Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 205

Cronica Vãii Jiului Vineri, 7 septembrie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Ilie Botgros:

„Pot face percheziþie ºi la mine acasã, eu n-am legãturã cu furturile”

Turism de vânãtoare la Aninoasa abane de vânãtoare, hotel de lux, precum ºi un parc de agrement ar putea rãsãri în micuþul oraº minier aflat aproape de faliment. O delegaþie de investitori strãini se decide în aceastã sãptãmânã dacã sã investeascã în Aninoasa.

C

>>> PAGINILE 6-7

În Straja, prima gondolã a fost montatã ºi a intrat în probe este numai o lunã, turiºtii vor urca în staþiunea Straja cu o modernã telegondolã. În plus, în munte vor avea parte de un telescaun nou – nouþ.

P

>>> PAGINILE 6-7

Accidente miniere care au îndoliat Valea Jiului n prima decadã a lunii septembrie se împlinesc 30 de ani de la producerea unuia dintre tragicele evenimente de muncã înregistrate de-a lungul ultimilor ani în minele din Valea Jiului.

Î

>>> PAGINILE 8-9

otrivit unor surse fostul primar al Aninoasei, Ilie Botgros (PDL) ar avea legãturã cu dispariþia unor bunuri ce aparþineau domeniului public al localitãþii ºi au fost descoperite în curtea unor localnici.

P

>>> PAGINA A 3-A

Termoficarea un avantaj pentru Valea Jiului istemul de termoficare va fi unul singur pentru toatã Valea Jiului. Asta au decis responsabilii din zonã, iar cei care au participat la întrunire spun cã oamenii vor fi cei care vor avea de câºtigat.

S

>>> PAGINA A 5-A


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 7 septembrie 2012

Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara

Vineri 7 Septembrie 2012

20 din 400 au luat bacalaureatul, dupã contestaþii u fãcut contestaþii, dar nu au promovat Bacalaureatul Elevii hunedoreni nu au avut noroc în cea de a II-a sesiune a examenului de Bacalaureat.

A

 DN 66 Haþeg - Baru Mare  DN 68 Haþeg Toteºti  DN 68 Toteºti - Zeicani  DN 66 Haþeg Cãlan  DN7 Mintia - Veþel  DN7 Veþel - Leºnic  DN7 Leºnic - Sãcãmaº  DN7 Ilia - Gurasada  DN7 Gurasada - Burjuc  DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº Bejan  Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu

Doar 20 s-au ales cu media peste 6,00. Asta în condiþiile în care 429 dintre cei care au venit acum la examen au depus cereri de recorectare a lucrãrilor. Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului ªcolar Judeþean

Hunedoara, dintre cele 429 de contestaþii depuse, doar 131 de lucrãri au meritat reevaluarea ºi, prin urmare, au suferit o modificare a notei. Dupã evaluarea contestaþiilor, 81 de lucrãri au primit notã mai mare, iar 50 notã mai micã faþã de cea iniþialã. Numãrul candidaþilor admiºi s-a mãrit cu 20, iar procentul final de promovabilitate, la nivel de judeþ, este de 22,06 la sutã. Asta îi face pe profesori sã admitã cã acest examen trebuie sã fie diferenþiat pentru cei care urmeazã o formã de învãþãmânt tehnicã ºi unde pregãtirea absolvenþilor nu se poate compara cu cea din liceele teoretice. Diana MITRACHE

Vânzãri Vând garsonierã utilatã ºi renovatã situatã în Vulcan, strada Aleea Muncii, bloc c13, sc 1, ap. 1. Relaþii la telefon 0737.574.464

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI  Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428  Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 O mie ºi una de nopþi 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu

National TV

9:00 Triunghiul iubirii 2 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Cuceritorul (r) 15:15 Grupul Vouã (r) 15:30 Aventurile lui Sinbad 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulceamarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:45 Specii II 0:45 Aventurile lui Sinbad (r) 1:45 Specii II (r) 22:30 16:00 Observator 17:00 Acces Direct CSI: Crime ºi investigaþii 19:00 Observator (sua-can., 2000, s. poliþist, 20:30 Cavalerii Shaolin sezonul 7, episodul 19) 23:15 Suspectul Zero 23:30 1:15 O mie ºi una de nopþi CSI: Crime ºi investigaþii

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Alice în Þara Minunilor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Un pezevenghi de Dumnezeu 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV

17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Cum sã scapi de un tip în 10 zile 23:00 Copii de sacrificiu 1:15 Cum sã scapi de un tip în 10 zile

Prima TV 9:30 Schimb de mame (r) 11:00 Efectul WOW (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Curat, murdar? (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Despre super-eroi... ºi alte aiureli

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 O datã-n viaþã 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 13:20 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Narcisa Pheres, doamna de diamant 16:00 Parlamentul României 17:00 Umbra Umbriei 17:35 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 20:30 Studio mondial 20:53 Fotbal

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 otrivit unor surse fostul primar al Aninoasei, Ilie Botgros (PDL) ar avea legãturã cu dispariþia unor bunuri ce aparþineau domeniului public al localitãþii ºi au fost descoperite în curtea unor localnici.

P

Edilul, consilier local în prezent, respinge ipoteza ºi spune cã nu are legãturã, n-a fost citat de poliþiºti ºi unele bunuri gãsite nici mãcar nu

sunt în inventarul primãriei. În baza unor informaþii, poliþiºtii din Aninoasa au efec-

ncã un proiectil a fost gãsit în judeþul Hunedoara. Acesta este cea de a patra descoperire în ultima sãptãmânã de zile.

Î

Actualitate 3

septembrie 2012 Ilie Botgros:

„Pot face percheziþie ºi la mine acasã, eu n-am legãturã cu furturile” tuat douã percheziþii pe raza localitãþii, în urmã cu circa o sãptãmânã, ºi au descoperit la mai mulþi localnici o parte însemnatã de materiale de construcþii, mobilier stradal ºi care utila locurile de joacã, precum ºi alte bunuri, toate aparþinând Primãriei Oraºului Aninoasa. Potrivit unor surse, aceste bunuri au dispãrut cu ºtirea fos-

tului primar al localitãþii, Ilie Botgros, care va fi citat pentru audieri în acest dosar. Fostul

edil ºef al localitãþii spune însã cã nu este nimic adevãrat ºi nu are nici o implicare. „Nu am fost citat la Poliþie, nu ºtiu nimic ºi nici nu am legãturã. Nam bancã acasã, n-am dat la nimeni ºi în privinþa plãcilor de beton spre exemplu, acelea nici mãcar nu erau în inventarul Primãriei Aninoasa. Au fost ale minei ºi oamenii le-au luat sã-ºi

facã un zid de sprijin cã vine dealul pe casele lor. Bãnci au mai dispãrut, unele le-am recu-

C

inventarul derulat la Primãria Aninoasa. „Deocamdatã se deruleazã verificarea ºi cred cã vineri se va finaliza”, a precizat Dunca. Poliþiºtii din Aninoasa au obþinut douã autorizaþii de percheziþie, iar în urma acþiunii au fost descoperite mai multe bunuri ce au fost sustrase din diferite locaþii aparþinând administraþiei locale. Pânã acum sunt douã persoane din Aninoasa cercetate în aceastã cauzã. Maximilian GÂNJU

Încã un proiectil gãsit în Hunedoara Hunedoara a ridicat muniþia pentru a o depozita într-un loc singur. Deocamdatã nu se cunoaºte cum a ajuns proiectilul la groapa de gunoi a oraºului, însã se fac cercetãri. Acesta este cel de al doilea incident de acest gen ce se petrece în ultimele zile în

Proiectilul a fost descoperit joi dimineaþã de oamenii care se aflau în Deva. Totul s-a petrecut la groapa de gunoi a oraºului ºi echipajul ISU

hiar dacã a fost vacanþã, peste 2.000 de noi dosare au ajuns la Tribunalul Hunedoara. Hoþii ºi cei certaþi cu legea nu au avut timp sã stea, aºa încât, acum sunt mai

perat chiar de prin Dâlja, altele nu. Dacã vor pot sã vinã sã facã percheziþie ºi la mine acasã, nu este nici o problemã”, a declarat Ilie Botgros. Pe de altã parte, în acest dosar privind bunurile gãsite în urma percheziþiilor domiciliare, poliþiºtii n-au putut stabili un prejudiciu pânã în acest moment pentru cã nu s-a fãcut un inventar de cãtre proprietar ºi o evaluare. Actualul primar al Aninoasei, Nicolae Dunca (USL) spune cã la finalul acestei sãptãmâni se va finaliza

Hunedoara. Cu câteva zile în urmã, pirotehniºtii au fost nevoiþi sã intervinã pe malul Mureºului, acolo unde mai mulþi pescari au gãsit 3 elemente de muniþie ce proveneau din cel de Al Doilea Rãzboi Mondial. Diana MITRACHE

Ilegaliºtii nu au avut vacanþã multe dosare de cercetat, iar judecãtorii ºiau reluat activitatea. „În perioada vacanþei judecãtoreºti, 1 iulie - 31

august 2012, la Tribunalul Hunedoara au fost înregistrate 2117 dosare noi, acestea fiind repartizate la toate cele 4 secþii ale Tribunalului respectiv: Secþia I civilã; Secþia penalã; Secþia de litigii de muncã ºi asigurãri sociale, Secþia a II-a civilã, de contencios administrativ ºi fiscal, pe rolul acesteia din urmã fiind înregistrat cel mai mare numãr de dosare. În funcþie de tipul de obiect cele mai multe dosare au avut ca obiect pretenþii respectiv un numãr de 516 dosare, 253 de dosare au avut ca obiect anu-

lare proces verbal de contravenþie, iar 182 de dosare au avut ca obiect procedura insolvenþei”, se aratã într-un comunicat remis presei de departamentul de relaþii cu publicul a Tribunalului Hunedoara.

În aceastã lunã au termen de judecatã ºi dosarele minerilor de la Petrila, care se judecã la Târgu Jiu, sau cel de la Uricani, care va fi la Petroºani. Diana MITRACHE


4 Actualitate opiii din satul Holdea - comuna Lãpugiu de Jos vor învãþa ºi în acest an în containerul care le-a fost ºcoalã în ultimii 3 ani.

C

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 7 septembrie 2012

Primul clopoþel sunã în container pentru micuþii din Holdea situaþie, dar încã se cautã soluþii pentru rezolvarea problemei. Noi am cuprins aceastã situaþie în toate raportãrile pe care le-am fãcut atât la Prefecturã, cât ºi la Ministerul Educaþiei. Sperãm cã se vor gãsi soluþii pentru a mai schimba un pic situaþia”, a declarat Marta Mate, purtãtorul de cuvânt al ISJ Hunedoara. Vechea ºcoalã, care a fost desfiinþatã la mijlocul anilor 90, se aflã într-o avansatã stare de degradare ºi nu mai poate fi reabilitatã.

În satul Holdea primul clopoþel va suna ºi în acest an în containerul de 15 metri pãtraþi, în care cei nouã elevi care urmeazã cursurile primare se vor înghesui ºi în acest an ºcolar timp de 4 ore pe zi. Containerul a fost adus, ca soluþie provizorie, în anul 2008, vechea ºcoalã fiind improprie pentru desfãºurarea orelor de curs. ªi, ca orice provizorat din România, soluþia aproape s-a cã a devenit permanentã. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara au anunþat factorii responsabili despre aceastã

icrobuzul ºcolar nu poate ajunge în sat

M

Soluþia containerului a fost gãsitã pentru ca elevii din clase-

roiectul „Înfrãþire Un proiect, la final P Voluntariat Cooperare” a ajuns la final. Potrivit celor implicaþi în proiectul derulat de-a lungul unui an, în perioada august 2011 – august 2012, au fost obþinute o serie de rezultate pozitive, la loc de cinste situându-se creºterea gradului de implicare a populaþiei în munca de voluntariat. În acþiune au fost angrenate Municipiul Petroºani (în calitate de aplicant al proiectului) pre-

eclinul învãþãmântului românesc. Educaþia din ultimii ani se reflectã în notele obþinute de elevi la diferite examene ale vieþii. Astfel, dacã pornim de la “kilometrul zero” ne referim poate la prima etapã de admitere la un nivel de învãþãmânt.

D

Vorbin în acest caz de admiterea la liceu care este din ce în ce mai joasã din punct de

cum ºi localitãþile Varpalota din Ungaria, Bansko din Bulgaria, Ponte nelle Alpi din Italia ºi Wolfsberg din Austria. Cea mai importantã activitate derulatã în cadrul proiectului a fost organizarea în Petroºani ºi Wolfsberg a „Fabricii lui Moº Crãciun”. În total, bugetul

Declin în educaþie vedere educaþional. Mulþi dintre elevi reuºesc sã obþinã un loc la licee cu note de 1 sau 2. Existã însã ºi acea categorie de elevi de top care au medii bune. Puþine ce-i drept. Urmeazã apoi bacalaureatul unde situaþia este din ce în ce mai îngrijorãtoare. În judeþul Hunedoara, în urma rezolvãrii contestaþiilor au promovat 22,06% dintre elevi. Rata de promovabilitate a crescut cu douã procente faþã de momentul afiºãrii primelor rezultate. 80 de elevi au

reuºit sã obþinã note de trecere dupã ce au fost soluþionate contestaþiile lor. S-au bazat pe contestaþii ºi au luat bacul. Ce-i drept e cã nici pãrinþii nu se mai implicã în educaþia copiilor lor. Ei le dau mânã liberã, fãrã însã a mai avea control asupra lor. În momentul de faþã, dacã elevul primeºte o notã proastã, profesorul e de vinã nu elevul. Acum, pãrinþii se rãstesc la profesori dacã copiii lor sunt “nedreptãþiþi”. Raul IRINOVICI

le I-IV sã nu fie nevoiþi sã strãbatã kilometri întregi pânã la ºcoala din Ohaba. Între cele douã sate sunt 8 kilometri distanþã, iar o parte din drum se parcurge pe jos, pentru cã microbuzul ºcolar nu poate urca panta abruptã. „În principiu, ºi în acest an ºcoala rãmâne în acelaºi loc. Inclus elevii de gimnaziu care merg la Ohaba sunt aduºi de pãrinþii lor pânã în locul de unde îi poate recupera microbuzul”, a mai spus Marta Mate. Vechea Primãria din comuna Lãpugiu de Sus are un proiect de construire a unei ºcoli noi, însã nu sunt ºi bani pentru implementarea lui. Fondurile primite în acest an au fost insuficiente ºi au mers cãtre amenajarea grãdiniþei din comunã. Pentrzu construcþia imobilului care va gãzdui atât ºcoala, cât ºi cãminul cultural, ar fi nevoie de vreo 400.000 de lei. Carmen COSMAN necesar derulãrii activitãþilor incluse în proiect a fost de aproape 50.000 de euro, banii fiind asiguraþi din fonduri europene. Mircea NISTOR


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 2012 ona D va executa modernizarea, reabilitarea, dotarea cu echipamente de specialitate a cabinetelor ambulatoriului din Uricani.

Z

Administraþia localã din Uricani a atribuit contractul de modernizare, reabilitare ºi dotare cu echipamente a ambulatoriului din Uricani din cadrul poriectului de Execuþie de lucrãri în cadrul proiectului Modernizarea, reabilitarea ºi dotarea cu echipamente de specialitate a cabinetelor ce funcþioneazã în localitatea Uricani, aferente ambulatoriului integrat al spitalului municipal Lupeni.

Zona D va executa lucrãrile de modernizare a ambulatoriului din Uricani Contractul are o valoare de peste douã milioane de lei, iar societatea care ºi-a adjudecat contractul, respectiv Zona D va trebui sã execute o serie de lucrãri. De menþionat cã

Zona D este una dintre societãþile din Valea Jiului extrem de serioase, care în ultimii ani a demonstrat cã se poate lucra ºi în România respectânduse termenele ºi prevederile contractuale.

S

imota cu “contract suflat”

Una dintre societãþile controlate de omul de afaceri petroºãnean, Alin Simota a pierdut o licitaþie de la Primãria oraºului Uricani. Este vorba de proiectul privind „Modernizarea, reabilitarea, dotarea cu echipamente de specialitate a cabinetelor ambula-

istemul de termoficare va fi unul singur pentru toatã Valea Jiului. Asta au decis responsabilii din zonã, iar cei care au participat la întrunire spun cã oamenii vor fi cei care vor avea de câºtigat.

S

Municipiul Petroºani este singurul care ºi-a reabilitat reþeaua ºi punctele termice, iar aici încã mai sunt abonaþi. Ei sunt avantajaþi, spune responsabilii din primãrie, pentru cã plãtesc mult mai puþin faþã de restul oamenilor ca sã se încãlzeascã. „Costul pe sistem centralizat ºi acum este la jumãtate de preþ faþã de cel pe gaz, spre exemplu. Iar noi avem experienþã cu ºcolile, unde ni se cere sã reducem cãldura, cã e prea cald ºi la fel ºi la cei de acasã. Zonele reabilitate, unde s-a îmbunãtãþit sistemul de la punctul termic, pânã la locuinþã, au costuri minime ºi confort mult mai mare. S-a terminat cu anii în care plãteam cãldurã ºi în casã era frig”, spune Marian Popescu, administrator public Petroºani Noul operator va fi, defapt, o sucursalã a Complexului Energetic Hunedoara, iar decizia a fost luatã dupã ce au fost analizate oportunitãþile ºi posibilitãþile de înfiinþare a unui asemenea operator. Rebranºarea va fi valabilã pentru toþi locuitorii Vãii Jiului ºi cei care vor aplica noul

toriu Uricani”. Societatea perdantã a depus o contestaþie la Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor, însã aceasta a fost respinsã. Reprezentanþii societãþii cereau celor de la CNSC reevaluarea ofertelor. „Prin contestaþia nr.672/13.07.2012, înregistratã la C.N.S.C. cu nr. 20377/ 16.07.2012, depusã de cãtre S.C. ATOMIS S.R.L., cu sediul Petroºani, Str. Ghe. Doja nr.2-4, judeþul Hunedoara, înregistratã la Oficiul Registrului Comerþului sub

nr.J20/232/2009, având C.U.I. RO 25176542, reprezentatã de administrator Acs MihaelaRamona ºi consilier juridic Preda Mihaela, împotriva deciziei de respingere a ofertei sale, comunicatã cu adresa nr.134/30/12.07.2012, de cãtre PRIMÃRIA ORAªULUI URICANI, cu sediul în Uricani, Str.1 Mai nr.6, judeþul Hunedoara, în calitate de autoritate contractantã, în cadrul procedurii de atribuire, prin cerere de oferte, a contractului de achiziþie publicã de lucrãri având ca obiect „Modernizarea, reabili-

tarea, dotarea cu echipamente de specialitate a cabinetelor ambulatoriu Uricani”, se solicita anularea deciziei susmenþionata ºi reevaluarea ofertelor”, se aratã în documentul CNSC. Reprezentanþii Consiliului au respins cererea celor de la societatea controlatã de Alin Simota. „În baza documentelor depuse de pãrþi, CONSILIUL NAÞIONAL DE SOLUÞIONARE A CONTESTAÞIILOR respinge, cã nefondatã, contestaþia depusã de cãtre S.C. ATOMIS S.R.L., cu sediul Petroºani, Str. Ghe. Doja nr.2-4, judeþul Hunedoara, în contradictoriu cu PRIMÃRIA ORAªULUI URICANI, cu sediul în Uricani, Str. 1 Mai nr.6, judeþul Hunedoara. Dispune continuarea procedurii de atribuire”, se aratã în decizia CNSC. Valoarea contractului este evaluate la suma de peste 2,4 milioane de lei. Astfel, dupã soluþionarea tuturor contestaþiilor, contractul a fost atribuit celor de Zona D. Raul IRINOVICI

Termoficarea un avantaj pentru Valea Jiului proiect spun cã totul va fi fãcut gratuit pentru populaþie. „Se vor gãsi bani sã se reabiliteze toate reþelele ºi atunci, când populaþia va vedea real, unul, douã sau mai multe apartamente cu costuri minime, vor veni la acest sistem. Asta presupune chiar reabilitarea în bloc, pe scara blocului, un spaþiu comun, unde vom monta þevile ºi cine va vrea, se va branºa acolo”, a mai adãugat Marian Popescu. Problema agentului termic în Valea Jiului este legatã de lipsa abonaþilor. Practic, oamenii stau pe un munte de huilã, dar se încãlzesc cum pot. Puþini sunt cei care mai sunt racordaþi la sistemul centralizat de termofi-

care, Cei mai mulþi abonaþi sunt la Petroºani, dar ºi aici sunt mai puþin de 3.000 de apartamente beneficiare ale serviciilor asigurate de SC Termoficare SA. La Vulcan doar vreo 30% dintre apartamente mai beneficiazã de agent termic în sistem centralizat ºi chiar mai puþini sunt cei care ºi plãtesc agentul termic. O situaþie ºi mai drasticã se înregistreazã la Lupeni, unde nici 140 de apartamente nu mai beneficiazã de serviciile societãþii de interes local. Noua structurã, însã, ar putea aduce beneficii ºi va fi, practic, o componentã a viitorului Complex Energetic Hunedoara. Diana MITRACHE

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Adãpost pentru cei cu probleme sociale eprezentanþii administraþiei locale din reºedinþa de judeþ, mai precis din Deva, au în vedere realizarea unui “adãpost de urgent pe timp de noapte”.

R

Contractual este estimate la o sumã de 1,3 milioane de lei. Termenul de finalizare a lucrãrilor este de 12 luni de la atribuirea contractului. De precizat este faptul cã procedura a fost atribuitã unei societãþi din judeþul Cluj, Cartel Bau, societate care se ocupã

cu închiderea ºi ecologizarea minelor din Valea Jiului ºi nu numai. Adãposturile ce vor fi construite la Deva vor servi ca locaº de noapte pentru cei cu probleme sociale. Proiectul a fost iniþiat de fostul primar al municipiului Deva, Mircia Muntean, iar acesta este continuat de Petru Mãrginean. Raul IRINOVICI


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 2012

6 Actualitate

În Straja, prima gondolã a fost montatã ºi a intrat în probe este numai o lunã, turiºtii vor urca în staþiunea Straja cu o modernã telegondolã. În plus, în munte vor avea parte de un telescaun nou – nouþ. Lucrãrile de modernizare a staþiunii Straja – Lupeni avanseazã cu paºi repezi. Asta deºi Executivul nu a decontat, încã, lucrãrile deja executate.

P

Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, a precizat, însã, cã proiectul merge înainte, iar în octombrie telegondola care a luat locul telescaunului ce

Turism de vânãtoare la Aninoasa

mergea din Lupeni în Straja va fi datã în folosinþã. „Deja a fost montatã o gondolã, de probã, ºi se fa drumuri cu ea, pentru a vedea ºi unde sã fie amplasate celelalte gondole”, a declarat primarul Resmeriþã. În plus, de la cabana veche ºi pânã sus, în munte, transportul va fi asigurat de un telescaun nou – nouþ, a cãrui construcþie va fi, de asemenea, finalizatã pânã va începe sezonul de schi. Noua instalaþie de transport pe caclu este doar o parte a proiectului de modernizare a staþiunii Straja, în valoare de peste douã

Actualitate 7

Primãria vrea parteneriat pentru rezervaþia de zimbrii din Haþeg

mii de miliarde lei vechi. Telegondola va avea 46 de cabine cu câte 8 locuri, iar in proiectul general este cuprinsã construcþia a trei telescaune, unul de 6 locuri ºi douã de 4

locuri. În plus, 6 pârtii vor fi modernizate, în timp ce Salvamontul ºi Jandarmeria montanã vor avea sedii moderne. Car men COSMAN

Naturã, culturã, aventurã

Asta se va descoperi la Bursa de Turism de la Þebea T

ârg de turism la Tebea. În acest sfârºit de sãptãmânã, o datã cu comemorãrile de la Tebea va avea loc ºi târgul de turism.

abane de vânãtoare, hotel de lux, precum ºi un parc de agrement ar putea rãsãri în micuþul oraº minier aflat aproape de faliment. O delegaþie de investitori strãini se decide în aceastã sãptãmânã dacã sã investeascã în Aninoasa.

C

Investitorii din Austria, Olanda dar ºi alte state au fost în vizitã de lucru în urmã cu circa o sãptãmânã în localitatea Aninoasa ºi au inspectat zonele care s-ar preta la un aºa zis parc de agrement pentru turismul de vânãtoare. Strãinii au inspectat toate zonele izolate ale localitãþii ºi au rãmas sã analizeze dacã sã investeascã. Primarul localitãþii, Nicolae Dunca aºteaptã nerãbdãtor verdictul pentru cã investiþia ar însemna o gurã de oxigen pentru localitate dar ºi pentru bugetul local. În plus, localnicii ar putea sã-ºi gãseascã un loc de muncã în viitorul complex dacã va deveni realitate. „Suntem în discuþii ºi aºteptãm rãspuns din partea investitorilor. Sunt interesaþi în primul rând de zona turisticã a Aninoasei, ar fi interesaþi de un parc de vânãtoare cu hotel,

cazinou. Sunt din Austria, Germania ºi Olanda, iar dupã ce analizeazã ne dau un rãspuns dacã investesc sau nu. Ar fi bine pentru noi dacã se hotãrãsc sã vinã”, a declarat Dunca. Localitatea Aninoasa este cea mai sãracã din Valea Jiului, iar declinul economic al acesteia s-a produs dupã închiderea minei de cãrbune în 2006. Oamenii au rãmas pe drumuri ºi nu existã altã alternativã pentru a-ºi gãsi loc de muncã pe raza oraºului. Aºa se face cã sute de familii trãiesc de pe o zi pe alta, iar alternativa înseamnã strãinãtatea, un loc de muncã în oraºele învecinate sau bruma de bani primitã ca ajutor social. Primãria din Aninoasa a rãmas fãrã principalul contribuabil, adicã fãrã 22 de miliarde de lei vechi anual dupã închiderea minei. Maximilian GÂNJU

dministraþia publicã localã din Haþeg intenþioneazã sã încheie un parteneriat cu Direcþia Silvicã ºi Consiliul Judeþean Hunedoara dacã ºi aceste instituþii vor fi interesate pentru a extinde rezervaþia din Pãdurea Slivuþ.

A

Consiliul Judeþean Hunedoara prin Compania de Turism Hunedoara organizeazã “HUNEDOARA – NATURA, CULTURÃ, AVENTURA” , ediþia a III- a – TEBEA - 8-9 Septembrie 2012. Compania Judeþeanã de Turism Hunedoara a fost înfiinþatã în anul 2009 la iniþiativa Consiliului Judeþean Hunedoara ºi are ca principal obiect de activitate promovarea turisticã. HUNEDOARA – este judeþul în care locurile unice se întâlnesc la fiecare pas, într-o

armonie perfectã care permite practicarea cvasitotal-

itãþii formelor de turism. Astfel, aici se poate practica turism istoric ºi Cultural (Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor, Cetatea Devei, Cetatea Banita), turism balnear (Geoagiu Bai, Vatã), dar ºi sporturi de iarnã în staþiunile montane din Valea Jiului ºi nu numai. Totodatã existã posibilitatea practicãrii turimului ecumenic, care este un bun prilej de a descoperi mãnãstirile din judeþ, dar ºi turismul de recreere într-o ambiantã naturalã din Parcul Naþional Retezat. “Pentru a descoperi aceste locuri minunate,

am inclus în programul nostru organizarea Ediþiei a III-a Bursei de Turism “Hunedoara – natura, culturã, aventura” – marca înregistrata a Companiei Judeþene de Turism Hunedoara în perioada 8-9 Septembrie 2012, la TEBEA. Suntem onoraþi sã vã invitãm sã participaþi la Ediþia a III-a Bursei de Turism “Hunedoara – natura, culturã, aventura” unde veþi avea posibilitatea sã dezvoltaþi afacerea dumneavoastrã”, afirma reprezentanþii Companiei Judeþene de Turism Hunedoara. Programul târgului cuprinde ºi o serie de evenimente artistice prin care se doreºte atragerea unui numãr cât mai mare de vizitatori. Raul IRINOVICI

Unul din simbolurile Þãrii Haþegului ar putea deveni un centru turistic important, dacã planurile edililor vor avea finalitate ºi se va obþine ºi finanþarea necesarã. Proiectul este la nivel de intenþie ºi urmãreºte atragerea fondurilor europene pentru extinderea rezervaþiei de zimbrii unde s-ar amenaja ºi un punct dedicat Geoparcului Dinozaurilor din Þara Haþegului. „Suntem în discuþii cu Romsilva, noi am vrea sã intrãm în parteneriat cu ei ºi sã facem o extindere a rezervaþiei, sã facem un proiect european prin care sã atragem fonduri în acest sens. Vrem sã ne implicãm ºi poate va vrea ºi Consiliul Judeþean sã intre în acest parteneriat. Ne-am gândit cã am putea amenaja ºi un spaþiu în cadrul rezervaþiei dedicat Geoparcului Dinozaurilor. Am putea face acolo un loc care sã promoveze ºi parcul Dinozaurilor, sã profitãm de faptul cã foarte mulþi turiºti viziteazã rezervaþia de zimbrii din Haþeg”, a declarat, Marcel Goia, primarul oraºului Haþeg. Edilul menþioneazã cã proiectul este încã la stadiul de intenþie însã parteneriatul ar putea pune mai bine în valoare atracþiile turistice din Þara Haþegului, inclusiv rezervaþia de zimbrii care este mândria localitãþii. Rezervaþia din pãdurea Slivuþ se aflã la 3 kilometri de Haþeg ºi este cea mai veche din România. A fost înfiinþatã în 1958, când au fost aduºi aici doi zimbri, din Polonia ºi are, în medie, circa 50 de vizitatori în fiecare zi. Maximilian GÂNJU


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 2012

6 Actualitate

În Straja, prima gondolã a fost montatã ºi a intrat în probe este numai o lunã, turiºtii vor urca în staþiunea Straja cu o modernã telegondolã. În plus, în munte vor avea parte de un telescaun nou – nouþ. Lucrãrile de modernizare a staþiunii Straja – Lupeni avanseazã cu paºi repezi. Asta deºi Executivul nu a decontat, încã, lucrãrile deja executate.

P

Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, a precizat, însã, cã proiectul merge înainte, iar în octombrie telegondola care a luat locul telescaunului ce

Turism de vânãtoare la Aninoasa

mergea din Lupeni în Straja va fi datã în folosinþã. „Deja a fost montatã o gondolã, de probã, ºi se fa drumuri cu ea, pentru a vedea ºi unde sã fie amplasate celelalte gondole”, a declarat primarul Resmeriþã. În plus, de la cabana veche ºi pânã sus, în munte, transportul va fi asigurat de un telescaun nou – nouþ, a cãrui construcþie va fi, de asemenea, finalizatã pânã va începe sezonul de schi. Noua instalaþie de transport pe caclu este doar o parte a proiectului de modernizare a staþiunii Straja, în valoare de peste douã

Actualitate 7

Primãria vrea parteneriat pentru rezervaþia de zimbrii din Haþeg

mii de miliarde lei vechi. Telegondola va avea 46 de cabine cu câte 8 locuri, iar in proiectul general este cuprinsã construcþia a trei telescaune, unul de 6 locuri ºi douã de 4

locuri. În plus, 6 pârtii vor fi modernizate, în timp ce Salvamontul ºi Jandarmeria montanã vor avea sedii moderne. Car men COSMAN

Naturã, culturã, aventurã

Asta se va descoperi la Bursa de Turism de la Þebea T

ârg de turism la Tebea. În acest sfârºit de sãptãmânã, o datã cu comemorãrile de la Tebea va avea loc ºi târgul de turism.

abane de vânãtoare, hotel de lux, precum ºi un parc de agrement ar putea rãsãri în micuþul oraº minier aflat aproape de faliment. O delegaþie de investitori strãini se decide în aceastã sãptãmânã dacã sã investeascã în Aninoasa.

C

Investitorii din Austria, Olanda dar ºi alte state au fost în vizitã de lucru în urmã cu circa o sãptãmânã în localitatea Aninoasa ºi au inspectat zonele care s-ar preta la un aºa zis parc de agrement pentru turismul de vânãtoare. Strãinii au inspectat toate zonele izolate ale localitãþii ºi au rãmas sã analizeze dacã sã investeascã. Primarul localitãþii, Nicolae Dunca aºteaptã nerãbdãtor verdictul pentru cã investiþia ar însemna o gurã de oxigen pentru localitate dar ºi pentru bugetul local. În plus, localnicii ar putea sã-ºi gãseascã un loc de muncã în viitorul complex dacã va deveni realitate. „Suntem în discuþii ºi aºteptãm rãspuns din partea investitorilor. Sunt interesaþi în primul rând de zona turisticã a Aninoasei, ar fi interesaþi de un parc de vânãtoare cu hotel,

cazinou. Sunt din Austria, Germania ºi Olanda, iar dupã ce analizeazã ne dau un rãspuns dacã investesc sau nu. Ar fi bine pentru noi dacã se hotãrãsc sã vinã”, a declarat Dunca. Localitatea Aninoasa este cea mai sãracã din Valea Jiului, iar declinul economic al acesteia s-a produs dupã închiderea minei de cãrbune în 2006. Oamenii au rãmas pe drumuri ºi nu existã altã alternativã pentru a-ºi gãsi loc de muncã pe raza oraºului. Aºa se face cã sute de familii trãiesc de pe o zi pe alta, iar alternativa înseamnã strãinãtatea, un loc de muncã în oraºele învecinate sau bruma de bani primitã ca ajutor social. Primãria din Aninoasa a rãmas fãrã principalul contribuabil, adicã fãrã 22 de miliarde de lei vechi anual dupã închiderea minei. Maximilian GÂNJU

dministraþia publicã localã din Haþeg intenþioneazã sã încheie un parteneriat cu Direcþia Silvicã ºi Consiliul Judeþean Hunedoara dacã ºi aceste instituþii vor fi interesate pentru a extinde rezervaþia din Pãdurea Slivuþ.

A

Consiliul Judeþean Hunedoara prin Compania de Turism Hunedoara organizeazã “HUNEDOARA – NATURA, CULTURÃ, AVENTURA” , ediþia a III- a – TEBEA - 8-9 Septembrie 2012. Compania Judeþeanã de Turism Hunedoara a fost înfiinþatã în anul 2009 la iniþiativa Consiliului Judeþean Hunedoara ºi are ca principal obiect de activitate promovarea turisticã. HUNEDOARA – este judeþul în care locurile unice se întâlnesc la fiecare pas, într-o

armonie perfectã care permite practicarea cvasitotal-

itãþii formelor de turism. Astfel, aici se poate practica turism istoric ºi Cultural (Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor, Cetatea Devei, Cetatea Banita), turism balnear (Geoagiu Bai, Vatã), dar ºi sporturi de iarnã în staþiunile montane din Valea Jiului ºi nu numai. Totodatã existã posibilitatea practicãrii turimului ecumenic, care este un bun prilej de a descoperi mãnãstirile din judeþ, dar ºi turismul de recreere într-o ambiantã naturalã din Parcul Naþional Retezat. “Pentru a descoperi aceste locuri minunate,

am inclus în programul nostru organizarea Ediþiei a III-a Bursei de Turism “Hunedoara – natura, culturã, aventura” – marca înregistrata a Companiei Judeþene de Turism Hunedoara în perioada 8-9 Septembrie 2012, la TEBEA. Suntem onoraþi sã vã invitãm sã participaþi la Ediþia a III-a Bursei de Turism “Hunedoara – natura, culturã, aventura” unde veþi avea posibilitatea sã dezvoltaþi afacerea dumneavoastrã”, afirma reprezentanþii Companiei Judeþene de Turism Hunedoara. Programul târgului cuprinde ºi o serie de evenimente artistice prin care se doreºte atragerea unui numãr cât mai mare de vizitatori. Raul IRINOVICI

Unul din simbolurile Þãrii Haþegului ar putea deveni un centru turistic important, dacã planurile edililor vor avea finalitate ºi se va obþine ºi finanþarea necesarã. Proiectul este la nivel de intenþie ºi urmãreºte atragerea fondurilor europene pentru extinderea rezervaþiei de zimbrii unde s-ar amenaja ºi un punct dedicat Geoparcului Dinozaurilor din Þara Haþegului. „Suntem în discuþii cu Romsilva, noi am vrea sã intrãm în parteneriat cu ei ºi sã facem o extindere a rezervaþiei, sã facem un proiect european prin care sã atragem fonduri în acest sens. Vrem sã ne implicãm ºi poate va vrea ºi Consiliul Judeþean sã intre în acest parteneriat. Ne-am gândit cã am putea amenaja ºi un spaþiu în cadrul rezervaþiei dedicat Geoparcului Dinozaurilor. Am putea face acolo un loc care sã promoveze ºi parcul Dinozaurilor, sã profitãm de faptul cã foarte mulþi turiºti viziteazã rezervaþia de zimbrii din Haþeg”, a declarat, Marcel Goia, primarul oraºului Haþeg. Edilul menþioneazã cã proiectul este încã la stadiul de intenþie însã parteneriatul ar putea pune mai bine în valoare atracþiile turistice din Þara Haþegului, inclusiv rezervaþia de zimbrii care este mândria localitãþii. Rezervaþia din pãdurea Slivuþ se aflã la 3 kilometri de Haþeg ºi este cea mai veche din România. A fost înfiinþatã în 1958, când au fost aduºi aici doi zimbri, din Polonia ºi are, în medie, circa 50 de vizitatori în fiecare zi. Maximilian GÂNJU


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 2012

8 Actualitate n prima decadã a lunii septembrie se împlinesc 30 de ani de la producerea unuia dintre tragicele evenimente de muncã înregistrate de-a lungul ultimilor ani în minele din Valea Jiului.

Î

În data de 9 septembrie 1982, la EM Paroºeni, în galeria de cap orizontul 360, abatajul frontal panou 1, stratul 5, blocul V, în urma unei puternice explozii de metan, nu mai puþin de 24 de mineri au fost accidentaþi, 17 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa. Potrivit estimãrilor organelor de cercetare, cauza principalã a dramaticului accident de muncã s-a datorat unei erori în realizarea sistemului de decuplare automatã a energiei electrice, precum ºi altor cauze organizatorice. Sursa accidentului colec-

Actualitate 9

eceta a afectat ºi animalele. Temperaturile ridicate din vara acestui an au avut interacþiuni în mai multe domenii. Au scãzut debitele râurilor, s-au uscat recoltele, dar au suferit ºi animalele sau mai bine zis au fost afectaþi crescãtorii de animale.

Accidente miniere care au îndoliat Valea Jiului S tiv de muncã a fost un arc electric provocat de secþionarea unui cablu de alimentare al transportorului TR3 nr. 4, în momentul producerii unei surpãri. În ultimii 25 de ani, tot în Valea Jiului ºi tot în luna septembrie, au fost înregistrate alte 4 grave accidente colective de muncã. Cel care a produs cele mai multe victime a fost înregistrat în ziua de 18 septembrie 1989, la EM Vulcan când, în Galeria de pregãtire panou 1, stratul 5, blocul 0, în urma unei alte explozii de metan, 39 de mineri au fost accidentaþi, 29 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa. Cauza nefericitului accident de muncã s-a datorat nerealizãrii mãsurilor de combatere a acumulãrilor de metan ºi praf de cãrbune, utilizãrii unor aparate

riza economicã ºi lipsa locurilor de muncã îi îndeamnã pe tot mai mulþi oameni din Valea Jiului sã caute un sprijin la bisericile din zonã.

C

Numai Biserica „Sfânta Varvara” din Petroºani este asaltatã, zilnic, de zeci de oameni aflaþi în cãutarea unui sprijin spiritual dar, de cele mai multe ori, material. Cei mai mulþi, rãmaºi fãrã un loc de muncã (dar cu familii numeroase) solicitã, în special, hranã. Lunar, reprezentanþii sfântului lãcaº cheltuiesc circa 6.000 de lei numai pentru asigurarea mesei unui numãr de aproape 100 de persoane. „Nu existã zi în care sã nu apeleze la serviciile noastre câteva zeci de persoane. Unii ne solicitã ajutor spiritual dar, cei mai mulþi, au nevoie de ceva de-ale gurii. Adicã vin la noi pentru cã nu au ce mânca... Facem ºi noi ce putem ºi, în fiecare sâmbãtã, acordãm o masã caldã unui numãr de aproximativ 100 de persoane. În funcþie de posibilitãþile noastre materiale numãrul celor care mãnâncã la noi este, de obicei, mai mare de 100. Dacã am avea fondurile necesare am putea hrãni mai mulþi oameni dar, pentru cã nu avem bani decât cei proveniþi din donaþii, putem asigura hranã, o datã pe sãptãmânã,

cu flacãrã deschisã fãrã luarea mãsurilor corespunzãtoare, defecþiunilor în aeraj ºi amplasãrii greºite a capetelor de detecþie a metanului. Sursa deflagraþiei l-a reprezentat arcul voltaic produs de cãtre aparatul electric de sudurã utilizat la

amenajarea unui siloz. Celelalte 3 accidente colective de muncã grave din ultimii 25 de ani din luna septembrie au fost înregistrate la EM Petrila, EM Uricani ºi EM Valea de Brazi, în anii 1996 ºi 2000. La Petrila au murit 4 mineri, la

Tot mai mulþi sãrmani apeleazã la sprijinul bisericii

doar unui numãr de circa 100 de persoane. Problema este cã, pe zi ce

trece, numãrul sãrmanilor este tot mai mare. S-au închis ºi se vor mai închide ºi alte mine iar numãrul muritorilor de foame va continua sã creascã. Pe de altã parte, speram ca proiectul de dezvoltare a zonei turistice sã atragã crearea unor locuri de muncã dar, se pare, aceasta nu va deveni o realitate prea curândã. Pânã una-alta, biserica a rãmas ultimul umãr pe care se pot sprijini nãpãstuþii soartei”, a spus preotul Octavian Pãtraºcu. Banii necesari asigurãrii mesei celor sãrmani provin, în totalitate, din donaþii. În acelaºi timp, alte sume de bani se îndreaptã cãtre achitarea facturilor la utilitãþi, respectiv la curent, gaze sau apã. Adicã alþi 2.000 de lei, în fiecare lunã... Mircea NISTOR

Uricani alþi doi au fost accidentaþi mortal, iar la Valea de Brazi, în 30 septembrie 2000, doi ortaci au scãpat cu doar câteva luni de incapacitate temporarã de muncã.

nspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã (I.G.S.U.) ºi E.ON România au încheiat, joi, 6 septembrie 2012, un protocol de colaborare privind derularea în comun a unor campanii de informare, prevenire ºi conºtientizare a cetãþenilor asupra pericolelor la care sunt expuºi în cazul utilizãrii necorespunzãtoare a diferitelor surse de energie.

I

Protocolul, al cãrui obiectiv principal este reducerea numãrului incidentelor ºi, implicit, al victimelor, este primul de acest fel încheiat între I.G.S.U. ºi o companie din sectorul energetic din România. Statisticile I.G.S.U. aratã cã, anual, sute de persoane ºi-au pierdut viaþa în incendii, intoxicaþii cu monoxid de carbon sau ca urmare a exploziilor. Din cele circa 40.000 de incendii produse în România în perioada 01.01.2010 31.07.2012, mai mult de jumãtate (56%) au avut loc în locuinþe ºi gospodãrii, iar din cele 1.263 de victime ale acestor incidente, 152 au fost copii. „Asemenea situaþii extraordinare ºi nefericite nu pot sã nu atragã atenþia asupra importanþei de a respec-

Mircea NISTOR

La Haþeg a avut loc, miercuri, târgul anual de animale. Precupeþii de aici au spus toþi într-un glas ca seceta le-a afectat creºterea animalelor. “Domniþa dragã, la noi acolo (în judeþul albã-n.r.) nu a fost picãturã de apã. A trebuit sã cumpãrãm ca sã avem sã le dãm la animal. Mai rãu este cã nici mâncare nu au avut. Toatã iarba a fost uscatã deci putem spune cã au mâncat fan”, spune un precupeþ present la târgul de

Pedeapsa de la Dumnezeu

Seceta a afectat crescãtorii de animale

animale de la Haþeg. Un alt comerciant spune cã a trebuit sã sacrifice o parte din animale din cauza secetei. “Io vin din judeþul Vâlcea. A

le vandan.r.)”, spune un comerciant. În opinia crescãtorilor de animale, “seceta este o Lucaciu, Inspector pedeapsã General al Inspectoratului General de la Dumnezeu. Va fi foamete pentru Situaþii de pentru cã nici munca nu le Urgenþã (I.G.S.U.). mai place unora. Mai bine Parteneriatul dintre ajutoare sociale… Trebuie sã I.G.S.U ºi E.ON România este prevãzut suportãm ºi rãutãþile”. Pentru a se mai rãcori sã se dezvolte pe mai multe componente, iar puþin pãmântul ºi a salva culturile, oamenii se roagã prima acþiune lansatã Domnului sã dea o ploaie împreunã este Campania naþionalã de bunã, fãrã vijelii ºi fãrã grindinã. informare ºi educaþie preventivã “F.O.C. – Flãcãrile Omoarã Copii”. Ideea implementãrii unui astfel de proiect a pornit de la o realitate susþinutã de statistici ºi anume faptul cã cei mici au devenit, pe fondul lipsei de supraveghere, principalele victime ale incendiilor produse la locuinþe ºi gospodãrii. Practic, în fiecare sãptãmânã, un copil devine victimã a incendiilor. Obiectivele comune ale Parteneriatul încheiat între I.G.S.U ºi E.ON România vizeazã conºtientizarea publicului þintã, Cetãþeanul fiind un partener extrem de important în procesul de gestionare a situaþiilor de urgenþã. Rolul sãu devine unul major prin însuºirea ºi aplicarea informaþiilor care vin din partea instituþiilor abilitate, în special în sfera asigurãrii securitãþii în utilizarea surselor de energie. Raul IRINOVICI

fost cumplitã vara acolo. Nu a fost pic de apã. O parte din animale le-am omorât, iar ce au rãmas le-am adus acilea cã poate reuºim sã le mãritãm (sã

Nu va jucati cu chibritele

F.O.C. – Flãcãrile Omoarã Copiii, campanie de informare

ta cu stricteþe normele de siguranþã. Consecinþele pot fi extrem de severe ºi pot distruge viaþa noastrã ºi a familiilor noastre. Încheierea parteneriatului cu I.G.S.U. reprezintã pentru compania noastrã un pas major în cadrul eforturilor depuse constant în ultimii ani pentru prevenirea ºi reducerea numãrului evenimentelor tragice”, spune Frank Hajdinjak, Director General al E.ON România. Cauzele acestor evenimente sunt multiple, începând de la manevrarea necorespunzãtoare a aparatelor electrice, a celor care funcþioneazã pe bazã de gaz sau alte tipuri de combustibil, continuând cu utilizarea unor coºuri de fum fãrã protecþie, neetanºate sau obturate

ºi care nu permit evacuarea gazelor arse, pânã la lãsarea copiilor nesupravegheaþi în apropierea unor surse de foc deschis sau a echipamentelor electrice. În zona de activitate a E.ON Gaz Distribuþie, numai anul trecut, 23 de persoane au decedat din cauza asfixierii cu monoxid de carbon, iar alte 52 de persoane s-au aflat la un pas de moarte din cauza intoxicaþiei cu monoxid de carbon. Totodatã, în 2011, un numãr de 5 persoane ºi-au pierdut viaþa, iar alte 12 au avut de suferit în urma unor explozii sau incendii

cauzate, în cea mai mare parte, de manevrarea greºitã a aparatelor sau de improvizaþiile efectuate la instalaþiile interioare sau alimentate cu gaze naturale. „Prioritatea instituþiei pe care o manageriez este implementarea celor mai bune practici ºi proceduri în vederea creºterii nivelului de securitate a celor în slujba cãrora

suntem necondiþionat - cetãþenii – ºi bunurilor acestora. Momentul de astãzi este unul extrem de important pentru noi, îndrituindu-mã sã afirm cã aceastã colaborare cu E.ON România va pune bazele unei naþiuni <ancoratã> culturii preventive ºi comportamentului proactiv, conturând premisele unui viitor în siguranþã”, a declarat colonel Marcel-Sorin

animalelor H rana „umfla” preþurile Dublarea preþurilor la furaje iar putea bãga în faliment pe foarte mulþi fermieri hunedoreni. Singura soluþie pentru a evita aceastã situaþie o reprezintã majorarea preþului la lapte. Cei mai afectaþi sunt fermierii care deþin 10-15 bovine. Aceºtia susþin cã, dacã în urmãtoarea perioadã, preþul de achiziþie al laptelui nu se va majora cu cel puþin 30 la sutã vor intra pe pierdere, iar mulþi dintre ei vor fi nevoiþi sã îºi închidã fermele. Efectele scumpirii furajelor vor începe sã se vadã în câteva luni ºi în preþurile produselor la raft. Mai exact, procesatorii vor fi nevoiþi, la rândul lor, sã majoreze preþurile pentru a evita pierderile. Conform datelor furnizate de cãtre Direcþia Agricolã de Dezvoltare Ruralã (DADR) Hunedoara, la finele lunii mai, în judeþul erau înregistrate un numãr de 45.132 bovine, dintre care 94,9 la sutã se aflau în gospodãriile populaþiei. Raul IRINOVICI


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 2012

8 Actualitate n prima decadã a lunii septembrie se împlinesc 30 de ani de la producerea unuia dintre tragicele evenimente de muncã înregistrate de-a lungul ultimilor ani în minele din Valea Jiului.

Î

În data de 9 septembrie 1982, la EM Paroºeni, în galeria de cap orizontul 360, abatajul frontal panou 1, stratul 5, blocul V, în urma unei puternice explozii de metan, nu mai puþin de 24 de mineri au fost accidentaþi, 17 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa. Potrivit estimãrilor organelor de cercetare, cauza principalã a dramaticului accident de muncã s-a datorat unei erori în realizarea sistemului de decuplare automatã a energiei electrice, precum ºi altor cauze organizatorice. Sursa accidentului colec-

Actualitate 9

eceta a afectat ºi animalele. Temperaturile ridicate din vara acestui an au avut interacþiuni în mai multe domenii. Au scãzut debitele râurilor, s-au uscat recoltele, dar au suferit ºi animalele sau mai bine zis au fost afectaþi crescãtorii de animale.

Accidente miniere care au îndoliat Valea Jiului S tiv de muncã a fost un arc electric provocat de secþionarea unui cablu de alimentare al transportorului TR3 nr. 4, în momentul producerii unei surpãri. În ultimii 25 de ani, tot în Valea Jiului ºi tot în luna septembrie, au fost înregistrate alte 4 grave accidente colective de muncã. Cel care a produs cele mai multe victime a fost înregistrat în ziua de 18 septembrie 1989, la EM Vulcan când, în Galeria de pregãtire panou 1, stratul 5, blocul 0, în urma unei alte explozii de metan, 39 de mineri au fost accidentaþi, 29 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa. Cauza nefericitului accident de muncã s-a datorat nerealizãrii mãsurilor de combatere a acumulãrilor de metan ºi praf de cãrbune, utilizãrii unor aparate

riza economicã ºi lipsa locurilor de muncã îi îndeamnã pe tot mai mulþi oameni din Valea Jiului sã caute un sprijin la bisericile din zonã.

C

Numai Biserica „Sfânta Varvara” din Petroºani este asaltatã, zilnic, de zeci de oameni aflaþi în cãutarea unui sprijin spiritual dar, de cele mai multe ori, material. Cei mai mulþi, rãmaºi fãrã un loc de muncã (dar cu familii numeroase) solicitã, în special, hranã. Lunar, reprezentanþii sfântului lãcaº cheltuiesc circa 6.000 de lei numai pentru asigurarea mesei unui numãr de aproape 100 de persoane. „Nu existã zi în care sã nu apeleze la serviciile noastre câteva zeci de persoane. Unii ne solicitã ajutor spiritual dar, cei mai mulþi, au nevoie de ceva de-ale gurii. Adicã vin la noi pentru cã nu au ce mânca... Facem ºi noi ce putem ºi, în fiecare sâmbãtã, acordãm o masã caldã unui numãr de aproximativ 100 de persoane. În funcþie de posibilitãþile noastre materiale numãrul celor care mãnâncã la noi este, de obicei, mai mare de 100. Dacã am avea fondurile necesare am putea hrãni mai mulþi oameni dar, pentru cã nu avem bani decât cei proveniþi din donaþii, putem asigura hranã, o datã pe sãptãmânã,

cu flacãrã deschisã fãrã luarea mãsurilor corespunzãtoare, defecþiunilor în aeraj ºi amplasãrii greºite a capetelor de detecþie a metanului. Sursa deflagraþiei l-a reprezentat arcul voltaic produs de cãtre aparatul electric de sudurã utilizat la

amenajarea unui siloz. Celelalte 3 accidente colective de muncã grave din ultimii 25 de ani din luna septembrie au fost înregistrate la EM Petrila, EM Uricani ºi EM Valea de Brazi, în anii 1996 ºi 2000. La Petrila au murit 4 mineri, la

Tot mai mulþi sãrmani apeleazã la sprijinul bisericii

doar unui numãr de circa 100 de persoane. Problema este cã, pe zi ce

trece, numãrul sãrmanilor este tot mai mare. S-au închis ºi se vor mai închide ºi alte mine iar numãrul muritorilor de foame va continua sã creascã. Pe de altã parte, speram ca proiectul de dezvoltare a zonei turistice sã atragã crearea unor locuri de muncã dar, se pare, aceasta nu va deveni o realitate prea curândã. Pânã una-alta, biserica a rãmas ultimul umãr pe care se pot sprijini nãpãstuþii soartei”, a spus preotul Octavian Pãtraºcu. Banii necesari asigurãrii mesei celor sãrmani provin, în totalitate, din donaþii. În acelaºi timp, alte sume de bani se îndreaptã cãtre achitarea facturilor la utilitãþi, respectiv la curent, gaze sau apã. Adicã alþi 2.000 de lei, în fiecare lunã... Mircea NISTOR

Uricani alþi doi au fost accidentaþi mortal, iar la Valea de Brazi, în 30 septembrie 2000, doi ortaci au scãpat cu doar câteva luni de incapacitate temporarã de muncã.

nspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã (I.G.S.U.) ºi E.ON România au încheiat, joi, 6 septembrie 2012, un protocol de colaborare privind derularea în comun a unor campanii de informare, prevenire ºi conºtientizare a cetãþenilor asupra pericolelor la care sunt expuºi în cazul utilizãrii necorespunzãtoare a diferitelor surse de energie.

I

Protocolul, al cãrui obiectiv principal este reducerea numãrului incidentelor ºi, implicit, al victimelor, este primul de acest fel încheiat între I.G.S.U. ºi o companie din sectorul energetic din România. Statisticile I.G.S.U. aratã cã, anual, sute de persoane ºi-au pierdut viaþa în incendii, intoxicaþii cu monoxid de carbon sau ca urmare a exploziilor. Din cele circa 40.000 de incendii produse în România în perioada 01.01.2010 31.07.2012, mai mult de jumãtate (56%) au avut loc în locuinþe ºi gospodãrii, iar din cele 1.263 de victime ale acestor incidente, 152 au fost copii. „Asemenea situaþii extraordinare ºi nefericite nu pot sã nu atragã atenþia asupra importanþei de a respec-

Mircea NISTOR

La Haþeg a avut loc, miercuri, târgul anual de animale. Precupeþii de aici au spus toþi într-un glas ca seceta le-a afectat creºterea animalelor. “Domniþa dragã, la noi acolo (în judeþul albã-n.r.) nu a fost picãturã de apã. A trebuit sã cumpãrãm ca sã avem sã le dãm la animal. Mai rãu este cã nici mâncare nu au avut. Toatã iarba a fost uscatã deci putem spune cã au mâncat fan”, spune un precupeþ present la târgul de

Pedeapsa de la Dumnezeu

Seceta a afectat crescãtorii de animale

animale de la Haþeg. Un alt comerciant spune cã a trebuit sã sacrifice o parte din animale din cauza secetei. “Io vin din judeþul Vâlcea. A

le vandan.r.)”, spune un comerciant. În opinia crescãtorilor de animale, “seceta este o Lucaciu, Inspector pedeapsã General al Inspectoratului General de la Dumnezeu. Va fi foamete pentru Situaþii de pentru cã nici munca nu le Urgenþã (I.G.S.U.). mai place unora. Mai bine Parteneriatul dintre ajutoare sociale… Trebuie sã I.G.S.U ºi E.ON România este prevãzut suportãm ºi rãutãþile”. Pentru a se mai rãcori sã se dezvolte pe mai multe componente, iar puþin pãmântul ºi a salva culturile, oamenii se roagã prima acþiune lansatã Domnului sã dea o ploaie împreunã este Campania naþionalã de bunã, fãrã vijelii ºi fãrã grindinã. informare ºi educaþie preventivã “F.O.C. – Flãcãrile Omoarã Copii”. Ideea implementãrii unui astfel de proiect a pornit de la o realitate susþinutã de statistici ºi anume faptul cã cei mici au devenit, pe fondul lipsei de supraveghere, principalele victime ale incendiilor produse la locuinþe ºi gospodãrii. Practic, în fiecare sãptãmânã, un copil devine victimã a incendiilor. Obiectivele comune ale Parteneriatul încheiat între I.G.S.U ºi E.ON România vizeazã conºtientizarea publicului þintã, Cetãþeanul fiind un partener extrem de important în procesul de gestionare a situaþiilor de urgenþã. Rolul sãu devine unul major prin însuºirea ºi aplicarea informaþiilor care vin din partea instituþiilor abilitate, în special în sfera asigurãrii securitãþii în utilizarea surselor de energie. Raul IRINOVICI

fost cumplitã vara acolo. Nu a fost pic de apã. O parte din animale le-am omorât, iar ce au rãmas le-am adus acilea cã poate reuºim sã le mãritãm (sã

Nu va jucati cu chibritele

F.O.C. – Flãcãrile Omoarã Copiii, campanie de informare

ta cu stricteþe normele de siguranþã. Consecinþele pot fi extrem de severe ºi pot distruge viaþa noastrã ºi a familiilor noastre. Încheierea parteneriatului cu I.G.S.U. reprezintã pentru compania noastrã un pas major în cadrul eforturilor depuse constant în ultimii ani pentru prevenirea ºi reducerea numãrului evenimentelor tragice”, spune Frank Hajdinjak, Director General al E.ON România. Cauzele acestor evenimente sunt multiple, începând de la manevrarea necorespunzãtoare a aparatelor electrice, a celor care funcþioneazã pe bazã de gaz sau alte tipuri de combustibil, continuând cu utilizarea unor coºuri de fum fãrã protecþie, neetanºate sau obturate

ºi care nu permit evacuarea gazelor arse, pânã la lãsarea copiilor nesupravegheaþi în apropierea unor surse de foc deschis sau a echipamentelor electrice. În zona de activitate a E.ON Gaz Distribuþie, numai anul trecut, 23 de persoane au decedat din cauza asfixierii cu monoxid de carbon, iar alte 52 de persoane s-au aflat la un pas de moarte din cauza intoxicaþiei cu monoxid de carbon. Totodatã, în 2011, un numãr de 5 persoane ºi-au pierdut viaþa, iar alte 12 au avut de suferit în urma unor explozii sau incendii

cauzate, în cea mai mare parte, de manevrarea greºitã a aparatelor sau de improvizaþiile efectuate la instalaþiile interioare sau alimentate cu gaze naturale. „Prioritatea instituþiei pe care o manageriez este implementarea celor mai bune practici ºi proceduri în vederea creºterii nivelului de securitate a celor în slujba cãrora

suntem necondiþionat - cetãþenii – ºi bunurilor acestora. Momentul de astãzi este unul extrem de important pentru noi, îndrituindu-mã sã afirm cã aceastã colaborare cu E.ON România va pune bazele unei naþiuni <ancoratã> culturii preventive ºi comportamentului proactiv, conturând premisele unui viitor în siguranþã”, a declarat colonel Marcel-Sorin

animalelor H rana „umfla” preþurile Dublarea preþurilor la furaje iar putea bãga în faliment pe foarte mulþi fermieri hunedoreni. Singura soluþie pentru a evita aceastã situaþie o reprezintã majorarea preþului la lapte. Cei mai afectaþi sunt fermierii care deþin 10-15 bovine. Aceºtia susþin cã, dacã în urmãtoarea perioadã, preþul de achiziþie al laptelui nu se va majora cu cel puþin 30 la sutã vor intra pe pierdere, iar mulþi dintre ei vor fi nevoiþi sã îºi închidã fermele. Efectele scumpirii furajelor vor începe sã se vadã în câteva luni ºi în preþurile produselor la raft. Mai exact, procesatorii vor fi nevoiþi, la rândul lor, sã majoreze preþurile pentru a evita pierderile. Conform datelor furnizate de cãtre Direcþia Agricolã de Dezvoltare Ruralã (DADR) Hunedoara, la finele lunii mai, în judeþul erau înregistrate un numãr de 45.132 bovine, dintre care 94,9 la sutã se aflau în gospodãriile populaþiei. Raul IRINOVICI


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

7 septembrie 2012

Energia fizicã nu va fi punctul tãu forte, aºa cã vei avea nevoie de mai multã odihnã. O mai veche problemã de sãnãtate s-ar putea accentua dacã nu îi vei acorda atenþia cuvenitã. Interesul pentru relaþia cu persoanele de sex opus este mare.

Este o perioadã bunã pentru tine din punct de vedere sentimental. Relaþia cu persoanele de sex opus va evolua cât se poate de bine. Vei face o bunã impresie oriunde te vei duce, þi se vor face complimente ºi propuneri interesante.

Nu îþi va fi prea uºor sã te mobilizezi, cãci gândul îþi zboarã la probleme care sunt deja de domeniul trecutului. Ai putea totuºi, sã finalizezi o lucrare pentru care ai depus eforturi mari pânã acum.

Va trebui sã munceºti destul de mult, dar ºi rezultatele te vor satisface. Este posibil sã primeºti sprijinul unei mai vechi cunoºtinþe. Colegii vor fi de partea ta, dar vor fi multe pe care va trebui sã le faci de unul singur. Fii prudent!

În programul tãu pentru timpul liber vor interveni unele schimbãri majore, la care ar fi bine sã încerci sã te adaptezi. Dacã îi vei face prea multe reproºuri fiinþei iubite, riºti o discuþie obositoare cu aceasta. Ideile tale vor fi sclipitoare.

Unele nemulþumiri mai vechi ar putea reveni în atenþia ta, dar nu este cazul sã le discuþi acum cu fiinþa iubitã. Este posibil ca aceasta sã-þi propunã unele schimbãri în ceea ce priveºte proiectele pentru timpul liber.

Un proiect de mai mare anvergurã ar putea fi demarat astãzi, cu condiþia sã nu vizeze investiþii deosebite. Efortul pe care îl vei depune va trebui sã fie constant. Nu încerca un ritm alert, deoarece nu vei obþine mare lucru.

Eºti mai sensibil la problemele partenerului ºi acest lucru te poate ajuta sã-þi îmbunãtãþeºti relaþia cu acesta. Vei avea ocazia sã petreci clipe plãcute, care îþi vor permite sã vezi cu alþi ochi evenimentele ce þin de domeniul trecutului.

Implicarea în chestiunile sentimentale va fi peste nivelul obiºnuit. Dacã ai de luat decizii, ar fi bine sã o faci la începutul zilei, când vei da dovadã de o inspiraþie deosebitã. Este posibil sã þi se facã o ofertã pentru o colaborare.

Mare atenþie deoarece colaborãrile þi-ar putea crea probleme serioase. Poate n-ar fi rãu sã încerci sã faci totul de unul singur. Prietenii te vor susþine în ceea ce priveºte iniþiativele în plan social. Nu este un moment favorabil pentru bani.

Doreºti cu tot dinadinsul sã-þi impui punctele de vedere, dar acest lucru nu este de naturã sãþi îmbunãtãþeascã relaþia cu fiinþa iubitã. Pentru a realiza ceea ce þi-ai propus va fi nevoie de eforturi mari. Cineva va încerca sã-þi punã beþe-n roate.

Din punct de vedere sentimental eºti mai sensibil, dar ºi mai suspicios. Vei dori sã-þi petreci cât mai mult timp în compania fiinþei iubite. Pe cât posibil, evitã manifestãrile de gelozie, care pot determina o adevãratã furtunã în viaþa ta sentimentalã.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 2012

Persoanele cu handicap lãsate fãrã C a m p i o n i l a e x p o r t u l d e º o m e r i siderurgia nu mai indemnizaþie vor fi reevaluate D acã merge cum mergea odatã, iar mineritul trece dintr-un program de restructurare în altul, suntem totuºi, campioni la ceva.

inistrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a anunþat cã persoanele cu handicap cãrora Guvernul Boc le-a anulat drepturile financiare pe motiv de fraudã vor fi reevaluate.

M

Sute de persoane încadrate în diverse grade de handicap au rãmas, anul trecut, fãrã indemnizaþii, dupã ce unele verificãri ar fi descoperit fraude majore în acest domeniu. Pentru judeþul Hunedoara, fostul ministru al Muncii, Sulfina Barbu, anunþa cã 130 de hunedoreni au beneficiat de indemnizaþie de handicap în mod ilegal. Astfel, aceasta a menþionat cã, dintre cele, din 180 de dosare verificate, 130 de beneficiari nu erau corect încadraþi în gradul de handicap. La cele mai multe dintre aceste persoane sau sistat prestaþiile sociale. Din cauzã cã au existat foarte multe contestaþii depuse dupã sistarea plãþii indemnizaþiilor, actualul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu, anunþã cã va urma o reevaluare a acestor persoane

Judeþul Hunedoara a „exportat” cei mai mulþi ºomeri, conform unei statistici realizate la nivel naþional. Un raport întocmit de Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã relevã faptul cã judeþul Hunedoara este campion la exportul cu handicap. „În urma controalelor fãcute de ºomeri. Fãrã perspectiva realã de în timpul Guvernului Boc avem circa 300 a gãsi un loc de muncã, ºomerii de contestaþii pe care noi trebuie sã le hunedoreni ºi-au luat inima în dinþi ºi rezolvãm. Modul de rezolvare este ca o comisie care începe sã funcþioneze de la 1 au plecat peste graniþã ºã-ºi încerce septembrie sã facã o reevaluare a dosarelor. norocul. Raportul aratã cã în 2011 nu mai puþin de 441 de ºomeri În funcþie de rezultatul pe care îl constatã, hunedoreni au ales varianta de a-ºi fie rãmân în gradul de handicap pe care lau avut persoanele în cauzã, fie îl suspendã, cãuta un loc de muncã în strãinãtate. Urmãtoarele judeþe care au furnizat dar nu anuleazã”, a explicat Mariana ºomeri pentru export anul trecut au Câmpeanu. Carmen COSMAN

u venit ghiozdanele la Petroºani. Administraþia localã de aici a anunþat cu ceva timp în urmã cã va da ghiozdane ºi rechizite elevilor, iar în aceste zile produsele au fost furnizate toate, acum fiind depozitate într-un spaþiu al Serviciului de Asistenþã Socialã.

A

Primarul Petroºaniului a prezentat ieri ghiozdanele, iar pe aceastã cale le-a ºi transmis ceva pãrinþilor. “La copiii din clasele I-IV vom încerca sã repartizãm ghiozdanele cu cele mai vii culori, roz sau roºu la fetiþe ºi bleu sau albastru la bãieþei. Pe aceastã cale, încã odatã fac apel la pãrinþi sã nu cheltuie banii sã cumpere ghiozdane pentru copii, pentru cã le vor primi de la noi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani.

fost Caraº-Severin - 352, Cluj - 332 ºi Gorj - 331. Urmeazã cei din Alba, cu 315 ºomeri ºi Suceava cu 273 de ºomeri. Hunedoara a fost puternic afectatã în ultimii ani de restructurarea siderurgiei ºi a mineritului, iar mulþi oameni au rãmas pe drumuri. Piaþa muncii a fost într-un continuu regres, aºa cã ºomerii, inclusiv cei cu studii superioare, s-au vãzut nevoiþi sã se reorienteze, de multe ori acest lucru însemnând sã plece în afara þãrii. Carmen COSMAN

Pãrinþii sã nu-ºi cheltuie banii pe ghiozdane, primãria le dã gratis

În total, primãria a cumpãrat 3.500 de ghizdane, în care fiecare copil va gãsi caiete, creioane colorate, câte un penar, precum ºi ale rechizite. Acestea vor fi distribuite gratuit copiilor din clasele I – VIII de

la ºcolile de pe raza municipiului, în prima zi de ºcoalã. Dupã festivitatea de deschidere a noului an ºcoalã, atunci când vor merge la ºcoalã, ei vor gãsi ghiozdanele pe bãnci. Luiza ANDRONACHE

Deputatul Cristian Resmeriþã vrea reînfiinþarea administraþiilor fiscale în vestul Vãii Jiului de D eputatul Valea Jiului,

Cristian Resmeriþã susþine reînfiinþarea administraþilor fiscale în localitãþile din vestul Vãii Jiului. Asta dupã ce în vara anului trecut, printr-un ordin al ºefului ANAF, Sorin Blejnar, adminsitraþiile fiscale de la Lupeni, Vulcan ºi Petrila au fost desfiinþate. “ Nu este normal ca locuitorii din vestul Vãii Jiului sã meargã zeci de kilometri pentru a plãti dãrile la stat. Prioritatea numãrul unu pe care o am este de a face demersuri pentru înfiinþarea mãcar a unei administraþii fiscale în partea de vest a Vãii Jiului”,

a declarat Cristian Resmeriþã. Aceastã nouã iniþiativã a deputatului Cristian Resmeriþã vine dupã ce tot el a reuºit sã-i determine pe oficiali sã schimbe sediul Complexului Energetic Hunedoara de la Mintia la Paroºeni. Marius MITRACHE


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 2012

Sute de credincioºi sunt aºteptaþi la biserica momârlanilor din Maleia sã o cinsteascã pe Sfânta Fecioarã Maria ute de credincioºi alul religios de la biS din Valea Jiului serica momârlanilor sunt aºteptaþi sâmdin satul Maleia, care bãtã, 8 septembrie, sã participe la ceremoni-

poartã hramul Sfintei Fecioare Maria.

Sãrbãtoarea Sfintei Fecioare Maria este pentru momârlani una dintre cele mai importante sãrbãtori religioase, iar pentru a participa la slujba religioasã mulþi credincioºi merg pe jos zeci de kilometri. Slujba religioasã de pomenire a naºterii Preasfintei Fecioare Maria va începe la ora 10.00. „Sãrbãtoarea Sfintei Fecioare este una deosebitã pentru noi. Nu am lipsit de la nicio slujbã ºi nici în acest an nu voi lipsi pentru cã ne rugãm la Fecioara Maria sã ne apere ºi sã ne ajute”, afirmã o credincioasã. „Slujba, aici, este una aparte, parcã mai frumoasã decât în oraº. Vin încã de la inaugurarea bisericii ºi de fiecare datã sunt impresionat de simplitatea ºi modestia cu care te primeºte”, afirmã

un alt credincios. Bisericuþa de pe Maleia este una aparte, ridicatã exclusiv din fonduri private prin Fundaþia Creºtinã „Sfânta Maria Valea Jiului”, înfiinþatã de un om de afaceri din valea Jiului. „Am vrut sã cinstesc memoria mamei mele, ce m-a crescut cu greu în acest sat ºi sã le mulþumesc celor despre care mama îmi spunea cã au primit-o aºa cum nici nu se aºtepta, chiar dacã venea din Bucovina. Bunicii s-au refugiat din

Cernãuþi, lãsând acolo totul, iar comunitatea de pe Maleia i-a primit foarte bine ºi chiar le-a dat ºi o bucatã de pãmânt. Vreau sã rãsplãtesc comunitatea, cu bunãtatea cu care au fost trataþi ai mei”, a afirmat omul de afaceri Aurelian Serafinceanu, ctitorul bisericii.

A

gapã frãþeascã

La sfârºitul slujbei, credincioºii care doresc pot rãmîne la o petrecere câmpeneascã, denumitã de localnici „agapã frãþeascã”, oferitã de

Fundaþia Creºtinã „Sfânta Maria Valea Jiului” ºi de Parohia Petrila-Jieþ-Maleia. ªi în acest an, chiar la câþiva metri de intrarea în bisericã, momârlanii vor întinde mesele, iar toþi cei care doresc vor putea sã guste din mâncãrurile tradiþionale: ciorbã de oaie, varzã ºi pãsat (specific numai acestei zone). De asemenea, pentru ca oamenii sã se simtã bine organizatorii agapei le vor oferi mesenilor ºi un program artistic de muzicã popularã româneascã. Marius MITRACHE

Cronica Vaii Jiului  

Cronica Vaii Jiului, 07.09.2012

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you