Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 213
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 19 septembrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Incendiatorul maºinii primarului din Vulcan se declarã ºocat de fapta lui!
Încã o expertizã în dosarul exploziei de la Uricani vocaþii celor 4 foºti ºefi ai minei Uricani au cerut un nou termen ºi o nouã expertizã în cazul exploziei în care au pierit 5 angajaþi ai minei în luna februarie 2011. La termenul de marþi, însã, au fost audiate vãduvele celor decedaþi atunci, care ºi-au stabilit pretenþiile materiale.
A
>>> PAGINA A 3-A
Poliþistul fugar a primit sentinþa abriel Ciocârlie va executa 3 ani de închisoare. Poliþistul fugar ºi-a pimit pedeapsa.
G
>>> PAGINA A 3-A
Sancþiuni pentru vagoanele rãsturnate la Lonea atru oameni au fost sancþionaþi pentru cã vagoanele de la mina Lonea s-au rãsturnat la ieºirea de pe poarta minei acum câteva zile.
P
>>> PAGINA A 5-A
dat foc unei maºini de lux, de 70.000 de euro, dar nu îºi explicã nici el de ce a fãcut-o. În schimb, ar vrea sã iasã cât mai repede din închisoare ca sã poatã repara rãul pe care l-a produs familiei primarului din Vulcan, Gheorghe Ile.
A
PAGINA A 3-A
Universitatea din Petrosani Admitere licenþã ºi master 2012 - 10 - 22 septembrie 2012 (înscrierea candidaþilor) >>> DETALII ÎN PAGINA 11
2 Diverse e douã week-enduri încoace, s-a deschis stagiunea 2012-2013 la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani. Douã premiere, una naþionalã („Foºnetul frunzelor”), cealaltã localã („Moara cu noroc”). Douã drame, conform titulaturii teatrului.
D
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 19 septembrie 2012
E vremea comediei...
Pãºiþi pe... „Insula femeilor” Ioan Cristian având premiera piesei în primãvara anului trecut (12 mai 2011). Anul 2009 a fost unul prolific pentru Valeriu Butulescu, textul spectacolului „Insula femeilor” semnat de el, fiind premiat cu locul I, la Festivalul Comediei Româneºti FESTCO.
Ulterior, aceastã comedie a intrat în vizorul mai multor regizori importanþi, iar Uniunea Scriitorilor, prin Clubul Dramaturgilor, a organizat la Bucureºti un dublu eveniment: lansarea volumului „Insula femeilor” ºi specta-
În duminica ce urmeazã (23 septembrie, orele 18), se schimbã placa. Pe scena teatrului se va juca o comedie. ªi nu una oarecare. „Insula femeilor” nu este montatã pentru prima datã la Petroºani, regizorul colul cu acelaºi titlu, pus în scenã, la vremea respectivã, de regizorul Mircea Marin. „Nu sunt omul lui ha, ha, ha ºi hi, hi, hi! Încerc sã cultiv, atât cât pot, râsul
interior. Nu hlizeala, nu rictusul ºi chicotelile mã intereseazã, ci grimasa sau, dacã vreþi, zâmbetul conceptual”, spunea Valeriu Butulescu despre textul acestui spectacol. Dacã la Petroºani premiera spectacolului din stagiunea trecutã a fost de un real succes, s-a decis reju-
carea acestuia în stagiunea 20122013. Cine n-a vãzut, sã vinã! Iar cine a vãzut, sã... revinã! Duminicã, 23 septembrie, orele 18. Oana TUÞU, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1
National TV
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Vânãtoarea de comori 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator
9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Cuceritorul (r) 15:15 Vouã (r) 15:45 Copii contra pãrinþi 17:30 Dragoste dulceamarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:45 Iubire interzisã (r) 0:30 Împãratul mãrii (r)
20:30 Cu banii jos 22:30 U Show Pãcãtos 0:30 Observator 1:15 Campionul strãzii
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Amintiri din întuneric 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Viaþa în Africa 14:45 Viaþa în Africa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV
20:30 Tango ºi Cash 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 Tango ºi Cash (r)
Prima TV 9:30 Urmãrire fatalã 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport
19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Mondenii (r) 0:30 Focus (r) 1:30 Trãdaþi în dragoste
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Conu Leonida faþã cu reacþiunea de I. L. Caragiale (r) 11:10 Rezumatele zilei UEFA Champions League 12:30 Crucea Roºie 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 16:50 Crucea Roºie 17:00 Punctul pe istorii 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Crucea Roºie
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 19 septembrie 2012
Încã o expertizã în dosarul exploziei de la Uricani vocaþii celor 4 foºti ºefi ai minei Uricani au cerut un nou termen ºi o nouã expertizã în cazul exploziei în care au pierit 5 angajaþi ai minei în luna februarie 2011. La termenul de marþi, însã, au fost audiate vãduvele celor decedaþi atunci, care ºi-au stabilit pretenþiile materiale.
A
Potrivit avocatei Paula Iacob amânarea termenului de judecatã a fost cerut deoarece a fost vacanþã
judecãtoreascã, iar o nouã expertizã se impune, pentru cã e nevoie de juriºti
specialiºti care sã se pronunþe. „S-a cerut un termen pentru ca apãrarea sã poatã solicita o expertizã, care sã aibã obiective, care sã serveascã absolut tuturor pãrþilor din proces ºi la stabilirea adevãrului – ceea ce expertiza anterioarã nu a reuºit deloc sã o facã. (…) Instanþa a dat termen pentru asta”, a declarat la ieºirea din sala de judecatã Paula Iacob, avocat. Paula Iacob spune cã vechea expertizã nu þine seama de realitate ºi de aceea s-au cerut date noi. „Tot ce a rezultat la prima
expertizã mã nemulþumeºte. Vechea expertizã nu a þinut cont de realitate, ori într-un dosar în care nu se stabileºte realitatea, se naºte eroarea judiciarã, cel mai mare inamic al ideii de drept. Se pot numi experþi. Noi vom cere ca la expertizã sã participe consilieri,oameni de specialitate, eventual profesori universitari, în orice caz ºi consiliere de aici de la instituþia ce dã cadre specializate în acest domeniu frumos, dar atât de delicat ºi dificil cum este cel minier”, a mai
Incendiatorul maºinii primarului din Vulcan se declarã ºocat de fapta lui! dat foc unei maºini de lux, de 70.000 de euro, dar nu îºi explicã nici el de ce a fãcut-o. În schimb, ar vrea sã iasã cât mai repede din închisoare ca sã poatã repara rãul pe care l-a produs familiei primarului din Vulcan, Gheorghe Ile.
A
Aºa a sunat depoziþia celui care a incendiat maºina fiului primarului din municipiul Vulcan, Gheorghe Ile, în faþa magistraþilor de la Judecãtoria Petroºani, care judecã acest dosar. Edilul din Vulcan s-a constituit parte civilã în acest dosar, la fel ca ºi fiul sãu, administratorul societãþii pe care era înregistrat autoturismul incendiat în
parcare. Ile cere daune morale calculate la aproximativ 50.000 de euro, în timp ce Alexandru Ile vrea de la fãptuitor, Giany Simulea, 50.000 de lei în nume propriu, respectiv 36.130 de euro în numele societãþii pe care o administreazã. Giany Simulea a fost trimis în judecatã de procurori pentru douã infracþiuni de ºantaj ºi pentru distrugere. Potrivit rechizitoriului, la finele lunii mai, Simulea a încercat sã obþinã de la cei doi, prin ameninþãri, suma de 50.000 de euro, iar ulterior, dupã ce a vãzut cã nu poate lua bani de la ei, a incendiat maºina de lux a lui Alexandru Ile, în valoare de 73. 420 de euro, aflatã în parcare. În faþa judecãtorului de caz, Giany Simulea ºi-a
spus Paula Iacob. „Vrem sã spunem cã marea plagã a acestui dosar ºi a tuturor celor de seama lui este aceea cã expertiza în cauzã e fãcutã de un grup de experþi a cãror valoare nu o contestãm, dar extrajudiciari. Pe cale de consecinþã, o astfel de expertizã nu poate duce la consecinþe juridice într-un stat de drept cu o valoare europeanã ºi atunci este absolut firesc ca o expertizã în cauzã sã se facã cu experþi judiciari”, a adãugat Daniel Ionaºcu, un alt avocat al celor 4 inculpaþi. La termenul de marþi au fost audiate vãduvele electricienilor moþi în explozia de la începutul anului 2011. Ele au solicitat daune morale ºi materiale, fiecare în valoare de 2.248.750 de lei. O parte sunt considerate daune morale, iar restul sumei sunt salariile pe care victimele exploziei le-ar fi putut încasa, dacã nu mureau. Avocatul vãduvelor a declarat cã astfel a fost cuantificatã în lei durerea.
Poliþistul fugar
a primit sentinþa abriel Ciocârlie va executa 3 ani de închisoare. Poliþistul fugar ºi-a pimit pedeapsa.
G
recunoscut faptele, dar a precizat cã nu ºtie de ce a fãcut-o. „Nu îmi pot explica. ªi pentru mine este un ºoc”, a declarat incendiatorul, care riscã sã-ºi petreacã urmãtorii 20 de ani dupã gratii. Tocmai din acest motiv a cerut instanþei schimbarea încadrãrii juridice a faptei ºi a menþionat cã suma solicitatã cu titlul de despãgubiri morale este mult prea mare. Pe de altã parte, primarul Gheorghe Ile este de pãrere cã tânãrul nu a acþionat singur ºi din acest motiv nu poate oferi o motivaþie a faptelor sale. „Cred cã sunt implicate mai multe persoane, dar el a luat totul asupra sa. Nu vrea sã spunã nici un cuvânt, îºi recunoaºte
„Statul de drept nu-ºi face datoria ºi cel prejudiciat nu-ºi primeºte exact suma cât valoreazã durerea. Mie mi se pare firesc sã cuantificãm venitul nerealizat de cei decedaþi. Sã se þinã cont de cât ar fi câºtigat fiecare dupã accident ºi am cerut sã ne dea mãcar atât”, a spus Ion Boboc, avocat al victimelor. Urmãtorul termen ºi ultimul pentru acest studierea dosarului a fost dat pentru data de 30 octombrie. Atunci avocaþii cred cã vor avea toate datele,aºa încât sã poatã începe judecarea inculpaþilor. Cei patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã. Doi dintre ei sunt apãraþi de cãtre Paula Iacob, unul dintre cei mai renumiþi avocaþi din þarã, care încearcã acum sã le demonstreze nevinovãþia. Diana MITRACHE
Gabriel Ciocârlie, poliþistul care a provocat un accident de circulaþie în luna mai a acestui an ºi-a primit sentinþa. Dosarul s-a judecat, luni, pe rolul Tribunalului Hunedoara. Judecãtorii au emis douã sentinþe în fapta, acceptã toate cele cerute. Nu pot sã vã spun cazul lui Gabriel Ciocârlie. Astfel, instanþa a decis absolut nimic (n.r. cu ca acesta sã execute doi privire al cine ar mai ani de închisoare pentru putea fi implicat), deocomiterea infracþiunii de camdatã suntem, în anchetã. Nu ºtiu ce l-ar fi circulaþie pe drumurile putut determina. Nu a publice sub influenþa bãuavut nicio legãturã cu fiul turilor alcoolice. Totodatã, meu, nici cu mine, nu judecãtorii au mai aplicat l-am cunoscut, niciodatã o pedeapsã de trei ani cu nu am avut vreo discuþie, închisoare pentru fuga de doar lui i s-a nãzãrit sã la locul accidentului ºi cearã bani”, a declarat neinºtiinþarea procurorului edilul vulcãnean. Nu este sau a poliþiei de prima datã când comiterea accidentului. Gheorghe Ile ºi familia lui Potrivit unor surse din sunt ameninþaþi sau ºantacadrul Judecãtoriei jaþi. Ãn 2008 s-a produs o faptã similarã, dar atun- Petroºani, inculpatul va ci organele de anchetã nu executa pedeapsa cea mai mare, adicã trei ani au gãsit fãptuitorul. Din acest motiv, Ile a precizat de închisoare cu suspendare. cã va cere acum Gabriel Ciocârlie era redeschiderea cazului. angajat la Ordine Publicã Car men COSMAN
ºi este acuzat de vãtãmare corporalã gravã, pãrãsirea locului accidentului ºi conducere sub influenþa bãuturilor alcoolice. Accidentul s-a produs în cartierul Aeroport din Petroºani, iar Ciocârlie (37 de ani) se afla în autoturismul propriu, alãturi de un prieten, Gheorghe B., de 51 de ani, ºi a pierdut controlul volanului izbindu-se de o dubiþã parcatã regulamentar. Când a realizat ce a fãcut, omul legii a fugit de la locul accidentului, chiar dacã prietenul lui, aflat în dreapta, era rãnit grav ºi agoniza. Un martor, sub protecþia anonimatului, spune cã poliþistul a fugit ºi ºi-a abandonat prietenul rãnit, pentru cã era bãut. “În jurul orei unu noaptea, poliþistul venea cu vitezã ºi s-a izbit de dubiþã. S-a rotit cu maºina din izbiturã, a stat câteva secunde în maºinã, apoi a ieºit ºi a fugit. ªi-a lãsat colegul acolo rãnit grav, era plin de sânge ºi gemea. Nu s-a uitat dacã mai trãieºte sau nu. A fugit, pentru cã era bãut”, a spus martorul. Raul IRINOVICI
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 19 septembrie 2012
Poliþiºtul Sucilã nu va fi judecat drept la Petroºani A precierea aparþine unuia dintre apãrãtorii poliþistului din Vulcan care face echipã cu celebra avocatã Paula Iacob, de asemenea angajatã sã-l apere pe Sucilã.
Atât avocatul Paula Iacob cât ºi colegul ei, ambii angajaþi sã-l apere pe poliþistul Adrian Sucilã, acuzat de act sexual cu un minor, corupere sexualã ºi furt, apreciazã cã judecarea dosarului ar trebui sã se facã la o instanþã egalã cu cea de la Petroºani dar din altã parte a þãrii.
Apãrãtorii poliþistului din Vulcan, aflat în arest la Aiud, spun cã solicitarea de mutare a dosarului este justificatã pentru cã la Petroºani „existã toate motivele ca local sã nu se pronunþe o soluþie aºa cum cere legea”, a precizat ieri, Paula Iacob. Judecarea poliþistului acuzat de procurori cã a întreþinut relaþii sexuale cu fiul minor al viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, ar putea fi influenþatã ºi de factorul politic, crede un alt apãrãtor.
„Mutarea se face pentru calitatea persoanelor. Calitatea persoanele implicate în acest dosar pot sã conducã la o
eroare judiciarã fie pozitiv fie negativ. De ce eroare, pentru cã sunt influenþe
locale cu atât mai mult cu cât în perimetrul unor dispute politice naþionale sau locale, pãrþi implicate sau din membrii familiilor implicate, au fost în acest anturaj al disputelor politice locale. Aºa se face cã din presã rezultã, dar mai cu seamã, din ambiþiile dosarului rezultã faptul cã o instanþã egala în grad dintr-o altã parte a þãrii ar fi echitabilã ºi ar judeca echitabil”, a declarat ieri, Daniel Ionaºcu (foto medalion), unul dintre apãrãtorii lui Sucilã. Maximilian GÂNJU
Criminalul din „Cuibul Pãgubiþi dupã ce apeleazã la vraci Veseliei” a fost ai ales în Þara Haþegului dar M arestat ºi în Valea Jiului
ãrbatul care a omorât un bãtrân fãrã adãpost pe terasa B unui restaurant dezafectat a fost
câþiva proprietari de animale au rãmas cu paguba dupã ce au apelat la impostori care fie le-au fost recomandaþi fie au susþinut cã au cunoºtinþe în domeniul medicinii veterinare. Presupuºii veterinari de ocazie, în schimbul unei sume de bani, prescriu tratamente pentru animalele bolnave care în majoritatea cazurilor mor dupã ce sunt “tratate” de cãtre impostori. Oamenii, de cele mai multe ori rãmân cu paguba, deoarece pentru a-ºi putea recupera contravaloarea animalului trebuie sã intenteze proces vraciului, însã au ºanse mici de câºtig pentru cã în aceste cazuri nu este vorba de malpraxis. Crescãtorii de animale din Valea Jiului care apeleazã la serviciile
arestat. Iniþial, magistraþii Tribunalului Hunedoara au decis aplicarea unei mãsuri mai blânde, respectiv interdicþia de a nu pãrãsi localitatea pentru autorul crimei, dar marþi decizia a fost modificatã. doctorilor de ocazie fug de veterinari deoarece spun cã sunt scumpi. Cum prin Vale li s-a cam dus vestea, vracii au migrat cãtre Þara Haþegului. Doar o femeie din Petroºani, tehnician veterinar, care însã n-a profesat într-o instituþie de medicinã veterinarã, are la activ în Þara Haþegului patru vaci care au murit dupã ce s-a ocupat de însãmânþarea lor. “Cei care merg la aceste persoane cu presupuse cunoºtinþe ºi amintiri populare în materie de medicinã veterinarã nu economisesc bani. Din contrã, de multe ori aceºti
impostori percep taxe mai mari decât cabinetele specializate”, spun veterinarii acreditaþi. Maximilian GÂNJU
Biciclist spulberat de o dubiþã n biciclist din Petrila se zbate între viaþã ºi moarte dupã ce a fost spulberat de o dubiþã. Poliþiºtii încercau ieri sã afle cine este vinovat de accident.
U
Teribilul accident s-a produs ieri în jurul prânzului în zona poºtei din Petrila, iar bãrbatul accidentat circula pe o bicicletã cãtre Lonea când a fost lovit de autoutilitarã. Unul dintre martori
povesteºte cã l-a vãzut pe ciclist întins pe carosabil ºi a crezut cã a murit pe loc. „Am trecut chiar pe acolo când l-a izbit dar nu am apucat decât sã-l vãd
cãzut pe drum. A fost lovit foarte puternic ºi l-au luat cu ambulanþa. Nu ºtiu dacã scapã la ce rãni avea”, a spus martorul. Potrivit adjunctului ºefu-
Fapta s-a petrecut la începutul lunii august, când Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã cã pe strada Mãrãºti, pe terasa clãdirii dezafectate a fostului restaurant “Cuibul Veseliei”, se gãseºte cadavrul unui bãrbat. Poliþiºtii au stabilit cã victima este un bãtrân de 73 ani, din comuna Almaºu Mare, jud.
lui Poliþiei Petrila, comisarul Alexandru Scafariu, intrase în comã de gradul doi la puþin timp dupã ce a ajuns la Spitalul de Urgenþã Petroºani. ªoferul dubiþei a susþinut în faþa anchetatorilor cã biciclistul i-a intrat pur ºi simplu în faþã. „Sunt martori ai accidentului însã nu ne putem pronunþa cu privire la vinovat întrucât avem doar varianta conducãtorului auto. Dupã ce vor fi audiaþi ºi martorii vom putea spune mai multe”, a precizat ieri, Scafariu. Maximilian GÂNJU
Alba, cunoscut în mediul persoanelor fãrã adãpost. Pe corpul lui s-au gãsit multiple leziuni, iar în cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de omor calificat. “În urma investigaþilor efectuate, a fost identificat ªtefan C., de 59 ani, din Deva, fãrã ocupaþie, cu antecedente penale (persoanã fãrã adãpost), care este suspect de sãvârºirea acestei fapte. Faþã de învinuit, Tribunalul Hunedoara a luat iniþial mãsura preventivã a obligãrii de a nu pãrãsi localitatea, acesta fiind cercetat pentru sãvârsirea infracþiunii de omor calificat. În cursul acestei zile, în urma administãrii unor probe criminalistice suplimentare, suspectul a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, fiind depus în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv al IPJ Hunedoara”, a declarat marþi Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN COSMAN
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 19 septembrie 2012
Costel Brânduºe, candidat pentru Colegiul de Vest la alegerile parlamentare? ostel Brânduºe vrea sã se înscrie în lupta pentru un loc de parlamentar în Colegiul de Vest, acolo unde îl va avea ca ºi contracandidat pe Cristian Resmeriþã (PSD), actualul parlamentar.
C
Informaþia este venitã pe surse ºi neconfirmatã deocamdatã de Costel Brânduºe. Dar, cum sursele noastre sunt extrem de bine informate, vom
avea în perioada imediat urmãtoare (mai exact în momentul în care îºi deschide telefonul) ºi o confirmare oficialã, chiar de la Costel Brânduºe. Interesant este de aflat ºi cum va decide sã candideze, independent, cum a fãcut-o ºi la alegerile locale, ori susþinut de vreun partid. Analizând însã Colegiul de Vest, Costel Brânduºe poate sã fie un candidat extrem de periculos pentru Cristian Resmeriþã. Colegiul de Vest este format din municipiile
Vulcan ºi Lupeni ºi oraºul Uricani. ªi, atenþie!, în oraºul Uricani, primarul Dãnuþ Buhãescu nu s-a înþeles niciodatã cu omologul sãu de la Lupeni ºi puþin probabil ca sã îl ajute pe Cristi Resmeriþã, deºi sunt din acelaºi partid, în favoarea naºului, Costel Brânduºe. Cã doar existã o vorbã care spune cã maieul este mai aproape decât cãmaºa, nu-i aºa? De asemenea, nici relaþia dintre administraþiile de la Lupeni ºi Vulcan
nu a fost una prea strãlucitã, iar Cristian Resmeriþã nu poate fi sigur pe sprijinul nemijlocit al colegilor din USL, sau mãcar a celor din PSD. Iar pe lângã aceste aspecte nu este de neglijat scorul de 21 la sutã pe care Costel Brânduºe, ca ºi candidat independent, l-a obþinut la alegerile locale în lupta cu Cornel Resmeriþã. Un procent foarte bun pentru un candidat independent care a dus lupta de unul singur. Marius MITRACHE
maximul de 5 km pe orã”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al CNH Petroºani. O garniturã de 5 vagoane încãrcate cu huilã au deraiat în 4 septembrie ºi s-au rãsturnat la puþin ontractele cu terþii pe care timp dupã ce a plecat de la la mina Lonea s-au rãsCompania Huilei le-a semnat ºi minã. Cel puþin 120 de turnat la ieºirea de pe le are în derulare vor fi preluate de tone de huilã s-au împrãºtiat poarta minei acum viitoarele structuri miniere. ºi activitatea de transport a câteva zile. Fiecare va fost paralizatã mai multe lua mai puþini bani ore. pentru neglijenþã ºi Linia industrialã este degradatã ºi incidentul care pentru cã nu a fost s-a produs la scurt timp de curãþatã calea de la ieºirea de pe poarta mine rulare a marfarului. Lonea a scos la ivealã încã o datã acest lucru ºi mai Directorul general al Asta dupã ce 4 angajaþi de locomotivã. Asta pentru ales faptul cã sectorul care Companiei Huilei din ai minei Lonea, care aveau cã s-a depistat cã linia nu se ocupã cu acest lucru nu Petroºani, Nicolae Drãgoi ca atribuþii de serviciu era curãþatã ºi viteza trenuºi-a fãcut datoria. spune cã vor urma ºi alte întreþinerea liniei, dar ºi lui nu a fost adaptatã la Diana MITRACHE sancþiuni. conducerea conform legii a Asta dupã ce se va înfiinþa Complexul garniturii de tren vor primi energetic Hunedoara, care va prelua minele bani mai puþini la salariu. viabile din Compania Huilei ºi Societatea de „A avut loc o anchetã a Închidere a Minelor, care le va prelua pe specialiºtilor de la CNH. restul. Fie cã e vorba despre Complexul Luni a fost finalizatã ºi sunt Energetic Hunedoara, fie de Societatea de 4 persoane sancþionate. Închidere de Mine, toate contractele vor fi Urmeazã sã mai analizãm continuate. Asta spune acum directorul activitatea pe segmentul de general al Companiei Huilei. „Contractele transport de la EM Lonea ºi cu terþii vor fi analizate. Ce pot sã spun crede cã vor mai fi ºi alte acum e faptul cã nu va rãmâne nimeni fãrã sancþiuni. Este sancþionare contract, dacã îl are încheiat. Ele se vor cu 5% la inginerul ºef împãrþi. Aprovizionarea cu materiale va fi electromecanic, ºeful de corespunzãtoare la ambele societãþi ºi sector, maistrul ºi mecanicul desigur cã ºi restul contractelor vor rãmâne valabile”, spune Nicolae Drãgoi, directorul Lung e drumul... general al CNH. Compania Huilei se va diviza, iar trei mine, respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani, vor intra în societatea de închidere, în timp ce mina Lonea, Vulcan, Livezeni ºi Lupeni. “Aºteptãm ºi noi declarat Ileana accidental de la Mina Diana MITRACHE ãspunsul în un rãspuns, însã nici Bodea, ºef SSM Petrila a fost preluat cazul accila Deva nu a sosit Petroºani. de inspectorii ITM dentului de la dosarul aºa cã nu Ancheta privind dupã ce unul dintre Mina Petrila din poate sã ajungã circumstanþele în cei doi rãniþi ºi-a luna iunie întârzie prima datã la noi”, a care s-au produs pierdut viaþa. sã aparã. La Mina Petrila a avut loc un accident Reprezentanþii de muncã în 18 iunie. În urma acestui ITM Petroºani incident un miner ºi-a aºteaptã ca cei de la pierdut viaþa, iar unul Inspectoratul Munci a fost rãnit. Cãtãlin Bucureºti sã trimitã ªerban se aflã interînapoi dosarul privind nat ºi la aceastã orã rezultatele anchetei la spitalul Sf. Ion din de la Mina Petrila. Capitalã. Acest lucru întârzie Raul Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera însã sã aparã. IRINOVICI
Sancþiuni pentru vagoanele rãsturnate la Lonea atru oameni au fost sancþionaþi P pentru cã vagoanele de
Inspectorii ITM aºteaptã decizia de la Bucureºti în cazul accidentului de la EM Petrila
R
Contractele CNH rãmân ºi dupã divizare
C
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 19 septembrie 2012
iaþa în România este grea, o ºtim deja ºi încã din ani 90, romanii au început sã migreze în Occident, pentru cã, aºa cum era credinþa generalã, pe atunci în Europa umblau câinii cu covrigi în coadã.
nu prea am când sã fac asta. Fac bani în Italia ºi-mi pot permite ce vreau, dar nu am timp sã mã bucur de ei, asta este adevãrul”, ne-a povestit Daniel.
V
Furaþi de mirajul vestiului, încet, încet, oamenii au plecat cu sutele, miile, mai întâi câte un membru al familiei, apoi cu totul. Aºa s-a ajuns mai târziu ca zone întregi din Italia, Spania, Portgalia, Germania, iar mai apoi Anglia, sã fie numite “acasã” de milioane de români. Însã, dupã câþiva ani, lucrurile au început sã scârþie ºi acolo, timp în care televiziunile ºi organizaþiile non guvernamentale din þarã atrãgeau atenþia asupra numãrului mare de
Fie pâinea cât de rea, e bunã în Italia
ât merge în C Italia, merge, cât nu, mã întorc acasã
abandonuri ale copiilor care nu aveau nicio vinã pentru siguratatea în care trãiau, deºi aveau de toate. Am trecut apoi printr-o altã perioadã în care rãtãciþii se întorceau acasã, unii cu bani, alþii fãrã. Astfel, vãzând cât de greu se munceºte în Occident, unii dintre ei au renunþat , gândind cã mira-
jul Europei nu mai este o Fatã Morgana, greu de atins. În acest numãr, cotidianul nostru vã prezintã povestea unui roman din Valea Jiului, plecat de ani buni la muncã în Italia. Firul poveºtii ne poartã în sudul Calabriei, unde la ora actualã încã trãiesc mii de români, deºi mulþi dintre ei au plecat fie înapoi în þarã, fie în alte zona ale Italiei. Aici nu se câºtigã poate la fel de bine cã în partea de nord, însã de recunoscut este cã zona are un farmec aparte. Ajungem în comunã Isolã di Capo Rizzuto, o aºezare care are aproximativ 15.000 de locuitori dintre care aproximativ 2000 sunt romani. Aici, fiind o zonã turisticã, cei mai mulþi lucreza la restaurante, baruri sau alte locaþii turistice, în special în sezonul cald. Aici, de asemenea, mai gãsim ºi zeci de muncitori romani în agriculturã ºi construcþii, ei fiind de altfel apreciaþi de patroni italieni, pentru cã “muncesc ºi îºi dau silinþa”.
ac bani în Italia ºi-mi pot permite ce vreau, dar nu am timp sã mã bucur de ei”
“F
În incursiunea noastrã în Italia în cãutarea romanilor care au dat sau nu loviturã, întâlnim un tânãr de 26 de ani, care munceºte aici de 7 ani. A plecat de acasã de foarte tânãr, dar nu are niciun regret. A luat viaþa în piept la 19 ani, direct în Europa. Dupã ce a experimentat mai multe job-uri, acum a ajuns sã lucreze ca ospãtar la un restaurant cunoscut în localitatea unde trãieºte, Isola di Capo Rizzuto. A învãþat limba foarte repede ºi s-a acomodat cu stilul de viaþã al italienilor. Cu toate acestea, însã, în timp ce stãm de vorbã cu el, în privire i se observã o oarecare tristeþe atunci când vorbeºte de România ºi mai
ales de motivul care l-a adus în Italia, atât de departe de casã. “Nu am crescut într-o familie bogatã, ci din contrã. ªtiu cã pãrinþii mei au încercat sã-mi ofere cât au putut ºi ei, chiar dacã uneori nu tot ceea ce am vrut. Din dorinþa de a avea bani pentru a nu
mai pofti la nimic ce pãrea de neatins pentru mine, am plecat în Italia la 19 ani. Eram mai tânãr ºi aveam curaj de mam aventurat într-o lume necunoscutã. Nu regret! Am ajuns sã-mi pot cumpãra de toate, dar acum, din pãcate,
Uniunea Europeanã ar putea recunoaºte specializãrile profesionale pe întreg teritoriul UE omisia Europeanã a propus recent cãtre toate statele membre recunoaºterea aptitudinilor ºi competenþelor dobândite în afara cadrului ºcolar ºi universitar în întreg spaþiul Uniunii Europene.
C
Propunerea se referã la cursurile, seminariile, atelierele ºi conferinþele din care persoanele care le urmeazã capãtã o anume specializare profesionalã. . „Decizia CE vrea sã stimuleze angajãrile în spaþiul UE în special pentru tinerii ºomeri ºi persoanele cu puþine calificãri formale, cum ar fi lucrãtorii în vârstã ºi cei slab calificaþi.” declarã europarlamentarul român Petru Luhan.
Totodatã prin recomandarea sa, Comisia îndeamnã statele membre sã stabileascã sisteme naþionale pentru validarea învãþãrii non-formale ºi informale pânã în 2015. „Sistemele naþionale vor deveni variante alternative de calificare pe piaþa muncii pentru persoanele care se opresc de timpuriu în educaþia formalã”, mai spune Petru Luhan. „Învãþarea non-formalã” are loc într-un mediu formal de educaþie ºi nu determinã, în general, obþinerea unei calificãri sau diplome. De obicei, implicã cursuri, ateliere, conferinþe sau seminarii. „Învãþarea informalã” se desfãºoarã într-o varietate de locuri precum la domiciliu, la locul de
muncã, într-o asociaþie ºi prin interacþiunea zilnicã între oameni; aceasta include învãþarea limbilor strãine, a normelor culturale ºi a manierelor. Patru state membre dis-
Acum duce o viaþã destul de comodã, deºi munceºte în jur de 12 ore pe zi la restaurant, iar în plin sezon turistic chiar ºi mai mult. Însã, cu maturitatea de acum, spune cã peste 10 ani, tot acasã, în România, s-ar vedea. “Mai muncesc aici câþiva ani sã strâng mai mulþi bani, dar dupã aceea vreau sã mã întorc acasã, sã-mi campar o locuinþã. Momentan nu am una a mea ºi tocmai de aceea am nevoie de o oarecare stabilitate ºi în þara mea. Trag tare acum sã fac bani ºi cât mai merge în Italia, merge, iar când nu, mã întorc acasã. Sunt un bun meseriaº, cred eu. Mã pricep la zidãrie, în construcþii ºi mai ales în alimentaþie publicã. ªtiu sã lucrez pe orice post într-un restaurant, aºa cã nu-mi fac griji cã nu aº gãsi ceva de lucru în Valea Jiului”, a mai spus Daniel. Dupã câteva ore de povestit, concluzia discuþiei cu acest tânãr care îºi câºtigã existenþa în Italia, este aceea cã deocamdatã este mulþumit, dar obosit. Însã, dupã cum tot el mai spune, mai bine obosit, dar cu buzunarul plin, decât odihnit ºi cu mâna goalã. Luiza ANDRONACHE
pun în prezent de sisteme cuprinzãtoare pentru validarea învãþãrii nonformale ºi informale: În Franþa, toate calificãrile, cu excepþia profesiilor reglementate precum cele de medic, dentist, veterinar ºi arhitect, pot fi obþinute prin validarea învãþãrii non-formale ºi informale. Persoanele prezintã detalii cu privire la experienþele lor de învãþare ºi aptitudinile/competenþele dobândite. Un juriu format din experþi numiþi de cãtre ministerul de resort poate acorda o calificare totalã sau parþialã. Un sistem similar existã în Luxemburg. În Þãrile de Jos, oamenii pot sã prezinte o descriere a experienþei lor unui furnizor recunoscut de „certificate de experienþã” în scopul solicitãrii de locuri de muncã sau a recunoaºterii formale de cãtre o comisie de examinare.
Actualitate 7
Salvatorii minieri au fost „menþionaþi” în Ucraina S
alvatorii minieri din România au oþinut doar o menþiune la cea de-a VIII - a ediþie a Concursului Internaþional de Salvare Minierã. La competiþia care s-a desfãºurat în Ucraina au fost prezente la start 26 de echipe din 14 þãri, primele 3 locuri fiind ocupate de Ucraina, Australia ºi Canada. Demn de menþionat este faptul cã românii au fost prezenþi pentru prima oarã la acest concurs, echipa naþionalã fiind alcãtuitã din 8 salvatori (cu toþii din Valea Jiului) respectiv 6 de la Salvamin ºi 2 de
la INSEMEX. „Pentru noi, românii, participarea la aceastã competiþie a reprezentat o experienþã ineditã, fiind pentru prima datã când ne-am înscris ºi am participat la un astfel de concurs internaþional. Am avut, încã din prima zi, de depãºit o serie de condiþii
foarte dure dar, pe ansamblu, pot sã spun cã am participat cu succes ºi nu ne-am fãcut de râs. Spun aceasta, þinând cont de faptul cã baza noastrã de selecþie este cu mult mai redusã decât cea a echipelor care vin din alte þãri. Noi, în România, avem doar 20 de salvatori profesioniºti (toþi sunt de la Salvamin) ºi alte câteva sute de salvatori voluntari. Ucraina, cea care a câºtigat competiþia, are 4.700 de salvatori profesioniºti ºi 16.000 de salvatori voluntari. Prin urmare, þinând cont ºi de faptul cã ne-am aflat la debut, eu zic cã ne-am descur-
cat bine”, a declarat Artur Gãman, preºedintele Asociaþiei Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã din România. Întrecerile derulate în Doneþk, capitala mineritului ucrainean, s-au desfãºurat pe 2 secþiuni – explorare minierã ºi prim ajutor. România, prin reprezentanþii sãi din Valea Jiului, a ocupat, la cele douã secþiuni, locurile 18, respectiv 21. Cea de-a IX - a ediþie a Concursului Internaþional de Salvare Minierã se va derula peste 2 ani, drept þarã organizatoare fiind desemnatã Polonia. Mir cea NISTOR
Dealer de droguri pãstrat în arest onstantin Mavrichi, considerat unul dintre principalii furnizori de droguri pentru o grupare de traficanþi din Hunedoara, rãmâne în arest preventiv. Magistraþii Tribunalului Hunedoara au dispus menþinerea mãsurii arestãrii preventive pentru bãrbatul trimis în judecatã de D.I.I.C.O.T - Biroul Teritorial Hunedoara pentru infracþiuni de trafic de droguri.
C
Întrucât inculpatul a declarat recurs împotriva hotãrârii Tribunalului Hunedoara, dosarul va fi transmis Curþii de Apel Alba Iulia în vederea soluþionãrii acestuia. Dosarul de fond va avea primul termen de judecatã în data de 17.10.2012, a precizat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt al Tribunalului Hunedoara Constantin Mavrichi este considerat unul din principalii furnizori de droguri ai lui Jimmy Valer Lupulescu, zis „Lupu”, condamnat la începutul acestei luni la ºapte ani de închisoare cu executare, pentru trafic de droguri de risc Anchetatorii spun cã „furnizorul” îºi desfãºura activitatea în Italia, iar timp de aproximativ patru ani a reuºit sã distribuie în Hunedoara mai multe kilograme de marijuana. Relaþiile în domeniu ºi le-ar fi fãcut, conform unor informaþii, pe vremea în care a locuit în Spania ºi de unde ar fi trimis colete cu marijuana grupãrii conduse de Lupulescu. În luna augus, procurorii DIICOT au dat de urma lui ºi l-au trimis în instanþã cu propunere de arestare, acesta fiind acuzat de trafic de droguri de risc ºi introducerea în þarã a stupefiantelor. Car men COSMAN
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 19 septembrie 2012
iaþa în România este grea, o ºtim deja ºi încã din ani 90, romanii au început sã migreze în Occident, pentru cã, aºa cum era credinþa generalã, pe atunci în Europa umblau câinii cu covrigi în coadã.
nu prea am când sã fac asta. Fac bani în Italia ºi-mi pot permite ce vreau, dar nu am timp sã mã bucur de ei, asta este adevãrul”, ne-a povestit Daniel.
V
Furaþi de mirajul vestiului, încet, încet, oamenii au plecat cu sutele, miile, mai întâi câte un membru al familiei, apoi cu totul. Aºa s-a ajuns mai târziu ca zone întregi din Italia, Spania, Portgalia, Germania, iar mai apoi Anglia, sã fie numite “acasã” de milioane de români. Însã, dupã câþiva ani, lucrurile au început sã scârþie ºi acolo, timp în care televiziunile ºi organizaþiile non guvernamentale din þarã atrãgeau atenþia asupra numãrului mare de
Fie pâinea cât de rea, e bunã în Italia
ât merge în C Italia, merge, cât nu, mã întorc acasã
abandonuri ale copiilor care nu aveau nicio vinã pentru siguratatea în care trãiau, deºi aveau de toate. Am trecut apoi printr-o altã perioadã în care rãtãciþii se întorceau acasã, unii cu bani, alþii fãrã. Astfel, vãzând cât de greu se munceºte în Occident, unii dintre ei au renunþat , gândind cã mira-
jul Europei nu mai este o Fatã Morgana, greu de atins. În acest numãr, cotidianul nostru vã prezintã povestea unui roman din Valea Jiului, plecat de ani buni la muncã în Italia. Firul poveºtii ne poartã în sudul Calabriei, unde la ora actualã încã trãiesc mii de români, deºi mulþi dintre ei au plecat fie înapoi în þarã, fie în alte zona ale Italiei. Aici nu se câºtigã poate la fel de bine cã în partea de nord, însã de recunoscut este cã zona are un farmec aparte. Ajungem în comunã Isolã di Capo Rizzuto, o aºezare care are aproximativ 15.000 de locuitori dintre care aproximativ 2000 sunt romani. Aici, fiind o zonã turisticã, cei mai mulþi lucreza la restaurante, baruri sau alte locaþii turistice, în special în sezonul cald. Aici, de asemenea, mai gãsim ºi zeci de muncitori romani în agriculturã ºi construcþii, ei fiind de altfel apreciaþi de patroni italieni, pentru cã “muncesc ºi îºi dau silinþa”.
ac bani în Italia ºi-mi pot permite ce vreau, dar nu am timp sã mã bucur de ei”
“F
În incursiunea noastrã în Italia în cãutarea romanilor care au dat sau nu loviturã, întâlnim un tânãr de 26 de ani, care munceºte aici de 7 ani. A plecat de acasã de foarte tânãr, dar nu are niciun regret. A luat viaþa în piept la 19 ani, direct în Europa. Dupã ce a experimentat mai multe job-uri, acum a ajuns sã lucreze ca ospãtar la un restaurant cunoscut în localitatea unde trãieºte, Isola di Capo Rizzuto. A învãþat limba foarte repede ºi s-a acomodat cu stilul de viaþã al italienilor. Cu toate acestea, însã, în timp ce stãm de vorbã cu el, în privire i se observã o oarecare tristeþe atunci când vorbeºte de România ºi mai
ales de motivul care l-a adus în Italia, atât de departe de casã. “Nu am crescut într-o familie bogatã, ci din contrã. ªtiu cã pãrinþii mei au încercat sã-mi ofere cât au putut ºi ei, chiar dacã uneori nu tot ceea ce am vrut. Din dorinþa de a avea bani pentru a nu
mai pofti la nimic ce pãrea de neatins pentru mine, am plecat în Italia la 19 ani. Eram mai tânãr ºi aveam curaj de mam aventurat într-o lume necunoscutã. Nu regret! Am ajuns sã-mi pot cumpãra de toate, dar acum, din pãcate,
Uniunea Europeanã ar putea recunoaºte specializãrile profesionale pe întreg teritoriul UE omisia Europeanã a propus recent cãtre toate statele membre recunoaºterea aptitudinilor ºi competenþelor dobândite în afara cadrului ºcolar ºi universitar în întreg spaþiul Uniunii Europene.
C
Propunerea se referã la cursurile, seminariile, atelierele ºi conferinþele din care persoanele care le urmeazã capãtã o anume specializare profesionalã. . „Decizia CE vrea sã stimuleze angajãrile în spaþiul UE în special pentru tinerii ºomeri ºi persoanele cu puþine calificãri formale, cum ar fi lucrãtorii în vârstã ºi cei slab calificaþi.” declarã europarlamentarul român Petru Luhan.
Totodatã prin recomandarea sa, Comisia îndeamnã statele membre sã stabileascã sisteme naþionale pentru validarea învãþãrii non-formale ºi informale pânã în 2015. „Sistemele naþionale vor deveni variante alternative de calificare pe piaþa muncii pentru persoanele care se opresc de timpuriu în educaþia formalã”, mai spune Petru Luhan. „Învãþarea non-formalã” are loc într-un mediu formal de educaþie ºi nu determinã, în general, obþinerea unei calificãri sau diplome. De obicei, implicã cursuri, ateliere, conferinþe sau seminarii. „Învãþarea informalã” se desfãºoarã într-o varietate de locuri precum la domiciliu, la locul de
muncã, într-o asociaþie ºi prin interacþiunea zilnicã între oameni; aceasta include învãþarea limbilor strãine, a normelor culturale ºi a manierelor. Patru state membre dis-
Acum duce o viaþã destul de comodã, deºi munceºte în jur de 12 ore pe zi la restaurant, iar în plin sezon turistic chiar ºi mai mult. Însã, cu maturitatea de acum, spune cã peste 10 ani, tot acasã, în România, s-ar vedea. “Mai muncesc aici câþiva ani sã strâng mai mulþi bani, dar dupã aceea vreau sã mã întorc acasã, sã-mi campar o locuinþã. Momentan nu am una a mea ºi tocmai de aceea am nevoie de o oarecare stabilitate ºi în þara mea. Trag tare acum sã fac bani ºi cât mai merge în Italia, merge, iar când nu, mã întorc acasã. Sunt un bun meseriaº, cred eu. Mã pricep la zidãrie, în construcþii ºi mai ales în alimentaþie publicã. ªtiu sã lucrez pe orice post într-un restaurant, aºa cã nu-mi fac griji cã nu aº gãsi ceva de lucru în Valea Jiului”, a mai spus Daniel. Dupã câteva ore de povestit, concluzia discuþiei cu acest tânãr care îºi câºtigã existenþa în Italia, este aceea cã deocamdatã este mulþumit, dar obosit. Însã, dupã cum tot el mai spune, mai bine obosit, dar cu buzunarul plin, decât odihnit ºi cu mâna goalã. Luiza ANDRONACHE
pun în prezent de sisteme cuprinzãtoare pentru validarea învãþãrii nonformale ºi informale: În Franþa, toate calificãrile, cu excepþia profesiilor reglementate precum cele de medic, dentist, veterinar ºi arhitect, pot fi obþinute prin validarea învãþãrii non-formale ºi informale. Persoanele prezintã detalii cu privire la experienþele lor de învãþare ºi aptitudinile/competenþele dobândite. Un juriu format din experþi numiþi de cãtre ministerul de resort poate acorda o calificare totalã sau parþialã. Un sistem similar existã în Luxemburg. În Þãrile de Jos, oamenii pot sã prezinte o descriere a experienþei lor unui furnizor recunoscut de „certificate de experienþã” în scopul solicitãrii de locuri de muncã sau a recunoaºterii formale de cãtre o comisie de examinare.
Actualitate 7
Salvatorii minieri au fost „menþionaþi” în Ucraina S
alvatorii minieri din România au oþinut doar o menþiune la cea de-a VIII - a ediþie a Concursului Internaþional de Salvare Minierã. La competiþia care s-a desfãºurat în Ucraina au fost prezente la start 26 de echipe din 14 þãri, primele 3 locuri fiind ocupate de Ucraina, Australia ºi Canada. Demn de menþionat este faptul cã românii au fost prezenþi pentru prima oarã la acest concurs, echipa naþionalã fiind alcãtuitã din 8 salvatori (cu toþii din Valea Jiului) respectiv 6 de la Salvamin ºi 2 de
la INSEMEX. „Pentru noi, românii, participarea la aceastã competiþie a reprezentat o experienþã ineditã, fiind pentru prima datã când ne-am înscris ºi am participat la un astfel de concurs internaþional. Am avut, încã din prima zi, de depãºit o serie de condiþii
foarte dure dar, pe ansamblu, pot sã spun cã am participat cu succes ºi nu ne-am fãcut de râs. Spun aceasta, þinând cont de faptul cã baza noastrã de selecþie este cu mult mai redusã decât cea a echipelor care vin din alte þãri. Noi, în România, avem doar 20 de salvatori profesioniºti (toþi sunt de la Salvamin) ºi alte câteva sute de salvatori voluntari. Ucraina, cea care a câºtigat competiþia, are 4.700 de salvatori profesioniºti ºi 16.000 de salvatori voluntari. Prin urmare, þinând cont ºi de faptul cã ne-am aflat la debut, eu zic cã ne-am descur-
cat bine”, a declarat Artur Gãman, preºedintele Asociaþiei Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã din România. Întrecerile derulate în Doneþk, capitala mineritului ucrainean, s-au desfãºurat pe 2 secþiuni – explorare minierã ºi prim ajutor. România, prin reprezentanþii sãi din Valea Jiului, a ocupat, la cele douã secþiuni, locurile 18, respectiv 21. Cea de-a IX - a ediþie a Concursului Internaþional de Salvare Minierã se va derula peste 2 ani, drept þarã organizatoare fiind desemnatã Polonia. Mir cea NISTOR
Dealer de droguri pãstrat în arest onstantin Mavrichi, considerat unul dintre principalii furnizori de droguri pentru o grupare de traficanþi din Hunedoara, rãmâne în arest preventiv. Magistraþii Tribunalului Hunedoara au dispus menþinerea mãsurii arestãrii preventive pentru bãrbatul trimis în judecatã de D.I.I.C.O.T - Biroul Teritorial Hunedoara pentru infracþiuni de trafic de droguri.
C
Întrucât inculpatul a declarat recurs împotriva hotãrârii Tribunalului Hunedoara, dosarul va fi transmis Curþii de Apel Alba Iulia în vederea soluþionãrii acestuia. Dosarul de fond va avea primul termen de judecatã în data de 17.10.2012, a precizat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt al Tribunalului Hunedoara Constantin Mavrichi este considerat unul din principalii furnizori de droguri ai lui Jimmy Valer Lupulescu, zis „Lupu”, condamnat la începutul acestei luni la ºapte ani de închisoare cu executare, pentru trafic de droguri de risc Anchetatorii spun cã „furnizorul” îºi desfãºura activitatea în Italia, iar timp de aproximativ patru ani a reuºit sã distribuie în Hunedoara mai multe kilograme de marijuana. Relaþiile în domeniu ºi le-ar fi fãcut, conform unor informaþii, pe vremea în care a locuit în Spania ºi de unde ar fi trimis colete cu marijuana grupãrii conduse de Lupulescu. În luna augus, procurorii DIICOT au dat de urma lui ºi l-au trimis în instanþã cu propunere de arestare, acesta fiind acuzat de trafic de droguri de risc ºi introducerea în þarã a stupefiantelor. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 19 septembrie 2012
8 Actualitate rima zi de ºcoalã este o zi importantã din viaþa fiecãrui elev. Nu toþi percep aceastã zi la fel. Fiecare copil trece prin etapele grãdiniþei ºi apoi ale ºcolii, dar orice început este o adevãratã provocare pentru el.
P
Plecarea de acasã ºi petrecerea timpului într-un colectiv nou pot sã afecteze emoþional micuþii care nu sunt pregãtiþi pentru aceste etape. Psihologii
Probleme indiferent de vârstã
Psihopedagogii ºcolari “exploreazã” creierul ºcolarilor ºcolari ne spun despre trãirile unui copil în prima zi de ºcoalã ºi cum trebuie pregãtit de pãrinþi pentru a se acomoda mai uºor în noul mediu. Cei care au probleme de adaptare pot fi consiliaþi. Aici intrã « în scena » psihopedagogul ºcolar. “Este o experienþã nouã în
viaþa micuþilor, mã refer aici la clasa pregãtitoare ºi la clasa I. Poate cã la început îi va bulversa puþin ºi de aceea este foare mare nevoie, de atenþie, tact, din partea pãrinþilor. Trebuie sã-i înþeleagã,
lasa pregãtitoare nu înseamnã doar activitãþi de învãþare. Elevii înscriºi în cadrul acestui program vor învãþa sã se cunoascã, dar ºi sã se joace. Astãzi au început deja cursurile ºi în cadrul clasei pregãtitoare. Pentru început, elevii au fãcut cunoºtinþã între ei prin metode interactice.
C
Dupã acest pas, cei mici
sã discute cu ei, sã fie alãturi de ei, sã fie suportivi când copiii manifestã tendinþe de obosealã, stres, emotivitate. E normal, pentru cã e o situaþie nouã în viaþa copiilor. Profesorii ºi cadrele didactice au experienþa au experienþã în acest aspect ºiº tiu sã porneascã progresiv cu pregãtirea celor mici », a
Incursiune în lumea copilãriei, în paºi de ºcolar au pãºit în lumea jocurilor, o lume care se afla în sala de clasã. Programul zilnic este de patru ore, copiii nu vor primi note, ci buline, ºi vor învãþa prin joc. Curricula cuprinde programe pentru noua discipline: comunicare în limba româna, educaþie pentru societate, matematica ºi explorarea mediului, muzica ºi miºcare, educaþie fizicã ºi sport, tehnologii de informare ºi comunicare (jocul
declarat psihologul ºcolar Daniel Tivdar. În cazul în care cei mici, pãrinþii sau profesorii întâmpina dificulatati ei se pot adresa psihologilor ºcolari care le vin în ajutor. Psihologii ne vorbesc ºi de câteva dintre problemele copiilor. Mulþi se gândesc cã un elev nu întâmpinã dificultãþi, însã acest lucru nu este adevãrat. Fiecare vârstã are problemele ei, astfel, psihologii sunt la dispoziþia celor care întâmpinã astfel de dificultãþi. Dacã în urmã cu câþiva ani, discuþiile cu un pisholog, fie el ºi ºcolar erau considerate subiecte tabu, acum lucrurile s-au schimbat. Deschiderea elevilor ºi a pãrinþilor faþã de aceastã persoanã este mult mai mare. În mod normal, în fiecare unitate de învãþãmânt ar trebui sã fie un psiholog ºcolar care sã le ofere consiliere elevilor, pãrinþilor, dar ºi dascãlilor. Rolul acestei persoane este esenþial, în special, în cazul copiilor care au pãºit pentru prima datã într-o salã de clasã. Raul IRINOVICI
Prin filele învãþãturii
Desprindere de pãrinþi cu lacrimi în ochi rima zi de ºcoalã. Reprezentanþii Colegiului Naþional de Informaticã “Carmen Sylva” din Petrosanu au organizat festivitãþile de deschidere a noui an ºcolar, ieri.
P
cu calculatorul), arte vizuale ºi lucru manual, dezvoltare personalã, religie. “Actuala programa intenþioneazã sã aºeze în centrul preocupãrilor cadrului didactic (ºi ale pãrinþilor) dezvoltarea capacitãþii copilului de a-ºi comunica propriile idei, opinii, gânduri ºi sentimente, într-un mod accesibil. Se urmãreºte apropierea copiilor de lumea cãrþilor, de mijloacele de informare ºi nu în ultimul rând de ceilalþi copii”, precizeazã MECTS. Grupa pregãtitoare fãcea parte din învãþãmântul preºcolar, grãdiniþã, oferind un program prelungit, ora de somn, condiþii adecvate vârstei copiilor. Deºi nu vor avea teme, elevii clasei pregãtitoare vor avea un program
de patru ore zilnic, vor sta în bãncute ºi nu vor mai beneficia de joacã ºi activitãþile în are liber de la grãdiniþã. Pe de altã parte, aceastã modificare în sistemul de învãþãmânt primar i-a luat prin surprindere pe majoritatea pãrinþilor, care vor fi nevoiþi sã facã faþa noului program, pânã la ora 12.oo. faþã de programul prelungit ºi convenabil al grãdiniþelor, pânã la ora 17-18. Cine îi va lua pe copii de la ºcoalã, cu cine vor sta pânã vin pãrinþii acasã?-sunt întrebãri din realitatea cu care se vor confrunta mulþi pãrinþi în toamnã. Acþiunile de la clasa pregãtitoare vor fi diferite, în funcþie de evoluþia celor mici, accentul însã fiind pus pe activitãþile ludice. Raul IRINOVICI
Elevii împreunã cu pãrinþii ºi cadrele didactice au asista la mani-
colegi. Oricum vacant a trecut repede”, spune un micuþ din clasa a IV-a. Emoþiile au fost mai mari pentru cei care au apsit pentru prima datã într-o salã de clasã. “Nu ºtiu ce se întâmplã. Vreau la mami. Pe doamna o cunosc, dar vreau la mami”, ne-a spus cu lacrimi în ochi un bãieþel de clasa I. Dascãlii care le vor îndruma paºii învãþãceilor le-au pregãtit tot felul de lucruri pentru cã
de solicitãri pentru o locuinbta ANL au fost depuse la administraþia localã a municipiului Lupeni. Astfel, numãrul cererilor este dublu faþã de numãrul locuinþelor puse la dispoziþia chiriaºilor.
86
Actualitate 9 Solicitãri duble faþã de posibilitãþi
86 de cereri pentru 45 de imobile din ANL-ul din Lupeni cheia locuinþelor pentru viitorii chiriaºi”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmerita. Dupã ce comisia va analiza cererile solicitanþilor, chiriaºii vor avea locuinþe în cel mult trei zile. “Primii chiriaºi vor intra în locuinþe dupã 3 zile dup ace va fi fãcut punctajul necesar. Toate cheile apartamentelor sunt la mine în birou. Dupã ce repartizam apartamentele le punem cheia în mânã ºi au apartamente oamenii”, mai spune edilul ºef din Lupeni. Evacuaþi fãrã drept de apel În urmã cu
“Depunerea dosarelor pentru ANL-uri s-a finalizat. Avem un numãr de 86 de dosare depuse. Urmeazã acum cã cei din comisia sã analizeze cererile, iar apoi sã înmânãm
ªcoala, pentru toþi! Cronicã rimatã
ste o mare satisfacþie pentru un adeE vãrat iubitor de literaturã sã descopere un talent nou, o persoanã care este aplecatã
Prima lecþie - pe bune! - va fi despre „siguranþã”, (a spus chiar Abramburica: poliþistul viguros Celor mici le va fi mamã, diriginte, guard ºi clanþã!...) Apãrat, tânãr discipol, va-nvãþa sârguincios.
În ceea ce vã priveºte, lectura poeziilor impresioneazã plãcut, intereseazã. Cum spun, este o mare bucurie sã descoperi în Valea Jiului un poet care „ înfruntã valurile/ cu mâinile goale” ºi trãieºte „dulcea realitate a inimii”. În universul creat, faptul cã „frunzele tremurã la frontiera/ dintre realitate ºi vis”, cã frânghii de apã se scurg/ din cerul plumburiu” ºi „ cu un dor fãrã nume/ în tãriile cerului mã întâlnesc”, aratã modul în care scrisul vã e încãrcat de har ºi cã vã stã lesne la îndemânã. Aceste întocmiri izbutite mã îndeamnã sã cred în destinul D-vs ºi sã vã rog sã continuaþi, întrucât poeþii adevãraþi în lume ajutã la devenirea omului ca Om : drum bun ºi simt cã „din paginile unei cãrþi / chipul tãu îmi zâmbeºte” !... Ioan Dan BÃLAN
Dar la noi totu-i posibil: clasa nou „pregãtitoare” Va fi cu statut aparte, unul foarte luminos, ªoimii patriei - se pare - vor fi nobila schimbare De la Tisa pân’la Mare, prin Carpatul cel muntos. Este toamnã, e rãpciune, dascãlul de ºcoalã sperã Cã va fi lãsat în pace, sã-l înveþe pe humos Cã-n istorii de milenii, partea noastrã efemerã Este statul (cel aiurea!), nici român, nici credincios... (Sã nu-mi spunã „emanaþii”, liberalii, cei cu „soare” c-au schimbat ce-a fost drept ªCOALÃ cu ceva mai firoscos; deci, propun: clasa POLITIC sã fie PREGÃTITOARE ºi zece guverne proaste sã treacã-un „bac” merituos ! Ioan Dan BÃLAN
festãrile prileejuite de acest moment important din viaþa unui elev. Cei mai mici au fost vizibil emoþionaþi, însã toþi spun acelaºi lucru ca vacant a trecut repede. “Am aºteptat sã mã întorc la ºcoalã. Mi-a fost dor de doamna ºi de
ºcoala sã nu li se parã atâta de grea, iar trecerea din emdiul familiar în cel didactic sã fie mai uºor. Acest an ºcolar are 36 de sãptãmâni de cursuri, însumând 178 de zile lucrãtoare. Raul IRINOVICI
Lia Gãlãþan - poeme -
A-nceput an nou de ºcoalã! Cu ghiozdanele pe spate Fragezi, viitorii þãrii defileazã zgomotos; Dupã seceta din varã, toþi cu frunþile-nsetate, Vor mânca pe pâine carte, învãþând ce-i de folos.
„Bac”-ul de rezervã fi-va-n tentã „profesionalã” (eu cred: calea de la leneº înspre prost armonios)Cale de pomeni ºi danii, de cazan, gamelã, oalã... Est ºi Vestul n-au vãzut ceva aºa de stricãcios.
aproximativ douã luni, consilierii locali au aprobat criteriile de alocare a locuinþelor. Cea mai importantã clauza este cea a evacuãrii chiriaºilor dacã nu plãtesc chiria lunarã. “Sã nu aibã vârsta depa de 35 de ani, sã nu fi beneficiat de locuinþa pânã la momentul respectiv, sã lucreze obligatoriu. În clauzele contractual va fi trecut obligatoriu cã cei care nu plãtesc douã luni chiria vor fi evacuaþi”, a conchis Resmerita. Chiria lunarã pentru o garsonierã este de 90 de lei, pentru un apartament cu douã camere 120 de lei, iar pentru un apartament cu 3 camere chiriaºii vor plãti 130 de lei. Raul IRINOVICI
spre frumos ºi bun.
Cine-i nãscut în septembrie, hai la test. Femeile pot deja sã îºi facã testul Babeº Papanicolau gratuit. Ele nu trebuie decât sã se prezinte la medicul de familie pentru a primi o trimitere cãtre medicul specialist în ginecologie. Toate femeile cu vârsta cuprinsã între 25 ºi 64 de ani, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin, au posibilitatea sã efectueze testarea Babeº Papanicolau gratuit. Totul în cadrul unui program demarat de ministerul sãnãtãþii în mai multe judeþe ale þãrii, printre care ºi Hunedoara.
Cine-i nãscut în septembrie…
Testãrile Babeº Papanicolau au debutat
Astfel, femeile vizate pot veni la medicul de familie pentru a primi o trimitere cãtre medicul specialist. “Pentru luna septembrie au fost deja programate acele femei care sunt nãscute în luna în curs. În luna octombrie programãrile se vor face pentru doamnele nãscute în acea lunã. De precizat însã
cã nu toþi medicii de familie au fost acreditaþi pentru a elibera trimiteri pentru efectuarea acestui test. În acest caz, doamnele care vor sã îºi facã testul pot apela la un medic acredita ºi primesc adeverinþa fãrã nicio problemã”, a declarat un medic de familie. Campania se va
desfãºura timp de cinci ani, iar valoarea integralã a consultaþiilor va fi suportatã în întregime de Ministerul Sãnãtãþii. Acest program a fost implementat în primul rând pentru cã în ultimii 20 de ani, România avut cel mai ridicat grad de mortalitate din cauza cancerului de col uterin, cu o ratã de ºase ori mai mare decât media þãrilor din Uniunea Europeanã ºi în al doilea rând pentru cã doar puþine femei îºi permit sã achite din buzunar valoarea testului. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 19 septembrie 2012
8 Actualitate rima zi de ºcoalã este o zi importantã din viaþa fiecãrui elev. Nu toþi percep aceastã zi la fel. Fiecare copil trece prin etapele grãdiniþei ºi apoi ale ºcolii, dar orice început este o adevãratã provocare pentru el.
P
Plecarea de acasã ºi petrecerea timpului într-un colectiv nou pot sã afecteze emoþional micuþii care nu sunt pregãtiþi pentru aceste etape. Psihologii
Probleme indiferent de vârstã
Psihopedagogii ºcolari “exploreazã” creierul ºcolarilor ºcolari ne spun despre trãirile unui copil în prima zi de ºcoalã ºi cum trebuie pregãtit de pãrinþi pentru a se acomoda mai uºor în noul mediu. Cei care au probleme de adaptare pot fi consiliaþi. Aici intrã « în scena » psihopedagogul ºcolar. “Este o experienþã nouã în
viaþa micuþilor, mã refer aici la clasa pregãtitoare ºi la clasa I. Poate cã la început îi va bulversa puþin ºi de aceea este foare mare nevoie, de atenþie, tact, din partea pãrinþilor. Trebuie sã-i înþeleagã,
lasa pregãtitoare nu înseamnã doar activitãþi de învãþare. Elevii înscriºi în cadrul acestui program vor învãþa sã se cunoascã, dar ºi sã se joace. Astãzi au început deja cursurile ºi în cadrul clasei pregãtitoare. Pentru început, elevii au fãcut cunoºtinþã între ei prin metode interactice.
C
Dupã acest pas, cei mici
sã discute cu ei, sã fie alãturi de ei, sã fie suportivi când copiii manifestã tendinþe de obosealã, stres, emotivitate. E normal, pentru cã e o situaþie nouã în viaþa copiilor. Profesorii ºi cadrele didactice au experienþa au experienþã în acest aspect ºiº tiu sã porneascã progresiv cu pregãtirea celor mici », a
Incursiune în lumea copilãriei, în paºi de ºcolar au pãºit în lumea jocurilor, o lume care se afla în sala de clasã. Programul zilnic este de patru ore, copiii nu vor primi note, ci buline, ºi vor învãþa prin joc. Curricula cuprinde programe pentru noua discipline: comunicare în limba româna, educaþie pentru societate, matematica ºi explorarea mediului, muzica ºi miºcare, educaþie fizicã ºi sport, tehnologii de informare ºi comunicare (jocul
declarat psihologul ºcolar Daniel Tivdar. În cazul în care cei mici, pãrinþii sau profesorii întâmpina dificulatati ei se pot adresa psihologilor ºcolari care le vin în ajutor. Psihologii ne vorbesc ºi de câteva dintre problemele copiilor. Mulþi se gândesc cã un elev nu întâmpinã dificultãþi, însã acest lucru nu este adevãrat. Fiecare vârstã are problemele ei, astfel, psihologii sunt la dispoziþia celor care întâmpinã astfel de dificultãþi. Dacã în urmã cu câþiva ani, discuþiile cu un pisholog, fie el ºi ºcolar erau considerate subiecte tabu, acum lucrurile s-au schimbat. Deschiderea elevilor ºi a pãrinþilor faþã de aceastã persoanã este mult mai mare. În mod normal, în fiecare unitate de învãþãmânt ar trebui sã fie un psiholog ºcolar care sã le ofere consiliere elevilor, pãrinþilor, dar ºi dascãlilor. Rolul acestei persoane este esenþial, în special, în cazul copiilor care au pãºit pentru prima datã într-o salã de clasã. Raul IRINOVICI
Prin filele învãþãturii
Desprindere de pãrinþi cu lacrimi în ochi rima zi de ºcoalã. Reprezentanþii Colegiului Naþional de Informaticã “Carmen Sylva” din Petrosanu au organizat festivitãþile de deschidere a noui an ºcolar, ieri.
P
cu calculatorul), arte vizuale ºi lucru manual, dezvoltare personalã, religie. “Actuala programa intenþioneazã sã aºeze în centrul preocupãrilor cadrului didactic (ºi ale pãrinþilor) dezvoltarea capacitãþii copilului de a-ºi comunica propriile idei, opinii, gânduri ºi sentimente, într-un mod accesibil. Se urmãreºte apropierea copiilor de lumea cãrþilor, de mijloacele de informare ºi nu în ultimul rând de ceilalþi copii”, precizeazã MECTS. Grupa pregãtitoare fãcea parte din învãþãmântul preºcolar, grãdiniþã, oferind un program prelungit, ora de somn, condiþii adecvate vârstei copiilor. Deºi nu vor avea teme, elevii clasei pregãtitoare vor avea un program
de patru ore zilnic, vor sta în bãncute ºi nu vor mai beneficia de joacã ºi activitãþile în are liber de la grãdiniþã. Pe de altã parte, aceastã modificare în sistemul de învãþãmânt primar i-a luat prin surprindere pe majoritatea pãrinþilor, care vor fi nevoiþi sã facã faþa noului program, pânã la ora 12.oo. faþã de programul prelungit ºi convenabil al grãdiniþelor, pânã la ora 17-18. Cine îi va lua pe copii de la ºcoalã, cu cine vor sta pânã vin pãrinþii acasã?-sunt întrebãri din realitatea cu care se vor confrunta mulþi pãrinþi în toamnã. Acþiunile de la clasa pregãtitoare vor fi diferite, în funcþie de evoluþia celor mici, accentul însã fiind pus pe activitãþile ludice. Raul IRINOVICI
Elevii împreunã cu pãrinþii ºi cadrele didactice au asista la mani-
colegi. Oricum vacant a trecut repede”, spune un micuþ din clasa a IV-a. Emoþiile au fost mai mari pentru cei care au apsit pentru prima datã într-o salã de clasã. “Nu ºtiu ce se întâmplã. Vreau la mami. Pe doamna o cunosc, dar vreau la mami”, ne-a spus cu lacrimi în ochi un bãieþel de clasa I. Dascãlii care le vor îndruma paºii învãþãceilor le-au pregãtit tot felul de lucruri pentru cã
de solicitãri pentru o locuinbta ANL au fost depuse la administraþia localã a municipiului Lupeni. Astfel, numãrul cererilor este dublu faþã de numãrul locuinþelor puse la dispoziþia chiriaºilor.
86
Actualitate 9 Solicitãri duble faþã de posibilitãþi
86 de cereri pentru 45 de imobile din ANL-ul din Lupeni cheia locuinþelor pentru viitorii chiriaºi”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmerita. Dupã ce comisia va analiza cererile solicitanþilor, chiriaºii vor avea locuinþe în cel mult trei zile. “Primii chiriaºi vor intra în locuinþe dupã 3 zile dup ace va fi fãcut punctajul necesar. Toate cheile apartamentelor sunt la mine în birou. Dupã ce repartizam apartamentele le punem cheia în mânã ºi au apartamente oamenii”, mai spune edilul ºef din Lupeni. Evacuaþi fãrã drept de apel În urmã cu
“Depunerea dosarelor pentru ANL-uri s-a finalizat. Avem un numãr de 86 de dosare depuse. Urmeazã acum cã cei din comisia sã analizeze cererile, iar apoi sã înmânãm
ªcoala, pentru toþi! Cronicã rimatã
ste o mare satisfacþie pentru un adeE vãrat iubitor de literaturã sã descopere un talent nou, o persoanã care este aplecatã
Prima lecþie - pe bune! - va fi despre „siguranþã”, (a spus chiar Abramburica: poliþistul viguros Celor mici le va fi mamã, diriginte, guard ºi clanþã!...) Apãrat, tânãr discipol, va-nvãþa sârguincios.
În ceea ce vã priveºte, lectura poeziilor impresioneazã plãcut, intereseazã. Cum spun, este o mare bucurie sã descoperi în Valea Jiului un poet care „ înfruntã valurile/ cu mâinile goale” ºi trãieºte „dulcea realitate a inimii”. În universul creat, faptul cã „frunzele tremurã la frontiera/ dintre realitate ºi vis”, cã frânghii de apã se scurg/ din cerul plumburiu” ºi „ cu un dor fãrã nume/ în tãriile cerului mã întâlnesc”, aratã modul în care scrisul vã e încãrcat de har ºi cã vã stã lesne la îndemânã. Aceste întocmiri izbutite mã îndeamnã sã cred în destinul D-vs ºi sã vã rog sã continuaþi, întrucât poeþii adevãraþi în lume ajutã la devenirea omului ca Om : drum bun ºi simt cã „din paginile unei cãrþi / chipul tãu îmi zâmbeºte” !... Ioan Dan BÃLAN
Dar la noi totu-i posibil: clasa nou „pregãtitoare” Va fi cu statut aparte, unul foarte luminos, ªoimii patriei - se pare - vor fi nobila schimbare De la Tisa pân’la Mare, prin Carpatul cel muntos. Este toamnã, e rãpciune, dascãlul de ºcoalã sperã Cã va fi lãsat în pace, sã-l înveþe pe humos Cã-n istorii de milenii, partea noastrã efemerã Este statul (cel aiurea!), nici român, nici credincios... (Sã nu-mi spunã „emanaþii”, liberalii, cei cu „soare” c-au schimbat ce-a fost drept ªCOALÃ cu ceva mai firoscos; deci, propun: clasa POLITIC sã fie PREGÃTITOARE ºi zece guverne proaste sã treacã-un „bac” merituos ! Ioan Dan BÃLAN
festãrile prileejuite de acest moment important din viaþa unui elev. Cei mai mici au fost vizibil emoþionaþi, însã toþi spun acelaºi lucru ca vacant a trecut repede. “Am aºteptat sã mã întorc la ºcoalã. Mi-a fost dor de doamna ºi de
ºcoala sã nu li se parã atâta de grea, iar trecerea din emdiul familiar în cel didactic sã fie mai uºor. Acest an ºcolar are 36 de sãptãmâni de cursuri, însumând 178 de zile lucrãtoare. Raul IRINOVICI
Lia Gãlãþan - poeme -
A-nceput an nou de ºcoalã! Cu ghiozdanele pe spate Fragezi, viitorii þãrii defileazã zgomotos; Dupã seceta din varã, toþi cu frunþile-nsetate, Vor mânca pe pâine carte, învãþând ce-i de folos.
„Bac”-ul de rezervã fi-va-n tentã „profesionalã” (eu cred: calea de la leneº înspre prost armonios)Cale de pomeni ºi danii, de cazan, gamelã, oalã... Est ºi Vestul n-au vãzut ceva aºa de stricãcios.
aproximativ douã luni, consilierii locali au aprobat criteriile de alocare a locuinþelor. Cea mai importantã clauza este cea a evacuãrii chiriaºilor dacã nu plãtesc chiria lunarã. “Sã nu aibã vârsta depa de 35 de ani, sã nu fi beneficiat de locuinþa pânã la momentul respectiv, sã lucreze obligatoriu. În clauzele contractual va fi trecut obligatoriu cã cei care nu plãtesc douã luni chiria vor fi evacuaþi”, a conchis Resmerita. Chiria lunarã pentru o garsonierã este de 90 de lei, pentru un apartament cu douã camere 120 de lei, iar pentru un apartament cu 3 camere chiriaºii vor plãti 130 de lei. Raul IRINOVICI
spre frumos ºi bun.
Cine-i nãscut în septembrie, hai la test. Femeile pot deja sã îºi facã testul Babeº Papanicolau gratuit. Ele nu trebuie decât sã se prezinte la medicul de familie pentru a primi o trimitere cãtre medicul specialist în ginecologie. Toate femeile cu vârsta cuprinsã între 25 ºi 64 de ani, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin, au posibilitatea sã efectueze testarea Babeº Papanicolau gratuit. Totul în cadrul unui program demarat de ministerul sãnãtãþii în mai multe judeþe ale þãrii, printre care ºi Hunedoara.
Cine-i nãscut în septembrie…
Testãrile Babeº Papanicolau au debutat
Astfel, femeile vizate pot veni la medicul de familie pentru a primi o trimitere cãtre medicul specialist. “Pentru luna septembrie au fost deja programate acele femei care sunt nãscute în luna în curs. În luna octombrie programãrile se vor face pentru doamnele nãscute în acea lunã. De precizat însã
cã nu toþi medicii de familie au fost acreditaþi pentru a elibera trimiteri pentru efectuarea acestui test. În acest caz, doamnele care vor sã îºi facã testul pot apela la un medic acredita ºi primesc adeverinþa fãrã nicio problemã”, a declarat un medic de familie. Campania se va
desfãºura timp de cinci ani, iar valoarea integralã a consultaþiilor va fi suportatã în întregime de Ministerul Sãnãtãþii. Acest program a fost implementat în primul rând pentru cã în ultimii 20 de ani, România avut cel mai ridicat grad de mortalitate din cauza cancerului de col uterin, cu o ratã de ºase ori mai mare decât media þãrilor din Uniunea Europeanã ºi în al doilea rând pentru cã doar puþine femei îºi permit sã achite din buzunar valoarea testului. Raul IRINOVICI
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 19 septembrie 2012
S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A. anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru oraºul Petroºani între orele 9:00 - 15:00 Zona afectatã este str. Maleia. Motivul restricþiei este refacere branºament la nr. 82 ºi remediere pierdere zona nr. 52 - 54 de pe str. Maleia.
Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara
Miercuri 19 Septembrie 2012
DN 7 Deva - Sântuhalm DN 7 Mintia Sãcãmaº DN 7 Ilia - Gurasada - Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia Veþel DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic Sãcãmaþ DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan Petrila str. Republicii
HOROSCOP
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
19 septembrie 2012
Este posibil ca situaþia ta financiarã sã înregistreze un câºtig ce îþi va permite satisfacerea unui moft. Oricum, activitãþile financiar-contabile te favorizeazã. Cineva din anturajul apropiat îþi va solicita sprijinul. Nu eºti în forma ta cea mai bunã.
Câteva zile mai lejere ar fi binevenite, pentru a-þi îmbunãtãþi relaþia cu persoana iubitã; aºa cã, nu-þi face un program prea încãrcat. ªi acasã este mult de lucru; se mizeazã mult pe ajutorul tãu, dar vei beneficia de înþelegerea rudelor.
O zi destul de plina, in care vei avea de facut o multime de lucruri si ti se va parea ca timpul nu iti mai ajunge. N-ar fi exclus sa primesti o vizita care iti va da peste cap toate planurile. Vei descoperi ca, in fond, acest lucru iti face placere.
Preocupãrile de timp liber ºi mai ales activitãþile de divertisment te preocupã în mod special. Este posibil sã pleci într-o cãlãtorie, ceea ce îþi va face mare plãcere, dar atenþie la ceea ce mãnâncii stomacul tãu este sensibil în aceastã perioadã.
Câteva zile mai lejere ar fi binevenite, pentru a-þi îmbunãtãþi relaþia cu persoana iubitã; aºa cã, nu-þi face un program prea încãrcat. ªi acasã este mult de lucru; se mizeazã mult pe ajutorul tãu, dar vei beneficia de înþelegerea rudelor.
Vei avea de fãcut faþã unor cheltuieli care îþi vor dezechilibra serios bugetul, dar nu trebuie sã îþi faci griji - totul se va rezolva chiar mai bine decât crezi. Este posibil sã pleci la drum pentru a rezolva chestiuni de naturã familialã.
ªi astãzi ºansa este de partea ta, iar iniþiativele îþi vor apreciate la justa valoare ; ceea ce-i îngrijoreazã pe cei din jur este modul în care doreºti sã le pui în aplicare. Vei intra în posesia unei informaþii cu adevãrat incendiare.
Situaþia financiarã te va interesa în mod special. Vor fi multe cheltuieli de fãcut, dar ar fi bine sã te gândeºti de douã ori înainte de a scoate banii din buzunar. Mare atenþie, deoarece nu este exclus nici ca cineva sã încerce sã te pãcãleascã.
Farmecul personal îºi va spune cuvântul, aºa cã se întrevãd succese în relaþiile cu persoanele de sex opus. Te tenteazã o micã variaþie în sfera relaþiilor sentimentale, dar prudenþa te face sã baþi în retragere. Chestiunile profesionale te intereseazã.
Pentru ziua de azi ai in plan tot felul de proiecte de petrecere a timpului liber. Ai dori sa schimbi ceva in aspectul tau exterior, iar achizitia unui obiect de imbracaminte te-ar putea face sa vezi viata intr-un mod mai optimist.
Energia fizicã este la limita superioarã, ceea ce îþi permite sã te implici în activitãþi dintre cele mai diverse. Dacã cineva îþi aratã cã o decizie este eronatã, nu te încãpãþâna, ascultãi-i sfatul ºi fã schimbãrile ce se impun.
În cazul în care ai de semnat acorduri sau tot felul de acte oficiale, va trebui sã fii foarte atent, cãci se pot ivi tot felul de încurcãturi. Orice activitate comercialã îþi poate aduce surprize neplãcute, aºa încât, mai bine te abþii.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 19 septembrie 2012 na dintre cele mai U mici unitãþi ºcolare (ca numãr de elevi) din Valea Jiului este amplasatã pe unul dintre dealurile care strãjuiesc municipiul Petroºani. La ºcoala din Dâlja Mare numãrul elevilor este de doar 8. Copiii de aici învaþã împreunã deºi ei fac parte din 4 clase, respectiv 1 – 4, dar acest lucru nu-i deranjeazã deloc. Ba chiar vin cu plãcere la ºcoalã pentru cã astfel mai scapã de munca de acasã ºi au cu cine sã se joace. „Mie îmi place la
O şcoală, 8 elevi, un învăţător ºcoalã pentru cã aici mã întâlnesc cu prietenii, învãþãm ºi ne jucãm, împreunã. Nu vin de prea departe cã locuiesc chiar pe lângã ºcoalã”, a declarat eleva Maria Oros. „Ãsta-i al treilea an de când vin la ºcoalã. Vin ceva mai de departe dar vara nu-i nicio problemã. Iarna e mai greu, când zãpada e mare ºi drumul e mai pustiu”, a spus Gabriel Chereº, elev în clasa a 3-a. În ceea ce-l priveºte pe învãþãtorul copiilor, acesta nu este defel la prima experienþã de a-i îndruma la învãþãturã pe
entru cã au mai rãmas foarte multe locuri libere (866), înscrierile de la Universitatea din Petroºani au fost prelungite cu încã 4 zile.
P
Astfel, deºi ziua de 18 septembrie trebuia sã fie ultima zi, înscrieri se mai pot face pânã sâmbãtã, 22 septembrie,
copiii din cãtunele risipite pe dealurile ºi munþii din Valea Jiului. De-a lungul anilor, Constantin Vesa a mai fost învãþãtor ºi la ºcolile din Dãrãneºti, Maleia, Firizoni sau Crivadia. „Lucrez de foarte mulþi ani diferenþiat, respectiv cu copii din mai multe clase, simultan, este greu, dar satisfacþiile sunt mai mari, mai ales când lucrezi cu copii care provin din familii mai sãrace ºi care muncesc de dimineaþa pânã seara pentru a trãi. Aºa ºtii cã educaþia copiilor îþi aparþine þie, ca profesor,
aproape total”, a declarat Constantin Vesa, profesor învãþãmânt primar. ªcoala generalã din Dâlja Mare face parte dintre unitãþile din zonã cu elevi foarte puþini. Altele care se înscriu în aceeaºi
Studenþii nu se înghesuie sã vinã în Petroºani inclusiv. Locuri libere au rãmas la licenþã – 681, dintre care 28 bugetate ºi 185, la master, toate cu taxã. „Þinând cont cã, în total, au rãmas neocupate peste 800 de locuri a fost adoptatã decizia de prelungire a perioadei de înscriere din aceastã toamnã. Cele mai multe locuri libere au rãmas la licenþã, respectiv 681, dintre care 28 sunt bugetate. Dintre acestea, 11 sunt la Facultatea de Mine ºi 17 la Facultatea
categorie sunt ºi cele din Botani sau Crivadia, care încã mai funcþioneazã. Altele, cum ar fi cele de pe Maleia sau de la Dãrãneºti, au fost închise în urmã cu mai mulþi ani. Mircea NISTOR
vor încheia se va face o analizã, urmând ca specializãrile „neatractive” sã fie scoase din programa de învãþãmânt. În acelaºi timp, ar putea apãrea altele noi. Mircea NISTOR
de Inginerie Mecanicã ºi Electricã. În ceea ce priveºte înscrierile din aceastã toamnã, pânã astãzi, când ar fi trebuit sã expire termenul acestea sunt în numãr de 292 la licenþã ºi 475 la masterat”, a declarat Codruþa Dura, prorector „Învãþãmânt” Universitatea Petroºani. În prezent, la instituþia de învãþãmânt superior din capitala Vãii Jiului, numãrul de specializãri este de 24 la licenþã ºi 18 la masterat. Dupã ce înscrierile se
12 Actualitate
genþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului a fãcut primul pas concret pentru anularea avizului de mediu acordat în cazul proiectului aurifer de la Certej.
A
La Tribunalul Bucureºti a fost depusã o solicitare privind nulitatea acestui aviz de mediu, acordat de Agenþia Regionalã Timiºoara pentru exploatarea auriferã de la Certej, pe motiv cã acesta ar încãlca cel puþin douã directive europene. Ministerul Mediului ºi Pãdurilor, Rovana Plumb, considerã acordul de mediu drept „ilegal ºi iresponsabil”. “Facem un pas necesar pentru repararea unei ilegalitãþi. Vor fi parcurse toate etapele legale. Astãzi (n.r. marþi), Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului depune la Tribunalul Bucureºti, prin care se solicitã nulitatea avizului emis de cãtre Agenþia Regionalã Timiºoara pentru proiectul de la Certej, precum ºi suspendarea efectelor juridice pe întreaga perioadã a derulãrii procesului. În urma verificãrilor efectuate în perioada 4-12 septembrie s-a constatat faptul cã acordul de mediu în cazul proiectului de la Certej eliberat de Agenþia Regionalã pentru Protecþia Mediului Timiºoara este ilegal ºi iresponsabil. Este ilegal pentru cã încalcã legislaþia româneascã ºi cea europeanã. Astfel, se încalcã o convenþie
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 19 septembrie 2012
Tribunalul Bucureºti decide anularea acordului de mediu pentru proiectul Certej internaþionalã privind impactul de mediu transfontalier, în sensul cã unul dintre cele douã state consultate, respectiv Ungaria, a dat un rãspuns negativ, fapt ce nu a fost luat în calcul”, a declarat ministrul Rovana Plumb. În plus, spune demnitarul, se mai încalcã alte douã directive europene, respectiv Habitate ºi Pãsãri, aspect de care, de asemenea, nu s-a þinut cont. Pe de altã parte, Rovana Plumb a subliniat cã persoanele care au dat acordului de mediu pentru Certej vor fi sancþionate ºi cã acest aspect face obiectul cercetãrii Comisiei de Disciplinã. „În al treilea rând, obligaþiile de mediu de dinainte privatizãrii nu au fost transferate în acordul de mediu, cum prevede legea. La data depunerii de cãtre o companie a solicitãrii privind emiterea acordului de mediu, ARPM Timiºoara nu era îndreptãþitã sã iniþieze aceastã procedurã. Competenþa îi revenea ANPM. Eliberarea acordului s-a fãcut fãrã ca Ministerului Mediului ºi ANPM sã fie informate, ºi a fost determinatã de iresponsabilitatea angajaþilor”, a mai spus ministrul Mediului.
S
candal dupã cinci ani
Nicolae Stanca, directorul
beneficiarului acestui acord de mediu - Deva Gold, spune încã, cã ei au depus absolut toate actele sau documentaþiile care le-au fost solicitate pe parcursul celor cinci ani cât a durat procedura de avizare. „Nu am ce sã comentez, pentru cã nu am nimic scris acum. Dar, noi am depus ºi am fãcut absolut tot ceea ce ni s-a cerut de la Ministerul Mediului, Agenþia naþionalã ºi Agenþia localã de Protecþie a Mediului legat de respectarea legislaþiei româneºti ºi europene”, a spus Nicolae Stanca. Acesta a mai precizat cã, dacã sunt ceva scãpãri în aceastã stufoasã documentaþie, la care au conlucrat 25 de institute de profil, ei nu au cunoºtinþã despre acest lucru, pentru cã nu li s-au cerut nici clarificãri ºi nici completãri. Nicolae Stanca a mai spus cã, oricum, pânã al emiterea acestui aviz final care a stârnit un imens scandal – au mai fost emise avize intermediare ºi nu au existat obiecþii. Emiterea acordului de mediu pentru viitoarea exploatare auriferã de la Certej a stârnit un imens scandal, dupã ce douã organizaþii de mediu au protestat împotriva acestuia, din cauzã cã, spun ei, procedura se bazeazã pe cianuri. Ca atare, la începutul acestei luni, ministrul Mediului a anunþat cã emiterea acordului va fi verificatã în regim de urgenþã, ceea ce s-a ºi întâmplat. La Certej, exploatarea zãcãmântului de aur ar urma sã fie fãcutã de cãtre compania canadianã Eldorado Gold Corporation, care, prin intermediul societãþii Deva Gold, a primit acordul de mediu din partea Agenþiei Regionale pentru Protecþia Mediului Timiºoara. Potrivit proiectului, exploatarea auriferã de la Certej se va întinde pe o suprafaþã de 456 de hectare, iar aici ar fi procesate 45 de
milioane de tone de minereu cu o concentraþie de 1,8 g de aur pe tonã. Reziduurile rezultate dupã prelucrare, inclusiv cele cu cianurã ºi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaþã totalã de 63 de hectare. Conform informaþiilor oficiale, principalul investitor, Eldorado Gold Corporation, este o companie minierã canadianã, listatã la bursa din Vancouver, care opereazã ºi în Grecia, Turcia, China ºi Brazilia. Compania minierã a preluat, în decembrie 2011, European Goldfields, care deþinea 80% din societatea
Deva Gold SA, celelalte 20% din acþiuni fiind deþinute de compania Minvest Deva. Carmen COSMAN