Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 220
Cronica Vãii Jiului Vineri, 28 septembrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Sãrãcie la limitã.
Românul cumpãrã ºi medicamentele la mâna a doua!
Localnicii de pe Maleia înghit fumul de la groapa de gunoi din Petrila n fum gros îneacã U zona Maleia din Petroºani de mai bine de douã zile din cauza gropi de gunoi de la Petrila, care este închisã teoretic, dar în realitate fumegã. Nimeni nu ºtie a cui e vina ºi administraþia localã riscã sã fie amendatã. >>> PAGINA A 5-A
Medic sirian, la spitalul din Vulcan n medic urolog a venit tocmai din Siria sã lucreze la spitalul din Vulcan. Omul a avut o experienþã nefericitã, în urma unui bombardament ºi spune cã aici a învãþat sã preþuiascã libertatea altfel.
U
>>> PAGINILE 6-7
Încercãri de incitare a minerilor ã am reuºit sã obþinem aceastã mãrire a salariilor minerilor, mã refer la alocarea banilor, eu nu am scos în evidenþã acest lucru.
”C
>>> PAGINILE 6-7
Traseismul se plãteºte. Mircia Muntean, exclus din CL Deva dovedit cã este un adevãrat traseist politic ºi, în cele din urmã, a rãmas de cãruþã. De joi, Mircia Muntean, ºi-a pierdut ºi postul de consilier local la Deva.
A
egeaba Ministerul Sãnãtãþii încearcã sã limiteze vânzarea de medicamente pentru diverse boli, ori a antibioticelor în farmacii, unde pot fi eliberate numai cu reþetã. Internetul abundã de anunþuri de vânzare a medicamentelor, iar piaþa este într-o continuã creºtere pentru cã românul este atât de sãrac încât ºi medicamentele le cumpãrã second – hand.
D
>>> PAGINA A 3-A
>>> PAGINA A 12-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 28 septembrie 2012
CASA JUDEÞEANÃ DE PENSII HUNEDOARA
CASA LOCALÃ DE PENSII PETROªANI
ANUNÞ IMPORTANT Copiii care beneficiazã de pensie de urmaº, cu vârste cuprinse între 16-19 ani ºi care studiazã într-o formã de învãþãmânt organizatã potrivit legii, sunt rugaþi sã prezinte la sediul Casei Locale de Pensii Petroºani, adeverinþa ºcolarã pentru anul 2012-2013, împreunã cu un cupon de pensie, pânã la data de 02.10.2012. Studenþii care beneficiazã de pensie de urmaº având vârsta cuprinsã între 19 - 26 ani ºi studiazã într-o formã de învãþãmânt organizatã potrivit legii trebuie sã prezinte adeverinþa ºcolarã împreunã cu un cupon de pensie dupã începerea anului universitar 2012-2013 pânã la data de 31.10.2012
Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara
Vineri 28.09.2012
DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu - Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini - Simeria Veche - Simeria DN 7 Mintia Sãcãmaº DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº - Bejan
Aninoasa DN 66 ºi DN 66 A
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDa (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu
16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Johnny English 22:30 X Factor (r) 1:15 Robbersonii ºi poliþia
National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Cuceritorul (r) 15:15 Grupul Vouã (r) 15:30 Aventurile lui Sinbad 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulceamarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Fãrã egal 0:30 Aventurile lui Sinbad 1:30 Fãrã egal (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Ghidul secretelor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Nu judeca dupã aparenþe! 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Cobra 22:15 Furtunã tropicalã 0:30 Cobra (r)
Prima TV 9:30 Dovada (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 12:30 România lui Gaiþã (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Fiica lui Moº Crãciun 16:30 Totul despre mame 17:00 Curat, murdar? 18:00 Focus 18 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã 21:30 Iubiri secrete (r)
22:45 Iubiri secrete (r) 0:00 CSI: Crime ºi investigaþii
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 O datã-n viaþã 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 17:00 Umbra Umbriei 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Amiralul 23:20 Trãdarea 1:00 Moºtenire clandestinã
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 28 septembrie 2012 egeaba Ministerul Sãnãtãþii încearcã sã limiteze vânzarea de medicamente pentru diverse boli, ori a antibioticelor în farmacii, unde pot fi eliberate numai cu reþetã. Internetul abundã de anunþuri de vânzare a medicamentelor, iar piaþa este într-o continuã creºtere pentru cã românul este atât de sãrac încât ºi medicamentele le cumpãrã second – hand.
D
Medicamente noi, aduse cine ºtie în ce condiþii de peste graniþã ori care nu mai folosesc – din diverse motive – bolnavilor cãrora li s-au pre-
Sãrãcie la limitã. Românul cumpãrã ºi medicamentele la mâna a doua!
unor tratamente ºi atunci încearcã sã-ºi recupereze mãcar o parte a banilor pe care i-au plãtit pentru ele. Cred cã s-a ajuns la aceastã situaþie din cauza sãrãciei”, a declarat medicul rezident Mihai Preda.
nlocuitoare de droguri, la liber pe Internet
Î
scris ajung sã fie vândute „la colþ de stradã”, adicã în spaþiul virtual. Preþul
este mult mai mic faþã de cel cu care se vând în farmacii, aºa cã „farmaciºtii virtuali” nu se
pot plânge de lipsa cererii. De exemplu, un hunedorean a scos la vânzare VASAPROSTAN20, utilizat pentru tratarea arteriopatiei obliterante cronice a membrelor inferioare în stadiul III ºi IV,
care produce dureri la nivelul membrelor inferioare ºi dificultãþi de mers. În farmacii, medicamentul costã peste 500 de lei, în timp ce pe Intrenet se vinde cu 200 de lei ºi asta negociabil. Un alt medicamente care se gãseºte în spaþiul virtual este Pregnyl. O persoanã din Valea Jiului anunþã cã îl are disponibil la preþul de 60 de lei,a sta în timp ce preþul oficial de vânzare este de cel puþin 180 de lei.
Medicii spun cã nu este o practicã neapãrat incorectã, atâta timp cât se pãstreazã în limitele normalului, iar medicamentul le-a fost prescris celor care îl cumpãrã de un medic specialist. „Sper cã cei care cumpãrã au o reþetã pentru acest medicamente sau le-a fost recomandat de un medic specialist. Oamenii cautã cele mai ieftine oferte. De obicei, aceste medicamente le-au rãmas celor care le vând în urma
Mai grav este atunci când pe Internet se comercializeazã antibiotice, cunoscutã fiind apetenþa românului pentru acest tip de medicaþie chiar ºi pentru o banalã rãcealã, sau chiar medicamente care pot substitui drogurile ºi pentru care nu existã un control. Un exemplu este al Romparkinului, medicament care se adreseazã bolnavilor de Parkinson, dar care în combinaþie cu alcoolul produce halucinaþii, sau banalul sirop de tuse Tusin, a cãrei vânzare în farmacii este atent controlatã, tocmai pentru cã a ajuns un drog pentru adolescenþi. Car men COSMAN
Bani doar din Deva pentru spitalul Judeþean n consilier judeþean Hunedoara, membru al PPDD, vrea ca banii pentru spitalul din Deva, care este unul judeþean, sã nu mai vinã decât de la primãria din Deva. Asta pentru cã spitalele din restul judeþului abia fac faþã cheltuielilor, iar pentru asta le cere sprijin primarilor din Hunedoara.
U
Haralambie Vochiþoiu, în calitate de consilier judeþean din Hunedoara cere Consiliului Judeþean Hunedoara sã opreascã finanþarea spitalului din Deva de la buget. Asta pentru
cã, spune politicianul din Valea Jiului, aceastã unitate medicalã ar putea fi susþinutã ºi de la bugetul municipiului Deva, iar banii de la Consiliul Judeþean s-ar putea împãrþi la toate spitalele din Hunedoara. „Municipiul Deva ar putea sã preia spitalul judeþean, iar de la Consiliul Judeþean Hunedoara, banii care ajung doar la Deva, un spital
cu 617 paturi, sã fie împãrþiþi la toate spitalele din judeþ, proporþional cu numãrul de paturi. Spitalul din Deva, în proporþie de 90 la sutã deserveºte municipiul Deva ºi ar fi echitabil”, a declarat Haralambie Vochiþoiu, preºedintele PPDD Hunedoara, consilier judeþean. Vochiþoiu spune cã acum edilii din Deva dau banii de la buget pe proiecte avangardiste ºi sãnãtatea nu e o problemã pentru ei. „Deva e un oraº cu un buget foarte mare, uneori chiar mai mare decât al Consiliului Judeþean. Deci municipiul Deva ar putea sã preia spitalul. E pãcat ca oamenii sã moarã cu zile cã nu au bani de tratament în spital, iar banii consiliului local Deva sã fie daþi pe fântâni arteziene, cântãtoare, sensuri giratorii supraestimate. Sã-ºi facã ºi nave cosmice, dacã le rãmân bani, dupã ce dau la spital, dar nu aºa”, a mai spus Vochiþoiu. Pentru reuºita demersului sãu, Vochiþoiu intenþioneazã sã cearã sprijin tuturor primarilor din oraºele judeþului Hunedoara, care au spitale ºi care ar putea sã agreeze o astfel de finanþare de la judeþ. Diana MITRACHE
Cruzime fãrã limite
Copil lovit cu coada unei sape pentru o minge de fotbal Un hunedorean de 58 de ani s-a pus la mintea unui copil de 13 ani ºi l-a pocnit atât de rãu cu coada unei sape, încât l-a bãgat în spital. Minorul a intrat la om în curte sã-ºi recupereze mingea, dar fapta l-a înfuriat atât de tare pe sãteanul din Bãcia încât l-a luat la bãtaie pe copil. L-a lovit cu coada unei sape în cap atât
de tare încât adolescentul a ajuns la spital. Poliþiºtii hunedoreni au demarat imediat cercetãrile în acest caz ºi spun cã totul s-a produs pe fondul unui conflict spontan, datorat faptului cã minorul a intrat în curtea bãrbatului pentru a-ºi recupera o minge de fotbal. În urma agresiunii, s-a impus internarea minorului la Spitalul de Urgenþã Deva, unde a rãmas sub supraveghere. Poliþiºtii continuã cercetãrile în vederea stabilirii exacte împrejurãrilor producerii incidentului, în funcþie de concluziile medicolegale urmând a se face încadrarea juridicã a faptei. Carmen Carmen COSMAN
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 28 septembrie 2012
oºarii, pe cale de dispariþie. Reprezentanþii societãþii de furnizare a gazului metan informeazã cã în ultimii ani mai multe persoane ºi-au pierdut viaþa în urma intoxicaþiilor cu monoxid de carbon.
3 persoane decedate în judeþul Hunedoara din cauza monoxidului de carbon
C
Numai în ultimii trei ani, în judeþul Hunedoara 3 persoane ºi-au pierdut viaþa în urma asfixierii, iar alte 13 au suferit ca urmare a intoxicaþiei cu monoxid de carbon. În cadrul campaniei “Împreunã pentru siguranþã” lansatã în luna septembrie, E.ON ºi Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã (I.G.S.U.) atrag atenþia asupra necesitãþii curãþãrii coºurilor de fum ºi a întreþinerii cãilor de ventilare. Aceste mãsuri de siguranþã sunt esenþiale pentru evitarea intoxicaþiilor ºi asfixierilor cu monoxid de carbon dar ºi pentru prevenirea incendiilor. „Cel mai mare pericol al utilizãrii necorespunzãtoare a gazelor naturale îl constituie monoxidul de carbon, anual
iaþa Dacia, finalizata în cel mult douã sãptãmâni. Dupã îndelungi aºteptãri, lucrãrile de modernizare a spaþiului agroalimentar de la Dacia sunt aproape de finalizare.
P
Reprezentanþii administraþiei locale susþin cã în cel mult 14 zile, lucrãrile vor fi finalizate complet, aici urmând a fi date în folositã mai multe spaþii ultra-moderne. “În douã sãptãmâni lucrãrile vor fi finalizate. Aici am conceput cabine de duº ºi vestiare moderne pentru cei care vin la piaþa sã îºi vândã
fiind înregistrate numeroase victime, mai ales în timpul sezonului rece, odatã cu punerea în funcþiune a instalaþiilor de încãlzire. Deoarece siguranþa consumatorilor reprezintã pentru noi o continuã preocupare, E.ON împreunã cu Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã au demarat recent, o campanie comunã de informare menitã sã conºtientizeze cetãþenii cu privire la importanþa respectãrii regulilor de siguranþã. Prevenirea unor cazuri grave este la îndemâna ºi în responsabilitatea fiecãrui consumator”, a declarat Dl.Virgil Metea, Director General E.ON Gaz
se
Distribuþie. Pentru siguranþa cetãþenilor, E.ON ºi I.G.S.U recomandã acestora sã
asigure de verificarea ºi curãþarea
coºurilor de fum de cel puþin douã ori pe an, una dintre verificãri trebuind sã fie efectuatã neapãrat înaintea începerii sezonului rece, exclusiv prin intermediul firmelor de coºãrit sau al persoanelor autorizate sã efectueze asemenea intervenþii. Aceastã operaþiune cu rol de prevenire a incidentelor grave
Marfã „etalatã” pe trotuar
Lucrãrile la Piaþa Dacia vor fi gata în douã sãptãmâni
marfã. Totodatã, au fost realizate ºi spaþiile pentru toalete, care de asemenea sunt în conformitate cu standardele Uniunii Europene”, a precizat Lucian Dragomir, director executiv SPADPP Petroºani. Pânã când lucrãrile vor fi finalizate comer-
Partidul lui Diaconescu vrea 3 parlamentari de Vale DD ºi-a propus sã obþinã 3 parlamentari la alegerile din aceastã toamnã.
PP
Haralambie Vochiþoiu, cel care
cianþii de la Piaþa Dacia îºi vor vinde marfa în stradã, pe trotuare ºi pe bordura aºa cum se întâmplã acum. Comercianþii spun cã nu îi deranjeazã cã îºi etaleazã marfã pe trotuar. „E greu sã vinzi pe trotuar, dar nu avem ce
e preºedintele acestei formaþiuni politice în Hunedoara susþine cã procentul pe þarã va fi depãºit în acest judeþ, la voturile acordate PPDD ºi cã sunt pregãtiþi sã câºtige cu ajutorul poporului. „Vrem cel puþin un senator din Hunedoara ºi doi deputaþi. Apoi,procentul de 20% ce va fi obþinut de PPDD pe þarã, va fi depãºit în Hunedoara, unde aºteptãm sã ne voteze cât mai mulþi oameni”, a declarat Vochiþoiu.
face. Ne bucurãm cã în sfârºit vom avea ºi noi un loc al nostru, un loc curat unde sã vindem produsele”, spune una dintre vânzãtoarele de la Piaþa Dacia. Acest proiect de reabilitare a Pieþei Dacia este unul mai mult decât necesar, pentru cã vânzãtorii de aici ºi-au desfãcut marfa în condiþii improprii pânã acum. Pe lângã asta, ei nu au avut nici mãcar o toaletã, fãrã sã mai vorbim de spaþii de depozitare. Lucrãrile sunt executate de o firmã din Petrila, iar valoarea este de peste 3 miliarde ºi jumãtate de lei vechi. Raul IRINOVICI
Vochiþoiu nu exclude nici sã ia în partid oameni plecaþi din alte formaþiuni, iar un nume vehiculat este al Monicãi Iacob Ridzi, plecatã recent din PDL. „Vom importa oameni, dar doar cei care aduc un plus de valoare în acest partid. În ceea ce o priveºte pe doamna Monica Iacob Ridzi, nu pot sã mã pronunþ, dar se va discuta la nivel de partid la Bucureºti, orice nume din partid”, a precizat Vochiþoiu. Diana MITRACHE
este obligatorie, fiind stipulatã atât în legislaþia românã cât ºi în cea europeanã. Un numãr de 67 de persoane au decedat, în ultimii trei ani, asfixiate cu monoxid de carbon, iar alte 194 au fost la un pas de moarte din cauza intoxicaþiei cu monoxid de carbon. Cauza principalã a acestor evenimente tragice a fost utilizarea unor surse de încãlzire alimentate cu gaze naturale, racordate la coºuri de fum necurãþate sau înfundate, construite necorespunzãtor sau chiar folosirea unor aparate de încãlzire improprii, deteriorate sau neracordate la coºuri. Cele peste 260 de victime înregistrate în decursul ultimilor trei ani reprezintã doar cazurile din aria de activitate a E.ON Gaz Distribuþie. Numãrul total al victimelor asfixiate sau intoxicate cu monoxid de carbon este, cu siguranþã mult mai mare, în condiþiile în care sunt ºi alte tipuri de combustibili. Raul IRINOVICI
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 28 septembrie 2012
Administraþie fiscalã ºi în Vestul Vãii Jiului dministraþiile fiscale din Vestul Vãii Jiului s-au închis ºi singura care mai funcþioneazã acum e cea de la Petroºani.
A n fum gros îneacã zona Maleia din Petroºani de mai bine de douã zile din cauza gropi de gunoi de la Petrila, care este închisã teoretic, dar în realitate fumegã. Nimeni nu ºtie a cui e vina ºi administraþia localã riscã sã fie amendatã.
U
Deºeurile de la groapa închisã de cel puþin un an ard cu flacãrã ºi asta în condiþiile în care totul la Petrila a fost nivelat ºi acoperit cu steril, tocmai pentru cã acolo nu mai ajung deºeuri de luni bune. Din pãcate, însã, fumul s-a putut observa toatã ziua de joi din oraº. „De miercuri seara a
Localnicii de pe Maleia înghit fumul de la groapa de gunoi din Petrila fumegat ºi noi am vãzut fumul de pe Maleia chiar”, spune un localnic. „Arde cu flacãrã ºi ne chinuim sã stingem cum putem. Nu ºtim cum s-a întâmplat, dar noi am fost trimiºi sã acoperim cu pãmânt”, susþine unul dintre muncitorii care joi acopereau cu pãmânt flãcãrile. Poluarea se vede din oraº,pentru cã fumul înecãcios s-a înãlþat zeci de metri, iar cei din Petrila au trimis în zonã o echipã care sã intervinã. Autoritãþile locale
dau vina pe oamenii care ajung acolo ºi scormonesc în gunoaie, ori pe vremea mult prea caldã. Asta pentru cã activitatea la groapã este, teoretic sistatã. „Nu ºtim cine sunt cei pe care am putea sã îi tragem la rãspundere. Noi încercãm sã acoperim cu pãmânt aceastã groapã, dar, din pãcate, cetãþenii care cautã PET-uri ºi resturi la groapa de gunoi, scormonesc ºi desfac partea de jos a gropii. Acum ºi din cauza temperaturilor ridicate, groapa ne-a fãcut anul acesta câteva figuri ºi s-a auto-aprins”, susþine Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Cei din primãrie mai spun cã accesul este limitat în zona gropii, dar
nimeni nu þine cont de îngrãdirea pusã de edili. „Am instalat o barierã în partea de jos. Am încercat chiar sã împrejmuim groapa, dar s-au furat stâlpii ºi nu a mers nici aºa. Nu putem nici sã asigurãm paza permanentã, iar astfel de situaþii se produc, dupã
cum vedeþi”, a mai adãugat Jurca. Responsabilii de la Garda de mediu Hunedoara susþin cã groapa este una închisã ºi au demarat o anchetã. „Aceastã groapã a fost închisã ºi acolo nu ar mai trebui depozitate deºeuri deloc. Nu ºtim cum stau lucrurile acum, dar la ultimul control al comisarilor de mediu europeni, groapa a ieºit foarte bine, era acoperitã cã pãmânt, însã, acum vom face verificãri din nou ºi cei vinovaþi vor rãspunde”, a declarat comisarul Cristian Moldovan, ºeful Gãrzii de Mediu Hunedoara. O echipã de la mediu va veni la Petrila ºi va analiza situaþia,pentru cã administraþia localã riscã sã fie amendatã. Potrivit comisarului Cristian Moldovan, ºeful Gãrzii de Mediu Hunedoara, amenzile în astfel de situaþii sunt de 50.000 de lei pânã la 60.000 de lei în funcþie de gravitate. Diana MITRACHE
Pentru a sãri în ajutor oamenilor care fac naveta la aceastã instituþie, Cristian Resmeriþã, deputat în colegiul de Vest al Vãii Jiului, vrea sã propunã reînfiinþarea cel puþin a unui punct în aceastã zonã. „Sunt oameni care vin acum la Petroºani, de la zeci de kilometri distanþã, cum sunt ºi cei de la Câmpu lui Neag, care schimbã douã mijloace de transport în comun sã ajungã acolo. Vreau sã lupt ºi sã reuºesc sã deschid mãcar încã un centru în Vestul Vãii Jiului”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD. Resmeriþã crede cã va reuºi cât de curând sã-ºi punã planul în aplicare, iar oamenii din Vestul Vãii Jiului nu vor mai face naveta pânã la Petroºani. Diana MITRACHE
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 28 septembrie 2012
6 Actualitate n medic urolog a venit tocmai din Siria sã lucreze la spitalul din Vulcan. Omul a avut o experienþã nefericitã, în urma unui bombardament ºi spune cã aici a învãþat sã preþuiascã libertatea altfel.
U
Medic sirian, la spitalul din Vulcan
Doctorul Aksam Kadour a fãcut facultatea în România ºi aici ºi-a întemeiat o familie, dar plecase în Siria sã câºtige bani mai mulþi. Nu a fost sã fie cu noroc ºi sute de oameni i-au murit în braþe, ori sub privirile lui, pânã când s-a decis sã vinã în Valea Jiului ºi acum nu regretã deloc. „Decizia care m-a obligat sã vin aici în România este situaþia din Siria. E foarte gravã ºi e greu de trãit acolo acum”, spune medicul Aksam Kadour, medic urolog, cu regret despre faptul cã a fost nevoit sã-ºi pãrãseascã þara natalã.
a fost integrat cu succes în activitate. „De la 1septembrie am angajat un medic cu dublã cetãþenie românã ºi sirianã. Este urolog ºi are ºi o supra-specializare în spargerea calculilor renali. Vine dintr-o zonã de conflict ºi aici l-am acceptat cu plãcere”, susþine dr Mariana Mateescu, manager al Spitalului din Vulcan.
ibertatea, lucrul cel mai de preþ
L
Siria eºti Îcuivanmereu þinta Medicul Aksam Kadour trãia în România de 8 ani. A plecat în Siria sã câºtige mai mulþi bani, dar a renunþat
pentru cã, aºa cum spune el rãzboiul din Siria nu e o jucãrie. Nu conteazã de ce parte eºti, oricum ai de suferit ºi asta e cumplit. „Am lucrat în Siria. Acolo, însã, indiferent ce faci, ca medic sau asistent, eºti þinta cuiva care se luptã
acolo. Dacã eºti cu statul, sau cu rebelii, nu conteazã. Dacã lucrezi cu statul, eºti þinta rebelilor, iar dacã eºti de partea lor, eºti þinta altora ºi tot aºa…”, povesteºte medicul sirian. Medicul a fost acceptat de echipa de la Vulcan ºi
”C
În aceastã perioadã de tulburãri politice majore, care influenþeazã întreaga economie ºi creeazã probleme sociale, se pare cã Valea Jiului traverseazã suportabil aceste crize suprapuse, spun politicienii zonali. Afirmaþiile au venit ca urmare a cârtelii repetate a unor opozanþi, fireºte, politici, cã Valea este vai de mama ei ºi cã nimãnui nu-i pasã ºi cã nu se face nimic
pe aici, pe la noi. Ultima supãrare a fost cea nãscutã din nemulþumirea cã s-au alocat banii pentru mãrirea salariilor minerilor cu ”doar” 10 la sutã, aºa cum s-a stabilit prin eforturi concertate a mai multor factori sindicali, dar ºi politici, pentru cã se ºtie: dacã voinþã politicã nu e, nimic nu e… Se ºtie cã în þarã existã hotãrâri
400 de medici au murit sub ochii noºtri. Asistente medicale, 2000. Aici, nimeni nu ºtie cât e de importantã liniºtea. Românii nu preþuiesc liniºtea ºi am observat eu asta de când am venit”, povesteºte medicul Aksam. La spitalul din Vulcan, medicul sirian ar putea sã deschidã un centru specializat în eliminarea calculilor renali cu terapie laser. „Noi intenþionãm sã creãm, împreunã cu primãria Vulcan, un cen-
tru de litotripþie, la spitalul din Vulcan, pentru ca pacienþii care au nevoie de acest tratament sã nu mai meargã pânã la Timiºoara sau la Arad”, spune dr Mariana Mateescu, iar medicul sirian o completeazã: „Am discutat cu managerul despre acest centru care poate topi calculii renali, fãrã operaþie, cu laserul. Aici, în zona Vãii Jiului, sunt mulþi care suferã de aceastã boalã ºi ºtiu un centru în Ankara, Turcia, care are contract cu o firmã din America
ce produce astfel de aparaturã. Este rãspânditã în multe spitale ºi am putea sã aducem ºi la noi”, spune dr. Aksam La spitalul din Vulcan mai sunt medici din Fâºia Gaza, ori din alte zone ºi, pentru sunt foarte multe cereri din partea celor din aceste zone de conflict, nu este exclus ca numãrul specialiºtilor sã creascã. Ei sunt foarte buni ca medici, au experienþã ºi iubesc România mai mult decât românii. Diana MITRACHE
Medicul sirian povesteºte cã noi, românii, nu apreciem ce avem, iar aici se referã la libertatea noastrã. Asta pentru cã,dupã ce a scãpat din iadul bombardamentelor, acum viaþa în România este minunatã. „Aici e foarte bine din punct de vedere al securitãþii ºi asta e foarte important. În Siria, de unde am venit eu acum,
Se cautã soluþii pentru transport local subvenþionat
Încercãri de incitare a minerilor ã am reuºit sã obþinem aceastã mãrire a salariilor minerilor, mã refer la alocarea banilor, eu nu am scos în evidenþã acest lucru. Da, am avut vii discuþii cu nemulþumiþii, ºi mã refer la cei politici ºi la cei care îi susþin, cã suma este micã, deºi ei ºtiau cã este un mare câºtig cunoscând cum stau lucrurile în þarã” – Cristian Resmeriþã, deputat PSD de Valea Jiului.
Actualitate 7
ransportul local ar trebui subvenþionat, aºa încât toþi oamenii din Valea Jiului sã poatã circula cu un maxi taxi.
T
judecãtoreºti – ale profesorilor, doctorilor, primãriilor etc în care statul este obligat la plata unor sume uriaºe, dar pe care nu le-a respectat, spunând cã le
va pune în aplicare peste ani ºi ani pentru cã nu sunt bani. Mai rãu este cã aceste cãrteli par menite a incita minerii pentru a-i folosi, cã doar se apropie campania electoralã, spun chiar unii lideri de sindicat. Deputatul PSD, Cristian Resmeriþã a confirmat supãrãrile ºi a venit cu precizãri.
”Cã am reuºit sã obþinem aceastã mãrire a salariilor minerilor, mã refer la alocarea banilor, eu nu am scos în evidenþã acest lucru. Da, am avut vii discuþii cu nemulþumiþii, ºi mã refer la cei politici ºi la cei care îi susþin, cã suma este micã, deºi ei ºtiau cã este un mare câºtig cunoscând cum stau lucrurile în þarã. În condiþiile în care în companii mari, strategice, oamenii nu au bani pentru salarii, uitaþi-vã ºi la Oltchim, unde salariaþii nu ºtiu ce se va întâmpla cu ei ºi nici salariile nu le-au fost plãtite, sau la altele ce se închid definitiv, noi am obþinut mãrirea salarialã. Nu este suficient, fireºte. Dar ar trebui vãzut ºi comparat pentru cã vã spun, Valea Jiului
are o largã deschidere la factorii de decizie de la Deva ºi de la Bucureºti. Eu, personal, nu mã pot plânge” – a declarat deputatul PSD de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã. Sã nu uitãm totuºi cã minerii nu mai sunt cei care acordã încrederea
necondiþionat, sau mai pleacã urechea la cei care vor sã se foloseascã forþa acestora, nãscutã din unitatea lor proverbialã. Ei au început de mult sã-ºi cunoascã interesele ºi sã cântãreascã atent calitatea liderilor ºi a politicienilor. Ileana FIRÞULESCU
Haralambie Vochiþoiu, unul dintre consilierii judeþeni, susþine cã acum sunt oameni care rãmân lefteri dupã ce fac naveta ºi achitã datoriile curente, iar pentru asta le cere sprijin primarilor sã caute o soluþie comunã. „Se vrea ca în 2020 sã avem tramvai, ori troleibuz prin Valea Jiului, dar pânã atunci, trebuie sã ne gândim la ce facem azi. Sunt oameni care îºi fac calcule cu privire la banii
de maxi taxi de mâine, de sãptãmâna viitoare. Eu O sã merg cãtre Consiliul Judeþean ºi o sã-i rog pe cei din conducere sã gãsim o soluþie, ca aºa cum sponsorizãm în fiecare ºedinþã, douã, trei, ºapte asociaþii de diverse ocupaþii, sponsorizãm hobby-uri la diverºi domni ºi doamne, sã subvenþionãm ºi transportul în comun interurban ºi urban al Vãii Jiului. Asta pentru cã oamenii fac naveta ºi distanþele sunt lungi”, a declarat Haralambie Vochiþoiu,consilier judeþean PPDD. Vochiþoiu a declarat cã este conºtient cã preþul biletului e dat de preþul la pompã al combustibililor, dar „nu e normal sã lãsãm
oamenii lefteri, dupã ce fac naveta”. Asta pânã va fi realizatã aici, în 2020, o linie de tramvai. Diana MITRACHE
Bani sunt, dar nu-s zone rurale! xistã fonduri de sute de milioane de euro, dar nu ajung în Valea Jiului, pentru cã nu avem zone rurale. Asta chiar dacã sunt localitãþi în care oamenii se ocupã de agriculturã, ori de creºterea animalelor ºi ar avea nevoie de banii de la UE.
E
Haralambie Vochiþoiu, în calitate de om politic, spune cã va înainta un proiect cãtre primarii din Vale, cãrora le va propune sã gãseascã astfel de zone ºi sã ajute oamenii sã acceseze fonduri. „Existã Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã, prin care se pot accesa fonduri. Existã un program, 312, prin care sunt sprijiniþi cei din zone rurale. Suntem total dezavantajaþi de faptul cã în Valea Jiului nu avem nicio zonã ruralã, deºi avem animale, momârlani, zootehnie, oameni ce ar dori sã acce-
seze fonduri ºi pierdem sute de milioane de euro cã nu reuºim sã ne þinem de legislativ sã generãm o hotãrâre de guvern în acest sens. Milioane ºi milioane de euro trec pe lângã noi. De azi (joi, 27 septembrie), voi începe demersurile în acest sens”, a declarat Haralambie Vochiþoiu. Cel puþin 100 de astfel de proiecte ar fi putut sã fie depuse în Valea Jiului. Asta susþine acum Vochiþoiu, care e pregãtit sã creeze zonele rurale din Valea Jiului cu orice preþ. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 28 septembrie 2012
6 Actualitate n medic urolog a venit tocmai din Siria sã lucreze la spitalul din Vulcan. Omul a avut o experienþã nefericitã, în urma unui bombardament ºi spune cã aici a învãþat sã preþuiascã libertatea altfel.
U
Medic sirian, la spitalul din Vulcan
Doctorul Aksam Kadour a fãcut facultatea în România ºi aici ºi-a întemeiat o familie, dar plecase în Siria sã câºtige bani mai mulþi. Nu a fost sã fie cu noroc ºi sute de oameni i-au murit în braþe, ori sub privirile lui, pânã când s-a decis sã vinã în Valea Jiului ºi acum nu regretã deloc. „Decizia care m-a obligat sã vin aici în România este situaþia din Siria. E foarte gravã ºi e greu de trãit acolo acum”, spune medicul Aksam Kadour, medic urolog, cu regret despre faptul cã a fost nevoit sã-ºi pãrãseascã þara natalã.
a fost integrat cu succes în activitate. „De la 1septembrie am angajat un medic cu dublã cetãþenie românã ºi sirianã. Este urolog ºi are ºi o supra-specializare în spargerea calculilor renali. Vine dintr-o zonã de conflict ºi aici l-am acceptat cu plãcere”, susþine dr Mariana Mateescu, manager al Spitalului din Vulcan.
ibertatea, lucrul cel mai de preþ
L
Siria eºti Îcuivanmereu þinta Medicul Aksam Kadour trãia în România de 8 ani. A plecat în Siria sã câºtige mai mulþi bani, dar a renunþat
pentru cã, aºa cum spune el rãzboiul din Siria nu e o jucãrie. Nu conteazã de ce parte eºti, oricum ai de suferit ºi asta e cumplit. „Am lucrat în Siria. Acolo, însã, indiferent ce faci, ca medic sau asistent, eºti þinta cuiva care se luptã
acolo. Dacã eºti cu statul, sau cu rebelii, nu conteazã. Dacã lucrezi cu statul, eºti þinta rebelilor, iar dacã eºti de partea lor, eºti þinta altora ºi tot aºa…”, povesteºte medicul sirian. Medicul a fost acceptat de echipa de la Vulcan ºi
”C
În aceastã perioadã de tulburãri politice majore, care influenþeazã întreaga economie ºi creeazã probleme sociale, se pare cã Valea Jiului traverseazã suportabil aceste crize suprapuse, spun politicienii zonali. Afirmaþiile au venit ca urmare a cârtelii repetate a unor opozanþi, fireºte, politici, cã Valea este vai de mama ei ºi cã nimãnui nu-i pasã ºi cã nu se face nimic
pe aici, pe la noi. Ultima supãrare a fost cea nãscutã din nemulþumirea cã s-au alocat banii pentru mãrirea salariilor minerilor cu ”doar” 10 la sutã, aºa cum s-a stabilit prin eforturi concertate a mai multor factori sindicali, dar ºi politici, pentru cã se ºtie: dacã voinþã politicã nu e, nimic nu e… Se ºtie cã în þarã existã hotãrâri
400 de medici au murit sub ochii noºtri. Asistente medicale, 2000. Aici, nimeni nu ºtie cât e de importantã liniºtea. Românii nu preþuiesc liniºtea ºi am observat eu asta de când am venit”, povesteºte medicul Aksam. La spitalul din Vulcan, medicul sirian ar putea sã deschidã un centru specializat în eliminarea calculilor renali cu terapie laser. „Noi intenþionãm sã creãm, împreunã cu primãria Vulcan, un cen-
tru de litotripþie, la spitalul din Vulcan, pentru ca pacienþii care au nevoie de acest tratament sã nu mai meargã pânã la Timiºoara sau la Arad”, spune dr Mariana Mateescu, iar medicul sirian o completeazã: „Am discutat cu managerul despre acest centru care poate topi calculii renali, fãrã operaþie, cu laserul. Aici, în zona Vãii Jiului, sunt mulþi care suferã de aceastã boalã ºi ºtiu un centru în Ankara, Turcia, care are contract cu o firmã din America
ce produce astfel de aparaturã. Este rãspânditã în multe spitale ºi am putea sã aducem ºi la noi”, spune dr. Aksam La spitalul din Vulcan mai sunt medici din Fâºia Gaza, ori din alte zone ºi, pentru sunt foarte multe cereri din partea celor din aceste zone de conflict, nu este exclus ca numãrul specialiºtilor sã creascã. Ei sunt foarte buni ca medici, au experienþã ºi iubesc România mai mult decât românii. Diana MITRACHE
Medicul sirian povesteºte cã noi, românii, nu apreciem ce avem, iar aici se referã la libertatea noastrã. Asta pentru cã,dupã ce a scãpat din iadul bombardamentelor, acum viaþa în România este minunatã. „Aici e foarte bine din punct de vedere al securitãþii ºi asta e foarte important. În Siria, de unde am venit eu acum,
Se cautã soluþii pentru transport local subvenþionat
Încercãri de incitare a minerilor ã am reuºit sã obþinem aceastã mãrire a salariilor minerilor, mã refer la alocarea banilor, eu nu am scos în evidenþã acest lucru. Da, am avut vii discuþii cu nemulþumiþii, ºi mã refer la cei politici ºi la cei care îi susþin, cã suma este micã, deºi ei ºtiau cã este un mare câºtig cunoscând cum stau lucrurile în þarã” – Cristian Resmeriþã, deputat PSD de Valea Jiului.
Actualitate 7
ransportul local ar trebui subvenþionat, aºa încât toþi oamenii din Valea Jiului sã poatã circula cu un maxi taxi.
T
judecãtoreºti – ale profesorilor, doctorilor, primãriilor etc în care statul este obligat la plata unor sume uriaºe, dar pe care nu le-a respectat, spunând cã le
va pune în aplicare peste ani ºi ani pentru cã nu sunt bani. Mai rãu este cã aceste cãrteli par menite a incita minerii pentru a-i folosi, cã doar se apropie campania electoralã, spun chiar unii lideri de sindicat. Deputatul PSD, Cristian Resmeriþã a confirmat supãrãrile ºi a venit cu precizãri.
”Cã am reuºit sã obþinem aceastã mãrire a salariilor minerilor, mã refer la alocarea banilor, eu nu am scos în evidenþã acest lucru. Da, am avut vii discuþii cu nemulþumiþii, ºi mã refer la cei politici ºi la cei care îi susþin, cã suma este micã, deºi ei ºtiau cã este un mare câºtig cunoscând cum stau lucrurile în þarã. În condiþiile în care în companii mari, strategice, oamenii nu au bani pentru salarii, uitaþi-vã ºi la Oltchim, unde salariaþii nu ºtiu ce se va întâmpla cu ei ºi nici salariile nu le-au fost plãtite, sau la altele ce se închid definitiv, noi am obþinut mãrirea salarialã. Nu este suficient, fireºte. Dar ar trebui vãzut ºi comparat pentru cã vã spun, Valea Jiului
are o largã deschidere la factorii de decizie de la Deva ºi de la Bucureºti. Eu, personal, nu mã pot plânge” – a declarat deputatul PSD de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã. Sã nu uitãm totuºi cã minerii nu mai sunt cei care acordã încrederea
necondiþionat, sau mai pleacã urechea la cei care vor sã se foloseascã forþa acestora, nãscutã din unitatea lor proverbialã. Ei au început de mult sã-ºi cunoascã interesele ºi sã cântãreascã atent calitatea liderilor ºi a politicienilor. Ileana FIRÞULESCU
Haralambie Vochiþoiu, unul dintre consilierii judeþeni, susþine cã acum sunt oameni care rãmân lefteri dupã ce fac naveta ºi achitã datoriile curente, iar pentru asta le cere sprijin primarilor sã caute o soluþie comunã. „Se vrea ca în 2020 sã avem tramvai, ori troleibuz prin Valea Jiului, dar pânã atunci, trebuie sã ne gândim la ce facem azi. Sunt oameni care îºi fac calcule cu privire la banii
de maxi taxi de mâine, de sãptãmâna viitoare. Eu O sã merg cãtre Consiliul Judeþean ºi o sã-i rog pe cei din conducere sã gãsim o soluþie, ca aºa cum sponsorizãm în fiecare ºedinþã, douã, trei, ºapte asociaþii de diverse ocupaþii, sponsorizãm hobby-uri la diverºi domni ºi doamne, sã subvenþionãm ºi transportul în comun interurban ºi urban al Vãii Jiului. Asta pentru cã oamenii fac naveta ºi distanþele sunt lungi”, a declarat Haralambie Vochiþoiu,consilier judeþean PPDD. Vochiþoiu a declarat cã este conºtient cã preþul biletului e dat de preþul la pompã al combustibililor, dar „nu e normal sã lãsãm
oamenii lefteri, dupã ce fac naveta”. Asta pânã va fi realizatã aici, în 2020, o linie de tramvai. Diana MITRACHE
Bani sunt, dar nu-s zone rurale! xistã fonduri de sute de milioane de euro, dar nu ajung în Valea Jiului, pentru cã nu avem zone rurale. Asta chiar dacã sunt localitãþi în care oamenii se ocupã de agriculturã, ori de creºterea animalelor ºi ar avea nevoie de banii de la UE.
E
Haralambie Vochiþoiu, în calitate de om politic, spune cã va înainta un proiect cãtre primarii din Vale, cãrora le va propune sã gãseascã astfel de zone ºi sã ajute oamenii sã acceseze fonduri. „Existã Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã, prin care se pot accesa fonduri. Existã un program, 312, prin care sunt sprijiniþi cei din zone rurale. Suntem total dezavantajaþi de faptul cã în Valea Jiului nu avem nicio zonã ruralã, deºi avem animale, momârlani, zootehnie, oameni ce ar dori sã acce-
seze fonduri ºi pierdem sute de milioane de euro cã nu reuºim sã ne þinem de legislativ sã generãm o hotãrâre de guvern în acest sens. Milioane ºi milioane de euro trec pe lângã noi. De azi (joi, 27 septembrie), voi începe demersurile în acest sens”, a declarat Haralambie Vochiþoiu. Cel puþin 100 de astfel de proiecte ar fi putut sã fie depuse în Valea Jiului. Asta susþine acum Vochiþoiu, care e pregãtit sã creeze zonele rurale din Valea Jiului cu orice preþ. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 septembrie 2012
8 Actualitate tacul ursului din A noaptea de marþi spre miercuri, când un bãrbat din Petroºani a fost rãnit, ar putea fi cauzat de faptul cã animalul a cãzut într-o capcanã a braconierilor. Aproape cã recunosc deschis proprietarii de colibe ºi locuinþe din zona de la poalele Parângului, cã pun laþuri pentru a prinde mistreþii care în aceastã perioadã le atacã searã de searã gospodãriile. Braconajul la mistreþ se practicã inclusiv în zona Saºa, unde Izvorel Cãlina a fost atacat de fiarã ºi rãnit la faþã. Din acest motiv este posibil ca minerul sã fi fost atacat de urs dupã ce animalul a cãzut într-o capcanã pentru mistreþ ºi din care a reuºit sã scape, însã
Minerul rãnit de urs – posibilã victimã a braconajului
instinctul de apãrare l-a fãcut sã se nãpusteascã în loc de a se retrage. „Este foarte posibil ca
individul sã fi fost atacat de animal dupã ce s-a încercat braconarea lui. Ursul a cãzut într-un
Turiºtii din Parâng, sfãtuiþi sã renunþe la parfumuri tari ºi bãuturã rsul are un miros U extrem de bine dezvoltat ºi poate adulmeca ºi de la un kilometri distanþã, astfel cã turiºtii care fac drumeþii prin Parâng, sunt sfãtuiþi sã renunþe la a se parfuma ca pentru o ieºire în oraº. În plus nu este recomandat nici sã consume bãuturi alcoolice care pot atrage la fel de uºor atenþia animalului. Orice miros „tare”, parfum, alcool, poate determina
nu poate derula acþiuni prin care sã preîntâmpine incidentele provocate de urºi sau alte animale sãlbatice, dar poate face recomandãri pe principiul „paza bunã trece primejdia rea!”. „S-a acredita ideea cã am avea o responsabilitate în cazul atacului ursului. Sã nu încerce nimeni sã arunce pisica în curtea DSVSA. Un medic veterinar poate interveni în momentul în care are obiectul în sine, adicã ursul în acest caz. În funcþie de ce gãsim la faþa locului putem acþiona, luãm probe de laborator, instituim carantinã dacã se cere.
a fel cum ghioceii deschid anotimpul de primãvarã, aºa brânduºele prevestesc o toamnã lungã ºi însoritã. Pe pãºunile montane din Valea Jiului peisajul este unul fascinant. Parcã acum ar fi primãvarã ºi toate florile înfloresc. Dar nu este aºa.
L
Suntem în plinã toamna ºi brânduºele acestui sezon troneazã timide pe plaiurile mioritice. Bãtrânii, buni cunoscãtori ai miturilor populare specifice locului spun cã aceste flori plãpânde, gingaºe, dar în acelaºi timp “puternice” pentru cã pe timpul nopþii rezista temperaturilor scãzute, sunt prevestitoarele unui sezon de toamnã frumos ºi înseninat, însã în acelaºi timp neprevãzut. “Maicã dragã tu sã ºtii de la mine cã dacã sunt brânduºe toamna înseamnã cã vom avea o toamnã lungã ºi frumoasã”, spune o bãtrânã gârbovita ce îºi are colibã în vârful munþilor Parâng.
M animalul sã atace. „Orice agresiune de tipul acesta asupra simþului olfactiv al animalului poate sã-l determine sã atace pentru a se apãra. Cei care fac drumeþii prin pãdure, turiºtii care merg pe trasee prin Parâng, ar fi bine sã renunþe la a se parfuma ca pentru ieºirea la restaurant. Nici bãuturile alcoolice nu sunt indicate pentru cã mirosul poate fi la fel de uºor perceput de animalul sãlbatic”, explicã medicul veterinar, Octavian Popescu, ºeful CSVSA Petroºani. Pe de altã parte acesta mai spune cã DSVSA Hunedoara
Noi nu suntem posesori de arme de vânãtoare ºi nici nu putem patrula prin fondurile de vânãtore. Poate cã domnii care au fondurile de vânãtoare în administrare ar trebui sã mai alimenteze ºi vara centrele de susþinere a animalelor cu hranã suplimentarã”, mai declarã Octavian Popescu. Reamintim cã în noaptea de marþi spre miercuri un bãrbat din Petroºani a fost atacat ºi muºcat de un urs, iar norocul lui a fost cã în apãrare i-au sãrit câinii care au alungat sãlbãticiunea. Maximilian GÂNJU
laþ pus pentru mistreþ, câinii l-au hãituit ºi dupã ce a scãpat din strânsoare s-a apãrat instinctiv. Respectivul s-a dus în zona lui. Fiara nu mai ºtie de fricã în momentul în care se simte încolþitã. Cine apus laþul rãmâne de vãzut. Cã a fost individul atacat, altcineva care a vrut sã braconeze, asta nu se ºtie. Nimeni nu face o acuzaþie la adresa lui dar este bine sã se cunoascã acest aspect cum cã braconajul la mistreþ este în floare”, au declarat surse demne de încredere. Un vânãtor experimentat care conduce asociaþia de profil a judeþului a explicat imediat dupã producerea atacului cã animalul sãlbatic a fost
ituri despre Brânduºe
Brânduºa este una din puþinele plante care înfloresc toamna, mai rar primãvara. Aceastã plantã creºte în fâneþele ºi pãºunile umede din regiunile montane. Brânduºa este floarea prin care calendarul popular marca fie instalarea din plin a toamnei, fie venirea primãverii, omul asimilând sub acelaºi nume douã specii complet diferite: brânduºa de primãvarã ºi cea de toamnã, singura asemãnare dintre ele fiind culoarea comunã, liliachie a florilor. Brânduºa de toamnã este perceputã de tradiþie cã
provocat într-un fel sau altul. „Nu ursul a intrat pe teritoriul nostru, noi am intrat pe teritoriul lui. (…) Ursul nu atacã decât dacã este rãnit sau dacã este hãituit. Când este stârnit sau rãnit e normal sã reacþioneze”, declara, Dorin Calciu, preºedintele AJVPS Hunedoara. Poliþiºtii hunedoreni au în vedere acest aspect privind braconajul la poalele Parângului, însã victima nu face obiectul unei cercetãri penale precizeazã inspectorul Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. De menþionat ar fi ºi faptul cã o acþiune de control derulatã în zona atacului de jandarmi ºi rangeri, în urmã cu circa trei ani de zile, s-a soldat cu descoperirea a nu mai puþin de 400 de capcane întinse de braconieri. Maximilian GÂNJU
Legende locale,
Brânduºele de toamnã, „covor” mov pe crestele montane
floarea morþilor, pe când cea de primãvarã este floarea viilor, simbolizând reînvierea naturii. Se zicea cã morþii se bucurã când vãd brânduºele înflorind toamna. Determinativul „de toamnã” exprima de fapt un moment aparte într-un strãvechi calendar popular, rãspunzãtor pentru înflorirea brânduºei fãcându-se Brumãrel ºi Brumar (lunile octombrie ºi noiembrie), patroni ai anotimpului rece, de tranziþie cãtre iarna. Credinþã popularã pune înflorirea brânduºei de toamnã, pe seama rãutãþii Mamei vitrege a pãmântului, care a izgonit-o afarã. O legendã popularã referitoare la flora
carpaticã arata cã cele douã brânduºe (de toamnã ºi de primãvarã) au fost douã surori gemene, pe care mama lor vitregã le-a izgonit din casã. Ele au umblat mult prin pãdure începând sã plângã, jelind, au fost auzite de doamna Toamna, personificata întro femeie, care le-a metamorfozat în ghicitori; de atunci ele se cautã mereu, neîntâlninduse niciodatã. Se zicea cã celui ce va aduna brânduºe de toamnã ºi de primãvarã, unindu-le într-o cununiþã pe care o va da pe o apã curgãtoare i se va îndeplini orice dorinþã ºi i se vor ierta multe pãcate. Raul IRINOVICI
Actualitate 9
Încep plãþile cererilor de rambursare din cadrul POSDR ºti bune pentru cei care au depus cereri de rambursare pe programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. De sãptãmâna viitoare se reiau plãþile pentru cererile deja verificate.
Ve
Aproximativ 1.400 de cereri de rambursare din cadrul POSDRU, care au fost deja verificate conform instrucþiunii convenite cu Comisia Europeanã, vor fi plãtite începând cu sãptãmâna viitoare din fonduri de la buget, a anunþat ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu. „Auditul care a fost efectuat de Comisia Europeanã în aprilie 2012 a constatat cã s-au produs multe nereguli, inclusiv de sistem, ºi, ca atare, la ora actualã, ne aflãm într-o fazã de pre-suspendare, urmând ca România, în acest scurt interval de timp, sã repare toate neregulile care au fost constatate în 2011, în 2010, în 2009 ºi nerezolvate, deºi au fost mai multe comisii de audit de-a lungul timpului. În aceastã scurtã perioadã de timp, ne-am concentrat toate eforturile
pentru a gãsi acele soluþii care sã ducã la salvarea fondurilor. S-a aprobat un memorandum în guvern prin care s-a convenit asupra unui plan de mãsuri, care a fost transmis ºi Comisiei Europene, ºi avem în desfãºurare execuþia acestui plan de mãsuri aºa încât, la comisia de audit urmãtoare, sã putem sã demonstrãm cã suntem capabili totuºi, sã desfãºurãm în mod corect toate operaþiunile legate de POSDRU”, a declarat Mariana Câmpeanu. Ministrul a explicat cã, în aceastã perioadã foarte grea, când Comisia Europeanã nu a mai sprimit cereri de rambursare, s-au blocat plãþile cãtre beneficiari. „Am început cu deblocarea plãþilor pentru cofinanþare ºi pot sã spun cã suntem la zi cu plata TVA-ului ºi acum, în ultimã instanþã, trebuia sã gãsim soluþii pentru deblocarea plãþilor pentru cererile de rambursare depuse. În memorandumul respectiv ºi în planul de mãsuri pe care l-am avut, am elaborat o instrucþiune specialã prin care am verificat în amãnunþime toate cererile de rambursare
a 1 octombrie nu mai puþin de 200 de angajaþi ai Electrocentrale Deva ar trebui sã se ponteze pentru ultima datã la locul de muncã. Aceºtia urmeazã sã fie disponibilizaþi, însã directorul general al societãþii nu vrea sã renunþe la oamenii de care are neapãratã nevoie.
L
În plus, va fi elaborat un program de disponibilizare pe Complexul Energetic din care face parte termocentrala de la Deva dar ºi cea din Valea Jiului de la Paroºeni - Vulcan. Circa 30 de angajaþi ai SE Paroºeni
depuse ºi astãzi pot sã vã anunþ cã toate cererile de rambursare care au fost verificate pe Instrucþiunea 61 agreatã de Comisia Europeanã vor fi plãtite începând cu sãptãmâna viitoare. Pe mãsurã ce alte cereri de rambursare vor fi verificate conform metodologiei aprobate de Comisia Europeanã ºi vom gãsi resurse în continuare, pânã la sfârºitul anului ne propunem sã plãtim de la bugetul de stat toate cererile de rambursare”, a mai spus Mariana Câmpeanu. Guvernul are acum la dispoziþie o sumã de 390 de milioane RON, pentru aceste rambursãri. În luna iulie, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat cã în toate proiectele verificate de Comisia Europeanã din cadrul Programului Operaþional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane au fost descoperite nereguli, care nu fuseserã depistate de autoritãþile române, astfel fiind pusã sub semnul întrebãrii funcþionarea întregului sistem. Carmen COSMAN
iberalii vor L merge pe mâna lui Rus, cu speranþa cã va fi mai alert în campania electoralã pentru a nu se mai repeta eºecul de la locale, iar PDL acceptã ºi locurile 2-3 ºi recunosc cã Monica Iacob Ridzi este o pierdere semnificativã. Miercuri seara, biroul judeþean al PNL ºi-a desemnat prin vot candidaþii pentru alegerile parlamentare ºi a stabilit ca pentru Valea Jiului sã susþinã pe cei ai aliaþilor din USL, respectiv pe cei ai PSD. Preºedintele PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, spune cã i se pare normal ca din partea uniunii sã candideze cei care stau mai bine. Este o formã de a spune, pentru cã în Valea Jiului, o zonã preponderent industrialã, chiar ºi cu mai puþini mineri, ºi cu firme profilate în general pe necesitãþile Companiei Huilei ºi pe construcþii, ca urmare a dezvoltãrii urbane, nu este o zonã în care dominã preferinþele de dreapta în rândul alegãtorilor. ”Mi se pare normal ca în situaþia în care ei stau mai bine, sã fie susþinuþi colegii din PSD, Resmeriþã, Rus ºi Nicula” – a declarat preºedintele judeþean al liberalilor. Întrebat dacã nu cumva, pe colegiul Petroºani-PetrilaAninoasa, Ioan Rus nu este cea mai bunã nominalizare la Camera Deputaþilor, având în vedere cã a fãcut o campanie electoralã ”la pas”, neconvingãtor, la alegerile locale, ca pretendent la funcþia de primar, ºi acest lucru l-a fãcut în condiþiile în care Tiberiu Iacob Ridzi, PDL, a fost un contracandi-
În Valea Jiului, liberalii nu au candidaþi, iar PDL o regretã pe Ridzi
dat redutabil, drept pentru care Rus a pierdut lamentabil, Moloþ a fost reþinut în afirmaþii... ”Eu nu mã amestec, chiar dacã suntem în alianþã. Sunt convins cã s-a analizat foarte bine acest lucru în PSD ºi mai cred cã Ioan Rus va adopta un ritm mai alert pentru a nu se mai repeta situaþia de la locale. Dar vã spun cã în Vale va cîºtiga USL, 100 la sutã” – a precizat Mircea Ioan Moloþ. PDL a desemnat ºi el candidaþii pe Valea Jiului, dar nici unul nu este de forþa Monicãi Iacob Ridzi, spun chiar opozanþii politici. În locul ei, pe colegiul Valea Jiului-Est, a fost desemnat Alexandru Lãutaru, un bun profesionist, dar fãrã mare experienþã politicã. La fel ºi pe colegiul Vest, Constatin Brânduºe – pentru Camera Deputaþilor ºi Florin Mârza la Senat… Plecarea din PDL a deputatului Monica Ridzi a zdruncinat din temelii încrederea democrat liberalilor în câºtigarea colegiului Est, ºi pierderea singurei ”locomotive” a partidului în zonã. Preºedintele Organizaþiei Judeþene a PDL, Dorin Gligor, spune cã plecarea din
Termocentrala Mintia finalizeazã lista cu disponibilizaþi vor fi disponibilizaþi dacã programul va deveni realitate. „Suntem în curs cu lista de disponibilizare la Mintia. Probabil, adicã precis cã o sã facem un program ºi pe complex, sã vedem cã OUG 116 (n.r. ordonanþa privind protecþia socialã acordatã persoanelor disponibilizate prin concedieri colective...) are valabilitate pânã la sfârºitul anului. Aº vrea anul acesta sã disponibilizãm 30 de persoane ºi de la Termocentrala Paroºeni. În mare parte cei de pe listã sunt în prag de pensionare ºi dupã disponibilizare întrã
partid a deputatului Monica Ridzi este regretabilã, dar chiar dacã se vor situa pe locurile doi sau trei aceastã campanie electoralã, în vederea alegerilor parlamentare, trebuie abordatã ca o competiþie ºi nu ca o bãtãlie. Ca urmare, candidaþii PDL vor merge pe mesajul transmis alegãtorilor. ”Important este mesajul candidatului. Ar trebui sã vedem alegerile ca pe o competiþie, nu ca pe o bãtãlie axatã pe oportunism. Sunt sigur cã Monica Iacob Ridzi este o situaþie, sã-i spun aºa, regretabilã. Am purtat discuþii ºi înainte, ºi dupã demisie ºi vom vorbi întotdeauna. Dacã se va întoarce în partid? Este o întrebare la care e dificil de rãspuns” – a declarat Dorin Gligor, liderul judeþan al PDL. De precizat cã din tot spectrul politic al candidaþilor, Monica Iacob Ridzi este datã ca favoritã pe colegiul de Est-Valea Jiului, iar Cristian Resmeriþã va fi foarte greu de detronat din preferinþele alegãtorilor de pe cel de Vest – Vulcan, Lupeni, Uricani. Ileana FIRÞULESCU
direct în pensie”, a declarat directorul general al termocentralei Mintia, Costel Alic. Acesta n-ar vrea sã renunþe însã la oamenii de care are nevoie la termocentrala pe care o conduce. „Lucrurile stau astfel, eu nu mã pot opune dar încerc sã-l conving ca sã mai rãmânã cel de care am nevoie”, spune Alic. Persoanele care vor fi concediate vor primi plãþi compensatorii, în funcþie de vechimea în muncã. Pe de altã parte ºi la SE Paroºeni s-au fãcut liste de disponibilizãri chiar dacã nu a intrat încã sub incidenþa programului de reducere de personal, iar cei care vor sã plece din sistem se încadreazã la pensie dupã finalizarea mãsurilor de asistenþã socialã. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 septembrie 2012
8 Actualitate tacul ursului din A noaptea de marþi spre miercuri, când un bãrbat din Petroºani a fost rãnit, ar putea fi cauzat de faptul cã animalul a cãzut într-o capcanã a braconierilor. Aproape cã recunosc deschis proprietarii de colibe ºi locuinþe din zona de la poalele Parângului, cã pun laþuri pentru a prinde mistreþii care în aceastã perioadã le atacã searã de searã gospodãriile. Braconajul la mistreþ se practicã inclusiv în zona Saºa, unde Izvorel Cãlina a fost atacat de fiarã ºi rãnit la faþã. Din acest motiv este posibil ca minerul sã fi fost atacat de urs dupã ce animalul a cãzut într-o capcanã pentru mistreþ ºi din care a reuºit sã scape, însã
Minerul rãnit de urs – posibilã victimã a braconajului
instinctul de apãrare l-a fãcut sã se nãpusteascã în loc de a se retrage. „Este foarte posibil ca
individul sã fi fost atacat de animal dupã ce s-a încercat braconarea lui. Ursul a cãzut într-un
Turiºtii din Parâng, sfãtuiþi sã renunþe la parfumuri tari ºi bãuturã rsul are un miros U extrem de bine dezvoltat ºi poate adulmeca ºi de la un kilometri distanþã, astfel cã turiºtii care fac drumeþii prin Parâng, sunt sfãtuiþi sã renunþe la a se parfuma ca pentru o ieºire în oraº. În plus nu este recomandat nici sã consume bãuturi alcoolice care pot atrage la fel de uºor atenþia animalului. Orice miros „tare”, parfum, alcool, poate determina
nu poate derula acþiuni prin care sã preîntâmpine incidentele provocate de urºi sau alte animale sãlbatice, dar poate face recomandãri pe principiul „paza bunã trece primejdia rea!”. „S-a acredita ideea cã am avea o responsabilitate în cazul atacului ursului. Sã nu încerce nimeni sã arunce pisica în curtea DSVSA. Un medic veterinar poate interveni în momentul în care are obiectul în sine, adicã ursul în acest caz. În funcþie de ce gãsim la faþa locului putem acþiona, luãm probe de laborator, instituim carantinã dacã se cere.
a fel cum ghioceii deschid anotimpul de primãvarã, aºa brânduºele prevestesc o toamnã lungã ºi însoritã. Pe pãºunile montane din Valea Jiului peisajul este unul fascinant. Parcã acum ar fi primãvarã ºi toate florile înfloresc. Dar nu este aºa.
L
Suntem în plinã toamna ºi brânduºele acestui sezon troneazã timide pe plaiurile mioritice. Bãtrânii, buni cunoscãtori ai miturilor populare specifice locului spun cã aceste flori plãpânde, gingaºe, dar în acelaºi timp “puternice” pentru cã pe timpul nopþii rezista temperaturilor scãzute, sunt prevestitoarele unui sezon de toamnã frumos ºi înseninat, însã în acelaºi timp neprevãzut. “Maicã dragã tu sã ºtii de la mine cã dacã sunt brânduºe toamna înseamnã cã vom avea o toamnã lungã ºi frumoasã”, spune o bãtrânã gârbovita ce îºi are colibã în vârful munþilor Parâng.
M animalul sã atace. „Orice agresiune de tipul acesta asupra simþului olfactiv al animalului poate sã-l determine sã atace pentru a se apãra. Cei care fac drumeþii prin pãdure, turiºtii care merg pe trasee prin Parâng, ar fi bine sã renunþe la a se parfuma ca pentru ieºirea la restaurant. Nici bãuturile alcoolice nu sunt indicate pentru cã mirosul poate fi la fel de uºor perceput de animalul sãlbatic”, explicã medicul veterinar, Octavian Popescu, ºeful CSVSA Petroºani. Pe de altã parte acesta mai spune cã DSVSA Hunedoara
Noi nu suntem posesori de arme de vânãtoare ºi nici nu putem patrula prin fondurile de vânãtore. Poate cã domnii care au fondurile de vânãtoare în administrare ar trebui sã mai alimenteze ºi vara centrele de susþinere a animalelor cu hranã suplimentarã”, mai declarã Octavian Popescu. Reamintim cã în noaptea de marþi spre miercuri un bãrbat din Petroºani a fost atacat ºi muºcat de un urs, iar norocul lui a fost cã în apãrare i-au sãrit câinii care au alungat sãlbãticiunea. Maximilian GÂNJU
laþ pus pentru mistreþ, câinii l-au hãituit ºi dupã ce a scãpat din strânsoare s-a apãrat instinctiv. Respectivul s-a dus în zona lui. Fiara nu mai ºtie de fricã în momentul în care se simte încolþitã. Cine apus laþul rãmâne de vãzut. Cã a fost individul atacat, altcineva care a vrut sã braconeze, asta nu se ºtie. Nimeni nu face o acuzaþie la adresa lui dar este bine sã se cunoascã acest aspect cum cã braconajul la mistreþ este în floare”, au declarat surse demne de încredere. Un vânãtor experimentat care conduce asociaþia de profil a judeþului a explicat imediat dupã producerea atacului cã animalul sãlbatic a fost
ituri despre Brânduºe
Brânduºa este una din puþinele plante care înfloresc toamna, mai rar primãvara. Aceastã plantã creºte în fâneþele ºi pãºunile umede din regiunile montane. Brânduºa este floarea prin care calendarul popular marca fie instalarea din plin a toamnei, fie venirea primãverii, omul asimilând sub acelaºi nume douã specii complet diferite: brânduºa de primãvarã ºi cea de toamnã, singura asemãnare dintre ele fiind culoarea comunã, liliachie a florilor. Brânduºa de toamnã este perceputã de tradiþie cã
provocat într-un fel sau altul. „Nu ursul a intrat pe teritoriul nostru, noi am intrat pe teritoriul lui. (…) Ursul nu atacã decât dacã este rãnit sau dacã este hãituit. Când este stârnit sau rãnit e normal sã reacþioneze”, declara, Dorin Calciu, preºedintele AJVPS Hunedoara. Poliþiºtii hunedoreni au în vedere acest aspect privind braconajul la poalele Parângului, însã victima nu face obiectul unei cercetãri penale precizeazã inspectorul Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. De menþionat ar fi ºi faptul cã o acþiune de control derulatã în zona atacului de jandarmi ºi rangeri, în urmã cu circa trei ani de zile, s-a soldat cu descoperirea a nu mai puþin de 400 de capcane întinse de braconieri. Maximilian GÂNJU
Legende locale,
Brânduºele de toamnã, „covor” mov pe crestele montane
floarea morþilor, pe când cea de primãvarã este floarea viilor, simbolizând reînvierea naturii. Se zicea cã morþii se bucurã când vãd brânduºele înflorind toamna. Determinativul „de toamnã” exprima de fapt un moment aparte într-un strãvechi calendar popular, rãspunzãtor pentru înflorirea brânduºei fãcându-se Brumãrel ºi Brumar (lunile octombrie ºi noiembrie), patroni ai anotimpului rece, de tranziþie cãtre iarna. Credinþã popularã pune înflorirea brânduºei de toamnã, pe seama rãutãþii Mamei vitrege a pãmântului, care a izgonit-o afarã. O legendã popularã referitoare la flora
carpaticã arata cã cele douã brânduºe (de toamnã ºi de primãvarã) au fost douã surori gemene, pe care mama lor vitregã le-a izgonit din casã. Ele au umblat mult prin pãdure începând sã plângã, jelind, au fost auzite de doamna Toamna, personificata întro femeie, care le-a metamorfozat în ghicitori; de atunci ele se cautã mereu, neîntâlninduse niciodatã. Se zicea cã celui ce va aduna brânduºe de toamnã ºi de primãvarã, unindu-le într-o cununiþã pe care o va da pe o apã curgãtoare i se va îndeplini orice dorinþã ºi i se vor ierta multe pãcate. Raul IRINOVICI
Actualitate 9
Încep plãþile cererilor de rambursare din cadrul POSDR ºti bune pentru cei care au depus cereri de rambursare pe programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. De sãptãmâna viitoare se reiau plãþile pentru cererile deja verificate.
Ve
Aproximativ 1.400 de cereri de rambursare din cadrul POSDRU, care au fost deja verificate conform instrucþiunii convenite cu Comisia Europeanã, vor fi plãtite începând cu sãptãmâna viitoare din fonduri de la buget, a anunþat ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu. „Auditul care a fost efectuat de Comisia Europeanã în aprilie 2012 a constatat cã s-au produs multe nereguli, inclusiv de sistem, ºi, ca atare, la ora actualã, ne aflãm într-o fazã de pre-suspendare, urmând ca România, în acest scurt interval de timp, sã repare toate neregulile care au fost constatate în 2011, în 2010, în 2009 ºi nerezolvate, deºi au fost mai multe comisii de audit de-a lungul timpului. În aceastã scurtã perioadã de timp, ne-am concentrat toate eforturile
pentru a gãsi acele soluþii care sã ducã la salvarea fondurilor. S-a aprobat un memorandum în guvern prin care s-a convenit asupra unui plan de mãsuri, care a fost transmis ºi Comisiei Europene, ºi avem în desfãºurare execuþia acestui plan de mãsuri aºa încât, la comisia de audit urmãtoare, sã putem sã demonstrãm cã suntem capabili totuºi, sã desfãºurãm în mod corect toate operaþiunile legate de POSDRU”, a declarat Mariana Câmpeanu. Ministrul a explicat cã, în aceastã perioadã foarte grea, când Comisia Europeanã nu a mai sprimit cereri de rambursare, s-au blocat plãþile cãtre beneficiari. „Am început cu deblocarea plãþilor pentru cofinanþare ºi pot sã spun cã suntem la zi cu plata TVA-ului ºi acum, în ultimã instanþã, trebuia sã gãsim soluþii pentru deblocarea plãþilor pentru cererile de rambursare depuse. În memorandumul respectiv ºi în planul de mãsuri pe care l-am avut, am elaborat o instrucþiune specialã prin care am verificat în amãnunþime toate cererile de rambursare
a 1 octombrie nu mai puþin de 200 de angajaþi ai Electrocentrale Deva ar trebui sã se ponteze pentru ultima datã la locul de muncã. Aceºtia urmeazã sã fie disponibilizaþi, însã directorul general al societãþii nu vrea sã renunþe la oamenii de care are neapãratã nevoie.
L
În plus, va fi elaborat un program de disponibilizare pe Complexul Energetic din care face parte termocentrala de la Deva dar ºi cea din Valea Jiului de la Paroºeni - Vulcan. Circa 30 de angajaþi ai SE Paroºeni
depuse ºi astãzi pot sã vã anunþ cã toate cererile de rambursare care au fost verificate pe Instrucþiunea 61 agreatã de Comisia Europeanã vor fi plãtite începând cu sãptãmâna viitoare. Pe mãsurã ce alte cereri de rambursare vor fi verificate conform metodologiei aprobate de Comisia Europeanã ºi vom gãsi resurse în continuare, pânã la sfârºitul anului ne propunem sã plãtim de la bugetul de stat toate cererile de rambursare”, a mai spus Mariana Câmpeanu. Guvernul are acum la dispoziþie o sumã de 390 de milioane RON, pentru aceste rambursãri. În luna iulie, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat cã în toate proiectele verificate de Comisia Europeanã din cadrul Programului Operaþional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane au fost descoperite nereguli, care nu fuseserã depistate de autoritãþile române, astfel fiind pusã sub semnul întrebãrii funcþionarea întregului sistem. Carmen COSMAN
iberalii vor L merge pe mâna lui Rus, cu speranþa cã va fi mai alert în campania electoralã pentru a nu se mai repeta eºecul de la locale, iar PDL acceptã ºi locurile 2-3 ºi recunosc cã Monica Iacob Ridzi este o pierdere semnificativã. Miercuri seara, biroul judeþean al PNL ºi-a desemnat prin vot candidaþii pentru alegerile parlamentare ºi a stabilit ca pentru Valea Jiului sã susþinã pe cei ai aliaþilor din USL, respectiv pe cei ai PSD. Preºedintele PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, spune cã i se pare normal ca din partea uniunii sã candideze cei care stau mai bine. Este o formã de a spune, pentru cã în Valea Jiului, o zonã preponderent industrialã, chiar ºi cu mai puþini mineri, ºi cu firme profilate în general pe necesitãþile Companiei Huilei ºi pe construcþii, ca urmare a dezvoltãrii urbane, nu este o zonã în care dominã preferinþele de dreapta în rândul alegãtorilor. ”Mi se pare normal ca în situaþia în care ei stau mai bine, sã fie susþinuþi colegii din PSD, Resmeriþã, Rus ºi Nicula” – a declarat preºedintele judeþean al liberalilor. Întrebat dacã nu cumva, pe colegiul Petroºani-PetrilaAninoasa, Ioan Rus nu este cea mai bunã nominalizare la Camera Deputaþilor, având în vedere cã a fãcut o campanie electoralã ”la pas”, neconvingãtor, la alegerile locale, ca pretendent la funcþia de primar, ºi acest lucru l-a fãcut în condiþiile în care Tiberiu Iacob Ridzi, PDL, a fost un contracandi-
În Valea Jiului, liberalii nu au candidaþi, iar PDL o regretã pe Ridzi
dat redutabil, drept pentru care Rus a pierdut lamentabil, Moloþ a fost reþinut în afirmaþii... ”Eu nu mã amestec, chiar dacã suntem în alianþã. Sunt convins cã s-a analizat foarte bine acest lucru în PSD ºi mai cred cã Ioan Rus va adopta un ritm mai alert pentru a nu se mai repeta situaþia de la locale. Dar vã spun cã în Vale va cîºtiga USL, 100 la sutã” – a precizat Mircea Ioan Moloþ. PDL a desemnat ºi el candidaþii pe Valea Jiului, dar nici unul nu este de forþa Monicãi Iacob Ridzi, spun chiar opozanþii politici. În locul ei, pe colegiul Valea Jiului-Est, a fost desemnat Alexandru Lãutaru, un bun profesionist, dar fãrã mare experienþã politicã. La fel ºi pe colegiul Vest, Constatin Brânduºe – pentru Camera Deputaþilor ºi Florin Mârza la Senat… Plecarea din PDL a deputatului Monica Ridzi a zdruncinat din temelii încrederea democrat liberalilor în câºtigarea colegiului Est, ºi pierderea singurei ”locomotive” a partidului în zonã. Preºedintele Organizaþiei Judeþene a PDL, Dorin Gligor, spune cã plecarea din
Termocentrala Mintia finalizeazã lista cu disponibilizaþi vor fi disponibilizaþi dacã programul va deveni realitate. „Suntem în curs cu lista de disponibilizare la Mintia. Probabil, adicã precis cã o sã facem un program ºi pe complex, sã vedem cã OUG 116 (n.r. ordonanþa privind protecþia socialã acordatã persoanelor disponibilizate prin concedieri colective...) are valabilitate pânã la sfârºitul anului. Aº vrea anul acesta sã disponibilizãm 30 de persoane ºi de la Termocentrala Paroºeni. În mare parte cei de pe listã sunt în prag de pensionare ºi dupã disponibilizare întrã
partid a deputatului Monica Ridzi este regretabilã, dar chiar dacã se vor situa pe locurile doi sau trei aceastã campanie electoralã, în vederea alegerilor parlamentare, trebuie abordatã ca o competiþie ºi nu ca o bãtãlie. Ca urmare, candidaþii PDL vor merge pe mesajul transmis alegãtorilor. ”Important este mesajul candidatului. Ar trebui sã vedem alegerile ca pe o competiþie, nu ca pe o bãtãlie axatã pe oportunism. Sunt sigur cã Monica Iacob Ridzi este o situaþie, sã-i spun aºa, regretabilã. Am purtat discuþii ºi înainte, ºi dupã demisie ºi vom vorbi întotdeauna. Dacã se va întoarce în partid? Este o întrebare la care e dificil de rãspuns” – a declarat Dorin Gligor, liderul judeþan al PDL. De precizat cã din tot spectrul politic al candidaþilor, Monica Iacob Ridzi este datã ca favoritã pe colegiul de Est-Valea Jiului, iar Cristian Resmeriþã va fi foarte greu de detronat din preferinþele alegãtorilor de pe cel de Vest – Vulcan, Lupeni, Uricani. Ileana FIRÞULESCU
direct în pensie”, a declarat directorul general al termocentralei Mintia, Costel Alic. Acesta n-ar vrea sã renunþe însã la oamenii de care are nevoie la termocentrala pe care o conduce. „Lucrurile stau astfel, eu nu mã pot opune dar încerc sã-l conving ca sã mai rãmânã cel de care am nevoie”, spune Alic. Persoanele care vor fi concediate vor primi plãþi compensatorii, în funcþie de vechimea în muncã. Pe de altã parte ºi la SE Paroºeni s-au fãcut liste de disponibilizãri chiar dacã nu a intrat încã sub incidenþa programului de reducere de personal, iar cei care vor sã plece din sistem se încadreazã la pensie dupã finalizarea mãsurilor de asistenþã socialã. Maximilian GÂNJU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 28 septembrie 2012
Lucrãri “abandonate” de Guvern, la Petroºani ncã o investiþie cu viitor incert la Petroºani. În urmã cu câþiva ani municipalitatea de la Petroºani a demarat lucrãrile pentru constructia unui bazin de înot didactic.
Î
Teoretic termenul de finalizarea lucrãrilor a fost stabilit pentru luna noiembrie a acestui an. În urma unor
decizii guvernamentale fondurile pentru acest proiect au fost sistate. Reprezentanþii administraþiei publice sunt optimiºti, încã în ceea ce priveºte acest proiect. “Deocamdatã fondurile pentru acest proiect au fost sistate. Sperãm însã cã pânã în primãvara anului viitor sã se aloce fondurile necesare pentru continuarea proiectului”, afirmã primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În cazul în care nu vor fi alocaþi banii necesari pentru finalizarea investiþiei lucrãrile realizate pânã în prezent risca sã se deterioreze. În acest moment lucrãrile sunt finalizate în proporþie de 60%, însã aici trebuie executate mai multe lucrãri. Raul IRINOVICI
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
28 septembrie 2012
Dacã doreºti sã iniþiezi o nouã acþiune, ar fi bine sã dai dovadã de perseverenþã. Traversezi o perioadã bunã, în care ai putea realiza lucruri deosebite, cu condiþia sã faci fiecare pas cu chibzuinþã. Ai grijã ce mãnânci.
De energie nu duci lipsã, dar nu reuºeºti sã þi-o canalizezi spre un scop concret. Te grãbeºti ºi ai tendinþa sã faci lucrurile de mântuialã, ceea ce þi-ar putea încurca multe. Trebuie sã dai dovadã de mai multã rãbdare ºi perseverenþã.
Situaþia ta financiarã se poate ameliora simþitor, cãci ai putea primi o sumã de bani. N-ar fi exclus nici ca o investiþie pe care ai fãcut-o de mai mult timp sã dea roade. Acasã ai foarte mult de lucru, iar rãbdarea ta este pe sfârºite.
Popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus îþi permite sã-þi gãºeºti noi susþinãtori ai proiectelor în care eºti implicat. Dorinþa de comunicare este maximã ºi ea se va rãsfrânge în universul familiei. Ai putea sã-i convingi pe ceilalþi.
Vei avea o zi încãrcatã, aºa cã nu te vei odihni nici mãcar o clipã. Energia de care dispui este la nivelul obiºnuit, dar te deranjeazã cã va trebui sã te descurci de unul singur. Una din ideile tale îºi va demonstra eficienþa.
Cei din jur te apreciazã, dar nu sunt dispusi sã îþi acorde sprijinul de care ai nevoie. Eºti foarte nerãbdãtor sã finalizezi câte ceva, însã ar fi de dorit sã mai amâni acþiunea câteva zile, pânã când conjunctura astralã îþi va fi mai favorabilã.
În plan social se ivesc tot felul de situaþii a cãror rezolvare va cere timp ºi un plus de rãbdare. Nu lua decizii înainte de a te consulta cu cineva de încredere. Te preocupã în mod special problemele care existã în familia ta, mai ales în relaþia cu partenerul.
Creativitatea de care dai dovadã te va aduce în centrul atenþiei anturajului. Vei intra în posesia unor bani sau vei primi un cadou, lucru ce îþi va face mare plãcere. Este posibil sã ai nevoie de ajutor, pentru a rezolva o situaþie delicatã.
Este posibil ca o cunoºtinþã mai veche sã încerce sã-þi obstrucþioneze iniþiativele. Nu este cazul sã te implici într-un conflict direct, deoarece nu vei reuºi mai nimic. O veste neaºteptatã îþi poate da peste cap planurile.
Vei avea parte de tot felul de evenimente minore care te vor þine încordat pe tot parcursul zilei. Þi se fac unele propuneri care te tenteazã în mod deosebit. Înainte de a lua vreo decizie, sfãtuieºte-te cu un prieten care, fiind este mai obiectiv.
Bugetul tãu va înregistra o îmbunãtãþire prin intermediul unei activitãþi extraprofesionale. Doreºti sã îþi faci unele planuri de viitor ºi ai nevoie sã te sfãtuieºti cu cineva apropiat, în a cãrei judecatã sã ai încredere deplinã.
Este posibil sã ai parte de o micã surprizã, dar nu trebuie sã ai emoþii, cãci în scurt timp vei constata cã situaþia nu te dezavantajeazã. În ceea ce priveºte chestiunile profesionale, ar fi bine sã fii mai perseverent, dacã doreºti sã îþi atingi þinta.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 28 septembrie 2012 ombustibil pentru agenþii economici. Guvernul României a aprobat scoaterea din rezerva de stat, sub formã de împrumut, a unor cantitãþi de combustibili pentru unii operatori economici.
C
Cãldura de la Brad asiguratã din rezerva de stat a Guver nului
Întrucât capacitatea utilã realã de stocare din centrale este ocupatã în proporþie de 70% la cãrbune, respectiv 50% la pãcurã de stocurile rezervã de stat, astfel încât capacitãþile proprii utile reale ale centralelor devin insuficiente asigurãrii unei funcþionãri în bune condiþii pe perioada de iarnã. Astfel, societatea de furnizarea agentului termic din Brad, respectiv Acvacalor, va primi din rezerva de stat 2.500,000 de pãcurã. Condiþia aprobãrii combustibilului este ca societatea sã a restituie cantitãþile aprobate la împrumut
prin OUG nr. 122/2011 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formã de împrumut, a unor cantitãþi de combustibili pentru unii operatori economici, aprobatã prin Legea nr. 137/18.07.2012, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Programul de iarnã în
ubvenþie pentru cãldurã. S Administraþia localã a municipiului va subvenþiona
domeniul energetic pentru perioada octombrie 2012 ÷ martie 2013 prevede atât estimarea cantitãþilor de energie electricã ºi termicã necesare a fi produse, cât ºi livrãrile, consumurile ºi stocurile de combustibili, eºalonate lunar pentru perioada precizatã, în scopul asigurãrii funcþionãrii cen-
Cãldura subvenþionatã, la Deva
preþul energiei termice folosite de populaþie pentru încãlzirea locuinþelor în iarnã care vine, în sistemul centralizat de termoficare. “Vom continua sã acordãm subvenþii pentru energia termicã. Populaþia va plãti, la iarnã, 174 de lei/Gcal, la care se va adãuga subvenþia în valoare de 60,3 lei/Gcal oferitã de la bugetul local”, a afirmat primarul într-o conferinþã de presã. Pentru iarnã 2012-2013, Primãria Deva a inclus în buget o sumã de 2,4
lujul a intrat C în finala concursului pentru a deþine, în 2015, titlul de Capitalã Europeanã a Tineretului, ceea ce înseamnã un real succes pentru oraºul transilvan. Coordonatorul proiectului Farkas András, reprezentând Grupul PONT, s-a aflat în aceste zile la Bruxelles pentru a prezenta stadiul în care se aflã aceastã iniþiativã. Împreunã cu deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE), el a prezentat proiectul în cadrul ºedinþei sãptãmânale a delegaþiei României din Grupul PPE, scopul fiind obþinerea de sprijin pentru susþinerea Clujului în aceastã cursã ºi pentru popularizarea proiectului. “Clujul meritã din plin sã-l susþinem pentru
tralelor termoelectrice ºi electrice de termoficare. Capacitatea utilã realã de stocare a combustibililor din centrale este ocupatã de stocurile rezervã de stat în proporþie de 70% la cãrbune, respectiv 50% la pãcurã, iar, în cazul unor operatori eco-
milioane de lei pentru subvenþionarea cãldurii la populaþie, fondurile fiind calculate pentru un consum de circa 40.000 de gigacalorii, similar celui din sezonul rece trecut. Primãria Deva susþine ºi un program de contorizare individualã a apartamentelor racordate la sistemul de termoficare, astfel încât fiecare familie sã plãteascã atât cât
consumã. Pentru montarea gigacalorimetrelor individuale este suficient ca asociaþiile de proprietari sã depunã o cerere la sediul primãriei. Costurile proiectului vor fi suportate iniþial de la bugetul local, cetãþenii urmând sã restituie banii cãtre primãrie în tranºe lunare egale, timp de trei ani. În prezent, în municipiul Deva sunt racordate la sistemul de termoficare circa 8.000 de apartamente, ceea ce reprezintã o treime din numãrul total de locuinþe din oraº. Raul IRINOVICI
Iuliu Winkler:
Clujul meritã sã devinã Capitala Europeanã a Tineretului
obþinerea acestui titlu. Cred cã desemnarea Clujului pentru a deveni în 2015 Capitalã Europeanã a Tineretului va mãri vizibilitatea României în plan european, pentru cã acest oraº are de arãtat foarte multe Europei. (…) Faptul cã oraºul se aflã printre finaliºti nu înseamnã numai recunoaºterea ca tinerii sunt capabili de rezultate importante, dar
reprezintã ºi un nou punct de deschidere a regiunii ºi a comunitãþii locale cãtre Europa “, a afirmat Iuliu Winkler, europarlamentar Hunedoara. Potrivit deputatului, iniþiativa este bazatã pe resursa cea mai valoroasã a oraºului, tinerii. “Se creeazã, acum, posibilitatea ca tinerii sã fie ambasadorii europeni ai valorilor experienþelor, culturii, voinþei ºi creativ-
itãþii clujene”, mai considerã deputatul european. Coordonatorul proiectului, Farkas András, a avut mai multe întâlniri cu membri ai Parlamentului European, diplomaþi ºi alþi specialiºti cu scopul de a le prezenta iniþiativa clujeanã. Decizia cu privire la acordarea titlului de Capitalã Europeanã a Tineretului, ediþia 2015 se va lua la mijlocul lunii noiembrie. În 9 mai a.c., în Parlamentul European a avut loc o masã rotundã cu tema “Cluj-Napoca Capitala Europeanã a Tineretului în 2015”, evenimentul având menirea sã promoveze oraºul pentru obþinerea acestui titlu.
nomici, capacitatea de stocare este ocupatã în proporþie de cca. 90%. Pentru îndeplinirea prevederilor din program referitoare la livrãrile de combustibili, este necesar ca spaþiile de depozitare sã fie disponibile într-un procent cât mai mare pentru stocurile utile ale centralelor. De asemenea, achiziþionarea de combustibili în aceastã perioadã conduce la blocarea unor sume de bani, la degradarea cãrbunelui stocat ºi la blocarea spaþiului de depozitare al centralelor. Pornirea instalaþiilor de termoficare pentru asigurarea cu agent termic a populaþiei, cât ºi creºterea consumului de energie electricã pe perioada de iarnã determinã creºterea consumurilor medii zilnice de combustibili. Raul IRINOVICI
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 28 septembrie 2012
Traseismul se plãteºte. Mircia Muntean, exclus din CL Deva dovedit cã este un adevãrat traseist politic ºi, în cele din urmã, a rãmas de cãruþã. De joi, Mircia Muntean, ºi-a pierdut ºi postul de consilier local la Deva.
A
Mircia Muntean a început sã piardã în momentul în care a renunþat la fotoliul de primar al Devei pentru a-ºi încerca forþele la Consiliul Judeþean Hunedoara. Vroia sã-i de o „palmã” politicã
fostului sãu coleg, Mircea Moloþ, care i-a luat locul în conducerea PNL, dar a pierdut în faþa lui. A ales sã rãmânã consilier local la Deva, pe listele UNPR, însã, de curând, a trãdat ºi acest partid ºi a fugit cu arme ºi bagaje în barca PDL, ca sã prindã un loc de candidat la Camera Deputaþilor. ªi, uite aºa, Mircia Muntean pierde postul de consilier local, conform legii privind statutul aleºilor locali. Mihail Rudeanu, preºedintele UNPR
maginea României promovatã de un hunedorean. Domeniile de activitate în care sunt oferite „joburile” Valeriu Butulescu, sunt: comerþ, asigurãri, scriitorul din Valea confecþii sau servicii. Jiului a dus vorba „Bursa stabilitã de cãtre despre þara noastrã Agenþia Naþionalã se adreseazã absolvenþilor peste hotare.
O nouã bursã, de aceastã datã, pentru absolvenþi stãzi, în judeþul Hunedoara, se va derula o Bursã a Locurilor de Muncã destinatã, special, absolvenþilor din acest an ai unitãþilor de învãþãmânt.
A
În Petroºani ºi-au anunþat prezenþa la acþiune un numãr de 7 angajatori care vor veni cu o ofertã de circa 30 de locuri de muncã.
Hunedoara, a declarat în mass-media cã nu el a declanºat procedura de excludere a lui Muntean din CL Deva. „Nu am fãcut altceva decât sã confirm celor de la Consiliul local cã Mircia Muntean nu mai este membru UNPR. Din pãcate noi am pierdut postul de consilier, fiindcã aºa a fost înþelegerea în alianþã: urmãtorul de pe listã îi ia locul indiferent de la ce partid este. ªi urmãtorul e de la PDL”, a precizat Rudeanu. Carmen Carmen COSMAN
din ultima promoþie de învãþãmânt dar, la acþiune, pot participa ºi alte persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã. Oferta nu este deloc una deosebitã, înscriindu-se în tipicul ultimelor acþiuni de acest gen, respectiv aceleaºi ºi aceleaºi domenii de activitate”, a declarat Judith Babþan, ºef Agenþia Localã de Ocupare a Forþei de Muncã Petroºani. În Valea Jiului, în afarã de municipiul Petroºani, bursa va mai fi organizatã ºi la sediile agenþiilor din Lupeni ºi Vulcan. Mir cea NISTOR
I
Valeriu Butulescu a fost premiat la Torino pentru volumul de aforisme ‘Oasi di sabbia’
Renume printre italieni (Oaze de nisip – n.r.), opera sa fiind apreciatã de Asociaþia culturalã pentru promovarea culturii filozofice ºi spirituale ‘Il Mundo delle Idee’. ‘Aºa cum titreazã ºi presa de limbã italianã, distincþia acordatã la Torino reprezintã cel mai valoros premiu acordat în Italia pentru aforisme. Este un premiu special ce doreºte sã reflecte opera
aforisticã din cartea ‘Oasi di sabbia’. Totodatã, volumul ‘Oasi di sabbia’ a primit ºi laurii Festivalului internaþional de aforism de la Torino’, a declarat marþi scriitorul Valeriu Butulescu. Butulescu scrie atât piese de teatru cât ºi literatura aforisticã. “Scriu piese de teatru ºi literature aforistica”, a declarat Valeriu Butulescu. Deºi literatura aforisticã este una neînþeleasã,
Întoarcere în trecut
Spectacol renascentist, în judeþul Hunedoara omniþe ºi cavaleri, poveºti de dragoste ºi de eroism, în acest sfârºit de sãptãmânã.
D
Asociaþia Culturalã Dél – Erdélyért Deva în parteneriat cu Fundaþia Sfântul Francisc Deva, Centrul Creºtin de Tineret Geoagiu ºi Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva organizeazã în perioada 28-30 septembrie 2012, ediþia a VI-a a Festivalului Renascentist. Deschiderea festivalului va avea loc la sediul Muzeului devean. Programul va fi susþinut de formaþia de dans medieval Renaissance din Deva, care va pune în scenã povestea romanþatã a celebrei Mária Széchy, soþia lui ªtefan Bethlen ºi proprietarã a domeniului Devei, frumoasa castelanã cunoscutã în vre-
mea sã ºi sub numele de Venus de Murany. “Vã invitãm sã participaþi la un spectacol de dans care ne va purta în romanticele timpuri ale evului mediu, în care cavalerii vremii luptau în numele frumuseþii ºi iubirii femi-
scriitorul din Valea Jiului spune cã operele semnate de el sunt accesibile cititorilor de rând. În ultimul an Valeriu Butulescu a primit importante premii literare la Belgrad (Serbia), Sarajevo (Bosnia Herþegovina), Cracovia (Polonia), dar ºi în România, la mai multe festivaluri de teatru sau din partea Uniunii Scriitorilor – filiala Sibiu. Pânã acum, Valeriu Butulescu a publicat 50 de volume de teatru, poezie, aforisme, eseuri ºi traduceri. Raul IRINOVICI
nine”, spun organizatorii. Prin reprezentaþiile oferite se urmãreºte introducerea ºi familiarizarea publicului cu arta dansului ºi a muzicii medievale, trezirea interesului pentru aceastã perioadã istoricã, precum ºi pentru patrimoniul arhitectural medieval ºi istoria localã”, a declarat Liliana Þolaº, director al Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva. Raul IRINOVICI