicã reprezentanþii

administraþiilor publice locale ºi cei ai societãþii care vrea sã investeascã. Este vorba despre SC Wind Power Experts Development SRL din Domneºti - Ilfrov, care a anunþat iniþierea Planului

Urbanistic Zonal UAT Lupeni ºi UAT Uricani pentru realizarea proiectului de investiþie “Parc eolian UAT Lupeni ºi UAT Uricani”, situat în extravilanul localitãþilor Uricani, Lupeni ºi Vulcan.

Societatea a primit deja avizul de la Transelectrica pentru douã centrale eoliene, denumite Lupeni – 1 ºi Lupeni – 2, cu loc de amplasare în zona Paroºeni.

Pe de altã parte, pânã acum nimeni nu a formulat obiecþii sau rezerve cu privire la intenþia societãþii ilfovene, astfel cã urmeazã elaborarea formei finale a PUZ-ului ce va sta la baza dezvoltãrii parcului eolian.

Car men COSMAN

Valea Jiului la BREAKING NEWS alea Jiului a V ajuns din nou, dacã mai era cazul,

a noastrã ºi uite aºa, am ajuns iar în top.

Nu îl uit nici pe sãrmanul Marius Baldovin, cel care face orice sã ne ducã la prima ºtire. S-a fãcut cã-i mort, ba chiar a vrut sã se omoare, pentru mai celebra conaþionalã Sânziana Buruianã. S-a iubit, dar doar în visele lui, cu „struguriþa” Oana Zãvoranu ºi a fãcut-o sã înnebuneascã de-a binelea de mai sã-ºi rupã gâtul în stu-

pe prima paginã la breaking news. ªi pentru cã nu e prima datã, nimic nu ne mai surpinde pe noi cei care acum deja ne-am familiarizat cu prima paginã.

Doar cã acum, dacã nu mai sunt minerii, sunt fetele lor, ori copiii lor ajunºi mari. ªi, nu în ultimul rând, luceafãrul huilei, Miron Cozma, cel care a mai adus zona de câteva ori în atenþia tuturor agenþiilor de presã. O face ºi acum, dar vorbind despre minunata perioadã de detenþie în care i-a întins umãrul celebrului Cãtãlin Botezatu. ªi uite aºa, ajungem pe prima paginã cu ortacul nostru ºef ºi amintirile sale de dupã gratii. Pe prima paginã! ªi tot pe prima paginã ºi în prime time ne duce ºi Nicolae Guþã ºi

ale lui amante, soþii ºi ce ori mai fi ele, cã doar fiul nostru de miner nu-i mormon. Nu ies bine din casã cã ºi aflu de la vecine cum amanta lui s-a bãtut cu aia neoficialã ºi cum ºi-a îngropat cu mare amar în suflet fratele dus peste Styx. Nu-i lucru uºor sã þii prima paginã ºi prima ºtire a lumii mondene, dar ne ajutã aici ºi Bianca Drãguºanu. Din Roma, de unde s-a plimbat ºi aºa -„fãrã sã ºtie” a fost surpinsã de paparazzi, tocmiþi de ceva post tv, ori tabloid, au suprins-o

cu bãiatul de la meteo,Victor Slav, proaspãt ieºit din relaþia cu Anda Adam. O sã spuneþi ºi voi ºi mai ales Bianca o sã fie suparatã, cã ea nu e fiicã de miner, dar e de-

dio, iar acum a înaintat ideea cã s-ar iubi pânã i-ar face un copil rusoaicei care nu avea mai mult de 30 de kilograme. ªi în noianul de prime-time-uri cu vedete de Valea Jiului, mai cã ne vine sã cerem drepturi de autor pentru Valea Jiului, cã tare am mai fi bogaþi, dacã am primi ceva pentru cã aerul de Valea Jiului ºi apa de Jiu dã atât de bine la show biz de nu ne mai vedem decât peprima paginã.

Deci ne vedem la Capatos!

Diana MITRACHE

Chestionar cu premii, la Universitatea Petroºani

R

eprezentanþii Universitãþii din Petroºani îºi chestioneazã studenþii pentru a afla cât de mulþumiþi sunt ºi ce îºi doresc de la viitoarea carierã.

Universitatea din Petroºani este una dintre cele peste 1000 de instituþii de învãþãnt superior care participã la sondajul trendence Graduate Barometer, cel mai mare din Europa privind educaþia ºi cariera.

Sondajul se adreseazã studenþilor, iar întrebãrile aflate în chestionar urmãresc sã vadã cât de mulþumiþi sunt studenþii de studiile lor ºi care sunt aºteptãrile lor de la viitoarea carierã.

Potrivit prorectorului UPET, Codruþa Dura, sondajul reuneºte opiniile studenþilor din diferite þãri europene ºi exploreazã diferenþele ºi similitudinile care existã între þãrile UE. ªi, ca sondajul sã fie mai atractiv, participanþii pot câºtiga ºi premii atractive, respectiv 5 cupoane Amazon de câte 500 de euro fiecare ºi 10 cupoane de câte 200 de euro fiecare.

Chestionarul poate fi completat pânã la data de 1 februarie 2013.

Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 ianuarie 2013

Cu maºina înfiptã-n gard la prima orã

I

eri dimineaþã, la Petroºani, în zona GEROM a avut loc un eveniment rutier, cauzat de condiþiile meteo, dar mai ales de graba la volan. Un tânãr ºofer începãtor a intrat într-un gard cu maºina ºi din fericire, el s-a ales doar cu o sperieturã zdravãnã. „ Autoturismul marca Opel Vectra cu numãrul de înmatriculare HD 09 JWM, pe fondul

U

nitatea sanitarã din municipiul Lupeni este recunoscutã pentru faptul cã aici profeseazã numeroºi medici din afara Vãii Jiului.

Cei din conducerea unitãþii nu se dezmint ºi mai aºteaptã ca încã un medic specialist de la Târgu Mureº sã îºi înceapã activitatea aici. ”Luna aceasta trebuie sã vinã medic neurolog de la Târgu Mureº. A venit un medic chirurg de la Vulcan, pediatru de la Haþeg, medic de urgenþã de la Cluj ºi medic ginecolog din Craiova. A venit doctor de analize mediale de la Piteºti. A mai venit un anestezist de la Spitalul din Abrud, e de fapt o familie. Doamna este anestezist ºi soþul este medic chirurg. Ei au venit la Spitalul din Lupeni când mari spitale din þarã cautã medici anesteziºti.

Culmea este faptul cã sunt prezenþi acolo ºi au recomandãri din partea pacienþilor”, declarã Gabriel Lungu, city managerul municipiului Lupeni ºi preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalului din localitate.

Medicii care îºi desfãºoarã activitatea la

neadaptãrii vitezei la condiþiile de drum, a derapat ºi a intrat în coliziune cu gardul societãþii GEROM. În urma evenimentului nu s-au înregistrat victime, ci au rezultat doar pagube materiale”, a declarat agent ºef adj Silviu Oºanu din cadrul Poliþiei Rutiere Petroºani.

De altfel, ieri dimineaþa, ceaþa de pe strãzile din Valea Jiului s-a ridicat aproape de ora prânzului.

Meteorologii mai avertizeazã ºi cã în zilele urmãtoare vremea se va rãci ºi chiar va ninge. Astfel, riscul formãrii de polei pe carosabil este iminent.

În aºteptarea de noi medici

Un nou medic specialist la Spitalul din Lupeni spitalul din Lupeni ºi care nu au reºedinþa în Valea Jiului au fost sprijiniþi de cei din administraþia localã. ”Le-am oferit locuinþe ANL. La acest doctor de urgenþe care va veni de la Bucureºti cu soþia pentru cã ºi ea este specializatã pe maternitate. O farmacistã care a venit la 1 ianuriare de la Târgu Jiu mai beneficiazã de ANL, un medic cu o doamnã care au venit de la Iaºi ºi-au luat apartament în Lupeni, deci se stabilesc aici”, mai spune Lungu.

S

pital fãrã datorii

În timp ce majoritatea spitalelor de la nivel naþional au datorii, spitalul munici-

pal din Lupeni nu înregistreazã creanþe.

Cel puþin asta afirmã preºedintele Consiliului de Administraþie.

”Spitalul municipal Lupeni nu are datorii.

Mai mult avem 7-8 miliarde în cont. Cu banii de la primãrie am

Accident în subteranul minei Vulcan

L

a unitatea miniera Vulcan, subunitate a Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani a avut loc, miercuri seara, un accident de muncã.

Luiza ANDRONACHE reuºit sã renovãm sala ATI. Am adus specialiºti medicali în aceastã perioadã în care toatã lumea se vaitã cã lucreazã în strãinãtate, noi am adus medici în spitalul din Lupeni”, mai spune Lungu.

La spitalul din Lupeni media internãrilor variazã de la 150 la 170 de pacienþi pe zi. Cei din conducerea spitalului din Lupeni spun cã nu vor înceta cu ”racolarea” medicilor buni.

Asta pentru ca serviciile medicale oferite pacienþilor care se adreseazã spitalului sã fie de cea mai înaltã calitate.

Monika BACIU

Un miner s-a accidentat miercuri seara. Bãrbatul a fost transferat la clinica de maxilo-facialã din Timiºoara din cauza rãnilor suferite în zona nasului. Potrivit directorului Societãþii Naþionale a Huilei, Nicolae Drãgoi, bãrbatul se afla în subteran în momentul în care a suferit accidentul, acesta fiind transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani cu fracturã de primaidã nazalã. Medicii de la Petroºani au considerat cã nu este de competenþa lor problema, motiv pentru care minerul a fost transportat la Timiºoara unde va fi supus unei intervenþii chirurgicale.

Reprezentanþii SNH au deschis o anchetã pentru a stabili circumstanþele exacte în care a avut loc accidentul.

Monika BACIU

Prioritãþi la Spitalul din Lupeni

A

dministraþia localã de la Lupeni a demarat un amplu proiect pentru modernizarea ºi dotarea cu echipament de specialitate a ambulatoriului din localitate.

La început de an, cei din administraþie spun cã în ceea ce priveºte partea medicalã a localitãþii, acest proiect este unul de anvergurã ºi care este necesar a fi finalizat. ”Prioritatea pentru spital ºi pentru administraþia localã este de a implementa un proiect de modernizare a ambulatoriului ºi de dotare cu echipamente moderne. Este un proiect destul de important ºi de costisitor de miliarde bune de euro. În februarie avem licitaþia pentru acea reabilitare ºi modernizare a ambulatoriului. Pentru dotarea cu echipament va fi altã licitaþie. Avem în vedere achiziþionarea un computer tomograf pentru cã momentan nu avem”, a

declarat Gabriel Lungu, preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalului municipal Lupeni.

Contractul are o valoare estimatã la 6.498.725 lei, fãrã TVA, urmând a se derula pe parcursul a 10 luni de la data semnãrii. Lucrãrile se anunþã unele de amploare, iar când vor fi finalizate, ambulatoriul nu doar ca va avea un alt aspect, ci va fi dotat cu aparaturã medicalã de specialitate, la standardele Uniunii Europene.

Prin realizare lucrãrilor de modernizare propuse prin proiect dar ºi prin completarea dotãrii cu echipamente ºi aparaturã medicalã performantã, de specialitate, se contribuie la îmbunãtãþirea calitãþii

infrastructurii serviciilor de asistenþã medicalã din zona de acþiune a proiectului precum ºi în judeþul Hunedoara ºi Regiunea Vest.

Proiectul propus contribuie ºi la atingerea Obiectivelor strategice ale sistemului de sãnãtate, ºi anume adoptarea principiilor ºi politicilor existente în domeniul sãnãtãþii publice la nivelul Uniunii Europene – prin adoptarea noilor norme naþionale ºi comunitare privind principiile existente în domeniul sãnãtãþii referitoare la calitatea infrastructurii ºi a dotãrilor necesare asigurãrii unui act medical eficient si continuarea procesului de reformã a sistemului de sãnãtate în

vederea ameliorãrii performanþelor acestuia, ca premisã esenþialã pentru îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate – prin crearea premizelor din punctul de vedere al calitãþii infrastructurii ºi a dotãrilor cu echipamente performante necesare asigurãrii de servicii de sãnãtate de calitate Proiectul va contribui creºterea asistenþei medicale de prevenþie ºi la imbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei deservite. În cadrul contractului vor fi achiziþionate mai multe aparaturi medicale.

Printre acestea se numãrã un ecograf 3D/4D fix ºi portabil. Valoarea contractului este de 6.498.725 de lei.

Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 ianuarie 2013

M

ormane de zãpadã în Colonia Petroºani. aceasta este priveliºte într-un cartier din municipiul Petroºani, cartier limitrof.

Colonia încã e sub troiene

Deºi plãtesc taxe ºi impozite locuitorii acestei zone sunt lãsaþi la urmã în ceea ce priveºte anumite servicii.

Se poate observa acest lucru ºi din mormanele de zãpadã care sunt pe marginea drumului. Asta deºi nu a mai nins în Petroºani de douã sãptãmâni, reprezentanþii Serviciului Public pentru Administrarea Domeniului Public ºi Privat nu au ajuns în zonã, cel puþin nu încã. ”Noi am lucrat. De când a început sã ningã noi lucrãm în continuu.

Avem o rabã ºi un buldoexcavator, mai avem o autobasculantã ºi am început cu zonele cen-

trale ale oraºului, trecerile de pietoni, staþiile de maxi taxi, staþiile de autobuz ºi refugiile.

Am început de pe strada Timiºoarei ºi mergem pe Cuza Vodã ºi vom

Beneficiarii ajutorului de încãlzire de la Petroºani, au fost verificaþi

P

este 100 de familii din Petroºani au primit acasã vizita lucrãtorilor de la Serviciul de Asistenþã Socialã al primãriei la începutul acestui an.

Funcþionarii au trebuit sã verifice veridicitatea celor declarate în cererile de acordare a ajutorului de încãlzire. “În general oamenii au declarat corect ºi veniturile ºi membrii .

Am avut însã 3 cazuri în care au fost ceva probleme, dar pe care le vom remedia. Vom înceta douã dosare, iar în celãlalt caz vom modifica numãrul membrilor din familie. Însã, în general, este corect ceea ce au declarat beneficiarii”, a declarat Cristina Mraz,

director executiv Serviciul de Asistenþã Socialã Petroºani.

Dar, funcþionarii mai au încã de lucru.

Anchetele nu s-au finalizat, ci vor fi efectuate ºi în continuare.

“Legislaþia prevede sã efectuãm anchete în 60 % din numãrul de beneficiari înscriºi ºi care primesc deja ajutoarele de încãlzire. ªi, în fiecare lunã, cei de la Deva suplimenteazã numãrul, pe mãsurã ce apar noi beneficiari.

Dar, per total în cazul a 60% din aceºti beneficiari vom face aceste anchete sociale”, a mai spus Cristina Mraz. În prezent, la Petroºani sunt înregistrate peste 500 de dosare de acordare a ajutorului de încãlzire.

Luiza ANDRONACHE

ajunge ºi în Colonie”, a declarat Aron Dumitrescu, ºef SPADPP Petroºani.

Zãpada care a cãzut în Petroºani în ultimele sãptãmâni a fost însemnatã

cantitativ, chiar dacã aceste perioade nu au fost lungi. Motiv pentru care zãpada adunatã de pe domeniul public va fi depozitatã în zone industriale. ”Avem douã terenuri.

Unul în zona Colonie ºi unul în zona fostei preparaþii Livezeni unde depozitãm zãpada”, a mai declarat sursa citatã.

Pentru urmãtoarele zile meteorologii au emis o nouã atenþionare de vreme rea. Dacã ºi în Petroºani va ninge, atunci cei din Colonie vor fi îngropaþi sub troienele de zãpadã.

Monika BACIU

Tiberiu Iacob-Ridzi membru PNL?

P

rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi va deveni în scurt timp membru al Partidului Naþional Liberal.

Potrivit unor surse de încredere, zilele pânã când Tiberiu Iacob Ridzi va face pasul în PNL se pot numãra pe degetele de la o mânã. De asemenea, un alt primar USP,

cel al municipiului Hunedoara, Viorel Arion, intenþioneazã sã devinã membru al Partidului Liberal. Se poate spune în aceste condiþii cã, Partidul Naþional Liberal se va întãri cu doi dintre cei mai importanþi primari ai judeþului Hunedoara. Informaþia este venitã pe surse, iar în zilele urmãtoare vom vedea dacã se va confirma sau nu.

Marius MITRACHE

Criza imobiliarã s-a accentuat

Î

n ultimii 2 - 3 ani, vânzãrile de locuinþe, în întreaga Vale a Jiului, au înregistrat o tendinþã de scãdere tot mai accentuatã.

Dacã în urmã cu ceva timp (la debutul disponibilizãrilor minereºti din anul 1997) agenþiile imobiliare nu mai pridideau cu vânzãrile de garsoniere sau apartamente (la preþuri absolute derizorii), acum abia mai tranzacþioneazã câteva locuinþe într-o lunã. Aceasta, chiar ºi în condiþiile în care preþurile au scãzut ºi ele cu câteva sute de milioane de lei vechi. “În ultimii ani ºi, în special de-a lungul anului trecut, vânzãrile de locuinþe s-au situat la un nivel neaºteptat de mic. Consider cã puterea de cumpãrare a populaþiei a scãzut cu mult ºi acesta ar fi principalul motiv pentru care lumea nu mai achiziþioneazã terenuri, case, garsoniere sau apartamente. În plus, creditele acordate de cãtre bancheri sunt, ºi ele, tot mai greu de obþinut. În acest timp, avem la vânzare garsoniere dar ºi apartamente cu doar 200 de milioane de lei vechi care, nici ele, nu se vând. Acestea din urmã sunt amplasate, în marea majoritate, în Cartierul Aeroport, pe strãzile Saturn sau Venus”, a declarat Sorina Mateevici, directorul unei agenþii imobiliare din

Petroºani. În timp ce vânzãrile de locuinþe merg din rãu înspre mai rãu, în schimb, închirierea de garsoniere sau apartamente se menþine la cote neaºteptat de bune. “În ceea ce priveºte închirierea de locuinþe, aici este o cu totul altã poveste, þinând cont de faptul cã cererile pentru închiriere sunt extreme de numeroase. Cele mai solicitate locuinþe pentru închiriere sunt cele care beneficiazã de dotãri, racordarea la reþeaua de gaz metan fiind una dintre acestea”, a mai spus Sorina Mateevici. În Petroºani, zona cea mai “scumpã” este cea din centrul localitãþii. Aici, o garsonierã costã între 350 ºi 600 de milioane iar un apartament, între 800 ºi 1.200 de milioane de lei vechi.

Aceasta, în condiþiile în care, în urmã cu câþiva ani, aceleaºi locuinþe valorau cu 3-400 de milioane de lei vechi mai mult. În parantezã fie spus, cele mai scumpe apartamente din Petroºani, la bloc, 4 camere, în centrul localitãþii, valoreazã între 50 ºi 60 de mii de euro. Acestea, însã, de ani buni, nu au amatori de a le achiziþiona…

Mir cea NISTOR

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 ianuarie 2013

Spãlãtoresele de la minele din Valea Jiului puse pe liber, cu salarii neplãtite…

”M

enþionez cã nu am primit drepturile salariale pe lunile noiembrie 2012, decembrie 2012 , ianuarie 2013 ºi salariile compesatorii fiind concediere colectivã” – Mioara Bitoiu, Petrila.

Ileana FIRÞULESCU Când este vorba de locul de muncã, în România zilelor nopastre, incertitudinea ucide. Este ºi cazul puþinelor salariate al SC Image Service ProdCom Bucureºti, cea care prestat timp de trei ani servicii de spãlare echipament la minele din Valea Jiului.

Cum contractul acesteia - atribuit prin lici-

Doar cã în 24 ianuarie, pânã la închiderea ediþiei, oamenii nu primiserã nici o informaþie despre lichidare, despre salariile restante din noiembrie, despre documentaþia AJOFM pentru cei ce au ales respectiva formã de încetare a acontractului de muncã etc.

Teama salariaþilor vine ca urmare a unor disfuncþionalitãþi în plata salariilor, dar mai ales în modul defectuos

taþie în 29 septembrie 2012 de Compania Naþionalã a Huilei - s-a încheiat, salariaþii au primit preavize de 20 de zile care au expirat în 23 ianurie 2013.

de comunicare. ªi ar fi uºor în ceea ce priveºte comunicarea pentru cã numãrul acestora este mic, respectiv la mina Lonea – 5, la Petrila 3 , Livezeni ºi Paroseni

câte 4 , Lupeni – 4, Prodcom cu nr.6894 Uricani - 4 sau 3, condin 14/12/2012, semform informaþiilor natã ºi stampilatã de primite chiar de la director general salariaþi.

CIUCÃ TITUS, ca în Ca urmare comunitermen de 10 zile sã carea a luat-o pe alte ne prezentãm cãi, de jos irea: PMD Denum A 4 4 2 r: în sus, n ENT Contract RE ECHIPAM A L Ã P S E prin D SERVICII 9/29/2010 adrese ale ii contractului ir bu ri at a at D V.1) ite 5 salariaþilor de oferte prim ic cãruia i-a V.2) Numãrul orului econom at er op sa re ºi cãtre ad V.3) Numele ºi Cronica ntractul fost atribuit co COM SRL VJ: RVICE PROD E S , SECTOR 2, E G A IM SC ULUI, NR. 82 IC A B .

R T S ”Ma : RE?TI, Cod Adresa poºtalã itatea: BUCU al oc L , E R A numesc ANIZ 1441, Fax: HALA GALV Tel. 072305 , ia ân om R , Bitoiu 130 poºtal: 0212 Mioara (…)

2 0 3 3 2 02125 ea contractului privind valoar angajatã la ii aþ rm fo In ) ctului V.4 a valorii contra ã al SC Image iþi in rã TVA ea ar Estim eda: RON Fã on M 0 .0 0 0 0 2 Service Valoarea: 373 ractului lã finalã a cont Prodcom rã TVA Valoarea tota eda: RON Fã on M 0 .0 0 0 0 2 SRL Valoarea: 373 i: 3 Bucureºti, Numãrul de an ribuit etalii anunþ at /d strada e-achizitii.com lichiBaicului, dare ºi adresa cãtre nr.82, sector opþiunea în scris pentru AJOFM PETRO?ANI 2, locul de muncã în încetarea contractului pentru a mã înscrie la cadrul CNH Petroºani, cu acordul pãrþilor sau agenþia localã.

EM Lonea, vin prin acordarea indemnizaPS Fiind reprezenacest E-mail a gãsi þiei de ºomaj, lucrul pe tant de contract va pot înþelegere ºi totodatã care l-am fãcut. pune la dispozitie mai sã mã îndrumaþi pentru În data de multe documente”. a rezolva acest incove18/12/2012 primesc Contactat, directorul nient. Lucrez în o notificare, cã general Titus Ciucã, aceastã societate din începând cu data de ne-a informat cã nu data de 01/10/2010 21/12/2012 se poate vorbi ºi ca pânã în prezent, adicã acordã preaviz pe urmare sã-i spunem 23/01/2013, în perioada de 20 zile pãsul printr-un sms, funcþia de spãlãtoreasã lucrãtoare pânã în data lucru realizat. Doar cã lenjerie ºi reprezentande 23/01/2013, rãspunsul nu a mai tã de contract. În data având venit pânã la de 14/12/2012 nr.6990/18/12/2012. închiderea ediþiei. Cum primesc înºtiinþare de Menþionez cã nu am spuneam: comunila SC Image Service primit drepturile salaricarea, bat-o vina!!

Cabanierii cer ajutor pentru Parâng

S-

au trezit în mijlocul sezonului de schi fãrã pârtii bãtute, cu drumuri impracticabile, cu o singurã instalaþie de transport pe cablu funcþionalã ºi câteva teleschiuri pornite. Asta au pãþit cabanierii din Parâng, care au venit la primãrie sã cearã sprijin.

Diana MITRACHE Au cerut un drum practicabil, parcare pentru maºinile de aprovizionare, promovare prin camere web la nivel naþional sau chiar indicatoare care sã arate drumul spre staþiunea din munte. Nu au uitat nici de pârtiile nebãtute ºi de turiºtii care pleacã nemulþumiþi din cauza condiþiilor de pe pârtii. Nimeni nu ºtie unde începe pârtia ºi unde e locul de cazare, unde poþisã te dai cu sania ºi unde pe schiuri, la ce cabanã te cazezi ºi nici dacã esti în siguranþã. „Într-adevãr spun foarte multe probleme, care,

ale pe lunile noiembrie 2012, decembrie 2012, ianuarie 2013 ºi salariile compesatorii fiind concediere colectivã. Sã-mi mi se punã la dispoziþie documentaþia conform CM ºi CIM, adicã adeverinþã de vechime, nota de

din pãcate, nu s-au putut rezolva pânã la începerea sezonului. Cãutãm soluþii ºi suntem de acord cã nu se

poate face totul peste noapte, pentru cã în Parâng e un adevãrat ºantier în zona schiabilã. Bineînþeles cã sunt ºi probleme care se pot rezolva

ºi cu acestea am venit la primãrie”, a declarat Adrian Rus, reprezentant al Asociaþiei cabanierilor ,„Mândra” Parâng.

Cabanierii recunosc ºi ei cã nimeni nu a preluat domeniul de schi ºi acesta ar fi principalul motiv care a dus la haosul creat în turism anul acesta. „Nu ºtiu de ce nu s-a ajuns la o concluzie între

Consiliul Local ºi un administrator. Aºa se face cã seszonul acesta pârtiile nu au apucat sã fie bãtute, a fost o perioadã îân care turiºtii au

venit cã se aºteptau sã fie totul în regulã, nu au gãsit ce au aºteptat ºi au plecat, iar noi am fost afectaþi”, a mai adãugat Adrian Rus. Tiberiu Iacob Ridzi nu e strãin de situaþia din Parâng ºi a recunoscut cã lucrurile nu au stat aºa cum trebuie în acest sezon. Din pãcate, însã,el le-a promis cabanierilor cã va fi mai bine anul viitor. „Problema referitoare lapârtii s-a rezolvat. Accesul în staþiune e adevãrat cã e mai greu, însã,nu trebuie sã uitãm cã în Parâng suntem în ºantier. De aceea gãsit mãsuri ºi soluþii tranzitorii, cu care sã cãdem de comun acord”, amenþionat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Cabanierii au cerut ºi li s-a promis cã vor exista marcaje ºi indicatoare rutiere care sã îndrume turiºtii spre Parâng. În plus, au primit promisiunea unor întâlniri periodice cu administraþia localã,pentru ca lucrurile sã nu mai degenereze pe viitor.

Avram, femeile, americanii ºi înrudirea cu deputatul Ruºanu… ”Sã ºtiþi cã liberalii au multe femei” ”În Primãrie nu se face politicã” Naºul Ruºanu va ajuta fina…

Ileana FIRÞULESCU La prima întâlnire a coordonatorului PNL Valea Jiului, Costel Avram, de miercuri, cu birourile politice ale organizaþiilor din localitãþile Vãii Jiului, pentru tatonãri ºi cunoaºtere reciprocã, Avram a cunoscut multe femei. ”Sã ºtiþi cã liberalii au multe femei, îºi promoveazã femeile ºi nu sunt puþine. Sunt mai multe ca la alte partide ºi asta e bine” – declara, zâmbind ºãgalnic, liderul politic pe un post de televiziune, încadrat de douã femei cu notorietate, viceprimarul municipiului Petroºani – Dorina Niþã, vicepreºedinte PNL Petroºani ºi preºedinta PNL Vulcan – Alina Cârstoiu. La Petrila, în Biroul de conducere,

interimar aºa cum e el, existã tot femei de marcã precum Doiniþa Maria Bãlãnesc ºi Daniela Viºãnescu… ”Au obþinut rezultate remarcabile în condiþiile din Valea Jiului.

Asta înseamnã cã au muncit mult” – a venit aprecierea din partea lui Avram. ªi apropo de femei, viceprimarul Petroºaniului, Dorina Niþã, a rãspuns public la întrebarea dacã va folosi pentru binele Vãii Jiului înrudirea sa cu Dan Radu Ruºanu (care este pãrintele spiritual/naºul viceprimarului), preºedintele Comisiei Buget, Finanþe, Bãnci a Camerei Deputaþilor. ”Da, de ce nu. Având în vedere cã Tiberiu Iacob Ridzi a avut uºi deschise pentru proiectele dezvoltãrii Petroºaniului în guvernarea partidului

sãu, trebuie sã le aibã deschise ºi de acum încolo pentru cã suntem o echipã, iar scopul este comun,

fel, sã miºcãm lucrurile pentru cã noi toþi avem de câºtigat. ?i o putem face. Adevãrul este cã unii de prin

binele comunitãþii locale. În Primãrie nu se face politicã” – a rãspuns fãrã reþinere Niþã. ”Noi, românii, am aºteptat o viaþã americanii ºi n-au venit.

Valea Jiului a aºteptat de 23 de ani sã vinã investitorii ºi n-au venit. Concluzia este cã trebuie sã ne gospodãrim noi cu ce avem. Haideþi sã facem noi cu noi ca locul ãsta sã arate alt-

Vale au cam uitat ce este munca. Unii muncesc, iar mulþi se vãicãresc ºi asta nu este bine” – a tranºat Costel Avram problema viitorului Vãii Jiului, subliniind cã trebuie sã învãþãm cu toþii sã nu mai stãm cu mâna întinsã la guvernanþi ºi cã trebuie obþinutã o oarecare independenþã economicã pentru a urni lucrurile în Valea Jiului.

Doar 4 cabane clasificate în Parâng

F

ac profit, aduc turiºti, dar nu au cabane clasificate. Asta au scos la ivealã cabanierii cu acte în regulã, care îi reclamã acum pe cei care le iau clienþii pentru tarife mai mici pe care le practicã fãrã sã respecte legea.

Diana MITRACHE Situaþia a fost scoasã la ivealã în urma întâlnirii pe care reprezentanþii unei asociaþii a cabanierilor din Parâng au prezentat-o la primãria Petroºani, situaþie din care a rezultat cã doar 4 cabane sunt calsificate, în timp ce ofertele de cazare sunt cu zecile în Parâng. „Dupã cum ºtiþi avem o asociaþie, care are mai mulþimembrii. Nu toþisunt interesaþi sã ni se alãture, deoarece atunci am putea sã le impuem reguli ºi sã le solicitãm sã

intre în legalitate,. Aºa ca noi, cei care sunt clasificaþide Ministerul Turismului.

Sperãm ca în urmãtoarea perioadã sã gãsim o variantã comunã, împreunã cu primîria. astfel încât în cel mult

un an, mãcar 50% din domeniul hotelier sã fie clasificat”, a declarat Adrian Rus,unul dintre cei 4 cabanieri cu

acte în regulã ºi membru al Asociaþiei cabanierilor „Mândra”

din Parâng.

Sitauþia o ºtie ºi primarul din Petroºani, care recunoaºte cã lucrurile nu sunt tocmai legale în aceastã staþiune aflatã în plin pro-

ces de reamenajare. „Este adevãrat cã sunt încã foarte mulþi care nu au aceastã clasificare.Pe viitor, cu siguranþã, vor trebui sã se clasifice dacã vor dori sã desfãºoare aceastã activitate

de cazare ºi alimentaþie publicã în Parâng. Asta pentru cã investiþiile care se fac la munte se fac ºi cu scopul de a crea cele mai bune condiþii, dar toþi

cei care doresc sãaibã aceste unitãþide cazare ºi alimentaþiepublicã, trebuie sã fie legali”, a spus ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. În munte, în staþiunea Parâng sunt zeci de construcþii, care mai de care amplasate haotic ºi fãrã un plan de urbanis.

Pentru cã e târziu sã mai facã ceva, cabanierii au cerut ca mãcar sã fie delimitate zonele ºi numerotate câteva din alei,iar indicativele sã fie afiºate la intrare.

Astfel, ºi turiºtii ºi jandarmii, ori salvamontiºtii, vor ºti sã ajungã la ele mai uºor.

COLÞUL LUI DENIS

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 ianuarie 2013

Spãlãtoresele de la minele din Valea Jiului puse pe liber, cu salarii neplãtite…

”M

enþionez cã nu am primit drepturile salariale pe lunile noiembrie 2012, decembrie 2012 , ianuarie 2013 ºi salariile compesatorii fiind concediere colectivã” – Mioara Bitoiu, Petrila.

Ileana FIRÞULESCU Când este vorba de locul de muncã, în România zilelor nopastre, incertitudinea ucide. Este ºi cazul puþinelor salariate al SC Image Service ProdCom Bucureºti, cea care prestat timp de trei ani servicii de spãlare echipament la minele din Valea Jiului.

Cum contractul acesteia - atribuit prin lici-

Doar cã în 24 ianuarie, pânã la închiderea ediþiei, oamenii nu primiserã nici o informaþie despre lichidare, despre salariile restante din noiembrie, despre documentaþia AJOFM pentru cei ce au ales respectiva formã de încetare a acontractului de muncã etc.

Teama salariaþilor vine ca urmare a unor disfuncþionalitãþi în plata salariilor, dar mai ales în modul defectuos

taþie în 29 septembrie 2012 de Compania Naþionalã a Huilei - s-a încheiat, salariaþii au primit preavize de 20 de zile care au expirat în 23 ianurie 2013.

de comunicare. ªi ar fi uºor în ceea ce priveºte comunicarea pentru cã numãrul acestora este mic, respectiv la mina Lonea – 5, la Petrila 3 , Livezeni ºi Paroseni

câte 4 , Lupeni – 4, Prodcom cu nr.6894 Uricani - 4 sau 3, condin 14/12/2012, semform informaþiilor natã ºi stampilatã de primite chiar de la director general salariaþi.

CIUCÃ TITUS, ca în Ca urmare comunitermen de 10 zile sã carea a luat-o pe alte ne prezentãm cãi, de jos irea: PMD Denum A 4 4 2 r: în sus, n ENT Contract RE ECHIPAM A L Ã P S E prin D SERVICII 9/29/2010 adrese ale ii contractului ir bu ri at a at D V.1) ite 5 salariaþilor de oferte prim ic cãruia i-a V.2) Numãrul orului econom at er op sa re ºi cãtre ad V.3) Numele ºi Cronica ntractul fost atribuit co COM SRL VJ: RVICE PROD E S , SECTOR 2, E G A IM SC ULUI, NR. 82 IC A B .

R T S ”Ma : RE?TI, Cod Adresa poºtalã itatea: BUCU al oc L , E R A numesc ANIZ 1441, Fax: HALA GALV Tel. 072305 , ia ân om R , Bitoiu 130 poºtal: 0212 Mioara (…)

2 0 3 3 2 02125 ea contractului privind valoar angajatã la ii aþ rm fo In ) ctului V.4 a valorii contra ã al SC Image iþi in rã TVA ea ar Estim eda: RON Fã on M 0 .0 0 0 0 2 Service Valoarea: 373 ractului lã finalã a cont Prodcom rã TVA Valoarea tota eda: RON Fã on M 0 .0 0 0 0 2 SRL Valoarea: 373 i: 3 Bucureºti, Numãrul de an ribuit etalii anunþ at /d strada e-achizitii.com lichiBaicului, dare ºi adresa cãtre nr.82, sector opþiunea în scris pentru AJOFM PETRO?ANI 2, locul de muncã în încetarea contractului pentru a mã înscrie la cadrul CNH Petroºani, cu acordul pãrþilor sau agenþia localã.

EM Lonea, vin prin acordarea indemnizaPS Fiind reprezenacest E-mail a gãsi þiei de ºomaj, lucrul pe tant de contract va pot înþelegere ºi totodatã care l-am fãcut. pune la dispozitie mai sã mã îndrumaþi pentru În data de multe documente”. a rezolva acest incove18/12/2012 primesc Contactat, directorul nient. Lucrez în o notificare, cã general Titus Ciucã, aceastã societate din începând cu data de ne-a informat cã nu data de 01/10/2010 21/12/2012 se poate vorbi ºi ca pânã în prezent, adicã acordã preaviz pe urmare sã-i spunem 23/01/2013, în perioada de 20 zile pãsul printr-un sms, funcþia de spãlãtoreasã lucrãtoare pânã în data lucru realizat. Doar cã lenjerie ºi reprezentande 23/01/2013, rãspunsul nu a mai tã de contract. În data având venit pânã la de 14/12/2012 nr.6990/18/12/2012. închiderea ediþiei. Cum primesc înºtiinþare de Menþionez cã nu am spuneam: comunila SC Image Service primit drepturile salaricarea, bat-o vina!!

Cabanierii cer ajutor pentru Parâng

S-

au trezit în mijlocul sezonului de schi fãrã pârtii bãtute, cu drumuri impracticabile, cu o singurã instalaþie de transport pe cablu funcþionalã ºi câteva teleschiuri pornite. Asta au pãþit cabanierii din Parâng, care au venit la primãrie sã cearã sprijin.

Diana MITRACHE Au cerut un drum practicabil, parcare pentru maºinile de aprovizionare, promovare prin camere web la nivel naþional sau chiar indicatoare care sã arate drumul spre staþiunea din munte. Nu au uitat nici de pârtiile nebãtute ºi de turiºtii care pleacã nemulþumiþi din cauza condiþiilor de pe pârtii. Nimeni nu ºtie unde începe pârtia ºi unde e locul de cazare, unde poþisã te dai cu sania ºi unde pe schiuri, la ce cabanã te cazezi ºi nici dacã esti în siguranþã. „Într-adevãr spun foarte multe probleme, care,

ale pe lunile noiembrie 2012, decembrie 2012, ianuarie 2013 ºi salariile compesatorii fiind concediere colectivã. Sã-mi mi se punã la dispoziþie documentaþia conform CM ºi CIM, adicã adeverinþã de vechime, nota de

din pãcate, nu s-au putut rezolva pânã la începerea sezonului. Cãutãm soluþii ºi suntem de acord cã nu se

poate face totul peste noapte, pentru cã în Parâng e un adevãrat ºantier în zona schiabilã. Bineînþeles cã sunt ºi probleme care se pot rezolva

ºi cu acestea am venit la primãrie”, a declarat Adrian Rus, reprezentant al Asociaþiei cabanierilor ,„Mândra” Parâng.

Cabanierii recunosc ºi ei cã nimeni nu a preluat domeniul de schi ºi acesta ar fi principalul motiv care a dus la haosul creat în turism anul acesta. „Nu ºtiu de ce nu s-a ajuns la o concluzie între

Consiliul Local ºi un administrator. Aºa se face cã seszonul acesta pârtiile nu au apucat sã fie bãtute, a fost o perioadã îân care turiºtii au

venit cã se aºteptau sã fie totul în regulã, nu au gãsit ce au aºteptat ºi au plecat, iar noi am fost afectaþi”, a mai adãugat Adrian Rus. Tiberiu Iacob Ridzi nu e strãin de situaþia din Parâng ºi a recunoscut cã lucrurile nu au stat aºa cum trebuie în acest sezon. Din pãcate, însã,el le-a promis cabanierilor cã va fi mai bine anul viitor. „Problema referitoare lapârtii s-a rezolvat. Accesul în staþiune e adevãrat cã e mai greu, însã,nu trebuie sã uitãm cã în Parâng suntem în ºantier. De aceea gãsit mãsuri ºi soluþii tranzitorii, cu care sã cãdem de comun acord”, amenþionat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Cabanierii au cerut ºi li s-a promis cã vor exista marcaje ºi indicatoare rutiere care sã îndrume turiºtii spre Parâng. În plus, au primit promisiunea unor întâlniri periodice cu administraþia localã,pentru ca lucrurile sã nu mai degenereze pe viitor.

Avram, femeile, americanii ºi înrudirea cu deputatul Ruºanu… ”Sã ºtiþi cã liberalii au multe femei” ”În Primãrie nu se face politicã” Naºul Ruºanu va ajuta fina…

Ileana FIRÞULESCU La prima întâlnire a coordonatorului PNL Valea Jiului, Costel Avram, de miercuri, cu birourile politice ale organizaþiilor din localitãþile Vãii Jiului, pentru tatonãri ºi cunoaºtere reciprocã, Avram a cunoscut multe femei. ”Sã ºtiþi cã liberalii au multe femei, îºi promoveazã femeile ºi nu sunt puþine. Sunt mai multe ca la alte partide ºi asta e bine” – declara, zâmbind ºãgalnic, liderul politic pe un post de televiziune, încadrat de douã femei cu notorietate, viceprimarul municipiului Petroºani – Dorina Niþã, vicepreºedinte PNL Petroºani ºi preºedinta PNL Vulcan – Alina Cârstoiu. La Petrila, în Biroul de conducere,

interimar aºa cum e el, existã tot femei de marcã precum Doiniþa Maria Bãlãnesc ºi Daniela Viºãnescu… ”Au obþinut rezultate remarcabile în condiþiile din Valea Jiului.

Asta înseamnã cã au muncit mult” – a venit aprecierea din partea lui Avram. ªi apropo de femei, viceprimarul Petroºaniului, Dorina Niþã, a rãspuns public la întrebarea dacã va folosi pentru binele Vãii Jiului înrudirea sa cu Dan Radu Ruºanu (care este pãrintele spiritual/naºul viceprimarului), preºedintele Comisiei Buget, Finanþe, Bãnci a Camerei Deputaþilor. ”Da, de ce nu. Având în vedere cã Tiberiu Iacob Ridzi a avut uºi deschise pentru proiectele dezvoltãrii Petroºaniului în guvernarea partidului

sãu, trebuie sã le aibã deschise ºi de acum încolo pentru cã suntem o echipã, iar scopul este comun,

fel, sã miºcãm lucrurile pentru cã noi toþi avem de câºtigat. ?i o putem face. Adevãrul este cã unii de prin

binele comunitãþii locale. În Primãrie nu se face politicã” – a rãspuns fãrã reþinere Niþã. ”Noi, românii, am aºteptat o viaþã americanii ºi n-au venit.

Valea Jiului a aºteptat de 23 de ani sã vinã investitorii ºi n-au venit. Concluzia este cã trebuie sã ne gospodãrim noi cu ce avem. Haideþi sã facem noi cu noi ca locul ãsta sã arate alt-

Vale au cam uitat ce este munca. Unii muncesc, iar mulþi se vãicãresc ºi asta nu este bine” – a tranºat Costel Avram problema viitorului Vãii Jiului, subliniind cã trebuie sã învãþãm cu toþii sã nu mai stãm cu mâna întinsã la guvernanþi ºi cã trebuie obþinutã o oarecare independenþã economicã pentru a urni lucrurile în Valea Jiului.

Doar 4 cabane clasificate în Parâng

F

ac profit, aduc turiºti, dar nu au cabane clasificate. Asta au scos la ivealã cabanierii cu acte în regulã, care îi reclamã acum pe cei care le iau clienþii pentru tarife mai mici pe care le practicã fãrã sã respecte legea.

Diana MITRACHE Situaþia a fost scoasã la ivealã în urma întâlnirii pe care reprezentanþii unei asociaþii a cabanierilor din Parâng au prezentat-o la primãria Petroºani, situaþie din care a rezultat cã doar 4 cabane sunt calsificate, în timp ce ofertele de cazare sunt cu zecile în Parâng. „Dupã cum ºtiþi avem o asociaþie, care are mai mulþimembrii. Nu toþisunt interesaþi sã ni se alãture, deoarece atunci am putea sã le impuem reguli ºi sã le solicitãm sã

intre în legalitate,. Aºa ca noi, cei care sunt clasificaþide Ministerul Turismului.

Sperãm ca în urmãtoarea perioadã sã gãsim o variantã comunã, împreunã cu primîria. astfel încât în cel mult

un an, mãcar 50% din domeniul hotelier sã fie clasificat”, a declarat Adrian Rus,unul dintre cei 4 cabanieri cu

acte în regulã ºi membru al Asociaþiei cabanierilor „Mândra”

din Parâng.

Sitauþia o ºtie ºi primarul din Petroºani, care recunoaºte cã lucrurile nu sunt tocmai legale în aceastã staþiune aflatã în plin pro-

ces de reamenajare. „Este adevãrat cã sunt încã foarte mulþi care nu au aceastã clasificare.Pe viitor, cu siguranþã, vor trebui sã se clasifice dacã vor dori sã desfãºoare aceastã activitate

de cazare ºi alimentaþie publicã în Parâng. Asta pentru cã investiþiile care se fac la munte se fac ºi cu scopul de a crea cele mai bune condiþii, dar toþi

cei care doresc sãaibã aceste unitãþide cazare ºi alimentaþiepublicã, trebuie sã fie legali”, a spus ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. În munte, în staþiunea Parâng sunt zeci de construcþii, care mai de care amplasate haotic ºi fãrã un plan de urbanis.

Pentru cã e târziu sã mai facã ceva, cabanierii au cerut ca mãcar sã fie delimitate zonele ºi numerotate câteva din alei,iar indicativele sã fie afiºate la intrare.

Astfel, ºi turiºtii ºi jandarmii, ori salvamontiºtii, vor ºti sã ajungã la ele mai uºor.

COLÞUL LUI DENIS

8 Actualitate

V

alea Jiului nu are nevoie de coºari. Cel puþin asta rezultã din spusele directorului de la Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara care spune cã au fost organizate cursuri pentru calificarea coºarilor însã nu ºi în Valea Jiului. ”Am fãcut douã cursuri de coºari, unul în zona llia ºi unul în zona Orãºtie.

Avem ca target având în vedere cã suntem autorizaþi pe meseria de coºar ºi în alte zone unde trebuie curãþate sobele, hornurile ºi cele care sunt pe bazã de ardere pe masã lemnoasã ºi celelalte trebuie curãþate. Sunt atâtea evenimente destul de dificile care se întâmplã pe aceastã zonã ºi cred cã avem în intenþie în mãsura în care suntem oarecum legaþi de primãrii. Dacã primãriile ne solicitã o anumitã zonã în care trebuie organizat un asemenea curs ºi reuºim sã facem o resursã umanã pe participare de curs de

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 ianuarie 2013

Din lipsã de cereri,

AJOFM Hunedoara nu ºcoleºte coºari în Valea Jiului

ªomaj online în Hunedoara

ª

omerii ºi cei care au nevoie sã angajeze personal, vor fi puºi în legãturã on line. Totul face parte dintr-un concept modern, care în alte þãri deja este funcþional.

minim 14 persoane atunci vom organiza ºi cursuri de coºari”, a declarat Iorgovan Velichi, director AJOFM Hunedoara. În Valea Jiului niciuna din cele ºase administraþii locale nu a solicitat astfel de cursuri, lucru din care rezultã cã aici nu este nevoie de coºari. ”În Valea Jiului nu am avut astfel de solicitãri, dar dacã vom avea vom orga-

niza fãrã probleme.

Suntem autorizaþi ºi nu e o problemã de a gãsi un lector sau a pune la dispoziþie spaþiile necesare, bienînþeles cu acordul primãriei de a organiza aceste cursuri pentru coºari”, a mai spus Iorgovan Velichi.

De precizat cã un coº de fum necurãþat corespunzãtor poate sã creeze mari probleme. Conform

statisticilor, a doua cauzã de incendiu la locuinþe, dupã scurtcircuitul electric, o constituie coºurile de evacuare a fumului, necurãþate sau neizolate corespunzãtor faþã de materialele combustibile din apropiere, precum ºi depozitarea necorespunzãtoare a cenuºii sau jarului nestins.

Monika BACIU

Sistemul va fi gata în maxim douã luni, iar angajatorii vor avea acces gratuit la un server, prin parolã ºi user name. Pe de altã parte ºi ºomerii aflaþi în baza de date vor primi o parolã ºi un user name, aºa încât sã fie permanent în legãturã prin internet cu angajatorii. „Cât de curând, vom avea un sistem de ocupare nou: serviciul public de ocupare on line, prin care încercãm ca persoanele care sunt în

legãturã directã cu noi sã intre în contact direct cu angajatorii. Noi îi supraveghem prin ºefii de agenþii, procedura prin care ei se întâlnesc, în aºa fel încât procedura sã fie cât mai rapidã pe o platformã pe care o vom gata în douã – trei luni de zile”, a declarat Vasile Iorgovan Velichi, ºef AJOFM Hunedoara.

Fiecare tranzacþie, ori dialog între ºomeri ºi angajatori va fi supervizatã de ºefii agenþiilorlocale.

Astfel, mobilitatea pe piaþa muncii va creºte ºi atât ºomerii, cât ºi angajatorii vor ºti ce posibilitãþi au.

Diana MITRACHE

Ca sã urgenteze procesul

Reprezentanþii Deva Gold vor sã schimbe termenul de judecatã

R

eprezentanþii societãþii Deva Gold vor sã grãbeascã procesul deschis de Agenþia Naþionalã de Protecþie a Mediului privind anularea avizului de mediu pentru proiectul de la Certej.

O investiþie estimatã la 200 de milioane de euro este blocatã din cauza unui proces aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara. ANPM a cerut instanþei, la solicitarea Ministerului Mediului, anularea avizului de mediu acordat pentru proiectul aurifer de la Certej de Agenþia Regionalã de Protecþie a Mediului Timiºoara.

Numai cã, Tribunalul Hunedoara a fixat termenul exact la 1 octombire 2013, ceea ce blocheazã orice iniþiativã ºi întârzie implementarea proiectului. Nicolae Stanca, directorul general al Deva Gold, a declarat cã, prin intermediul unei firme de avocaturã, vor încerca sã preschimbe acest termen. „Este o întârziere foarte mare a proiectului. Vom face demersurile sã vedem dacã putem sã primim un alt termen. Este ciuda pentru cã iniþial ni s-a spus cã se va judeca în regim de urgenþã”, a spus Stanca. Pe de altã parte, compania care vrea sã exploateze zãcãmântul aurifer de al certej aºteaptã clarificãrile de al

Ministerul Mediului. Stanca a precizat cã s-au trimis la MM documentele necesare prin acre solicitã clarificãri în privinþa paºilor pe care ar mai trebui sã îi parcurgã în vederea obþinerii autorizaþiei de mediu, dacã se considerã cã documentaþia depusã este incompletã, dar încã nu au primit nici un rãspuns.

Agenþia Naþionalã de Protecþie a Mediului, la solicitarea Ministerului Mediului, încearcã sã anuleze avizul de mediu acordat de Agenþia Regionalã Timiºoara – pârâtã în acest dosar, pentru „proiectul Certej”, cu beneficiar direct societatea Deva Gold, chematã, de asemenea, în faþa magistraþilor. Ministerul Mediului ºi Pãdurilor a solicitat anularea avizului, pe care ministrul Rovana Plumb l-a considerat drept „ilegal ºi iresponsabil”. Aceasta a precizat cã, în urma verificãrilor efec-

tuate în perioada 4-12 septembrie s-a constatat faptul cã acordul de mediu în cazul proiectului de la Certej eliberat de Agenþia Regionalã pentru Protecþia Mediului Timiºoara este ilegal, oficialii susþinând cã încalcã atât legislaþia româneascã, dar ºi pe cea europeanã. Ministrul Rovana Plumb a mai precizat cã obligaþiile de mediu de dinainte privatizãrii nu au fost transferate în acordul de mediu, cum prevede legea, iar ARPM Timiºoara nu era îndreptãþitã sã iniþieze aceastã procedurã, competenþa în acest caz fiind a ANPM. Pe de altã parte, oficialii beneficiarului acestui acord de mediu Deva Gold, spun cã au depus absolut toate actele sau documentaþiile care le-au fost solicitate pe parcursul celor cinci ani cât a durat procedura de avizare.

Car men COSMAN

ª

omajul în Hunedoara este în creºtere din cauzã cã populaþia activã e tot mai puþinã, locurile de muncã sunt prost plãtite, iar ajutoarele sociale ºi alimentele UE sunt mai atractive pentru ºomeri. Directorul AJOFM Hunedoara recunoaºte cã rata ºomajului a crescut ºi pune totul pe seama conjuncturii.

Judeþul Hunedoara a înregistrat o ratã a ºomajului de aproape 7 procente ºiasta din vina celor care au ieºit de pe piaþa muncii. Fie s-au pensionat, fie s-au disponibilizat, ori au rãmas în ºomaj pe perioade scurte de timp.

La toþi s-au adãugat ºi cei care au cãutat sã primeascã alimentele venite din spaþiul comunitar, din cauza sãrãciei. „În acest moment, AJOFM are înregistraþi 12.785 de ºomeri. La 31 dec. 2012 era aceastã cifrã. Dintre aceºtia 6.700 sunt indemnizaþi ºi restul nu. Rata ºomajului e de 6,88%. E vorba despre o creºtere în ultimele 3 – 4 luni, din douã motive subiective. Pe de o parte, din cauza scãderii populaþiei. INS spune cã sunt mai puþini oameni activi. De la 194.000 de persoane active s-a diminuat cifra la 187.000 de persoane. ªi al doilea motiv e dat de perioada septembrie – noiembrie a anului trecut când a fost un numãr de perosane mai mare care sau înscris în evidenþa noastrã, cã primeau alimente europene. Noi am

Actualitate 9

ªomeri mulþi, posibilitãþi puþine

înaintat, la CJ Hunedoara o statisticã ºi, cei care nu s-au regãsit, sigur, au revenit ºi s-au înscris. ªi în contextul acesta au venit cam 10.300 – 10.400 de ºomeri”, spune Vasile Iorgovan Velichi, directorul AJOFM Hunedoara.

disponiN oibilizãri

Urmeazã, însã, noi disponibilizãri ºi în aceastã categorie se înscriu minerii care pleacã. Totuºi, pânã acum cei de la AJOFM nu ºtiu câþi vor pleca. Nu au primit nicio cifrã oficial, deºi se ºtie cã din Valea Jiului, pleacã 500 de mineri care vor ajunge þºomeri,iar pentru ei e nevoie de preconsiliere. „În acest moment, pe zona CNH nu avem o comunicare oficialã prin care sã ni se comunice o anumitã restructurare. Nu avem nici programe comunicate de Guvern, care sã ne arate cã vor

beneficia de ºomaj un anumit numãr de persoane.

Probabil cã se va face protecþie socialã, cu venituri de completare pentru disponibilizaþi. Nu avem deci, în acest moment cifre oficiale, pentru a desfãºura servicii de preconcediere, pentru cã asta e defapt statutul nostru.

Sigur, noi ne pregãtim pentru recalificarea lor, cu diferite cursuri, pentru ceea ce se cere pe piaþa muncii. Nu numai în Valea Jiului”, a mai adãugat Iorgovan Velichi.

care cei din Hunedoara ºi-l propun. „Anul trecut au fost, numai la Petroºani, 35 de cursuri. În jur de 450 de ºomeri s-au calificat Ele s-au desfãºurat pe bugete din fonduri UE ºi aceasta e ºi principala noastrã preocupare.

Pentru cã vrem sã atragem fonduri externe, mai ales cã, în perioada urmãtoare se vor deschide niºte axe, care vor urmãri efectiv mãsurile active. Noi avem ºi indicatori de performanþã pentru cã va trebui sã ºi angajãm ce calificãm. Hunedoara are, însã posibilitatea sã absoarbã aceastã forþã de muncã. Noi sperãm ca ºi investiþiile sã vinã din urmã. E vorba ºi de perioada de relansare a construcþiilor. Iar noi sperãm ca oamenii ce au fost disponibilizaþi iarna sã revinã pe piaþa forþei de muncã din februarie”, este de pãrere Vasile Iorgovan Velichi, ºeful AJOFM Hunedoara.

Totuºi, la burse întâlnim mereu oameni care se plâng de faptul cã nu au

P rima bursã...

..... care se anunþã în Hunedoara va fi în luna februarie ºi, responsabilii AJOFM spun cã vor pãstra tradiþia ºi vor organiza burse lunar. „Nu renunþãm la aceastã metodã, pe care o consirãm cea mai importantã. Suntem, în continuare ofensivi pe piaþã ºi încercãm sã mediatizãm informaþiile în timp util. Avem ºi un ziar propriu pe care îl tipãrim pe un program european ºi, cât de curând, vom avea un sistem de ocupare nou, on line”, a conchis Vasile Iorgovan Velichi. ªomerii au ajuns sã fie mulþi ºi locurile de muncã puþine. Totuºi, la centrul de formare profesionalã se cautã ºiîn acest an soluþii prin calificarea în meserii cerute. În plus, sunt ºi ofertele din alte localitãþi, iar ºomerii sunt încurajaþi sã fie mobili.

Diana MITRACHE

de O ferte recalificare Dacã anul trecut au fost cursuri multe, anul 2013 aduce ºi el oferte pentru ºomeri. Ei vor fi calificaþi, aºa cum spun responsabilii AJOFM în meserii care se cer pe piaþa muncii ºi principala soluþie e legatã de mobilitatea în þarã, acesta fiind un scop pe

Pregãtiri pentru noul val de ninsori

C

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

calificãri, iar cei care au, cã nu au vechime. Asta li se cere de cãtzre angajatori, care ºi ei spun cã nu gãsesc oameni potriviþi.

Soluþa e legatã doar de flexibilitatea de pe piaþa muncii. „Depinde totul de angajator.Noi trebuie sã privim AJOFM, ca pe un operator pe piaþa muncii.

Deci, noi oferim în piaþã, de 7 ani de zile. prin intermediul burselor, ofertele de locuri de muncã, dar ºi cea de calificare pe care o avem noi. Publicãm ºi cele maiofertate meserii ºi cele mai ocupate. Dar existã un mare deficit în ceea ce priveºte ºlocurile de muncã pe care le oferim pentru cei cu studii superioare. Aici e un lucru care se întâmplã de ani de zile. În Hunedoara din punctul meu de vedere, cei care vin sã investeascã vin cu management propriu ºi partea de adminsitraþie e asiguratã de ei. Noi încercãm sã punem cap la cap oferta cu ceea ce avem pe piaþã. Încercãm sã aclificãm ce se cere pe piaþã.

Sigur cã, la fiecare bursã

existã chestionare pe care le dãm ºomerilor ºi noi þinem cont ºi de opþiunile lor. Noi, însã, oferim ceea ce oferã economia judeþului în acest moment”, a mai spus ºeful AJOFM.

omandamentul de iarnã din cadrul Primãriei Petroºani a fost convocat ieri de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, dat fiind faptul cã de astãzi sunt posibile ninsori importante cantitativ.

ªefii de birouri care sunt incluºi în comandamentul de iarnã din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani s-au întâlnit cu edilul ºef al localitãþii pentru a stabili planul de intervenþie în cazul în care ninsorile prognozate de meteorologi vor fi importante cantitativ. „Pânã la aceastã orã (n.r. joi, ora 10) nu am primit nici o atenþionare însã, avem la ora 14, noi cei din comandamentul de iarnã, o întâlnire cu domnul primar pentru a ne pregãti de intervenþie în cazul unor ninsori abundente.

Suntem aprovizionaþi cu material antiderapant, sunt patru autospe-

ciale gata de intervenþie la deszãpezire”, a precizat, Aron Dumitrescu, ºeful SPADPP din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani. Pânã acum, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului, s-a arãtat mulþumit de cum au intervenit drumarii în aceastã iarnã la deszãpezirea drumurilor din localitate.

Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

V

alea Jiului nu are nevoie de coºari. Cel puþin asta rezultã din spusele directorului de la Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara care spune cã au fost organizate cursuri pentru calificarea coºarilor însã nu ºi în Valea Jiului. ”Am fãcut douã cursuri de coºari, unul în zona llia ºi unul în zona Orãºtie.

Avem ca target având în vedere cã suntem autorizaþi pe meseria de coºar ºi în alte zone unde trebuie curãþate sobele, hornurile ºi cele care sunt pe bazã de ardere pe masã lemnoasã ºi celelalte trebuie curãþate. Sunt atâtea evenimente destul de dificile care se întâmplã pe aceastã zonã ºi cred cã avem în intenþie în mãsura în care suntem oarecum legaþi de primãrii. Dacã primãriile ne solicitã o anumitã zonã în care trebuie organizat un asemenea curs ºi reuºim sã facem o resursã umanã pe participare de curs de

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 ianuarie 2013

Din lipsã de cereri,

AJOFM Hunedoara nu ºcoleºte coºari în Valea Jiului

ªomaj online în Hunedoara

ª

omerii ºi cei care au nevoie sã angajeze personal, vor fi puºi în legãturã on line. Totul face parte dintr-un concept modern, care în alte þãri deja este funcþional.

minim 14 persoane atunci vom organiza ºi cursuri de coºari”, a declarat Iorgovan Velichi, director AJOFM Hunedoara. În Valea Jiului niciuna din cele ºase administraþii locale nu a solicitat astfel de cursuri, lucru din care rezultã cã aici nu este nevoie de coºari. ”În Valea Jiului nu am avut astfel de solicitãri, dar dacã vom avea vom orga-

niza fãrã probleme.

Suntem autorizaþi ºi nu e o problemã de a gãsi un lector sau a pune la dispoziþie spaþiile necesare, bienînþeles cu acordul primãriei de a organiza aceste cursuri pentru coºari”, a mai spus Iorgovan Velichi.

De precizat cã un coº de fum necurãþat corespunzãtor poate sã creeze mari probleme. Conform

statisticilor, a doua cauzã de incendiu la locuinþe, dupã scurtcircuitul electric, o constituie coºurile de evacuare a fumului, necurãþate sau neizolate corespunzãtor faþã de materialele combustibile din apropiere, precum ºi depozitarea necorespunzãtoare a cenuºii sau jarului nestins.

Monika BACIU

Sistemul va fi gata în maxim douã luni, iar angajatorii vor avea acces gratuit la un server, prin parolã ºi user name. Pe de altã parte ºi ºomerii aflaþi în baza de date vor primi o parolã ºi un user name, aºa încât sã fie permanent în legãturã prin internet cu angajatorii. „Cât de curând, vom avea un sistem de ocupare nou: serviciul public de ocupare on line, prin care încercãm ca persoanele care sunt în

legãturã directã cu noi sã intre în contact direct cu angajatorii. Noi îi supraveghem prin ºefii de agenþii, procedura prin care ei se întâlnesc, în aºa fel încât procedura sã fie cât mai rapidã pe o platformã pe care o vom gata în douã – trei luni de zile”, a declarat Vasile Iorgovan Velichi, ºef AJOFM Hunedoara.

Fiecare tranzacþie, ori dialog între ºomeri ºi angajatori va fi supervizatã de ºefii agenþiilorlocale.

Astfel, mobilitatea pe piaþa muncii va creºte ºi atât ºomerii, cât ºi angajatorii vor ºti ce posibilitãþi au.

Diana MITRACHE

Ca sã urgenteze procesul

Reprezentanþii Deva Gold vor sã schimbe termenul de judecatã

R

eprezentanþii societãþii Deva Gold vor sã grãbeascã procesul deschis de Agenþia Naþionalã de Protecþie a Mediului privind anularea avizului de mediu pentru proiectul de la Certej.

O investiþie estimatã la 200 de milioane de euro este blocatã din cauza unui proces aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara. ANPM a cerut instanþei, la solicitarea Ministerului Mediului, anularea avizului de mediu acordat pentru proiectul aurifer de la Certej de Agenþia Regionalã de Protecþie a Mediului Timiºoara.

Numai cã, Tribunalul Hunedoara a fixat termenul exact la 1 octombire 2013, ceea ce blocheazã orice iniþiativã ºi întârzie implementarea proiectului. Nicolae Stanca, directorul general al Deva Gold, a declarat cã, prin intermediul unei firme de avocaturã, vor încerca sã preschimbe acest termen. „Este o întârziere foarte mare a proiectului. Vom face demersurile sã vedem dacã putem sã primim un alt termen. Este ciuda pentru cã iniþial ni s-a spus cã se va judeca în regim de urgenþã”, a spus Stanca. Pe de altã parte, compania care vrea sã exploateze zãcãmântul aurifer de al certej aºteaptã clarificãrile de al

Ministerul Mediului. Stanca a precizat cã s-au trimis la MM documentele necesare prin acre solicitã clarificãri în privinþa paºilor pe care ar mai trebui sã îi parcurgã în vederea obþinerii autorizaþiei de mediu, dacã se considerã cã documentaþia depusã este incompletã, dar încã nu au primit nici un rãspuns.

Agenþia Naþionalã de Protecþie a Mediului, la solicitarea Ministerului Mediului, încearcã sã anuleze avizul de mediu acordat de Agenþia Regionalã Timiºoara – pârâtã în acest dosar, pentru „proiectul Certej”, cu beneficiar direct societatea Deva Gold, chematã, de asemenea, în faþa magistraþilor. Ministerul Mediului ºi Pãdurilor a solicitat anularea avizului, pe care ministrul Rovana Plumb l-a considerat drept „ilegal ºi iresponsabil”. Aceasta a precizat cã, în urma verificãrilor efec-

tuate în perioada 4-12 septembrie s-a constatat faptul cã acordul de mediu în cazul proiectului de la Certej eliberat de Agenþia Regionalã pentru Protecþia Mediului Timiºoara este ilegal, oficialii susþinând cã încalcã atât legislaþia româneascã, dar ºi pe cea europeanã. Ministrul Rovana Plumb a mai precizat cã obligaþiile de mediu de dinainte privatizãrii nu au fost transferate în acordul de mediu, cum prevede legea, iar ARPM Timiºoara nu era îndreptãþitã sã iniþieze aceastã procedurã, competenþa în acest caz fiind a ANPM. Pe de altã parte, oficialii beneficiarului acestui acord de mediu Deva Gold, spun cã au depus absolut toate actele sau documentaþiile care le-au fost solicitate pe parcursul celor cinci ani cât a durat procedura de avizare.

Car men COSMAN

ª

omajul în Hunedoara este în creºtere din cauzã cã populaþia activã e tot mai puþinã, locurile de muncã sunt prost plãtite, iar ajutoarele sociale ºi alimentele UE sunt mai atractive pentru ºomeri. Directorul AJOFM Hunedoara recunoaºte cã rata ºomajului a crescut ºi pune totul pe seama conjuncturii.

Judeþul Hunedoara a înregistrat o ratã a ºomajului de aproape 7 procente ºiasta din vina celor care au ieºit de pe piaþa muncii. Fie s-au pensionat, fie s-au disponibilizat, ori au rãmas în ºomaj pe perioade scurte de timp.

La toþi s-au adãugat ºi cei care au cãutat sã primeascã alimentele venite din spaþiul comunitar, din cauza sãrãciei. „În acest moment, AJOFM are înregistraþi 12.785 de ºomeri. La 31 dec. 2012 era aceastã cifrã. Dintre aceºtia 6.700 sunt indemnizaþi ºi restul nu. Rata ºomajului e de 6,88%. E vorba despre o creºtere în ultimele 3 – 4 luni, din douã motive subiective. Pe de o parte, din cauza scãderii populaþiei. INS spune cã sunt mai puþini oameni activi. De la 194.000 de persoane active s-a diminuat cifra la 187.000 de persoane. ªi al doilea motiv e dat de perioada septembrie – noiembrie a anului trecut când a fost un numãr de perosane mai mare care sau înscris în evidenþa noastrã, cã primeau alimente europene. Noi am

Actualitate 9

ªomeri mulþi, posibilitãþi puþine

înaintat, la CJ Hunedoara o statisticã ºi, cei care nu s-au regãsit, sigur, au revenit ºi s-au înscris. ªi în contextul acesta au venit cam 10.300 – 10.400 de ºomeri”, spune Vasile Iorgovan Velichi, directorul AJOFM Hunedoara.

disponiN oibilizãri

Urmeazã, însã, noi disponibilizãri ºi în aceastã categorie se înscriu minerii care pleacã. Totuºi, pânã acum cei de la AJOFM nu ºtiu câþi vor pleca. Nu au primit nicio cifrã oficial, deºi se ºtie cã din Valea Jiului, pleacã 500 de mineri care vor ajunge þºomeri,iar pentru ei e nevoie de preconsiliere. „În acest moment, pe zona CNH nu avem o comunicare oficialã prin care sã ni se comunice o anumitã restructurare. Nu avem nici programe comunicate de Guvern, care sã ne arate cã vor

beneficia de ºomaj un anumit numãr de persoane.

Probabil cã se va face protecþie socialã, cu venituri de completare pentru disponibilizaþi. Nu avem deci, în acest moment cifre oficiale, pentru a desfãºura servicii de preconcediere, pentru cã asta e defapt statutul nostru.

Sigur, noi ne pregãtim pentru recalificarea lor, cu diferite cursuri, pentru ceea ce se cere pe piaþa muncii. Nu numai în Valea Jiului”, a mai adãugat Iorgovan Velichi.

care cei din Hunedoara ºi-l propun. „Anul trecut au fost, numai la Petroºani, 35 de cursuri. În jur de 450 de ºomeri s-au calificat Ele s-au desfãºurat pe bugete din fonduri UE ºi aceasta e ºi principala noastrã preocupare.

Pentru cã vrem sã atragem fonduri externe, mai ales cã, în perioada urmãtoare se vor deschide niºte axe, care vor urmãri efectiv mãsurile active. Noi avem ºi indicatori de performanþã pentru cã va trebui sã ºi angajãm ce calificãm. Hunedoara are, însã posibilitatea sã absoarbã aceastã forþã de muncã. Noi sperãm ca ºi investiþiile sã vinã din urmã. E vorba ºi de perioada de relansare a construcþiilor. Iar noi sperãm ca oamenii ce au fost disponibilizaþi iarna sã revinã pe piaþa forþei de muncã din februarie”, este de pãrere Vasile Iorgovan Velichi, ºeful AJOFM Hunedoara.

Totuºi, la burse întâlnim mereu oameni care se plâng de faptul cã nu au

P rima bursã...

..... care se anunþã în Hunedoara va fi în luna februarie ºi, responsabilii AJOFM spun cã vor pãstra tradiþia ºi vor organiza burse lunar. „Nu renunþãm la aceastã metodã, pe care o consirãm cea mai importantã. Suntem, în continuare ofensivi pe piaþã ºi încercãm sã mediatizãm informaþiile în timp util. Avem ºi un ziar propriu pe care îl tipãrim pe un program european ºi, cât de curând, vom avea un sistem de ocupare nou, on line”, a conchis Vasile Iorgovan Velichi. ªomerii au ajuns sã fie mulþi ºi locurile de muncã puþine. Totuºi, la centrul de formare profesionalã se cautã ºiîn acest an soluþii prin calificarea în meserii cerute. În plus, sunt ºi ofertele din alte localitãþi, iar ºomerii sunt încurajaþi sã fie mobili.

Diana MITRACHE

de O ferte recalificare Dacã anul trecut au fost cursuri multe, anul 2013 aduce ºi el oferte pentru ºomeri. Ei vor fi calificaþi, aºa cum spun responsabilii AJOFM în meserii care se cer pe piaþa muncii ºi principala soluþie e legatã de mobilitatea în þarã, acesta fiind un scop pe

Pregãtiri pentru noul val de ninsori

C

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

calificãri, iar cei care au, cã nu au vechime. Asta li se cere de cãtzre angajatori, care ºi ei spun cã nu gãsesc oameni potriviþi.

Soluþa e legatã doar de flexibilitatea de pe piaþa muncii. „Depinde totul de angajator.Noi trebuie sã privim AJOFM, ca pe un operator pe piaþa muncii.

Deci, noi oferim în piaþã, de 7 ani de zile. prin intermediul burselor, ofertele de locuri de muncã, dar ºi cea de calificare pe care o avem noi. Publicãm ºi cele maiofertate meserii ºi cele mai ocupate. Dar existã un mare deficit în ceea ce priveºte ºlocurile de muncã pe care le oferim pentru cei cu studii superioare. Aici e un lucru care se întâmplã de ani de zile. În Hunedoara din punctul meu de vedere, cei care vin sã investeascã vin cu management propriu ºi partea de adminsitraþie e asiguratã de ei. Noi încercãm sã punem cap la cap oferta cu ceea ce avem pe piaþã. Încercãm sã aclificãm ce se cere pe piaþã.

Sigur cã, la fiecare bursã

existã chestionare pe care le dãm ºomerilor ºi noi þinem cont ºi de opþiunile lor. Noi, însã, oferim ceea ce oferã economia judeþului în acest moment”, a mai spus ºeful AJOFM.

omandamentul de iarnã din cadrul Primãriei Petroºani a fost convocat ieri de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, dat fiind faptul cã de astãzi sunt posibile ninsori importante cantitativ.

ªefii de birouri care sunt incluºi în comandamentul de iarnã din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani s-au întâlnit cu edilul ºef al localitãþii pentru a stabili planul de intervenþie în cazul în care ninsorile prognozate de meteorologi vor fi importante cantitativ. „Pânã la aceastã orã (n.r. joi, ora 10) nu am primit nici o atenþionare însã, avem la ora 14, noi cei din comandamentul de iarnã, o întâlnire cu domnul primar pentru a ne pregãti de intervenþie în cazul unor ninsori abundente.

Suntem aprovizionaþi cu material antiderapant, sunt patru autospe-

ciale gata de intervenþie la deszãpezire”, a precizat, Aron Dumitrescu, ºeful SPADPP din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani. Pânã acum, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului, s-a arãtat mulþumit de cum au intervenit drumarii în aceastã iarnã la deszãpezirea drumurilor din localitate.

Maximilian GÂNJU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 ianuarie 2013

Demanelizarea

D

eºi dacã faci un sondaj de opinie toatã lumea ascultã Beethoven, Strauss sau Led Zeppelin, toþi snobii citesc Shakespeare ºi se uitã la Discovery sau History, audienþele contrazic populaþia.

Oana TUÞU Ceea ce înseamnã cã ori toþi sunt niºte ipocriþi ºi se ascund în case sub sigla posturilor penibile (la fel ca ãia care-s la curã de slãbire ºi bagã

cefe de porc atunci când nu-i vede nimeni!), ori niºte fãpturi de pe Marte vizioneazã scandaluri, citesc despre scandaluri sau... o cautã pe Elodia.

Aud pãreri îngurguþate cum cã „televiziunea prosteºte po-

pulaþia”. Televiziunea (ºi în general segmentul media) nu-s fãcute cu scopul de a educa populaþia. Au mai încercat unii ºi au dat chix. Cu educaþia ºi formarea se ocupã ºcoala, pãrinþii, profesorii. Restul e... business.

Rãmâne sã stabilim singuri cu ce vrem sã ne delectãm în timpul liber.

Sâmbãtã, 26 ianuarie, ora 18.00, spectacolul „Moara cu noroc”, în regia lui Andrei Mihalache se joacã din nou pe scena Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”. ªi cei mici au ziua lor, duminicã, 27 ianuarie, ora 12.00, sunt aºteptaþi la „Tinereþe fãrã bãtrâneþe ºi viaþã fãrã de moarte”. Un spectacol cu un decor superb ºi o atmosferã de poveste.

Radare 25.01.2013

Branºamente individuale la blocul de locuinþe sociale

B

locul de locuinþe sociale din Petroºani aflat pe strada Tudor Vldimirescu este cunoscut pentru faptul cã are anumite probleme. Cei de aici s-au remarcat de nenumãrate ori prin faptul cã nu ºi-au plãtit facturile la apã, lucru care a dus la debranºarea întregului imobil de la acest serviciu.

Monika BACIU Cei din administraþia localã înceracã de ceva timp sã realizeze branºamentele individuale aici. ”Vorbim de branºamentele

O MINUNE dumnezeiascã, maicuþa Maria, deschide cartea sfântã pentru orice problemã, face miracole în 24 ore, alungã blestemele din casele oamenilor ºi telefonic, 0760.809.492

DN 66 Haþeg - Baru Mare * DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu

HOROSCOP

individuale la alimentarea cu apã. Lucrãm la acest lucru pentru cã am avut probleme cu neplata apei ºi atunci a trebuit sã debranºãm tot blocul”, declarã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Dupã ce locatarii întregului imobil au rãmas fãrã apã la robinete situaþia s-a mai remediat, fiind înregistrate

unele plãþi, mici ce-i drept. ”S-au mai plãtit dintre cei care ºi-au fãcut branºamente ºi sigur dupã ce vom face branºamentele individuale la toatã lumea, cine nu plãteºte nu va avea apã”, mai spune edilul.

Branºamentele individuale la blocul de locuinþe sociale din Petroºani vor fi realizate cu bani de la bugetul local. ”Ne costã undeva la câteva sute de milioane de lei pentru a face aceste branºamente”, a conchis Tiberiu Iacob Ridzi.

Din cauza facturilor neachitate cãtre societatea furnizoare, anul acesta blocul de locuinþe sociale din Colonia Petroºani a fost debranºat de mai multe ori de la reþeaua de alimentare cu apã potabilã.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

25 ianuarie 2013

Este posibil sã aparã probleme pe plan sentimental.

Neînþelegerile se clarificã dupã o discuþie sincerã cu persoana iubitã. Sfaturile unei persoane cu experienþã vã ajutã sã rezolvaþi o problemã financiarã.

Doriþi sã plecaþi într-o cãlãtorie de afaceri, dar partenerul de viaþã nu este de acord. S-ar putea ca atmosfera din cãmin sã se tensioneze. Vã puteþi baza pe sfaturile unei rude mai în vârstã.

Spre searã, primiþi musafiri care vã fac o deosebitã plãcere.

Nu este momentul sã vã asumaþi rolul de mediator într-un conflict.

S-ar putea sã greºiþi ºi chiar sã amplificaþi starea de tensiune.

Dacã acordaþi mai multã atenþie problemelor partenerului de viaþã, puteþi evita o neînþelegere din familie, pe tema cheltuielilor.

În prima parte a zilei, nervozitatea vã poate pune în situaþii delicate faþã de prieteni ºi de familie. Iniþiativele dumneavoastrã nu sunt prea bine primite astaãi. Nu are rost sã insistaþi.

Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu rudele.

Sunteþi nervos din cauza unei veºti neplãcute de la persoana iubitã. Dacã nu vã stãpâniþi impulsivitatea, puteþi declanºa discuþii aprinse cu cei din jur.

Pãstraþi-vã calmul ºi încercaþi sã fiþi mai înþelegãtor!

Se pare cã aveþi dificultãþi de concentrare, care vã reduc ramdamentul la locul de muncã. Cu toate acestea, reuºiþi sã contribuiþi la dezamorsarea unei situaþii conflictuale dintre colegii de serviciu. În familie, fiþi diplomat.

Ar fi bine sã nu vã asumaþi noi responsabilitãþi. Se pare cã nu aveþi energie nici pentru a termina ceea ce aþi început. De asemenea, pãstraþi-vã calmul, pentru cã astãzi sunteþi predispus la o stare de tensiune nervoasã.

În cursul dimineþii, s-ar putea ca ºeful sã vã admonesteze pentru cã nu aþi terminat o lucrare la timp. Chiar dacã nu este numai vina dumneavoastrã, susþineþi-vã cauza cu mult calm. Un prieten s-ar putea sã vã ajute sã rezolvaþi repede situaþia.

Astãzi nu sunteþi prea comunicativ ºi ar fi bine sã amânaþi întâlnirile de afaceri sau de naturã sentimentalã. Evitaþi activitãþile care necesitã luciditate ºi putere de concentrare. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor cu partenerul de viaþã!

Începeþi ziua plin de entuziasm ºi vã simþiþi în stare sã începeþi o nouã lucrare. Revine în actualitate o problemã cãreia nu i-aþi acordat atenþia cuvenitã cu câteva zile în urmã. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

Nu vã faceþi un plan strict pentru azi. Survin numeroase evenimente neprevãzute, care vã obligã sã vã schimbaþi programul. În cursul dimineþii, sunteþi nevoit sã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie în interes de serviciu.

Sunteþi preocupat de afaceri ºi neglijaþi relaþiile sentimentale.

Din acelaºi motiv, în partea a doua a zilei, refuzaþi sã mergeþi într-o vizitã la prieteni. Acordaþi mai mult timp partenerului de viaþã ºi pietenilor, mai ales dacã vã solicitã sprijinul.

Minerit 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 ianuarie 2013

Studenþii de la Petroºani abandoneazã ºcoala

M

ai bine de 500 de studenþi de la Universitatea Petroºani au abandonat cursurile în anul universitar 2012- 2013. Principalul motiv este neputinþa de a mai face faþã cheltuielilor, dar ºi pentru cã au plecat la muncã în strãinãtate.

Luiza ANDRONACHE Anul 2012 a fost unul dificil pentru Universitatea Petroºani, care a pierdut sute de studenþi. Tinerii au abandonat ºcoala din varii motive, fie financiare, fie pentru cã nu mai puteau asimila materiile predate de profesori. Însã, anul trecut, ºi numãrul de înscriºi a fost mai mic, ce-i drept, faþã de anii anteriori. “Avem un numãr de 550 de studenþi exmatriculaþi pe toatã Universitatea, faþã de anul anterior. Însã, acum, diferenþele faþã de numãrul de studenþi de anul acesta ºi numãrul de studenþi de anul trecut, sunt ºi datoritã înscrierilor”, a declarat prof. univ.

Marius Marcu, prorector la Universitatea Petroºani.

Considerentul financiar, însã, este principalul motiv, fie de abandon, fie de exma-

triculare. “Este vorba în primul rând de situaþia financiarã a candidaþilor noºtri, pentru cã renunþã, se duc sã lucreze în

altã parte sau considerã cã nu mai au nevoie de studiile respective, chiar dacã la un moment dat s-au înscris ºi au crezut cã le va folosi la ceva. Acum, probabil au ajuns la concluzia cã nu mai au nevoie de studii sau amânã, iar apoi se reînscriu într-o altã perioadã”, a mai spus prorectorul Marius Marcu.

De câþiva ani, Universitatea Petroºani are în plan extinderea unui proiect care are menirea de a-i determina pe studenþi sã-ºi termine studiile, angajându-se sã le gãseascã ºi locuri de muncã.

Planuri de ºcolarizare modificate în Valea Jiului

M

odificãri ale reþelei ºcolare hunedorene.

Recent au avut loc ºedinþe ale Consiliului de administraþie al I.S.J. Hunedoara în cadrul cãrora au fost puse în discuþie propunerile planurilor de ºcolarizare pentru anul ºcolar 20132014, modificãri ale reþelei ºcolare, precum ºi alte probleme de interes specific.

Monika BACIU

Astfel, în ceea ce priveºte propunerile planurilor de ºcolarizare pentru anul ºcolar urmãtor, situaþia centralizatã a arãtat solicitãri pentru 69 clase filierã teoreticã, 12 clase filierã vocaþionalã, 77 de clase filierã tehnologicã ºi 16 clase învãþãmânt profesional. În urma discuþiilor purtate, în funcþie ºi de opþiunile elevilor ºi þintele PRAI/PLAI, au fost aprobate 65 clase filierã teoreticã, 10 clase filierã vocaþionalã, 74 clase filierã tehnologicã ºi 16 clase învãþãmânt profesional.

Discutarea modificãrilor reþelei ºcolare pentru anul ºcolar 2013-2014 a avut ca punct de plecare, în conformitate cu

roba scrisã a concursului de tituP larizare din acest an va avea loc la data de 30 iulie, potrivit calendarului mobilitãþii personalului didactic din învãþãmântul preuniversitar pentru anul ºcolar 2013-2014 care a fost aprobat de Ministerul Educaþiei.

E

levii evaluaþi ºi la finalul clasei a VI-a. Dupã ce zilele trecute a apãrut în Monitorul Oficial un ordin prin care se specifica faptul cã elevii vor fi evaluaþi la începutul clasei a II-a, acum a fost publicatã o nouã hotãrâre prin care ºi elevii de clasa a VI-a vor trece printr-un test de evaluare.

Evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a are ca scop optimizarea învãþãrii, elaborarea, acolo unde este cazul, a planurilor individualizate de învãþare ºi preorientarea ºcolarã cãtre un anumit tip de liceu.

Evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a este o evaluare la nivel naþional care se organizeazã pentru toþi elevii clasei a VI-a din unitãþile ºcolare din învãþãmântul de stat ºi particular.

Testele pentru evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a se elaboreazã de

realizate, s-a cãzut de acord pentru acordarea avizelor conforme pentru urmãtoarele modificãri. În Valea Jiului, la Petroºani – se decomaseazã o

în mediul rural nu va suferi modificãri în anul ºcolar 20132014 (nu au existat solicitãri în acest sens din partea Consiliilor Locale).

Modificãri pentru profesori

Evaluãri peste evaluãri

Monika BACIU

prevederile legale, propunerile înaintate de cãtre Consiliile Locale. În urma analizelor

singurã unitate ºcolarã: ªcoala Gimnazialã nr. 7, iar la Lupeni – se decomaseazã o singurã unitate ºcolarã: ªcoala Gimnazialã nr. 3. La nivel judeþean vor mai suferi modificãri unitãþi ºcolare din Orãºtie, Brad ºi Hunedoara.

Reþeaua ºcolarã în celelalte localitãþi din mediul urban (Haþeg, Deva, Simeria, Cãlan, Petrila ºi Geoagiu), precum ºi

cãtre CNEE. Inspectoratele ºcolare organizeazã evaluarea testelor în centre de evaluare la care sunt arondate mai multe unitãþi de învãþãmânt.

Coordonarea evaluãrii testelor în centrele de evaluare este asiguratã de o comisie alcãtuitã din preºedinte directorul unitãþii de învãþãmânt stabilite ca centru de evaluare, secretar -

Monika BACIU Pânã acum, concursul pentru ocuparea unui post în sistemul de învãþãmânt avea loc în data de 14 iulie. Desfãºurarea probei scrise va avea loc la 30 iulie, iar primele rezultate vor fi afiºate la 5 august. Înregistrarea contestaþiilor la inspectoratele ºcolare ºi transmiterea acestora la centrele de evaluare se vor face în perioada 5-6 august, iar rezultatele finale vor fi anunþate la 8 august.

Prima etapã de repartizare, la care vor lua parte candidaþii care au obþinut cel puþin media 7,00 pentru posturi pe duratã nedeterminatã, va începe în data de 9 august. A doua etapã de repartizare, la care vor participa candidaþii care au obþinut cel puþin media 5,00 pentru posturi pe duratã determinatã, va începe în 14 august. Pentru angajarea pe perioadã nedeterminatã, candidaþii tre-

cadru didactic cu competenþe în domeniul informaticii, evaluatori - cadre didactice care evalueazã testele ºi completeazã fiºele de evaluare, pe baza baremului ºi a indicaþiilor din caietul cadrului didactic - de regulã un profesor evaluator la 100 de teste. Cadrele didactice evaluatoare sunt selectate de la alte unitãþi ºcolare decât cele din care provin elevii ale cãror teste sunt evaluate. Rezultatele obþinute la evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a nu se trec în catalog ºi sunt valorificate la nivelul unitãþii de învãþãmânt prin elaborarea planurilor individualizate de învãþare, consemnarea în portofoliul educaþional al elevului, informarea pãrinþilor/reprezentanþilor legali ai elevului asupra stadiului formãrii ºi dezvoltãrii competenþelor evaluate.

buie sã obþinã minimum nota 7 atât la proba scrisã, cât ºi la cea practicã sau la inspecþia specialã la clasã în profilul postului. Pentru angajarea pe perioadã determinatã, candidaþii trebuie sã obþinã minimum nota 5 atât la proba scrisã, cât ºi la cea practicã sau la inspecþia specialã în profilul postului.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 ianuarie 2013

Tu r i º t i i s u n t i n v i t a þ i l a F e s t i v a l u l Oamenilor de Zãpadã

C

oncursul a devenit deja o tradiþie în Staþiunea Straja din Lupeni, iar în acest week-end sunt aºteptaþi mii de turiºti sã admire creaþiile celor care se înscriu în competiþie. Premiile oferite de organizatori sunt substanþiale, însã toatã lumea va primi un premiu cel puþin pentru efort.

Maximilian GÂNJU Festivalul Oamenilor de Zãpadã are loc sâmbãtã, 26 ianuarie, iar organizatorii se aºteaptã la zeci de concurenþi ºi mii de turiºti care vor urca în Straja pentru schi. Pârtiile sunt în

condiþii excelente, se anunþã ninsori astfel cã sunt toate premisele pentru o minivacanþã reuºitã.

Festivalul a pornit ca o încercare de a se realiza cel mai mare om de zãpadã din lume, ceea ce s-a ºi întâmplat la prima ediþie. Numai cã, recor-

dul mondial nu a fost omologat pentru cã organizatorii nu au urmãrit acest lucru ºi la faþa locu-

lui n-a ajuns nici un reprezentant de la Guinnes Book. Festivalul a prins iar de atunci sunt turiºti care vin special la Straja pentru aºi arãta creativitatea.

Anul trecut, Festivalul

Oamenilor de Zãpadã a adunat aproape 100 de exponate la care au lucrat ore în ºir mai bine de 300 de turiºti.

Mexicani, autoturisme în mãrime naturalã numai bune de „dat” cheie, pitici ori animale sãlbatice au fost exponate care au

atras privirile turiºtilor ºi ale juriului. Toþi concurenþii au fost premiaþi.

Sunt mulþi copii care au participat ºi ar fi fost dezamãgiþi dacã li s-ar fi spus cã omul lor de zãpadã, la care au pus atâta suflet, nu este cel mai frumos.

Sorin Pãrãu - un maestru al sporturilor extreme Maximilian GÂNJU Evenimentul organizat pentru promovarea Staþiunii Straja, care a presupus o între-

S

portivul hunedorean care s-a întrecut cu o maºinã de raliu pârtia de schi de la Straja este un maestru în competiþiile de schi extrem. Sorin Pãrãu exceleazã ºi în alte sporturi la fel de „periculoase” cum ar fi ciclismul extrem. Haþeganul de 28 de ani este unul dintre „riderii” care au avut ocazia, la finele lui 2012, sã se dea cu bicicleta prin Palatul Naþional al Culturii din Sofia într-un concurs exclusivist.

cere pe pârtia de schi între campionul la schi extrem Sorin Pãrãu ºi campionul naþional de raliu Vali Porciºteanu, aflat la volanul bolidului sãu de curse, a fãcut înconjurul þãrii. Chiar dacã întrecerea dintre

schior ºi maºina de raliu a fost doar un exerciþiu pentru promovarea staþiunii, ambii concurenþi au luat-o în serios, iar spectacolul a fost garantat pentru turiºtii aflaþi în Straja ºi nu

numai.

Totuºi, în afara pasionaþilor de sporturi extreme, nu mulþi sunt cei care ºtiu cã Sorin este un performer ºi în competiþiile extreme de mountain bike (MTB). În noiembrie 2012, sportivul din Haþeg a avut ocazia sã participe la un eveniment exclusivist, o întrecere printr-o clãdire ce este un simbol al Sofiei, Palatul Naþional al Culturii.

C

u bicicleta prin Palatul Culturii Traseul de concurs a fost amenajat în Palat, startul s-a dat de pe acoperiºul clãdirii de opt etaje iar finish-ul a fost stabilit în piaþa din faþa clãdirii.

Ca în toate competiþiile exclusiviste se concureazã doar în baza

unei invitaþii ºi o primesc doar cei mai buni bikeri. Sorin Pãrãu a fost unul dintre concurenþii chemaþi la Red Bull Ride The Palace unde s-a întrecut cu alþi 60 de cicliºti ºi s-a clasat pe locul ºase.

Tânãrul de 28 de ani, de profesie medic stomatolog, este de loc din Haþeg.

Provine din familie de medici ºi s-a apucat de sporturi extreme în urmã cu mai bine de 15 ani. În principal de mountain bike, iar în sezonul alb de schi.

De atunci, a câºtigat nenumãrate concursuri interne ºi internaþionale în ambele disci-

pline ori s-a clasat pe poziþii onorante. De altfel el este câºtigãtorul incontestabil al ediþiilor uneia dintre cele mai dure competiþii de MTB derulatã pânã în urmã cu un an în Parâng, Drop’n’Roll Downhill Challenge.