cvj, nr. 212, marti 18 septembrie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 212

Cronica Vãii Jiului Marti, 18 septembrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Barurile sunt pline, semn cã a început ºcoala

Foºtii ºefi ai minei Uricani ajung din nou în boxa acuzaþilor ei patru foºti conducãtori ai Exploatãrii Miniere Uricani, trimiºi în judecatã pentru accidentul colectiv de muncã din 2011, ajung marþi, 18 septembrie din nou, în faþa instanþei. Judecãtorii au amânat procesul în luna mai.

C

>>> PAGINA A 3-A

Ionuþ Rudeanu se teme de forþa sindicalã!? ntr-o perioadã în care sindicatele sunt privite mai degrabã cu suspiciune ºi considerate, adeserori, mai aproape de patronat decât de oamenii pe care, teoretic, îi reprezintã, existã oameni care încã se mai tem de forþa sindicalã.

Î

>>> PAGINA A 5-A

Primul clopoþel a sunat în parc ute de copii ºi-au început prima zi de ºcoalã în Parcul Central Carol Schreter de la Petroºani. Aici au aflat cã prima zi e una cu emoþii, cu urãri de bine ºi cu multe flori.

S

>>> PAGINILE 8-9

roprietarii barurilor sunt cei mai fericiþi patroni cã a început ºcoala, iar vânzãrile încep sã creascã simþitor. Cum a sunat primul clopoþel, cum au început sã se ocupe ºi terasele, ori barurile din oraº. Semn cã liceenii au început noul an ºcolar. ªi unde este cea mai bunã revedere, dacã nu la o terasã? Cã doar nu în curtea ºcolii... >>> PAGINILE 8-9

P

Universitatea din Petrosani Admitere licenþã ºi master 2012 - 10 - 22 septembrie 2012 (înscrierea candidaþilor) >>> DETALII ÎN PAGINA 11

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 18 septembrie 2012

Hoþi pe calea feratã, în Hunedoara rei bãrbaþi au fost prinºi în flagrant în timp ce furau piese de pe calea feratã. Ei sunt cercetaþi pentru cã au periclitat siguranþa circulaþiei.

T

Trei bãrbaþi cu vârste între 31 ºi 37 de ani au fost prinºi în flagrant în timp ce furau mai multe piese care

asigurã calea feratã. Cei trei erau în zona Subcetate de lângã Haþeg ºi, când au fost depistaþi de poliþiºtii TF aveau asupra loc piesele furate. „Este vorba despre doi bãrbaþi din Sântãmãrie Orlea ºi din comuna Bretea Românã. Ei au fost surprinºi în timp ce sustrãgeau componente de

cale feratã din zona km. 74+30 la km, 74+200 de la linia feratã 215 Subcetate – Haþeg. Pânã la realizarea flagrantului, cei trei bãrbaþi au demontat 46 plãci metalice tip 45,93 buloane tip B2 ºi alte componente de cale feratã. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de furt calificat”, spune Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Astfel de situaþii sunt depistate frecvent ºi hoþii furã piese ºi chiar bucãþi de cale, punând astfel în pericol întreaga circulaþie feroviarã. (D.M.)

UNDP ROMANIA invites interested candidates to submit their application for the 2 positions of Local coordinator on the UNDP – GEF Project “Improving the Financial Sustainability of the Carpathian System of Protected Areas” For more information, requirements, and selection criteria, please visit UNDP Romania website, section „Employment opportunities”, at the following link: http://www.undp.ro/job/#n3374 The deadline for applications is 30 September, 2012”

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Vânãtoarea de comori 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Iceman - Ultimul meci

22:30 Un Show Pãcãtos 0:30 Observator 1:15 Iceman - Ultimul meci (r)

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Taxi Driver (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Grupul Vouã (r) 14:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:45 Fosta mea iubire (r) 0:30 Împãratul mãrii (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Pariu cu viaþa (r) 12:00 Pariu cu viaþa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Amintiri din întuneric 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 În spatele liniilor inamice

22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 În spatele liniilor inamice (r)

Prima TV 9:30 Inocenþã de vânzare 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Naþiune, te cunosc! (r) 15:30 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Iubiri secrete 21:15 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 21:45 Mondenii 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 0:00 Focus (r) 1:00 Trãdaþi în dragoste

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Garantat 100% 11:30 Rezistenþa prin culturã 12:30 Crucea Roºie 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 16:50 Crucea Roºie 17:00 Punctul pe istorii 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Crucea Roºie 21:05 Studio UEFA Champions League 21:40 Fotbal: A.C. Milan Anderlecht 23:50 Rezumatele zilei UEFA Champions League 1:20 Irina Palm (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Marti, 18 septembrie 2012

ei patru foºti conducãtori ai Exploatãrii Miniere Uricani, trimiºi în judecatã pentru accidentul colectiv de muncã din 2011, ajung marþi, 18 septembrie din nou, în faþa instanþei. Judecãtorii au amânat procesul în luna mai.

C

Cel de-al treilea termen de judecatã din dosarul tragediei de la Mina Uricani are loc marþi. Asta dupã ce a fost amânat cu câteva luni în mai. Doi dintre inculpaþi, Dragoº Aurelian Ciucã ºi Claudiu Lucian Butari, sunt apãraþi de avocatul Paula Iacob, cea care a cerut la termenul din februarie sã studieze dosarul. Asta pentru cã domnia sa e de pãrere cã accidentul în care 5 electricieni au murit pe galeria principalã s-a produs din cauza unor cauze fortuite. În 5 februarie 2011, cinci persoane cu vârste cuprinse intre 36 si 41 de ani ºi-au pierdut viaþa în subteran, în urma unei

Foºtii ºefi ai minei Uricani ajung din nou în boxa acuzaþilor explozii de metan. Asta, deºi oamenii lucrau la un transformator electric pe galeria principalã. Patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã. Doi dintre ei sunt apãraþi de cãtre Paula Iacob, unul dintre cei mai renumiþi avocaþi din þarã,

care încearcã acum sã le demonstreze nevinovãþia.

orþi în timpul unei acþiuni de rutinã

M

Reamintim cã, în februarie 2011, o echipã alcãtuitã din cinci lucrãtori efectua o revizie la un transformator de la Orizontul 300, Blocul IV N, tabloul de distribuþie TD 3C. În jurul orei 14.30, ºeful de lucrare a anunþat cã a finalizat

operaþiunea ºi cã a cuplat tensiunea electricã în zonã, însã acestea au fost ultimele cuvinte care s-au mai auzit la suprafaþã Dupã aproximativ 10 minute, deserventul uneia dintre staþiile principale de ventilatoare a vãzut o dârã de fum la una din evacuãrile aerului viciat din subteran ºi a dat alarma. Imediat au fost convocate echipe de salvatori minieri de la EM Uricani ºi ai Staþiei Centrale de Salvare Minierã. În jurul orei 19.00, o echipã formatã de 15 salvatori minieri a intrat în subteran ºi a încercat sã afle care este starea minerilor rãmaºi în mãruntaiele pãmântului, dar verdictul a fost cutremurãtor: toþi cei cinci au decedat. Salvatorii au fost, însã, la un pas sã se transforme în victime, dupã ce, la ora 22.50 a avut loc o replicã a primei explozii. Din fericire, salvatorii

minieri erau deja în rampã puþului ºi nu au fost surprinºi de suflul exploziei. Tragedia de la Uricani a fost urmatã de o anchetã complexã efectu-

atã de Inspecþia Muncii, iar comisia de anchetã a fost condusã de Nicolae Voinoiu – director al instituþiei amintite. Cu ocazia cercetãrii, au fost stabilite 26 de abateri de la normele de protecþie a muncii, iar în 21 de cazuri s-au aplicat sancþiuni contravenþionale, în valoare de 182.000 de lei, în timp

ce în cinci cazuri s-au dat avertismente. Ancheta a mai scos la ivealã cã în subteranul EM Uricani s-a produs o explozie de metan, sursa acesteia fiind reprezentatã de o scânteie de naturã electricã produsã undeva în zona silozului ºi nu a avut absolut nicio legãturã cã activitatea desfãºuratã în subteran de

cei cinci angajaþi. Pe partea infracþionalã, gradul de responsabilitate a fost determinat pentru fiecare persoanã în parte, în conformitate cu fiºa postului, iar ancheta au derulat-o procurorii de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Diana MITRACHE Car men COSMAN

În aºteptarea “clienþilor” care nu mai vin tarea de acordare a unei pe degetele unei singure Terenurile pe care se n Capitala Vãii suprafeþe de teren, mâini) ºi-au deschis aflau acestea au fost Î Jiului au fost investitorul (o firmã puncte de lucru. În ceea supuse ecologizãrii, închise, de-a lungul ultimilor ani, douã unitãþi care fãceau parte din Compania Naþionalã a Huilei. Este vorba despre Exploatarea Minierã Dâlja ºi Uzina de Preparare a Cãrbunelui Livezeni.

urmând ca suprafeþele respective sã fie oferite unor firme interesate de dezvoltarea unei afaceri. Pe aria aparþinãtoare fostei mine Dâlja, deºi mai multe societãþi s-au interesat de zona respectivã, pânã la urmã doar câteva firme (ce pot fi numãrate

ce priveºte fosta preparaþie lucrãrile de ecologizare au fost, în principiu, finalizate. Totuºi, pânã acum, nicio firmã nu s-a arãtat a fi, mãcar, interesatã de a deschide un punct de lucru în zona respectivã. Dacã, în prezent, terenurile fostelor unitãþi miniere din Petroºani nu par prea atractive pentru eventualii investitori, trebuie precizat faptul cã în urmã cu câþiva ani a fost ratatã o „afacere” care ar fi creat câteva sute de locuri de muncã. Dupã o serie de tergiversãri la solici-

chinezeascã) ºi-a luat calabalâcul ºi s-a reorientat cãtre Deva, unde ºi-a dezvoltat afacerea fiind recunoscut acum în întreaga Europã. Este vorba despre o firmã care produce, în principal, biciclete. (Mircea (Mircea NISTOR) NISTOR)

PSD – PNL 5:5 P

artidul Social Democrat ºi Partidul Naþional Liberal ºi-au împãrþit frãþeºte colegiile hunedorene. Prin urmare, la alegerile parlamentare din acest an, 5 colegii le-au revenit PSD-iºtilor ºi, tot, 5 PNLiºtilor.

PSD va avea 4 colegii de deputaþi ºi unul de senator iar PNL, 2 în Senat ºi 3 în Camera Deputaþilor. În Valea Jiului, deocamdatã, sigure sunt candidaturile, din partea PSD, la Senat, a lui Cosmin Nicula (în Colegiul 3) ºi a lui Cristian Resmeriþã (în Colegiul 4 –Lupeni – Vulcan – Uricani). În ceea ce-i priveºte pe liberali, aceºtia vor avea un candidat, la Camera Deputaþilor, în Colegiul 5 (Petrila – Petroºani – Aninoasa), acesta nefiind deocamdatã nominalizat. Mir cea NISTOR

4 Actualitate ici nu a început bine ºcoala ºi se gândesc la schimbãri. Ieri a fost prima zi de ºcoalã. Anul a debutat cu multe modificãri. În primul rând s-a introdus clasa pregãtitoare, sau clasa zero. Guvernanþii noºtri se gândesc deja la o nouã schimbare.

Cronica Vãii Jiului |Marti, 18 septembrie 2012

N

“Este o plãcere ºi o onoare ºi vreau sã le urez succes în primul rând tuturor elevilor, începând chiar cu faimoasa deja clasã pregãtitoare, clasã pe care însã de anul viitor o vãd necesarã ºi utilã, dar tot în

Schimbãri în prag de început cadrul grãdiniþei, nu în cadrul ºcolii. Cred cã anul acesta ne-am grãbit puþin, nu noi neapãrat, ci cred cã am dat multe bãtãi de cap pãrinþilor cu aceastã clasã pregãtitoare. Cred cã cei mai mici trebuie sã rãmânã încã un an acolo unde au început grãdiniþa, dupã care când vin la ºcoalã în clasa întâi, sã fie cât mai bine pregãtiþi. Sunt câteva lucruri pe care vreau sã le spun într-un timp cât mai scurt posibil. Sunt absolut convins cã în România ºi în lumea în care trãim fãrã a avea o ºcoalã cu adevãrat performantã niciunul dintre aceºti copii extraordinari nu are o

ulevardul Mihai Viteazul din Vulcan este închis circulaþiei rutiere. Timp de o sãptãmânã,primarul Gheorghe Ile a decretat zona drept una unde nicio maºinã nu va trece.

B

Doar role ºi biciclete pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan! Aceasta e deviza edililor din municipiu, care au decis sã nu mai permitã în Sãptãmâna mobilitãþii nici unei maºini sã circule pe artera centralã. „În perioada 17 – 23 septembrie, ne-am aliniat ºi noi zilelor dedicate miºcãrii prin excelenþã. Avem nevoie de miºcare. La nivel european a fost stabilitã aceastã sãptãmânã care le dã ºansa tuturor iubitorilor de miºcare în aer liber sã foloseascã spaþiile care le sunt puse la dispoziþie. În acest sens, cunoscând apetitul din ce în ce mai mare al vulcãnenilor pentru mersul pe bicicletã ºi mai ales pentru patine cu rotile, am pus la dispoziþia tuturor doritorilor de plimbãri pe bulevard, acest spaþiu care este în totalitate al dvs. dragi conci-

n copil de 15 ani U a rãmas fãrã telefon ºi bicicletã. Asta dupã ce a fost atacat pe stradã de doi bãrbaþi. Poliþia a organizat un filtru ºi tâlharii au ajuns în arest. Copilul spune cã a fost atacat ºi bãtut de doi bãrbaþi pe care nu îi cunoºtea. Ei l-au lãsat fãrã telefon ºi fãrã bicicletã ºi atunci a sunat la 112. „Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã cu privire la

ºansã adevãratã în viaþã. Asearã, bãiatul meu care este în clasa a IV-a m-a întrebat dacã nu pot sã mai amân

ºcoala încã o sãptãmânã sau douã. ªi i-am spus cã dacã îºi doreºte cu adevãrat sigur, putem s-o amânãm de tot, sau sã nu mai meargã deloc la ºcoalã. Dar l-am întrebat: ce o sã faci? Pãi, nu ºtiu. Dar dacã te duci la ºcoalã, crezi cã te ajutã? Da, ºtiu, ai dreptate, trebuie sã merg la ºcoalã. Nu trebuie neapãrat sã mergi la ºcoalã. Te întreb: dacã vrei într-adevãr sã faci ceva în viaþã, gândeºte-te dacã poþi sã o faci

fãrã sã mergi la ºcoalã”, a declarat primul ministru al

Fãrã maºini la Vulcan

tadini, toatã sãptãmâna”, a declarat Gheorghe Ile, primarul din Vulcan, care le-a amintit celor ce vor veni pe Bulevard sã nu uite de echipamentul de protecþie. În perioada 16 – 22 septembrie se desfãºoarã Campania „Sãptãmâna Europeanã a

Mobilitãþii”. În 2012, “Sãptãmâna Europeanã a Mobilitãþii” are sloganul „Transportul urban pe calea cea bunã”ºi este o campanie despre mobilitatea urbanã sustenabilã, organizatã cu susþinerea politicã ºi financiarã a Direcþiei Generale pentru Mediu ºi Transport a Comisiei Europene. Având în vedere cã nevoile de mobilitate cresc ºi nevoia de a reduce drastic emisiile de gaze devine din ce în ce mai presantã, oraºele trebuie sã fie inovative ºi prospective. Ele trebuie sã dezvolte o viziune pentru un sistem de transport urban care satisface nevoile de mobilitate, protejeazã mediul ºi face oraºul un loc mai bun unde sã trãim.

Minor tâlhãrit la Deva faptul cã persoane necunoscute au sustras, folosind acte de violenþã, bicicleta ºi telefonul mobil aparþinând unui minor în vârstã de 15 ani, care se afla pe strada Mihai Eminescu din Deva. Poliþiºtii s-au deplasat cu operativitate la faþa locului, iar în urma cercetãrilor s-a stabilit cã persoana care a sustras bicicleta e un bãr-

Diana MITRACHE bat de 31 de ani, din Deva, iar cel care l-a agresat fizic pe minor ºi i-a sustras telefonul mobil este un tânãr de 26 de ani, tot din Deva. Cei doi bãrbaþi au fost prezentaþi Judecãtoriei Deva, pe numele lor fiind emise mandate de arestare preventivã pentru o perioadã de 29 de zile, pentru sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Diana MITRACHE

României, Victor Ponta, în cadrul vizitei sale la o ºcoalã din Târgu Jiu. Clasa pregãtitoare a dat multe bãtãi de cap pãrinþilor ºi profesorilor. În trecut au existat mai multe proteste, prin care pãrinþii nu au fost de acord cu introducerea clasei pregãtitoare, însã în cele din urmã acest sistem a pornit. Raul IRINOVICI

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Marti, 18 septembrie 2012 ntr-o perioadã în care sindicatele sunt privite mai degrabã cu suspiciune ºi considerate, adeserori, mai aproape de patronat decât de oamenii pe care, teoretic, îi reprezintã, existã oameni care încã se mai tem de forþa sindicalã. Unul dintre ei, absolut surprinzãtor, este ginerele ex-ministrului de Interne, Vasile Blaba, adicã Ionuþ Rudeanu, reprezentantul Axist Corporate Security.

Î

Agenþilor de pazã angajaþi la Axis Corporate Security Hunedoara li se interzice drep-

Ionuþ Rudeanu se teme de forþa sindicalã!? care spune, la art. 2, cã ”persoanele încadrate în muncã ºi funcþionarii publici au dreptul sã constituie organizaþii sindicale ºi sã adere la acestea”, asta în timp ce aceeaºi lege aratã negru pe alb cã „sindicatele sunt constituite în scopul apãrãrii drepturilor prevãzute în legislaþia naþionalã, în pactele, tratatele ºi convenþiile internaþionale la care România este parte, precum ºi în contractele colective de muncã ºi promovãrii intereselor profesionale, economice, sociale, culturale ºi sportive ale membrilor acestora”. Aºa spune legea, dar realitatea este puþin modifivcatã în cazul angajaþilor de la Axis Corporate Security, care se ocupã de paza subunitãþilor miniere din Valea Jiului. Potrivit mai multor sesizãri, agenþilor de pazã li s-a

nici nu se vor înscrie în vreu sindicat atâta timp cât sunt angajaþi la Axis Corporate Security. Iar declaraþia pe propria rãspundere nu este atât de simplã, în condiþiile în care urmãtorul paragraf stipuleazã cã „în condiþiile în care nu voi respecta cele declarate mai sus, voi respecta consecinþele impuse de conducerea societãþii angajatoare”. Întâmplãtor sau nu, acest document intern pe care angajaþii ztrebuie sã-l semneze vine la scurt timp dupã ce un sindicat afiliat la Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, respectiv „Vulturul negru” a constituit aici un departament, pentru care a numit ºi un preºedinte, aºa încât oamenii sã poatã fi reprezentaþi ºi sindical. Cei care ne-au sesizat aceste aspecte spun cã, deºi mai voalat, sunt ameninþaþi cu pierderea locului de muncã în cazul în care nu semneazã aceastã declaraþie ºi cã, de acest demers, ar fi responsabil Vasiel ªotea, director zonal la Axyis Corporate Security. Ce spune cel incriminat de aplicarea aceastei mãsuri în momentul în care a fost întrebat de ce s-a luat aceastã decizie? „Nu sunt în mãsurã sã vã rãspund la aceastã întrebare”, a declarat Vasile ªotea.

T

tul legal la asocierea sindicalã, ori de a adera la un sindicat existent deja. Acest lucru încalcã flagrant Legea sindicatelor,

enatori care nu cunosc forurile cãrora sã se adreseze. Parlamentarii sunt aleºii românilor, acele persoane care au fost propulsate în Parlament datoritã aparteneþei la partidele politice nu cunosc forurile cãrora trebuie sã se adreseze în anumite situaþii.

S

Doi senatori hunedoreni se aflã în situaþia în care au emis întrebãri unor ministere sub incidenþa cãrora nu se regãseºte rãspunsul solicitat.

D

an Radu Ruºanu ºi adopþiile

Senatorul liberal Dan Radu Ruºanu a dorit sã afle de la Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale care este

pus sub nas câte o hârtie, pe care ar fi trebuit sã o semneze, prin care declarau pe proprie rãspundere cã nu fac parte din nicio organizaþie sindicalã ºi

emere motivatã?

Temerea celor de la Axis de o posibilã forþã sindicalã ar putea fi generatã de rezultatele uneri verificãri efectuate recent de o comisie a Ministerului Muncii a scos la ivealã o serie de deficienþe grave. Practic, angajaþii aveau mai multe

obligaþii ºi prea puþine drepturi. De remarcat este faptul cã sesizarea a fost fãcutã chiar de sindicatul amintit anterior în numele angajaþilor, iar acesta ar putea fi un bun argument pentru care conducerea Axis îºi doreºte ca agenþii de pazã sã nu fie reprezentaþi la nivel sindical. Reamintim cã Axis Corporate Security a intrat oarecum pe uºa din dos în contracul de pazã al unitãþilor miniere, încheiat de Compania Naþionalã a Huilei. În anul 2010, Scorseze Security International a câºtigat licitaþia organizatã de CNH Petroºani pentru paza sucursalelor

Avioane de hârtie cu destinatar greºit

Aleºii românilor greºesc destinatarii interpelãrilor

C

oleg de Uniune cu destinatar greºit

Un alt coleg din cadrul Uniunii Social Liberale, senatorul Cosmin Nicula a iniþiat ºi el acum câteva luni o inter-

efectul modificãrii legii adopþiilor. Întrebarea senatorului a fost una pertinentã, acesta solicitând sã i se comunice câþi copii au fost adoptaþi în primele ºase luni de la schimbarea legiilor adopþiei ºi care a fost durata medie de adopþie a unui copil. Liberalul hunedorean Dan Radu Ruºanu a iniþiat între-

barea cãtre fostul ministru al Muncii, Sebastian Lãzãroiu la mijlocul lunii septembrie. Acesta a primit rãspunsul de la actualul ministru al Municii, Sulfina Barbu, ministru care îl îndeamnã sã se adreseze Oficiului Român pentru adopþii, acesta fiind autoritatea care coordoneazã ºi supravegheazã activitãþile de adopþie.

miniere din Valea Jiului. Deºi contractul iniþial prevedea clar imposibilitatea subcontractãrii cãtre terþi a serviciilor, pe fir a intrat ºi firma înfiinþatã de ginerele ex-ministrului Vasile Blaga, Ionuþ Rudeanu, deºi nu aveau suficienþi angajaþi. Înfiinþatã în 24 aprilie 2009, Axis Corporate Security are sediul în Deva ºi figureazã la poziþia 784 pe lista Ministerului de Interne care cuprinde firmele ce au obþinut licenþã de funcþionare în domeniul pazã ºi protecþie, licenþã luatã de altfel la scurt timp dupã ce a fost înfiinþatã. Carmen COSMAN pelare adresatã ministrului Turismului, Elena Udrea. Interpelarea social democratului hunedorean avea ca obiect înfiinþarea unui parc industrial în Valea Jiului. Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, în rãspunsul oferit i-a specificat senatorului cã entitatea în subordinea cãreia intrã atribuþiile Ministerului Administraþiei ºi Internelor. Raul IRINOVICI

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Cronica Vãii Jiului |Marti, 18 septembrie 2012

6 Fapt divers

oala care se manifesta prin creºterea necontrolatã de pãr pe feþele ºi corpul femeilor, într-un fel asemãnãtor cu al bãrbaþilor, se numeºte hirsutism.

B

Sexul te face mai deºtept -

A FOST DOVEDIT exul te face mai deºtept, aceasta a fost concluzia unui studiu realizat de Universitatea din Amsterdam.

S

Se pare cã cei care sunt activi din punct de vedere sexual au obþinut performanþe mult mai bune în cadrul unor teste decât aceia care nu fac sex, aratã CBS Tampa, citat de ziare.com. Beneficiile biologice ale sexului sunt descrise

în detaliu de la reducerea stresului, pânã la eliberarea hormonilor care te fac fericit. Rezultatele descoperite de doctorul Jens Forster ºi alþi certatori de la Universitatea din Amsterdam au arãtat cã plãcerea sexualã ajutã creierul. În cadrul studiului, subiecþilor li s-a dat un set de probleme, iar pentru a le rezolva

era nevoie de o perspectivã cât mai criticã. Cercetãtorii au observat o performanþã mai bunã în cazul celor care se gândeau la sex în comparaþie cu cei care nu o fãceau. Site-urile mondene au scris despre un studiu asemãnãtor realizat de Universitatea Princeton. Atunci, oamenii de ºtiinþã au descoperit cã numãrul celulelor creierelor ºobolanilor de laborator creºtea atunci când existã activitate sexualã.

În afarã de faptul cã reprezintã o mare problemã esteticã, dupã cum declarã dr. Bogdan Macadon pentru Ziare.com, reprezintã ºi un dezechilibru hormonal, care în timp poade duce chiar la producerea unor tumori. În mod normal, fiecare fir de pãr creºte dintr-un folicul aflat în piele. Atâta timp ce aceºti foliculi nu sunt complet distruºi, pãrul va creºte în continuare. Fiecare persoanã are douã tipuri de pãr: unul subþire, transparent ºi

Fapt divers 7

Excesul de pãr la femei. Ce spune medicul? T

duc ºi ele exces de androgen, dar ºi boala Cushing.

scurt, care în cazul femeilor creºte pe faþã, piept, sâni, spate ºi gât ºi da impresia de zone fãrã pãr, ºi altul mai lung, mai dur, mai închis la culoare, din zonele axilare, ale picioarelor, pubiene ºi ale scalpului. În cazul hirsutismului,

pãrul este gros ºi negru mai pe toatã suprafaþa corpului.

C

transmiþându-se din familie. Poate sã fie vorba ºi despre sindromul ovarului polichistic, care duce ºi la infertilitate. Ovulaþia este neregulatã, ciclul menstrual de asemenea ºi persoanele sunt obeze. Mai poate sã fie vorba despre tumori la nivelul ovarelor, care poduc ºi ele dezechilibre hormonale. Acestea pot fi gãsite printr-o examinare atentã a pelvisului. Dereglãri la nivelul glandelor suprarenale pro-

În cele mai multe cazuri, este vorba despre un exces de androgen, hormonul masculin, în sânge. Acesta este prezent atât la femei cât ºi la bãrbaþi, dar mai ridicat la aceºtia din urmã. Poate sã fie vorba despre gene, hirsutismul

BÃUTURI exul face parte din viaþa fiecãrui om, dar pentru mulþi a rãmas un subiect tabu ºi mai existã lucruri încã neºtiute despre acesta.

Iatã câteva dintre acestea, conform Oddde.com, citat de ziare.com: Genetica influenþeazã vârsta pierderii virginitãþii Bineînþeles cã fiecare persoanã în parte îºi

alege vârsta ºi momentul în care sã îºi înceapã viaþa sexualã, dar studiile recente aratã cã genele au un rol important în aceastã privinþã. Cercetãtorii de la Universitatea California spun cã acestea sunt responsabile de impulsivitate, care afecteazã deciziile personale ºi felul în care alegem sã ne trãim viaþa. Sexul le ajutã pe femei sã arate mai atrãgãtoare Femeile care au parte de sex în mod regulat au un nivel dublu de estrogen faþã de cele abstinente. De aceea, pãrul lor e mai strãlucitor ºi pielea mai catifelatã. În plus, creºterea fluxului sanguin din timpul sexului ºi orgasmului le face sã aibã obrajii ºi buzele mai colorate, cu

De obicei, hirsutismul se trateazã prin echilibrarea hormonilor, prin administrarea de mici doze de steroizi ºi prin inducerea ovulaþiei (în cazul în care aceasta este deficitara, cum ar fi atunci când este vorba despre ovar polichistic). Deºi tratamentul hormonal poate duce în final la tratarea sau ameliorarea bolii, câteodatã dureazã ani de zile pânã când acesta îºi arata rezultatele.

e cauzeazã hirsutismul

Cele mai periculoase pentru sãnãtate

Lucruri despre sex pe care nu le bãnuiai S

ratament

de grame de zahãr. Dacã vrei sã alegi variantã mai slabã, pune în cafea lapte degresat ºi jumãtate din zahãrul pe care îl foloseºti în mod normal. Apã cu diverse arome: alãturi de câteva vitamine, cele mai multe varietãþi de apã aromatã au ºi foarte mulþi îndulcitori artificiali. Apa simplã, platã, este cea mai fericitã alegere.

ie cã încerci sã slãbeºti, F sã îþi menþii greutatea sau pur ºi simplu vrei sã ai un stil de viaþã sãnãtos, este foarte important sã ai grijã la bãuturile pe care le consumi.

un aspect mai sãnãtos. Dacã eºti activ sexual, cel mai probabil vei contracta ºi o BTS. Studiile aratã cã peste 80% dintre adulþii activi sexual contracteazã o boalã cu transmitere sexualã într-un moment al vieþii, fãrã ca toþi sã ºtie mãcar cã sunt infectaþi. În cazul celor mai mulþi e vorba de HPV, dar, din fericire, efectele negative adverse sunt destul de rare. Anticoncepþionalele afecteazã preferinþele femeilor în materie de bãrbaþi

Iatã care sunt cele mai nesãnãtoase dintre acestea, conform Swanson Vitamins, citat de ziare.com: Sucurile: majoritatea sunt pline de zahãr, chiar dacã pe etichetã acesta este mascat ptin tot felul de formulãri care sã alunge eventuala bãnuialã. Cafea cu friºcã: aceasta poate sã conþinã pânã la 800 de calorii ºi 170 Cercetãtorii spun ca pilulele afecteazã chimia creierului femeii, fãcându-le mai interesate de relaþii de lungã duratã (uneori cu bãrbaþi mai puþin atrãgãtori) decât sã îºi gãseascã pe cineva cu care sã fie 100% compatibile sexual.

Sucul carbogazos: acesta se afla în strânsã legãturã cu obezitatea, aºa cã trebuie sã te fereºti de el cât poþi de mult. Limonadã: atât timp cât este cumpãratã direct pregãtitã, nu poþi sã ºtii ce conþine aceastã. Este posibil sã nu conþinã suc de lãmâie, ci diverse alte substanþe artificiale. În plus, nivelul de zahãr poate fi prea ridicat faþã de cât ar trebui. Opteazã pentru limonada preparatã de tine, în casã, eventual îndulcitã cu miere. Bãuturile pentru sportivi: electroliþii sunt buni atunci când faci miºcare, dar majoritatea acestor bãuturi au foarte mult zahãr ºi conservanþi. Bãuturi energizante: acestea sunt bune când eºti obosit, dar au prea multã cafeinã ºi zahãr, iar efectul este de foarte scurtã duratã.

Cronica Vãii Jiului |Marti, 18 septembrie 2012

6 Fapt divers

oala care se manifesta prin creºterea necontrolatã de pãr pe feþele ºi corpul femeilor, într-un fel asemãnãtor cu al bãrbaþilor, se numeºte hirsutism.

B

Sexul te face mai deºtept -

A FOST DOVEDIT exul te face mai deºtept, aceasta a fost concluzia unui studiu realizat de Universitatea din Amsterdam.

S

Se pare cã cei care sunt activi din punct de vedere sexual au obþinut performanþe mult mai bune în cadrul unor teste decât aceia care nu fac sex, aratã CBS Tampa, citat de ziare.com. Beneficiile biologice ale sexului sunt descrise

în detaliu de la reducerea stresului, pânã la eliberarea hormonilor care te fac fericit. Rezultatele descoperite de doctorul Jens Forster ºi alþi certatori de la Universitatea din Amsterdam au arãtat cã plãcerea sexualã ajutã creierul. În cadrul studiului, subiecþilor li s-a dat un set de probleme, iar pentru a le rezolva

era nevoie de o perspectivã cât mai criticã. Cercetãtorii au observat o performanþã mai bunã în cazul celor care se gândeau la sex în comparaþie cu cei care nu o fãceau. Site-urile mondene au scris despre un studiu asemãnãtor realizat de Universitatea Princeton. Atunci, oamenii de ºtiinþã au descoperit cã numãrul celulelor creierelor ºobolanilor de laborator creºtea atunci când existã activitate sexualã.

În afarã de faptul cã reprezintã o mare problemã esteticã, dupã cum declarã dr. Bogdan Macadon pentru Ziare.com, reprezintã ºi un dezechilibru hormonal, care în timp poade duce chiar la producerea unor tumori. În mod normal, fiecare fir de pãr creºte dintr-un folicul aflat în piele. Atâta timp ce aceºti foliculi nu sunt complet distruºi, pãrul va creºte în continuare. Fiecare persoanã are douã tipuri de pãr: unul subþire, transparent ºi

Fapt divers 7

Excesul de pãr la femei. Ce spune medicul? T

duc ºi ele exces de androgen, dar ºi boala Cushing.

scurt, care în cazul femeilor creºte pe faþã, piept, sâni, spate ºi gât ºi da impresia de zone fãrã pãr, ºi altul mai lung, mai dur, mai închis la culoare, din zonele axilare, ale picioarelor, pubiene ºi ale scalpului. În cazul hirsutismului,

pãrul este gros ºi negru mai pe toatã suprafaþa corpului.

C

transmiþându-se din familie. Poate sã fie vorba ºi despre sindromul ovarului polichistic, care duce ºi la infertilitate. Ovulaþia este neregulatã, ciclul menstrual de asemenea ºi persoanele sunt obeze. Mai poate sã fie vorba despre tumori la nivelul ovarelor, care poduc ºi ele dezechilibre hormonale. Acestea pot fi gãsite printr-o examinare atentã a pelvisului. Dereglãri la nivelul glandelor suprarenale pro-

În cele mai multe cazuri, este vorba despre un exces de androgen, hormonul masculin, în sânge. Acesta este prezent atât la femei cât ºi la bãrbaþi, dar mai ridicat la aceºtia din urmã. Poate sã fie vorba despre gene, hirsutismul

BÃUTURI exul face parte din viaþa fiecãrui om, dar pentru mulþi a rãmas un subiect tabu ºi mai existã lucruri încã neºtiute despre acesta.

Iatã câteva dintre acestea, conform Oddde.com, citat de ziare.com: Genetica influenþeazã vârsta pierderii virginitãþii Bineînþeles cã fiecare persoanã în parte îºi

alege vârsta ºi momentul în care sã îºi înceapã viaþa sexualã, dar studiile recente aratã cã genele au un rol important în aceastã privinþã. Cercetãtorii de la Universitatea California spun cã acestea sunt responsabile de impulsivitate, care afecteazã deciziile personale ºi felul în care alegem sã ne trãim viaþa. Sexul le ajutã pe femei sã arate mai atrãgãtoare Femeile care au parte de sex în mod regulat au un nivel dublu de estrogen faþã de cele abstinente. De aceea, pãrul lor e mai strãlucitor ºi pielea mai catifelatã. În plus, creºterea fluxului sanguin din timpul sexului ºi orgasmului le face sã aibã obrajii ºi buzele mai colorate, cu

De obicei, hirsutismul se trateazã prin echilibrarea hormonilor, prin administrarea de mici doze de steroizi ºi prin inducerea ovulaþiei (în cazul în care aceasta este deficitara, cum ar fi atunci când este vorba despre ovar polichistic). Deºi tratamentul hormonal poate duce în final la tratarea sau ameliorarea bolii, câteodatã dureazã ani de zile pânã când acesta îºi arata rezultatele.

e cauzeazã hirsutismul

Cele mai periculoase pentru sãnãtate

Lucruri despre sex pe care nu le bãnuiai S

ratament

de grame de zahãr. Dacã vrei sã alegi variantã mai slabã, pune în cafea lapte degresat ºi jumãtate din zahãrul pe care îl foloseºti în mod normal. Apã cu diverse arome: alãturi de câteva vitamine, cele mai multe varietãþi de apã aromatã au ºi foarte mulþi îndulcitori artificiali. Apa simplã, platã, este cea mai fericitã alegere.

ie cã încerci sã slãbeºti, F sã îþi menþii greutatea sau pur ºi simplu vrei sã ai un stil de viaþã sãnãtos, este foarte important sã ai grijã la bãuturile pe care le consumi.

un aspect mai sãnãtos. Dacã eºti activ sexual, cel mai probabil vei contracta ºi o BTS. Studiile aratã cã peste 80% dintre adulþii activi sexual contracteazã o boalã cu transmitere sexualã într-un moment al vieþii, fãrã ca toþi sã ºtie mãcar cã sunt infectaþi. În cazul celor mai mulþi e vorba de HPV, dar, din fericire, efectele negative adverse sunt destul de rare. Anticoncepþionalele afecteazã preferinþele femeilor în materie de bãrbaþi

Iatã care sunt cele mai nesãnãtoase dintre acestea, conform Swanson Vitamins, citat de ziare.com: Sucurile: majoritatea sunt pline de zahãr, chiar dacã pe etichetã acesta este mascat ptin tot felul de formulãri care sã alunge eventuala bãnuialã. Cafea cu friºcã: aceasta poate sã conþinã pânã la 800 de calorii ºi 170 Cercetãtorii spun ca pilulele afecteazã chimia creierului femeii, fãcându-le mai interesate de relaþii de lungã duratã (uneori cu bãrbaþi mai puþin atrãgãtori) decât sã îºi gãseascã pe cineva cu care sã fie 100% compatibile sexual.

Sucul carbogazos: acesta se afla în strânsã legãturã cu obezitatea, aºa cã trebuie sã te fereºti de el cât poþi de mult. Limonadã: atât timp cât este cumpãratã direct pregãtitã, nu poþi sã ºtii ce conþine aceastã. Este posibil sã nu conþinã suc de lãmâie, ci diverse alte substanþe artificiale. În plus, nivelul de zahãr poate fi prea ridicat faþã de cât ar trebui. Opteazã pentru limonada preparatã de tine, în casã, eventual îndulcitã cu miere. Bãuturile pentru sportivi: electroliþii sunt buni atunci când faci miºcare, dar majoritatea acestor bãuturi au foarte mult zahãr ºi conservanþi. Bãuturi energizante: acestea sunt bune când eºti obosit, dar au prea multã cafeinã ºi zahãr, iar efectul este de foarte scurtã duratã.

Cronica Vãii Jiului |Marti, 18 septembrie 2012

8 Actualitate ute de copii ºiau început prima zi de ºcoalã în Parcul Central Carol Schreter de la Petroºani. Aici au aflat cã prima zi e una cu emoþii, cu urãri de bine ºi cu multe flori.

S

Toate ºcolile ºi liceele din Petroºani au fost prezente la start ºi celor care au venit pentru prima datã, ori chiar ºi celor care nu mai sunt boboci, autoritãþile locale le-au urat un an ºcolar cât mai bun. Acesta este cel de al doilea an consecutiv, când deschiderea oficialã se face în acelaºi loc pentru toþi elevii. „Poate cã cei mai emoþionaþi sunt cei mici, bobocii, care astãzi pãºesc pentru prima datã într-o clasã. Sunt emoþii ºi pentru cei mari, care revin la ºcoalã. E important pentru ei cã suntem azi o mare familie, familie în care cel mai important lucru sunt copiii. Avem mare încredere în ei ºi avem datoria sã îi încurajãm, pentru ca ei sã-ºi îndeplineascã visele copilãriei. E momentul în care noi, adulþii ne simþim din nou copii, alãturi de copiii noºtri, cu emoþii la început de an ºcolar. Astãzi, toþi copiii vor gãsi în bancã un ghiozdan nou ºi vreau ca noul an ºcolar sã fie unul mai bun”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiu-

Primul clopoþel a sunat în parc an ºcolar de la Petroºani. Monica Iacob Ridzi este cea care le-a vorbit, cu emoþie, celor care au venit în prima zi la ºcoalã. „Când am venit spre parc aveam emoþii. Vãzându-i pe copii, emoþiile mele au crescut ºi mai mult. Mi-am amintit de prima zi de ºcoalã, cum în urmã cu 28 de ani fãceam ºi eu primii paºi în clasã. Eram în uniformã ºi stãteam în bancã ºi aºteptam sã înceapã pentru prima datã,prima

lui Petroºani. Pentru elevii din Petroºani, la festivitatea de deschidere a participat ºi reprezentantul Inspectoratului ªcolar Judeþean, Iuliu Deldegan, cel care le-a urat copiilor un an plin de rezultate notabile. „Începutul anului ºcolar ne reorienteazã spre tot ce e frumos ºi nobil. Prima zi de ºcoalã e un sentiment atât de greu de prins în cuvinte, datoritã încãrcãturii sale afective, pentru toþi cei care formeazã ºcoala. Este un pas pe un drum spre viaþã, pe care îl facem în aceastã zi cu toþii”, a spus în deschiderea noul an ºcolar profesorul Iuliu Deldegan, inspector IªJ Hunedoara. Reprezentantul în Consiliul local al profesorilor, Lucia Muntean a fost cea care a trimis mesajul

cãtre copiii din Petroºani. Fie cã s-a adresat pãrinþilor, copiilor sau bunicilor, Lucia Muntean le-a vorbit tuturor cât de important e sã ai parte de o educaþie în aceste zile. „Dintre toate evenimentele pe care le trãim de-a lungul timpului, începutul anului ºcolar e singura zi în care toþi membrii unei comunitãþi simt ºi gândesc la fel. Numitorul comun e copilul. Dacã eºti azi copil, pãrinte sau bunic, aceastã zi te face sã simþi emoþia unui nou început ºi sã speri cã va fi de bun augur”, a spus profesorul Lucia Muntean, consilier local. ªi Parlamentul þãrii a fost reprezentat le festivitatea de deschidere a noul

Rechizite gratuite pentru elevii din Aninoasa rimãria Aninoasa a decis sã acorde rechizite gratuite pentru toþi elevii din clasele 0-VIII ºi asta datoritã numãrului mare de cereri pe care edilii le-au primit de la pãrinþii care nu au bani sã-ºi trimitã copiii la ºcoalã.

P

Anul acesta, elevii din oraºul Aninoasa vor primi rechizite gratuite. Sunt mulþi pãrinþi care au cerut sprijinul administraþiei publice din cauzã cã nu au bani, iar edilii au decis sã îi ajute, deºi bugetul local este destul de sãrac. „Avem zeci de cereri pentru acordare de ajutoare de urgenþã. Lipsa banilor este, însã, o problemã ºi nu vom putea sã le dãm ajutoare, dar vom acorda tuturor copiilor, de la clasa pregãtitoare pânã la clasa a VIII, rechizitele necesare pen-

tru tot anul ºcolar 2012 – 20013”, a declarat primarul Aninoasei, Nicolae Dunca. Efortul bugetar este de 6.000 de lei, iar ed aceste rechizite se vor bucura 372 de elevi din Aninoasa. ªi, pentru cã bugetul Primãriei este sãrac, edilii au gãsit înþelegere la firmele de profil ºi achiziþioneazã rechizitele pe datorie. Carmen COSMAN

orã din viaþa mea. Am fost aºteptaþi cu abecedar ºi o floare ºi cum pe pereþii clasei scria: Cine are carte, are parte! Eu cred cã de sute ani, generaþii întregi au crescut având parte de aceastã strãveche vorbã româneascã”, le-a spus Monica Iacob Ridzi, deputat în Parlamentul României. Toþi elevii din Petroºani, care învaþã în clasele I VIII au primit câte un ghiozdan, echipat cu caiete, penar, ºi alte rechizite necesare. Diana MITRACHE

roprietarii barurilor sunt cei mai fericiþi patroni cã a început ºcoala, iar vânzãrile încep sã creascã simþitor.

P

Educatie 9

Barurile sunt pline, semn cã a început ºcoala cafea, un pahar de suc, ori un capuccino, liceeni ºi-au povestit amintirile din vacanþã. “Am venit la terasã pentru cã este prima zi de ºcoalã, iar festivitatea de început de an s-a terminat. Suntem colegi, ne-am întâlnit dupã vacanþã ºi am venit la un suc”, spune Mihai, elev la un liceu din Petroºani. Proprietarul barului recunoaºte cã de dimineaþã numãrul clienþilor a fost mult mai mare decât de obicei ºi cã majoritatea au fost liceeni.

Cum a sunat primul clopoþel, cum au început sã se ocupe ºi terasele, ori barurile din oraº. Semn cã liceeni au început noul an ºcolar. ªi unde este cea mai bunã revedere, dacã nu la o terasã? Cã doar nu în curtea ºcolii... Aºa se face cã începând de ieri atmosfera din baruri s-a mai animat. În prima zi de ºcoalã, la o ceaºcã de

entru mulþi copii din Valea Jiului ºcoala încã nu a început deoarece sunt prea sãraci ºi le este ruºine sã se întâlneascã cu colegii lor, îmbrãcaþi în zdrenþe. Unele administraþii le-au sãrit în ajutor oferindu-le

P

ªcoala n-a început pentru toþi copiii rechizite ºi ghiozdan. Nu este însã de ajuns pentru mulþi dintre ei, aºa cã ei vor mai sta acasã pânã când pãrinþii le vor putea lua ceea ce au nevoie.

Clasa I, versus clasa pregãtitoare

nii cu abecedare, alþii doar cu jocurile pregãtitoare cititului. Toþi, însã, în bãncuþe speciale. Este vorba despre copiii de clasa I ºi despre cei de la clasa pregãtitoare.

U

Unii au luat contact cu lumea cãrþilor, a literelor ºi a cifrelor, în timp ce ceilalþi au venit la clasã cu gândul cã mai e un an pânã primesc ºi calificative. Clasa pregãtitoare, aflatã la primul an în istoria învãþãmântului românesc, are bãncuþe mai mici, elevi care au cel mult 6 ani ºi multe jucãrii ºi jocuri distractive. Ceilalþi, însã, au ajuns deja sã-ºi priveascã primul Abecedar. „Am primit trei cãrþi, iar pe una scrie Abecedar”,a spus o fetiþã din clasa I, care a venit în prima ei zi de ºcoalã. Alþii Au remarcat-o pe învãþãtoarea care i-a întâmpinat cu câte o floare ºi ceva dulce. „Doamna învãþãtoare ne-a dat o garoafã ºi o ciocolatã,iar pe scaun am avut un ghiozdan cu caiete”, a spus un bãieþel din clasa I. Cei din clasa pregãtitoare, însã, au primit ºi ei ghiozdane, dar le vor între-

buinþa mai puþin. „Am primit un ghiozdan ºi caiete ºi acuarele ºi pensulã ºi bloc de desen ºi un penar”, ne-a înºirat o fetiþã din clasa pregãtitoare. „Noi ne pregãtim pentru clasa I. Vom parcurge altfel materia ºi ne vom acomoda mai uºor cu ideea cã vom ajunge ºcolari ºi le va fi mai uºor sã treacã în clasa I”, ne-a declarat o învãþãtoare de la clasa pregãtitoare. Emoþiile au fost ºi la bobocii de clasa I ºi la cei de la „pregãtitoare”. Pentru fiecare a fost o zi în banca de la ºcoalã, iar dascãlii au cãutat sã le facã ziua cât mai frumoasã. Diana MITRACHE

Mulþi micuþi care provin din familii extrem de sãrace din Valea Jiului aºteaptã ca pãrinþii lor sã primeascã ajutoarele sociale sau ºomajul pentru a-ºi putea face ghiozdanul sã meargã la cursuri. Pentru ei încã mai este vacanþã deoarece pãrinþii lor abia au bani sã le cumpere pâinea zilnicã ºi va mai trece ceva timp pânã le vor putea cumpãra hãinuþe, cãrþi ºi caiete. La Petroºani o parte din cheltuielile cu pregãtirea a fost acoperitã de cãtre municipalitate care le-a oferit gratuit ghiozdan ºi rechizite, însã pentru mulþi nu este de ajuns. Cãlin are 10 ani ºi este în clasa a patra. Locuieºte la periferia municipiului Petroºani, într-un bloc social. Mai are patru fraþi mai mici, iar pãrinþii lui sunt extrem de sãraci. Trãiesc de pe o zi pe

alta muncind pe la localnici în schimbul alimentelor. Bani primesc foarte puþini pentru cã nici familiile la care trebãluiesc nu sunt înstãrite. Toþi banii pe care i-au câºtigat în aceastã varã s-au dus pe mâncare, aºa cã n-a

gramul „pacheþelul guvernamental”. Vizate de controale sunt toate unitãþile de învãþãmânt de pe raza Vãii Jiului în care învaþã elevi cuprinºi în programul „laptele ºi cornul”. „O sã mergem în control pentru a verifica atât locurile unde se depoziteazã aceste produse alimentare primite de elevi dar mai ales calitatea lor. Vrem sã ne asigurãm cã ºcolarii vor primi produse sigure pentru consum. Aceste acþiuni de control se vor derula periodic nu doar la început de an ºcolar”, susþin inspectorii din cadrul Circumscripþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor din Petroºani. Pe lângã lapte ºi corn elevii

claselor I-VIII, inclusiv cei din grupa pregãtitoare, vor primi ºi mere iar medicii spun cã micuþii trebuie învãþaþi de cãtre dascãli sã nu le mãnânce toate odatã pentru a evita combinaþia lapte-fructe. Pe de altã

parte, ºcolile sunt pregãtite cu spaþii frigorifice pentru a primi produsele lactate faþã de anii anteriori când existau probleme. Maximilian GÂNJU

mai rãmas nimic ºi pentru ghiozdanul micuþilor. „Nu avem cu ce sã cumpãrãm tot ce trebuie pentru cã sunt scumpe ºi noi primim puþini bani. Plãtim curent, apã, ce mai trebuie ºi nu mai rãmânem cu nimic. Hãinuþe au de anul trecut, le poartã tot pe alea, dacã nu sunt bani”, spune, Marcel capul familiei. Maximilian GÂNJU

Laptele ºi cornul- principala masã

n aceeaºi zonã sãracã a municipiului Petroºani trãiesc în garsonierele din blocul social alþi copii sãrmani.

Î

nspectorii sanitarIdemara veterinari vor Controale la ºcolile controalele la unitãþile de învãþãmânt generale care sunt prinse în pro-

“Am avut mesele ocupate, iar majoritatea au fost tineri care au început ºcoala. Au bãut cafea ºi rãcoritoare. Dar nu este o noutate faptul cã, odatã cu începerea noului an ºcolar existã elevi care dimineaþa vin la bar. ªi în urmã cu 10 ani, ori cu 20 de ani, elevii intrau în baruri, unii mai des, alþii mai puþin”, spune proprietarul barului. Reprezentanþii IPJ Hunedoara intenþioneazã sã stabileascã un protocol de colaborare cu poliþia ºi jandarmeria astfel încât dimineaþa, când sunt orele de curs, sã nu mai existe elevi în baruri. Marius MITRACHE

Toþi aºteaptã un ajutor pentru a se putea simþi egali cu colegii lor de clasã. Îmbrãcaþi sãrãcãcios, aceºtia merg la cursuri pentru suplimentul primit de la stat. Laptele ºi cornul este pentru ei, de multe ori, principala masã a

zilei. „Ne place la ºcoalã pentru cã ne dau brânzã topitã, corn ºi biscuiþi. Unii nu le vor ºi ni le dau nouã”, spune Florin, un bãieþel de opt ani care, în lipsa pãrinþilor, are grijã de fratele lui mai mic cu doi ani. În situaþia acestor micuþi care nu au nici o vinã sunt zeci de copii care se simt stingheriþi la ºcoalã sau grãdiniþã, deoarece pãrinþii lor n-au putut sã-i îmbrace cu o hãinuþã nouã. Maximilian GÂNJU