Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 218
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 26 septembrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Poliþia localã Vulcan, între structuri sindicale, masonerie ºi… forþã
„Cap de Porc” ºi acoliþii trimiºi în judecatã pentru furtul unor obiecte de tezaur ezaure inestimabile au fost furate de membrii unei grupãri infracþionale ºi traficate pe piaþa neagrã.
T
>>> PAGINA A 3-A
Deputatul Monica Iacob Ridzi se gândeºte la toate propunerile -au certat la cuþite în perioada când erau adversari politici însã acum, cel puþin unul dintre ei, n-ar avea o problemã în a conlucra sau a fi aliaþi politici. Ba chiar dacã se poate ºi colegi de partid.
S
>>> PAGINILE 6-7
Astãzi, ”Salvaþi Mina Petrila”, cu Frontul Salvãrii Petrilene on Barbu, preºedintele IRomânã, Fundaþiei Culturale Condiþia în numele FRONTULUI SALVÃRII PETRILENE, a adunat în jurul sãu un grup de OAMENI, care ºi-au propus sã salveze, pe lângã multe altele, ºi mina Petrila, acþioneazã!
>>> PAGINILE 6-7
Guþã junior – implicat într-un accident rutier opilul manelistului Nicolae Guþã a fost implicat într-un un accident rutier dupã ce a gonit cu maºina sa pe o strãduþã dintr-un cartier din Petroºani.
C e nasc legende în Vulcan, cu preºedintele Sindicatului ”Vulturul negru”, Radu Voina, care este subaltern al primarului Vulcanului, Gheorghe Ile, în cadrul serviciului Poliþia Localã. Voina, considerat frate în masonerie cu primarul, a scos agenþii din Pro Lex - sindicatul poliþiºtilor, ºi i-a fãcut membri la sindicatul sãu obþinând reprezentativitate. >>> PAGINA A 5-A
S
>>> PAGINILE 8-9
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 26 septembrie 2012
CASA JUDEÞEANÃ DE PENSII HUNEDOARA
CASA LOCALÃ DE PENSII PETROªANI
ANUNÞ IMPORTANT Copiii care beneficiazã de pensie de urmaº, cu vârste cuprinse între 16-19 ani ºi care studiazã într-o formã de învãþãmânt organizatã potrivit legii, sunt rugaþi sã prezinte la sediul Casei Locale de Pensii Petroºani, adeverinþa ºcolarã pentru anul 2012-2013, împreunã cu un cupon de pensie, pânã la data de 02.10.2012. Studenþii care beneficiazã de pensie de urmaº având vârsta cuprinsã între 19 - 26 ani ºi studiazã într-o formã de învãþãmânt organizatã potrivit legii trebuie sã prezinte adeverinþa ºcolarã împreunã cu un cupon de pensie dupã începerea anului universitar 2012-2013 pânã la data de 31.10.2012
UNDP ROMANIA invites interested candidates to submit their application for the 2 positions of Local coordinator on the UNDP – GEF Project “Improving the Financial Sustainability of the Carpathian System of Protected Areas” For more information, requirements, and selection criteria, please visit UNDP Romania website, section „Employment opportunities”, at the following link: http://www.undp.ro/job/#n3374 The deadline for applications is 30 September, 2012”
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 Întâmplãri hazlii 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator
20:30 Cu banii jos 22:30 Un Show Pãcãtos 0:30 Observator 1:15 Sãmânþa rãului
National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Cuceritorul (r) 15:15 Vouã (r) 15:45 Copii contra pãrinþi 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:45 Iubire interzisã (r) 0:30 Împãratul mãrii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Pãcatele trecutului (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Viaþa în Africa 14:45 Viaþa în Africa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Marele Stan 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 Marele Stan (r)
Prima TV 9:30 Domnii Kissels 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii
23:15 Focus Monden 23:45 Mondenii (r) 0:30 Focus (r) 1:30 Trãdaþi în dragoste
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Garantat 100% 11:30 Rezistenþa prin culturã 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 16:50 Crucea Roºie 17:00 Stanley Kubrick - un artist al marelui ecran 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Ultimul balerin al lui Mao 23:15 Jolene 1:20 Stanley Kubrick - un artist al marelui ecran (r) 1:55 Rezistenþa prin culturã
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 26 septembrie 2012 ezaure inestimabile au fost furate de membrii unei grupãri infracþionale ºi traficate pe piaþa neagrã. Cei patru au acþionat în judeþul Hunedoara ºi au sãpat dupã comori timp de 11 ani. Ca sã ascundã sumele enorme pe care le câºtigau, braconierii ºi-au cumpãrat bunuri de lux, terenuri, vile sau au petrecut vacanþe în locuri exotice.
T
Patru bãrbaþi au fost trimiºi în judecatã de procurorii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia dupã ce au sustras obiecte de tezaur extrem de valoroase din situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia ºi apoi le-au valorificat pe piaþa neagrã. Darius Liviu Baci a fost trimis în judecatã pentru furt calificat, fals în declaraþii ºi spãlare a banilor, Mircea Mihãilã, zis „Cap de Porc” este înviunuit de asociere în vederea sãvârºirii de infracþiuni, furt calificat, spãlare a banilor ºi con-
„Cap de Porc” ºi acoliþii trimiºi în judecatã pentru furtul unor obiecte de tezaur tetradrahmã, sustras în vara anului 2000 din punctul arheologic Dâncu Mare, care, de asemenea, a fost recuperat, ºi depus în colecþiile Muzeului Naþional al Unirii din Alba Iulia.
ani reciclaþi în spãlãtorii auto ºi vacanþe exotice
B ducere pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã care are o îmbibaþie alcoolicã de peste 0.80 gr./l alcool pur în sânge. Tot în judecatã a fost trimis ºi Florin Sebastian Zvîncã, pentru fals în declaraþii ºi spãlare a banilor, în timp ce Romicã Hîndorean este judecat pentru asociere în vederea sãvârºirii de infracþiuni, spãlare a banilor ºi operaþiuni de export ilegal de bunuri culturale ce fac parte din patrimoniul cultural naþional. Din pro-
batoriul administrat în cauzã, procuroprii spun cã, perioada 1998 2009, dupã ce s-au constituit într-o asociaþie infracþionalã, cei patru au desfãºurat activitãþi sistematice de detecþii ºi sãpãturi neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO, în urma cãrora au sustras ºi valorificat ilegal pe piaþa neagrã a antichitãþilor mai multe tezaure arheologice, pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naþional. Ese vorba despre un tezaur, în valoare de 3.794.550 euro, alcãtuit din 3600 monede Lysimach, Pharnakes ºi Asander din aur, care au în total 30 de kilograme, sustras în august 1998 din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul ªesu Cãprãreþei. Pânã acum din întregul tezaur s-au recuperat doar 28 monede Lysimach, depuse în
colecþiile Muzeului Naþional de Istorie a României. Un alt tezaur, în valoare de 100.000 euro, este alcãtuit dintr-
un colier cu pandantive ºi doi cercei din aur, sustras în perioada 2002-2003 din situl cetãþii dacice de la Cãpâlna, judeþul Alba, care a fost din ferciire recuperat ºi depus în colecþiile Muzeului Naþional al Unirii din Alba Iulia. Cel de-al treilea tezaur sustras, în valoare de 869 de euro, este alcãtuit din 35 denari romani din argint ºi o
„În cursul urmãririi penale efectuate pânã în prezent au fost recuperate urmãtoarele loturi de artefacte aparþinând Patrimoniului Cultural Naþional, clasa Tezaur:
un tezaur din colier cu pandantive ºi cercei din aur în valoare de 100.000 euro, 13 brãþãri spiralice din aur, în valoare de 5.300.000 euro, 700 monede din aur, de tip Koson, în va-
loare de 350.000 euro, 202 monede din argint de tip Koson, trei scuturi regale dacice din fier, precum ºi alte loturi cuprinzând câteva mii de artefacte arheologice. Pentru reciclarea sumei de 3.000.000 mãrci germane, rezultatã din valorificarea tezaurului sustras, inculpaþii au achiziþionat o spãlãtorie auto, ulterior modernizatã ºi împrumutatã frecvent cu titlu de aport asociat, douã parcuri auto cuprinzând 20 de autoturisme de lux, 33 de parcele de teren în intravilanul municipiului Deva, acþiuni bancare, vilã cu piscinã, apartamente în municipiul Deva, au petrecut vacanþe în Europa de vest, Tunisia ºi Japonia, etc”, aratã procurorii. Pentru recuperarea prejudiciului, procurorii au dispus instituirea unor mãsuri asiguratorii, indisponibilizânduse prin sechestru bunurile mobile ºi imobile ale inculpaþilor. Cauza, deosebit de complexã, a fost instrumentatã de procurori prin colaborarea cu organele poliþiei judiciare din cadrul Inspectoratului General al Poliþiei Române, Direcþia de Investigaþii Criminale, Inspectoratelor de Poliþie ale Judeþelor Alba ºi Hunedoara. Dosarul se aflã pe rolul tribunalului Hunedoara. Car men COSMAN
Vochiþoiu:
„Costel Avram prinde hoþii sau face show?” nspectorii de la Corpul de control al SC Apa Serv Valea Jiului au fãcut un control la firma din Petroºani la care preºedintele PPDD Hunedoara este acþionar pentru a depista furturile de apã.
I
Acþiunea vine ca urmare a faptului cã Haralambie Vochiþoiu a cerut ca directorul societãþii sã ieftineascã apa pentru locuitorii Vãii Jiului. „Vineri am cerut domului Costel Avram (n.r. Director general SC Apa Serv Valea Jiului), în ºedinþa de consiliu,
sã vinã cu o strategie pentru a reduce preþul apei. ªi sã explice de ce nu pune în aplicare o hotãrâre care existã din luna mai prin care se ieftineºte apa cu 5 la sutã. Ca rãspuns la interpelarea mea, luni dimineaþa a trimis Corpul de control. N-ar fi o problemã,
dar la cinci minute mã trezesc ºi cu o televiziune în spatele lor. Asta a fost deranjant. Pãi stai un pic, tu faci spectacol sau îþi faci datoria. În sfârºit, ºi eu vreau sã prindã hoþii, dar nu e normal cu televiziunea în spate. (…) Au gãsit totul în regulã, apometre, hârtii tot. Eu sunt aliatul lui sã prindã hoþomanii, dar sã-i prindã nu sã facã show”, a declarat liderul PPDD Hunedoara. De cealaltã parte, directorul general al operatorului de apã spune cã decizia de a face control ºi la firma lui Vochiþoiu a fost luatã de inspectorii regiei care au libertate deplinã. „Au fost în control în zona Livezeni. Eu nu le puteam spune la Vochiþoiu sã nu vã
duceþi. S-au dus la judecãtori, la poliþiºti ºi la Vochiþoiu de ce sã nu se ducã. Ei au libertatea sã facã tot ce trebuie pentru a descoperi furturile. Eu nu ºtiu unde se duc mâine de exemplu, dar ei vin la sfârºit de sãptãmânã ºi-mi prezintã un raport cu furturile. (…) Au fost acolo, au vãzut cã la etaj el avea apometru dar la parter unde spalã maºinile nu avea nimic. Îl felicit pe Vochiþoiu cã se gândeºte la micºorarea preþului apei. El a rezolvat aceastã problemã prin faptul cã unde este acþionar el, ºi-a rezolvat problema ºi plãteºte la jumãtate”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 26 septembrie 2012
eputatul hunedorean, Monica Iacob Ridzi, încã figureazã pe portalul Camerei Deputatulor ca deputat al Partidului Democrat Liberal. La aproape o sãptãmânã dupã ce ºi-a dat demisia din PDL, informaticienii Camerei Deputaþilor nu au reuºit încã sã actualizeze site-ul.
D
Deputatul încã face parte din Partidul Democrat Liberal ºi din grupul parlamentar democratliberal. Rãmâne de vãzut spre ce partid se va îndrepta Monica Ridzi sau dacã va rãmâne independentã ºi va candida ca atare la alegerile parlamentare de anul acesta. Una dintre variantele vehiculate ar fi trecerea acesteia la USL. Colegiul Petroºani – Petrila – Aninoasa,
Deputat independent, încã “îndoctrinat”
16
pe care Ridzi a candidat, revine prin protocol celor de la PSD, deci aici ar trebui sã se poarte negocieri. Liderul PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor, spune cã pânã acum nu a discutat aceastã posibilitate cu
Monica Iacob – Ridzi ºi cã, oricum, decizia ar reveni celor din organizaþia Petroºani. „Nu eu hotãrãsc acest lucru, ci Organizaþia Municipalã Petroºani.
ani de PDL
În vârstã de 35 de ani, Monica Iacob – Ridzi a devenit membru al Partidului democrat încã din anul 1997 ºi pe listele acestui partid a avut loc ºi ascensiunea, dar ºi decãderea ei politicã. A fost mai întâi Secretar al Biroului Permanent Local al Organizaþiei de Tineret Petroºani, apoi Vicepreºedinte al Biroului Permanent Local al Organizaþiei de Tineret a Partidului Democrat – Petroºani. Între 1999 ºi 2001, Monica Ridzi a fost aleasã Vicepreºedinte al Biroului
Permanent Judeþean al Organizaþiei de Tineret a Partidului Democrat Hunedoara, iar între 2000 – 2004 a fost consilier parlamentar. Între 2001 ºi 2006 a deþinut funcþia de Preºedinte al Biroului Permanent Judeþean al Partidului Democrat Organizaþia de Tineret a Partidului Democrat Hunedoara ºi, totodatã Vicepreºedinte al Biroului Permanent Naþional al Organizaþiei de Tineret a Partidului Democrat, iar din februarie 2008 a fost aleasã în funcþia de Preºedinte al Organizaþiei de Tineret a Partidului Democrat-Liberal. Raul IRINOVICI
Plãtiþi pe bani mulþi
„Semnalul” a picat la Cosmin Nicula u ºtie stânga ce face dreapta. Deºi sunt colegi de partid ºi activeazã la acelaºi angajator nu ºtiu unii de alþii.
N
Este situaþia senatorului hunedorean, Cosmin Nicula, care s-a dezmorþit înainte de alegerile parlamentare ºi i-a adresat o întrebare ministrului muncii, ministru hunedorean, coleg de alianþã. Nicula i-a solicitat Marianei Câmpeanu, ministrul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale o întrebare pe care a avut-o ºi colegul sãu de partid ºi de Parlament, deputatul PSD Cristian Resmeriþã în urmã cu douã luni. Senatorul Nicula are o nelãmurire vizavi de drepturile unui pensionar domiciliat în municipi-
ul Lupeni. Doar cã Nicula nu a ºtiut cã ºi Cristian Resmerita a depus interpelarea Marianei Câmpeanu, mai mult el primind ºi un rãspuns deja. Astfel, ministrul se vede nevoit a-i rãspunde ºi lui Nicula exact pe aceeaºi problemã. acanþã parlamentarã prelungitã Se pare cã Nicula ºi-a revenit dupã o vacanþã parlamentarã îndelungatã. El nu a mai avut nicio nelãmurire încã de anul trecut. Ultima întrebare a sa este datatã în luna septembrie a anului trecut. De atunci ºi pânã acum el nu s-a mai remarcat în Parlament cu nicio problemã transmisã de locuitorii din Valea Jiului, locuitori sau alegãtori care l-au propulsat în funcþia deþinutã. Mai mult, Nicula
V
nici în plenul Senatului nu a mai luat cuvântul din anul 2011. Ultima luare de cuvânt dateazã din luna noiembrie a anului trecut, când Nicula a þinut sã facã o scurtã cuvântare. Nicula a fost desemnat secretarul Senatului în luna mai a acestui an când puterea a fost preluatã de USL. lãtiþi pe banii noºtrii Parlamentarii romani sunt plãtiþi toþi din banii noºtrii, ai romanilor, ai tuturor contribuabililor. Spre exemplu, Nicula a primit în luna iunie a acestui an zeci de mii de lei de la Parlament, adicã din banii noºtrii pentru diferite cheltuieli aferente biroului senatorial. Astfel, defalcat venitul sau net în luna iunie a fost de 4994 de lei pentru simplul fapt cã ne reprezintã, teoretic, în Parlament. Apoi diurna în teritoriu a costat 1694.16 lei, iar cea de la Bucureºti a fost mai ieftinã. Mâncarea de la Bucureºti l-a costat pe Nicula, impropriu spus, 912.24 de lei. Cazarea în Bucureºti costa angajatorul, adicã Parlamentul ºi
P
implicit pe toþi cetãþenii romani, 7357.5 lei pentru luna iunie. Transportul în þarã a costat 2025.42 de lei, iar telefonia mobilã 232.65 de lei. Urmeazã cheltuielile de la biroul senatorial. Astfel, în luna iunie statul roman a alocat suma de 4494 de lei pentru materialele de întreþinere de la biroul senatorial ºi 5147 de lei pentru cheltuielile de personal. Adicã pentru angajaþii lui Nicula care îºi desfãºoarã activitatea la cabinetul sãu. Astfel, doar în luna iunie a anului curent statul roman a alocat suma de 33977.94 de lei doar pentru cheltuielile lui Cosmin Nicula. În lei vechi asta înseamnã aproape 340 de milioane de lei. Raul IRINOVICI
Hunedoara, gata de alegeri udeþul Hunedoara este gata sã ia startul alegerilor parlamentare. Marþi Au fost desemnaþi preºedinþii Tribunalului Hunedoara, care vor superviza acest tur de scrutin.
J
Tragerea la sorþi a avut loc în judeþul Hunedoara la orele prânzului ºi 3 judecãtori au fost desemnaþi pentru a rãspunde de alegerile parlamentare în aceastã parte a þãrii. „În data de 25 septembrie 2012, ora 12.00, la sediul Tribunalului Hunedoara Sala 121- a avut loc, în ºedinþã publicã, desemnarea prin tragere la sorþi a celor trei judecãtori care vor face parte din Biroul electoral de circumscripþie al judeþului Hunedoara, în conformitate cu art. 16 alin. (2) din Legea
nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, a Legii administraþiei publice locale nr. 215/2001 ºi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleºilor locali, având în vedere alegerile pentru Camera Deputaþilor ºi Senat, din data de 9 decembrie 2012. În urma tragerii la sorþi, efectuatã de cãtre Preºedintele Tribunalului Hunedoara judecãtor Sturza Livia Daniela, au fost desemnaþi urmãtorii judecãtorii Carmen Mihaela Timiºan -preºedinte Secþie Penalã Mihaela Aurelia Conta -preºedinte Secþie I Civilã ºi Irina Tãnãsescu -preºedinte Secþie Litigii de muncã ºi asigurãri sociale” se aratã într-un comunicat remis presei de Tribunalul Hunedoara. Diana MITRACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 26 septembrie 2012 e nasc legende în Vulcan, cu preºedintele Sindicatului ”Vulturul negru”, Radu Voina, care este subaltern al primarului Vulcanului, Gheorghe Ile, în cadrul serviciului Poliþia Localã. Voina, considerat frate în masonerie cu primarul, a scos agenþii din Pro Lex - sindicatul poliþiºtilor, ºi i-a fãcut membri la sindicatul sãu obþinând reprezentativitate.
S
Poliþia localã Vulcan, între structuri sindicale, masonerie ºi… forþã Având în vedere deranjul (a se citi scandalul) provocat de intrarea poliþiºtilor comunitari ai Primãriei Vulcan în sindicatul de profil, Pro Lex, mulþi sunt cei care speculeazã faptul cã primarul Gheorghe Ile acceptã un sindicalist activ, chiar dinamic, în rândul salariaþilor acestui serviciu, care efectiv acþioneazã ca un lider de sindicat. Sunt persoane care spun cã Gheorghe Ile vrea sã-ºi întãreascã poliþia din sub ordine ºi sã þinã sub control ºi sindicatul, dacã tot e sã fie.
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Astfel am aflat cã de circa 4-5 luni, preºedintele Sindicatului ”Vulturul Negru”, Radu Voina, este angajat prin concurs al Poliþiei Locale Vulcan ºi cã a reuºit sã obþinã reprezentativitate ºi în rândul personalului serviciului cu pricina, adãugându-ºi astfel ºi agenþii primãriei pe lângã cei de pazã de la firmele de profil, ultimii fiind cei de la AXIS Security. Adicã a reuºit sã convingã agenþii primãriei sã renunþe la Pro Lex ºi sã devinã membri de sindicat la ”Vulturul Negru” Petroºani. S-a invocat ºi ”frãþia” dintre primarul Ile ºi liderul Voina, susþinându-se cã amândoi fac parte din
aceeaºi lojã masonicã. Altfel nu s-ar explica bunãvoinþa primarului cu privire la cererile liderului, respectiv obþinerea raþiei de hranã, conform legislaþiei, spun voci ”specific româneºti”, care vãd neapãrat o neregulã, un complot, acolo unde e pace ºi colaborare. Destule persoane politice din preajma celor doi susþin cã Gheorghe Ile se foloseºte de Radu Voina pentru a þine sub control ºi agenþii ºi pretenþiile sindicaliste. ªi totuºi, de ce Radu Voina, cel care are atâtea relaþii la nivel naþional în lumea sindicalã, plus cã este bãnuit a fi mason, plus câteva drepturi obþinute în instanþã pe linie sindicalã, se complace a fi angajatul lui Gheorghe Ile? Scenariile þin de SF, dar existã ºi pãreri echilibrate. ªi uite aºa se naºte legenda… ”Eu m-am dus ca simplu om la un concurs de ocupare a unui post în cadrul Poliþiei comunitare ºi l-am luat. Aºa am ajuns acolo. Primarul Gheorghe Ile nici nu ºtia ce
alte preocupãri am eu, cã sunt preºedinte la Sindicatul ”Vulturul Negru”. Cât priveºte faptul cã aº fi mason, cu pãrere de rãu pentru mine, e cale lungã, este un deziderat, pentru cã orice om cu scaun la cap îºi doreºte aºa ceva. Aº fi onorat ºi probabil aº fi mult mai departe… Cât priveºte faptul cã am ”scos” oamenii din Pro Lex ºi cã avem reprezentativitate, se datoreazã faptului cã am avut rezultate palpabile ºi oamenii au preferat sã vinã cãtre noi, mai ales dupã tãierile acelea aberante de salarii ºi drepturi. ªi cum eu sunt mai defect, ca sã spun aºa, pentru aceste vremuri, ºi am învãþat
multe din sindicalism de-a lungul anilor, oamenii s-au lãmurit. În ce priveºte colaborarea cu primarul este una între angajat ºi angajator. Pe linie sindicalã Gheorghe Ile cunoaºte exact nevoile agenþilor ºi încearcã sã gãseascã tot felul de breºe legale pentru a le rezolva. Sigur cã nici unui angajator nu-i convine sã aibã sindicate care sã-i creeze probleme. Dar eu m-am prezentat în faþa lui cu o cerere, cu referatul aferent, pentru niºte drepturi ale membrilor de sindicat, întrebându-l dacã crede cã putem colabora pe acestã linie. Paradoxal, având în vedere temperamentul sãu, este un om de dialog, dar în anumite condiþii civilizate. ªi eu am învãþat sã justific în amânunt orice cerere ºi posibile soluþii pentru a-i uºura munca. Cât priveºte Pro Lex, este un sindicat al poliþiºtilor care, la nivel naþional, nu a fãcut prea multe când membri de sindicat s-au aflat în situaþii umilitoare, grele. A mai fãcut câte o contestaþie în instanþã, ori ei aveau relaþii ºi uºi deschise la minister ºi puteau face multe pentru oameni. Asta este! Oamenii vãd ºi se reorienteazã. Dar eu nefiind angajat politic, îmi este mai uºor. Cel mult pot fi asociat doar cu negrul Vulturului. Colaborarea cu Ile pentru întãrirea Poliþiei Comunitare existã, orice primar vrea un serviciu de forþã, puternic ºi profesionist. Repet, în ce priveºte faptul cã sunt mason, aº fi onorat, dar nu sunt…”- a declarat preºedinte al Sindicatului ”Vulturul Negru”, Radu Voina. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 26 septembrie 2012
6 Actualitate
tic, Ion Barbu a ”întocmit” ºi o ”notã de fundamentare” pentru salvarea Minei Petrila, în stilul sãu caracteristic, ce te face sã râzi plângând ºi sã plângi râzând:
Astãzi, ”Salvaþi Mina Petrila”, cu Frontul Salvãrii Petrilene on Barbu, preºeICulturale dintele Fundaþiei Condiþia Românã, în numele FRONTULUI SALVÃRII PETRILENE, a adunat în jurul sãu un grup de OAMENI, care ºi-au propus sã salveze, pe lângã multe altele, ºi mina Petrila, acþioneazã!
Astãzi, la ora 13,00, la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” din Petrila, iniþiatorii se vor întâlni cu autoritãþile locale, cu factori de
decizie ºi fac apel la solidaritate pentru cã acþiunea ”e de anvergurã, voinþã, presiune, luptã, determinare, hotãrârea pornirii unei lupte, deja
pornitã, ºi cucerirea autorirãþilor pentru sprijin... care se lasã greu convinse...” – Cristian ªandor, Petrila. În stilul sãu caracteris-
ACUZÂND Indiferenþa totalã faþã de acest subiect a autoritãþilor locale, dacã privim, cel puþin, subiectele campaniei electorale ultime; BÃTÂND Obrazul aceloraºi diriguitori locali pentru ºtergerea, eufemistic vorbind, a urmelor lãsate de istorie în urbe (a se vedea soarta Coloniei Ferdinand, a Parcului Theodorescu, a Stadionului, etc); ATRÃGÂND Atenþia cã-n alte spaþii surori europene aceastã
ATENÞIONÂND Cã Mina Petrila este locul în care cel mai tânãr conferenþiar a fost cel mai bãtrân vagonetar (facem, aici ºi acum, trimitere la scriitorul petrilean de vocaþie europeanã - ION D.SÎRBU), într-o epocã revolutã ºi de tristã amintire; ENUMERÂND Chiar sumar personalitãþile care au bãtut cu pasul cizmei de cauciuc galeriile petrilene: Dumitru Prunariu, Nadia Comãneci, Marin Constantin ºi Corul Madrigal, Lucian Pintilie... ºi ultimul pe listã cu voia dumneavoastrã - Ion Iliescu; SPERÂND Cã filmul PREA TÂRZIU al regizorului Lucian Pintilie turnat în
incinta minei n-a fost premonitoriu; CREZÂND Cã Mina Petrila poate sã moarã, dar nu trebuie sã se predea!, facem prezentul apel cãtre toþi oameni de bine ºi foarte bine de peste tot pentru a nu veni sã planteze panseluþe în incinta fostei Mine Petrila. ÎNCHEIND Cu zicerea SÎRBU-lui cum cã ‘’EUROPA ESTE UN BIET CONTINENT, PETRILA E-O LUME!” vã invitãm , ca mai toate Miss-urile World, y compris Bruce Willis, sã salvaþi lumea! SEMNÂND aici : ION BARBU preºedintele Fundaþiei Culturale Condiþia Românã în numele FRONTULUI SALVÃRII PETRILENE Ileana FIRÞULESCU
în cadrul Proiectului Construcþia instituþiei ”Lucratorul de tineret” pentru integrarea tinerilor în societate care este co-finanþat de Uniunea Europeanã prin Fondul Social European, Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.
reºedintele Asociaþiei Culturale ”Les amis de la France” Petrila, Ionel Zmãu, va fi ”lucrãtor de tineret” european, iar Asociaþia - membru fondator al “Forumului European pentru Diversitate si Interculturalitate”.
P
S
Liderul PPDD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu a iniþiat consultãri cu colegii de la judeþ dar ºi de la centru pentru a o coopta pe Monica Iacob Ridzi în partid, imediat dupã ce a aflat cã deputatul din Valea Jiului ºi-a dat demisia din PDL ºi a anunþat cã va activa ca deputat independent. Vochiþoiu îi recunoaºte
REGRETÂND Cã unica metodã de a închide ceva este de a o pune la pãmânt (vezi alte exemple similare din Valea
SUSÞINÂND Cã Mina Petrila, altãdatã numitã “Academia Mineritului Românesc” graþie complexitãþii sale, meritã a rãmâne o mãrturie a unui loc în care nu numai cã se muncea, dar se ºi gândea;
zestre de arhitecturã industrialã este pãstratã cu sfiinþenie ºi transformatã în repere culturale ºi turistice;
”Les amis de la France” Petrila, cucereºte lumea
Deputatul Monica Iacob Ridzi se gândeºte la toate propunerile -au certat la cuþite în perioada când erau adversari politici însã acum, cel puþin unul dintre ei, n-ar avea o problemã în a conlucra sau a fi aliaþi politici. Ba chiar dacã se poate ºi colegi de partid.
Fundaþia Culturalã Condiþia Românã consecventã cu iluziile ei cã încã se mai poate face ceva, CONSTATÂND Cã subiectul închiderii minelor a ajuns ºi la poarta Petrilei; AMINTIND Acelor care vor sã aºtearnã loc cu verdeaþã de unde piere întristarea ºi durerea cã nu poþi da cu buldozerul precum cu buretele peste 153 ani de istorie industrialã ºi umanã;
Actualitate 7 Jiului);
meritele chiar dacã în perioada în care conducea Organizaþia PSD Petroºani s-a aflat, nu o datã, în conflict deschis cu fosta democrat-liberalã. Fostul ministru Monica Iacob Ridzi spune cã nu a avut discuþii cu absolut cu nici un partid politic pânã în acest moment. „Nu pot decât sã mã bucur cã sunt aprecieri la adresa mea. Din acest moment activez ca deputat independent ºi voi analiza foarte atent ceea ce voi face în continuare. Analizez cu atenþie toate variantele ºi toate propunerile. Personal sunt interesatã sã reprezint cât mai bine colegiul
din care fac parte ºi pânã în acest moment, am fãcut tot ceea ce a depins de mine sã aduc fonduri în Valea Jiului. Proiectele se vãd, nu cred cã nu se poate vedea cu ochiul liber ce s-a fãcut în colegiul pe care-l reprezint. Lucrurile s-au schimbat radical din multe puncte de vedere ºi mai sunt încã multe lucruri de fãcut”, a declarat, deputatul Monica Iacob Ridzi. Pe de altã parte, în ciuda problemelor pe care le are cu justiþia, aceasta este datã ca favoritã pentru a câºtiga colegiul din estul Vãii Jiului pentru Camera Deputaþilor. Maximilian GÂNJU
Liceu particular, cursuri gratuite n numãr de 15 elevi au fost deja înmatriculaþi ºi urmeazã cursuri la un liceu particular, dar gratuit.
U
Ideea le-a aparþinut celor din conducere, care au decis sã susþinã financiar o astfel de idee, cu atât mai mult cu cât, la liceele de stat, nu au mai fost locuri. Liceul Apollonius din Petroºani ºi-a deschis deja porþile pentru noul an ºcolar, iar ineditul constã în faptul cã, din acest an, timp de 4 ani, 15 elevi vor avea posibilitatea sã urmeze cursurile la zi gratuit.
Preºedintele fondator al Asociaþiei Culturale ”Les amis de la France” Petrila, Ionel Zmãu, a fost selectat pentru cursul
„Din anul acesta ºcolar, avem o clasã de IX-a, profil tehnician activitãþi economice, de zi, cu costurile suportate de cãtre liceu. Asta înseamnã cã elevii vor veni gratuit la ºcoalã. Programul e pentru cei care îºi doresc sã urmeze un profil economic, dar nu au reuºit sã se încadreze cu media la liceul de profil din Petroºani. Menþionez cã ei vor avea timp de 4 ani ºcolarizarea gratuitã, pânã terminã liceul”, a declarat Mia Albescu, director Liceul Apollonius Petroºani Cei de la zi deja au început cursurile, însã, pentru cei înscriºi la frecvenþã redusã ºcoala începe la 1 octombrie. Taxa este de 1.800 de lei ºi se poate plãti în 4 rate, iar cei care vin la aceastã formã de învãþãmânt, pot sã meargã ºi la serviciu. Diana MITRACHE
intensiv ”Lucrãtor de tineret”, care are loc la Sinaia, pânã la sfârºitul acestei luni. Cursul este amplu, cu o tematicã complexã, respectiv: context ºi
problematicã tineret, rolul lucrãtorului de tineret, comunicare interpersonalã, metode de învãþare ºi facilitare, dinamica grupului, managementul diversitãþii ºi a valorilor, gestionarea de conflicte, rezolvare de probleme, managementul informaþiei, politici publice în domeniul tineretului, antreprenoriat ºi management de proiect, identificarea nevoilor de dezvoltare a tânãrului, planul de dezvoltare al tânãrului, relaþii publice.
Organizatori sunt Autoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret (ANST) în parteneriat cu Convenþia Naþionalã a Fundaþiillor pentru Tineret (CNFT) ºi Schultz Consulting, iar cursurile se desfasoarã
Aflat la Sinaia, Ionel Zmãu a mai primit o veste bunã. ”Azi am fost sunat de un prieten din Franþa. Era în Berlin. Ediþia a IV-a ARTÃ & NATURÃ, de la Petrila, va fi internaþionalã. Primarul din Cognac e de acord cu înfrãþirea. Am trimis “docomentele” – Asociaþia noastrã va fi membru fondator al “Forumului European pentru Diversitate ºi Interculturalitate”. Aceastã veste este bunã pentru noi toþi, cei din Valea Jiului. Ileana FIRÞULESCU
Voluntariat încheiat cu succes inerii italieni care au venit la Petroºani într-o misiune de voluntariat, au încheiat misiunea cu succes. De munca lor beneficiazã comunitatea de la Petroºani, iar acþiunea a fost un prim pas, extrem de apreciat de cei de la Petroºani.
T
„A fost o acþiune în cadrul programului pe care
îl avem cu Casa Pollicino din Petroºani ºi localitatea înfrãþitã Ponte Nelle Alpi.
Au fost copii de la o ºcoalã din Italia, printre care au fost ºi doi din Petroºani, care fac acolo ºcoala. Ei au reparat acel zid de sprijin ºi în primãvara viitoare, din Italia vor veni alþi tineri care îi vor da culoare zidului. Practic îl vor picta într-un mod în care toþi cei din Petroºani sã îºi aducã aminte de ei ºi de munca lorde voluntariat, care ar putea fi urmatã ca
exemplu”, a menþionat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. ªase tineri italieni au reparat faþada unui zid de pe Strada Constructorul din Petroºani. Ei au venit aici într-un stagiu de formare profesionalã. Nu e pentru prima datã când se întâmplã astfel de evenimente bilaterale, la care iau parte copii români ºi italieni ºi, pe de o parte, voluntarii ºi-au fãcut practica la ºcoalã, iar pe de altã parte, oamenii din zonã se aleg cu lucrarea. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 26 septembrie 2012
6 Actualitate
tic, Ion Barbu a ”întocmit” ºi o ”notã de fundamentare” pentru salvarea Minei Petrila, în stilul sãu caracteristic, ce te face sã râzi plângând ºi sã plângi râzând:
Astãzi, ”Salvaþi Mina Petrila”, cu Frontul Salvãrii Petrilene on Barbu, preºeICulturale dintele Fundaþiei Condiþia Românã, în numele FRONTULUI SALVÃRII PETRILENE, a adunat în jurul sãu un grup de OAMENI, care ºi-au propus sã salveze, pe lângã multe altele, ºi mina Petrila, acþioneazã!
Astãzi, la ora 13,00, la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” din Petrila, iniþiatorii se vor întâlni cu autoritãþile locale, cu factori de
decizie ºi fac apel la solidaritate pentru cã acþiunea ”e de anvergurã, voinþã, presiune, luptã, determinare, hotãrârea pornirii unei lupte, deja
pornitã, ºi cucerirea autorirãþilor pentru sprijin... care se lasã greu convinse...” – Cristian ªandor, Petrila. În stilul sãu caracteris-
ACUZÂND Indiferenþa totalã faþã de acest subiect a autoritãþilor locale, dacã privim, cel puþin, subiectele campaniei electorale ultime; BÃTÂND Obrazul aceloraºi diriguitori locali pentru ºtergerea, eufemistic vorbind, a urmelor lãsate de istorie în urbe (a se vedea soarta Coloniei Ferdinand, a Parcului Theodorescu, a Stadionului, etc); ATRÃGÂND Atenþia cã-n alte spaþii surori europene aceastã
ATENÞIONÂND Cã Mina Petrila este locul în care cel mai tânãr conferenþiar a fost cel mai bãtrân vagonetar (facem, aici ºi acum, trimitere la scriitorul petrilean de vocaþie europeanã - ION D.SÎRBU), într-o epocã revolutã ºi de tristã amintire; ENUMERÂND Chiar sumar personalitãþile care au bãtut cu pasul cizmei de cauciuc galeriile petrilene: Dumitru Prunariu, Nadia Comãneci, Marin Constantin ºi Corul Madrigal, Lucian Pintilie... ºi ultimul pe listã cu voia dumneavoastrã - Ion Iliescu; SPERÂND Cã filmul PREA TÂRZIU al regizorului Lucian Pintilie turnat în
incinta minei n-a fost premonitoriu; CREZÂND Cã Mina Petrila poate sã moarã, dar nu trebuie sã se predea!, facem prezentul apel cãtre toþi oameni de bine ºi foarte bine de peste tot pentru a nu veni sã planteze panseluþe în incinta fostei Mine Petrila. ÎNCHEIND Cu zicerea SÎRBU-lui cum cã ‘’EUROPA ESTE UN BIET CONTINENT, PETRILA E-O LUME!” vã invitãm , ca mai toate Miss-urile World, y compris Bruce Willis, sã salvaþi lumea! SEMNÂND aici : ION BARBU preºedintele Fundaþiei Culturale Condiþia Românã în numele FRONTULUI SALVÃRII PETRILENE Ileana FIRÞULESCU
în cadrul Proiectului Construcþia instituþiei ”Lucratorul de tineret” pentru integrarea tinerilor în societate care este co-finanþat de Uniunea Europeanã prin Fondul Social European, Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.
reºedintele Asociaþiei Culturale ”Les amis de la France” Petrila, Ionel Zmãu, va fi ”lucrãtor de tineret” european, iar Asociaþia - membru fondator al “Forumului European pentru Diversitate si Interculturalitate”.
P
S
Liderul PPDD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu a iniþiat consultãri cu colegii de la judeþ dar ºi de la centru pentru a o coopta pe Monica Iacob Ridzi în partid, imediat dupã ce a aflat cã deputatul din Valea Jiului ºi-a dat demisia din PDL ºi a anunþat cã va activa ca deputat independent. Vochiþoiu îi recunoaºte
REGRETÂND Cã unica metodã de a închide ceva este de a o pune la pãmânt (vezi alte exemple similare din Valea
SUSÞINÂND Cã Mina Petrila, altãdatã numitã “Academia Mineritului Românesc” graþie complexitãþii sale, meritã a rãmâne o mãrturie a unui loc în care nu numai cã se muncea, dar se ºi gândea;
zestre de arhitecturã industrialã este pãstratã cu sfiinþenie ºi transformatã în repere culturale ºi turistice;
”Les amis de la France” Petrila, cucereºte lumea
Deputatul Monica Iacob Ridzi se gândeºte la toate propunerile -au certat la cuþite în perioada când erau adversari politici însã acum, cel puþin unul dintre ei, n-ar avea o problemã în a conlucra sau a fi aliaþi politici. Ba chiar dacã se poate ºi colegi de partid.
Fundaþia Culturalã Condiþia Românã consecventã cu iluziile ei cã încã se mai poate face ceva, CONSTATÂND Cã subiectul închiderii minelor a ajuns ºi la poarta Petrilei; AMINTIND Acelor care vor sã aºtearnã loc cu verdeaþã de unde piere întristarea ºi durerea cã nu poþi da cu buldozerul precum cu buretele peste 153 ani de istorie industrialã ºi umanã;
Actualitate 7 Jiului);
meritele chiar dacã în perioada în care conducea Organizaþia PSD Petroºani s-a aflat, nu o datã, în conflict deschis cu fosta democrat-liberalã. Fostul ministru Monica Iacob Ridzi spune cã nu a avut discuþii cu absolut cu nici un partid politic pânã în acest moment. „Nu pot decât sã mã bucur cã sunt aprecieri la adresa mea. Din acest moment activez ca deputat independent ºi voi analiza foarte atent ceea ce voi face în continuare. Analizez cu atenþie toate variantele ºi toate propunerile. Personal sunt interesatã sã reprezint cât mai bine colegiul
din care fac parte ºi pânã în acest moment, am fãcut tot ceea ce a depins de mine sã aduc fonduri în Valea Jiului. Proiectele se vãd, nu cred cã nu se poate vedea cu ochiul liber ce s-a fãcut în colegiul pe care-l reprezint. Lucrurile s-au schimbat radical din multe puncte de vedere ºi mai sunt încã multe lucruri de fãcut”, a declarat, deputatul Monica Iacob Ridzi. Pe de altã parte, în ciuda problemelor pe care le are cu justiþia, aceasta este datã ca favoritã pentru a câºtiga colegiul din estul Vãii Jiului pentru Camera Deputaþilor. Maximilian GÂNJU
Liceu particular, cursuri gratuite n numãr de 15 elevi au fost deja înmatriculaþi ºi urmeazã cursuri la un liceu particular, dar gratuit.
U
Ideea le-a aparþinut celor din conducere, care au decis sã susþinã financiar o astfel de idee, cu atât mai mult cu cât, la liceele de stat, nu au mai fost locuri. Liceul Apollonius din Petroºani ºi-a deschis deja porþile pentru noul an ºcolar, iar ineditul constã în faptul cã, din acest an, timp de 4 ani, 15 elevi vor avea posibilitatea sã urmeze cursurile la zi gratuit.
Preºedintele fondator al Asociaþiei Culturale ”Les amis de la France” Petrila, Ionel Zmãu, a fost selectat pentru cursul
„Din anul acesta ºcolar, avem o clasã de IX-a, profil tehnician activitãþi economice, de zi, cu costurile suportate de cãtre liceu. Asta înseamnã cã elevii vor veni gratuit la ºcoalã. Programul e pentru cei care îºi doresc sã urmeze un profil economic, dar nu au reuºit sã se încadreze cu media la liceul de profil din Petroºani. Menþionez cã ei vor avea timp de 4 ani ºcolarizarea gratuitã, pânã terminã liceul”, a declarat Mia Albescu, director Liceul Apollonius Petroºani Cei de la zi deja au început cursurile, însã, pentru cei înscriºi la frecvenþã redusã ºcoala începe la 1 octombrie. Taxa este de 1.800 de lei ºi se poate plãti în 4 rate, iar cei care vin la aceastã formã de învãþãmânt, pot sã meargã ºi la serviciu. Diana MITRACHE
intensiv ”Lucrãtor de tineret”, care are loc la Sinaia, pânã la sfârºitul acestei luni. Cursul este amplu, cu o tematicã complexã, respectiv: context ºi
problematicã tineret, rolul lucrãtorului de tineret, comunicare interpersonalã, metode de învãþare ºi facilitare, dinamica grupului, managementul diversitãþii ºi a valorilor, gestionarea de conflicte, rezolvare de probleme, managementul informaþiei, politici publice în domeniul tineretului, antreprenoriat ºi management de proiect, identificarea nevoilor de dezvoltare a tânãrului, planul de dezvoltare al tânãrului, relaþii publice.
Organizatori sunt Autoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret (ANST) în parteneriat cu Convenþia Naþionalã a Fundaþiillor pentru Tineret (CNFT) ºi Schultz Consulting, iar cursurile se desfasoarã
Aflat la Sinaia, Ionel Zmãu a mai primit o veste bunã. ”Azi am fost sunat de un prieten din Franþa. Era în Berlin. Ediþia a IV-a ARTÃ & NATURÃ, de la Petrila, va fi internaþionalã. Primarul din Cognac e de acord cu înfrãþirea. Am trimis “docomentele” – Asociaþia noastrã va fi membru fondator al “Forumului European pentru Diversitate ºi Interculturalitate”. Aceastã veste este bunã pentru noi toþi, cei din Valea Jiului. Ileana FIRÞULESCU
Voluntariat încheiat cu succes inerii italieni care au venit la Petroºani într-o misiune de voluntariat, au încheiat misiunea cu succes. De munca lor beneficiazã comunitatea de la Petroºani, iar acþiunea a fost un prim pas, extrem de apreciat de cei de la Petroºani.
T
„A fost o acþiune în cadrul programului pe care
îl avem cu Casa Pollicino din Petroºani ºi localitatea înfrãþitã Ponte Nelle Alpi.
Au fost copii de la o ºcoalã din Italia, printre care au fost ºi doi din Petroºani, care fac acolo ºcoala. Ei au reparat acel zid de sprijin ºi în primãvara viitoare, din Italia vor veni alþi tineri care îi vor da culoare zidului. Practic îl vor picta într-un mod în care toþi cei din Petroºani sã îºi aducã aminte de ei ºi de munca lorde voluntariat, care ar putea fi urmatã ca
exemplu”, a menþionat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. ªase tineri italieni au reparat faþada unui zid de pe Strada Constructorul din Petroºani. Ei au venit aici într-un stagiu de formare profesionalã. Nu e pentru prima datã când se întâmplã astfel de evenimente bilaterale, la care iau parte copii români ºi italieni ºi, pe de o parte, voluntarii ºi-au fãcut practica la ºcoalã, iar pe de altã parte, oamenii din zonã se aleg cu lucrarea. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 26 septembrie 2012
8 Cultura þara plinã de... „bufoni” falºi. Pe la televiziunile poporului, care mai de care se scãlãmbãie ºi se bãlãcãresc unii pe alþii. Se bârfesc pe la colþurile strãzilor sau prin trusturile de presã, în funcþie de cine-i hrãneºte. În faþã-ºi dau mâna zâmbitori, scrâºnind din mãsele cu un sunet de înjurãturã. κi mai spun unii altora „bufoni”, crezând cã e jignirea supremã. Se numeºte... diplomaþie (!?).
E
În vremuri de mult apuse, orice cneaz, duce sau rege cu
e-a lungul a D peste o mie de ani, într-un aseme-
„Bufonul regelui” la Petroºani
idealuri înalte, avea un bufon al cãrui rol era sã-ºi distreze stãpânul. Toatã lumea îl considera nebun, dar de cele mai multe ori se înºelau. Ca sã-l distrezi pe rege, îþi trebuie o oarecare inteligenþã, pe care foarte mulþi nu o au. Privind în ansamblu asupra personajelor prezentate la curþile regilor, cel mai important mi se pare bufonul. El e singurul care poate juca regele pe degete. E singurul care-ºi permite ironii ºi glume, poate spune lucruri evidente, poate sã
râdã de oricine, sã arate cu degetul, sã scoatã limba, fãrã limite. Fãrã sã-ºi strice imaginea. Cu siguranþã regele îl invidiazã! În tragedia „Regele Lear”, Shakespeare îl face pe bufon sã-i spunã regelui care-ºi împãrþea averea: ”Acum, eºti un fel de zero fãrã cifrã. Chiar ºi eu sunt mai bun decât tine. Eu sunt bufon, iar tu – nimic…”. Tare, sau ce?! Radu Botar se deghizeazã duminicã, 30 septembrie, orele 18, în... „Bufonul regelui”.
Spectacolul se bazeazã pe un scenariu din texte de William Shakespeare ºi Victor Eftimiu, iar conceptul regizoral al lui Radu Botar, este inspirat din spectacolul „Hamlet”, în regia lui Gelu Badea. N-ar trebui ratat! Oana TUÞU, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani
Poiana Pustnicului din Pasul Vâlcan
poate cã nimic nu este întâmplãtor nici în moarte... xxx E un ecou de muzicã dumnezeiascã, cântatã dincoace de Munþii Vâlcan ºi perpetuat dincolo, cãtre zona Mãnãstirii Lainici. Armonice, sunetele ºi culorile toamnei cer binecuvântare celestã pentru trecerea prin care, credem sau nu credem, ne
rimãria din Petroºani organizeazã un spectacol dedicat vârstei a treia. Pensionarii sunt aºteptaþi duminicã, 30 septembrie, la un spectacol la Casa de Culturã din localitate, acolo unde va cânta Fuego.
P
Totul începe duminicã, când pe scena Casei de Culturã Ion Dulãmiþã din Petroºani va urca Fuego. Spectacolul este gratuit ºi oricine vrea, poate participa. „Aºa cum ne-am obiºnuit în fiecare an, ºi anul acesta vom avea, pentru persoanele vârstnice, cu ocazia Zilei Internaþionale, un spectacol de muzicã uºoarã la care va participa Fuego. Spectacolul are loc în data de 30 septembrie,
C
Mulþi bufoni de mâna a doua. Niciunul... „Bufonul regelui”
nea loc încãrcat cu puteri benefice au trãit pustnici în bordeiele lor, în chiliile lor, în sãlbãticie, dar sub oblãduirea Cerului. Erau cei dedicaþi în întregime lucrãrilor lui Dumnezeu, rugãciunii, adicã luminii. Pustnic a fost ºi pãrintele Gherasim ºi-n rugãciunile sale i s-a revelat Biserica. A spus ºi a cerut binecuvântarea superiorilor, apoi s-a apucat de lucru. Cu mâinile goale, dar cu încredere în ajutorul dumnezeiesc. În câþiva ani s-au înfãptuit multe. Probabil cã mai sunt multe de fãcut. Am înþeles cã a primit ajutor din partea Înaltului, dar ºi a multor credincioºi. Ceea ce e fãcut aratã oricui ºi mereu cã nimic nu este întâmplãtor în lumea asta, în viaþa asta,
opilul manelistului Nicolae Guþã a fost implicat într-un un accident rutier dupã ce a gonit cu maºina sa pe o strãduþã dintr-un cartier din Petroºani. Nicolae Guþã Jr. a izbit o maºinã care, din spusele martorilor, circula regulamentar. Imediat la faþa locului s-a strâns tot clanul manelistului ºi, în ciuda faptului cã poliþiºtii erau prezenþi, rudele cântãreþului au fãcut legea.
cuprindem din naºtere ºi din botezul celor patru extremitãþi ale Crucii, de la Sfânta Treime. În Poiana Pustnicului existã o amprentã dumnezeiascã ºi un semn pe care pãrintele Gherasim le-a dãltuit dupã binecuvântarea ierarhilor. Cel ajuns acolo, mai aproape de Cer, de unde Masivul Parâng se vede în depãrtare lipsit de mãreþia
cu care ne-a obiºnuit privindu-l din Valea Superioarã a Jiurilor, aproape cã nu-i vine sã creadã cã toate s-au ridicat în doar câþiva ani: Biserica Sf. Nicolae, Clopotniþa cu patru mari clopote ce se aud pânã în Sadu ºi dincolo de toate vãile, Paraclisul, locuri de odihnã ºi meditaþie întru puterea lui Dumnezeu, o bucãtãrie unde nu e cunoscutã carnea, dependinþe pentru diverse animale, grãdinã cu legume ºi câþiva pomi, liniºte, pace, curãþenie, adicã toate ale lui Doamne-Ajutã. xxx Încã de la poartã, de la intrare se aud cântând îngerii ºi, de peste timp, moaºtele, puterile înminunãrii pustnicilor înmiresmeazã rãsuflarea pelerinului. E, ca într-un colþ românesc de rai, o micã minune ortodoxã, în care, dacã intri, poþi deveni mai bun, mai curat, mai fru-
mos, mai întreg, mai aproape de Cristos ºi de Sf. Maria, a cãrei icoanã, aflatã în pronaosul Bisericii, varsã mereu lacrimi pentru Fiul rãstignit, pentru cei care încã îl rãstignesc în gândurile lor întunecate, pentru cei pãcãtoºi, pentru toþi pãmântenii... În Poiana Pustnicului din Pasul Vâlcan, la pãrintele Gherasim, pelerinul devine Om întru încre-
Fuego le cântã pensionarilor din Petroºani mai speciale. „Tot în cadrul aceleiaºi festivitãþi, vom premia ºi familiile care împlinesc 50 de ani de cãsãtorie, pentru cã acest cadru este unul potrivit unui astfel de eveniment”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani.
duminicã, la orele 16,00 la Casa de Culturã, iar intrarea este gratuitã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. Mai mult, 20 de familii vor fi
premiate ºi vor avea ocazia sã povesteascã despre reuºita lor în viaþã. Cuplurile sãrbãtoresc în acest an o jumãtate de secol împreunã ºi acest fapt le face
derea ºi înþelegerea puterii cereºti, însãnãtoºit nu numai trupeºte, prin acele bioenergii pozitive adunate acolo de nevoinþele pustnicilor; omul devine Om întru adevãrata curãþenie ºi credinþã, cea specificã românului aparþinãtor unui neam credincios faþã de Dumnezeu ºi faþã de strãmoºii cei dintotdeauna mai apropiaþi adevãrului, marelui Adevãr !... Ioan Dan BÃLAN
În fiecare toamnã, la data de 1 octombrie, se sãrbãtoreºte Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vãrstnice - o dovadã sincerã de respect ºi preþuire, pe care naþiunile lumii o datoreazã persoanelor din aceastã categorie socialã. Diana MITRACHE
Accidentul a avut loc în cartierul Colonie din Petroºani, luni seara, o zonã plinã de strãduþe care dau în drumul principal. Aproape niciuna nu este marcatã cu indicatoare rutiere iar ºoferii care ies în drumul principal al cartierului se asigurã. Nu ºi fiul lui Nicolae Guþã, cel puþin aºa susþine victima rezultatã în urma accidentului provocat de fiul manelistului. Un
erºetorie cu chitanþa. În ultima perioadã au apãrut mai multe persoane pe strãzile din municipiul Petroºani care se folosesc de imaginea ºi de suferinþã unor persoane neajutorate pentru a “cerºi”.
C
Totul pare transparent la prima vedere pentru cã aceste persoane cunosc situaþia unor semeni aflaþi în dificultate ºi apeleazã la latura sensibilã a trecãtorilor. Este vorba de o asociaþie umanitarã din Deva care zilele trecute a invocat cazul unei fetiþe în vârstã de 3 ani din judeþul Bihor. Aºa-ziºii reprezentanþi ai asociaþiei spun cã fetiþa suferã de cancer într-un stadiu avansat ºi necesitã urgent o sumã foarte mare care îi este necesarã pentru o operaþie peste hotare. „Fiecare doneazã cât poate. Este vorba de Iulia Pusztai din Felix care este bolnavã de cancer. Are trei ani. Mai multe detalii nu cunosc”, ne-a declarat „casierul” strãzii. Redactorii cotidianului Cronica Vãii Jiului au luat legãtura cu reprezentanþii asociaþiei de la Deva. Aceºtia au confirmat faptul cã fetiþa este bolnavã de cancer, dar totodatã ei au mai spus cã nu o pot ajuta. „Noi adunãm bani pentru copiii bolnavi. Nu putem sã-i ajutãm ca nu avem resursele financiare. Noi facem pulicã situaþia lor, nimic mai mult”, au declarat reprezentanþii asociaþiei. Reprezentanþii Poliþiei avertizeazã toþi cetãþenii sã nu se încreadã în astfel de asociaþii, pentru cã în majoritatea cazurilor s-a dovedit cã banii nu
Actualitate 9
Guþã junior – implicat într-un accident rutier cauzã. „În data de 24.09.2012, la ora 18:03, Alexandru L., de 27 de ani, din Petroºani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Vlad Þepeº din Petroºani , la intersecþia cu strada Aradului, (intersecþie nedirijatã) nu a acordat prioritate de dreapta autoturismului condus de Nicolae G., de 19 ani, din Petroºani ºi a intrat în coliziune cu acesta. În urma coliziunii a rezultat rãnirea uºoarã a conducãtorului auto Alexandru L.”,
tânãr de 27 de ani care a ajuns la spitalul din Petroºani. Imediat dupã accident la faþa locului a ajuns o echipã de la Poliþia Rutierã Petroºani care a fãcut primele cercetãri. În plus, tot cartierul s-a umplut de rudele manelistului care au devenit agresive. Încurajate de faptul cã poliþiºtii erau depãºiþi numeric, rudele ºi apropiaþii manelistului au încercat sã intimideze pe toatã lumea ºi au agresat
ajung la cei care au nevoie.
UI inexistent pe registrul comerþului
La o simplã verificare a Codului Unic de Înregistrare, adicã o serie care atestã existenþa unei societãþi, organizaþii sau asociaþii, afla cã acesta nu existã. Nu figureazã în nicio bazã de date. Conform unor date referitoare la asociaþie, aceasta a fost înfiinþatã în anul 2010, iar prelucrarea ultimelor informaþii depuse la Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã dateazã din acelaºi an.
A
sociaþie suspectatã de înºelãciune
În urmã cu doi ani, s-a mai efectuat o anchetã la aceeaºi asociaþie umanitarã. Mai mulþi voluntari au ajuns la concluzia cã aceasta asociaþie figureazã doar pe hârtie.. Oamenii au reclamat, la momentul respectiv, cã au strâns bani pentru o fetiþã paralizatã, care nici ea n-ar fi fost realã. Toate acuzaþiile au fost verificate de poliþie în trei judeþe: Hunedoara, Dâmboviþa ºi Argeº. “Suntem pentru colectare de fonduri o fetiþã de 17 ani, din Dâmboviþa, care suferã de trapareza spatica ºi necesitã un tratament în strãinãtate” - cu un astfel de text, cei zece voluntari din Deva spun cã au strâns în douã luni 40 .000 de lei, pentru o bolnavã din Dâmboviþa. Din ce adunau, voluntarii luau un procent de încasãri, iar restul banilor ajungeau, susþin ei, la un domn din Argeº, preºedintele unei fundaþiei umanitare. Pe care acum îl tot suna, dar niciun rãspuns.
Maximilian GÂNJU
reporterul unei televiziuni. Poliþiºtii au ajuns la o primã concluzie cum cã ºoferul rãnit în accident are partea sa de vinã. Soþia tânãrului rãnit a spus cã îi este teamã de faptul cã incidentul va fi muºamalizat iar soþul ei va fi scos vinovat deºi nu este adevãrat. Purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, inspectorul Bogdan Niþu a precizat cã fiind vorba de o victimã, este un dosar penal ºi se fac cercetãri în
Speculaþii financiare pe suferinþa altora
C
a precizat inspectorul Bogdan Niþu. Poliþiºtii trebuie sã facã cercetãri acum ºi în cazul apropiaþilor lui Guþã care au agresat ºi ameninþat reporterul ce filma cercetarea de la faþa locului, dupã ce acesta din urmã a depus plângere penalã. Guþã junior a mai fost implicat într-un eveniment rutier când avea 15 ani. Atunci s-a ales cu dosar penal pentru conducerea unei motociclete pe un drum public fãrã a avea permis.
Oamenii au reclamat situaþia la poliþie, mai ales cã au gãsit sediul fundaþiei din Deva închis. Acum, în cazul de faþã, fetiþa de 3 ani din judeþul Bihor exista. Micuþa a fost depistata în cursul acestui an de o maladie cruntã. cancer în stadiu avansat (nefroblastom bilateral în stadiul III/IV),
ouã persoane au D ajuns la spital în urma unui accident de circulaþie ce a avut loc ieri (marþi) la Petrila, între un autoturism ºi o autoutilitarã. Incidentul s-a petrecut la intersecþia strãzilor Alexandru Sahia ºi Nicolae Bãlcescu din localitate. Din primele verificãri a rezultat faptul cã unul dintre conducãtori nu a acordat prioritate de dreapta, moment în care a acroºat un alt autoturism. În urma impactului, autoutilitara s-a rãsturnat, moment în care a fost acroºat ºi un biciclist care circula regulamentar. „Poliþia oraºului Petrila a fost sesizatã în jurul orei 13.30 cu privire la un accident care a avut
la ambii rinichi. A fost internatã pentru câteva zile la Spitalul Judeþean din Oradea, dupã care a fost transferatã de urgenþã, datã fiind gravitatea bolii, la Spitalul Clinic de Urgenþã pentru Copii „Louis Þurcanu” din Timiºoara, unde diagnosticul a fost reconfirmat. Medicii
timiºoreni au dispus începerea tratamentului chimioterapeutic, în vederea pregãtirii operaþiei. Ulterior, din pricina faptului cã nu s-au mai confruntat cu o problemã similarã de o asemenea amploare, medicii din Timiºoara au recomandat pãrinþilor efectuarea intervenþiei chirurgicale la o clinicã de specialitate din oraºul Tübingen (Germania), unde alte cazuri de acest gen au fost tratate cu succes ºi vindecate. La ora actualã, Iulia are un rinichi complet necrozat, al doilea în proporþie de 60%, riscând sã-ºi piardã ºi el capacitatea de funcþionare. Medicii timiºoreni apreciazã cã necesitatea efectuãrii unui transplant este foarte probabilã, datoritã fazei avansate a maladiei. Costul operaþiei se ridicã la peste 50.000 de euro. Raul IRINOVICI
Accident spectaculos la Petrila
sursa Facebook Ovidiu Ruºeþ loc la intersecþia strãzilor Alexandru Sahia ºi Nicolae Bãlcescu. Un echipaj al poliþiei s-a deplasat la faþa locului pentru a cerceta împrejurãrile în care s-a produs accidentul. Conducãtorii auto au fost testaþi cu aparatul etilotest, acesta indicând faptul cã nu au consumat bãuturi alcoolice”, a
declarat comandantul Poliþiei Petrila, Ovidiu Zaharie. Victimele au fost transportate la Spitalul de Urgenþã din Petroºani pentru a li se acorda îngrijiri medicale. Potrivit medicilor, starea accidentaþilor este stabilã ºi sunt în afara oricãrui pericol. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 26 septembrie 2012
8 Cultura þara plinã de... „bufoni” falºi. Pe la televiziunile poporului, care mai de care se scãlãmbãie ºi se bãlãcãresc unii pe alþii. Se bârfesc pe la colþurile strãzilor sau prin trusturile de presã, în funcþie de cine-i hrãneºte. În faþã-ºi dau mâna zâmbitori, scrâºnind din mãsele cu un sunet de înjurãturã. κi mai spun unii altora „bufoni”, crezând cã e jignirea supremã. Se numeºte... diplomaþie (!?).
E
În vremuri de mult apuse, orice cneaz, duce sau rege cu
e-a lungul a D peste o mie de ani, într-un aseme-
„Bufonul regelui” la Petroºani
idealuri înalte, avea un bufon al cãrui rol era sã-ºi distreze stãpânul. Toatã lumea îl considera nebun, dar de cele mai multe ori se înºelau. Ca sã-l distrezi pe rege, îþi trebuie o oarecare inteligenþã, pe care foarte mulþi nu o au. Privind în ansamblu asupra personajelor prezentate la curþile regilor, cel mai important mi se pare bufonul. El e singurul care poate juca regele pe degete. E singurul care-ºi permite ironii ºi glume, poate spune lucruri evidente, poate sã
râdã de oricine, sã arate cu degetul, sã scoatã limba, fãrã limite. Fãrã sã-ºi strice imaginea. Cu siguranþã regele îl invidiazã! În tragedia „Regele Lear”, Shakespeare îl face pe bufon sã-i spunã regelui care-ºi împãrþea averea: ”Acum, eºti un fel de zero fãrã cifrã. Chiar ºi eu sunt mai bun decât tine. Eu sunt bufon, iar tu – nimic…”. Tare, sau ce?! Radu Botar se deghizeazã duminicã, 30 septembrie, orele 18, în... „Bufonul regelui”.
Spectacolul se bazeazã pe un scenariu din texte de William Shakespeare ºi Victor Eftimiu, iar conceptul regizoral al lui Radu Botar, este inspirat din spectacolul „Hamlet”, în regia lui Gelu Badea. N-ar trebui ratat! Oana TUÞU, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani
Poiana Pustnicului din Pasul Vâlcan
poate cã nimic nu este întâmplãtor nici în moarte... xxx E un ecou de muzicã dumnezeiascã, cântatã dincoace de Munþii Vâlcan ºi perpetuat dincolo, cãtre zona Mãnãstirii Lainici. Armonice, sunetele ºi culorile toamnei cer binecuvântare celestã pentru trecerea prin care, credem sau nu credem, ne
rimãria din Petroºani organizeazã un spectacol dedicat vârstei a treia. Pensionarii sunt aºteptaþi duminicã, 30 septembrie, la un spectacol la Casa de Culturã din localitate, acolo unde va cânta Fuego.
P
Totul începe duminicã, când pe scena Casei de Culturã Ion Dulãmiþã din Petroºani va urca Fuego. Spectacolul este gratuit ºi oricine vrea, poate participa. „Aºa cum ne-am obiºnuit în fiecare an, ºi anul acesta vom avea, pentru persoanele vârstnice, cu ocazia Zilei Internaþionale, un spectacol de muzicã uºoarã la care va participa Fuego. Spectacolul are loc în data de 30 septembrie,
C
Mulþi bufoni de mâna a doua. Niciunul... „Bufonul regelui”
nea loc încãrcat cu puteri benefice au trãit pustnici în bordeiele lor, în chiliile lor, în sãlbãticie, dar sub oblãduirea Cerului. Erau cei dedicaþi în întregime lucrãrilor lui Dumnezeu, rugãciunii, adicã luminii. Pustnic a fost ºi pãrintele Gherasim ºi-n rugãciunile sale i s-a revelat Biserica. A spus ºi a cerut binecuvântarea superiorilor, apoi s-a apucat de lucru. Cu mâinile goale, dar cu încredere în ajutorul dumnezeiesc. În câþiva ani s-au înfãptuit multe. Probabil cã mai sunt multe de fãcut. Am înþeles cã a primit ajutor din partea Înaltului, dar ºi a multor credincioºi. Ceea ce e fãcut aratã oricui ºi mereu cã nimic nu este întâmplãtor în lumea asta, în viaþa asta,
opilul manelistului Nicolae Guþã a fost implicat într-un un accident rutier dupã ce a gonit cu maºina sa pe o strãduþã dintr-un cartier din Petroºani. Nicolae Guþã Jr. a izbit o maºinã care, din spusele martorilor, circula regulamentar. Imediat la faþa locului s-a strâns tot clanul manelistului ºi, în ciuda faptului cã poliþiºtii erau prezenþi, rudele cântãreþului au fãcut legea.
cuprindem din naºtere ºi din botezul celor patru extremitãþi ale Crucii, de la Sfânta Treime. În Poiana Pustnicului existã o amprentã dumnezeiascã ºi un semn pe care pãrintele Gherasim le-a dãltuit dupã binecuvântarea ierarhilor. Cel ajuns acolo, mai aproape de Cer, de unde Masivul Parâng se vede în depãrtare lipsit de mãreþia
cu care ne-a obiºnuit privindu-l din Valea Superioarã a Jiurilor, aproape cã nu-i vine sã creadã cã toate s-au ridicat în doar câþiva ani: Biserica Sf. Nicolae, Clopotniþa cu patru mari clopote ce se aud pânã în Sadu ºi dincolo de toate vãile, Paraclisul, locuri de odihnã ºi meditaþie întru puterea lui Dumnezeu, o bucãtãrie unde nu e cunoscutã carnea, dependinþe pentru diverse animale, grãdinã cu legume ºi câþiva pomi, liniºte, pace, curãþenie, adicã toate ale lui Doamne-Ajutã. xxx Încã de la poartã, de la intrare se aud cântând îngerii ºi, de peste timp, moaºtele, puterile înminunãrii pustnicilor înmiresmeazã rãsuflarea pelerinului. E, ca într-un colþ românesc de rai, o micã minune ortodoxã, în care, dacã intri, poþi deveni mai bun, mai curat, mai fru-
mos, mai întreg, mai aproape de Cristos ºi de Sf. Maria, a cãrei icoanã, aflatã în pronaosul Bisericii, varsã mereu lacrimi pentru Fiul rãstignit, pentru cei care încã îl rãstignesc în gândurile lor întunecate, pentru cei pãcãtoºi, pentru toþi pãmântenii... În Poiana Pustnicului din Pasul Vâlcan, la pãrintele Gherasim, pelerinul devine Om întru încre-
Fuego le cântã pensionarilor din Petroºani mai speciale. „Tot în cadrul aceleiaºi festivitãþi, vom premia ºi familiile care împlinesc 50 de ani de cãsãtorie, pentru cã acest cadru este unul potrivit unui astfel de eveniment”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani.
duminicã, la orele 16,00 la Casa de Culturã, iar intrarea este gratuitã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. Mai mult, 20 de familii vor fi
premiate ºi vor avea ocazia sã povesteascã despre reuºita lor în viaþã. Cuplurile sãrbãtoresc în acest an o jumãtate de secol împreunã ºi acest fapt le face
derea ºi înþelegerea puterii cereºti, însãnãtoºit nu numai trupeºte, prin acele bioenergii pozitive adunate acolo de nevoinþele pustnicilor; omul devine Om întru adevãrata curãþenie ºi credinþã, cea specificã românului aparþinãtor unui neam credincios faþã de Dumnezeu ºi faþã de strãmoºii cei dintotdeauna mai apropiaþi adevãrului, marelui Adevãr !... Ioan Dan BÃLAN
În fiecare toamnã, la data de 1 octombrie, se sãrbãtoreºte Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vãrstnice - o dovadã sincerã de respect ºi preþuire, pe care naþiunile lumii o datoreazã persoanelor din aceastã categorie socialã. Diana MITRACHE
Accidentul a avut loc în cartierul Colonie din Petroºani, luni seara, o zonã plinã de strãduþe care dau în drumul principal. Aproape niciuna nu este marcatã cu indicatoare rutiere iar ºoferii care ies în drumul principal al cartierului se asigurã. Nu ºi fiul lui Nicolae Guþã, cel puþin aºa susþine victima rezultatã în urma accidentului provocat de fiul manelistului. Un
erºetorie cu chitanþa. În ultima perioadã au apãrut mai multe persoane pe strãzile din municipiul Petroºani care se folosesc de imaginea ºi de suferinþã unor persoane neajutorate pentru a “cerºi”.
C
Totul pare transparent la prima vedere pentru cã aceste persoane cunosc situaþia unor semeni aflaþi în dificultate ºi apeleazã la latura sensibilã a trecãtorilor. Este vorba de o asociaþie umanitarã din Deva care zilele trecute a invocat cazul unei fetiþe în vârstã de 3 ani din judeþul Bihor. Aºa-ziºii reprezentanþi ai asociaþiei spun cã fetiþa suferã de cancer într-un stadiu avansat ºi necesitã urgent o sumã foarte mare care îi este necesarã pentru o operaþie peste hotare. „Fiecare doneazã cât poate. Este vorba de Iulia Pusztai din Felix care este bolnavã de cancer. Are trei ani. Mai multe detalii nu cunosc”, ne-a declarat „casierul” strãzii. Redactorii cotidianului Cronica Vãii Jiului au luat legãtura cu reprezentanþii asociaþiei de la Deva. Aceºtia au confirmat faptul cã fetiþa este bolnavã de cancer, dar totodatã ei au mai spus cã nu o pot ajuta. „Noi adunãm bani pentru copiii bolnavi. Nu putem sã-i ajutãm ca nu avem resursele financiare. Noi facem pulicã situaþia lor, nimic mai mult”, au declarat reprezentanþii asociaþiei. Reprezentanþii Poliþiei avertizeazã toþi cetãþenii sã nu se încreadã în astfel de asociaþii, pentru cã în majoritatea cazurilor s-a dovedit cã banii nu
Actualitate 9
Guþã junior – implicat într-un accident rutier cauzã. „În data de 24.09.2012, la ora 18:03, Alexandru L., de 27 de ani, din Petroºani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Vlad Þepeº din Petroºani , la intersecþia cu strada Aradului, (intersecþie nedirijatã) nu a acordat prioritate de dreapta autoturismului condus de Nicolae G., de 19 ani, din Petroºani ºi a intrat în coliziune cu acesta. În urma coliziunii a rezultat rãnirea uºoarã a conducãtorului auto Alexandru L.”,
tânãr de 27 de ani care a ajuns la spitalul din Petroºani. Imediat dupã accident la faþa locului a ajuns o echipã de la Poliþia Rutierã Petroºani care a fãcut primele cercetãri. În plus, tot cartierul s-a umplut de rudele manelistului care au devenit agresive. Încurajate de faptul cã poliþiºtii erau depãºiþi numeric, rudele ºi apropiaþii manelistului au încercat sã intimideze pe toatã lumea ºi au agresat
ajung la cei care au nevoie.
UI inexistent pe registrul comerþului
La o simplã verificare a Codului Unic de Înregistrare, adicã o serie care atestã existenþa unei societãþi, organizaþii sau asociaþii, afla cã acesta nu existã. Nu figureazã în nicio bazã de date. Conform unor date referitoare la asociaþie, aceasta a fost înfiinþatã în anul 2010, iar prelucrarea ultimelor informaþii depuse la Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã dateazã din acelaºi an.
A
sociaþie suspectatã de înºelãciune
În urmã cu doi ani, s-a mai efectuat o anchetã la aceeaºi asociaþie umanitarã. Mai mulþi voluntari au ajuns la concluzia cã aceasta asociaþie figureazã doar pe hârtie.. Oamenii au reclamat, la momentul respectiv, cã au strâns bani pentru o fetiþã paralizatã, care nici ea n-ar fi fost realã. Toate acuzaþiile au fost verificate de poliþie în trei judeþe: Hunedoara, Dâmboviþa ºi Argeº. “Suntem pentru colectare de fonduri o fetiþã de 17 ani, din Dâmboviþa, care suferã de trapareza spatica ºi necesitã un tratament în strãinãtate” - cu un astfel de text, cei zece voluntari din Deva spun cã au strâns în douã luni 40 .000 de lei, pentru o bolnavã din Dâmboviþa. Din ce adunau, voluntarii luau un procent de încasãri, iar restul banilor ajungeau, susþin ei, la un domn din Argeº, preºedintele unei fundaþiei umanitare. Pe care acum îl tot suna, dar niciun rãspuns.
Maximilian GÂNJU
reporterul unei televiziuni. Poliþiºtii au ajuns la o primã concluzie cum cã ºoferul rãnit în accident are partea sa de vinã. Soþia tânãrului rãnit a spus cã îi este teamã de faptul cã incidentul va fi muºamalizat iar soþul ei va fi scos vinovat deºi nu este adevãrat. Purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, inspectorul Bogdan Niþu a precizat cã fiind vorba de o victimã, este un dosar penal ºi se fac cercetãri în
Speculaþii financiare pe suferinþa altora
C
a precizat inspectorul Bogdan Niþu. Poliþiºtii trebuie sã facã cercetãri acum ºi în cazul apropiaþilor lui Guþã care au agresat ºi ameninþat reporterul ce filma cercetarea de la faþa locului, dupã ce acesta din urmã a depus plângere penalã. Guþã junior a mai fost implicat într-un eveniment rutier când avea 15 ani. Atunci s-a ales cu dosar penal pentru conducerea unei motociclete pe un drum public fãrã a avea permis.
Oamenii au reclamat situaþia la poliþie, mai ales cã au gãsit sediul fundaþiei din Deva închis. Acum, în cazul de faþã, fetiþa de 3 ani din judeþul Bihor exista. Micuþa a fost depistata în cursul acestui an de o maladie cruntã. cancer în stadiu avansat (nefroblastom bilateral în stadiul III/IV),
ouã persoane au D ajuns la spital în urma unui accident de circulaþie ce a avut loc ieri (marþi) la Petrila, între un autoturism ºi o autoutilitarã. Incidentul s-a petrecut la intersecþia strãzilor Alexandru Sahia ºi Nicolae Bãlcescu din localitate. Din primele verificãri a rezultat faptul cã unul dintre conducãtori nu a acordat prioritate de dreapta, moment în care a acroºat un alt autoturism. În urma impactului, autoutilitara s-a rãsturnat, moment în care a fost acroºat ºi un biciclist care circula regulamentar. „Poliþia oraºului Petrila a fost sesizatã în jurul orei 13.30 cu privire la un accident care a avut
la ambii rinichi. A fost internatã pentru câteva zile la Spitalul Judeþean din Oradea, dupã care a fost transferatã de urgenþã, datã fiind gravitatea bolii, la Spitalul Clinic de Urgenþã pentru Copii „Louis Þurcanu” din Timiºoara, unde diagnosticul a fost reconfirmat. Medicii
timiºoreni au dispus începerea tratamentului chimioterapeutic, în vederea pregãtirii operaþiei. Ulterior, din pricina faptului cã nu s-au mai confruntat cu o problemã similarã de o asemenea amploare, medicii din Timiºoara au recomandat pãrinþilor efectuarea intervenþiei chirurgicale la o clinicã de specialitate din oraºul Tübingen (Germania), unde alte cazuri de acest gen au fost tratate cu succes ºi vindecate. La ora actualã, Iulia are un rinichi complet necrozat, al doilea în proporþie de 60%, riscând sã-ºi piardã ºi el capacitatea de funcþionare. Medicii timiºoreni apreciazã cã necesitatea efectuãrii unui transplant este foarte probabilã, datoritã fazei avansate a maladiei. Costul operaþiei se ridicã la peste 50.000 de euro. Raul IRINOVICI
Accident spectaculos la Petrila
sursa Facebook Ovidiu Ruºeþ loc la intersecþia strãzilor Alexandru Sahia ºi Nicolae Bãlcescu. Un echipaj al poliþiei s-a deplasat la faþa locului pentru a cerceta împrejurãrile în care s-a produs accidentul. Conducãtorii auto au fost testaþi cu aparatul etilotest, acesta indicând faptul cã nu au consumat bãuturi alcoolice”, a
declarat comandantul Poliþiei Petrila, Ovidiu Zaharie. Victimele au fost transportate la Spitalul de Urgenþã din Petroºani pentru a li se acorda îngrijiri medicale. Potrivit medicilor, starea accidentaþilor este stabilã ºi sunt în afara oricãrui pericol. Raul IRINOVICI
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 26 septembrie 2012
DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu - Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini - Simeria Veche - Simeria DN 7 Mintia Sãcãmaº DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº - Bejan Aninoasa DN 66 ºi DN 66 A
Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara
Miercuri 26 Septembrie 2012
HOROSCOP
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
26 septembrie 2012
De dimineaþã vã pune pe gânduri o veste neplãcutã, legatã de relaþiile sentimentale. Fiþi prudent, indiferent ce se întâmplã. Nu faceþi persoanei iubite promisiuni pe care sã nu le puteþi respecta! Chiar dacã nu staþi prea bine cu banii, evitaþi orice fel de speculaþii.
S-ar putea sã vã certaþi cu persoana iubitã, pentru cã vreþi sã renunþaþi la o excursie. Se pare cã astãzi nu aveþi succes nici în afaceri. Pãstraþi-vã calmul ºi limitaþi-vã la activitãþi de rutinã. Evitaþi speculaþiile financiare!
Sunteþi inventiv ºi ambiþios, atuuri pe care le puteþi folosi în activitatea profesionalã ºi în afaceri. Astãzi puteþi avea succes în tot ce faceþi. Þineþi cont de pãrerile unui prieten apropiat. Relaþiile sentimentale sunt foarte bune. Nu-i faceþi reproºuri persoanei iubite!
În prima parte a zilei sunteþi irascibil din cauza problemelor de serviciu. Dupã-amiazã vã simþiþi bine împreunã cu prietenii care vã vin în vizitã. S-ar putea sã plãnuiþi o excursie. Aveþi mai multã rãbdare cu cei din jur. Este cea mai bunã opþiune pe care o puteþi alege.
În cursul dimineþii aflaþi cã trebuie sã plecaþi într-o delegaþie. Partenerul de viaþã este foarte nemulþumit, pentru cã sperã sã fiþi împreunã. Pãstraþi-vã calmul. Spre searã, este posibil sã fiþi agitat din cauza unei divergenþe cu o femeie mai în vârstã.
S-ar putea sã fiþi nemulþumit din cauza unor schimbãri neaºteptate la locul de muncã. Încercaþi sã vã calmaþi, oricum nu puteþi sã schimbaþi nimic! Nu ridicaþi tonul în discuþiile cu o persoanã mai în vârstã. Evitaþi certurile, pentru cã nu aveþi nimic de câºtigat!
Intuiþia vã ajutã sã aflaþi adevãrul în legãturã cu zvonurile lansate de o femeie despre dumneavoastrã. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi o neînþelegere cu partenerul de viaþã, din cauza problemelor financiare ºi a pãrerilor diferite despre o cãlãtorie în care urmeazã sã plecaþi.
S-ar putea sã aveþi de ales între stresul unei afaceri noi, împreunã cu un prieten, ºi siguranta locului de muncã. Nu vã grãbiþi. Consultaþi-vã cu o persoanã mai în vârstã, cu experienþã în domeniu! Sfaturile bine intenþionate vã vor ajuta foarte mult.
Este posibil sã aveþi probleme cu banii, motiv pentru care nu vã simþiþi în largul dumneavoastrã la o petrecere. Încercaþi sã vã pãstraþi echilibrul ºi sã nu exageraþi! Nu provocaþi discuþii în contradictoriu cu prietenii. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unui prieten.
S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã neglijaþi familia, pentru cã vã implicaþi în prea multe activitãþi. Sunteþi pus în faþa unei decizii dificile. Riscaþi ori o ceartã serioasã cu partenerul de viaþã, ori ruperea relaþiilor cu un prieten apropiat.
Plecaþi într-o cãlãtorie în interes familial, care s-ar putea sã nu decurgã aºa cum aþi dorit. Nu-i reproºaþi nimic partenerului de viaþã! Este posibil sã primiþi o sumã mare de bani, care vã redã buna dispoziþie. Pãstraþi-vã calmul.
De dimineaþã sunteþi nervos pe partenerul de viaþã, pentru cã a cheltuit prea mult. Puteþi sã evitaþi o ceartã cu persoana iubitã dacã renunþaþi sã mai fiþi încãpãþânat. Spre searã, s-ar putea sã aflaþi cã aþi primit o moºtenire, ceea ce vã schimbã planurile.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 26 septembrie 2012 proape 400 de hunedoreni au fost vaccinaþi în primul semestru al anului 2012 antirabic, dupã ce au fost muºcaþi de animale suspecte de rabie. Asta, în condiþiile în care anul trecut au fost vaccinate 482 de persoane antirabic, iar în 2010, 547 de persoane.
A
Potrivit reprezentanþilor DSP Hunedoara la nivelul judeþului a demarat o campanie de informare-educare a populaþiei în privinþa impactului rabiei umane ºi animale, uºurinþei de prevenire a bolii ºi posibilitãþilor de eliminare a principalelor surse de infecþie. “Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara, în parteneriat cu Direcþia Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara, celebreazã în data de 27 septembrie 2012 „Ziua Mondialã de Luptã Împotriva Rabiei” printr-o amplã campanie de informare-educare-comunicare ºi simpozionul „Sã eradicãm rabia împreunã”, organizat în Amfiteatrul Direcþiei Sanitare Veterinare ºi pentru Siguranþa
Sute de hunedoreni, vaccinaþi antirabic specifice în comunitãþile locale pentru a controla ºi preveni rabia, respectiv mobilizarea ºi coordonarea resurselor în vederea prevenirii rabiei umane ºi controlul rabiei animale. Rabia este o zoonozã determinatã de transmiterea unui virus neurotrop din genul Lyssaviridae Alimentelor a judeþului Hunedoara, începând cu ora 10,00. Avem ocazia sã evidenþiem eforturile depuse pentru a preveni ºi controla rabia în comunitatea noastrã, prin conlucrare cu persoane ºi organizaþii din întreaga lume, spre un obiectiv comun: lupta împotriva rabiei. Simpozionul este un efort coordonat, pentru ca populaþia ºi proprietarii de animale domestice sã ºtie cã aceastã boalã poate fi uºor prevenitã prin educaþie, vaccinarea animalelor ºi creºterea nivelului
de conºtientizare a populaþiei asupra modului de îngrijire a rãnilor cauzate prin muºcãturi de animale ºi administrarea vaccinului antirabic imediat dupã acest tip de expunere”, declarã Dumitra ªtefan, director executiv DSP Hunedoara. În judeþul Hunedoara existã 4 centre antirabice: Deva, Hunedoara, Brad ºi Vulcan , iar potrivit reprezentanþilor DSP, obiectivele campaniei sunt creºterea gradului de conºtientizare a populaþiei în privinþa rabiei; promovarea educaþiei
(familia Rhabdoviridae) de la animal la om, în special prin muºcãturã ºi manifestatã clinic ca encefalomielitã acutã, invariabil fatalã la persoanele nevaccinate. La ora actualã, rabia este consideratã una din cele mai
ineritul este în Politicile privind materiile prime, M continuare extrem de important în întreaga Europã, iar materiile prime sunt esenþiale pentru funcþionarea durabilã a societãþii. Aceasta este una dintre concluziile care s-a desprins la cea de a 18-a Întâlnire a ªefilor Autoritãþilor de Stat Miniere Europene, de la Viena, la care a participat directorul INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu. Întâlnirea s-a concentrat asupra activitãþilor miniere în contextul reglementãrilor de gestionare a utilizãrilor terenurilor, iar aceasta a fost ºi tema celei- de-a 18-a întâlniri, la care au luat parte specialiºti în domeniu din 13 þãri. La finalul întâlnirii de la Viena a fost adoptat ºi un Memorandum, care relevã clar importanþa mineritului în economia europeanã, dar ºi a terenurilor, care trebuie sã fie corect gesionate. Lucru îmbucurãtor mai ales pentru zona Vãii Jiului, unde în ultimii ani activitatea extractivã a fost supusã unor procese continue de restructurare. Astfel, în documentul la
dezbãtute la Viena
care facem referire se subliniazã cã „sectorul minier contribuie la dezvoltarea economicã a Europei ºi furnizeazã un numãr semnificativ de locuri de muncã directe sau indirecte. Accesul la materiile prime minerale este crucial pentru buna funcþionare a economiei europene ºi devine un factor din ce în ce mai important pentru competitivitatea europeanã”. Pe de altã parte, participanþii la aceastã reuniune economicã au cãzut de acord asupra faptului cã accesul la terenuri reprezintã o cerinþã cheie pentru industria extractivã, în timp ce guvernele þãrilor implicate sunt încurajate sã dezvolte politici naþionale privind mineralele.
Întâlnirea a oferit într-un mod clar ºi exemple de bunã practicã din europa, care iau în considerare diversitatea condiþiilor poltiice, geologice, hidrologice ºi climatologice. Cei 13 participanþi au mai stabilit cã este extrem de importantã ºi necesarã continuarea cooperãrii dintre autoritãþile de stat miniere europene, pentru implementarea unei politici comune în domeniu. Directorul INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu, spune cã institutul pe care îl conduce a participat în fiecare an la aceste reuniuni economice. „Aceste întâlniri au loc de fiecare datã în state diferite. Prin intermediul acestor întâlniri se urmãreºte armonizarea legis-
laþiei miniere europene, prezentarea situaþiei concrete pe linie minierã din fiecare stat european ºi, nu în ultimul rând, îmbunãtãþirea cadrului legislativ în ceea ce priveºte exploatarea resurselor minerale”, a declarat Lupu. La Viena, INSEMEX a prezentat un material legat de ecologizarea zonelor afectate de industria minierã în vederea redãrii acestora în circuitul economic. În plus, s-a evidenþiat faptul cã, la ora actualã, România respectã legislaþia europeanã în domeniu, inclusiv aspectele legate de ecologizarea zonelor care au fost supuse procesului de închidere a minelor ºi s-a venit ºi cu un studiu de caz privind ecologizarea haldelor din perimetrul Ileana, Halta 2 Vest, Funicular. Toate lucrãrile prezentate au fost cuprinse cuprinse într-un volum oferit la final participanþilor la reuniune. Carmen COSMAN
neglijate boli din lume, dar care reprezintã o realã povarã pentru þãrile în curs de dezvoltare. La nivel mondial, apare în peste 150 de þãri/teritorii, în special în mediul rural, pauper, în zone geografice izolate, aproximativ 55.000 de oameni decedeazã anual prin rabie (mai ales în Africa ºi Asia), 40% din cei muºcaþi de un animal rabigen sunt copii sub 15 ani, iar câinii reprezintã sursa de virus în 99% din decesele umane. Anual, peste 15 milioane de persoane primesc profilaxie post-expunere, estimându-se cã se previn astfel 327.000 de decese. Diana MITRACHE
12 Actualitate
unedoara, “depozit de gunoaie”. Deºeurile din Caraº-Severin sunt transportate în judeþul nostru, adicã în judeþul Hunedoara, la Orãºtie. Motivul, pe plan local, toate depozitele au fost închise iar staþia de compactare ºi balotare, amplasatã la Reºiþa, s-a defectat.
H
Afirmaþia a fost fãcutã, luni, de Tiberiu Pãdurean, directorul
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 26 septembrie 2012
Hunedoara, groapa de gunoi pentru regiunea de Vest Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI) Intercom Deºeuri CaraºSeverin. Peste 2.500 de tone de gunoaie adunate din întreg judeþul inevcinat aºteaptã sã fie transportate, de la Reºiþa la Orãºtie. Acestea ar fi trebuit sã fie prelucrate pe plan local, însã, din cauza deºeurilor neconforme, de tip moloz rezultat din demolãri ºi construcþii, mobilier, cauciu-
curi sau crengi ºi resturi vegetale, instalaþia nu este
Orãºtie, la aceleaºi tarife ºi în aceleaºi condiþii”, a afirmat Tiberiu Pãdurean, directorul A.D.I. Intercom Deºeuri Caraº-Severin, conform Agerpress. Deocamdatã mai puþin de jumãtate din primãriile din judeþul CaraºSeverin au adus
deºeurile la Orãºtie. “Singura soluþie de moment este aceea de a crea câteva staþii locale, la Moldova Nouã, Bãile Herculane, Moldova Nouã, Anina sau Oraviþa, pentru a scurtã distanþa de transport, fiindcã, aºa cum se ºtie, primãriile au probleme destule cu
banii. Dacã depozitul de la Reºiþa va fi finalizat în doi ani, va fi o mare realizare”, a declarat ºi Marius Cârpean, comisarºef al Gãrzii de Mediu Caraº-Severin, potrivit Agerpress. Ultimele douã depozite de deºeuri care mai funcþionau în CaraºSeverin au fost închise în luna iulie.
udeþul Hunedoara, un judeþ al deºeurilor
J
Dacã în urmã cu ceva timp se vorbea de construirea unui deponeu ecologic pe raza oraºului Petrila, acum acest lucru nu mai este posibil pentru ca aleºii legislativului local au refuzat acest lucru. Din acest motiv, unicul deponeu ecologic din judeþ va fi construit la Barcea.
funcþionalã. “Acest lucru s-a întâmplat, deoarece, operatorii nu s-au conformat caietului de sarcini ºi au adus deºeuri total neconforme, aºa încât, instalaþia de compactare-balotare s-a defectat. Ca soluþie de rezervã a fost transportul deºeurilor la Centrul de valorificare-reciclare de la
n Noua Lege a Sãnãtãþii va fi introdusã de la 1 ianuarie 2013 coplata pentru a reduce solicitãrile de servicii nejustificate ºi a combate raportãrile false de servicii medicale.
Î
Potrivit ministrului sãnãtãþii Vasile Cepoi, scopul acestei coplãþi este acela de a reduce solicitãrile de servicii nejustificate ºi raportãrile de servicii medicale false. ”Coplata este preconizata sã fie introdusã de la 1 ianuarie. Scopul acestei coplãþi este acela de a reduce solicitãrile de servicii nejustificate ºi raportãrile de servicii medicale false. Medicii vor trebui sã completeze ºi o chitanþã fiscalã. Existã o pondere de 10-15% a raportãrilor false de servicii medicale. Dacã un furnizor de servicii medicale deþine un CNP, poate sã spunã cã
Raul IRINOVICI
Coplata serviciilor medicale introdusã din 2013 respectivul l-a fãcut. Cu coplata, face o platã prin care demonstreazã cã a fãcut serviciul, iar acest lucru se poate verifica”, a declarat ministrul Vasile Cepoi. Pacienþii vor primi serviciile oferite de furnizorul de asigurãri de sãnãtate, iar în cazul în care pacienþii vor solicita sã fie consultaþi numai de cãtre un anumit medic din România sau din altã
þarã, atunci vor plãti prin asigurarea facultativã. “Pachetul de bazã va rãspunde unei întrebãri esenþiale: pentru ce risc ne asigurãm? Pentru cel major, adicã pentru o boalã la care nu ne putem permite tratamentul cancer, diabet etc., sau pentru cel minor, cum ar fi tratamentul unei afecþiuni respiratorii”, a conchis ministrul.