Skip to main content

cvj, nr. 215, 21 septembrie 2012

Page 1

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 215

Cronica Vãii Jiului Vineri, 21 septembrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

”Victoraº, întoarce-te la raliuri, la parchet... unde vr ei tu!”

Un poliþist din Petrila s-a spânzurat în casã de þeava de gaz n angajat al Ministerului Administraþiei ºi Internelor de la Petrila ºi-a pus capãt zilelor în locuinþa sa din Cartierul 8 Martie din Localitate. Descoperirea macabrã a fost fãcutã de un coleg de serviciu al bãrbatului de 38 de ani.

U

>>> PAGINA A 3-A Sonor da, lumina ba

Trecerea de cale feratã de la Petrila, un adevãrat pericol e loveºte trenul ºi nu ºtii de ce. La Petrila, în urmã T cu ceva timp, a fost tãiatã panglica unei investiþii majore. Toatã lumea s-a bucurat în momentul în care administraþia localã a recepþionat proiectul care a prevãzut modernizarea trecerii la nivel cu cale feratã de la intrarea în oraº.

>>> PAGINA A 4-A

Noi reguli în Parâng dupã accidentul slovacului dministraþia localã din Petroºani se gândeºte sã A elaboreze un ghid pe care turiºtii vor fi obligaþi sã-l respecte. Astfel vrea sã evite ca în golul alpin, turiºtii sã ajungã cu mijloace motorizate...

>>> PAGINILE 8-9

Caricaturã de Ioan Bichiº ulþi nemulþumiþi, puþini curajoºi în faþa ºefilor de partid din cadrul USL. Un salvator minier, din Petrila, membru a însumat toate nemulþumirile care mocnesc în interiorul alianþei. Ovidiu Ruset a fost salvator minier la Lonea ºi s-a aflat printre cei premiaþi pentru intervenþiile din iadul de sub pãmânt salvând vieþi ºi locuri de muncã, riscându-ºi propria viaþã. De ceva vreme se implicã în acþiuni politice, din partea PNL Petrila, ºi a candidat chiar pentru funcþia de consilier local considerând cã numai noi românii ne putem salva pentru a începe o evoluþie normalã. >>> PAGINILE 6-7

M

Universitatea din Petrosani - Admitere licenþã ºi master 2012 -2013 10 - 22 septembrie 2012 (înscrierea candidaþilor) >>> DETALII ÎN PAGINA 11


2 Diverse ilmul de neratat al lunii septembrie – Despre oameni ºi melci, în regia lui Tudor Giurgiu – ajunge ºi la Hunedoara.

F

Filmul va fi proiectat în perioada 24-27 septembrie la Muzeul Castelul Corvinilor din Hunedoara, de la orele 18.00 ºi 20.00, în Sufrageria Bethlen (preþ bilet – 5 lei). În Despre oameni ºi melci spectatorii se vor bucura de prestaþia unor actori români îndrãgiþi, precum Andi Vasluianu, Dorel Visan, Monica Bîrlãdeanu, Andreea Bibiri, Valeria Seciu, Ovidiu Crisan, Ion Grosu, Clara Voda sau Alina

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 21 septembrie 2012

”Despre oameni ºi melci” ajunge la Hunedoara Berzunteanu, dar ºi de interpretarea renumitului actor francez Jean François Stevenin ºi a fiului sãu, Robinson Stevenin. Jean François Stevenin a avut roluri importante în filmele unor regizori precum: François Truffaut, Jacques Rivette, Bertrand Blier, Jacques Demy sau Jean-Luc Godard ºi a jucat pentru prima datã într-un film românesc. Dupã o campanie de promovare fãrã precedent pentru un film românesc, rezultatele obþinute sunt ºi ele foarte îmbucurãtoare: Despre oameni ºi melci a înregistrat, de la data lansãrii filmului la TIFF pânã în prezent, un numãr de 19.612 specta-

tori. Din totalul de 19.612 spectatori, avanpremierele ºi spectacolele din primul weekend ale filmului au însumat o cifrã record de spectatori: 13.929 spectatori. Comedia Despre oameni ºi melci a avut premiera naþionalã în data de 14 septembrie, ajungând în prima sãptãmânã în 19 oraºe, pe aproximativ 40 de ecrane. Astfel, în prima sãptãmânã filmul poate fi vãzut în: Bucureºti, Bacãu, Arad, Cluj, Timiºoara, Iaºi, Constanþa, Tulcea, Brasov, Piteºti, Satu Mare, Slatina, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Târgu Mureº, Oradea, Brãila, Ploieºti, Craiova, Sibiu ºi Lugoj. În afarã de proiecþiile din cinematografe tradiþionale, distribuitorii filmului, Transilvania Film ºi Ro Image, vor continua sã aducã

aceastã producþie în faþa publicului din oraºe ºi zone care nu dispun de sãli de cinematograf, prin metode alternative de proiecþie. În acest scop s-au format 3 echipe mobile care vor organiza proiecþii în regim de spectacole cu bilet, în diferite oraºe din România, în teatre sau case

de culturã, proiecþii al cãror program va fi pre-anunþat pe siteul filmului despreoamenisimelci.ro Miza distribuitorilor este aceea de a trezi în public dorinþa de a veni cu plãcere ºi interes sã vadã un film românesc la cinematograf sau în aceste locaþii neconvenþionale.

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Vânãtoarea de comori 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Riddick: Bãtãlia începe 23:00 Misiune sfântã 1:00 Riddick: Bãtãlia începe (r)

National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Cuceritorul (r) 15:15 Grupul Vouã (r) 15:30 Aventurile lui Sinbad 16:30 1 x 2 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Singur contra Yakuza 0:45 Aventurile lui Sinbad

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Lava ucigaºã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Tarzan, omul maimuþã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Focul din adâncuri 22:45 Înfruntarea 1:15 Focul din adâncuri (r)

Prima TV 9:30 O altã viaþã 10:30 Prima zi 11:30 Teleshopping 12:30 România lui Gaiþã (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Iubiri secrete (r) 16:30 Totul despre mame 17:00 Curat, murdar? 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

TVR 1

9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 O datã-n viaþã 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Crucea Roºie 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:50 Crucea Roºie 17:00 Umbra Umbriei 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 19:00 Jurnalul TVR 19:30 Cireaºa de pe tort 20:00 Jurnal plus 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã 21:00 Crucea Roºie 22:00 Iubiri secrete (r) 21:15 Cu cãrþile pe faþã 23:00 Distractis Show

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 21 septembrie 2012

Un poliþist din Petrila s-a spânzurat în casã de þeava de gaz n angajat al Ministerului Administraþiei ºi Internelor de la Petrila ºi-a pus capãt zilelor în locuinþa sa din Cartierul 8 Martie din Localitate. Descoperirea macabrã a fost fãcutã de un coleg de serviciu al bãrbatului de 38 de ani.

U

Poliþistul se numeºte Mihaly Opra ºi lucra în minister din 2005. „Bãrbatul era angajat în cadrul IPJ Hunedoara ºi lucra la Poliþia oraºului Petrila, din anul 2005, la formaþiunea Ordine Publicã în Compartimentul Proximitate”, a declarat Alexandru Scafariu, adjunct al comandatului Poliþiei Petrila. El a fost gãsit de colegul sãu, joi dimineaþã în jurul orei 8 ºi 15 minute. Acesta l-a cãutat acasã, dupã ce nu a ajuns la serviciu. Potrivit purtãtorului de cânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu, poliþistul a fost gãsit spânzurat cu o cordelinã de þeava de gaz din holul locuinþei sale din blocul I din Cartierul 8 Martie ºi nu a lãsat în urmã nici un bilet. „În data de 20.09.2012, la ora 08.15, Poliþia Oraºului Petrila s-a sesizat din oficiu despre faptul cã Opra

ªi-a omorât mama ºi apoi a mãrturisit fapta unui vecin

Autorul omorului este un bãrbat de 31 de ani, care i-a aplicat femeii, în vârstã de 51 de ani, mai multe lovituri de cuþit în zone vitale ale corpului. Dupã ce a comis cumplita faptã, bãrbatul i-a mãrturisit totul unui vecin, iar acesta nu

n bãrbat din municipiul Hunedoara ºi-a înjunghiat mama, iar manevrele de resuscitare ale medicilor sosiþi la faþa locului au rãmas, din pãcate, fãrã rezultat.

U

Mihaly., de 38 de ani, agent principal de poliþie în cadrul Poliþiei Oraºului Petrila, nu s-a prezentat la serviciu conform planificãrii în schimbul 1 ºi nici nu rãspunde la apelurile pe telefonul mobil. Din acest motiv, un echipaj de poliþie s-a deplasat la locuinþa acestuia din Petrila, unde uºa de la apartamentul acestuia a fost gãsitã închisã, dar neasiguratã”, spune Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara, Se pare cã este vorba despre probleme personale ºi nimeni din anturajul omului nu-ºi explicã gestul. „Îl ºtiam pe bãiat. Era un copil bun ºi nimeni nu a înþeles ce l-a determinat. Am vãzut-o pe mama lui azi dimineaþã aici, tatãl lui a murit acum 2 ani”, spune un

a stat pe gânduri ºi a sunat imediat la Poliþie. La faþa locului a sosit ºi o ambulanþã, însã medicii nu au mai putut salva viaþa femeii, care ºi-a dat ultima suflare. Ucigaºul a fost condus la sediul Poliþiei Municipiului Hunedoara pentru a fi audiat în vederea stabilirii cauzelor ºi a circumstanþelor în care a fost comisã fapta. El este cercetat pentru comiterea infracþiunii de omor calificat, urmând a fi supus unei expertize psihiatrice. Ancheta în acest caz este coordonatã de procuror din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Car men COSMAN

Atenþie, bizoni în trafic! (II) âte douã pe zi deºi ar fi mult C mai multe cazuri de prezentat, însã situaþiile alãturate (foto) ni s-au pãrut flagrante. Un ºofer ºi-a parcat, ieri dimineaþã, autoturismul la care avea legatã ºi o remorcã, exact pe trotuar în zona Pieþei Centrale Petroºani, ocupând în acelaºi timp ºi pista destinatã doar cicliºtiºtilor. Zonã pe care administraþia publicã localã s-a chinuit sã o construiascã pentru a ne alinia ºi noi la normele europene, adicã la lumea civilizatã. Puþin mai încolo un alt ºofer a considerat cã-ºi poate pune maºina tot pe spaþiul destinat bicicliºtilor. De menþionat ar fi ºi faptul cã ambele situaþii s-au petrecut chiar în faþa sediului poliþiºtilor din Petroºani. Admitem cã s-a convenit ca Poliþia Localã sã se ocupe de parcarea în locuri nepermise cum ar fi trotuarul. Totuºi, pe rutieriºtii „mari” nu-i împiedicã nimic sã aplice legea mai ales cã tabloul acesta îi discrediteazã tocmai pe ei. Maximilian GÂNJU

vecin. Alþii povestesc uimiþi cum au vãzut doar când a ajuns serviciul de medicinã legalã. „Asearã l-au vãzut niºte vecini. Nu pãrea cã are probleme. Era divorþat ºi cine ºtie ce s-o fi gândit”, spune o altã vecinã. „Era vecin cu mine, locuia mai sus. Era un bãiat jos cu pãlãria! Nu înþeleg ce l-a determinat. Nu am auzit absolut nimic, doar când a venit poliþia. Ne surprinde ºi pe noi cã avea serviciu bun. Era divorþat, dar nu vãd în asta un motiv sã-ºi ia viaþa. El ºtie”, a declarat

ºi vecinul care locuieºte la parterul blocului. Bãrbatul de 38 de ani era divorþat de aproximativ un an ºi apropiaþii sãi cred cã acesta ar fi fost motivul principal al gestului sãu extrem. Corpul neînsufleþit al bãrbatului a fost transportat la serviciul de medicinã legalã de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde i se va face necropsia. Analize vor stabili cauza exactã a decesul, însã, chiar dacã uºa locuinþei a fost gãsitã deschisã, nu sunt suspiciuni de producere a vreunei fapte antisociale. Diana MITRACHE

Bani din turism cu evaziune fiscalã acã turismul tot a înregistrat o perioadã de crizã, la fel ca ºi celelalte domenii de activitate, administratorul unei societãþi comerciale din Petroºani care activeazã în acest domeniu a gãsit o altã cale, e drept, dincolo de limita legii, de a face rost de bani.

D

Bãrbatul, în vârstã de 51 de ani, a uitat sã mai treacã prin contabilitate sumele încasate din vânzarea pachetelor turistice sau a biletelor de avion. Ofiþerii Serviciului de Investigare a Fraudelor, care efectueazã cercetãri în acets caz, au stabilit cã de la începutul acestui an bãrbatul nu a înregistrat deloc încasãrile ce se ridicã la aproximativ 390.000 lei, sustrãgându-

se în acest fel de la plata TVA cu aproximativ 93.600 lei. „În cauzã s-a întocmit un dosar penal în care se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de evaziune fiscalã, sub supravegherea Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN


4 Actualitate e loveºte trenul ºi nu ºtii de ce. La Petrila, în urmã cu ceva timp, a fost tãiatã panglica unei investiþii majore. Toatã lumea s-a bucurat în momentul în care administraþia localã a recepþionat proiectul care a prevãzut modernizarea trecerii la nivel cu cale feratã de la intrarea în oraº.

T

A trecut ceva timp de atunci ºi problemele sunt din ce în ce mai dese. Ieri (joi) la orele amiezii, autoturismele treceau nestingherite prin zonã. Intervine însã o problemã. Semnalele sonore funcþionau, însã cele vizuale nu, lucru care este extrem de periculos. Poate nu toþi conducãtorii auto aud acele semnale acustice ºi se pot trezi loviþi la propriu de tren. Mergând pe firul periculoasei probleme, am aflat cã barierã în cauzã este precum copilul cu douã moaºe. Odatã cu refacerea trecerii peste calea feratã ºi instalaþia barierei a fost reînnoitã la Petrila, în anul 2011. Doar cã de atunci, respectivã instalaþie a dat mai multe rateuri punând

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 21 septembrie 2012

Sonor da, lumina ba

Trecerea de cale feratã de la Petrila, un adevãrat pericol

în pericol viaþa ºoferilor ºi chiar a pietonilor. Pisica a fost aruncatã în curtea Companiei Naþionale a Huilei, care are un contract de comodat cu Primãria Petrila pentru preluarea în întreþinere ºi exploatare. Pentru cã probleme au tot fost, CNH ºi-a precizat poziþia, cum cã beneficiarul lucrãrii – Primãria – trebuie

ebunie la Petrila. Traficul în localitatea Petrila a fost restricþionat pânã luni dimineaþa. Cauzele care au dus la impunerea acestei mãsuri o constituie aniversarea Zilelor Oraºului. Traficul rutier este restricþionat de la Strada Minei pânã în zona Cãprioarã.

N

Astfel, cei care tranziteazã zona pot opta pentru drumurile secun-

sã tragã la rãspundere constructorul care a garantat instalaþia pentru 5 ani. Astfel, am aflat cã bariera a fost executatã în baza unui contract încheiat de Primãria Petrila cu firma SC Construcþii Feroviare Tg. Mureº. Având în vedere faptul cã bariera deserveºte calea feratã pe care se realizeazã trans-

portul cãrbunelui de la EM Petrila, Primãria a solicitat Companiei Naþionale a Huilei preluarea acesteia în întreþinere ºi exploatare. În baza acestei solicitãri s-a încheiat un contract de comodat între CNH

ºi Primãria Petrila. Clauzele contractuale nu pun în sarcinã CNH-ului remedierea defectelor apãrute în funcþionarea barierei. Acest lucru revine producãtorului instalaþiei, ºi anume firmei SC Construcþii Feroviare SA Tg. Mureº, cu atât mai mult cu cât lucrarea are o duratã de garanþie de 5 ani (ea a fost pusã în funcþie în 2011). Companiei i s-a adus la cunoºtinþa nefuncþionarea barierei de cãtre operatorul feroviar GFR (înainte de 20 iunie 2012 –n.n.), drept pentru care CNH a transmis repetate solicitãri în scris Primãriei Petrila în vederea somãrii firmei producãtoare sã intervinã ºi sã repare barierã. Primãria Petrila a solicitat firmei SC Construcþii Feroviare SA Tg. Mureº remedierea problemei, dar situaþia se repetã. Hotãrârea Primãriei în a acþiona pentru eliminarea pericolului real de la intrarea în Petrila trebuie sã se manifeste având în vedere cã se aflã la începutul unui nou mandat, plinã de vigoare ºi elan ca la orice nou început. Raul IRINOVICI

Restricþii la Petrila

Angajatorii hunedoreni, speriaþi de absolvenþii „subvenþionaþi” dare. Pentru ºoferi, organizarea zilelor oraºului nu este tocmai o bucurie. Ei sunt nemulþumiþi de restricþiile impuse. “Au experienþa anilor trecuþi ºi ºtiu mult prea bine cã se circulã foarte greu pe drumurile lãturalnice. E haos când se impun aceste restricþii. În special la orele de vârf e foarte greu sã circuli cu maºina prin oraº”, spune un conducãtor auto din Petrila. Mai mult, un altul se gândeºte ºi la semenii sãi. “Nu se gândesc cã ambulantele trec în fiecare zi.

Pe strãzile din spate e imposibil acest lucru când e nebunie. Nu au unde sã depãºeascã. Pentru o ambulanþã e vital sã ajungã la timp. De câteva minute poate sã depindã viaþa unui om”, a spus un alt ºofer. Primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, îi înºtiinþeazã pe cetãþeni de restricþiile care s-au impus. Doar cã el uita un lucru. Nu toþi au acces la internet, pentru cã el a fãcut anunþul pe portalul primãriei. “Având în vedere cã în perioada de 20-23.09.2012 se desfãºoarã manifestãrile cultural artistice organizate de Primãria oraºului Petrila cu ocazia “Zilelor oraºului Petrila”, vã informãm cã circulaþia pe porþiunea str. Republicii, (zona Expans) - str. Minei va fii închisã în aceastã perioadã, circulaþia fiind deviatã pe strãzile Tudor vladimirescu - Al. Sahia, iar pentru autovehiculele cu gabarit depãºit, prin curtea Minei Petrila sau pe ºoseaua de centurã Daranestizona Penny Market”, se aratã în anunþul postat pe site-ul primãriei Petrila. Raul IRINOVICI

ecord trist în Hunedoara, unde angajatorii nu s-au riscat, pe parcursul acestui an, sã ofere locuri de muncã niciunui absolvent „subvenþionat” de liceu sau facultate.

R

Judeþul Hunedoara se înscrie între cele nouã judeþe ale þãrii unde nici mãcar un absolvent de liceu sau facultate nu au fost angajat în acest an prin programul de subvenþionare a locului de muncã, potrivit unei statistici a Agenþiei Naþionale de Ocupare a Forþei de Muncã. Potrivit legislaþiei în vigoare, angajatorii care încadreazã absolvenþi ai unor instituþii de învãþãmânt primesc lunar minim 500 de lei , respectiv 750 lei pentru absolvenþii de studii superioare, þi sunt scutiþi de plata contribuþiei datorate la bugetul asigurãrilor pentru þomaj, pe o perioadã de 12 luni. Dar, condiþia este ca persoana încadratã sã fie pãstratã de respectivul angajator cel puþin doi ani dupã momentul angajãrii. Practic, þi dupã terminarea ajutorului oferit de stat, firma care a încadrat absolventul trebuie sã-l mai pãstreze pe acesta încã un an, pe banii societãþii . Potrivit ultimei centralizãri, rata þomajului în judeþul Hunedoara este de 5,32% cu un numãr de 10.369 persoane în cãutare de loc de muncã. Mulþi dintre ei sunt absolvenþi care s-au înscris în evidenþele AJOFM Hunedoara al finalizarea studiilor. Carmen COSMAN


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 21 septembrie 2012

Blogul Monicãi Iacob – Ridzi este suspendat B logul Monicãi Iacob – Ridzi nu mai funcþioneazã. Spaþiul virtual pe care aceasta îºi împãrtãºea gândurile ºi ideile cu cei care au propulsat-o în Parlamentul României este suspendat. Timp de aproape doi ani ºi-a împãrtãºit cu lumea mediului virtual trãirile personale sau politice pe un blog pe care ºi l-a deschis. Inclusiv dosarul de corupþie instrumentat de procurorii DNA ºi ajuns pe rolul instanþei de judecatã a fost aprig dezbãtut în mediul virtual. Fostul ministru al Tineretului ºi Sportului a precizat încã

de când ºi-a creat acest blog, în decembrie 2010, cã a vrut sã-ºi poatã exprima public punctele de vedere, fãrã a fi denaturate, iar motto-ul era: “Am învãþat cã viaþa îþi poate fi schimbatã în câteva ore de cãtre oameni care nici nu te cunosc” - Octavian Paler. “Am ezitat mult înainte de a deschide acest blog. Am înþeles, însã, mai ales

în ultimii ani, faptul cã o greºitã comunicare în spaþiul public poate conduce la denaturarea gesturilor, a opiniilor ºi, în final, a personalitãþii mele. Am înþeles cã, dincolo de inabilitãþile de a-mi alege, uneori, prietenii ºi colaboratorii, viciile de a exprima, imediat ºi exact, puncte de vedere asupra problemelor þinând de activi-

tatea mea profesionalã ori de realizãrile ºi eºecurile în plan personal, se pot contabiliza,

într-un târziu, necruþãtor”, scria la vremea respectivã Monica Iacob Ridzi. Iar spaþiul virtual a gãzduit mai multe postãri despre omul Monica Iacob – Ridzi sau despre activitatea sa politicã. Coincidenþã sau nu, dupã ce ºi-a anunþat demisia din PDL ºi blogul deputatului hunedorean a dispãrut. Pe pagina care gãzduia acest site, la adresa www.monicaridzi.ro apare urmãtorul anunþ: „site suspendat”, semn cã, cel

puþin pentru moment, comunicarea virtualã a Monicãi Ridzi cu alegãtorii sãi s-a întrerupt. Pe de altã parte, administratorul blogului susþine cã nu este vorba de o coincidenþã între demisie ºi suspendarea blogului deputatului Monica Iacob-Ridzi ci problema persistã de aproximativ douã sãptãmâni. „Blogul deputatului Monica Iacob-Ridzi este suspendat de aproximativ douã sãptãmâni din cauzã cã firma care asigurã gãzduirea domeniului se va desfiinþa. Astfel toþi clienþii sãi sunt nevoiþi sã îºi transfere domeniul pe un nou server de gãzduire. S-au efectuat toate plãþile necesare pentru transferul blogului, dar dureazã un timp pânã când acesta va fi din nou activ”. Car men COSMAN

Proiect internaþional la Vulcan eprezentanþi din 6 þãri s-au întâlnit joi la Petroºani în Aula Universitãþii în cadrul unui proiect ce a vizat, în principal, crearea de noi locuiri de muncã. Proiectul denumit Solidar City vizeazã modul în care se implicã autoritãþile locale în crearea de noi locuri de muncã în fiacre comunitate în parte.

R

Cei prezenþi la Petroºani, din Italia, Grecia, Anglia, Bulgaria ºi Finlanda ºi-au prezentat timp de aproape 3 ani proiectele, oraºele ºi modul în care vãd, fiecare în parte, crearea de noi locuri de muncã ºi dezvoltarea localã. „Proiectul „Rolul ºi implicarea autoritãþilor locale în crearea de noi locuri de muncã”, este implementat în cadrul programului transnaþional în care suntem ºase þãri partenere. Proiectul se deruleazã pe 36 de luni ºi implicã o colaborare cu primãriile, consiliile locale, ONGuri, societatea civilã, care pot identifica ºi crea noi locuri de muncã. Promovãm astfel ºi tradiþiile ºi locurile natale ºi ne facem cunoscuþi. Este a 6-a întâlnire ce se petrece aici la Petroºani. Liderii de proiect sunt cei din Grecia ºi celelalte 5 state suntem parteneri. În luna decembrie va fi închiderea proiectului la Atena, iar studiile

rezultate în urma proiectului vor ajunge ºi pe masa celor de la Bruxelles”, a declarat Monica Munteanu, manager de proiect la Primãria Vulcan. Parteneri, în cadrul întâlnirii din Valea Jiului, au fost ºi reprezentanþii Universitãþii din Petroºani, care au venit cu douã lucrãri ce au fost prezentate asistenþei. „Aceastã întâlnire internaþionalã e organizatã de cãtre Primãria Vulcan, cu statele europene partenere. Noi sprijinim astfel de iniþiative ºi am prezentat douã lucrãri cu care participã specialiºtii noºtri. Noi facem ºi cercetare ºi,în consecinþã, sunt prezentate cele douã lucrãri legate de tematica abordatã”, a spus prof. dr. Aron Poantã, rector Universitatea din Petroºani. Beneficiari ai proiectului au fost cei din municipiul Vulcan, iar primarul Gheorghe Ile spune cã întreaga comunitate are de câºtigat. „Cu 3 ani în urmã am

intrat în acest program dedicat forþei de muncã. Am vrut sã vedem ce se întâmplã cu celelalte state, cum fac ele ca forþa de muncã sã fie activã, cum au rezolvat ei problema tinerilor, care vor sã se angajeze în unitãþile industriale. În aceastã sãptãmânã, sãptãmâna României, manifestãrile se þin la noi. Am gãsit soluþii ºi ne-am comparat cu cei din celelalte þãri. Pot spune cã tinerii noºtri care s-au implicat, s-au ridicat la nivelul celor din þãrile partenere, pentru cã am gãsit soluþii viabile. Am gândit în viitor pentru tineri ºi comunitate ºi sperãm sã putem rezolva problema locurilor de muncã”, a declarat ºi Gheorghe Ile, primar Vulcan Prin acest proiect s-a urmãrit practic îmbunãtãþirea politicilor de dezvoltare regionalã, prin intensificarea rolului ºi implicãrii autoritãþilor locale din cele 6 þãri partenere. Solidar City va fi dedicat schimbului de experienþã ºi a iniþiativelor locale de creare de noi locuri de muncã. Diana MITRACHE

Costel Avram: „Nu sunt traseist politic!” ostul lider al PRM Hunedoara dat afarã din partid chiar de ºeful suprem, Vadim Tudor, pentru cã nu a participat la Serbãrile Naþionale de la Þebea, susþine cã nu se gândeºte sã intre într-un alt partid.

F

Costel Avram crede totuºi cã decizia lui Vadim n-a fost

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

corectã în condiþiile în care a avut totuºi al treilea rezultat la alegerile locale, la nivel de þarã. „Oferte sunt destule ºi de la mai multe partide, nu neg acest lucru. Nu mã grãbesc, eu n-am vrut sã plec din PRM dar dacã m-au dat afarã, asta este. Totuºi am fost pe locul trei la alegeri, la nivel de PRM. Oricum, eu nu sunt traseist politic ºi nu aº fi plecat din partid. Acum sunt liniºtit ºi îmi vãd de apã (n.r. Apa Serv Valea Jiului, societate la care este director general). Încerc sã fac treabã bunã la firma asta, sã o repunem acolo unde-i este locul. Vreau sã vã spun însã un lucru: nu renunþ la politicã, Costel Avram va face politicã”, a declarat pentru „Mesagerul Hunedorean”, fostul preºedinte al PRM Hunedoara, Costel Avram. Pe de altã parte, chiar dacã acesta neagã, surse politice susþin cã Avram ar fi interesat de o candidaturã la alegerile generale din decembrie. Maximilian GÂNJU


Cronica Vãii Jiului |Vineri, 21 septembrie 2012

6 Actualitate ulþi nemulþu”Victoraº, întoarce-te la raliuri, la M miþi, puþini curajoºi în faþa ºefilor de partid din parchet... unde vrei tu!” cadrul USL. Un salvator minier, din Petrila, membru a însumat toate nemulþumirile care mocnesc în interiorul alianþei. Ovidiu Ruset a fost salvator minier la Lonea ºi sa aflat printre cei premiaþi pentru intervenþiile din iadul de sub pãmânt salvând vieþi ºi locuri de muncã, riscându-ºi pro-

pria viaþã. De ceva vreme se implicã în acþiuni politice, din partea PNL Petrila, ºi a candidat chiar pentru funcþia de consilier local considerând cã numai noi românii ne putem salva pentru a începe o evoluþie normalã. Se considerã extremist pentru cã urãºte proºtii. A participat la mai toate acþinile de promovare ale Vãii Jiului ºi nu lipseste de la acþiunile

care marcheazã momente ale istoriei românilor. Un comentariu public fãcut la o declaraþie a copreºedintelui USL ºi premier al României, Victor Ponta, a însumat toate nemulþumirile auzite, pe la colþuri, ale simplilor membri din Uniune la adresa bâlbelor ºi a compromisurilor fãcute de lideri zdruncinându-le astfel credinþa în propriul partid. Declaraþia în cauzã fãcutã de Victor Ponta redusese lupta politicã la o chestiune de antipatie personalã între el ºi preºedintele Traian Bãsescu. ”Victoraº, aºa

cum þi-am transmis cu o lunã în urmã, politica este o pãlãrie prea mare pentru tine. Întoarce-te la raliuri, la parchet... unde vrei tu! Totuºi vorbim despre cele mai importante instituþii ale statului... Preºedenþia României ºi Guvernul României. Dacã raportul între aceste douã instituþii se reduce la incompatibilitatea dintre preºedinte ºi prim-ministru, nu rãmâne decât sã vã daþi amândoi demisiile ºi sã plecaþi, sã nu se mai audã de voi niciodatã!” – spune Ovidiu Ruset pe site-ul de socializare. Întrebat de ce este nemulþumit având în vedere cât a muncit în campania electoralã pen-

in etaj în etaj, joaiele scurgerilor înfundate deverseazã în apartamente. Serviciul Urbanism din cadrul Primãriei Petroºani nu poate da avizul pentru ”nemaiauzitele” branºamente separate la conducta de scurgere, iar locatarii se ceartã cã înfundã instalaþiile ºi nu permit accesul în apartamente pentru lucrãri de înlocuire.

D

Datoritã problemelor apãrute la instalaþia de scurgere a apei uzate de la douã blocuri, unul pe stada Unirii, celãlalt pe Pãcii, din Petroºani, locatarii sunt periodic inundaþi de zoaie distrugându-le agoniseala ºi chiar degradând imobilele. S-a încercat o înþelegere între vecini pentru a folosi corect instalaþia, cerânduli-se sã nu mai arunce tot felul de lucruri pentru a evita înfundarea conductei, apoi o refacere a instalaþiei pe coloana respectivã, ceea ce presupunea lucrãri în fiecare apartament. Dar, o parte a locatarilor au refuzat sã li se spargã pereþii sau podeaua pentru a efectua schimbarea conductelor. Cert este cã s-au iscat certuri, dar fãrã a se ajunge la un rezultat care sã-i scape de mizerie. Ca urmare, unul dintre locatari s-a hotãrât sã-ºi

tru USL, Ovidiu Ruset nea explicat cã probabil conformaþia sa de salvator minier i-a întãrit credinþa cã lucrurilor trebuie sã le spui pe nume, hotãrât, dar fãrã derapaje

ºi cã nu agreeazã vorbitul pe la colþuri. ”Cred cã mã ºtiþi nu sunt ãla care sã umblu cu jumãtãþi de mãsurã. Dar

sunt evidente câteva lucruri… Nu-mi convine cã s-a acceptat introducerea pe uºa din dos a unor PDL-iºti. ªtiþi la cine mã refer. La Dorin Pãran,

în primul rând, pe lângã altele. De atunci a început totul. La Þebea am evitat sã dau mâna cu el. Nu îmi este fricã de nimeni, vorbesc deschis despre greºelile politicienilor, indiferent care ar fi ei” – a declarat Ovidiu Ruset. Senatorul Dorin Pãran a anunþat, în 20 aprilie, la Deva, cã a demisioant din PDL ºi cã s-a înscris în PNL, afirmând cã gestul sãu a fost determinat de mai mulþi factori, printre care se numãrã cerinþele alegãtorilor sãi din Colegiul Brad-OrãºtieValea Mureºului, dar ºi o ”pierdere a identitãþii PDL”, dupã ce la nivel local democrat-liberalii au format împreunã cu UNPR ºi PNÞCD alianþa electoralã Uniunea Social Popularã (USP), în perspectiva alegerilor locale din iunie. Referindu-se la

Cu zoaiele în casã, dau vina pe Primãrie

rezolve problema fãcând, în premierã, un branºament separat pentru scurgere, fãrã avizele de urbanism necesare la asemenea modificãri de construcþie. Serviciul de Urbanism din cadrul Primãriei Petroºani l-a somat pe locatar sã strice tot ce a fãcut ºi sã aducã instalaþia la forma iniþialã. Un alt locatar, de pe strada Pãcii, a avut aceeaºi problemã, dar a vrut sã-ºi rezolve problema legal ºi a rãmas surprins când acelaºi Serviciu de Urbanism i-a refuzat branºamentul separat. ”Doamna de la parter este o femeie în vârstã ºi mereu era inundatã de apa murdarã, atunci când se înfunda scurgerea. Blocul e vechi de vreo 60 de ani ºi are un sistem de scurgere prin podea, prin subsol. Dumneaei, pentru

a scãpa de necaz, a pus un dop la chiuveta de la bucãtãrie ºi îºi spalã vasele în baie. Fiind astupat la ea, a ieºit mizeria la etajul 1. Dacã înfundãm ºi noi va ieºi mai sus ºi tot aºa. Serviciul Urbanism de la primãrie refuzã sã ne dea avizul pentru o conductã, care pe o porþiune micã ar veni pe dinafara blocului. Am cerut sã ne dea o soluþie sã ne rezolvãm ºi noi problema ºi ne-a spus cã pânã la uºã, noi suntem proprietari ºi este problema noastrã. Aºa este, dar avem nevoie de avize ºi de serviciile de specialitate ºi ei ne refuzã. Am depus cerere ºi la Apa Serv Petroºani. Ei au spus cã ne schimbã instalaþia pe interior, dar bãtrânica nu vrea sã i se sape ºanþ în casã ºi o înþeleg, cã abia de se descurcã, de aceea am încercat ºi am cerut alte soluþii, dar degeaba. Urbanismul nu vrea ºi pace, de parcã noi nu am plãti taxe ºi impozite. Mãcar sã ne spunã care ar fi soluþia, pentru cã sigur existã ºi

altele” – a declarat locatarul de pe strada Pãcii. ”Nu avem cum sã dãm acest aviz. Reþeaua trebuie sã fie funcþionalã ca un tot unitar, scurgerea sã se facã pe aceeaºi conductã, pentru cã nu este branºament la apã ca sã se facã separat. Cunosc bine cazul de pe strada Unirii. Acolo, locatarul de la etajul 1 ºi-a scos conducta separat ceea ce nu este permis, fãrã autorizaþie. E greu sã revinã la ce a fost, dar nu avem ce face. Soluþia este sã fie buni vecini, sã utilizeze corect istalaþiile de scurgere, pentru cã ei se reclamã ºi se ceartã cã înfundã instalaþia aruncând tot felul de resturi, sau sã cadã de acord în privinþa accesului în apartamente pentru a-ºi înnoi instalaþia” – a declarat Aurora Puiu, ºef Serviciu Urbanism din cadrul Primãriei Petroºani. Deci, unde-i lege, nu-i tocmealã. Legislaþia în urbanism în acest caz pare clarã. Oamenii, noi toþi, când vom înþelege cã trebuie sã învãþãm sã convieþuim în comun, fãrã a leza vecinii ºi vecinii pe noi, problemele se vor înjumãtãþi, cel puþin. Pe de altã parte comunicarea între autoritãþi/servicii ºi cetãþeni ºi invers trebuie sã fie cât mai clarã ºi deschisã. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 7 demisia din PDL, senatorul Dorin Pãran a spus cã nu i-a fost uºor sã ia o asemenea decizie ºi a precizat cã nu se aºteaptã la favoruri din partea liberalilor. Motivaþia liderilor PNL ºi apoi PSD nu a plãcut multor membri de partid, chiar dacã în particular, ca om, senatorul Dorin Pãran este de apreciat, a fost totuºi alãturi de PDL la ”grozaviile sãvârºite”. Nemulþumirile nu s-au atenuat, ci dimpotrivã. Dar cine sã-i asculte pe cei mulþi atunci când este nevoie de voturi în Parlament pentru a învinge adversarul politic? La finalul acestei bãtãlii, cu atât de multe compromisuri, USL ar putea deveni precum pãstorul fãrã oi. Ileana FIRÞULESCU

parte a comercianþilor din Piaþa Dacia sunt nemulþumiþi de faptul cã unul dintre colegii lor a primit aprobare pentru a-ºi mãri spaþiul de vânzare.

O

Mai exact, aceºtia nu sunt de acord cu extinderea cu 4 metri a respectivului chioºc, considerând cã acest lucru le va aduce o scãdere a numãrului de cumpãrãtori. Oamenii au fost sã se plângã ºi la primãrie dar lucrãrile de extindere continuã ºi urmeazã a fi ºi finalizate. „Prin extinderea magazinului respectiv, peste exact calea de acces cãtre magazinele noastre, ne va fi tãiat vadul comercial. Dacã acuma, când se lucreazã la modernizarea pieþei am înregistrat o scãdere a numãrului de cumpãrãtori, o datã cu finalizarea chioºcului, cei care ne vor trece pragul vor fi ºi mai puþini. Am fãcut nenumãrate sezizãri cãtre primãrie, am fost ºi am vorbit cu edilii locali dar, vãd cã lucrãrile continuã. ªtiu cã patronul magazinului respectiv, care este din Târgu Jiu, a primit o aprobare din partea Consiliului Local al municipiului Petroºani pentru mãrirea spaþiului dar speram cã vom obþine o anulare a acesteia. Din pãcate, acest lucru nu s-a întâmplat”, a spus Victoria Bota, patronul unui magazin din zona respectivã. În acest timp reprezentanþii primãriei ºi ai administraþiei pieþei au precizat cã lucrãrile de extindere a chioºcului se deruleazã legal. De altfel, existã ºi o hotãrâre de consiliu local prin care acestea au fost aprobate ºi autorizate. „Termenii legali de extindere a respectivului chioºc existã, deci, sunt

Încã un foiºor, într-un alt par c

oda foiºoarelor amenajate în parcurile din Petroºani a ajuns ºi în parcul de lângã Piaþa Agroalimentarã Centralã. Deºi lucrãrile abia au fost demarate au apãrut deja ºi primele voci împotriva construcþiei. Totuºi, administratorul pieþei, cel care a luat decizia de demarare a lucrãrilor, a precizat cã a început ridicarea foiºorului la cererea a câtorva zeci de oameni, în marea lor majoritate pensionari. „Am luat decizia de ridi-

M

care a acestui foiºor ca rãspuns la numeroasele solicitãri venite din partea pensionarilor care locuiesc în zonã. Unii s-au plâns deja cã stricãm parcul ºi zona verde dar dacã sunt 50 de cereri pentru a construi acest foiºor ºi doar 3 opuneri, am decis sã ne supunem majoritãþii”, a declarat Ioan Pristavu, administratorul pieþelor din Petroºani. Lucrãrile pentru realizarea foiºorului sunt „sponsorizate” integral din bugetul Administraþiei Pieþelor. Mircea NISTOR

Scandal pentru un chioºc

îndeplinite toate condiþiile legale pentru construirea unui nou spaþiu. Ca la orice modificare adusã unui magazin existã pãreri pro ºi contra dar nu avem ce face pentru cã lucrãrile se deruleazã legal fiind aprobate de cãtre consiliul local”, a declarat Ioan Pristavu, administratorul pieþelor din Petroºani.

În prezent, piaþa Dacia din cartierul petroºenean Aeroport trece printr-un amplu program de modernizare. Piaþa va dispune de un acoperiº ºi, în plus, va fi amenajatã ºi o fântânã destinatã spãlãrii produselor agricole. Mircea NISTOR

În timp ce celebra trupã englezã Led Zeppelin a compus piesa „Stairway to heaven” (în traducere - „Scarã spre Rai” sau „Drum spre Rai”), la primãria din Petrila este valabilã „zicala” „Stairway to nowhere” (în traducere – „Scarã spre nicãieri”).


Cronica Vãii Jiului |Vineri, 21 septembrie 2012

6 Actualitate ulþi nemulþu”Victoraº, întoarce-te la raliuri, la M miþi, puþini curajoºi în faþa ºefilor de partid din parchet... unde vrei tu!” cadrul USL. Un salvator minier, din Petrila, membru a însumat toate nemulþumirile care mocnesc în interiorul alianþei. Ovidiu Ruset a fost salvator minier la Lonea ºi sa aflat printre cei premiaþi pentru intervenþiile din iadul de sub pãmânt salvând vieþi ºi locuri de muncã, riscându-ºi pro-

pria viaþã. De ceva vreme se implicã în acþiuni politice, din partea PNL Petrila, ºi a candidat chiar pentru funcþia de consilier local considerând cã numai noi românii ne putem salva pentru a începe o evoluþie normalã. Se considerã extremist pentru cã urãºte proºtii. A participat la mai toate acþinile de promovare ale Vãii Jiului ºi nu lipseste de la acþiunile

care marcheazã momente ale istoriei românilor. Un comentariu public fãcut la o declaraþie a copreºedintelui USL ºi premier al României, Victor Ponta, a însumat toate nemulþumirile auzite, pe la colþuri, ale simplilor membri din Uniune la adresa bâlbelor ºi a compromisurilor fãcute de lideri zdruncinându-le astfel credinþa în propriul partid. Declaraþia în cauzã fãcutã de Victor Ponta redusese lupta politicã la o chestiune de antipatie personalã între el ºi preºedintele Traian Bãsescu. ”Victoraº, aºa

cum þi-am transmis cu o lunã în urmã, politica este o pãlãrie prea mare pentru tine. Întoarce-te la raliuri, la parchet... unde vrei tu! Totuºi vorbim despre cele mai importante instituþii ale statului... Preºedenþia României ºi Guvernul României. Dacã raportul între aceste douã instituþii se reduce la incompatibilitatea dintre preºedinte ºi prim-ministru, nu rãmâne decât sã vã daþi amândoi demisiile ºi sã plecaþi, sã nu se mai audã de voi niciodatã!” – spune Ovidiu Ruset pe site-ul de socializare. Întrebat de ce este nemulþumit având în vedere cât a muncit în campania electoralã pen-

in etaj în etaj, joaiele scurgerilor înfundate deverseazã în apartamente. Serviciul Urbanism din cadrul Primãriei Petroºani nu poate da avizul pentru ”nemaiauzitele” branºamente separate la conducta de scurgere, iar locatarii se ceartã cã înfundã instalaþiile ºi nu permit accesul în apartamente pentru lucrãri de înlocuire.

D

Datoritã problemelor apãrute la instalaþia de scurgere a apei uzate de la douã blocuri, unul pe stada Unirii, celãlalt pe Pãcii, din Petroºani, locatarii sunt periodic inundaþi de zoaie distrugându-le agoniseala ºi chiar degradând imobilele. S-a încercat o înþelegere între vecini pentru a folosi corect instalaþia, cerânduli-se sã nu mai arunce tot felul de lucruri pentru a evita înfundarea conductei, apoi o refacere a instalaþiei pe coloana respectivã, ceea ce presupunea lucrãri în fiecare apartament. Dar, o parte a locatarilor au refuzat sã li se spargã pereþii sau podeaua pentru a efectua schimbarea conductelor. Cert este cã s-au iscat certuri, dar fãrã a se ajunge la un rezultat care sã-i scape de mizerie. Ca urmare, unul dintre locatari s-a hotãrât sã-ºi

tru USL, Ovidiu Ruset nea explicat cã probabil conformaþia sa de salvator minier i-a întãrit credinþa cã lucrurilor trebuie sã le spui pe nume, hotãrât, dar fãrã derapaje

ºi cã nu agreeazã vorbitul pe la colþuri. ”Cred cã mã ºtiþi nu sunt ãla care sã umblu cu jumãtãþi de mãsurã. Dar

sunt evidente câteva lucruri… Nu-mi convine cã s-a acceptat introducerea pe uºa din dos a unor PDL-iºti. ªtiþi la cine mã refer. La Dorin Pãran,

în primul rând, pe lângã altele. De atunci a început totul. La Þebea am evitat sã dau mâna cu el. Nu îmi este fricã de nimeni, vorbesc deschis despre greºelile politicienilor, indiferent care ar fi ei” – a declarat Ovidiu Ruset. Senatorul Dorin Pãran a anunþat, în 20 aprilie, la Deva, cã a demisioant din PDL ºi cã s-a înscris în PNL, afirmând cã gestul sãu a fost determinat de mai mulþi factori, printre care se numãrã cerinþele alegãtorilor sãi din Colegiul Brad-OrãºtieValea Mureºului, dar ºi o ”pierdere a identitãþii PDL”, dupã ce la nivel local democrat-liberalii au format împreunã cu UNPR ºi PNÞCD alianþa electoralã Uniunea Social Popularã (USP), în perspectiva alegerilor locale din iunie. Referindu-se la

Cu zoaiele în casã, dau vina pe Primãrie

rezolve problema fãcând, în premierã, un branºament separat pentru scurgere, fãrã avizele de urbanism necesare la asemenea modificãri de construcþie. Serviciul de Urbanism din cadrul Primãriei Petroºani l-a somat pe locatar sã strice tot ce a fãcut ºi sã aducã instalaþia la forma iniþialã. Un alt locatar, de pe strada Pãcii, a avut aceeaºi problemã, dar a vrut sã-ºi rezolve problema legal ºi a rãmas surprins când acelaºi Serviciu de Urbanism i-a refuzat branºamentul separat. ”Doamna de la parter este o femeie în vârstã ºi mereu era inundatã de apa murdarã, atunci când se înfunda scurgerea. Blocul e vechi de vreo 60 de ani ºi are un sistem de scurgere prin podea, prin subsol. Dumneaei, pentru

a scãpa de necaz, a pus un dop la chiuveta de la bucãtãrie ºi îºi spalã vasele în baie. Fiind astupat la ea, a ieºit mizeria la etajul 1. Dacã înfundãm ºi noi va ieºi mai sus ºi tot aºa. Serviciul Urbanism de la primãrie refuzã sã ne dea avizul pentru o conductã, care pe o porþiune micã ar veni pe dinafara blocului. Am cerut sã ne dea o soluþie sã ne rezolvãm ºi noi problema ºi ne-a spus cã pânã la uºã, noi suntem proprietari ºi este problema noastrã. Aºa este, dar avem nevoie de avize ºi de serviciile de specialitate ºi ei ne refuzã. Am depus cerere ºi la Apa Serv Petroºani. Ei au spus cã ne schimbã instalaþia pe interior, dar bãtrânica nu vrea sã i se sape ºanþ în casã ºi o înþeleg, cã abia de se descurcã, de aceea am încercat ºi am cerut alte soluþii, dar degeaba. Urbanismul nu vrea ºi pace, de parcã noi nu am plãti taxe ºi impozite. Mãcar sã ne spunã care ar fi soluþia, pentru cã sigur existã ºi

altele” – a declarat locatarul de pe strada Pãcii. ”Nu avem cum sã dãm acest aviz. Reþeaua trebuie sã fie funcþionalã ca un tot unitar, scurgerea sã se facã pe aceeaºi conductã, pentru cã nu este branºament la apã ca sã se facã separat. Cunosc bine cazul de pe strada Unirii. Acolo, locatarul de la etajul 1 ºi-a scos conducta separat ceea ce nu este permis, fãrã autorizaþie. E greu sã revinã la ce a fost, dar nu avem ce face. Soluþia este sã fie buni vecini, sã utilizeze corect istalaþiile de scurgere, pentru cã ei se reclamã ºi se ceartã cã înfundã instalaþia aruncând tot felul de resturi, sau sã cadã de acord în privinþa accesului în apartamente pentru a-ºi înnoi instalaþia” – a declarat Aurora Puiu, ºef Serviciu Urbanism din cadrul Primãriei Petroºani. Deci, unde-i lege, nu-i tocmealã. Legislaþia în urbanism în acest caz pare clarã. Oamenii, noi toþi, când vom înþelege cã trebuie sã învãþãm sã convieþuim în comun, fãrã a leza vecinii ºi vecinii pe noi, problemele se vor înjumãtãþi, cel puþin. Pe de altã parte comunicarea între autoritãþi/servicii ºi cetãþeni ºi invers trebuie sã fie cât mai clarã ºi deschisã. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 7 demisia din PDL, senatorul Dorin Pãran a spus cã nu i-a fost uºor sã ia o asemenea decizie ºi a precizat cã nu se aºteaptã la favoruri din partea liberalilor. Motivaþia liderilor PNL ºi apoi PSD nu a plãcut multor membri de partid, chiar dacã în particular, ca om, senatorul Dorin Pãran este de apreciat, a fost totuºi alãturi de PDL la ”grozaviile sãvârºite”. Nemulþumirile nu s-au atenuat, ci dimpotrivã. Dar cine sã-i asculte pe cei mulþi atunci când este nevoie de voturi în Parlament pentru a învinge adversarul politic? La finalul acestei bãtãlii, cu atât de multe compromisuri, USL ar putea deveni precum pãstorul fãrã oi. Ileana FIRÞULESCU

parte a comercianþilor din Piaþa Dacia sunt nemulþumiþi de faptul cã unul dintre colegii lor a primit aprobare pentru a-ºi mãri spaþiul de vânzare.

O

Mai exact, aceºtia nu sunt de acord cu extinderea cu 4 metri a respectivului chioºc, considerând cã acest lucru le va aduce o scãdere a numãrului de cumpãrãtori. Oamenii au fost sã se plângã ºi la primãrie dar lucrãrile de extindere continuã ºi urmeazã a fi ºi finalizate. „Prin extinderea magazinului respectiv, peste exact calea de acces cãtre magazinele noastre, ne va fi tãiat vadul comercial. Dacã acuma, când se lucreazã la modernizarea pieþei am înregistrat o scãdere a numãrului de cumpãrãtori, o datã cu finalizarea chioºcului, cei care ne vor trece pragul vor fi ºi mai puþini. Am fãcut nenumãrate sezizãri cãtre primãrie, am fost ºi am vorbit cu edilii locali dar, vãd cã lucrãrile continuã. ªtiu cã patronul magazinului respectiv, care este din Târgu Jiu, a primit o aprobare din partea Consiliului Local al municipiului Petroºani pentru mãrirea spaþiului dar speram cã vom obþine o anulare a acesteia. Din pãcate, acest lucru nu s-a întâmplat”, a spus Victoria Bota, patronul unui magazin din zona respectivã. În acest timp reprezentanþii primãriei ºi ai administraþiei pieþei au precizat cã lucrãrile de extindere a chioºcului se deruleazã legal. De altfel, existã ºi o hotãrâre de consiliu local prin care acestea au fost aprobate ºi autorizate. „Termenii legali de extindere a respectivului chioºc existã, deci, sunt

Încã un foiºor, într-un alt par c

oda foiºoarelor amenajate în parcurile din Petroºani a ajuns ºi în parcul de lângã Piaþa Agroalimentarã Centralã. Deºi lucrãrile abia au fost demarate au apãrut deja ºi primele voci împotriva construcþiei. Totuºi, administratorul pieþei, cel care a luat decizia de demarare a lucrãrilor, a precizat cã a început ridicarea foiºorului la cererea a câtorva zeci de oameni, în marea lor majoritate pensionari. „Am luat decizia de ridi-

M

care a acestui foiºor ca rãspuns la numeroasele solicitãri venite din partea pensionarilor care locuiesc în zonã. Unii s-au plâns deja cã stricãm parcul ºi zona verde dar dacã sunt 50 de cereri pentru a construi acest foiºor ºi doar 3 opuneri, am decis sã ne supunem majoritãþii”, a declarat Ioan Pristavu, administratorul pieþelor din Petroºani. Lucrãrile pentru realizarea foiºorului sunt „sponsorizate” integral din bugetul Administraþiei Pieþelor. Mircea NISTOR

Scandal pentru un chioºc

îndeplinite toate condiþiile legale pentru construirea unui nou spaþiu. Ca la orice modificare adusã unui magazin existã pãreri pro ºi contra dar nu avem ce face pentru cã lucrãrile se deruleazã legal fiind aprobate de cãtre consiliul local”, a declarat Ioan Pristavu, administratorul pieþelor din Petroºani.

În prezent, piaþa Dacia din cartierul petroºenean Aeroport trece printr-un amplu program de modernizare. Piaþa va dispune de un acoperiº ºi, în plus, va fi amenajatã ºi o fântânã destinatã spãlãrii produselor agricole. Mircea NISTOR

În timp ce celebra trupã englezã Led Zeppelin a compus piesa „Stairway to heaven” (în traducere - „Scarã spre Rai” sau „Drum spre Rai”), la primãria din Petrila este valabilã „zicala” „Stairway to nowhere” (în traducere – „Scarã spre nicãieri”).


Cronica Vãii Jiului |Vineri, 21 septembrie 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

Noi reguli în Parâng dupã accidentul slovacului dministraþia localã din Petroºani se A gândeºte sã elaboreze un ghid pe care turiºtii vor fi obligaþi sã-l respecte. Astfel vrea sã evite ca în golul alpin, turiºtii sã ajungã cu mijloace motorizate, sã sperie vânatul pe cale de dispariþie ori sã afecteze ecosistemul.

Încet – încet, vine ºi ajutorul alimentar european a fel ca în anii trecuþi, ºi în 2012, categoriile sociale defavorizate din Petroºani vor primi pânã la sfârºitul anului alimente oferite de cãtre Uniunea Europeanã.

L

Deocamdatã, însã, nu se cunoaºte data la care va demara distribuirea alimentelor ºi nici în ce vor consta acestea. Sigur este doar numãrul celor îndreptãþiþi a intra în posesia ajutorului european. Este vorba despre 3.100 de persoane – pensionari cu pensii mici, ºomeri, beneficiari ai venitului minim garantat ºi persoane cu dizabilitãþi. În principiu, printre alimentele ce urmeazã a fi oferite s-ar afla fãinã, mãlai, biscuiþi sau paste fãinoase. Alimentele vor fi distribuite tot de cãtre serviciul Public Local de Asistenþã Socialã din cadrul primãriei municipiului Petroºani. Mir cea NISTOR

Intenþia vine ca urmare a accidentului suferit de un motociclist slovac care s-a aventurat cu motorul pe creasta munþilor, a cãzut într-o râpã ºi a fost nevoie de dislocarea unor echipe importante de salvare pen-

na dintre victimele exploziei de metan de la Lupeni a fost externatã ºi urmeazã sã fie audiatã de inspectorii de muncã. ªi cel de-al doilea muncitor rãnit în deflagraþie se simte mult mai bine ºi este în afarã de orice pericol.

U

Veºti bune în cazul accidentului de muncã de la Lupeni, de la sfârºitul lunii august, când doi muncitori au fost surprinºi ºi rãniþi grav în urma unei explozii de metan. Unul dintre bãrbaþii rãniþi, în vârstã de 28 de ani, a fost deja externat, dar se resimte încã psihic dupã acel incident, iar colegul sãu, de 25 de ani, se simte mult mai bine. Cei doi bãrbaþi lucrau la montarea contoarelor de gaz metan când au fost

tru a-l þine în viaþã dar ºi de un elicopter al SMURD pentru a-l recupera din munte. Municipalitatea Petroºani vrea sã gândeascã un ghid prin care sã stabileascã reguli clare pentru turiºtii care urcã în masiv. Pentru cã intenþioneazã sã-ºi atragã turiºti, edilii vor sã facã trasee pentru pasionaþii de motoare cât ºi pentru alte activitãþi turistice însã cei care vor ieºi din acel sector, vor risca sancþiuni drastice. „Am discutat cu domnul primar acest aspect ºi dânsul face precizarea cã se are în vedere, pe viitor, întocmirea unui ghid de bunã purtare care sã se aplice în Parâng”, a precizat, Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt

dmirã capra A neagrã de pe motor Nu de puþine ori în Parâng, în zone preferate de animale pe cale de dispariþie, întâlneºti motocicliºti. Nimeni nu le poate interzice accesul dat fiind

Una dintre victimele de la Lupeni a ajuns acasã grav rãniþi în urma unei explozii, urmate de un incendiu, produsã la un bloc de locuinþe de pe strada Parângului din Lupeni. Cele douã victime au fost preluate de la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu douã elicoptere ºi transportate la Spitalul de Arºi din Bucureºti, dupã ce au suferit ºi arsuri ale cãilor respiratorii ºi erau în stare gravã.

Pentru inspectorii de muncã ce efectueazã ancheta a fost extrem de greu sã afle pentru cine lucrau cei doi, care nu aveau forme legale la momentul producerii accidentului, dar în cele din urmã angajatorul i-a recunoscut ºi chiar le-a întocmit retroactiv contracte de muncã. Acum, se poate face luminã, pentru cã cel puþin una dintre vic-

time va fi audiatã. „Unul dintre bãrbaþii accidentaþi a fost externat ºi urmeazã sã-l audiem. De asemenea, ºi cel de-al doilea, în vârstã de 25 de ani, se simte mult mai bine. Ne bucurãm cã am reuºit sã-l încadrãm ca accident de muncã, pentru cã Legea asigurãrii la accidente le conferã anumite drepturi”, a declarat Ileana Bodea,

Angajatorii hunedoreni, speriaþi de absolvenþii „subvenþionaþi” ecord trist R în Hunedoara, unde angajatorii nu s-au riscat, pe parcursul acestui an, sã ofere locuri de muncã niciunui absolvent „subvenþionat” de liceu sau facultate.

faptul cã respectivele zone nu sunt declarate rezervaþii naturale ºi nu existã temei legal pentru ca jandarmii montani sã-i poatã amenda. „Numai la noi se poate întâmpla aºa ceva. În mijlocul muntelui cu motocicleta, în alte pãrþi sunt imediat amendaþi. Cineva trebuie sã gãseascã o soluþie, sã elaboreze o lege

Primãria Municipiului Petroºani.

Judeþul Hunedoara se înscrie între cele nouã judeþe ale þãrii unde nici mãcar un absolvent de liceu sau facultate nu au fost angajat în acest an prin programul de subvenþionare a locului de muncã, potrivit unei statistici a Agenþiei Naþionale de Ocupare a Forþei de Muncã. Potrivit legislaþiei în vigoare, angajatorii care încadreazã absolvenþi ai unor instituþii de

învãþãmânt primesc lunar minim 500 de lei, respectiv 750 lei pentru absolvenþii de studii superioare, ºi sunt scutiþi de plata contribuþiei datorate la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, pe o perioadã de 12 luni. Dar, condiþia este ca persoana încadratã sã fie pãstratã de respectivul angajator cel puþin doi ani dupã momentul angajãrii. Practic, ºi dupã terminarea ajutorului oferit de stat,

ºeful Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din cadrul ITM Hunedoara. Ancheta este una dificilã, care a trebuit luatã de la zero, inclusiv cu declaraþiile de martori, în momentul în care persoana fizicã autorizatã a recunoscut cã ambele victime erau angajate aici. „Primele declaraþii nu mai sunt valabile. Practic, ei încercau atunci sã ascundã cã cele douã victime lucrau pentru ei. Nimeni nu a dat o declaraþie realã ºi corectã. Începem reaudierile, pentru a stabili exact ce s-a întâmplat în acea zi, ce operaþii s-au fãcut ºi sã încercãm sã stabilim cauza evenimentului, persoanele responsabile ºi, cel mai important, mãsurile de evitare pe viitor a acestor evenimente”, a precizat la momentul respectiv Ileana Bodea. Car men COSMAN

firma care a încadrat absolventul trebuie sã-l mai pãstreze pe acesta încã un an, pe banii societãþii . Potrivit ultimei centralizãri, rata ºomajului în judeþul Hunedoara este de 5,32% cu un numãr de 10.369 persoane în cãutare de loc de muncã. Mulþi dintre ei sunt absolvenþi care s-au înscris în evidenþele AJOFM Hunedoara al finalizarea studiilor. Car men COSMAN

pentru a interzice astfel de lucruri. Strãinii spun cã la noi este paradisul pentru cã nimeni nu îi întreabã de sãnãtate ºi pot ajunge cu motoarele pânã pe Parângul Mare, unde sperie caprele negre, vânatul în general”, spune ºi ºeful Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida. Maximilian GÂNJU

Cabane la mii de metri, preþuri la “altitudine” abanele în Parâng, vândute cu zeci de mii de euro. Pe mãsurã ce staþiunile montane se dezvolat aºa cresc ºi preþurile cabanelor.

C

Astfel, pe internet sunt tot felul de anunþuri de vânzare a unor cabane din staþiunile montane. În Parâng, o cabanã se vinde cu 38 de mii de euro. Cabana, care poate fi consideratã ca un apartament, datoritã dotãrilor se vinde mai bine decât un apartament într-o zonã centralã din localitate. Drept este cã nu se poate compara aerul de munte cu cel din oraº. Cabana are 3

camere, mansardã, beci, baie cu gresie ºi faianþã. ªi cum la altitudine se poartã ºemineele ºi aceasta cabanã este dotatã cu sobe de teracota. Cireaºã de pe tort o constituie terasele de pe care se poate oberva cu uºurinþã întreaga Vale a Jiului ºi zonele montane

Cura pentru sãnãtate

Afaceri profitabile pe timp de crizã icroferma de prepeliþe, o afacere profitabilã pe timp de crizã. Sunt investitori care îºi pun afacerile la clocit, în incubator, ºi în cel mult 20 de zile scot ‘’pui’’ de afaceri profitabile.

M

Este cazul crescãtorilor de prepeliþe care, spre deosebire de alþi investitori, nu se plâng de lipsa clienþilor. Spre exemplu, unul dintre ziarele de micã publicitate din judeþul Hunedoara conþine un anunþ interesant. Un locuitor din oraºul Petrila ºi-a deschis propria sa afacere. El deþine o microfermã

de prepeliþe de ceva timp. Acum a ajuns sã aibã profit de pe urmã orãtaniilor. Astfel, o caserolã cu 24 de ouã de prepeliþã o vinde la preþul de 8 lei, asta însemnând cã un ou valoreazã 0,33 de bani, mai puþin decât un ou de gãinã. Pentru a atrage cât mai mulþi client, proprietarii microfermei ºi-au fãcut ºi un site. “Pentru o viaþã sãnãtoasã, ouãle de Prepeliþã sunt soluþia. Microferma noastrã va pune la dispoziþie prepeliþe ºi ouã de prepeliþã pentru tratament,consum ºi incubat. Prepeliþele sunt hrãnite corespunzãtor cu furaje NATURALE aduse de la Institutul Naþional pt. Animale IBNA Baloteºti. La noi gãsiþi cura cu ouã de prepeliþã pentru

copii ºi adulþi, cuºti pentru prepeliþe, furaje naturale, adãpãtori automate pentru prepeliþe, cofraje ouã Prepeliþa”, se aratã pe prima paginã a site-ului. Totul a început din pasiune pentru oul de prepeliþã ºi interesul pentru sãnãtate. Au început cu 20 de prepeliþe pentru consum propriu ºi tratamente în familie iar la scurt timp rudele ºi prietenii ºi-au arãtat interesul faþã de oul de prepeliþã. Acum ne bucurãm de Microferma noastrã de prepeliþe ºi de o mulþime de clienþi fideli care ne-au câºtigat respectul prin

care tãie rãsuflarea oricãrui turist. Acesta nu este un caz singular. Zeci de proprietari de cabane îºi vând imobilele din munþi contra unor sume pe mãsurã. Am putea spune cã preþurile concureazã cu altitudinea la care se afla amplasate cabanele. Raul IRINOVICI

încrederea lor faþã de produsele noastre. Interesul nostru este calitatea produsului de aceea prepeliþele noastre sunt crescute la un standard ridicat, ne lãudãm cu o clãdire construitã de la zero, cu uºi ºi ferestre termopan ,gresie, apã curentã/canalizare, sisteme de ventilaþie pe timp de varã ºi o adevãratã reþea pentru cãldurã pe timpul iernii. Prepeliþele sunt þinute în cuºti profesionale ºi alimentate cu apã printr-o reþea de adãpãtoare automatã astfel încât conditile de igienã sunt cele mai bune. Raul IRINOVICI


Cronica Vãii Jiului |Vineri, 21 septembrie 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

Noi reguli în Parâng dupã accidentul slovacului dministraþia localã din Petroºani se A gândeºte sã elaboreze un ghid pe care turiºtii vor fi obligaþi sã-l respecte. Astfel vrea sã evite ca în golul alpin, turiºtii sã ajungã cu mijloace motorizate, sã sperie vânatul pe cale de dispariþie ori sã afecteze ecosistemul.

Încet – încet, vine ºi ajutorul alimentar european a fel ca în anii trecuþi, ºi în 2012, categoriile sociale defavorizate din Petroºani vor primi pânã la sfârºitul anului alimente oferite de cãtre Uniunea Europeanã.

L

Deocamdatã, însã, nu se cunoaºte data la care va demara distribuirea alimentelor ºi nici în ce vor consta acestea. Sigur este doar numãrul celor îndreptãþiþi a intra în posesia ajutorului european. Este vorba despre 3.100 de persoane – pensionari cu pensii mici, ºomeri, beneficiari ai venitului minim garantat ºi persoane cu dizabilitãþi. În principiu, printre alimentele ce urmeazã a fi oferite s-ar afla fãinã, mãlai, biscuiþi sau paste fãinoase. Alimentele vor fi distribuite tot de cãtre serviciul Public Local de Asistenþã Socialã din cadrul primãriei municipiului Petroºani. Mir cea NISTOR

Intenþia vine ca urmare a accidentului suferit de un motociclist slovac care s-a aventurat cu motorul pe creasta munþilor, a cãzut într-o râpã ºi a fost nevoie de dislocarea unor echipe importante de salvare pen-

na dintre victimele exploziei de metan de la Lupeni a fost externatã ºi urmeazã sã fie audiatã de inspectorii de muncã. ªi cel de-al doilea muncitor rãnit în deflagraþie se simte mult mai bine ºi este în afarã de orice pericol.

U

Veºti bune în cazul accidentului de muncã de la Lupeni, de la sfârºitul lunii august, când doi muncitori au fost surprinºi ºi rãniþi grav în urma unei explozii de metan. Unul dintre bãrbaþii rãniþi, în vârstã de 28 de ani, a fost deja externat, dar se resimte încã psihic dupã acel incident, iar colegul sãu, de 25 de ani, se simte mult mai bine. Cei doi bãrbaþi lucrau la montarea contoarelor de gaz metan când au fost

tru a-l þine în viaþã dar ºi de un elicopter al SMURD pentru a-l recupera din munte. Municipalitatea Petroºani vrea sã gândeascã un ghid prin care sã stabileascã reguli clare pentru turiºtii care urcã în masiv. Pentru cã intenþioneazã sã-ºi atragã turiºti, edilii vor sã facã trasee pentru pasionaþii de motoare cât ºi pentru alte activitãþi turistice însã cei care vor ieºi din acel sector, vor risca sancþiuni drastice. „Am discutat cu domnul primar acest aspect ºi dânsul face precizarea cã se are în vedere, pe viitor, întocmirea unui ghid de bunã purtare care sã se aplice în Parâng”, a precizat, Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt

dmirã capra A neagrã de pe motor Nu de puþine ori în Parâng, în zone preferate de animale pe cale de dispariþie, întâlneºti motocicliºti. Nimeni nu le poate interzice accesul dat fiind

Una dintre victimele de la Lupeni a ajuns acasã grav rãniþi în urma unei explozii, urmate de un incendiu, produsã la un bloc de locuinþe de pe strada Parângului din Lupeni. Cele douã victime au fost preluate de la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu douã elicoptere ºi transportate la Spitalul de Arºi din Bucureºti, dupã ce au suferit ºi arsuri ale cãilor respiratorii ºi erau în stare gravã.

Pentru inspectorii de muncã ce efectueazã ancheta a fost extrem de greu sã afle pentru cine lucrau cei doi, care nu aveau forme legale la momentul producerii accidentului, dar în cele din urmã angajatorul i-a recunoscut ºi chiar le-a întocmit retroactiv contracte de muncã. Acum, se poate face luminã, pentru cã cel puþin una dintre vic-

time va fi audiatã. „Unul dintre bãrbaþii accidentaþi a fost externat ºi urmeazã sã-l audiem. De asemenea, ºi cel de-al doilea, în vârstã de 25 de ani, se simte mult mai bine. Ne bucurãm cã am reuºit sã-l încadrãm ca accident de muncã, pentru cã Legea asigurãrii la accidente le conferã anumite drepturi”, a declarat Ileana Bodea,

Angajatorii hunedoreni, speriaþi de absolvenþii „subvenþionaþi” ecord trist R în Hunedoara, unde angajatorii nu s-au riscat, pe parcursul acestui an, sã ofere locuri de muncã niciunui absolvent „subvenþionat” de liceu sau facultate.

faptul cã respectivele zone nu sunt declarate rezervaþii naturale ºi nu existã temei legal pentru ca jandarmii montani sã-i poatã amenda. „Numai la noi se poate întâmpla aºa ceva. În mijlocul muntelui cu motocicleta, în alte pãrþi sunt imediat amendaþi. Cineva trebuie sã gãseascã o soluþie, sã elaboreze o lege

Primãria Municipiului Petroºani.

Judeþul Hunedoara se înscrie între cele nouã judeþe ale þãrii unde nici mãcar un absolvent de liceu sau facultate nu au fost angajat în acest an prin programul de subvenþionare a locului de muncã, potrivit unei statistici a Agenþiei Naþionale de Ocupare a Forþei de Muncã. Potrivit legislaþiei în vigoare, angajatorii care încadreazã absolvenþi ai unor instituþii de

învãþãmânt primesc lunar minim 500 de lei, respectiv 750 lei pentru absolvenþii de studii superioare, ºi sunt scutiþi de plata contribuþiei datorate la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, pe o perioadã de 12 luni. Dar, condiþia este ca persoana încadratã sã fie pãstratã de respectivul angajator cel puþin doi ani dupã momentul angajãrii. Practic, ºi dupã terminarea ajutorului oferit de stat,

ºeful Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din cadrul ITM Hunedoara. Ancheta este una dificilã, care a trebuit luatã de la zero, inclusiv cu declaraþiile de martori, în momentul în care persoana fizicã autorizatã a recunoscut cã ambele victime erau angajate aici. „Primele declaraþii nu mai sunt valabile. Practic, ei încercau atunci sã ascundã cã cele douã victime lucrau pentru ei. Nimeni nu a dat o declaraþie realã ºi corectã. Începem reaudierile, pentru a stabili exact ce s-a întâmplat în acea zi, ce operaþii s-au fãcut ºi sã încercãm sã stabilim cauza evenimentului, persoanele responsabile ºi, cel mai important, mãsurile de evitare pe viitor a acestor evenimente”, a precizat la momentul respectiv Ileana Bodea. Car men COSMAN

firma care a încadrat absolventul trebuie sã-l mai pãstreze pe acesta încã un an, pe banii societãþii . Potrivit ultimei centralizãri, rata ºomajului în judeþul Hunedoara este de 5,32% cu un numãr de 10.369 persoane în cãutare de loc de muncã. Mulþi dintre ei sunt absolvenþi care s-au înscris în evidenþele AJOFM Hunedoara al finalizarea studiilor. Car men COSMAN

pentru a interzice astfel de lucruri. Strãinii spun cã la noi este paradisul pentru cã nimeni nu îi întreabã de sãnãtate ºi pot ajunge cu motoarele pânã pe Parângul Mare, unde sperie caprele negre, vânatul în general”, spune ºi ºeful Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida. Maximilian GÂNJU

Cabane la mii de metri, preþuri la “altitudine” abanele în Parâng, vândute cu zeci de mii de euro. Pe mãsurã ce staþiunile montane se dezvolat aºa cresc ºi preþurile cabanelor.

C

Astfel, pe internet sunt tot felul de anunþuri de vânzare a unor cabane din staþiunile montane. În Parâng, o cabanã se vinde cu 38 de mii de euro. Cabana, care poate fi consideratã ca un apartament, datoritã dotãrilor se vinde mai bine decât un apartament într-o zonã centralã din localitate. Drept este cã nu se poate compara aerul de munte cu cel din oraº. Cabana are 3

camere, mansardã, beci, baie cu gresie ºi faianþã. ªi cum la altitudine se poartã ºemineele ºi aceasta cabanã este dotatã cu sobe de teracota. Cireaºã de pe tort o constituie terasele de pe care se poate oberva cu uºurinþã întreaga Vale a Jiului ºi zonele montane

Cura pentru sãnãtate

Afaceri profitabile pe timp de crizã icroferma de prepeliþe, o afacere profitabilã pe timp de crizã. Sunt investitori care îºi pun afacerile la clocit, în incubator, ºi în cel mult 20 de zile scot ‘’pui’’ de afaceri profitabile.

M

Este cazul crescãtorilor de prepeliþe care, spre deosebire de alþi investitori, nu se plâng de lipsa clienþilor. Spre exemplu, unul dintre ziarele de micã publicitate din judeþul Hunedoara conþine un anunþ interesant. Un locuitor din oraºul Petrila ºi-a deschis propria sa afacere. El deþine o microfermã

de prepeliþe de ceva timp. Acum a ajuns sã aibã profit de pe urmã orãtaniilor. Astfel, o caserolã cu 24 de ouã de prepeliþã o vinde la preþul de 8 lei, asta însemnând cã un ou valoreazã 0,33 de bani, mai puþin decât un ou de gãinã. Pentru a atrage cât mai mulþi client, proprietarii microfermei ºi-au fãcut ºi un site. “Pentru o viaþã sãnãtoasã, ouãle de Prepeliþã sunt soluþia. Microferma noastrã va pune la dispoziþie prepeliþe ºi ouã de prepeliþã pentru tratament,consum ºi incubat. Prepeliþele sunt hrãnite corespunzãtor cu furaje NATURALE aduse de la Institutul Naþional pt. Animale IBNA Baloteºti. La noi gãsiþi cura cu ouã de prepeliþã pentru

copii ºi adulþi, cuºti pentru prepeliþe, furaje naturale, adãpãtori automate pentru prepeliþe, cofraje ouã Prepeliþa”, se aratã pe prima paginã a site-ului. Totul a început din pasiune pentru oul de prepeliþã ºi interesul pentru sãnãtate. Au început cu 20 de prepeliþe pentru consum propriu ºi tratamente în familie iar la scurt timp rudele ºi prietenii ºi-au arãtat interesul faþã de oul de prepeliþã. Acum ne bucurãm de Microferma noastrã de prepeliþe ºi de o mulþime de clienþi fideli care ne-au câºtigat respectul prin

care tãie rãsuflarea oricãrui turist. Acesta nu este un caz singular. Zeci de proprietari de cabane îºi vând imobilele din munþi contra unor sume pe mãsurã. Am putea spune cã preþurile concureazã cu altitudinea la care se afla amplasate cabanele. Raul IRINOVICI

încrederea lor faþã de produsele noastre. Interesul nostru este calitatea produsului de aceea prepeliþele noastre sunt crescute la un standard ridicat, ne lãudãm cu o clãdire construitã de la zero, cu uºi ºi ferestre termopan ,gresie, apã curentã/canalizare, sisteme de ventilaþie pe timp de varã ºi o adevãratã reþea pentru cãldurã pe timpul iernii. Prepeliþele sunt þinute în cuºti profesionale ºi alimentate cu apã printr-o reþea de adãpãtoare automatã astfel încât conditile de igienã sunt cele mai bune. Raul IRINOVICI


10 Diverse onsiliul Local al municipiului Petroºani - Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1 Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de email spadpp_petrosani@ya hoo.com

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 21 septembrie 2012

C

Anunþ de licitaþie

organizeazã: 1. licitaþie publicã cu strigare în vederea vânzarii terenului în suprafaþã de 317 mp, situat în

municipiul Petroºani, str. Cuza Vodã, nr. 47/1; 2. licitaþie publicã cu strigare în vederea vânzarii imobilului de tip ,,spaþiu administrativ” în suprafaþã de 187,57mp situat în municipiul Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 90. Ofertele se depun pânã în ziua de 22.10.2012, ora 9 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 22.10.2012, orele 11 ºi 13, în sala de sedinte, la sediul instituþiei. Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau

7. Relaþii, detalii, clarificãri, cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine, pânã la data de 19.10.2012 de la Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 41, telefon 0254-541220(1), int. 114. Director Executiv, Lucian Octavian DRAGOMIR Rererent S.P.A.D.P.P., Florina SFETCU

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

21 septembrie 2012

Drumurile îþi vor consuma o mare parte a zilei, dar vei avea mãcar satisfacþia de a fi putut rezolva o problemã importantã. Energia de care dispui îþi permite sã faci chiar mai multe decât þi-ai propus. Un prieten are o problemã de sãnãtate.

Relaþia cu pãrinþii este ceva mai tensionatã ºi nu reuºeºti sã ajungi cu ei la un numitor comun. Ai de alergat mult pentru a-þi rezolva probleme gospodãreºti. Vei fi bucuros însã, cãci vei face chiar mai multe decât þi-ai propus.

Energia ta este maximã, iar ideile par sã îþi scape de sub control. Colaborarea cu cei din jur te avantajeazã din toate punctele de vedere. Un prieten îþi va face o propunere ce pare interesantã, dar ai nevoie de timp sã o studiezi.

Relaþiile cu persoanele mai tinere îþi sunt avantajoase, cu condiþia sã nu încerci sã îþi impui punctele de vedere. Nu încerca nici un fel de schimbare în cãmin, cãci nu vei reuºi nimic ce te-ar putea satisface.

Activitãþile sociale vor fi prioritare pentru tine în aceastã zi; teai putea întâlni cu prietenii sau ai putea ieºi la un club. Discuþiile cu cei din jur te relaxeazã; atenþie totuºi sã nu fii prea pisãlog, deoarece ai putea deranja pe cineva.

Mintea îþi este împrãºtiatã, ºi chiar dacã ideile tale sunt excelente, n-ar fi de dorit sã te ocupi de lucruri ce necesitã o prea mare concentrare. La serviciu te poþi ocupa de activitãþile de rutinã. În schimb, intuiþia îþi poate fi de un real folos.

Relaþiile cu cei din jur evolueazã cel puþin mulþumitor. Ai putea sã îþi faci un nou prieten sau sã îþi consolidezi vechile prietenii. Cunoºtinþele pe care le ai sunt cam împrãºtiate, de aceea, din punct de vedere intelectual nu dai randamentul scontat.

Eºti cam obosit ºi nu reuºeºti sã te concentrezi decât cu foarte mare greutate. N-ar fi exclus sã pierzi sau sã rãtãceºti niºte acte. În familie vor fi discuþii legate de modul de utilizare a fondurilor comune. Unul dintre pãrinþi ar putea avea o nemulþumire.

Din discuþiile cu prietenii afli tot felul de informaþii interesante, cãrora nu ºtii dacã sã le dai crezare. Ar fi mai bine sã le verifici, înainte de a le folosi. Interesul pentru chestiunile legate de familie este mare, dar nu vei reuºi sã faci mai nimic.

De cheltuieli nu vei scãpa; n-ar fi exclus sã ai ocazia sã faci o investiþie de mai mari dimensiuni. Ar fi de dorit ca înainte de a scoate banii din buzunar sã ceri sfatul unui prieten. La slujbã ai de fãcut o mulþime de mãrunþiºuri, care îþi iau mult timp.

Energia ta fizicã este la limita superioarã, aºa cã ai putea face un sport sau ai putea face o micã excursie împreunã cu persoana iubitã. Ar fi un bun prilej ºi pentru a pune la punct unele lucruri care vã nemulþumesc.

Pentru orice nimic trebuie sã faci un efort mare, ceea ce te oboseºte ºi te iritã. Existã cineva care încearcã sã-þi punã piedici, dar nu va reuºi mare lucru. Eºti profund nemulþumit ºi de faptul cã în anturajul tãu apropiat sunt unele tensiuni.


Cultura 11

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 21 septembrie 2012 .pânã la spectacolul „Insula Femeilor”. Piesa de teatru, pusã în scenã de regizorul Ioan Cristian, a avut un real succes la Petroºani, în stagiunea trecutã (2011-2012).

..

„Camil Petrescu, marele nostru romancier ºi dramaturg spunea în “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rãzboi”, cã inteligenþa este un instrument de adaptare la mediu. Contemporanul nostru, Valeriu Butulescu, scrie în primul deceniu al mileniului III o piesã de teatru care se intituleazã “Insula femeilor”, lucrare ce ia premiu la FESTCO 2009 pentru cea mai bunã comedie a acelui an. Piesa devoaleazã istoria „secretã” a patru femei care au eºuat împreunã

Comedie la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

... e l i z 2 AMR

cu nava lor pe o insulã pustie din ocean. Am recurs la citatul din Camil Petrescu pentru a demonstra inteligenþa - deci

adaptabilitatea - acestor doamne, care aidoma sirenelor din peripeþiile lui Ulisse, îºi pun farmecele ºi glasurile duioase în slujba cuceririi oricãror bãrbaþi care ar avea nenorocul sã treacã pe lângã regatul lor. Bineînþeles cã aceste întâlniri au loc (ca ºi în viaþã!) iar cei care pierd în aceste situaþii extreme, vor fi întotdeauna reprezentanþii sexului tare... Dialogurile spumoase, umorul debordant ºi firul poveºtii bine trasat au condus la realizarea unei formule de

spectacol cu multe surprize ºi rãsturnãri de situaþie, pe care sper sã le guste din plin generosul public petroºenean. În primãvara acestui an am avut ºansa ºi am lucrat cu mare plãcere aceastã piesã la Teatrul “Ion D. Sîrbu” din Petroºani, având la dispoziþie o

trupã foarte talentatã de actori ºi actriþe care traverseazã toate situaþiile pline de umor ale piesei cu mult har - nu ar fi corect sã omit vreun nume, aºa cã îi voi aminti pe toti: Izabela Badovics, Irina Bodea-Radu, Ioana Florescu, Bianca Holobuþ, Mihai Sima ºi Dorin Ceagoreanu. De asemenea a fost extrem de inspiratã scenografia lui Alexandru Radu”, spune regizorul Ioan Cristian. Pe de altã parte, Valeriu Butulescu, autorul ºi creatorul personajelor, confirmã aprecierile la adresa spectacolului „Insula femeilor”: „Piesa s-a nãscut în urmã cu patru ani, chiar în Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”, ideea fiind susþinutã ºi încurajatã de cãtre directorul instituþiei, experimentata actriþã Nicoleta Bolcã. Spectacolul „Insula femeilor” prezentat de actorii teatrului din Petroºani a crescut sub o zodie fericitã. La valoarea unui text atât de “titrat” se

adaugã viziunea neconvenþionalã, avangardistã, a unui regizor valoros (Cristian Ioan, de la Teatrul Naþional din Tîrgu Mureº). Plus excepþionala prestaþie a celor ºase actori, care au intrat perfect în pielea personajelor. Spectacolul beneficiazã ºi de costume ºi de o coloanã sonorã pe mãsurã. Piesa place mult publicului. În primul rând datoritã ritmului alert ºi acþiunii dinamice. Dar problematica tratatã ºi intriga în sine atrag atenþia”. Nu ne rãmâne decât sã fim prezenþi în sala Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani, pentru a ne lãmuri. Duminicã, 23 septembrie, orele 18. Oana TUÞU, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”


12 Turism

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 21 septembrie 2012

Calabria - Italia, un loc de vis ºi magie

egiunea Calabria din Italia de sud poate deveni o destinaþia de vis pentru cei care încã mai au câteva zile de concediu ºi vor sã evadeze din peisajul gri-tomnatic de la noi. Însã, dacã acest lucru nu se poate, foarte bine poate fii ºi o perspectivã interesantã de vacanþã pentru anul viitor.

R

Pitoreascã, plinã de tradiþii, sub soarele încã arzãtor, în Calabria, aflatã la sud de Napoli, trãiesc foarte mulþi români care muncesc în agriculturã, construcþii ºi în turism. Deºi aceastã regiunea este cunoscutã ca fiind una mai slabã din punct de vedere economic, este însã încãrcatã cu tradiþii ºi la orice pas, aproape în fiecare localitate calabrezã, poþi vizita monumente, ruine ale fortificaþiilor vechi ºi castele. Limitatã în nord de regiunea Basilicata, Calabria întâlneºte Sicilia de-alungul Strâmtorii Messina. Regiunea ocupã 15.079 km pãtraþi ºi are

o populaþie de 2,09 milioane. Capitalã sã este Catanzaro. Coastele acestei regiuni se întind între Marea Ionicã ºi Marea Tirenianã ºi mãsoarã peste 800 km. Munþii Apenini au mai multe grupãri muntoase întinzându-se de-a lungul întregii regiuni continuând apoi spre Sicilia. 90% din suprafaþa Calabriei constituie munþi ºi coline, aici aflânduse ºi câteva staþiuni de schi printre care Camigliatello ºi Lorica. Zona are un relief plin de vegetaþie, râuri ºi munþi acoperiþi de pãduri magnifice. Climatul este moderat, fapt care permite cultivarea fructelor citrice. De menþionat este cã locuitorii întregi regiuni vorbesc în dialetul calabrez, iar uneori, chiar ºi italienilor din alte pãrþi ale þãri au unele probleme în a se face înþeleºi de localnici. Primul oraº de cum intri în aceastã regiune ºi care neapãrat trebuie vãzut, este Cosenza, un oraº modern ºi foarte întins, ce înconjoarã oraºul vechi de pe deal, în mijlocul cãruia se afla Catedrala Goticã, o fru-

moasã construcþie ce vegheazã parcã oraºul vechi, împreunã cu castelul din vârful dealului, de unde priveliºtea este una deosebitã asupra întregii aºezãri calabreze. Traversând Calabria spre Marea Ionica, drumul duce la San

Giovanni în Fiore ºi la Santa Severina, douã aºezãri vechi, vestite pentru tradiþii ce se mai pãstreazã aici ºi astãzi: costumele negre ºi violet ale femeilor ºi ºcoala medievalã. ªi dacã deja v-am stârnit curiozitatea, vã spunem cã cea mai frumoasã parte a Calabrieie de-abia acum începe. Drumul ne duce spre Oraºul Crotone, care merita vizitat pentru amintirea locuitorilor sãi anteriori, grecii, care fondeazã aºezarea în anul 710 înainte de Hristos. Legenda spune cã la Crotone matematicianul mistic Pitagora a enunþat teoreme ºi a formulat doctrina reîncarnãrii. Crotone are deschidere la Marea Ionicã, iar în anul

1994 a devenit capitala provinciei cu acelaºi nume. La ultimul recensãmânt efectuat în anul 2007, populaþia era în numãr de 61.853 de locuitori dintre care italieni, romani, marocani ºi polonezi. Aici, este imposibil sã nu ai parte de câteva zile de neuitat, pentru cine are timp de zãbovit, pentru cã oraºul este locul ideal penru cei îndrãgostiþi de artã, frumos, tradiþii ºi nou, toate la un loc. Aici se poate vizia o catedralã care dateazã din secolul IX, dar reconstruitã ºi recondiþionatã ulterior în stil baroc. Oraºul Crotone are un aeroport, Sant’Anna, ºi un port pentru yachturile localnicilor , dar ºi pentru pentru cele care acosteazã cu turiºtii aflaþi în croaziere. De asemenea, oraºul Crotone gãzduieºte un muzeu naþional de arhelogie, unul municipal, o galerie de artã ºi un muzeu regional de artã contemporanã. Una peste alta, pentru a vizita toate frumuseþile de care oraºul dispune, un turist are nevoie de câteva zile. Atmosfera aici este una boemã, propice unei vacanþe pentru cei îndrãgostiþi de viaþã. Pãrãsim Crotone ºi mersem spre sud, pe ºosea, iar dupã ce trecem

de aeroport intrãm în comunã Isolã di Capo Rizzuto, o aºezare la fel, veche ºi plinã de magie. Aici, din cei aproximativ 15.000 de locuitori circa 2000 sunt români, care muncesc în agriculturã, turism ºi construcþii. Cea mai importantã parte a acestei aºezãri este La Castella, o superbã fortificaþie construitã în secolul XVI pe o prelungire a þãrmului. Anual, locul este vizitat de mii de turiºti care pleacã încântaþi de priveliºtea superbã ºi atmosfera de vis. Aici, în anul 1977 arheologul Domenico Marino a descoperit ºi escavat în apropiere un sit arheologic care a fost datat din epoca timpurie a bronzului. Aici s-au descoperit ºi importante artefacte de origine greceascã, care demonstreazã legãtura dintre locuitorii de pe þãrmul mediteranean cu cei de aici, de pe malul mãrii Ionice. Artefactele istorice

descoperite aici pot fi vãzute la Muzeul Naþional de Arheologie de la Crotone. ªi, deºi cu greu parcã ne vine sã plecãm de aici, dacã ne continuãm intinerariul spre sud, ajungem la Catanzaro, acolo unde hoteluri simple, dar primitoare, cu gazdele lor ospitaliere îºi aºteaptã turiºtii. Aici, alt oraº, alte monumente, alte sentimente ºi simþiri, la fel de încãrcate de emoþie. Gândindu-ne la locurile în care ne aflãm, încercãm sã gãsim o descriere punctualã a Calabriei, cu oraºele sale vechi greceºti, cu linia coastei parcã pictatã într-un tablou renascentist. Însã, ne trezim cu picioarele în nisip, privind un rãsãrit de soare spectaculos înconjuraþi de minunata savoare aromatã al unui espresso italian la rãsãritul soarelui calabrez. Luiza ANDRONACHE


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
cvj, nr. 215, 21 septembrie 2012 by Geza Szedlacsek - Issuu