Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 216
Cronica Vãii Jiului Luni, 24 septembrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
A plecat sã aibã o viaþã mai bunã,
dar strãinãtatea l-a dezamãgit
Sute de mii de lei furate din cont, iar banca refuzã sã despãgubeascã victima! n bãrbat din Vulcan, care s-a trezit cu conturile golite, încearcã de luni de zile sã-ºi recupereze banii furaþi din cont. Autoritatea Naþionalã Pentru Protecþia Consumatorilor a dat dreptate clientului ºi chiar a amendat banca...
U
>>> PAGINA A 3-A
Lupta pentru mineri ºi minerit repturi menþinute, ba chiar îmbunãtãþite. Mineritul din Valea Jiului a fost mereu un ghimpe pentru guvernanþi. De nenumãrate ori, minerii au fost în prag de a-ºi pierde toate drepturile, însã în cele din urmã au fost recâºtigate.
D
>>> PAGINILE 6-7
Monica Iacob Ridzi:
„Voi candida în decembrie, voi lupta în continuare”! eputatul hunedorean, Monica Iacob Ridzi, a susþinut, sâmbãtã, o conferinþã de presã la Petroºani în cadrul cãreia a explicat motivele care au dus la demisia sa din Partidul Democrat Liberal...
D
>>> PAGINILE 8-9
Prima zãpadã din Parâng – motiv de planuri pentru cabanieri
u ochii goi ºi privirea pierdutã, gesticuleazã ºi dã sã stingã þigara fumatã pânã la filtru în scrumierã. Se rãzgândeºte în ultima clipã ºi mai trage un fum, savurându-l ca pe ultimul. Se miºcã nervos în scaun ºi-apoi parcã se pierde undeva departe. Cu glas ºoptit ºi cu ochii absenþi, începe sã povesteascã de familia lui ºi de motivul pentru care astãzi, se aflã aici, la mii de kilometri de casã. >>> PAGINILE 6-7
C
oþi cabanierii din staþiune sperã la un sezon bun în care sã facã profit, însã totul depinde de un singur lucru.
T
>>> PAGINA 12
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 24 septembrie 2012
onsiliul Local al municipiului Petroºani - Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1 Decembrie 1918, nr. 93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de email: spadpp_petrosani@ya hoo.com
C
organizeazã: 1. Licitaþie publicã pentru concesionarea terenului, în suprafaþã de 25,00 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Tudor Vladimirescu, în vederea amplasãrii unui chioºc; 2. Licitaþie publicã pentru concesionarea terenului, în suprafaþã de 18,00 mp,
Anunþ de licitaþie suprafaþã de 10,00 mp, sit- tuþiei din municipiul situat în municipiul uat în municipiul Petroºani, Petroºani, str. 1 Decembrie Petroºani, str. 1 Mai, în str. 1 Decembrie 19181918, nr. 93. vederea suplimentãrii conzona Staþionar Piaþa Bunurile fac parte din cesiunii terenului aferent Victoriei, teren aferent unui domeniul privat al municipunei anexe. spaþiu comercial; iului Petroºani. Ofertele se depun, 3. Licitaþie publicã penOfertele se depun la într-un exemplar, pânã în tru concesionarea terenului, sediul instituþiei, biroul de ziua de 15.10.2012, ora 9 în suprafaþã de 5,00 mp, registraturã, camera 5 sau ºi se vor deschide în situat în str. Timiºoarei (în 7. Relaþii, detalii, clariºedinþa publicã din data de spatele Poºtei), în vederea ficãri, cât ºi documentaþia 15.10.2012, ora 11, pensuplimentãrii concesiunii de atribuire, se pot obþine, tru primul caz, ora 13, pentru al doilea caz, în sala terenului aferent unui garaj. pânã la data de Ofertele se depun, într- 12.10.2012 , pentru de ºedinþe, la sediul instiun exemplar, pânã în ziua primul lot ºi pânã la data tuþiei din municipiul Petroºani, str. 1 Decembrie de 17.10.2012, ora 9 ºi se de 15.10.2012, pentru al vor deschide în ºedinþa doilea lot, de la Serviciul 1918, nr. 93. publicã din data de Public Administrarea 1. Licitaþie publicã 17.10.2012, ora 11, penDomeniului Public ºi Privat pentru concesionarea tru primul caz, ora 13, din cadrul Primãriei terenului, în suprafaþã de 6,00 mp, situat în municip- pentru al doilea caz, ora 15 municipiului Petroºani, pentru al 3-lea caz, în sala camera 41, telefon 0254iul Petroºani, str. Gen. de ºedinþe, la sediul insti541220(1), int. 114. Vasile Milea, în vederea suplimentãrii concesiunii terenului aferinvites interested candidates to submit their application for the ent garajului; 2. Licitaþie 2 positions of Local coordinator publicã pentru on the UNDP – GEF Project concesionarea “Improving the Financial Sustainability terenului, în of the Carpathian System of Protected Areas” For more information, requirements, and selection criteria, please visit UNDP Romania website, section „Employment opportunities”, at the following link: http://www.undp.ro/job/#n3374
UNDP ROMANIA
The deadline for applications is 30 September, 2012”
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 Întâmplãri hazlii 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct
19:00 Observator 20:30 Fotbal: Steaua Rapid 22:30 Un Show Pãcãtos 0:30 Observator 1:15 O altã joacã de-a spionii
National TV 9:00 Baronii (r) 9:30 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r)
11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Baronii (r) 13:00 Taxi Driver (r) 14:00 E greu sã spui “Te iubesc” (r) 17:30 Dragoste dulceamarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Efectul gemenelor 22:30 Arta rãzboiului 0:45 Efectul gemenelor (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Mai presus de foc 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Omul cu un pantof roºu (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 Mai presus de foc
Prima TV 9:30 Naufragiaþii 11:30 Teleshopping 12:00 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 13:00 Teleshopping 13:30 România lui Gaiþã 13:45 Teleshopping 14:15 Curat, murdar? 15:30 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
19:00 19:30 20:30 21:45 22:15
Focus Sport Iubiri secrete Naþiune, te cunosc! Mondenii Trãsniþii
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Garantat 100% 11:30 Rezistenþa prin culturã 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Crucea Roºie 21:10 Rebecca 22:55 Avocaþii schimbãrii 23:10 Un magnat al timpurilor noi
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Luni, 24 septembrie 2012 n bãrbat din Vulcan, care s-a trezit cu conturile golite, încearcã de luni de zile sã-ºi recupereze banii furaþi din cont. Autoritatea Naþionalã Pentru Protecþia Consumatorilor a dat dreptate clientului ºi chiar a amendat banca unde au fost constituite depozitele bancare, respectiv BCR Agenþia Vulcan, dar nici acum bãrbatul nu ºi-a recuperat banii, deºi, legal, sumele sunt asigurate.
U
Douã depozite bancare la termen ale unui bãrbat din Vulcan au fost lichidate, în mod fraudulos, cu complicitatea unui fost ofiþer de credite de la Agenþia Vulcan a BCR. Cel care ar fi clonat buletinul pãrþii vãtãmate - iar mai apoi l-ar fi transmis unor complici din Bucureºti care au scos banii din conturi - nu mai lucreazã acum în sistem, dar în ceea ce-l priveºte pe clientul bãncii
n puternic incendiu a izbucnit vineri dimineaþã în cartierul Colonie din Petroºani, iar pompierii s-au luptat ore în ºir cu flãcãrile. O femeie s-a speriat atât de tare, încât a fost nevoie de intervenþia medicilor.
U
Situaþia a fost cu atât mai periculoasã cu cât în garajul care a luat foc se aflau mai multe tuburi de oxigen, iar în pod era o butelie ruseascã de mari dimensiuni plinã cu gaz. Flãcãrile ºi fumul gros au putut fi vãzute de la kilometri depãrtare, iar vecinii s-au temut ca nu cumva focul sã ajungã ºi la casele lor. În Colonie
Sute de mii de lei furate din cont, iar banca refuzã sã despãgubeascã victima ! lucrurile s-au oprit deocamdatã aici, cel puþin din punct de vedere financiar. Fapta s-a petrecut când pãgubitul, Daniel Moisa, împuternicit al mamei sale, era plecat din þarã. În data de 26 octombrie 2011, acesta a solicitat Agenþiei BCR Vulcan starea financiarã pentru cele douã depozite bancare la termen ºi aºa a aflat cu stupoare cã sumele au dispãrut din cont, deºi nici titularul ºi nici împuternicitul nu au efectuat nicio operaþiune de retragere sau de depunere în perioada 26.07 2011 – 26.10.2011. Frauda a fost imediat sesizatã ºi, mergând pe firul afacerii, s-a stabilit, fãrã echivoc, cã altcineva a scos banii din cont, beneficiind de complicitatea directã a unui angajat al BCR, care a înlesnit aceastã operaþiune. Au urmat adrese dupã adrese ºi o lungã corespondenþã cu oficialii unitãþii bancare, dar clientul pãgubit tot nu ºi-a primit banii înapoi. Asta în ciuda faptului cã sumele sunt, cel puþin teoretic, asigurate. Daniel Moisa s-a adresat inclusiv oficialilor
ANPC, care au stabilit cã aspectele sesizate sunt întemeiate, drept pentru care “banca a fost sancþionatã contravenþional în conformitate cu prevederile Legii 363/ 2007 privind practicile comerciale incorecte”. De asemenea, potrivit adresei oficiale a ANPC din data de 3 august, ca mãsurã complementarã s-a emis o decizie prin care s-a dispus încetarea practicilor comerciale incorecte. ªi banca îi dã dreptate pãgubitului, ºi, potriv-
it unor informaþii, cel care ar fi înlesnit sustragerea banilor din cont ar fost dat afarã, iar împotriva lui s-a formulat plângere penalã. Clientul a rãmas, însã, tot cu paguba, pentru cã banii nu ºi i-a recuperat nici acum, asta deºi procedura unanim acceptatã de sistemul bancar românesc în cauze de acest fel este aceea de a restitui banii deponenþilor, cu continuarea demersurilor unitãþii bancare faþã de persoana vinovatã de producerea fraudei.
Comandantul Poliþiei Municipiului Vulcan, Toma Mihu, unde a fost instrumentat dosarul iniþial, a declarat cã dosarul a fost transmis la DIICOT Bucureºti. „Noi ne-am declinat competenþa în acest caz cãtre DIICOT Bucureºti, pentru cã autorii ar fi fost din Bucureºti. În acest dosar era vorba despre douã depozite bancare, suma totalã fiind de aproximativ 460.000 de lei”, a declarat Toma Mihu. Carmen COSMAN
Flãcãri cât casa în Colonia Petroºani
imobilele sunt foarte apropiate unul de celãlalt, aºa încât oricând o scânteie putea sã ajungã ºi la ei. « Cred cã a pornit de la garaj, de acolo de undeva. O fi fost un scurt
– circuit, dar nu se ºtie încã. Dar a fost un foc mare. Flacãrã la vreo 3 – 4 metri ºi fum mult Eu stai aici, la trei case, aprope. M-am speriat tare, am scos ºi eu furtunul cu apã sã dau pe acoperiº, cã nu se ºtie. Cum era vântul puternic…”, a declarat un vecin. O femeie în vârstã, care locuieºte chiar lângã casa unde s-a manifestat incendiul s-a speriat extrem de tare ºi a fost nevoie de intervenþia medicilor. Sincron
bãbuþã « Eu eram în casã, eram la masã ºi deodatã am vãzut un fum negru de nu se mai vedea nimic, nimic. Am ieºit afarã ºi am strigat sã dea telefon la pompieri, cã mi-era fricã sã nu ajungã ºi la casa mea. M-am speriat ºi mi-a venit rãu. Am refuzat sã mã duc la spital cã sunt singurã ºi cu cine sã las casa”, povesteºte Tudora Constantinescu. Pompierii din Petroºani au ajuns în trei minute de la anunþarea incendiului, dar când au ajuns flãcãrile se manifestau deja cu putere. Aceºtia s-au luptat ore în ºir cu focul ºi s-au temut de ce este mai rãu. Pentru cã situaþia putea
degenera în orice moment, i-au chemat în ajutor pe colegii lor din Petrila « Ne-am deplasat la faþa locului cu trei
autospeciale de stingere, 14 subofiþeri ºi trei ofiþeri. Am cerut în sprijin ºi Formaþia de Pompieri Civili de la Petrila, deoarece exista riscul ca focul sã ia amploare ºi sã avem surse de apã la îndemânã. Au fost afectate douã – trei acoperiºuri ºi anexe gospodãreºti », a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Cercetarea la faþa locului a fost fãcutã de o echipã de poliþiºti de la Criminalisticã, iar aceºtia, împreunã cu pompierii, vor încerca sã afle de la ce a izbucnit incendiul. Carmen COSMAN
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 24 septembrie 2012
sociaþiile care oferã ajutor familiilor sau copiilor aflaþi în dificultate se lovesc de mai multe probleme care le pun beþe în roate activitãþii dedicate sprijinirii semenilor aflaþi în nevoie. Cea mai gravã dintre acestea este cea financiarã. Cele douã asociaþii de acest gen care funcþioneazã în aceeaºi clãdire din municipiul Lupeni nu sunt, nici ele, scutite de lipsa banilor necesari derulãrii activitãþii.
A
O problemã comunã – cea financiarã
Asociaþia Umanitarã „Casa de copii” oferã sprijin permanent, respectiv consiliere educaþionalã sau medicalã, precum ºi 3 mese pe zi unui numãr de 10 copii proveniþi din familii dezorganizate. De acelaºi sprijin beneficiazã ºi 10 familii nevoiaºe care au 64 de copii. „În total ne ocupãm 74 de copii, 10 în cadrul casei de copii ºi 64 în centrul de con-
siliere ºi sprijin al familiilor ºi copiilor aflaþi în dificultate. Noi le oferim sprijin în educaþie, activitãþi în vacanþã, consiliere pe probleme de sãnãtate sau juridice, rechizite ºcolare ºi hranã. Toate acestea costã, însã, bani iar veniturile noastre provin doar din donaþii ºi sponsorizãri. Pânã acum ne-a ajutat
upã o lunã de revizii, blocul 4A de la termocentrala Paroºeni a fost repus, la sfârºitul sãptãmânii trecute, în funcþiune ºi produce energie electricã.
D
În ceea ce priveºte apa caldã menajerã, furnizarea acesteia va fi reluatã cu începere din data de 1 octombrie. Numai în municipiul Petroºani, nu ºi în celelalte localitãþi din Valea Jiului. „De acum putem da oricând drumul la apã caldã ºi încãlzire. Solicitare pentru furnizarea apei calde am primit numai de la Petroºani, cu începere din data de 1
Dumnezeu ºi am putut duce pânã la capãt toate proiectele dar nu ºtiu cum ne vom descurca pe viitor. Asta în condiþiile în care Statul nu se implicã deloc”, a declarat Vasile Nemeº, preºedintele Asociaþiei Umanitare „Casa de copii” din Lupeni. De aceleaºi probleme finan-
ciare se loveºte ºi conducerea Asociaþiei Down Valea Jiului. Singurul sprijin bãnesc primit de cãtre micuþii suferinzi de sin-
dromul Down a venit, pânã acum, numai din partea angajaþilor minelor Lupeni ºi Paroºeni. „Situaþia financiarã ne dã cele mai mari bãtãi de cap. Pânã acum, singurul venit a sosit doar de la minerii de la Paroºeni ºi Lupeni care ne-au donat cei 2% din impozit. Iar pentru ajutorarea acestor copii care au un nivel de dezvoltare intelectualã ºi fizicã redus este nevoie de multe. Pentru a putea fi recuperaþi ºi integraþi în comunitate este nevoie de medici, de asistenþi, de aparaturã medicalã ºi de multe altele”, a spus Liviu Corseanschi, preºedintele Asociaþiei Down Valea Jiului. La sediul Asociaþiei Down primesc sprijin 10 copii aceºtia beneficiind de asistenþã psihopedagogicã ºi kinetoterapie. În plus, micuþii sunt ajutaþi ºi de cãtre un medic logoped. Mircea NISTOR
S-au încheiat reviziile
octombrie. Aceasta va ajunge la toate punctele termice, la data menþionatã, mai puþin unele din cele în zona cãrora se lucreazã la înlocuirea þevilor vechi”, a precizat Doru Viºan, directorul SE Paroºeni. În ceea ce priveºte agentul termic pentru
încãlzirea locuinþelor, furnizarea acestuia va fi reluatã în momentul în care vor fi îndeplinite condiþiile de temperaturã exterioare. În
principiu, caloriferele ar urma sã fie încãlzite cu începere din data de 1 noiembrie. Mircea NISTOR
ocalitãþile Petroºani, Aninoasa, Vulcan ºi Lupeni ar urma sã aibã o singurã societate de termoficare. Acestea vor fi grupate, la propunerea prefectului de Hunedoara, într-o asociaþie intracomunitarã care va prelua toatã termoficarea din Valea Jiului.
L
În prezent, toate societãþile de termoficare se aflã în insolvenþã nemaifiind viabile din punct de
O singurã firmã de termoficare vedere financiar. „Înfiinþarea asociaþiei nu va fi un lucru foarte uºor dar va fi beneficã populaþiei din Valea Jiului. În primul rând populaþia ar avea de câºtigat, raportul calitate – preþ urmând a fi mai mic decât în cazul gazului. În parantezã fie spus, este aberant sã stãm pe cãrbune ºi sã ne încãlzim cu gaz”, a spus Doru Viºan, director SE Paroºeni. Unica firmã de termoficare din Valea Jiului ar putea sã devinã operaþionalã chiar din aceastã iarnã. Mircea NISTOR
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Luni, 24 septembrie 2012 rincipalele investiþii al Hidroelectrica ce aparþin de Sucursalele Haþeg ºi Caransebeº sunt analizate în aceste zile de administratorul judiciar al societãþii, în vederea includerii lor în proiectul de reorganizare ºi eficientizare a activitãþii asumat de Euro Insol.
P
Vizita în teren a demarat joi ºi se va încheia în data de 22 septembrie, iar din comisia de analizã fac parte reprezentantul administratorului judiciar al Hidroelectrica SA, Remus Borza, directorul general ªtefan Gheorghe ºi directorii principalelor direcþii ale societãþii Potrivit programului, sunt analizate stadiul lucrãrilor de intervenþie aflate în curs de execuþie la aducþiunea principalã a centralei CHE Retezat ºi la bara-
Investiþiile Hidroelectrica din judeþul Hunedoara, analizate de administratorul judiciar
jul Gura Apelor, lucrãri care se executã pe perioada golirii lacului de acumulare Gura Apelor, dupã 26 de ani de funcþionare a centralei; situaþia pe ªantierul obiectivului de investiþii CHE Bretea, care are termen de finalizare ºi punere în funcþiune anul 2014, precum ºi evoluþia lucrãrilor la aducþiunea Bistra-Lac Poiana Mãrului, pe platforma tehnologicã Bucova. De asemenea, programul
deplasãrii include ºi hidrocentrala subteranã Retezat, cu o putere de 335 MW, care dispune de lacul de acumulare Gura Apelor, situat la cca. 18 km în amonte de centralã. Barajul Gura Apelor este un baraj de anrocamente cu nucleu de argilã, având înãlþimea de 168 m, iar la data execuþiei lui era cel mai înalt baraj de acest tip din Europa. Debitele regularizate în aceastã acumulare sunt conduse spre centralã sub-
teranã, printr-o galerie de aducþiune de 18,4 km ºi un diametru interior de 4,90 m. CHE Retezat – care este una din cele 6 centrale de mare putere din patrimonial Hidroelectrica SA - funcþioneazã în tandem cu CHE Clopotiva, centralã de suprafaþa situatã pe canalul de fugã al centralei subterane. „În cele trei zile ale deplasãrii sunt avute în vedere hidrocentrale ºi amenajãri hidrotehnice de maximã importanþã pentru Hidroelectrica ºi pentru Sistemul Energetic Naþional, la care se deruleazã în prezent investiþii cu o valoare cumulatã de peste 800 milioane euro. De asemenea, sunt programate întâlniri zilnice cu executivul celor douã sucursale ºi al filialelor Hidroserv, cu liderii sindicali, cu salariaþii precum ºi cu
prefectii judeþelor ºi preºedinþii Consiliilor judeþene”, se precizeazã într-un comunicat de presã al administratorului judiciar al Hiodroelectrica
U
rmeazã concedieri
Pentru angajaþii Hidroelectrica, veºtile sunt, în schimb, mai puþin bune. Administratorul judiciar al Hidroelectrica a iniþiat deja un proces de evaluare individualã a competenþelor profesionale ºi manageriale ale salariaþilor societãþii, care are ca principale obiective redimensionarea organigramei, în special a personalului TESA, în vederea reducerii cheltuielilor de exploatare. Începând cu data de 1 octombrie 2012, vor înceta contractele de muncã ale salariaþilor, care au renunþat la dreptul de pensie pentru a se angaja sau au cumulat salariul cu pensia. Carmen COSMAN
Poliþistul care s-a sinucis – un tip plin de viaþã în aparenþã ngajatul Poliþiei Oraºului Petrila, Mihai Adolf Opra (38 de ani) era un perfecþionist, un individ extreme de atent la detalii spun amicii lui.
A
O parte dintre ei au fost colegi cu Mihai la jandarmi ºi cred cã supãrarea cã nu a reuºit sã-ºi
refacã relaþia cu fosta soþie l-a împins sã se sinucidã. În aparenþã era un om plin de viaþã ºi entuziasmul lui i-a fãcut pe prieteni ºi colegi sã creadã cã a trecut peste suferinþa provocatã de
divorþ. „Acum trei sãptãmâni am vorbit cu el, mã sunase ºi puþin pãrea schimbat. Noi mai vorbeam anumite lucruri ºi am observat cã se tot repeta. Parcã era cu mintea în altã parte, el nu era aºa. Îmi aduc aminte cã ºi dulapul lui de serviciu era aranjat impecabil, orice chiþibuº era la locul lui ºi ne enerva foarte tare. Ultima datã când am vorbit cu el, chiar ne înþelesesem sã ne vedem ºi sã mai povestim la o bere. N-am mai apucat pentru cã n-a mai vrut sã lupte”, a spus un amic al lui Mihai. Aceeaºi impresie a lãsato ºi colegilor din Poliþia Petrila dar ºi superiorilor, cã ºi-a revenit dupã despãrþire. Poliþistul a fost descoperit, joi, fãrã suflare în locuinþa sa spânzurat ºi nu a lãsat un bilet de adio în care sã-ºi motiveze gestul. Tânãrul era programat pentru a intra în schimbul I la Biroul Ordine Publicã, însã n-a ajuns la sediul de poliþie. Colegii lui de muncã au mers la apartamentul din cartierul 8 Martie unde poliþistul locuia singur ºi lau gãsit fãrã suflare. Acesta este al doilea caz în ultima lunã în care un poliþist din Valea Jiului îºi pune capãt zilelor. Maximilian GÂNJU
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
udecãtorul care a fost depistat de Apa Serv cã nu avea contract a devenit legal. Potrivit celor din conducerea firmei de distribuþie a apei din Valea Jiului, imediat ce a fost dat la ziar, Gheorghe Iacob a venit ºi ºi-a fãcut contract la vila aflatã la Periferia municipiului Petroºani.
J
Asta, pentru cã, la un simplu control de rutinã, cei de la Apa Serv, care timp de aproape 3 ani nu avea contract ºi nu plãtea decât o parte din apa consumatã. “Imediat dupã ce a apãrut în presã cazul depistat de noi, domnul judecãtor Iacob a venit ºi ºi-a întocmit contractul la apã. E bine cã astfel de situaþii intrã în normal ºi vom face tot posibilul ca astfel de cazuri sã nu mai existe”, a
Criminalul din Hunedoara, arestat pentru 29 de zile ãrbatul care ºi-a omorât mama cu cinci lovituri de cuþin, aplicate în zone vitale ale corpului, a fost arestat preventiv. Florin Ailoaie, de 31 de ani, susþine cã a înfipt cuþitul în cea care i-a dat viaþã pentru cã „aºa mi-a spus cineva”.
B
Procurori ai Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara au solicitat instanþei de judecatã, arestarea preventivã a lui Florin Marian Ailoaie pentru omor calificat. Magistraþii Tribunalului Hunedoara au admis cererea procurorilor ºi au dispus emiterea unui mandat de arestare pe numele acestuia, pentru o perioadã de 29 de zile. Potrivit probatoriului administrat pânã la aceastã orã, ieri dimineaþã bãrbatul se afla în locuinþa sa din municipiul Hunedoara, împreunã cu mama, bunica, soþia ºi fiul sãu în vârstã de numai 10 luni. La un moment dat, acesta i-a aplicat mamei sale mai multe lovituri de cuþit, care au dus la decesul acesteia. Dupã sãvârºirea faptei, a anunþat un vecin despre cele petrecute, lãsându-i la uºã cuþitul despre care existã indicii cã este arma crimei. Cercetãrile continuã în vederea lãmuririi tuturor împrejurãrilor de fapt ºi stabilirii rãspunderii judiciare, au precizat procurorii. Carmen COSMAN
Judecãtorul a intrat în legalitate
declarant Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. Gheorghe Iacob este unul dintre cei care ºi-a construit o casã impunãtoare la intrarea dinspre Deva în Petroºani, dar care nu a permis niciodatã accesul pe proprietatea sa a celor ce citesc apometrele. Domnia sa se limita la a
plãti cam 10 metri cubi de apã lunar ºi nu avea nici mãcar apometrele omologate de cei de la ape. Unul era montat fãrã sã consulte persoanele acreditate de la Apa Serv, iar pentru cel de al doilea nu mai platise din luna mai, deoarece motiva cã are sume achitate în avans. Diana Mitrache
Cronica Vãii Jiului |Luni, 24 septembrie 2012
6 Actualitate u ochii goi ºi privirea pierdutã, gesticuleazã ºi dã sã stingã þigara fumatã pânã la filtru în scrumierã. Se rãzgândeºte în ultima clipã ºi mai trage un fum, savurându-l ca pe ultimul. Se miºcã nervos în scaun ºi-apoi parcã se pierde undeva departe. Cu glas ºoptit ºi cu ochii absenþi, începe sã povesteascã de familia lui ºi de motivul pentru care astãzi, se aflã aici, la mii de kilometri de casã.
C
Povestea se duce undeva în ani 90, odatã cu plecarea de la minã ºi începerea traiului “rãu”. Cronica Vãii Jiului vã prezintã povestea unui bãrbat care a plecat în strãinãtate sã aibã un trai mai bun, dar ºi acum, dupã circa 4 ani de lucrat în Italia, încã o duce de azi pe mine. Se numeºte Laurenþiu ºi are 35 de ani. A lucrat la Mina Petrila, în Valea Jiului când avea 20 de ani, dar a prins ordonanþa ºi, vrãjit de banii care atunci erau mulþi, a plecat… A plecat într-un sat din Moldova, unde s-a mutat cu soþia lui. Mai târziu au avut ºi primul copil, iar traiul a devenit din ce în ce mai rãu. Pãmântul se lucra greu, iar recolta puþinã se fãcea sau
nu. Copilul creºtea, iar nevoile erau tot mai mari. Viitorul la þarã într-un sat uitat de lume, pãrea tern, fãrã culoare, fãrã bucurie. A decis sã plece în Italia, gândind cã acolo va munci ºi va putea oferi familiei un trai mãcar decent. A fãcut-o cu speranþã ºi entuziasm, dar aici, gândindu-se la vremea aceea, parcã se amuzã ºi el de bucuria lui de atunci. “Cineva din sat mi-a promis cã mã ia ºi pe mine în Italia. Am împrumutat bani de drum ºi am plecat. Am fost bucuros tot drumul ºi când am ajuns aici, credeam cã e raiul. Apoi, dupã câteva luni, am vãzut cã nu este chiar aºa. Am muncit aici cum nu credeam cã se poate munci vreodatã”, spune
Actualitate 7
A plecat sã aibã o viaþã mai bunã, dar strãinãtatea l-a dezamãgit
Laurenþiu, frãmântându-ºi mâinile negre, arse de soare ºi bãtãtorite de munca grea, la câmp. De când a venit ºi pânã acum câteva zile, a
muncit într-o campanie, adicã o fermã, unde a fãcut de toate. A lucrat la câmp, a îngrijit animalele ºi încã mai mult, asta zi luminã, fãrã
niciun liber. Câºtiga 600 de euro pe lunã, dar banii nu-i ajungeau pentru traiul aici, fãrã sã mai vorbim de a mai trimite ºi acasã.
“Am trimis cel mai mult 100 de euro, dar cel mai des câte 50. În patru ani de când lucrez aici am reuºit doar sã-mi plãtesc datoria la
Joaca de-a sindicatul se duce în instanþã n loc sã reprezinte interesele oamenilor care i-au ales în aceste structuri, sindicaliºtii din Valea Jiului se rãzboiesc în instanþã. Motive sunt destule ºi au legãturã cu reprezentativitatea la nivel de CNH, ba cu legalitatea în care funcþioneazã. Judecãtoria Petroºani a tranºat încã un episod al acestui rãtboi fãrã de sfârºit.
Î Lupta pentru mineri ºi minerit repturi menþinute, ba chiar îmbunãtãþite. Mineritul din Valea Jiului a fost mereu un ghimpe pentru guvernanþi. De nenumãrate ori, minerii au fost în prag de a-ºi pierde toate drepturile, însã în cele din urmã au fost recâºtigate.
D
În cursul anului trecut pensionarii minieri ºi-au pierdut drepturile, temporar, însã în cele din urmã în cursul acestui an ei le-au recâºtigat. Acest lucru a fost subliniat ºi de liderii minerilor care s-au luptat pentru toate aceste lucruri. “Pentru pensionari, care au fost cei mai supãraþi, am reuºit anul acesta dupã ce Guvernul României a deblocat ajutorul de stat pentru CNH, sã putem face ºi plãþile restante de anul trecut, iar prin protocolul pe care noi l-am semnat cu conducerea CNH, pen-
sionarii nu mai trebuie sã plãteascã niciun leu la energia electricã care o au ei, pânã la trei mii de kw. Înainte de semnarea protocolului ºi ei trebuiau sã suporte opt la sutã din valoarea acestei facilitãþi de trei mii de kw”, a precizat Ioan Temneanu,vicepreºedintele sindicatului Muntele. ªi salariaþii Companiei s-au aflat în postura de a nu-ºi lua salariile, însã ºi acest lucru a fost rezolvat. Mai mult decât atât, liderii lor au obþinut promisiunile ºi certitudinea cã vor primi ºi adaosuri salariale. “Nu am pierdut niciun drep din contractul colectiv de muncã pe care l-am avut ºi pe care am reuºit sã le menþinem ºi sã aducem încã ceva în plus. Ar mai fi ºi unele facilitãþi mai mici, transportul de la locul de muncã, hranã caldã la intrarea în schimb, echipamentul de lucru ºi plus celelalte adausori pe care noi le avem prinse în contractul colectiv ºi în 2012”, a mai precizat
Temneanu. Mai mult, se încearcã cã pânã la finele anului sã se mai obþinã o serie de adaosuri pentru mineri. „În aceste condiþii, aceastã structurã sindicala a discutat ºi practic avem douã negocieri cu conducerea CNH, una pentru perioada de final al anului 2011 ºi cealaltã privind contractul colectiv de muncã valabil pânã la sfârºitul anului 2012. Lucrurile pentru care ne-am bãtut, pentru contractul colectiv de muncã, sunt lucruri câºtigate ºi menþinute în condiþiile în care de trei ani de zile România traverseazã o crizã economicã care este una din cele mai puternice din ultimele decenii. Am pãstrat gratuitãþile, chiar dacã s-a vorbit în aceastã perioadã ºi mai ales pensionarii, cã ar fi fost tãiate acele gratuitãþi la curent ºi raiile de cãrbune. Noi am negociat aceste facilitãþi ºi pentru activi ºi pentru pensionari, cu plus atât pentru unii cât ºi pentru
ceilalþi. La energie, salariaþii plãteau, pânã a acea noi aceastã discuþie sindicalã, un procent de opt la sutã din tariful energiei electrice pentru energia electricã pânã la ºase mii de kw. Noi am ajuns cã astãzi salariaþii sã plãteascã doar cinci la sutã din valoarea totalã, adicã de la zero la ºase mii de kw, între ºase mii ºi zece mii, aveam de plãtit un tarif de cinsprezece la sutã , dar dupã semnarea contracului colectiv de muncã salariaþii plãtesc doar zece la sutã din valoarea totalã. Între zece mii ºi doisprezece mii se plãtea treizeci la sutã, dar dupã negocierile sindicatului nostru, se plãtesc doar cinsprezece la sutã. Aceste lucruri au existat în contractul colectiv de muncã ºi chiar au fost imbunatatite, astfel cã salariaþii trebuie sã plãteascã mai puþin decât anainte de a purta noi aceste negocieri”, mai spune vicepreºedintele sindicatului Muntele. Raul IRINOVICI
curent, care era destul de mare ºi sã-mi schimb geamurile la casã. Atât!”, spune cu glasul aproape stins. Cea mai mare nemulþimire a lui este cã deºi câºtiga foarte puþin, patronul italian uneori uita sã-i dea ºi cei 600 de euro. De câteva zile a plecat de la fermã, pentru cã are deja douã luni restanþã ºi aproape s-a împãcat cu gândul cã nu îºi va mai vedea banii munciþi atât de greu. “Am plecat, pur ºi simplu. Mi-am luat hainele ºi am plecat la un prieten de-al meu, care munceºte ºi el aici. Nu mai puteam. Am muncit afarã, în cãldurile alea mari ºi la 45 de grade. Sunt ars de soare, mã dor mâinile, picioarele, dar nu asta ar fi problema. Nu am bani. Nu am nici mãcar sã trãiesc aici, sã-mi cumpãr ceva mãcar de 5 euro. Eu am venit sã strâng
condiþiile minime cerute de Legea Dialogului Social. În dosarul 3278/278/2012, cu obiect „dizolvare persoanã juridicã”, instanþa a respins însã cererea Sindicatului Muntele, aºa cã Vulturul Negru poate funcþiona în continuare, dar sentinþa poate fi atacatã cu recurs. Reamintim cã o cerere similarã a mai fost judecatã la Petroºani, dar pãrþile erau atunci inversate. În luna ianuarie, Sindicatul Vulturului Negru solicita magistraþilor dizolvarea Sindicatului Muntele, însã ºi aceastã cerere a fost respinsã de Judecãtoria Petroºani. Car men COSMAN
Sindicatul „Vulturul Negru”, care înglobeazã agenþii de pazã de la unitãþile miniere, funcþioneazã absolut legal. Asta au decis magistraþii de la Judecãtoria Petroºani în dosarul deschis de conducerea Sindicatului Muntele, care a solicitat completului de judecatã dizolvarea sindicatului concurent. Cauza a ajuns pe rolul instanþei de la Petroºani în data de 9 mai, iar cei de la Muntele ºi-au motivat acþiunea prin faptul cã Sindicatul Vulturul Negru, care este afiliat la Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, nu îndeplineºte
Second hand, pe bonuri de masã n magazin de second hand a afiºat pe uºã anunþul cã marfa se poate cumpãra ºi pe bonuri de masã. Clienþii au salutat iniþiativa.
U
Firmele mici ºi mijlocii cautã ºi gãsesc tot felul de soluþii pentru supravieþuire orientându-se dupã ”potenþa”, mai bine zis ”impotenþa”,
financiarã a clienþilor. Pe uºile unor magazine, altele decât cele alimentare, troneazã afiºe discrete pe care stã scris ”primim bonuri”. Un asemenea magazin se aflã la Petrila, lângã staþia de autobuz de la strada Minei. Este vorba de un spaþiu îngrijit, bine organizat, în care se vând haine second hand. Iniþial, cumpãrãtorii au crezut cã este vorba de acele bonuri cadou pe care angajatorii le dau salariaþilor cu tot felul de ocazii, dar vânzãtoarea ne-a lãmurit. ”Primim bonuri de masã, indiferent dacã sunt cadou sau completare la salariu. Aþi vãzut cã sunt multe firme care dau bonuri ºi atunci oamenilor le este mai uºor sã-ºi achiziþioneze haine de la noi, fãrã sã fie nevoiþi sã scoatã bani din buzunar. Am venit în întâmpinarea lor, în vremurile astea grele. Se apropie
sezonul rece, iar preþul unei haine groase nu este cel ca al unui tricou. Pentru mulþi cumpãrãtori este o diferenþã mare” – a declarat, binevoitoare, vânzãtoarea care ajuta clienþii sã-ºi gãseascã produsele dorite. ”Pentru mine este mai bine aºa, pentru cã am copii mici ºi cresc foarte repede. M-ar costa bani buni, dar aºa cu banii plãtim facturi ºi ce rãmâne din bonuri, completez cu ce le trebuie” – a declarat o tânãrã mamã. Un domn în vârstã, hâtru, a spus râzând cã în curând vom aduce din curtea casei un ou, o gainã, pentru a ne cumpãra ceva, ca pe vremurile când era adolescent. Hazul de necaz se pare cã este ”pastila” de rezistenþã a românilor. Ileana FIRÞULESCU
bani pentru casã, sã-mi fac ceva în þara, dar vãd cã nu se poate”, mai spune Laurenþiu. Acum îºi cautã altceva de lucru, în speranþa cã poate îºi va îndeplini misiunea cu care a venit în Italia. Când vorbeºte de casa lui de la þarã, ochii de pe chipul ars de soare ºi îmbãtrânit timpuriu parcã i se lumineazã. Îi place acolo, chiar cu toate lipsurile. Vrea sã trãiascã în continuare acolo, dar mãcar sã aibã ce mânca. Tot acolo se vede ºi îmbãtrânind, alãturi de soþie ºi cei doi copii. Acum, însã, nu are de gând sã renunþe. Vrea sã munceascã, vrea sã facã bani, vrea sã
ofere familiei lui un trai mãcar decent. Pentru asta are nevoie încã de rãbdare ºi de multã putere de muncã, pentru cã, aºa cum spune el, aici nu te faci cã munceºti, ci îþi rupi oasele încercând sã-i mulþumeºti pe patronii strãini. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului |Luni, 24 septembrie 2012
6 Actualitate u ochii goi ºi privirea pierdutã, gesticuleazã ºi dã sã stingã þigara fumatã pânã la filtru în scrumierã. Se rãzgândeºte în ultima clipã ºi mai trage un fum, savurându-l ca pe ultimul. Se miºcã nervos în scaun ºi-apoi parcã se pierde undeva departe. Cu glas ºoptit ºi cu ochii absenþi, începe sã povesteascã de familia lui ºi de motivul pentru care astãzi, se aflã aici, la mii de kilometri de casã.
C
Povestea se duce undeva în ani 90, odatã cu plecarea de la minã ºi începerea traiului “rãu”. Cronica Vãii Jiului vã prezintã povestea unui bãrbat care a plecat în strãinãtate sã aibã un trai mai bun, dar ºi acum, dupã circa 4 ani de lucrat în Italia, încã o duce de azi pe mine. Se numeºte Laurenþiu ºi are 35 de ani. A lucrat la Mina Petrila, în Valea Jiului când avea 20 de ani, dar a prins ordonanþa ºi, vrãjit de banii care atunci erau mulþi, a plecat… A plecat într-un sat din Moldova, unde s-a mutat cu soþia lui. Mai târziu au avut ºi primul copil, iar traiul a devenit din ce în ce mai rãu. Pãmântul se lucra greu, iar recolta puþinã se fãcea sau
nu. Copilul creºtea, iar nevoile erau tot mai mari. Viitorul la þarã într-un sat uitat de lume, pãrea tern, fãrã culoare, fãrã bucurie. A decis sã plece în Italia, gândind cã acolo va munci ºi va putea oferi familiei un trai mãcar decent. A fãcut-o cu speranþã ºi entuziasm, dar aici, gândindu-se la vremea aceea, parcã se amuzã ºi el de bucuria lui de atunci. “Cineva din sat mi-a promis cã mã ia ºi pe mine în Italia. Am împrumutat bani de drum ºi am plecat. Am fost bucuros tot drumul ºi când am ajuns aici, credeam cã e raiul. Apoi, dupã câteva luni, am vãzut cã nu este chiar aºa. Am muncit aici cum nu credeam cã se poate munci vreodatã”, spune
Actualitate 7
A plecat sã aibã o viaþã mai bunã, dar strãinãtatea l-a dezamãgit
Laurenþiu, frãmântându-ºi mâinile negre, arse de soare ºi bãtãtorite de munca grea, la câmp. De când a venit ºi pânã acum câteva zile, a
muncit într-o campanie, adicã o fermã, unde a fãcut de toate. A lucrat la câmp, a îngrijit animalele ºi încã mai mult, asta zi luminã, fãrã
niciun liber. Câºtiga 600 de euro pe lunã, dar banii nu-i ajungeau pentru traiul aici, fãrã sã mai vorbim de a mai trimite ºi acasã.
“Am trimis cel mai mult 100 de euro, dar cel mai des câte 50. În patru ani de când lucrez aici am reuºit doar sã-mi plãtesc datoria la
Joaca de-a sindicatul se duce în instanþã n loc sã reprezinte interesele oamenilor care i-au ales în aceste structuri, sindicaliºtii din Valea Jiului se rãzboiesc în instanþã. Motive sunt destule ºi au legãturã cu reprezentativitatea la nivel de CNH, ba cu legalitatea în care funcþioneazã. Judecãtoria Petroºani a tranºat încã un episod al acestui rãtboi fãrã de sfârºit.
Î Lupta pentru mineri ºi minerit repturi menþinute, ba chiar îmbunãtãþite. Mineritul din Valea Jiului a fost mereu un ghimpe pentru guvernanþi. De nenumãrate ori, minerii au fost în prag de a-ºi pierde toate drepturile, însã în cele din urmã au fost recâºtigate.
D
În cursul anului trecut pensionarii minieri ºi-au pierdut drepturile, temporar, însã în cele din urmã în cursul acestui an ei le-au recâºtigat. Acest lucru a fost subliniat ºi de liderii minerilor care s-au luptat pentru toate aceste lucruri. “Pentru pensionari, care au fost cei mai supãraþi, am reuºit anul acesta dupã ce Guvernul României a deblocat ajutorul de stat pentru CNH, sã putem face ºi plãþile restante de anul trecut, iar prin protocolul pe care noi l-am semnat cu conducerea CNH, pen-
sionarii nu mai trebuie sã plãteascã niciun leu la energia electricã care o au ei, pânã la trei mii de kw. Înainte de semnarea protocolului ºi ei trebuiau sã suporte opt la sutã din valoarea acestei facilitãþi de trei mii de kw”, a precizat Ioan Temneanu,vicepreºedintele sindicatului Muntele. ªi salariaþii Companiei s-au aflat în postura de a nu-ºi lua salariile, însã ºi acest lucru a fost rezolvat. Mai mult decât atât, liderii lor au obþinut promisiunile ºi certitudinea cã vor primi ºi adaosuri salariale. “Nu am pierdut niciun drep din contractul colectiv de muncã pe care l-am avut ºi pe care am reuºit sã le menþinem ºi sã aducem încã ceva în plus. Ar mai fi ºi unele facilitãþi mai mici, transportul de la locul de muncã, hranã caldã la intrarea în schimb, echipamentul de lucru ºi plus celelalte adausori pe care noi le avem prinse în contractul colectiv ºi în 2012”, a mai precizat
Temneanu. Mai mult, se încearcã cã pânã la finele anului sã se mai obþinã o serie de adaosuri pentru mineri. „În aceste condiþii, aceastã structurã sindicala a discutat ºi practic avem douã negocieri cu conducerea CNH, una pentru perioada de final al anului 2011 ºi cealaltã privind contractul colectiv de muncã valabil pânã la sfârºitul anului 2012. Lucrurile pentru care ne-am bãtut, pentru contractul colectiv de muncã, sunt lucruri câºtigate ºi menþinute în condiþiile în care de trei ani de zile România traverseazã o crizã economicã care este una din cele mai puternice din ultimele decenii. Am pãstrat gratuitãþile, chiar dacã s-a vorbit în aceastã perioadã ºi mai ales pensionarii, cã ar fi fost tãiate acele gratuitãþi la curent ºi raiile de cãrbune. Noi am negociat aceste facilitãþi ºi pentru activi ºi pentru pensionari, cu plus atât pentru unii cât ºi pentru
ceilalþi. La energie, salariaþii plãteau, pânã a acea noi aceastã discuþie sindicalã, un procent de opt la sutã din tariful energiei electrice pentru energia electricã pânã la ºase mii de kw. Noi am ajuns cã astãzi salariaþii sã plãteascã doar cinci la sutã din valoarea totalã, adicã de la zero la ºase mii de kw, între ºase mii ºi zece mii, aveam de plãtit un tarif de cinsprezece la sutã , dar dupã semnarea contracului colectiv de muncã salariaþii plãtesc doar zece la sutã din valoarea totalã. Între zece mii ºi doisprezece mii se plãtea treizeci la sutã, dar dupã negocierile sindicatului nostru, se plãtesc doar cinsprezece la sutã. Aceste lucruri au existat în contractul colectiv de muncã ºi chiar au fost imbunatatite, astfel cã salariaþii trebuie sã plãteascã mai puþin decât anainte de a purta noi aceste negocieri”, mai spune vicepreºedintele sindicatului Muntele. Raul IRINOVICI
curent, care era destul de mare ºi sã-mi schimb geamurile la casã. Atât!”, spune cu glasul aproape stins. Cea mai mare nemulþimire a lui este cã deºi câºtiga foarte puþin, patronul italian uneori uita sã-i dea ºi cei 600 de euro. De câteva zile a plecat de la fermã, pentru cã are deja douã luni restanþã ºi aproape s-a împãcat cu gândul cã nu îºi va mai vedea banii munciþi atât de greu. “Am plecat, pur ºi simplu. Mi-am luat hainele ºi am plecat la un prieten de-al meu, care munceºte ºi el aici. Nu mai puteam. Am muncit afarã, în cãldurile alea mari ºi la 45 de grade. Sunt ars de soare, mã dor mâinile, picioarele, dar nu asta ar fi problema. Nu am bani. Nu am nici mãcar sã trãiesc aici, sã-mi cumpãr ceva mãcar de 5 euro. Eu am venit sã strâng
condiþiile minime cerute de Legea Dialogului Social. În dosarul 3278/278/2012, cu obiect „dizolvare persoanã juridicã”, instanþa a respins însã cererea Sindicatului Muntele, aºa cã Vulturul Negru poate funcþiona în continuare, dar sentinþa poate fi atacatã cu recurs. Reamintim cã o cerere similarã a mai fost judecatã la Petroºani, dar pãrþile erau atunci inversate. În luna ianuarie, Sindicatul Vulturului Negru solicita magistraþilor dizolvarea Sindicatului Muntele, însã ºi aceastã cerere a fost respinsã de Judecãtoria Petroºani. Car men COSMAN
Sindicatul „Vulturul Negru”, care înglobeazã agenþii de pazã de la unitãþile miniere, funcþioneazã absolut legal. Asta au decis magistraþii de la Judecãtoria Petroºani în dosarul deschis de conducerea Sindicatului Muntele, care a solicitat completului de judecatã dizolvarea sindicatului concurent. Cauza a ajuns pe rolul instanþei de la Petroºani în data de 9 mai, iar cei de la Muntele ºi-au motivat acþiunea prin faptul cã Sindicatul Vulturul Negru, care este afiliat la Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, nu îndeplineºte
Second hand, pe bonuri de masã n magazin de second hand a afiºat pe uºã anunþul cã marfa se poate cumpãra ºi pe bonuri de masã. Clienþii au salutat iniþiativa.
U
Firmele mici ºi mijlocii cautã ºi gãsesc tot felul de soluþii pentru supravieþuire orientându-se dupã ”potenþa”, mai bine zis ”impotenþa”,
financiarã a clienþilor. Pe uºile unor magazine, altele decât cele alimentare, troneazã afiºe discrete pe care stã scris ”primim bonuri”. Un asemenea magazin se aflã la Petrila, lângã staþia de autobuz de la strada Minei. Este vorba de un spaþiu îngrijit, bine organizat, în care se vând haine second hand. Iniþial, cumpãrãtorii au crezut cã este vorba de acele bonuri cadou pe care angajatorii le dau salariaþilor cu tot felul de ocazii, dar vânzãtoarea ne-a lãmurit. ”Primim bonuri de masã, indiferent dacã sunt cadou sau completare la salariu. Aþi vãzut cã sunt multe firme care dau bonuri ºi atunci oamenilor le este mai uºor sã-ºi achiziþioneze haine de la noi, fãrã sã fie nevoiþi sã scoatã bani din buzunar. Am venit în întâmpinarea lor, în vremurile astea grele. Se apropie
sezonul rece, iar preþul unei haine groase nu este cel ca al unui tricou. Pentru mulþi cumpãrãtori este o diferenþã mare” – a declarat, binevoitoare, vânzãtoarea care ajuta clienþii sã-ºi gãseascã produsele dorite. ”Pentru mine este mai bine aºa, pentru cã am copii mici ºi cresc foarte repede. M-ar costa bani buni, dar aºa cu banii plãtim facturi ºi ce rãmâne din bonuri, completez cu ce le trebuie” – a declarat o tânãrã mamã. Un domn în vârstã, hâtru, a spus râzând cã în curând vom aduce din curtea casei un ou, o gainã, pentru a ne cumpãra ceva, ca pe vremurile când era adolescent. Hazul de necaz se pare cã este ”pastila” de rezistenþã a românilor. Ileana FIRÞULESCU
bani pentru casã, sã-mi fac ceva în þara, dar vãd cã nu se poate”, mai spune Laurenþiu. Acum îºi cautã altceva de lucru, în speranþa cã poate îºi va îndeplini misiunea cu care a venit în Italia. Când vorbeºte de casa lui de la þarã, ochii de pe chipul ars de soare ºi îmbãtrânit timpuriu parcã i se lumineazã. Îi place acolo, chiar cu toate lipsurile. Vrea sã trãiascã în continuare acolo, dar mãcar sã aibã ce mânca. Tot acolo se vede ºi îmbãtrânind, alãturi de soþie ºi cei doi copii. Acum, însã, nu are de gând sã renunþe. Vrea sã munceascã, vrea sã facã bani, vrea sã
ofere familiei lui un trai mãcar decent. Pentru asta are nevoie încã de rãbdare ºi de multã putere de muncã, pentru cã, aºa cum spune el, aici nu te faci cã munceºti, ci îþi rupi oasele încercând sã-i mulþumeºti pe patronii strãini. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului |Luni, 24 septembrie 2012
8 Politicã
Politicã 9
Monica Iacob Ridzi:
Cinci miliarde lei/candidat pentru campania electoralã, în Valea Jiului etrila, P Petroºaniul ºi Aninoasa l-au
„Voi candida în decembrie, voi lupta în continuare”! D eputatul hunedorean, Monica Iacob Ridzi, a susþinut, sâmbãtã, o conferinþã de presã la Petroºani în cadrul cãreia a explicat motivele care au dus la demisia sa din Partidul Democrat Liberal ºi din grupul parlamentar democrat – liberal. Monica Ridzi ºi-a înaintat demisia din PDL, miercuri.
“Am þinut aceastã conferinþã de presã ca sã vã explic adevãratele motive pentru care am plecat din PDL în 19 septembrie 2012. Decizia a fost foarte dificilã pentru cã am fost membru din martie 1997. 16 ani am crezut în partid, în principiile partidului, dar am observat cã în momentul de faþã PDL a intrat în alianþã cu persoane care în cariera politicã au trecut de la un partid la altul. Am condamnat mereu traseismul politic. Mi-a fost foarte greu ºi nu am crezut niciodatã cã voi demisiona mai ales cã am fost loialã partidului ºi am vrut sã-i dau valoare. Dovada e cã la alegerile locale am obþinut foarte multe voturi, în special la Petroºani, unde Tiberiu Iacob Ridzi a luat peste 60%, în condiþiile în care la nivel naþional PDL era cotat la 15%, iar la Petrila de douã ori mai mult decât la nivel naþional”, a declarat Monica Iacob Ridzi la Petroºani. Mai mult, ea afirmã cã mereu a susþinut partidul ºi oamenii din partid (campania electoralã a Elenei Bãsescu pentru alegerile de la europarlamentare-n.r.), însã tot oamenii „portocalii” au dezamãgit-o. În plus, ea a ajuns la concluzia cã Valea Jiului ºi interesele zonei nu sunt luate în seamã la nivel central, acesta fiind principalul motiv pentru care a ales sã pãrãseascã formaþiunea politicã din care a fãcut parte 15 ani.
„Niciodatã nu am dezamãgit partidul. S-a speculat cã am plecat din partid din cauza dosarului penal. Nu e adevãrat, pentru cã, dacã era acest lucru, plecam încã în urmã cu trei ani. Am observat cã nu am sprijin din partea partidului ºi cã sunt condamnatã de oameni chiar dacã nu am fost condamnatã de judecãtor. Am dreptul la prezumþia de nevinovãþie. Consider cã PDL-ul nu mai reprezintã oamenii din Valea Jiului. Între PDL ºi Valea Jiului sa format o prãpastie drept pentru care am ales interesele Vãii Jiului. Sunt datoare sã lupt pentru interesele din Valea Jiului ºi sã demonstrez cã Valea Jiului e greu de învins”, a mai spus deputatul hunedorean. Deputatul recunoaºte anumite greºeli pe care le-a fãcut în timpul mandatului, mandat în care ea a susþinut interesele altor persoane (familia Bãsescu –n.r.), însã acele persoane au inalturato. „Am fãcut greºeli în timpul mandatului pentru cã am crezut în oameni, dar acum vãd viaþa altfel ºi oamenii nu pot rãmâne într-un partid fãrã principii în care se iau decizii subiective”, spune Monica Ridzi. În ceea ce priveºte o posibilã candidatura, deputatul spune cã va intra în cursa electoralã pentru un nou mandat de deputat. În plus, ea este deschisã ºi la ofertele care vor veni din partea celorlalte formaþiuni politice, atâta timp cât se are în vedere susþinerea Vãii Jiului. „Sunt într-o perioadã de analiza. Voi candida în decembrie, voi lupta în continuare. Sunt deschisã la orice ofertã pe care o voi primi atâta timp cât apãr interesele Vãii Jiului”, a finalizat deputatul Monica Iacob Ridzi. În ziua demisiei deputatului din cadrul Partidului Democrat Liberal, liderul formaþiunii politice, Vasile Blaga a declarat cã Monica Iacob Ridzi a pierdut susþinerea de la centru, aceasta neavând posibilitatea de a candida pentru un nou mandat din cauza dosarului penal pe
care îl are. “Mi-a spus cã dânsa are intenþia sã candideze. I-am spus cã PDL respectã toate criteriile propuse de comisia de eticã a coaliþiei, mai ales cã ele fac parte integrantã din codul etic al partidului. Deci pe listele PDL nu poate candida », a declarat Vasile Blaga, preºedintele PDL, miercuri dupã ce Monica Iacob Ridzi i-a înmânat demisia.
16
ani de PDL
În vârstã de 35 de ani, Monica Iacob – Ridzi a devenit membru al Partidului democrat încã din anul 1997 ºi pe listele
acestui partid a avut loc ºi ascensiunea, dar ºi decãderea ei politicã. A fost mai întâi Secretar al Biroului Permanent Local al Organizaþiei de Tineret Petroºani, apoi Vicepreºedinte al Biroului Permanent Local al Organizaþiei de Tineret a Partidului Democrat – Petroºani. Între 1999 ºi 2001, Monica Ridzi a fost aleasã Vicepreºedinte al Biroului Permanent Judeþean al Organizaþiei de Tineret a Partidului Democrat Hunedoara, iar între 2000 – 2004 a fost consilier parlamentar. Între 2001 ºi 2006 a deþinut
funcþia de Preºedinte al Biroului Permanent Judeþean al Partidului Democrat Organizaþia de Tineret a Partidului Democrat Hunedoara ºi, totodatã Vicepreºedinte al Biroului Permanent Naþional al Organizaþiei de Tineret a Partidului Democrat, iar din februarie 2008 a fost aleasã în funcþia de Preºedinte al Organizaþiei de Tineret a Partidului Democrat-Liberal. Pe listele PDL, Monica Iacob Ridzi a fost aleasã consilier judeþean, apoi europarlamentar ºi deputat în Parlamentul României. Raul IRINOVICI
Monica Iacob – Ridzi: „Sunt nevinovatã”! a trei ani de la declanºarea uriaºului scandal de corupþie, finalizat cu o trimitere în judecatã, fostul ministru al Tineretului ºi Sportului, Monica Iacob – Ridzi, susþine cã este nevinovatã ºi cã va demonstra acest lucru.
L
Deputatul Monica Iacob – Ridzi susþine cã are dovezi ale nevinovãþiei sale ºi cã va începe sã le prezinte. „Am înþeles sã fac un pas înapoi (în anul 2009., n.r.), sã nu vorbesc despre dovezile nevinovãþiei mele. Din pãcate, s-a creat impresia cã aº vinovatã de ceva. Vã asigur cã voi prezenta, în perioada imediat urmãtoare, dovezi ale nevinovãþiei mele”, a afirmat Monica Iacob-Ridzi. Într-o conferinþã de presã organizatã la Petroºani, fostul ministru al Tineretului ºi Sportului a declarat cã a fost audiatã 10 ore în procesul aflat pe rolul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, iar la finalul declaraþiei sale nimeni nu i-a mai pus vreo întrebare. „Eu cred cã am lãmurit, cel
puþin în instanþã, lucrurile. Tot aºa le voi lãmuri ºi în spaþiul public pentru a face sã nu mai planeze nicio urmã de îndoialã în ceea ce mã priveºte”, a conchis Monica Iacob-Ridzi. Monica Iacob – Ridzi a fost ministru al Tineretului ºi Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009 a fost desemnatã ministru al Tineretului ºi Sportului, dar ºi-a încheiat cariera de ministru cu un imens scandal de corupþie. A ajuns în instanþã, fiind acuzatã de abuz în serviciu contra intereselor publice în formã calificatã, fals intelectual, participaþie improprie la infracþiunea de acces fãrã drept la un sistem informatic, sãvârºitã prin încãlcarea mãsurilor de securitate, participaþie improprie la infracþiunea de a modifica, ºterge sau deteriora date informatice, fãrã drept. Dosarul a fost instrumentat de DNA, iar procurorii anticorupþie susþin cã, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotãrât ca, sub pretextul realizãrii unor mani-
festãri de amploare la nivel naþional dedicate Zilei Naþionale a Tineretului ºi externalizãrii serviciilor de organizare aferente, sã atribuie ilegal unor firme private contracte de prestãri servicii având acest obiect. În acest scop a fost alocatã firmelor Artisan Consulting SRL ºi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitatã ºi aprobatã prin buget pentru acest eveniment. DNA mai aratã cã fostul ministru al Tineretului ºi Sportului a hotãrât, tot în mod unilateral, ca evenimentele sã fie organizate în locaþii din Bucureºti, Costineºti ºi 39 de reºedinþe de judeþ, în care cunoºtea cã structurile proprii ale ministerului ori alte entitãþi publice sau private vor desfãºura manifestãri de acest gen. Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului s-a constituit parte civilã cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând cã îºi rezervã dreptul de a o modifica în funcþie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar. Car men COSMAN
A plecat din PDL dar nu reproºeazã opinia conducerii partidului onica Iacob – Ridzi spune cã ar fi fost dispusã sã nu candideze la alegerile din 9 decembrie, aºa cum a sugerat liderul PDL Vasile Blaga, dacã cineva ar fi fost dispusã sã o asculte în toatã aceastã perioadã.
M
Deputatul Monica Iacob-Ridzi a declarat cã nu are de ce sã acuze pe cineva din conducerea partidului din care a demisionat recent ºi a spus cã liderii democrat-liberalilor au avut o poziþie decentã în privinþa sa. ”Cred cã poziþia decentã pe care PDL-ul a avut-o faþã de mine spune multe. Nu am de ce sã acuz pe cine-
va din conducerea PDL ºi am apreciat poziþiile exprimate în ultimele zile atât de cãtre domnul preºedinte Blaga cât ºi de liderul grupului parlamentar la PDL din Camera Deputaþilor, Mircea Toader. Au fost opinii corecte ºi decente care indicã acea maturitate politicã specificã PDL-ului pe care îl cunosc ºi care nu are nicio legãturã cu noile alianþe cu care, personal, nu mã identific”, a spus Monica Iacob Ridzi. În plus, politicianul a precizat cã, dacã anumiþi colegi i-ar fi ascultat argumentele de nevinovãþie din dosarul în care este acuzatã de fapte de corupþie, ar fi fost dispusã chiar sã nu mai candideze. „Din pãcate, mulþi
dintre colegii mei de partid s-au îndepãrtat de mine. Nu ºi-au gãsit timp sã-mi asculte argumentele, apãrãrile, nu ºi-au fãcut timp nici cinci minute sã se uite pe unele documente care îmi demonstreazã nevinovãþia. (...) Dacã în urma discuþiilor pe care aº fi dorit sã le port cu persoane din PDL, aº fi fost ascultatã, mi s-ar fi ascultat punctele de vedere, aº fi fost dispusã chiar sã înþeleg orice decizie a partidului, inclusiv cea a unei posibile necandidaturi a mea, în anul 2012”, a adãugat Monica Iacob-Ridzi. Ridzi va candida totuºi, pe Colegiul Petroºani-PetrilaAninoasa, dar nu a explicat în ce formulã. Car men COSMAN
desemnat prin vot pe Ioan Rus candidat pentru Camera Deputaþilor pentru colegiul Valea Jiului – Est, în defavoarea lui Radu Sorin.
ºi Anionoasa a fost nevoitã sã opteze tot pentru Rus pentru a nu rãmâne singurã în susþinerea candidatului sãu. De precizat cã PSD Aninoasa a fost reprezentatã chiar de Radu Sorin. ”A fost una dintre cele mai elegante
sorizãri, pe lângã susþinerile venite de la partidul în cauzã. O asemenea campanie electoralã poate sã-ºi ridice costurile ºi pânã la 10 miliarde lei, funcþie de cât de puternic va fi contracandidatul desemnat de PDL-
întâlniri de partid, la finalul cãreia cei doi candidaþi la desemnare ºi-au dat mâna. Astfel, pe Valea Jiului, s-a încheiat procesul de desemnare a candidaþilor” – a declarat Cristian Resmeriþã. În interiorul PSD s-a vehiculat suma de 4-5 miliarde lei vechi ca participare a candidaþilor pentru funcþia de deputat pentru o campanie electoralã decentã ºi suficientã, avându-se în vedere cã acestã campanie se va face în trei oraºe. Aceºti bani pot proveni din spon-
USP ºi celelalte partide. ªi PDL se pare cã s-a hotãrât asupra candidatului sãu, pe zona Est, la Camera Deputaþilor, în persoana fostului inspector general ºcolar Alexandru Lãutaru, iar la Senat – Florin Mârza, un contracandidat redutabil pentru Cosmin Nicula. Pentru colegiul de Vest – Uricani, Lupeni, Vulcan - cei vehiculaþi de PDL au refuzat candidatura la Camera Deputaþilor. Aceºtia au fost Bebe Nica, lider de sindicat, care, spun surse din interior, ar fi
Costurile unei campanii electorale decente, pentru un candidat, se pot ridica la circa 5 miliarde de lei vechi, chiar 10 miliarde acolo unde contracandidaþii sunt puternici. PSD Valea Jiului ºi-a stabilit candidaþii pentru alegerile parlamentare din luna decembrie mult înainte de sãptãmâna care a trecut, exceptând colegiul de Est, respectiv Aninoasa, Petroºani Petrila. Pentru a completa aceastã listã, joi, la Petroºani, preºedinþii ºi reprezentanþii celor trei organizaþii ale localitãþilor în cauzã s-au reunit pentru a-ºi stabili candidatul la deputãþie. Aninoasa l-a propus pe prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, membru al Senatului Universitãþii, iar Petroºaniul pe Ioan Rus, fost deputat în perioada 2000-2004. Balanþa a fost înclinatã de Petrila, care a votat pentru Ioan Rus, astfel,
E rândul profesioniºtilor
Politicienii trebuie sã conlucreze cu specialiºtii pentru buna funcþionare lorin Mârza este una dintre nominalizãrile Partidului Democrat Liberal pentru a candida la funcþia de senator.
F
Florin Mârza spune cã într-adevãr este propus pentru a candida. Mârza are însã mici îndoieli în ceea ce priveºte o posibilã reuºitã. El considerã cã alegãtorii nu þin cont de profesionalism ci de promisiunile din campania electoralã. « Este o propunere a organizaþiei de Hunedoara pentru Colegiul unu în Valea Jiului la Senat urmând ca aceastã propunere sã fie analizatã în Comisia de Integritate ºi
validatã de cãtre PDL. Pornesc cu o oarecare teamã, nu ºtiu dacã locuitorii din Valea Jiului sunt pregãtiþi sã aibã ca reprezentant în Senat un profesionist. Nu sunt un om politic, singura politicã pe care am fãcut-o a fost în consiliul local Petroºani, dar consider cã acolo am fãcut mai mult administraþie. În rest mi-am vãzut de carierã ºi cred cã s-a simþit în Valea Jiului într-o oarecare mãsurã activitatea mea pe parcursul a celor treizeci de ani de când sunt în Valea Jiului. Nu ºtiu dacã locuitorii din Valea Jiului sunt pregãtiþi sã nu mai primeascã promisiuni o lunã ºi sã fie uitaþi patru ani ºi sã înfrunte în aceastã lunã de campanie electoralã realitatea aºa cum
este ºi patru ani sã muncim împreunã ca sã facem ceva pentru Valea Jiului”, a declarat Florin Mârza. Mârza considera cã profesionalismul în politicã este un handicap de care multe persoane se lovesc. Se pare cã în România zilelor noastre, pentru alegãtori conteazã vorbele frumoase spuse în campaniile electorale ºi gãleþile sau darurile electorale fac diferenþa. « Maturizarea electoratului necesitã un anumit timp. Având experienta anilor precedenþi, ºi deja în douãzeci de ani de democraþie în care au fost promisiuni, mita electoralã, au fost tot felul de lucruri, acum cred cã a venit vremea specialiºtilor. Pânã
acum am simþit cã pe un handicap. Întotdeauna politicienii s-au ferit sã colaboreze cu specialiºti pentru cã au considerat cã ei trebuie sã le ºtie pe toate. Nu este aºa, trebuie formate echipe pe genul de activitãþi care se vor dezvolta ºi numai aºa se pot realiza lucruri bune. Sã sperãm cã a venit momentul sã ne îndreptãm spre cei care într-adevãr au idei ºi ar putea sã rezolve ceva. Eu sper cã oamenii au ajuns sã fie sãtui de promisiuni ºi vor încerca ºi acesta varianta”, a conchis Mârza. Alegerile parlamentare se vor desfãºura în datã de 9 decembrie. Termenul legal pentru depunerea candidaturilor este 30 octombrie. Raul IRINOVICI
cerut bani mulþi pentru a candida ºi acest lucru pare posibil având în vedere cã Nica a declat cã va candida ”dacã mi se va face o ofertã”. Apoi, Constantin Jujan, Ilie Pârvan au refuzat propunerea. Au urmat alte propuneri: Cristi Roºu, Rad Marcel ºi ultima propunere ar fi Veronica Borungel. Dar termenul de desemnare a candidaþilor dã suficient timp PDL-ului pentru a se hotãrî, pentru cã are nevoie de un om puternic pentru a concura cu PSD-istul Cristian Resmeriþã. Lista completã a PSD de Valea Jiului aratã astfel: Cristian Resmeriþã, pe colegiul de Vest – Vulcan, Lupeni, Uricani, Ioan Rus , pe colegiul de Est – Petrila, Petroºani, Aninoasa, iar pentru Senat, Cosmin Nicula, colegiul Valea Jiului. În judeþ mai sunt desemnaþi Laurenþiu Nistor –colegiul Brad, Valea Mureºului, Natalia Itontero – colegiul Orãºtie, Geoagiu. De menþionat cã al doilea colegiu ca mãrime din judeþ este cel de Est-Valea Jiului, cu 63.000 de votanþi, dupã cel din Hunedoara. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului |Luni, 24 septembrie 2012
8 Politicã
Politicã 9
Monica Iacob Ridzi:
Cinci miliarde lei/candidat pentru campania electoralã, în Valea Jiului etrila, P Petroºaniul ºi Aninoasa l-au
„Voi candida în decembrie, voi lupta în continuare”! D eputatul hunedorean, Monica Iacob Ridzi, a susþinut, sâmbãtã, o conferinþã de presã la Petroºani în cadrul cãreia a explicat motivele care au dus la demisia sa din Partidul Democrat Liberal ºi din grupul parlamentar democrat – liberal. Monica Ridzi ºi-a înaintat demisia din PDL, miercuri.
“Am þinut aceastã conferinþã de presã ca sã vã explic adevãratele motive pentru care am plecat din PDL în 19 septembrie 2012. Decizia a fost foarte dificilã pentru cã am fost membru din martie 1997. 16 ani am crezut în partid, în principiile partidului, dar am observat cã în momentul de faþã PDL a intrat în alianþã cu persoane care în cariera politicã au trecut de la un partid la altul. Am condamnat mereu traseismul politic. Mi-a fost foarte greu ºi nu am crezut niciodatã cã voi demisiona mai ales cã am fost loialã partidului ºi am vrut sã-i dau valoare. Dovada e cã la alegerile locale am obþinut foarte multe voturi, în special la Petroºani, unde Tiberiu Iacob Ridzi a luat peste 60%, în condiþiile în care la nivel naþional PDL era cotat la 15%, iar la Petrila de douã ori mai mult decât la nivel naþional”, a declarat Monica Iacob Ridzi la Petroºani. Mai mult, ea afirmã cã mereu a susþinut partidul ºi oamenii din partid (campania electoralã a Elenei Bãsescu pentru alegerile de la europarlamentare-n.r.), însã tot oamenii „portocalii” au dezamãgit-o. În plus, ea a ajuns la concluzia cã Valea Jiului ºi interesele zonei nu sunt luate în seamã la nivel central, acesta fiind principalul motiv pentru care a ales sã pãrãseascã formaþiunea politicã din care a fãcut parte 15 ani.
„Niciodatã nu am dezamãgit partidul. S-a speculat cã am plecat din partid din cauza dosarului penal. Nu e adevãrat, pentru cã, dacã era acest lucru, plecam încã în urmã cu trei ani. Am observat cã nu am sprijin din partea partidului ºi cã sunt condamnatã de oameni chiar dacã nu am fost condamnatã de judecãtor. Am dreptul la prezumþia de nevinovãþie. Consider cã PDL-ul nu mai reprezintã oamenii din Valea Jiului. Între PDL ºi Valea Jiului sa format o prãpastie drept pentru care am ales interesele Vãii Jiului. Sunt datoare sã lupt pentru interesele din Valea Jiului ºi sã demonstrez cã Valea Jiului e greu de învins”, a mai spus deputatul hunedorean. Deputatul recunoaºte anumite greºeli pe care le-a fãcut în timpul mandatului, mandat în care ea a susþinut interesele altor persoane (familia Bãsescu –n.r.), însã acele persoane au inalturato. „Am fãcut greºeli în timpul mandatului pentru cã am crezut în oameni, dar acum vãd viaþa altfel ºi oamenii nu pot rãmâne într-un partid fãrã principii în care se iau decizii subiective”, spune Monica Ridzi. În ceea ce priveºte o posibilã candidatura, deputatul spune cã va intra în cursa electoralã pentru un nou mandat de deputat. În plus, ea este deschisã ºi la ofertele care vor veni din partea celorlalte formaþiuni politice, atâta timp cât se are în vedere susþinerea Vãii Jiului. „Sunt într-o perioadã de analiza. Voi candida în decembrie, voi lupta în continuare. Sunt deschisã la orice ofertã pe care o voi primi atâta timp cât apãr interesele Vãii Jiului”, a finalizat deputatul Monica Iacob Ridzi. În ziua demisiei deputatului din cadrul Partidului Democrat Liberal, liderul formaþiunii politice, Vasile Blaga a declarat cã Monica Iacob Ridzi a pierdut susþinerea de la centru, aceasta neavând posibilitatea de a candida pentru un nou mandat din cauza dosarului penal pe
care îl are. “Mi-a spus cã dânsa are intenþia sã candideze. I-am spus cã PDL respectã toate criteriile propuse de comisia de eticã a coaliþiei, mai ales cã ele fac parte integrantã din codul etic al partidului. Deci pe listele PDL nu poate candida », a declarat Vasile Blaga, preºedintele PDL, miercuri dupã ce Monica Iacob Ridzi i-a înmânat demisia.
16
ani de PDL
În vârstã de 35 de ani, Monica Iacob – Ridzi a devenit membru al Partidului democrat încã din anul 1997 ºi pe listele
acestui partid a avut loc ºi ascensiunea, dar ºi decãderea ei politicã. A fost mai întâi Secretar al Biroului Permanent Local al Organizaþiei de Tineret Petroºani, apoi Vicepreºedinte al Biroului Permanent Local al Organizaþiei de Tineret a Partidului Democrat – Petroºani. Între 1999 ºi 2001, Monica Ridzi a fost aleasã Vicepreºedinte al Biroului Permanent Judeþean al Organizaþiei de Tineret a Partidului Democrat Hunedoara, iar între 2000 – 2004 a fost consilier parlamentar. Între 2001 ºi 2006 a deþinut
funcþia de Preºedinte al Biroului Permanent Judeþean al Partidului Democrat Organizaþia de Tineret a Partidului Democrat Hunedoara ºi, totodatã Vicepreºedinte al Biroului Permanent Naþional al Organizaþiei de Tineret a Partidului Democrat, iar din februarie 2008 a fost aleasã în funcþia de Preºedinte al Organizaþiei de Tineret a Partidului Democrat-Liberal. Pe listele PDL, Monica Iacob Ridzi a fost aleasã consilier judeþean, apoi europarlamentar ºi deputat în Parlamentul României. Raul IRINOVICI
Monica Iacob – Ridzi: „Sunt nevinovatã”! a trei ani de la declanºarea uriaºului scandal de corupþie, finalizat cu o trimitere în judecatã, fostul ministru al Tineretului ºi Sportului, Monica Iacob – Ridzi, susþine cã este nevinovatã ºi cã va demonstra acest lucru.
L
Deputatul Monica Iacob – Ridzi susþine cã are dovezi ale nevinovãþiei sale ºi cã va începe sã le prezinte. „Am înþeles sã fac un pas înapoi (în anul 2009., n.r.), sã nu vorbesc despre dovezile nevinovãþiei mele. Din pãcate, s-a creat impresia cã aº vinovatã de ceva. Vã asigur cã voi prezenta, în perioada imediat urmãtoare, dovezi ale nevinovãþiei mele”, a afirmat Monica Iacob-Ridzi. Într-o conferinþã de presã organizatã la Petroºani, fostul ministru al Tineretului ºi Sportului a declarat cã a fost audiatã 10 ore în procesul aflat pe rolul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, iar la finalul declaraþiei sale nimeni nu i-a mai pus vreo întrebare. „Eu cred cã am lãmurit, cel
puþin în instanþã, lucrurile. Tot aºa le voi lãmuri ºi în spaþiul public pentru a face sã nu mai planeze nicio urmã de îndoialã în ceea ce mã priveºte”, a conchis Monica Iacob-Ridzi. Monica Iacob – Ridzi a fost ministru al Tineretului ºi Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009 a fost desemnatã ministru al Tineretului ºi Sportului, dar ºi-a încheiat cariera de ministru cu un imens scandal de corupþie. A ajuns în instanþã, fiind acuzatã de abuz în serviciu contra intereselor publice în formã calificatã, fals intelectual, participaþie improprie la infracþiunea de acces fãrã drept la un sistem informatic, sãvârºitã prin încãlcarea mãsurilor de securitate, participaþie improprie la infracþiunea de a modifica, ºterge sau deteriora date informatice, fãrã drept. Dosarul a fost instrumentat de DNA, iar procurorii anticorupþie susþin cã, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotãrât ca, sub pretextul realizãrii unor mani-
festãri de amploare la nivel naþional dedicate Zilei Naþionale a Tineretului ºi externalizãrii serviciilor de organizare aferente, sã atribuie ilegal unor firme private contracte de prestãri servicii având acest obiect. În acest scop a fost alocatã firmelor Artisan Consulting SRL ºi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitatã ºi aprobatã prin buget pentru acest eveniment. DNA mai aratã cã fostul ministru al Tineretului ºi Sportului a hotãrât, tot în mod unilateral, ca evenimentele sã fie organizate în locaþii din Bucureºti, Costineºti ºi 39 de reºedinþe de judeþ, în care cunoºtea cã structurile proprii ale ministerului ori alte entitãþi publice sau private vor desfãºura manifestãri de acest gen. Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului s-a constituit parte civilã cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând cã îºi rezervã dreptul de a o modifica în funcþie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar. Car men COSMAN
A plecat din PDL dar nu reproºeazã opinia conducerii partidului onica Iacob – Ridzi spune cã ar fi fost dispusã sã nu candideze la alegerile din 9 decembrie, aºa cum a sugerat liderul PDL Vasile Blaga, dacã cineva ar fi fost dispusã sã o asculte în toatã aceastã perioadã.
M
Deputatul Monica Iacob-Ridzi a declarat cã nu are de ce sã acuze pe cineva din conducerea partidului din care a demisionat recent ºi a spus cã liderii democrat-liberalilor au avut o poziþie decentã în privinþa sa. ”Cred cã poziþia decentã pe care PDL-ul a avut-o faþã de mine spune multe. Nu am de ce sã acuz pe cine-
va din conducerea PDL ºi am apreciat poziþiile exprimate în ultimele zile atât de cãtre domnul preºedinte Blaga cât ºi de liderul grupului parlamentar la PDL din Camera Deputaþilor, Mircea Toader. Au fost opinii corecte ºi decente care indicã acea maturitate politicã specificã PDL-ului pe care îl cunosc ºi care nu are nicio legãturã cu noile alianþe cu care, personal, nu mã identific”, a spus Monica Iacob Ridzi. În plus, politicianul a precizat cã, dacã anumiþi colegi i-ar fi ascultat argumentele de nevinovãþie din dosarul în care este acuzatã de fapte de corupþie, ar fi fost dispusã chiar sã nu mai candideze. „Din pãcate, mulþi
dintre colegii mei de partid s-au îndepãrtat de mine. Nu ºi-au gãsit timp sã-mi asculte argumentele, apãrãrile, nu ºi-au fãcut timp nici cinci minute sã se uite pe unele documente care îmi demonstreazã nevinovãþia. (...) Dacã în urma discuþiilor pe care aº fi dorit sã le port cu persoane din PDL, aº fi fost ascultatã, mi s-ar fi ascultat punctele de vedere, aº fi fost dispusã chiar sã înþeleg orice decizie a partidului, inclusiv cea a unei posibile necandidaturi a mea, în anul 2012”, a adãugat Monica Iacob-Ridzi. Ridzi va candida totuºi, pe Colegiul Petroºani-PetrilaAninoasa, dar nu a explicat în ce formulã. Car men COSMAN
desemnat prin vot pe Ioan Rus candidat pentru Camera Deputaþilor pentru colegiul Valea Jiului – Est, în defavoarea lui Radu Sorin.
ºi Anionoasa a fost nevoitã sã opteze tot pentru Rus pentru a nu rãmâne singurã în susþinerea candidatului sãu. De precizat cã PSD Aninoasa a fost reprezentatã chiar de Radu Sorin. ”A fost una dintre cele mai elegante
sorizãri, pe lângã susþinerile venite de la partidul în cauzã. O asemenea campanie electoralã poate sã-ºi ridice costurile ºi pânã la 10 miliarde lei, funcþie de cât de puternic va fi contracandidatul desemnat de PDL-
întâlniri de partid, la finalul cãreia cei doi candidaþi la desemnare ºi-au dat mâna. Astfel, pe Valea Jiului, s-a încheiat procesul de desemnare a candidaþilor” – a declarat Cristian Resmeriþã. În interiorul PSD s-a vehiculat suma de 4-5 miliarde lei vechi ca participare a candidaþilor pentru funcþia de deputat pentru o campanie electoralã decentã ºi suficientã, avându-se în vedere cã acestã campanie se va face în trei oraºe. Aceºti bani pot proveni din spon-
USP ºi celelalte partide. ªi PDL se pare cã s-a hotãrât asupra candidatului sãu, pe zona Est, la Camera Deputaþilor, în persoana fostului inspector general ºcolar Alexandru Lãutaru, iar la Senat – Florin Mârza, un contracandidat redutabil pentru Cosmin Nicula. Pentru colegiul de Vest – Uricani, Lupeni, Vulcan - cei vehiculaþi de PDL au refuzat candidatura la Camera Deputaþilor. Aceºtia au fost Bebe Nica, lider de sindicat, care, spun surse din interior, ar fi
Costurile unei campanii electorale decente, pentru un candidat, se pot ridica la circa 5 miliarde de lei vechi, chiar 10 miliarde acolo unde contracandidaþii sunt puternici. PSD Valea Jiului ºi-a stabilit candidaþii pentru alegerile parlamentare din luna decembrie mult înainte de sãptãmâna care a trecut, exceptând colegiul de Est, respectiv Aninoasa, Petroºani Petrila. Pentru a completa aceastã listã, joi, la Petroºani, preºedinþii ºi reprezentanþii celor trei organizaþii ale localitãþilor în cauzã s-au reunit pentru a-ºi stabili candidatul la deputãþie. Aninoasa l-a propus pe prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, membru al Senatului Universitãþii, iar Petroºaniul pe Ioan Rus, fost deputat în perioada 2000-2004. Balanþa a fost înclinatã de Petrila, care a votat pentru Ioan Rus, astfel,
E rândul profesioniºtilor
Politicienii trebuie sã conlucreze cu specialiºtii pentru buna funcþionare lorin Mârza este una dintre nominalizãrile Partidului Democrat Liberal pentru a candida la funcþia de senator.
F
Florin Mârza spune cã într-adevãr este propus pentru a candida. Mârza are însã mici îndoieli în ceea ce priveºte o posibilã reuºitã. El considerã cã alegãtorii nu þin cont de profesionalism ci de promisiunile din campania electoralã. « Este o propunere a organizaþiei de Hunedoara pentru Colegiul unu în Valea Jiului la Senat urmând ca aceastã propunere sã fie analizatã în Comisia de Integritate ºi
validatã de cãtre PDL. Pornesc cu o oarecare teamã, nu ºtiu dacã locuitorii din Valea Jiului sunt pregãtiþi sã aibã ca reprezentant în Senat un profesionist. Nu sunt un om politic, singura politicã pe care am fãcut-o a fost în consiliul local Petroºani, dar consider cã acolo am fãcut mai mult administraþie. În rest mi-am vãzut de carierã ºi cred cã s-a simþit în Valea Jiului într-o oarecare mãsurã activitatea mea pe parcursul a celor treizeci de ani de când sunt în Valea Jiului. Nu ºtiu dacã locuitorii din Valea Jiului sunt pregãtiþi sã nu mai primeascã promisiuni o lunã ºi sã fie uitaþi patru ani ºi sã înfrunte în aceastã lunã de campanie electoralã realitatea aºa cum
este ºi patru ani sã muncim împreunã ca sã facem ceva pentru Valea Jiului”, a declarat Florin Mârza. Mârza considera cã profesionalismul în politicã este un handicap de care multe persoane se lovesc. Se pare cã în România zilelor noastre, pentru alegãtori conteazã vorbele frumoase spuse în campaniile electorale ºi gãleþile sau darurile electorale fac diferenþa. « Maturizarea electoratului necesitã un anumit timp. Având experienta anilor precedenþi, ºi deja în douãzeci de ani de democraþie în care au fost promisiuni, mita electoralã, au fost tot felul de lucruri, acum cred cã a venit vremea specialiºtilor. Pânã
acum am simþit cã pe un handicap. Întotdeauna politicienii s-au ferit sã colaboreze cu specialiºti pentru cã au considerat cã ei trebuie sã le ºtie pe toate. Nu este aºa, trebuie formate echipe pe genul de activitãþi care se vor dezvolta ºi numai aºa se pot realiza lucruri bune. Sã sperãm cã a venit momentul sã ne îndreptãm spre cei care într-adevãr au idei ºi ar putea sã rezolve ceva. Eu sper cã oamenii au ajuns sã fie sãtui de promisiuni ºi vor încerca ºi acesta varianta”, a conchis Mârza. Alegerile parlamentare se vor desfãºura în datã de 9 decembrie. Termenul legal pentru depunerea candidaturilor este 30 octombrie. Raul IRINOVICI
cerut bani mulþi pentru a candida ºi acest lucru pare posibil având în vedere cã Nica a declat cã va candida ”dacã mi se va face o ofertã”. Apoi, Constantin Jujan, Ilie Pârvan au refuzat propunerea. Au urmat alte propuneri: Cristi Roºu, Rad Marcel ºi ultima propunere ar fi Veronica Borungel. Dar termenul de desemnare a candidaþilor dã suficient timp PDL-ului pentru a se hotãrî, pentru cã are nevoie de un om puternic pentru a concura cu PSD-istul Cristian Resmeriþã. Lista completã a PSD de Valea Jiului aratã astfel: Cristian Resmeriþã, pe colegiul de Vest – Vulcan, Lupeni, Uricani, Ioan Rus , pe colegiul de Est – Petrila, Petroºani, Aninoasa, iar pentru Senat, Cosmin Nicula, colegiul Valea Jiului. În judeþ mai sunt desemnaþi Laurenþiu Nistor –colegiul Brad, Valea Mureºului, Natalia Itontero – colegiul Orãºtie, Geoagiu. De menþionat cã al doilea colegiu ca mãrime din judeþ este cel de Est-Valea Jiului, cu 63.000 de votanþi, dupã cel din Hunedoara. Ileana FIRÞULESCU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 24 septembrie 2012
Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara
Luni 24 Septembrie 2012
DN 7 Deva - Sântuhalm DN 7 Mintia Sãcãmaº DN 7 Ilia - Gurasada - Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia Veþel DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic Sãcãmaþ DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan Petrila str. Republicii
HOROSCOP
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
24 septembrie 2012
Aveþi tendinþa sã vã enervaþi fãrã motiv, ceea ce vã poate pune în situaþii neplãcute. Evitaþi activitãþile sociale ºi afacerile, pentru cã aveþi prea puþine ºanse de reuºitã. Pãstraþi-vã calmul!
Dimineaþa sunteþi predispus la exagerãri. O discuþie banalã cu un coleg de serviciu poate sã degenereze într-o ceartã serioasã. Puteþi evita divergenþele dacã nu încercaþi sã vã impuneþi punctul de vedere. Amânaþi cãlãtoriile de afaceri.
Dimineaþa se pare cã reuºiþi sã vã dezamãgiþi un prieten apropiat. Sunteþi predispus la gafe. Nu îi cãutaþi nod în papurã partenerului de viaþã. Ar fi bine sã ascultaþi o persoanã mai în vârstã din familie, chiar dacã nu vã convine ce spune.
Se pare cã acordaþi prea multã importanþã unor probleme mãrunte ºi cã sunteþi tentat sã exageraþi. Încercaþi sã vã detaºaþi! Grijile nejustificate ar putea sã vã afecteze sãnãtatea. Ar fi bine sã vã relaxaþi.
Se pare cã aveþi dificultãþi de concentrare. Nu vã ocupaþi de mai multe lucruri în acelaºi timp, pentru cã riscaþi sã aveþi surprize neplãcute. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã ºi nu refuzaþi ajutorul colegilor!
Se pare cã sunteþi nemulþumit de tot ce se petrece în jur ºi vã ieºiþi uºor din fire. Nu exageraþi ºi controlaþi-vã reacþiile. Evitaþi discuþiile aprinse cu persoana iubitã!
S-ar putea sã fiþi neliniºitit din cauza unor probleme financiare minore. Nu este cazul sã vã faceþi probleme. Dupã-amiazã, o rudã apropiatã vã împrumutã o sumã importantã sau vã propune o colaborare de pe urma cãreia puteþi câºtiga bine.
Dacã vi se oferã ocazia sã ieºiþi în aer liber împreunã cu persoana iubitã, nu ezitaþi! Faceþi câteva drumuri scurte, în care reuºiþi sã îmbinaþi interesele profesionale cu cele personale. S-ar putea, însã, ca partenerul de viaþã sã vã certe.
Spre searã, aveþi musafiri care nu vã fac nici o plãcere. Un prieten vã redã buna dispoziþie ºi optimismul propunându-vã o colaborare. Terminaþi ce aþi început ºi nu neglijaþi problemele familiale. Ascultaþi cu rãbdare propunerile partenerului.
Se pare cã astãzi aveþi un spirit critic ieºit din comun ºi aveþi tendinþa sã faceþi o tragedie din orice mãrunþiº. Dupã-amiazã începeþi sã vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie în interes personal. Reuºiþi sã vã liniºtiþi abia spre searã.
Aveþi rãbdare ºi ascultaþi-vã intuiþia. Aveþi tendinþa de a deveni prea insistent cu cei din jur ºi chiar sâcâitor. Neînþelegerile cu un prieten apropiat vã pun pe gânduri. Întrebaþi-vã dacã nu cumva exageraþi! Fiþi calm ºi prudent.
Din cauza oboselii, este posibil sã fiþi din cale afarã de nervos ºi sã vã controlaþi cu mare greutate. Nu este exclus sã vã certaþi cu cei din jur. Stãpâniþi-vã agresivitatea, ca sã nu vã faceþi duºmani. Dupã-amiazã ar fi bine sã staþi acasã.
Cultura 11
Cronica Vãii Jiului |Luni, 24 septembrie 2012 sociaþia Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân achiziþioneazã un autoturism. Asociaþia Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân etse organizaþia aflatã în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara.
A
Aceasta are în structura administraþiile locale care au aderat la program, dar ºi instituþia judeþeanã. Asociaþia achiziþioneazã autoturismul în vederea prestãrii serviciilor ce fac obiectul de activitate al asociaþiei. Autoritatea contractantã, adicã Asociaþia Judeþeanã pentru Ocrotirea Animalelor fãrã stãpân a pus ºi câteva condiþii obligatorii ce trebuie îndeplinite de cel care va furniza autoturismul. Valoarea autoturismului trebuie sã se încadreze în suma de 195 de mii de lei fãrã TVA. În urmã cu aproximativ o
uriºtii care nu fac parte din J nici un partid politic, dar vor sã se implice direct în procesul alegerilor generale au posibilitatea sã o facã. Pot conduce birourile electorale ale secþiilor de votare.
Autoturism pentru strângerea maidanezilor de pe strãzile judeþului
lunã de zile, preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Molot, a declarat cã programul de strângere a animalelor fãrã stãpân nu se poate realiza în Valea Jiului din cauzã cã nu exista maºinã. Astfel, se pare cã dupã ce autoturismul va fi achiziþionat programul va demarã ºi în Valea Jiului. Problema câinilor vagabonzi
reprezintã un subiect sensibil datoritã legilor care interzic eutanasierea maidanezilor, dar ºi o adevãratã bãtaie de cap pentru edilii locali care nu mai fac faþã plângerilor cetãþenilor care au fost “compostaþi” de cãtre câinii fãrã stãpân. Serviciul de ecarisaj înfiinþat de Consiliul Judeþean a devenit operaþional în Hunedoara.
Câinii fãrã stãpân vor fi luaþi de pe strãzi ºi duºi într-un adãpost special. Primii ºase maidanezi au fost luaþi de pe strãzile municipiului Hunedoara, în cursul zilei de luni, a acestei sãptãmâni, când Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân, înfiinþat de Consiliul Judeþean
Prefectura aºteaptã juriºti pentru alegerile generale scrutinului pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului din data de 9 decembrie, juriºtii care nu fac parte din nici un partid politic ºi care doresc sã îndeplin-
Reprezentanþii Prefecturii Hunedoara au anunþat cã, în vederea organizãrii ºi desfãºurãrii
eascã funcþia de preºedinte sau locþiitor al birourilor electorale ale secþiilor de votare din judeþul Hunedoara pot sã se adreseze Instituþiei Prefectului. Înscrierile se fac de luni pânã vineri, între orele 8,00 ºi 16,00, pânã în data de 12 octombrie. „Acest demers se înscrie în prevederile art. 19, alin.
2-6 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale, a Legii administraþiei publice locale nr. 215/2001 ºi a Legii nr. 393/2004 privind
oate locurile bugeLa a doua strigare, T tate de la Toate locurile bugetate de la UPET Universitatea din Petroºani au fost ocupate în urma celei de-a douã etape de înscrieri. Sâmbãtã la ora 12 s-a încheiat procedura pentru depunerea dosarelor. Astfel, toate locurile bugetate de la cele facultãþi din cadrul Universitãþii Petroºani au fost ocupate în totalitate. “Pentru studiile de licenþã situaþia este urmãtoarea. La Facultatea de Mine s-au înscris 116 candidaþi, la Inginerie Mecanicã ºi Electricã 118, iar la ªtiinþe 121 pentru studiile de zi ºi 3 la I.D. “, a declarat Ilie Utu, secretarul Comisiei de Inscriei. În ceea ce priveºte locurile de la Masterat ºi acestea au fost ocupate în totalitate. “La masterat avem 247 de înscriºi la Facultatea de Mine, 139 la Inginerie Mecanicã ºi
au fost ocupate
Electricã ºi 239 la ªtiinþe. Asta sunt cifrele astãzi (sâmbãtã-n.r.) la ora închiderii. La master e cea mai mare problemã pentru
cã acolo locurile de ºcolarizare sunt în jur de 50 de locuri ºi 85 de înscriºi Reprezentanþii Universitãþii
Hunedoara, a devenit funcþional. Cei din Valea Jiului, însã, aºteaptã sã le vinã rândul. Problema câinilor maidanezi a intrat în atenþia Consiliului Judeþean Hunedoara, care va implica toate administraþiile locale în gestionarea cât mai eficientã a populaþiei canine din judeþ. În acest sens, va fi înfiinþatã o societate care sã se ocupe de aceastã problemã. Pentru a stopa fenomenul de înmulþire a câinilor fãrã stãpân, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Molot, a propus o colaborare între instituþia pe care o reprezintã ºi toate administraþiile locale din judeþ, astfel încât sã fie amenajate cinci centre în care maidanezii sã fie aduºi ºi hrãniþi. Raul IRINOVICI
Petroºani considera ca prelungirea termenului pentru depunerea dosarelor a fost favorabilã. “Considerãm ca prelungirea termenului pentru depunerea dosarelor a fost favorabilã. Se vede acest lucru pentru cã în aceste ultime zile am reuºit sã ocupãm toate locurile bugetate atât la studiile de licenþã cât ºi la cele de la masterat. În plus, prelungirea a fost beneficã pentru cã acum trei zile (în cursul sãptãmânii trecute-n.r.) au fost depuse mai multe dosare cã astãvarã”, au declarat reprezentanþii
Statutul aleºilor locali, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.”, au precizat reprezentanþii Biroului de presã din cadrul Prefecturii Hunedoara. Carmen COSMAN
Universitãþii Petroºani. În cea de-a doua sesiune de înscrieri ar fi trebuit sã se depunã dosarele candidaþilor pânã în datã de 16 septembrie, însã reprezentanþii Universitãþii au decis sã prelungeascã termenul pânã sâmbãtã, 22 septembrie, cã toate locurile bugetate sã fie ocupate. Dacã toþi cei care ºi-au depus dosarele vor confirma pentru locurile la care au optat, la 1 octombrie la Universitatea din Petroºani vor începe cursurile 812 studenþi în anul I. Raul IRINOVICI
12 Turism
Cronica Vãii Jiului |Luni, 24 septembrie 2012
oþi cabanierii din staþiune sperã la un sezon bun în care sã facã profit, însã totul depinde de un singur lucru. Dacã va fi zãpadã bunã de schiat de sãrbãtori ºi conturile proprietarilor de cabane va fi plin, altfel tot sezonul va fi în pericol.
T
Prima zãpadã în Parâng, a venit mai devreme cu circa o lunã de zile, ºi chiar dacã n-a nins mult, tabloul a fost unul spectaculos. Pentru cabanieri este momentul de a-ºi face ofertele de sãrbãtori ºi de a rezerva cabanele. Chiar dacã mai sunt circa trei luni pânã la Crãciun, toþi sperã cã turiºtii vor da nãvalã în ciuda crizei. „La mare în acest an a fost un record de turiºti chiar dacã este crizã. De ce n-ar veni ºi la munte, omul dacã vrea sã se relaxeze gãseºte o soluþie. Preþurile în Parâng sunt mici ºi
ocuitorii de pe strada Oltului ºi Cuza Vodã din Colonia Petroºani au sesizat Garda de Mediu cã zona în care locuiesc a devenit groapã de gunoi. Inspectorii de mediu au somat ”gospodãria” Petroºani sã cureþe locul, dar au preferat sã-l acopere…
L
Spaþiul dintre zona strãzii Oltului, spre strada Cuza Vodã, din Petroºani, în apropiere de fosta minã Dâlja, gunoaiele sunt deversate de ”gospodarii” din cadrul Primãriei. Locuitorii sufocaþi de resturile depozitate în apropierea caselor lor, pe alocuri acestea ajungînd chiar pe spaþiul dintre case, au sesizat Garda de Mediu, care a impus gospodarilor municipiului sã cureþe locul. Doar cã în loc sã-l cureþe, au început sã acopere
Prima zãpadã din Parâng – motiv de planuri pentru cabanieri astfel efortul nu este unul important pentru bugetul familiei. Acum pregãtim ofertele ºi sã ºtiþi cã oamenii ne-au sunat, turiºti care au fost în anii trecuþi la noi. Se intereseazã de preþuri pentru sãrbãtori ºi de condiþii”, a spus, Ioan Gergheli, unul dintre proprietarii de cabane din masiv.
C
ine se ocupã de staþiune?
Pe de altã parte, planurile cabanierilor ar putea fi date peste cap de faptul cã staþiunea încã nu are pe cineva care sã se ocupe de ea. Mai exact domeniul schiabil ºi investiþiile
fãcute pânã acum ar putea fi „conservate” în acest sezon dacã aleºii locali nu vor gãsi o soluþie de a le da cuiva în administrare ºi de a-l obliga sã menþinã în funcþiune toate capacitãþile cum ar fi instalaþiile de zãpadã artificiale ori cele de transport e cablu. „Sã vã dau un exemplu, în Staþiunea Parâng avem un ratrac de peste 300 de mii de euro cu
Gunoi deversat în pragul caselor din zona Dâlja
gunoiul cu pãmânt, terenul înãlþându-se considerabil, astfel cã apa de ploaie se scurge cãtre locuinþele oamenilor. ”Avem de toate aici, parcã trãim la groapa de gunoi. Am reclamat la Mediu ºi au venit de acolo, au vãzut ºi le-a zis sã mute gunoiul de aici. Ei au pus pãmânt peste el pe lângã liniile cãii ferate ºi au ajuns între case cu pãmântul. O sã facem sesizãri scrise peste tot cã
ãºtia ne îngroapã în gunoaie ºi pãmântul acela o sã fie spãlat de ploaie ºi ni-l aduce în casã. Ne-am luat ºi de ºoferul camionului, e de la serviciul acela, fosta
ãruþaºii vor fi instruiiþi de preoþi la slujba de duminicã. Acesta este un proiect al Poliþiei Rutiere Române, menit sã reducã numãrul accidentelor provocate de cãruþaºi ºi oameni care îºi plimbã animalele pe drumurile publice.
C
Direcþia Poliþiei Rutiere urmeazã sã ia legatura cu preoþii ºi primarii din afara oraºelor pentru ca, în timpul slujbelor de duminica ori cu diverse ocazii când au loc adunãri populare, sã dea
care se amenajeazã pârtiile. Cine-l opereazã, municipalitatea nu are specialist ºi nici nu are voie sã angajeze. Punem un ºofer de pe guniere? Omul acela trebuie instruit, dacã-l rãstoarnã cine rãspunde ºi cine achitã 300 de mii de euro daune? Primãria nu-ºi asumã un asemenea risc”, explicã un reprezentant al municipalitãþii. Maximilian GÂNJU
gospodãrie a primãriei, care acum se numeºte altfel, ceva cu administrarea domeniului public” – a declarat locatarul de pe strada Oltului, nr. 6, Petroºani, din zona vechilor depozite aflate acum în ruinã. Lipsa gropilor de gunoi autorizate ridicã probleme edililor pentru cã este greu ca atunci când serviciul primãriei curãþã o stradã, spre exemplu, sã fugã cu jumãtate de camion prin alte localitãþi, pe bani, sã ducã respectivul gunoi. Dar asta este problema lor pentru care trebuie gãsite soluþii. Ileana FIRÞULESCU
Cãruþaºii instruiþi de preot duminica oamenilor sfaturi care sãi ajute sã nu devinã victimele unor accidente de circulaþie, mai ales cã, de cele mai multe ori, incidentele rutiere produse în afara localitãþii, pe ºosea, au urmãri extrem de grave. Preoþii ºi primarii sunt persoanele în care oamenii de la þarã au mare încredere ºi astfel, predica de duminica s-ar putea încheia, în curând, cu un îndemn la circulaþia rutierã cu cãruþa nesemnalizatã, dupã lãsarea întunericului, ori în urma vacilor ce
ajung, nu o datã ºi noaptea pe arterele rutiere. Ca mãsuri preventive, preoþii le vor transmite enoriaºilor sã evite consumul excesiv de alcool atunci când urmeazã sã circule pe marginea ºoselei, sã traverseze prin locurile special marcate ori, acolo
unde sunt, sã foloseasca pasarelele. În plus, atunci când circula noaptea, pe lângã ºosea, pietonii vor fi sfãtuiþi sã poarte numai haine deschise la culoare, iar dacã este posibil, chiar veste reflectorizante. Diana MITRACHE