Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 217
Cronica Vãii Jiului Marti, 25 septembrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Cine a lucrat-o pe Ridzi?
Zeci de mii de metri cubi de apã recuperaþi de la „ºmecherii” de Valea Jiului
Curtea de Conturi spulberã acuzaþiile DNA potrivit cãrora P fostul ministru ar fi dispus plãþi abuzive la evenimentele Tineretului
este 50.000 de metri cubi de apã a recuperat, în numai o lunã de zile, furnizorul de apã potabilã din Valea Jiului, în urma mãsurilor dure luate de conducerea societãþii. >>> PAGINA A 11-A Rãsturnare de situaþie
Aparatele de salvare ar fi putut salva viaþa victimelor din tragedia de la Mina Petrila?! uteau victimele exploziei de la Petrila sã se salveze, iar lipsa echipamentului de protecþie le-a agravat situaþia în acele cumplite momente?
P
>>> PAGINA A 11-A
Scandalul apei neplãtite se mutã în politicã aralambie Vochiþoiu, preºedintele PPDD Hunedoara ºi Costel Avram, directorul SC Apa Serv Valea Jiului au plecat de la apã ºi se ceartã politic.
H
>>> PAGINA A 9-A
Au cãutat iubire, dar s-au trezit bãtuþi ºi tâlhãriþi oi bãrbaþi din Hunedoara au venit sã-ºi întâlneascã iubitele de pe internet la Petrila, dar s-au ales cu o bãtaie bunã ºi fãrã bani ºi bunuri.
D
ine a “lucrat-o” pe ministrul Monica Iacob Ridzi? Cumva o grupare cu iz infracþional din eºalonul II a ministerului, cu sprijinul procurorilor, ca sã poatã cheltui banii dupã cum le dictau anumite interese de care ministrul ori nu avea ºtiinþã, ori nu fusese de acord cu ele….
C
>>> PAGINILE 8-9
>>> PAGINA A 3-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 25 septembrie 2012
upã o perioadã în care cãminele studenþeºti din Petroºani erau ocupate în proporþie de circa 70%, în acest nou an universitar locurile de cazare se preconizeazã a fi solicitate aproape în totalitate.
D
Reprezentanþi din Universitatea Petroºani spun cã viitorii ingineri, care învaþã la facultãþile din Petroºani, vor alegea un loc de cazare pentru cã
Cãminele sunt pregãtite pentru studenþi preþurile la o camerã de cãmin sunt cu mult mai mici faþã de cele practicate la închirierea unei garsoniere sau unui apartament de pe piaþa imobiliarã. Înscrierile pentru ocuparea unei camere în complexul studenþesc vor demara la finele lunii. Cãminele studenþeºti au fost reabilitate ºi utilate cu mobilier
nou, astfel ca studenþii sã nu mai fie nemulþumiþi de condiþiile oferite. În plus, camerele au baie, apã caldã non – stop, internet ºi cablu TV, respectiv condiþi-
ile oferite de un hotel cu 2 stele. Dintre viitorii „cãminiºti” cei mai mulþi provin din judeþele limitrofe, respectiv Gorj, Alba sau Caraº – Severin. Nu puþini sunt, însã, ºi studenþii care au venit din Hunedoara, Deva sau Orãºtie. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 Întâmplãri hazlii 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu
16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Spion din greºealã 22:30 Un Show Pãcãtos 0:30 Observator 1:15 Spion din greºealã (r)
National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Taxi Driver (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Grupul Vouã (r) 14:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:30 Dragoste dulceamarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:45 Fosta mea iubire (r) 0:30 Împãratul mãrii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Pariu cu viaþa (r) 12:00 Pariu cu viaþa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Pãcatele trecutului 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Vocea României 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 Asasinul
Prima TV 9:30 Naufragiaþii 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Naþiune, te cunosc! (r) 15:30 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
19:00 19:30 20:30 21:15 21:45
Focus Sport Iubiri secrete Iubiri secrete Bãtrâni ºi neliniºtiþi Mondenii
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Garantat 100% 11:30 Rezistenþa prin culturã 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Sub semnul renegaþilor 0:45 Un magnat al timpurilor noi (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Marti, 25 septembrie 2012 oi bãrbaþi din Hunedoara au venit sã-ºi întâlneascã iubitele de pe internet la Petrila, dar s-au ales cu o bãtaie bunã ºi fãrã bani ºi bunuri. Poliþia a reþinut deja 3 tineri care au avut de-a face cu cei doi, printre care e ºi o femeie.
D
Cei doi amorezi au 33 ºi 39 de ani, locuiesc în Hunedoara ºi au ajuns în week-end la Petrila în Valea Jiului. Aici ºi-au cunoscut iubitele întâlnite în lumea virtualã, dar, mai apoi, lucrurile s-au complicat. Ei au rãmas fãrã bani ºi bijuterii, dupã ce au poposit la un chef. „În data de 23.09.2012, în jurul orei 09:59, s-au prezentat la sediul Poliþiei Oraºului Petrila doi bãrbaþi în vârstã de 33 ºi respectiv 39 de ani, ambii din municipiul Hunedoara, aflaþi în stare de ebrietate, care au reclamat cã s-au deplasat în oraºul Petrila
cumpãrat cozonac la super oferta... cu gândaci. O persoanã din municipiul Petroºani a cumpãrat un cozonac de la o brutãrie din localitate.
A
Mare i-a fost mirarea când a desfãcut cozonacul ºi a vãzut cã în ambalaj ºi nu numai miºunã gândacii. Pãgubita a contactat Organizaþia pentru Protecþia Consumatorului, însã în zadar. Cei de aici au îndrumat-o cãtre Direcþia de Sãnãtate Publicã. Redactorii cotidianului nostru au încercat sã ia legãtura cu cei de la OPC, însã acelaºi rãspuns l-au primit. “Sunaþi la Direcþia de Sanate Publicã la siguranþa alimentelor. Noi (OPC-n.r.) nu ne ocupãm de produsele perisabile,
Au cãutat iubire, dar s-au trezit bãtuþi ºi tâlhãriþi
pentru a se întâlni cu douã tinere pe care le-au cunoscut pe internet. Dupã ce au plecat de la tinerele respective, s-au oprit la un apartament situat pe strada 8 Martie din Petrila, de unde se auzea muzicã ºi au rugat persoanele prezente în apartament sã îi primeascã ºi
pe ei la petrecere, oferindu-se sã aducã bãuturi alcoolice. Persoanele din apartament au fost de acord, iar dupã ce au consumat împreunã bãuturi alcoolice, cei doi hunedoreni au fost bãtuþi ºi deposedaþi de un lanþ din aur de 14g ºi de suma de 390 lei de cãtre persoanele
din apartament”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii din Petrila i-au identificat, la scurt timp, prezumtivii autori ai infracþiunilor de tâlhãrie ºi lovire sau alte violenþe comise asupra celor doi bãrbaþi din municipiul Hunedoara.
„Prin urmare, poliþiºtii efectueazã cercetãri faþã de un tânãr de 24 de ani, din municipiul Petroºani, cercetat pentru comiterea infracþiunii de tâlhãrie. Mai exact, în noaptea de 22/23.09.2012 în jurul orelor 02:00 aflându-se în locuinþa mamei sale situatã în Petrila, l-a deposedat prin violenþã pe unul dintre bãrbaþi de un portmoneu în care avea actul de identitate ºi suma de 270 lei, dupã care l-a deposedat prin violenþã ºi pe celãlalt bãrbat de suma de 90 lei ºi un lãnþiºor de aur. În acelaºi dosar mai sunt cercetaþi ºi o tânãrã de 26 de ani, din Petroºani ºi un alt tânãr de 25 de ani, din oraºul Petrila, pentru comiterea infracþiunii de lovire sau alte violenþe, constând în aceea cã au agresat fizic pãrþile vãtãmate”, a mai adãugat Niþu. În cauzã a fost începutã urmãrirea penalã faþã cei trei fãptuitori, în timp ce unul dintre ei a fost reþinut pentru 24 ore, urmând a fi prezentat Judecãtoriei Petroºani cu propunerea de arestare preventivã. Diana MITRACHE
Cozonac... cu gândaci
Instituþiile statului, pase cu cumpãrãtorii
doar de cele neperisabile”, a declarat, Romi Carmazan, directorul OPC Hunedoara. Am sunat ºi la Direcþia de Sãnãtate Publicã, care ne-au “pãsat” mai departe la Direcþia Sanitar Veterinarã de la Petroºani. Aici rãspunsul a fost unul scurt. “Sunaþi mâine dimineaþã ºi depuneþi o sesizare. Aceasta va fi analizatã”, au declarat cei
între birode la DSV Petroºani. craþie ºi instituþiile statuAstfel, cu atâtea instilui. Astfel, cei care au tutitii care se presupune cã ar tren tânãr de 25 de bui sã vegheze ani din Feteºti a la sãnã- fost arestat la Petrila, la tatea sfârºitul sãptãmânii trenoastrã rãspun- cute, dupã ce, pe numele sãu a fost remis surile sunt mai un mandat internaþiomult nal. Omul era cãutat de niºte carabinerii din Italia, pase
U
astfel de problem pot rãmâne liniºtiþi cu pagubã. Nimeni nu îºi
vrea banii înapoi, fiecare vrea doar dreptate ºi ca instituþiile statului sã ve-
gheze la bunul mers al lucrurilor. Raul IRINOVICI
Proxenet cãutat în Italia, prins la Petrila
care îl acuzã de proxenetism.
Bãrbatul de 25 de ani a fost depistat în urma unei razii. Poliþiºtii aveau bãnuieli cã acesta ar locui în Valea Jiului ºi cã în ultimii 2 ani a racolat fete pe care le obliga sã se prostitueze. „Poliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale ºi cei ai Poliþiei Oraºului Petrila au organizat o acþiune în urma cãreia l-au depistat, pe raza localitãþii Petrila bãrbatul de 25 de ani, din municipiul Feteºti, judeþul Ialomiþa, cu privire la care autoritãþile judiciare ita-
liene au emis un mandat european de arestare, pentru comiterea infracþiunii de proxenetism. Acesta, în perioada 2010 – 2011, împreunã cu alþi fãptuitori, a racolat tinere din diferite localitãþi din þarã pe care le-au transportat în Italia în vederea practicãrii prostituþiei”, a declarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ
Hunedoara. Bãrbatul a fost prezentat Curþii de Apel Alba-Iulia care a emis mandat de aretare preventivã pe numele sãu pe 5 zile. Cel în cauzã a fost încarcerat în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã al I.P.J. Alba, urmând a fi predat autoritãþilor italiene. Diana MITRACHE
4 Actualitate onsiliul Judeþean Hunedoara cautã o societate bancarã care sã îi ofere credit. Reprezentanþii instituþiei judeþene au demarat procedurile în vederea obþinerii unei finanþãri rambursabile în valoare de 40 de milioane de lei. Banii sunt necesari pentru continuarea unor proiecte de interes judeþean.
C
Lipsa de bani pentru finalizarea unor investiþii în infrastructura a determinat Consiliul Judeþean (CJ) Hunedoara sã ia decizia accesãrii unui finanþãri rambursabile interne. Membrii legislativului judeþului au aprobat în ultima ºedinþã contractarea unui împrumut de 40 de milioane de lei, banii fiind destinaþi continuãrii ºi finalizãrii unor lucrãri de modernizare ºi reabilitare a cinci tronsoane de drumuri hunedorene. Acestea trebuiau reabilitate cu bani de la Guvern prin intermediul Programului Naþional de
ei care vor sã-ºi reabiliteze blocurile de locuinþe pot sã depunã cereri, din data de 1 noiembrie, la sediile Agenþiilor de Dezvoltare Regionalã. Ministerul Dezvoltãrii a finalizat negocierile cu Comisia Europeanã, dar regulile se schimbã.
C
Cronica Vãii Jiului |Marti, 25 septembrie 2012
40 de milioane împrumutã CJH ajutorul finanþãrii interne sunt DJ 706: DJ 706AVorta-Visca-Esebea-DN 76, km 17+80028+800, DJ 687J: Hunedoara-Bos-GrosCerbal-Feregi-DJ 688, km 9+650-19+550, DJ 666: DN 66 (Meriºor) Dealu Babii-Vulcan, km 1+010-5+010, Streisangiorgiu (DJ 668) Chitid-Bosorod-LuncaniAlun-Tarsa-Costesti (DJ 705A), km 24+75036+935 ºi Lupeni- Zona de agrement Strajã, Km 1+000-Km 9+300. Potrivit proiectului de hotãrâre referitor la aprobarea finanþãrii, prin realizarea acestor investiþii se va fluidiza traficul pe drumurile judeþene care au acces înspre cele naþionale ºi pe viitorul tronson de 30 km de autostradã, ce se va da în exploatare în prima jumãtate a anului 2013. “CJ Hunedoara nu
ar fi fost nevoit sã acceseze un credit dacã onor Guvernul Boc nu ne-ar fi tãiat 500 de miliarde de lei vechi din banii pentru drumurile judeþene. Iar pentru cã avem niºte lucrãri multianuale, iar legea spune cã nu ai voie sã începi altele noi pânã nu le termini pe cele vechi, ne-am fi gãsit în situaþia sã fim blocaþi. Am luat aceste fonduri pentru
Reguli schimbate pentru reabilitarea blocurilor vechi
10%. Dacã venitul este de sub 350 de euro, contribuþia va fi de 20%, iar dacã venitul lunar net pe membru de familie va fi
Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), însã sistarea lui a lãsat autoritãþile judeþene fãrã finanþarea necesarã realizãrii investiþiilor.
A
u evitat blocajul
Repararea ºi modernizarea celor cinci tron-
soane de drum a fost începutã de autoritãþi în 2009- 2010, iar termenul de finalizare a investiþiilor este 2013, orice întârziere a lucrãrilor ducând la degradarea infrastructurii ºi la ingreunarea circulaþiei rutiere pe sectoarele pe care se lucreazã ºi, nu în ultimul rând, la creºterea valorii devizului general pentru acestea, din cauza majorãrii preþului la materiale ºi transport. Cele cinci tronsoane de drum care vor fi reabilitate cu
Locatarii imobilelor vechi pot sã-ºi reabiliteze blocurile pe bani europeni. Proiectul vizeazã imobilele construite între anii 1950 – 1990, iar contribuþia locatarilor se calculeazã în funcþie de venitul lor. Astfel, nu toatã lumea va cotiza la fel, iar cei cu leafã mare vor plãti mai mult. Contribuþia asociaþiilor de proprietari va fi
între 10 ºi 30%, în funcþie de salariile locatarilor, în timp ce restul costurilor vor fi suportate de autoritãþile publice ºi din fonduri europene (60% din valoarea proiectului). Conform aceluiaºi proiect, ratele de cofinanþare pentru asociaþiile
de proprietari se vor stabili în funcþie de ponderea în bloc a familiilor cu venituri reduse. Astfel, dacã în bloc cele mai multe familii au un venit lunar pe membru de familie mai mic de 150 de euro, contribuþia va fi de
a putea finaliza aceste drumuri ºi a începe alte investiþii”, a declarat Mircea Molot, preºedintele Consiliului Judeþean (CJ) Hunedoara. La momentul aprobãrii contractãrii creditului de cãtre consilierii judeþeni sa iscat un adevãrat scandal între liderul democrat – liberalilor, Dorin Gligor ºi vicepreºedintele Consiliului Judeþean, Tiberiu Balint. Raul IRINOVICI
de sub 500 de euro, contribuþia asociaþiei va fi de 30% din costurile reabilitãrii. Vestea demarãrii noului proiect este îmbucurãtoare, pentru cã sunt mulþi cei care ar dori sã-ºi reabiliteze blocurile de locuinþe, dar nu dispun de sumele necesare. La Petroºani, de exemplu, primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, spune cã sunt o mulþime de cereri în acest sens, scrise sau verbale, iar bugetul local nu poate suplini sumele pe care proprietarii ar trebui sã le achite. Numai cã, mai existã o problemã: noul program este oarecum discriminator. „Avem multe cereri, dar problema este cã noi nu ne încadrãm în acest program. Din câte ºtiu, acest program vizeazã doar oraºele reºedinþã de judeþ. De la bugetul local nu putem sã asigurãm sumele necesare, pentru cã sunt costuri foarte mari”, a declarat primarul municipiului Petroºani. Carmen COSMAN
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Marti, 25 septembrie 2012 tudii pentru viabilitate. Electrocentrale Deva a achiziþionat un studiu care are în vedere viabilitatea tehnico-economicã a Complexului Energetic Hunedoara ca urmare a integrãrii grupului de mine viabile din cadrul C.N.H. în urma studiului se doreºte menþinerea sistemului energetic al României la standarde înalte. Astfel, Complexul Energetic Hunedoara va fi entitatea care va asigura siguranþa energeticã a þãrii.
S
Studiul se va realiza pentru cele trei entitãþi majore care vor forma Complexul Energetic. Este vorba de minele viabile ale Companiei Naþionale a Huilei, ºi de cele douã termocentrale, respectiv Mintia ºi Paroseni. Directorul general al Companiei Naþionale a Huilei, Nicolae Dragoi, a declarat cã rezultatele studiului vor fi aflate abia peste 45-60 de zile. “Studiul va fi gata peste 45-60 de zile. Abia dupã aceea vom ºtii ce conþine”, a declarat Nicolae Dragoi, directorul CNH, entitate ce va face parte din viitorul
Cu ochii pe bunã funcþionare...
Una din entitãþile CEH se asigurã de buna funcþionare
Complex. Studiul are o valoare de 200 de mii de lei, fãrã TVA. ªi dacã tot ne referim la sistemul energetic românesc, atunci putem spune cã acesta depinde în mod direct ºi indispensabil de huila din Valea Jiului ºi de Termocentrala PAroseni. Unul dintre cele mai importante “piese”care stau la baza funcþionarii Complexului este Termocentrala Paroseni. Aici este nevoie de realizarea unor investiþii majore, care sã asigure continuarea activitãþii sistemului energetic din România. „Cele patru au fost încadrate la mine viabile ºi s-a hotãrât sã facã parte dintr-un complex energetic, pe vremea aia
se numea Hidroenergetica din care fãceau parte ºi componente hidro ºi termo. Probabil era viitorul mineritului din Valea Jiului dar trebuie sã remarcãm cã anumiþi colegi de aici din sindicate s-au opus vehement împãrþirii companiei, între timp colegi din sindicate s-au opus infintãrii Hidroenergetica, iar astãzi ne aflãm într-o situaþie exagerat de criticã prin care acest complex care trebuia sã fie un mastodont se reduce la trei componente, SC Electrocentrale Mintia, SC Electrocentrale Paroseni ºi pãrti ale CNH, pãrti sã spunem viabile ale Companiei. Din cele trei componente, problemele cele mai mari le au SC
Electrocentrale Mintia a cãror autorizaþie de mediu expirã la finele anului 2013. Bãtãlia enormã a fost dusã unde va fi sediul urmãtorului Complex Energetic Hunedoara, de ce preþul la gigacalorie nu poate fi mãrit ºi cine va conduce acest complex. Dacã mineritul din Valea Jiului prin 30 poate 60 milioane de euro ºi-ar putea reface dotarea tehnicã ºi s-ar putea relansa, în schimb la Mânia e vorba de sute de milioane de euro pentru acest aviz de mediu. Sindicatul Muntele prin intermediul Federaþiei Naþionale Mine ºi Energie a luat în calcul aceste lucruri ºi am semnat un protocol cu actualul ministru al Economiei în care noi cerem în mod expre o investiþie la
bsolvenþii din Hunedoara sunt aºteptaþi vineri la bursã. Este vorba despre un eveniment naþional ºi, pânã acum s-au ºi înscris câþiva angajatori. Numai în Petroºani sunt aproximativ 270 de absolvenþi, dar numãrul celor ce ºi-au depus actele pentru a beneficiaax de primul ºomaj din viaþa lor ajunge la 92.
A
Pentru ei sunt locuri de muncã în câteva domenii de interes general, ce nu necesitã calificãri. „În luna septembrie avem stabilitã o bursã la nivel naþional. Este o bursã ce se adreseazã cu preponderenþã absolvenþilor. Pânã acum sunt 3 angajatori care ºi-au anunþat prezenþa, din domeniul confecþiilor, comerþ ºi asigurãri, dar mai pot confirma ºi alþii dupã ziua
Termocentrale Paroseni care într-un viitor foarte apropiat sã poatã sã ardã tot ce înseamnã cãrbunele din Valea Jiului. Termocentrale Paroseni din punct de vedere al mediului ºi investiþilor sta probabil cel mai bine din România. Ca sã poatã fi înfiinþat acest complex, o investiþie la Paroseni care sã prezinte practic viitorul mineritului guvernele în general ºi România trebuie sã aibã o strategie energeticã. Guvernele României trebuie sã-ºi asume rolul strategic al mineritului din Valea Jiului ºi a SC Electrocentrale Paroseni. În acest sens trebuie sã-ºi asume un preþ al Mw pe piaþa de energie astfel încât sã poatã sã funcþioneze Complexul Energetic Hunedoara”, a declarat vicepreºedintele Sindicatului Muntele, Adrian Jurca. El a mai fãcut o precizare importanta. Tot sistemul energetic din România se bazeazã pe huila din Valea Jiului ºi pe Termocentrala
Paroseni. „Cine a inventat ºi a pus prima piatrã în anii 1950 la Electrocentrale Paroseni, a luat în calcul urmãtorul lucru, în cazul în care sistemul energetic naþional cade, a fost o situaþie similarã în anul 2003 când Dunãrea a scãzut la minim, acest sistem se reporneºte prin Electrocentrale Paroseni ºi cãrbunele livrat de minele din Valea Jiului. Aºa a fost gândit de cãtre cei din 1957. România nu-ºi va putea permite sã elimine SC Electrocentrale Paroseni, de aceea trebuie sã-ºi asume rolul strategic a celor douã componente printr-un preþ care sã permitã funcþionarea mineritului din Valea Jiului. La ora actualã mineritul de la noi funcþioneazã la o limitã de avarie ºi dacã nu vom face niºte paºi foarte rapizi în relansarea lui, cu siguranþã vom intra în probleme mult mai grave decât ne putem imagina”, a mai precizat Jurca. Raul IRINOVICI
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Bursã pentru absolvenþi
de joi”, a declarat Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Peste 1.300 de ºomeri sunt în Deva, iar pe locul întâi în topul oraºelor hunedorene se claseazã Hunedoara, cu 1.443 de ºomeri.
În Capitala Vãii Jiului, la Petroºani, sunt 1.078 ºomeri, iar numãrul total al celor ce cautã un job în Hunedoara depãºeºte cifra de 10.300. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Marti, 25 septembrie 2012
6 Actualitate opiii poartã, C zilnic ghiozdane prea grele ºi cu forme prost gândite, care nu permit distribuirea uniformã a greutãþii pe ambii umeri. În cele ce urmeazã vã prezentãm cât cântãresc ghiozdanele elevilor.
Probleme de sãnãtate
din cauza ghiozdanelor Z Medicii avertizeazã despre creºterea numãrului de elevi cu probleme de coloanã, datoritã ghiozdanelor prea grele. Aproximativ jumãtate din elevii de 14 ani suferã deja de dureri de spate. Problema în general poate fi influenþatã ºi de pozittia curbatã a spatelui atunci când copilul scrie sau sta aplecat la calculator, spatele curbat ar putea cauza scolioza. Greutatea ghiozdanelor sa dublat în ultimii 10 ani ºi continuã sã creascã. Programele ºcolare au devenit tot mai complexe, orele opþionale determina copii sã adauge în ghiozdane mai multe cãrþi ºi desigur caiete. Raul IRINOVICI
Ghiozdanele elevilor au o greutate însemnatã, acestea depãºind chiar ºi 6 kilograme. Elevii recunosc cã duc în spate greutãþi mari chiar ºi în zilele în care nu trebuie sã poarte la ei toate rechizitele. “E greu ghiozdanul meu ºi astãzi nici nu am toate cãrþile la mine pentru cã am avut educaþie fizicã ºi opþional unde nu avem cãrþi. Când am toate rechizitele e mult mai greu”, spune un elev al cãrui ghiozdan cântãreºte peste 6 kilograme.
Cãminele studenþeºti, ocupate 100% hiar dacã printre locatarii cãminelor studenþeºti din Petroºani nu se vor numãra doar studenþi, acestea au fost deja ocupate la capacitatea maximã.
C
Astfel, dupã aproape 10 ani în care în cãmine mai rãmâneau destule locuri libere, pentru anul ºcolar 2012 -2013 numãrul cererilor de cazare, deja depuse, a atins nivelul maxim, respectiv 610 locuri. Preþul unei camere variazã între 130 de lei ºi 210 lei, în funcþie de locul de cazare. “Din aceastã toamnã toate cãminele sunt funcþionale ºi, pentru prima datã în ultimii ani, toate locurile au
fost, deja, ocupate. Inclusiv la cele douã blocuri de garsoniere. Le asigurãm studenþilor energie electricã, energie termicã pe gaz, internet wireless ºi cablu TV”, a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ Universitatea Petroºani. În afarã de studenþi, la cãminele Universitãþii, printre cei cazaþi se vor numãra ºi angajaþii unor firme care îºi deruleazã activitatea în Valea Jiului. Pentru aceºtia, însã, tarifele per-
cepute vor fi ceva mai mari. Respectiv 20 de lei pentru o zi de cazare. “Pentru celelalte persoane fizice sau juridice tarifele sunt cu totul altele. Pe de altã parte, pentru studenþii care vin din strãinãtate, ºi aici mã refer la basarabeni, aceºtia nu plãtesc niciun leu la cazare”, a mai spus Dacian Ciodaru. În parantezã fie spus, studenþii din Petroºani vor putea beneficia ºi de 3 mese, la cantina Universitãþii, costul acestora fiind de 25 de lei /zi. Mir cea NISTOR
Actualitate 7
Clubul copiilor îºi deschide porþile
eci de copii sunt aºteptaþi sâmbãtã, 29 septembrie sã ia startul la Clubul copiilor din Petroºani. Aici îi aºteaptã o ofertã bogatã de cursuri, menite sã îºi petreacã timpul liber, altfel decât în faþa calculatoarelor.
Pentru ei vin profesorii, care le propun acum alternative inedite. „De la 1 octombrie avem o ofertã destul de atractivã pentru copii. Este vorba despre cercul de electronicã, unde pot face atât circuite cu
Cosmin Kiss, director Clubul Copiilor Petroºani. ªi în Vulcan ºi la Lupeni sunt oferte la Cluburile Copiilor, iar cursurile vor începe din 1 octombrie. Atunci vor intra primii cursanþi la ore, dupã un program stabilit în funcþie de orarul ºcolar al elevilor. Diana MITRACHE plãci integrate sau fotografie digitalã. Avem un cerc de picturã, prin care pãstrãm tradiþia de ani de zile, gimnasticã aerobicã, cu bogate rezultate, informaticã, metaloplastie ºi kart-uri. Vârsta celor care ni se pot adresa este cuprinsã între 2 ºi 19 ani ºi pot sã vinã cât de mulþi vor”, a declarat
Dosar penal pentru furt calificat.
Flotanþi pentru a-ºi duce copiii la ºcolile din centru ai mulþi pãrinþi din cartierul Aeroport din municipiul Petroºani ºi-au fãcut mutare de domiciliu în zona centralã doar pentru a-ºi putea înscrie copiii la douã ºcoli generale apreciate.
Prejudiciul: o jumãtate de cârnat ºi douã roºii!
M
Surse demne de încredere spun cã atât la ªcoala Generalã Nr.1 cât ºi Nr. 4 sunt zeci de cazuri de persoane care locuiesc permanent în zona limitrofã a
Petroºaniului, dar au apelat la prieteni cu locuinþe în zona de nord a localitãþii ºi centru, sã-i ia în spaþiu ºi astfel sã-ºi poatã duce copiii la unitãþile de învãþãmânt apreciate. „Sunt foarte mulþi, ei locuiesc în Aeroport ºi au viza de flotant în centru. Aºa ºi-au putut înscrie copiii în clasa I sau alte clase. Nu prea este normal acest lucru dar se
întâmplã pentru cã oamenii vor sã fie siguri cã îºi duc odraslele la cei mai buni dascãli. La fel de buni sunt ºi în alte ºcoli însã ideea aceasta de a-i duce în centru, îi împinge sã comitã un fals. Practic este un fals ceea ce fac aceºti pãrinþi”, a spus sub anonimat un pãrinte aflat în comitetul uneia dintre unitãþi. Maximilian GÂNJU
Studenþi mai puþini, la Petroºani upã ce a fost prelungitã cu o sãptãmânã, sesiunea de înscrieri de la Universitatea din Petroºani s-a încheiat sâmbãtã, 22 septembrie.
D
Dacã locurile „sponsorizate” de la bugetul de stat vor fi ocupate în totalitate, în schimb, la cele cu taxã, numai la licenþã, au rãmas libere 591 de locuri. „Toate locurile bugetate au fost ocupate. Este vorba despre
229 de locuri la licenþã ºi 660 la master. În schimb, în ceea ce priveºte locurile cu taxã, numai la licenþã, au rãmas neocupate 591 de locuri. La
-a rãzbit foamea în magazin, dar au fost prinºi de un agent de pazã ºi daþi pe mâna poliþie. Pentru câteva feliuþe de cârnaþi ºi douã roºii cei doi sunt cercetaþi acum pentru furt calificat!
I
master avem 660 de locuri ºi 675 de înscriºi aºa cã va trebui sã eliminãm câþiva candidaþi”, a precizat Codruþa Dura, prorector „Învãþãmânt”
Universitatea Petroºani. Pe de altã parte, pentru viitorul an ºcolar au fost repartizate Universitãþii din Petroºani ºi 5 locuri destinate special romilor. Acestea au fost ocupate, în totalitate, încã din varã. De locuri destinate special lor au beneficiat ºi tinerii de origine românã proveniþi din þãrile amplasate în afara graniþelor actuale ale României. Pentru aceºtia au fost „alocate” 105 locuri, dintre care 15 au rãmas libere. „Avem
înscriºi 90 de studenþi, pe cele 105 locuri cu bursã, oferite tinerilor de origine românã din strãinãtate. Toþi cei 90 de tineri sunt originari din Republica Moldova”, a mai spus Codruþa Dura. Una peste alta, în anul ºcolar 2012 – 2013, la Universitatea din Petroºani, au rãmas neocupate 591 de locuri la licenþã, 29 la masterat ºi 15 destinate studenþilor de origine românã din strãinãtate. Mircea Mircea NISTOR
Doi bãrbaþi, unul din Deva ºi celãlalt din judeþul Timiº s-au ales cu dosare penale dupã ce nu au mai putut îndura foamea ºi au furat câteva feliuþe de cârnaþi ºi o bucatã de brânzã. Cei doi bãrbaþi, în vârstã de 40 de ani, respectiv 23 de ani, au fost prinºi de agenþii de pazã ai unui magazin din Deva ºi daþi pe mâna poliþiºtilor, care le-au întocmit imediat dosare penale pentru furt calificat. Potrivit poliþiºtilor cei doi „au consumat o jumãtate de rudã de cârnat, o bucatã de brânzã ºi douã roºii. În cauzã a fost întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de furt calificat”. (Car men COSMAN )
Mare campionat de ºah ºi table, cu premii în bani, în cadrul unui spectacol luburile pensionarilor, Liga Pensionarilor ºi Asoaciaþia Pensionarilor din Petroºani ºi-au înscris 60 de persoane la campionatul de ºah ºi table.
C
Campionat care va culmina cu premii în bani ºi diplome acordate în cadrul unui spectacol la Casa de Culturã ”Ion Dulãmiþã”, cu ocazia Zilei Vârstnicilor. Ieri, s-a dat startul Campionatului de ºah ºi table pentru persoanele în vârstã din Petroºani. Iniþiativa aparþine PSD ºi cabinetului senatorului Cosmin
Nicula, dar la manifestare participã cetãþeni simpli ai municipiului de la cluburile pensionarilor de pe raza Petroºaniului, de la Asociaþia Pensionarilor ºi de la Liga pensionarilor. La campionat s-au înscris deja 60 de persoane. Câºtigãtorilor le vor fi acordate premii constând în diplome ºi bani într-un cadru festiv, respectiv în cadrul unui spectacol organizat, sâmbãtã, la Casa de Culturã din Petroºani, cu ocazia Zilei Vârstnicilor, marcatã în data de 1 octombrie a fiecãrui an. Pentru locul I se vor acorda 300 ron, locul II – 200 ron, locul III – 100 ron, iar menþiunile – 50 ron. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului |Marti, 25 septembrie 2012
6 Actualitate opiii poartã, C zilnic ghiozdane prea grele ºi cu forme prost gândite, care nu permit distribuirea uniformã a greutãþii pe ambii umeri. În cele ce urmeazã vã prezentãm cât cântãresc ghiozdanele elevilor.
Probleme de sãnãtate
din cauza ghiozdanelor Z Medicii avertizeazã despre creºterea numãrului de elevi cu probleme de coloanã, datoritã ghiozdanelor prea grele. Aproximativ jumãtate din elevii de 14 ani suferã deja de dureri de spate. Problema în general poate fi influenþatã ºi de pozittia curbatã a spatelui atunci când copilul scrie sau sta aplecat la calculator, spatele curbat ar putea cauza scolioza. Greutatea ghiozdanelor sa dublat în ultimii 10 ani ºi continuã sã creascã. Programele ºcolare au devenit tot mai complexe, orele opþionale determina copii sã adauge în ghiozdane mai multe cãrþi ºi desigur caiete. Raul IRINOVICI
Ghiozdanele elevilor au o greutate însemnatã, acestea depãºind chiar ºi 6 kilograme. Elevii recunosc cã duc în spate greutãþi mari chiar ºi în zilele în care nu trebuie sã poarte la ei toate rechizitele. “E greu ghiozdanul meu ºi astãzi nici nu am toate cãrþile la mine pentru cã am avut educaþie fizicã ºi opþional unde nu avem cãrþi. Când am toate rechizitele e mult mai greu”, spune un elev al cãrui ghiozdan cântãreºte peste 6 kilograme.
Cãminele studenþeºti, ocupate 100% hiar dacã printre locatarii cãminelor studenþeºti din Petroºani nu se vor numãra doar studenþi, acestea au fost deja ocupate la capacitatea maximã.
C
Astfel, dupã aproape 10 ani în care în cãmine mai rãmâneau destule locuri libere, pentru anul ºcolar 2012 -2013 numãrul cererilor de cazare, deja depuse, a atins nivelul maxim, respectiv 610 locuri. Preþul unei camere variazã între 130 de lei ºi 210 lei, în funcþie de locul de cazare. “Din aceastã toamnã toate cãminele sunt funcþionale ºi, pentru prima datã în ultimii ani, toate locurile au
fost, deja, ocupate. Inclusiv la cele douã blocuri de garsoniere. Le asigurãm studenþilor energie electricã, energie termicã pe gaz, internet wireless ºi cablu TV”, a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ Universitatea Petroºani. În afarã de studenþi, la cãminele Universitãþii, printre cei cazaþi se vor numãra ºi angajaþii unor firme care îºi deruleazã activitatea în Valea Jiului. Pentru aceºtia, însã, tarifele per-
cepute vor fi ceva mai mari. Respectiv 20 de lei pentru o zi de cazare. “Pentru celelalte persoane fizice sau juridice tarifele sunt cu totul altele. Pe de altã parte, pentru studenþii care vin din strãinãtate, ºi aici mã refer la basarabeni, aceºtia nu plãtesc niciun leu la cazare”, a mai spus Dacian Ciodaru. În parantezã fie spus, studenþii din Petroºani vor putea beneficia ºi de 3 mese, la cantina Universitãþii, costul acestora fiind de 25 de lei /zi. Mir cea NISTOR
Actualitate 7
Clubul copiilor îºi deschide porþile
eci de copii sunt aºteptaþi sâmbãtã, 29 septembrie sã ia startul la Clubul copiilor din Petroºani. Aici îi aºteaptã o ofertã bogatã de cursuri, menite sã îºi petreacã timpul liber, altfel decât în faþa calculatoarelor.
Pentru ei vin profesorii, care le propun acum alternative inedite. „De la 1 octombrie avem o ofertã destul de atractivã pentru copii. Este vorba despre cercul de electronicã, unde pot face atât circuite cu
Cosmin Kiss, director Clubul Copiilor Petroºani. ªi în Vulcan ºi la Lupeni sunt oferte la Cluburile Copiilor, iar cursurile vor începe din 1 octombrie. Atunci vor intra primii cursanþi la ore, dupã un program stabilit în funcþie de orarul ºcolar al elevilor. Diana MITRACHE plãci integrate sau fotografie digitalã. Avem un cerc de picturã, prin care pãstrãm tradiþia de ani de zile, gimnasticã aerobicã, cu bogate rezultate, informaticã, metaloplastie ºi kart-uri. Vârsta celor care ni se pot adresa este cuprinsã între 2 ºi 19 ani ºi pot sã vinã cât de mulþi vor”, a declarat
Dosar penal pentru furt calificat.
Flotanþi pentru a-ºi duce copiii la ºcolile din centru ai mulþi pãrinþi din cartierul Aeroport din municipiul Petroºani ºi-au fãcut mutare de domiciliu în zona centralã doar pentru a-ºi putea înscrie copiii la douã ºcoli generale apreciate.
Prejudiciul: o jumãtate de cârnat ºi douã roºii!
M
Surse demne de încredere spun cã atât la ªcoala Generalã Nr.1 cât ºi Nr. 4 sunt zeci de cazuri de persoane care locuiesc permanent în zona limitrofã a
Petroºaniului, dar au apelat la prieteni cu locuinþe în zona de nord a localitãþii ºi centru, sã-i ia în spaþiu ºi astfel sã-ºi poatã duce copiii la unitãþile de învãþãmânt apreciate. „Sunt foarte mulþi, ei locuiesc în Aeroport ºi au viza de flotant în centru. Aºa ºi-au putut înscrie copiii în clasa I sau alte clase. Nu prea este normal acest lucru dar se
întâmplã pentru cã oamenii vor sã fie siguri cã îºi duc odraslele la cei mai buni dascãli. La fel de buni sunt ºi în alte ºcoli însã ideea aceasta de a-i duce în centru, îi împinge sã comitã un fals. Practic este un fals ceea ce fac aceºti pãrinþi”, a spus sub anonimat un pãrinte aflat în comitetul uneia dintre unitãþi. Maximilian GÂNJU
Studenþi mai puþini, la Petroºani upã ce a fost prelungitã cu o sãptãmânã, sesiunea de înscrieri de la Universitatea din Petroºani s-a încheiat sâmbãtã, 22 septembrie.
D
Dacã locurile „sponsorizate” de la bugetul de stat vor fi ocupate în totalitate, în schimb, la cele cu taxã, numai la licenþã, au rãmas libere 591 de locuri. „Toate locurile bugetate au fost ocupate. Este vorba despre
229 de locuri la licenþã ºi 660 la master. În schimb, în ceea ce priveºte locurile cu taxã, numai la licenþã, au rãmas neocupate 591 de locuri. La
-a rãzbit foamea în magazin, dar au fost prinºi de un agent de pazã ºi daþi pe mâna poliþie. Pentru câteva feliuþe de cârnaþi ºi douã roºii cei doi sunt cercetaþi acum pentru furt calificat!
I
master avem 660 de locuri ºi 675 de înscriºi aºa cã va trebui sã eliminãm câþiva candidaþi”, a precizat Codruþa Dura, prorector „Învãþãmânt”
Universitatea Petroºani. Pe de altã parte, pentru viitorul an ºcolar au fost repartizate Universitãþii din Petroºani ºi 5 locuri destinate special romilor. Acestea au fost ocupate, în totalitate, încã din varã. De locuri destinate special lor au beneficiat ºi tinerii de origine românã proveniþi din þãrile amplasate în afara graniþelor actuale ale României. Pentru aceºtia au fost „alocate” 105 locuri, dintre care 15 au rãmas libere. „Avem
înscriºi 90 de studenþi, pe cele 105 locuri cu bursã, oferite tinerilor de origine românã din strãinãtate. Toþi cei 90 de tineri sunt originari din Republica Moldova”, a mai spus Codruþa Dura. Una peste alta, în anul ºcolar 2012 – 2013, la Universitatea din Petroºani, au rãmas neocupate 591 de locuri la licenþã, 29 la masterat ºi 15 destinate studenþilor de origine românã din strãinãtate. Mircea Mircea NISTOR
Doi bãrbaþi, unul din Deva ºi celãlalt din judeþul Timiº s-au ales cu dosare penale dupã ce nu au mai putut îndura foamea ºi au furat câteva feliuþe de cârnaþi ºi o bucatã de brânzã. Cei doi bãrbaþi, în vârstã de 40 de ani, respectiv 23 de ani, au fost prinºi de agenþii de pazã ai unui magazin din Deva ºi daþi pe mna poliþiºtilor, acre le-au întocmit imediat dosare penale pentru furt calificat. Potrivit poliþiºtilor cei doi „ au consumat o jumãtate de rudã de cârnat, o bucatã de brânzã ºi douã roºii. În cauzã a fost întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de furt calificat”. (Car men COSMAN )
Mare campionat de ºah ºi table, cu premii în bani, în cadrul unui spectacol luburile pensionarilor, Liga Pensionarilor ºi Asoaciaþia Pensionarilor din Petroºani ºi-au înscris 60 de persoane la campionatul de ºah ºi table.
C
Campionat care va culmina cu premii în bani ºi diplome acordate în cadrul unui spectacol la Casa de Culturã ”Ion Dulãmiþã”, cu ocazia Zilei Vârstnicilor. Ieri, s-a dat startul Campionatului de ºah ºi table pentru persoanele în vârstã din Petroºani. Iniþiativa aparþine PSD ºi cabinetului senatorului Cosmin
Nicula, dar la manifestare participã cetãþeni simpli ai municipiului de la cluburile pensionarilor de pe raza Petroºaniului, de la Asociaþia Pensionarilor ºi de la Liga pensionarilor. La campionat s-au înscris deja 60 de persoane. Câºtigãtorilor le vor fi acordate premii constând în diplome ºi bani într-un cadru festiv, respectiv în cadrul unui spectacol organizat, sâmbãtã, la Casa de Culturã din Petroºani, cu ocazia Zilei Vârstnicilor, marcatã în data de 1 octombrie a fiecãrui an. Pentru locul I se vor acorda 300 ron, locul II – 200 ron, locul III – 100 ron, iar menþiunile – 50 ron. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului |Marti, 25 septembrie 2012
8 Politicã ine a “lucrat-o” pe ministrul Monica Iacob Ridzi? Cumva o grupare cu iz infracþional din eºalonul II a ministerului, cu sprijinul procurorilor, ca sã poatã cheltui banii dupã cum le dictau anumite interese de care ministrul ori nu avea ºtiinþã, ori nu fusese de acord cu ele….
C
O super anchetã publicatã pe site-ul http://www.luju.ro/dezvaluiri/anchete/cine-alucrat-o-pe-ridzi-curteade-conturi-spulberaacuzatiile-dna-potrivitcarora-fostul-ministru-arfi-dispus-plati-abuzive-laevenimentele-tineretuluidocument face luminã în cazul Monica Iacob Ridzi. Atenþie!, dezvãluirile site-ului au apãrut pentru prima datã în data de 7 septembrie 2010, dar interesant este cã, deºi documentele inspectorilor de la Curtea de Conturi, care scot la ivealã o altã situaþie faþã de acuzaþiile procurorilor DNÃ, cei din urmã se pare cã au încercat sã ascundã adevãrul din documentele justificative. De ce nu s-au prezentat aceste documente în condiþiile în care au curs tone de cernealã în aºa numitul “scandal Ridzi”? Cine a avut un interes în acest dosar? Pentru o informare cât mai corectã a opiniei publice, Cronica Vãii Jiului vã prezintã integral ancheta publicatã în urmã cu doi ani pe site-ul de mai sus. (Marius MITRACHE) Decizia nr 10 a Curþii de Conturi, din 27 august 2010, privind abaterile de la legalitate ºi regularitate asupra situaþiilor financiare întocmite în anul fiscal 2009 de cãtre fostul Minister al Tineretului ºi Sportului (MTS) scoate la ivealã o situaþie diametral opusã celei reþinute pânã în prezent de DNA în sarcina fostului ministru Monica Iacob Ridzi. ªi anume cã toate plãþile legate de evenimentele Zilei Tineretului din mai
Cine a lucrat-o pe Ridzi? 942/30.11.2009. Aceastã sumã a fost stabilitã la nivelul direcþiei Buget Contabilitate în baza unui referat fãrã numãr de înregistrare ºi neaprobat, ca fiind o diferenþã aferentã anului 2008”.
Curtea de Conturi spulberã acuzaþiile DNA potrivit cãrora fostul ministru ar fi dispus plãþi abuzive P la evenimentele Tineretului
atinoarele supraevaluate nu poartã marca Ridzi
2009 au fost fãcute „fãrã aprobarea ordonatorului principal de credite”. Adicã, fãrã semnãtura Monicãi Ridzi care, prin rezoluþia de începere a urmãririi penale datã în august 2009 de procuroarea Mariana Alexandru de la DNA a fost acuzatã de urmãtoarele: “Iacob Ridzi Monica Maria, în calitate de ordonator principal de credite, a dispus efectuarea plãþilor cãtre cele douã firme (n.n. - SC Artisan Consulting SRL ºi SC Mark SRL) pe baza unor documente justificative întocmite cu încãlcarea dispoziþiilor legale, ceea ce a avut drept rezultate plãti pentru servicii neprestate, mai mari decât preþul de piaþã al serviciilor ori triple, pentru o singurã prestaþie”.
ºalonul II al MTS controleazã banii ministerului
E
Constatãrile Curþii de Conturi sunt cu atât mai surprinzãtoare cu cât, niciunul dintre înalþii funcþionari ai ministerului, care au semnat în realitate plãþile care au fãcut obiectul acuzaþiilor cercetate de DNÃ, nu a fost pus sub invinurie, ci
audiaþi în simpla calitate de martori. Cu atât mai mult cu cât, spun surse judiciare avizate, unii dintre directorii care au fãcut plãþile fãrã aprobarea ministrului Ridzi, au recunoscut cã au modificat documentele de platã ori care au stat la baza acestora, ferindu-se sã fie ºtiuþi de fostul ministru pentru a nu le fi blocate operaþiunile financiare. Constatãrile Curþii de Conturi sunt de naturã sã nascã bãnuiala legitimã ca Ridzi a fost debarcata prin scandalul dosarului penal declanºat de DNÃ, pentru cã o grupare cu iz infracþional din eºalonul ÎI a ministerului sã poatã cheltui banii dupã cum le dictau anumite interese de care ministrul ori nu avea ºtiinþã, ori nu fusese de acord cu ele. Mai mult, se contureazã un fenomen infracþional ºi anume ca miniºtrii din anumite ministere devin decorativi, în timp ce trupã de directori ºi consilieri din jurul sãu dicteazã cum sã fie sifonaþi banii publici, fãrã ca organele de urmãrire penalã sã extindã vreodatã anchetele asupra lor. Din acest punct de vedere, cazul Ridzi poate deveni primul care sã demaºte fata necunoscutã a mafiei politico-financiarã din ministere, agenþii ºi
alte instituþii publice, consolidata în ani de zile, prin sistemul clientelar de împãrþire a funcþiilor cheie pe criterii politice. Menþionãm cã MTS are o structurã de personal extrem de stufoasã, cu circa 5200 de angajaþi, din care vreo 400 la Bucureºti (din care aproape 300 sunt directori!!!)
enzaþionala S decizie a Curþii de Conturi Decizia nr. 10/2010 a Curþii de Conturi constatã urmãtoarele aspecte: - referitor la evenimentul organizat în Parcul Al. Ioan Cuza, din Bucureºti în data de 2 mai 2009 (…) au fost efectuate plãþi în valoare totalã de 18.856, 48 lei “fãrã cã documentele premergãtoare acestora sã fi fost aprobate de ordonatorul principal de credite (angajamente bugetare, propuneri de angajare a unei cheltuieli, decont de cheltuieli, ordonanþa de platã), iar din aceasta, pentru suma de 2.008,60 lei nu au fost întocmite documente justificative prevãzute atât de legislaþia în vigoare, cât ºi de metodologia aprobatã prin OMTS nr. 456/02.04. 2009 prin care sã se con-
firme cã fondurile publice au fost cheltuite conform destinaþiei stabilite prin nota de fundamentare”; - acelaºi lucru a fost constatat de Curtea de Conturi ºi în cazul acþiunii “De 2 ori mai tânãr”, desfãºuratã la Costineºti în perioada 29.04.- 03.05.2009. Astfel, plata sumei de 40.925, 56 lei din capitolul bugetar 65.01.59.22 s-a realizat fãrã cã “documentele premergãtoare sã fi fost aprobate de ordonatorul principal de credite”, iar pentru suma de 19.385,65 lei nu au fost întocmite documente justitifcative prevãzute de legislaþia în vigoare ºi de metodologie. Auditorii menþioneazã cã aceastã acþiune nu a fost prevãzutã în programul de achiziþii publice, nici anterior desfãºurãrii acesteia ºi nu s-a regãsit nici în formã actualizata întocmita în 16.12.2009; - în perioada aprilie – iunie 2009 au fost efectuate plãti pentru cheltuielile curente ale instituþiei “fãrã ca angajarea ºi ordonanþarea la platã sã fi fost aprobatã în prealabil de ordonatorul principal de credite ºi nici de alte persoane care ar fi putut fi împuternicite în acest sens;”
remii ilegale, dar ºi nesimþite pe sub nasul a doi miniºtri
P
În decizia Curþii de Conturi se face referire ºi la premiile acordate salariaþilor ministerului în suma de 1.630.860 lei “din care în luna aprilie suma de 349.500 lei, în luna septembrie suma de 180.173 lei ºi în luna decembrie de 1.102.936 lei, fãrã ca ordonatorul principal de credite sã fi aprobat angajarea, lichidarea ºi ordonanþarea la platã a acestor cheltuieli”. Curtea de Conturi arata cã ministrul de atunci Monica Iacob Ridzi nu a aprobat listele cuprinzând cuantumul individual al premiilor. Interesant este ca plãþile ilegale s-au fãcut nu doar sub mandatul lui Ridzi, care a demisionat în data 2 iunie 2009, ci ºi sub al succesoarei acesteia – Sorina Plãcintã. Toate listele de premiere, se aratã în actul de control, apar întocmite ºi avizate de cãtre “salariaþi din cadrul Direcþiei Generale Economice ºi Resurse Umane ºi neaprobate de ordonatorul principal de credite. Mai mult, a fost plãtitã în mod nelegal suma de 557.657 lei, în plus faþã de fondul de premiere aprobat pentru luna decembrie 2009, prin referatul DGPPSS nr.
Þinând cont de acest document oficial, este incredibil cum procurorii DNA nu s-au autosesizat cu privire la modul în care funcþionari înalþi ai MTS tocau banul public, fãrã aprobarea Monicãi Ridzi, ºi nu au extins nici pânã în prezent urmãrirea penalã, rezumându-se la osingura tinta dictatã de interese obscure ºi de un scandal mediatic desfãºurat pe un singur front. Ancheta televizata a DNA s-a dus ºi pe palierul achiziþiilor de patinoare. Auditorii Curþii au constatat cã propunerea achiziþiei de 10 -15 patinoare în 2009, la un preþ cuprins între 500.000 – 600.000 lei/patinoar a fost fãcutã în baza unui “Studiu pentru investiþii pentru activitatea sportivã”, din 18 septembrie 2009 (n.n. - când Monica Ridzi numai era ministru) fãrã numãr de înregistrare ºi redactat de consilieri personali ai ministrului Plãcintã. Valoarea investiþiei nu a fost stabilitã în baza unui studiu efectiv al pieþei, ºi “nu se regãsesc documente privind estimarea valorii unui patinoar.” La acest capitol, Curtea de Conturi a reþinut încãlcãri ale unor prevederi legale ºi nereguli în privinþa organizãrii ºi derulãrii procedurilor de achiziþie a pati-
Politicã 9 noarelor ºi a altor bunuri pentru dotarea acestora la nivelul unitãþilor subordonate CS Unirea Focºani, CS Municipal Suceava, DSJ Cãlãraºi ºi DSJ Iaºi. În Decizia semnatã de consilierul de conturi Mihai Hurã, s-a dispus, printre altele, recuperarea ºi virarea la bugetul statului a sumelor plãtite nelegal cu ocazia evenimentelor organizate în data de 2 mai 2009 în Bucureºti ºi în Costineºti “fãrã cã documentele aferente acestor cheltuieli sã fi fost aprobate de ordonator (angajamente bugetare, propuneri de angajare a unei cheltuieli, decont de cheltuieli, ordonanþãri de platã) precum ºi fãrã documente justificative întocmite în conformitate cu legislaþia în vigoare”. Termenul de recuperare a prejudiciilor a fost fixat pentru 29.10.2010. De asemenea, tot pânã la aceeaºi datã s-a dispus: “Luarea mãsurilor care sã asigure recuperarea sumei totale de 1.630.860 lei reprezentând premii plãtite fãrã aprobarea ordonatorului principal de credite”.
J
umãtãþi de mãsurã la DNA
Din datele pe care le deþinem, pe timpul mandatului Ridzi la MTS a fost prevãzutã în buget pentru evenimentele ce urmau a se derula, suma de 18 milioane lei din care, pe timpul lui Ridzi, pentru 427 de evenimente s-au cheltuit doar 3 milioane lei. În ºapte luni de mandat de ministru, Monica Ridzi a cheltuit doar 12% din bugetul total al instituþiei. În final, ne întrebam, ce alte dedesubturi mai are ancheta DNA ºi ce protecþie au persoane precum directorul economic Paul Diaconu, Marius Mãrcuþa – fost consilier ºi alþii? Întrucât din Rezoluþia de începere a urmãriri penale din Dosarul 147/P/2009 a procuroarei Mariana Alexandru din Secþia I a DNA condusã de procurorul ºef Lucian Papici, reiese cã începerea urmãririi penale a fost dispusã doar împotriva Monicãi Iacob Ridzi ºi a unui consilier personal Alexandru Stancu – fost jurnalist, acesta fiind acuzat de abuz în serviciu pentru cã s-ar fi ocupat de evenimentele dedicate Zilei Naþionale a Tineretului, perioada în care ar fi facilitat încheierea unor contracte.
Consultãri PP-DD, la nivel judeþean ºi naþional, pentru Monica Iacob Ridzi ostul lider al PSD Petroºani, acum preºedinte judeþen al Partidului Poporului – Dan Diaconescu, Haralambie Vochiþoiu, poartã discuþii la judeþ ºi la centru pentru a o primi în partid pe prospãt demisionara din PDL, deputatul de Valea Jiului Monica Iacob Ridzi. Vochiþoiu crede cã deputatul a avut o mare contribuþie la sumele importante intrate în Vale.
F
Multã lume bãnuieºte cã dupã demisia deputatului PDL de Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi, din partidul în care a activat 16 ani, aceasta nu s-ar orienta spre cei care i-au fost ºi cãrora le-a fost opozabilã dintotdeauna, respectiv PSD ºi PNL. Ca urmare, a rãmas partidul nou PP-DD aflat pe val. Sâmbãtã, la Petroºani, Monica Iacob Ridzi a declarat cã va candida în continuare pentru a susþine Valea Jiului ºi cã este deschisã oricãrei oferte fãcute în acest sens: ” Voi candida în decembrie, voi
lupta în continuare. Sunt deschisã la orice ofertã pe care o voi primi atâta timp cât apãr interesele Vãii Jiului”. Preºedintele PP-DD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu, spune cã, dincolo de greºeli, sumele mari de bani care au venit în Valea Jiului, în ultimii patru ani, se datoreazã în proporþie de 80-90 la sutã datoritã poziþiei avute de Monica Iacob Ridzi ºi cã a avut o discuþie ”ca de la om la om” cu deputatul, în vederea venirii în partid. ”Este o discuþie, dar trebuie sã vãd ce spun colegii de partid. Sunt unii colegi care spun cã ceea ce s-a câºtigat cu Oltchim o sã pierdem cu primirea Monicãi Iacob Ridzi în partid. Eu de data asta nu am o pãrere, adicã nu pot
sã-mi exprim pãrerea personalã, dar sã nu uitãm cã Monica a fãcut multe lucruri pentru Vale. În orice caz, am stabilit douã întâlniri pentru consultãri pe aceastã temã. Una la judeþ, alta la nivel naþional. Decizia nu-mi aparþine, dar sigur cã am ºi eu o pãrere. Dacã se stabileºte acest lucru – cu toatã dragostea! Dacã nu, vom colabora în viitor. Monica Ridzi, oricum, ºi ca independent, este un politician care poate lua jumãtate din voturile din colegiu. În Valea Jiului, în ultimii patru ani, au venit mulþi bani, ºi asta ºi datoritã poziþiei sale. În mare, circa 80-90 la sutã din bani i se datoreazã. Sigur, este vorba de dalele lui Videanu, de câteva buzunare umflate, dar au fost ºi s-au cam
Scandalul apei neplãtite se mutã în politicã H aralambie Vochiþoiu, preºedintele PPDD Hunedoara ºi Costel Avram, directorul SC Apa Serv Valea Jiului au plecat de la apã ºi se ceartã politic.
Totul a pornit imediat ce corpul de control al Apa Serv a gãsit hotelul ce aparþine familiei lui Raj Tunaru, cu apometre defecte. Vochiþoiu a sãrit în apãrarea lui Raj Tunaru, care e membru PPDD ºi i-a cerut lui Avram în ºedinþa de consiliu Judeþean sã vinã cu un plan de ieftinire a preþului apei de Valea Jiului. „Vineri, 21 septembrie 2012, am cerut, în baza drepturilor pe care le are un consilier judeþean, o interpelare în Consiliul Judeþean Hunedoara, în care i-am cerut domnului director Avram sã se prezinte în faþa noastrã, deoarece Consiliul judeþean e acþionar majoritar la firma de apã, sã ne prezinte strategia pe care o are ºi planul de rentabilizare a firmei ºi de ieftinire a preþului apei. Ca rãspuns, un loc sã se apuce sã facã strategia, luni 24 septembrie, la prima orã m-am trezit cu corpul lui de control la sediul unei firme la care eu sunt acþionar”, susþine Haralambie Vochiþoiu, preºedinte PPDD Hunedoara., om de afaceri. În replicã, responsabilii de la
terminat. Ce facem în viitor? Nici Mona nu mai are capacitatea ºi influenþa pe care a avut-o. O spun acum ºi o voi spune ºi în campania electoralã: ne trebuie oameni care sã-i ducã capul, sã aibã ºanse ºi sã candideze. Poate am mai greºit ºi eu, cã oameni suntem. Dar, repet, cine sã aducã bani pentru Valea Jiului? Este nevoie ºi de marmurã pe strãzi, dar important este ce are omul de rând în buzunar. ªi noi putem sã facem asta ºi vom câºtiga. Nu vreau ca PP-DD sã devinã haina de ploaie a celor nemulþumiþi din alte partide. Ca Mona mai sunt, ºi dacã sunt oameni de valoare care sã aducã un plus partidului, da, au porþile deschise” – a declarat Haralambie Vochiþoiu, preºedinte PP-DD Hunedoara. Când era preºedinte al PSD Petroºani, Vochiþoiu o ataca dur pe Monica Iacob Ridzi, spunând cã este un adersar de temut, astfel recunoscându-i veleitãþile de politician. Dar nimeni nu-i vedea alãturi, deºi viaþa are meandre nebãnuite ºi de aceea este bine sã fie lãsat loc de bunã ziua. Ileana FIRÞULESCU
ape susþin cã membrii echipei Corpului de control al Apa Serv nu au putut sã intre, luni, sã verifice apometrele firmei la care e acþionar Vochiþoiu, în condiþiile în care controlul a vizat mai multe firme din zonã. „Noi facem verificãri la diverse societãþi ºi luni aveam planificatã zona Livezeni. Verificãm sistemul de alimentare cu apã al acestora. Când am ajuns la societatea respectivã, unde ni s-a solicitat delegaþie ca sã intrãm. Asta în mod special, cu toate cã toþi aveau legitimaþii de verificare ºi control”, susþine Florin Donisã, director tehnic Apa Serv. Vochiþoiu spune cã asta nu e decât o rãzbunare politicã ºi nu a permis accesul în firma sa, decât dupã ce controlorii au prezentat actele necesare. „M-am deplasat acolo, iar pentru cã mi-am dat seama cã asta e reacþia domnului Avram la cererea mea din Consiliul Judeþean de vineri, am cerut delegaþiile acestor bãieþi,au venit cu ele ºi i-am lãsat sã verifice. Îmi pare rãu cã domnul Avram face în continuare circ, în loc sã facã treabã. Se pare cã Avram are 60 ºi ceva de milioane de lei (n.r. lei vechi), pe lunã ºi nu are decât sã facã circ pe banii ãºtia”, a adãugat Haralambie Vochiþoiu. Mãrul discordiei pare sã fi fost iniþial hotelul familiei lui Raj Tunaru, care gãzduieºte ºi sediul PPDD Petroºani. Acolo, echipa de la ape a gãsit un apometru defect ºi care nu înregistra consumul real de apã. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Marti, 25 septembrie 2012
8 Politicã ine a “lucrat-o” pe ministrul Monica Iacob Ridzi? Cumva o grupare cu iz infracþional din eºalonul II a ministerului, cu sprijinul procurorilor, ca sã poatã cheltui banii dupã cum le dictau anumite interese de care ministrul ori nu avea ºtiinþã, ori nu fusese de acord cu ele….
C
O super anchetã publicatã pe site-ul http://www.luju.ro/dezvaluiri/anchete/cine-alucrat-o-pe-ridzi-curteade-conturi-spulberaacuzatiile-dna-potrivitcarora-fostul-ministru-arfi-dispus-plati-abuzive-laevenimentele-tineretuluidocument face luminã în cazul Monica Iacob Ridzi. Atenþie!, dezvãluirile site-ului au apãrut pentru prima datã în data de 7 septembrie 2010, dar interesant este cã, deºi documentele inspectorilor de la Curtea de Conturi, care scot la ivealã o altã situaþie faþã de acuzaþiile procurorilor DNÃ, cei din urmã se pare cã au încercat sã ascundã adevãrul din documentele justificative. De ce nu s-au prezentat aceste documente în condiþiile în care au curs tone de cernealã în aºa numitul “scandal Ridzi”? Cine a avut un interes în acest dosar? Pentru o informare cât mai corectã a opiniei publice, Cronica Vãii Jiului vã prezintã integral ancheta publicatã în urmã cu doi ani pe site-ul de mai sus. (Marius MITRACHE) Decizia nr 10 a Curþii de Conturi, din 27 august 2010, privind abaterile de la legalitate ºi regularitate asupra situaþiilor financiare întocmite în anul fiscal 2009 de cãtre fostul Minister al Tineretului ºi Sportului (MTS) scoate la ivealã o situaþie diametral opusã celei reþinute pânã în prezent de DNA în sarcina fostului ministru Monica Iacob Ridzi. ªi anume cã toate plãþile legate de evenimentele Zilei Tineretului din mai
Cine a lucrat-o pe Ridzi? 942/30.11.2009. Aceastã sumã a fost stabilitã la nivelul direcþiei Buget Contabilitate în baza unui referat fãrã numãr de înregistrare ºi neaprobat, ca fiind o diferenþã aferentã anului 2008”.
Curtea de Conturi spulberã acuzaþiile DNA potrivit cãrora fostul ministru ar fi dispus plãþi abuzive P la evenimentele Tineretului
atinoarele supraevaluate nu poartã marca Ridzi
2009 au fost fãcute „fãrã aprobarea ordonatorului principal de credite”. Adicã, fãrã semnãtura Monicãi Ridzi care, prin rezoluþia de începere a urmãririi penale datã în august 2009 de procuroarea Mariana Alexandru de la DNA a fost acuzatã de urmãtoarele: “Iacob Ridzi Monica Maria, în calitate de ordonator principal de credite, a dispus efectuarea plãþilor cãtre cele douã firme (n.n. - SC Artisan Consulting SRL ºi SC Mark SRL) pe baza unor documente justificative întocmite cu încãlcarea dispoziþiilor legale, ceea ce a avut drept rezultate plãti pentru servicii neprestate, mai mari decât preþul de piaþã al serviciilor ori triple, pentru o singurã prestaþie”.
ºalonul II al MTS controleazã banii ministerului
E
Constatãrile Curþii de Conturi sunt cu atât mai surprinzãtoare cu cât, niciunul dintre înalþii funcþionari ai ministerului, care au semnat în realitate plãþile care au fãcut obiectul acuzaþiilor cercetate de DNÃ, nu a fost pus sub invinurie, ci
audiaþi în simpla calitate de martori. Cu atât mai mult cu cât, spun surse judiciare avizate, unii dintre directorii care au fãcut plãþile fãrã aprobarea ministrului Ridzi, au recunoscut cã au modificat documentele de platã ori care au stat la baza acestora, ferindu-se sã fie ºtiuþi de fostul ministru pentru a nu le fi blocate operaþiunile financiare. Constatãrile Curþii de Conturi sunt de naturã sã nascã bãnuiala legitimã ca Ridzi a fost debarcata prin scandalul dosarului penal declanºat de DNÃ, pentru cã o grupare cu iz infracþional din eºalonul ÎI a ministerului sã poatã cheltui banii dupã cum le dictau anumite interese de care ministrul ori nu avea ºtiinþã, ori nu fusese de acord cu ele. Mai mult, se contureazã un fenomen infracþional ºi anume ca miniºtrii din anumite ministere devin decorativi, în timp ce trupã de directori ºi consilieri din jurul sãu dicteazã cum sã fie sifonaþi banii publici, fãrã ca organele de urmãrire penalã sã extindã vreodatã anchetele asupra lor. Din acest punct de vedere, cazul Ridzi poate deveni primul care sã demaºte fata necunoscutã a mafiei politico-financiarã din ministere, agenþii ºi
alte instituþii publice, consolidata în ani de zile, prin sistemul clientelar de împãrþire a funcþiilor cheie pe criterii politice. Menþionãm cã MTS are o structurã de personal extrem de stufoasã, cu circa 5200 de angajaþi, din care vreo 400 la Bucureºti (din care aproape 300 sunt directori!!!)
enzaþionala S decizie a Curþii de Conturi Decizia nr. 10/2010 a Curþii de Conturi constatã urmãtoarele aspecte: - referitor la evenimentul organizat în Parcul Al. Ioan Cuza, din Bucureºti în data de 2 mai 2009 (…) au fost efectuate plãþi în valoare totalã de 18.856, 48 lei “fãrã cã documentele premergãtoare acestora sã fi fost aprobate de ordonatorul principal de credite (angajamente bugetare, propuneri de angajare a unei cheltuieli, decont de cheltuieli, ordonanþa de platã), iar din aceasta, pentru suma de 2.008,60 lei nu au fost întocmite documente justificative prevãzute atât de legislaþia în vigoare, cât ºi de metodologia aprobatã prin OMTS nr. 456/02.04. 2009 prin care sã se con-
firme cã fondurile publice au fost cheltuite conform destinaþiei stabilite prin nota de fundamentare”; - acelaºi lucru a fost constatat de Curtea de Conturi ºi în cazul acþiunii “De 2 ori mai tânãr”, desfãºuratã la Costineºti în perioada 29.04.- 03.05.2009. Astfel, plata sumei de 40.925, 56 lei din capitolul bugetar 65.01.59.22 s-a realizat fãrã cã “documentele premergãtoare sã fi fost aprobate de ordonatorul principal de credite”, iar pentru suma de 19.385,65 lei nu au fost întocmite documente justitifcative prevãzute de legislaþia în vigoare ºi de metodologie. Auditorii menþioneazã cã aceastã acþiune nu a fost prevãzutã în programul de achiziþii publice, nici anterior desfãºurãrii acesteia ºi nu s-a regãsit nici în formã actualizata întocmita în 16.12.2009; - în perioada aprilie – iunie 2009 au fost efectuate plãti pentru cheltuielile curente ale instituþiei “fãrã ca angajarea ºi ordonanþarea la platã sã fi fost aprobatã în prealabil de ordonatorul principal de credite ºi nici de alte persoane care ar fi putut fi împuternicite în acest sens;”
remii ilegale, dar ºi nesimþite pe sub nasul a doi miniºtri
P
În decizia Curþii de Conturi se face referire ºi la premiile acordate salariaþilor ministerului în suma de 1.630.860 lei “din care în luna aprilie suma de 349.500 lei, în luna septembrie suma de 180.173 lei ºi în luna decembrie de 1.102.936 lei, fãrã ca ordonatorul principal de credite sã fi aprobat angajarea, lichidarea ºi ordonanþarea la platã a acestor cheltuieli”. Curtea de Conturi arata cã ministrul de atunci Monica Iacob Ridzi nu a aprobat listele cuprinzând cuantumul individual al premiilor. Interesant este ca plãþile ilegale s-au fãcut nu doar sub mandatul lui Ridzi, care a demisionat în data 2 iunie 2009, ci ºi sub al succesoarei acesteia – Sorina Plãcintã. Toate listele de premiere, se aratã în actul de control, apar întocmite ºi avizate de cãtre “salariaþi din cadrul Direcþiei Generale Economice ºi Resurse Umane ºi neaprobate de ordonatorul principal de credite. Mai mult, a fost plãtitã în mod nelegal suma de 557.657 lei, în plus faþã de fondul de premiere aprobat pentru luna decembrie 2009, prin referatul DGPPSS nr.
Þinând cont de acest document oficial, este incredibil cum procurorii DNA nu s-au autosesizat cu privire la modul în care funcþionari înalþi ai MTS tocau banul public, fãrã aprobarea Monicãi Ridzi, ºi nu au extins nici pânã în prezent urmãrirea penalã, rezumându-se la osingura tinta dictatã de interese obscure ºi de un scandal mediatic desfãºurat pe un singur front. Ancheta televizata a DNA s-a dus ºi pe palierul achiziþiilor de patinoare. Auditorii Curþii au constatat cã propunerea achiziþiei de 10 -15 patinoare în 2009, la un preþ cuprins între 500.000 – 600.000 lei/patinoar a fost fãcutã în baza unui “Studiu pentru investiþii pentru activitatea sportivã”, din 18 septembrie 2009 (n.n. - când Monica Ridzi numai era ministru) fãrã numãr de înregistrare ºi redactat de consilieri personali ai ministrului Plãcintã. Valoarea investiþiei nu a fost stabilitã în baza unui studiu efectiv al pieþei, ºi “nu se regãsesc documente privind estimarea valorii unui patinoar.” La acest capitol, Curtea de Conturi a reþinut încãlcãri ale unor prevederi legale ºi nereguli în privinþa organizãrii ºi derulãrii procedurilor de achiziþie a pati-
Politicã 9 noarelor ºi a altor bunuri pentru dotarea acestora la nivelul unitãþilor subordonate CS Unirea Focºani, CS Municipal Suceava, DSJ Cãlãraºi ºi DSJ Iaºi. În Decizia semnatã de consilierul de conturi Mihai Hurã, s-a dispus, printre altele, recuperarea ºi virarea la bugetul statului a sumelor plãtite nelegal cu ocazia evenimentelor organizate în data de 2 mai 2009 în Bucureºti ºi în Costineºti “fãrã cã documentele aferente acestor cheltuieli sã fi fost aprobate de ordonator (angajamente bugetare, propuneri de angajare a unei cheltuieli, decont de cheltuieli, ordonanþãri de platã) precum ºi fãrã documente justificative întocmite în conformitate cu legislaþia în vigoare”. Termenul de recuperare a prejudiciilor a fost fixat pentru 29.10.2010. De asemenea, tot pânã la aceeaºi datã s-a dispus: “Luarea mãsurilor care sã asigure recuperarea sumei totale de 1.630.860 lei reprezentând premii plãtite fãrã aprobarea ordonatorului principal de credite”.
J
umãtãþi de mãsurã la DNA
Din datele pe care le deþinem, pe timpul mandatului Ridzi la MTS a fost prevãzutã în buget pentru evenimentele ce urmau a se derula, suma de 18 milioane lei din care, pe timpul lui Ridzi, pentru 427 de evenimente s-au cheltuit doar 3 milioane lei. În ºapte luni de mandat de ministru, Monica Ridzi a cheltuit doar 12% din bugetul total al instituþiei. În final, ne întrebam, ce alte dedesubturi mai are ancheta DNA ºi ce protecþie au persoane precum directorul economic Paul Diaconu, Marius Mãrcuþa – fost consilier ºi alþii? Întrucât din Rezoluþia de începere a urmãriri penale din Dosarul 147/P/2009 a procuroarei Mariana Alexandru din Secþia I a DNA condusã de procurorul ºef Lucian Papici, reiese cã începerea urmãririi penale a fost dispusã doar împotriva Monicãi Iacob Ridzi ºi a unui consilier personal Alexandru Stancu – fost jurnalist, acesta fiind acuzat de abuz în serviciu pentru cã s-ar fi ocupat de evenimentele dedicate Zilei Naþionale a Tineretului, perioada în care ar fi facilitat încheierea unor contracte.
Consultãri PP-DD, la nivel judeþean ºi naþional, pentru Monica Iacob Ridzi ostul lider al PSD Petroºani, acum preºedinte judeþen al Partidului Poporului – Dan Diaconescu, Haralambie Vochiþoiu, poartã discuþii la judeþ ºi la centru pentru a o primi în partid pe prospãt demisionara din PDL, deputatul de Valea Jiului Monica Iacob Ridzi. Vochiþoiu crede cã deputatul a avut o mare contribuþie la sumele importante intrate în Vale.
F
Multã lume bãnuieºte cã dupã demisia deputatului PDL de Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi, din partidul în care a activat 16 ani, aceasta nu s-ar orienta spre cei care i-au fost ºi cãrora le-a fost opozabilã dintotdeauna, respectiv PSD ºi PNL. Ca urmare, a rãmas partidul nou PP-DD aflat pe val. Sâmbãtã, la Petroºani, Monica Iacob Ridzi a declarat cã va candida în continuare pentru a susþine Valea Jiului ºi cã este deschisã oricãrei oferte fãcute în acest sens: ” Voi candida în decembrie, voi
lupta în continuare. Sunt deschisã la orice ofertã pe care o voi primi atâta timp cât apãr interesele Vãii Jiului”. Preºedintele PP-DD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu, spune cã, dincolo de greºeli, sumele mari de bani care au venit în Valea Jiului, în ultimii patru ani, se datoreazã în proporþie de 80-90 la sutã datoritã poziþiei avute de Monica Iacob Ridzi ºi cã a avut o discuþie ”ca de la om la om” cu deputatul, în vederea venirii în partid. ”Este o discuþie, dar trebuie sã vãd ce spun colegii de partid. Sunt unii colegi care spun cã ceea ce s-a câºtigat cu Oltchim o sã pierdem cu primirea Monicãi Iacob Ridzi în partid. Eu de data asta nu am o pãrere, adicã nu pot
sã-mi exprim pãrerea personalã, dar sã nu uitãm cã Monica a fãcut multe lucruri pentru Vale. În orice caz, am stabilit douã întâlniri pentru consultãri pe aceastã temã. Una la judeþ, alta la nivel naþional. Decizia nu-mi aparþine, dar sigur cã am ºi eu o pãrere. Dacã se stabileºte acest lucru – cu toatã dragostea! Dacã nu, vom colabora în viitor. Monica Ridzi, oricum, ºi ca independent, este un politician care poate lua jumãtate din voturile din colegiu. În Valea Jiului, în ultimii patru ani, au venit mulþi bani, ºi asta ºi datoritã poziþiei sale. În mare, circa 80-90 la sutã din bani i se datoreazã. Sigur, este vorba de dalele lui Videanu, de câteva buzunare umflate, dar au fost ºi s-au cam
Scandalul apei neplãtite se mutã în politicã H aralambie Vochiþoiu, preºedintele PPDD Hunedoara ºi Costel Avram, directorul SC Apa Serv Valea Jiului au plecat de la apã ºi se ceartã politic.
Totul a pornit imediat ce corpul de control al Apa Serv a gãsit hotelul ce aparþine familiei lui Raj Tunaru, cu apometre defecte. Vochiþoiu a sãrit în apãrarea lui Raj Tunaru, care e membru PPDD ºi i-a cerut lui Avram în ºedinþa de consiliu Judeþean sã vinã cu un plan de ieftinire a preþului apei de Valea Jiului. „Vineri, 21 septembrie 2012, am cerut, în baza drepturilor pe care le are un consilier judeþean, o interpelare în Consiliul Judeþean Hunedoara, în care i-am cerut domnului director Avram sã se prezinte în faþa noastrã, deoarece Consiliul judeþean e acþionar majoritar la firma de apã, sã ne prezinte strategia pe care o are ºi planul de rentabilizare a firmei ºi de ieftinire a preþului apei. Ca rãspuns, un loc sã se apuce sã facã strategia, luni 24 septembrie, la prima orã m-am trezit cu corpul lui de control la sediul unei firme la care eu sunt acþionar”, susþine Haralambie Vochiþoiu, preºedinte PPDD Hunedoara., om de afaceri. În replicã, responsabilii de la
terminat. Ce facem în viitor? Nici Mona nu mai are capacitatea ºi influenþa pe care a avut-o. O spun acum ºi o voi spune ºi în campania electoralã: ne trebuie oameni care sã-i ducã capul, sã aibã ºanse ºi sã candideze. Poate am mai greºit ºi eu, cã oameni suntem. Dar, repet, cine sã aducã bani pentru Valea Jiului? Este nevoie ºi de marmurã pe strãzi, dar important este ce are omul de rând în buzunar. ªi noi putem sã facem asta ºi vom câºtiga. Nu vreau ca PP-DD sã devinã haina de ploaie a celor nemulþumiþi din alte partide. Ca Mona mai sunt, ºi dacã sunt oameni de valoare care sã aducã un plus partidului, da, au porþile deschise” – a declarat Haralambie Vochiþoiu, preºedinte PP-DD Hunedoara. Când era preºedinte al PSD Petroºani, Vochiþoiu o ataca dur pe Monica Iacob Ridzi, spunând cã este un adersar de temut, astfel recunoscându-i veleitãþile de politician. Dar nimeni nu-i vedea alãturi, deºi viaþa are meandre nebãnuite ºi de aceea este bine sã fie lãsat loc de bunã ziua. Ileana FIRÞULESCU
ape susþin cã membrii echipei Corpului de control al Apa Serv nu au putut sã intre, luni, sã verifice apometrele firmei la care e acþionar Vochiþoiu, în condiþiile în care controlul a vizat mai multe firme din zonã. „Noi facem verificãri la diverse societãþi ºi luni aveam planificatã zona Livezeni. Verificãm sistemul de alimentare cu apã al acestora. Când am ajuns la societatea respectivã, unde ni s-a solicitat delegaþie ca sã intrãm. Asta în mod special, cu toate cã toþi aveau legitimaþii de verificare ºi control”, susþine Florin Donisã, director tehnic Apa Serv. Vochiþoiu spune cã asta nu e decât o rãzbunare politicã ºi nu a permis accesul în firma sa, decât dupã ce controlorii au prezentat actele necesare. „M-am deplasat acolo, iar pentru cã mi-am dat seama cã asta e reacþia domnului Avram la cererea mea din Consiliul Judeþean de vineri, am cerut delegaþiile acestor bãieþi,au venit cu ele ºi i-am lãsat sã verifice. Îmi pare rãu cã domnul Avram face în continuare circ, în loc sã facã treabã. Se pare cã Avram are 60 ºi ceva de milioane de lei (n.r. lei vechi), pe lunã ºi nu are decât sã facã circ pe banii ãºtia”, a adãugat Haralambie Vochiþoiu. Mãrul discordiei pare sã fi fost iniþial hotelul familiei lui Raj Tunaru, care gãzduieºte ºi sediul PPDD Petroºani. Acolo, echipa de la ape a gãsit un apometru defect ºi care nu înregistra consumul real de apã. Diana MITRACHE
10 Diverse e ºoselele hunedorene se moare pe capete, chiar numãrul accidentelor grave a mai scãzut faþã de anul trecut. Grav este cã multe dintre victime sunt pietoni, care îºi pun viaþa în pericol prin traversarea neregulamentarã a strãzii.
P
Poliþiºtii hunedoreni ºiau propus sã limiteze numãrul accidentelor de circulaþie. Chiar dacã, statistic vorbind, numãrul accidentelor a mai scãzut, ºoselele din Hunedoara rãmân însângerate ºi zeci de persoane ºi-au pierdut viaþa numai în acest an. În numai 6 luni în judeþul Hunedoara s-au produs 81 accidente grave de circulaþie soldate cu decesul a 17 persoane ºi rãnirea grava a altor 73 de persoane. În consecinþã, peste 250 de poliþiºti hunedoreni din cadrul structurilor de ordine publicã, poliþie rutierã ºi intervenþie rapidã s-au aflat sâmbãtã în stradã.
Cronica Vãii Jiului |Marti, 25 septembrie 2012
Sute de poliþiºti hunedoreni au ieºit în stradã
Acþiunea inititulatã „Hunedoara în siguranþã” s-a desfãºurat între orele 14:00 ºi 20:00 ºi au cuprins si poliþiºti rutieri delegaþi din cadrul Inspectoratelor de Poliþie Judeþene Alba, Arad, Caraº-Severin ºi Gorj. Poliþiºtii au urmãrit sã-i prindã ºi sã-i sancþioneze pe cei care încalcã lergea, dar ºi sã previnã sau sã combatã faptele antisociale, în special a infracþiunilor stradale si a furturilor din patrimoniu privat comise în mediul urban ºi rural. Poliþiºtii rutieri au acþionat în principalele zone de risc ºi au utilizat toate mijloacele tehnice din
Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara
Marti 25 Septembrie 2012
dotare, respectiv aparate etilotest, echipamente video de supraveghere a traficului rutier ºi de mãsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor ºi dispozitive video de înregistrare. Acþiunea urmãreºte, în principal, combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere grave, în special a abaterilor sãvârºite de cãtre pietoni, depãºirea limitelor legale de vitezã ºi neacordarea prioritãþii de trecere pietonilor angajaþi regulamentar în traversarea drumului public. Carmen COSMAN
DN 7 Deva - Sântuhalm DN 7 Mintia Sãcãmaº DN 7 Ilia - Gurasada - Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia Veþel DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic Sãcãmaþ DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan Petrila str. Republicii
HOROSCOP
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
25 septembrie 2012
O zi plinã de evenimente, astfel încât nu vei avea timp sã te plictiseºti. Este posibil sã începi o nouã activitate, care poate însemna o nouã etapã în viaþa ta. În continuare este nevoie de multã rãbdare, indiferent de activitãþile în care te implici.
Un eveniment neaºteptat va face sã trãieºti o emoþie puternicã. Nu te implica prea mult, chiar dacã este ceva plãcut. Eºti ºi aºa puþin stresat ºi prea multe emoþii nu îþi vor face bine. O persoanpã mai tânãrã din familie are nevoie sã ºtie cã-i eºti alãturi.
Este foarte posibil sã ai probleme legate de un drum. Fie nu vei reuºi sã pleci, fie nu vei rezolva ceea ce þi-ai propus. Planurile tale secrete ar putea începe sã prindã contur, totul este sã nu te grãbeºti nici mãcar un pic.
Într-un grup de prieteni vei cunoaºte pe cineva ce þi-ar putea fi de folos, într-un viitor apropiat. Un ochi vigilent este permanent îndreptat asupra ta, chiar ºi atunci când nu îþi dai seama de acest lucru. Cheltuielile par a nu se mai termina.
Pentru activitãþile cotidiene, ghideazã-te dupã propria inspiraþie. Dacã doreºti sã te implici într-o acþiune de mai mare anvergurã, ia-þi ºi un colaborator, dar mai ales, dã dovadã de prudenþã. Te tenteazã implicarea într-o idilã clandestinã.
În cazul în care cineva din familie are probleme de sãnãtate, în aceastã perioadã ele s-ar putea atenua sau chiar rezolva. Capacitatea de concentrare este minimã, aºa deci fereºte-te sã iei decizii. Vei primi o informaþie, pe care este bine sã o stochezi.
Dacã vei avea de primit aprobari, semnãturi, rezoluþii, astãzi vei avea noroc. N-ar fi exclus sã faci o cumpãrãturã mai mare. În acest caz, apeleazã la sfatul unor prieteni. Relaþia cu familia îþi dã un sentiment de siguranþã, ceea ce te încurajeazã.
O autoritate dn familie se poate împotrivi proiectelor tale. Nu încerca sã forþezi nota, pentru cã nu vei reuºi decât sã escaladezi tensiunea; ºi oricum lucrurile se vor rezolva mai repede decât îþi imaginezi. Întâlnirea cu persoana iubitã te va ajuta sã te relaxezi.
Din punct de vedere mental funcþionezi la limita superioarã, ceea ce þi-ar putea aduce un mic succes în plan social. Ideile pe care le ai sunt de mare valoare ºi reuºeºti sã-i convingi pe cei din jur sã þi le accepte. Dorinþa ta de autodepãºire este remarcatã.
O reuniune de familie este pe primul plan, cãci se vor discuta probleme de interes comun. Evitã sã te implici în activitãþi riscante, deoarece sunt posibile accidente de tot felul. Oricum, evitã reacþiile bruºte, care þi-ar putea deteriora relaþiile.
Relaþia cu prietenii revine în actualitate. O mânã de ajutor din partea acestora ar putea fi deosebit de binevenitã. Acceptã sfaturile care þi se dau, cãci autoritatea ta nu va avea cu nimic de suferit. Sunt posibile mici schimbãri în plan profesional.
Nu ai o stare nemaipomenitã ºi parcã nimic nu te mulþumeste. Ai face bine sã ieºi la o plimbare în împrejurimile oraºului. Dacã faci ºi ceva sport, este momentul cel mai bun pentru a-þi pune muºchii în miºcare.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Marti, 25 septembrie 2012 uteau victimele P exploziei de la Petrila sã se salveze, iar
Rãsturnare de situaþie
Aparatele de salvare ar fi putut salva viaþa victimelor din tragedia de la Mina Petrila?!
lipsa echipamentului de protecþie le-a agravat situaþia în acele cumplite momente? La aceste întrebãri încearcã sã rãspundã acum instanþa de la Tribunalul Târgu Jiu, care judecã dosarul celor douã explozii consecutive din noiembrie 2008.
a victimelor a murit ca urmare a intoxicaþiei cu monoxid de carbon, situaþie ce putea fi evitatã, mai ales cã echipamentul de protecþie este absolut obligatoriu. Interesant este de stabilit dacã victimele purtau acele aparate de salvare.
I nstanþã recuzatã
Magistraþii Tribunalului Gorj au solicitat oficialilor INSEMEX Petroºani mai multe clarificãri care ar putea face luminã în dosarul tragicului accident colectiv de muncã produs la Mina Petrila în noiembrie 2008, soldat cu decesul a 13 mineri ºi salvatori. Astfel, petru termenul programat luni, INSEMEX a trebuit sã rãspundã instanþei de judecatã dacã nepurtarea de cãtre victime a aparatului de salvare are legãturã de cauzalitate cu decesul acestora ºi dacã - în cazul victimelor Alecsa Alin, Mateº Dan Romulus, Brad Iosif, Holingher Erwin Dorel, Frãþilã Daniel, Puian Nicolae, Bâlbã Sorin
este 50.000 de metri cubi de apã a recuperat, în numai o lunã de zile, furnizorul de apã potabilã din Valea Jiului, în urma mãsurilor dure luate de conducerea societãþii.
P
Au încercat sã se fofileze de la plata consumului real de apã potabilã, dar au fost prinºi. Vorbim despre o mulþime de „ºmecheri” de Valea Jiului, marea majoritate oameni potenþi financiari, dar au fost prinºi de conducerea societãþii furnizoare, ApaServ Valea Jiului SA. Mãsurile dure aplicate de directorul societãþii, Costel Avram, decis sã recupereze pierderile imense înregistrate de firmã, nu s-au lãsat fãrã urmãri de proporþii inimaginabile. „Din momentul în care am venit director, am avut o discuþie cu toþi cei
Mihai - s-ar fi produs decesul în cazul purtãrii aparatelor de salvare. Oficialii INSEMEX au arãtat cã, în condiþile descrise în raportul de expertizã, „neutilizarea de cãtre victime a aparatelor izolante de protecþie a respiraþiei are legãturã de cauzalitate cu decesul acestora în mãsura în care cauza decesului, conform raportului medicol – legal, a constituit-o intoxicaþia acutã cu monoxid de carbon”. În ceea ce priveºte al doilea obiectiv solicitat de magistraþii Tribunalului Gorj, directorul INSEMEX,
Constantin Lupu, spune cã „în cazul victimelor Alecsa Marcel – Alin, Brad Iosif, Holinger Erwin Dorel, Puian Nicolae, Bîlbã Sorin, utilizarea aparatelor izolante de protecþie a respiraþiei ar fi fost de naturã sã evite decesul acestora; în cazul victimelor Mateº Dan, Frãþilã Daniel decesul ar fi survenit indiferent de utilizarea aparatelor izolante de protecþie a respiraþiei, adroritã arsurilor, respectiv politraumatismelor cauzate de efectul dinamic al exploziei”. Altfel spus, o parte
La termenul de luni, avocatul lui Gheorghe Roºu ºi Dan ªtefan Ungu a solicitat recuzarea completului de judecatã, dupã ce li s-a respins solicitarea privind acordarea unui nou termen în acets proces. Practic, aceºtia au fost nemulþumiþi de faptul cã structura completului de judecatã a fost modificatã pentru acst termen, iar unul dintre magistraþi ar fi fost înlocuit la termenul urmãtor. Ca urmare, pentru analizarea cererii privind recuzarea completului, instanþa a decis acordarea unui nou termen pentru data de 8 octombrie.
S
Craiova, instanþã care a judecat recursurile declarate atât de inculpaþi, cât ºi de victime sau rudele acestora, a decis casarea sentinþei pronunþate de Judecãtoria Târgu Jiu ºi menþinutã de Tribunalul Gorj ºi a decis sã trimitã cauza pentru rejudecarea apelului la Tribunalul Gorj. La instanþa de fond, fostul director al EM Petrila, Aurelian Necula, a fost condamnat la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare, Gheorghe Roºu, fost inginer-ºef cu securitatea ºi sãnãtatea în muncã, a fost condamnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur, fost ºef al sectorului aeraj ºi ºef al staþiei de salvare minierã, la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Cei trei au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri ºi salvatori.
oluþie casatã
Dosarul privind tragicul accident de la Mina Petrila, se aflã în faza de rejudecare. În luna mai a acestui an, magistraþii de la Curtea de Apel
Zeci de mii de metri cubi de apã recuperaþi de la „ºmecherii” de Valea Jiului
din conducere, cât ºi cu ºefii de servicii, cãrora le-am spus cã au libertatea de a-ºi face treaba, cu respectarea regulamentului ºi a legilor care sunt în vigoare. Le-am dat libertatea de a-ºi face datoria. ªi, încetul cu încetul, rezultatele încep
sã aparã, dar încã mai avem foarte mult de lucru. Cu fiecare lunã care trece, cantitatea de apã facturatã creºte. În luna august, cantitatea facturatã a crescut cu 50.000 de metri cubi, faþã de luna iulie. Am ajuns la un grad de
Carmen COSMAN
încasare de 65% din factura curentã, în comparaþie cu luna precedentã, când era sub 50%”, a declarat directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram. Iar cei care au încercat sã fenteze societatea sunt, în marea lor majoritate, oameni cu bani. Directorul Avram a spus cã, în general, oamenii simpli nu încearcã sã facã „ºmecherii”, ci, eventual, acumueazã datorii, din cauzã cã nu au bani sã plãteascã apa consumatã, iar pensionarii sunt cei mai conºtiincioºi clienþi ai firmei. Iar furturile nu se puetau produce fãrã implicarea unir angajaþi ai furnizorului de apã din Valea Jiului. Unii au fost deja prinºi ºi bãgaþi în comisia de disciplinã. Un caz este al unui ºef de
sector care a primit deja un avertisment, dar ºi o sancþiune financiarã de 10% din salariu. „Prin toate acþiunile pe care le facem, arãtãm cã suntem transparenþi ºi, indiferent de funcþia ºi de rangul pe care îl are unul sau altul în societate, oamenii sunt egali. Ultimele acþiuni care au fost au arãtat acest lucru. Un lucru care
mã doare este cã toate aceste ilegalitãþi nu puteau fi fãcute decât cu ajutorul unor specialiºti ºi, chiar dacã îmi vine greu sã spun, oamnei de la SC Apa Serv Valea Jiului”, a mai spus sursa citatã anterior. Iar acþiunile de acest fel vor continua ºi în perioada urmãtoare, aºa încât pierderile înregistrate în acest fel de societate sã fie reduse la minimum posibil. Carmen COSMAN
12 Turism
Cronica Vãii Jiului |Marti, 25 septembrie 2012
S-au „împiedicat” de ursul Baloo aloo, ursul care este o atracþie pentru turiºtii din Straja, a fost evaluat de cãtre reprezentanþii Direcþiei Sanitar Veterinare Hunedoara în urma unei plângeri a unui ONG.
B
Totul a pornit de la o plângere ajunsã pe adresa DSV Hunedoara
în care, un ONG, reclama condiþiile în care este þinut animalul, iar autorii petiþiei ar fi vrut sã-l trimitã pe Baloo într-un centru din strãinãtate, unde chipurile iar fi mai bine, recunosc medicii veterinari hunedoreni. Numai cã, realitatea este alta, iar ursul are condiþii pe care chiar unele grãdini zoologice din strãinãtate nu le poate oferi. „Am avut o reclamaþie venitã de la un ONG în care reclamau cã condiþi-
ile sunt improprii pentru creºterea ursului. Atunci când au autorizat menajeria din Straja, am con-
se îngrijesc de aceste animale. Ursul din Straja este foarte bine îngrijit de domnul care-l deþine ºi
trol sanitar-veterinar a invocat ºi faptul cã ursul Baloo ar trebui eliberat, fãrã a cunoaºte exact istoricul animalului. „Ei ar fi vrut eliberarea ursului în sãlbãticie însã nu ºtiu cã din punct de vedere comportamental, un urs care a trãit timp de 12 ani în captivitate nu se mai poate integra. El imediat eliberat se va întoarce la locul unde era adãpostit ºi a primit hranã”, explicã medicul Laslãu.
A
statat cã ea corespunde tuturor cerinþelor ºi la fel ºi în urma controlului de acum. Are înregistrare sanitar-veterinarã, ursul este bine îngrijit dar noi avem probleme cu ei (n.r ONG-ul care a fãcut reclamaþia) ºi au mai fãcut sesizãri ºi în privinþa câinilor fãrã stãpân din unele adãposturi. Cã nu sunt bine hrãniþi, dar realitatea era alta. Dacã aceste ONG-uri s-ar ocupa de problema câinilor ar fi bine. Este uºor sã critici oameni care alocã bani, pun suflet ºi
acest lucru îl poate confirma ºi doctorul Cristea (n.r. coordonatorul CSVSA Valea Jiului) care s-a ocupat de autorizarea menajeriei din Straja”, a declarat dr. Leontin Laslãu, ºef Serviciu Monitorizare ºi Evaluare din cadrul DSVSA Hunedoara, medicul care a ºi fãcut controlul în Straja. ONG-ul care s-a autosesizat ºi a trimis petiþie cãtre instituþia de con-
tracþia turiºtilor
Baloo a ajuns în staþiune acum 12 ani dupã ce a fost abandonat de braconieri la limita fondului de vânãtoare. Era pui ºi avea rãni multiple, iar Emil Pãrãu ce-l care a decis sã-l îngrijeascã, l-a tratat chiar la un spital des-
tinat oamenilor dat fiind faptul cã în acea vreme nu existau în zona Vãii Jiului clinici veterinare care sã poatã face intervenþii complexe, iar Baloo n-ar fi supravieþuit. În Straja are un spaþiu imens, hranã din abundenþã ºi chiar ºi o piscinã pentru zilele cãlduroase. În plus, Baloo este atât de blând ºi ataºat de îngrijitorii sãi încât îºi ia dulciurile direct din gura lor fãrã sã-i rãneascã. Sute de turiºti vin în Straja, în extrasezon, doar pentru a-l vizita pe poznaºul urs. Este obiºnuit cu vizitatorii ºi-i întâmpinã de fiecare datã când ajung la þarcul lui ºi musai trebuie sã-i aducã o recompensã, dulce dacã se poate. „Straja ar fi altfel fãrã el, mai banalã. De fiecare datã când venim trecem ºi pe la Baloo ºi cred cã nu s-a schimbat deloc. Este foarte frumos pe timp de varã pentru cã e activ ºi morocãnos. L-am vizitat ºi iarna când am venit la schi”, spune Robert, unul dintre turiºti. Mascota staþiunii atrage ºi mulþi localnici. „Pentru mine o atracþie chiar dacã sunt de aici, localnicã. Vin la Straja ºi neapãrat merg sã-l vãd ºi pe Baloo”, a spus o altã turistã. Staþiunea era sã rãmânã în urmã cu circa cinci ani fãrã vedeta ei, însã condiþiile groaznice din rezervaþia în care ar fi trebuit sã ajungã, l-au salvat pe Baloo. Când staþiunea era goalã, era scos la plimbare prin pãdure ºi mergea dupã îngrijitorul lui ca un cãþel. Maximilian GÂNJU