Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 208
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 12 septembrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Judecatã cu ochii în lacrimi în dosarul “Amantul familiei”
Minerii primesc, vineri, salarii mãrite onducerea Companiei Huilei din Petroºani a obþinut acceptul pentru majorarea salariilor minerilor. Aºa se face cã, vineri, ortacii ar putea sã primeascã salariile majorate cu 10 %,aºa cum s-a negociat la greva din martie.
C
>>> PAGINA A 3-A
Procesul poliþistului fugar, amânat pentru sãptãmâna viitoare abriel Ciocârlie a fost prezentat în fata judecãtorilor de la Judecãtoria Petroºani. Pe rolul Judecãtoriei Petroºani s-a judecat cazul lui Gabriel Ciocârlie, poliþistul care în luna mai a acestui an a provocat un accident de circulaþie ºi a pãrãsit locul accidentului.
G
>>> PAGINA A 3-A
Pe surse...
Coltescu o sapã la greu pe Angela Stoica? reºedintele PSD Vulcan, Marin Coltescu, vrea cu P orice preþ capul viceprimarului Angela Stoica.
>>> PAGINA 11
Muncã fãrã întrerupere pentru instalaþia de zãpadã artificialã rocesul în care poliþistul de la Vulcan Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi acte sexuale cu un minor a început cu o amânare. Fiica Viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, judecatã în acelaºi dosar pentru complicitate, nu a fost prezentã în sala de judecatã, dar l-a aºteptat ore în ºir afarã pe Sucilã, doar sã-l vadã ºi sã-i strige numele. >>> PAGINA A 3-A
P
onstructorul angajat pentru lucrãrile la amenajarea domeniului schiabil din Parâng ºi-a mobilizat muncitorii pentru a realiza una din cele mai complexe lucrãri.
C
>>> PAGINA 12
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 12 septembrie 2012
Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara
Miercuri 12 Septembrie 2012 DN 66 Haþeg - Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea
Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1
National TV
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Attila, cuceritorul 22:30 Un Show Pãcãtos
9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Cuceritorul (r) 15:15 Vouã (r) 15:45 Copii contra pãrinþi 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:45 Transmorphers 2: Declinul Omenirii 0:45 Împãratul mãrii (r) 0:00 Curierul (sua, 2012, thrill. acþ.)
0:30 Observator 1:15 Vânãtoarea de comori
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Mary Higgins Clark: Eºti numai a mea (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Viaþa în Africa 14:45 Viaþa în Africa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit
17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Curierul 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului
Prima TV 9:30 Ispitele adolescenþei 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Crescându-l pe Scot 17:00 Trãsniþii 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Picat din cer 22:30 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii 0:30 Picat din cer (r)
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Vedeta familiei 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 13:20 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:35 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Stãpâna mirodeniilor 22:50 Avocaþii schimbãrii 23:10 Rãzboiul lumilor 0:50 Douã bilete spre paradis
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 septembrie 2012 rocesul în care poliþistul de la Vulcan Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi acte sexuale cu un minor a început cu o amânare. Fiica Viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, judecatã în acelaºi dosar pentru complicitate, nu a fost prezentã în sala de judecatã, dar l-a aºteptat ore în ºir afarã pe Sucilã, doar sã-l vadã ºi sã-i strige numele.
P
Ore în ºir a stat Mihaela Stoica – fiica viceprimarului din Vulcan – în curtea Judecãtoriei Petroºani. Acolo unde a fost programat primul termen de judecatã al dosarului în care Adrian Sucilã este judecat pentru infracþiuni de naturã sexualã ºi fur, iar ea pentru complicitate.Mihaela Stoica nu a fost prezentã în sala de judecatã, pentru cã oricum a depus anterior o cerere de amânare a procesului pentru angajare de apãrãtor. O cerere similarã a formulat ºi Adrian Sucilã, care pe parcursul fazei de urmãrire penalã a avut nu mai puþin de 3 apãrãtori, printre care ºi cunoscuta Paula Iacob.
Judecatã cu ochii în lacrimi în dosarul “Amantul familiei”
«Eu nu am fost angajat pentru faza instanþei. Am fost angajat doar pentru faza de urmãrire penalã ºi am mai participat la menþinerea stãrii de arest preventiv, la primirea dosarului în instanþã», a declarat cel care l-a reprezentat încã de la început pe Sucilã, avocat
Procesul poliþistului fugar, amânat pentru sãptãmâna viitoare abriel Ciocârlie a fost prezentat în fata judecãtorilor de la Judecãtoria Petroºani. Pe rolul Judecãtoriei Petroºani s-a judecat cazul lui Gabriel Ciocârlie, poliþistul care în luna mai a acestui an a provocat un accident de circulaþie ºi a pãrãsit locul accidentului.
G
Daniel Tomescu. De asemenea, prin avocatul Paula Iacob,
poliþistul a mai depus o cerere, la Înalta Curte De Casaþie ºi Justiþie, pentru strãmutarea dosarului la o altã instanþã de acelaºi rang, ºi asta – spun unele surse – din cauza presiunii mediatice extrem de mari din acest caz. Judecãtorul de caz a sta-
bilit un nou termen de judecatã pentru data de 2 octombrie, când Adrian Sucilã va fi adus din nou la Petroºani de la Penitenciarul Aiud, acolo unde se aflã în arest preventiv. La ieºirea din salã, poliþisul a fost aºteptat de
Mihaela Stoica, cãreia i s-au umplut ochii de lacrimi la vederea lui. Nu au avut timp de un dialog în adevãratul sens al cuvântului, pentru cã a fost bãgat repede în dubã, dar au reuºit sã-ºi strige numele reciproc. Adrian Sucilã a fost ridicat de la domiciliul sãu din Vulcan la începutul lunii iulie, într-o anchetã declanºatã de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, care s-a autosesizat în acest caz. El este învinuit de corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, fiul viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, dar ºi cã ar fi furat 500 de euro de la soþul acesteia. Sucilã a declarat, inclusiv în faþa instanþei de judecatã, cã este nevinovat ºi a refuzat chiar sã semneze procesul – verbal prin care i s-au adus la cunoºtinþã învinuirile ºi probele din acest dosar. A formulat mai multe cereri prin care a solicitat sã fie judecat în stare de libertate, însã fãrã sorþi de izbândã. Car men COSMAN
nstanþa de Judecatã a respins cererea cotidianului local Gazeta de Dimineaþã prin care se solicita unele informaþii din dosar. Magistraþii au apreciat cã acest caz este extrem de mediatizat ºi cã nu mai este nevoie de copierea unor pagini din dosar ºi publicarea acestora în presã. Asta cu atât mai mult cu cât pânã la o sentinþã definitivã primeazã prezumþia de nevinovãþie în cazul oricãrui cetãþean din România. Dat fiind aspectele semnalate ºi de instanþã se ridicã un mare semn de întrebare în ceea ce priveºte apariþia în cotidianul respectiv a unor pasaje pe larg din rechizitoriul întocmit de procurori, pasaje care însã nu au relevat aspectele de naturã penalã a cauzei, ci eventual au avut ca scop doar prezentarea opiniei publice a unor convorbiri private a cãror limbaj folosit sã ducã la oprobiul public a persoanelor implicate.
I
Judecãtorii au decis amânarea cauzei pânã sãptãmâna viitoare, luni, când va fi judecat de completul civil. Gabriel Ciocârlie era angajat la Ordine Publicã ºi este acuzat de vãtãmare corporalã gravã, pãrãsirea locului accidentului ºi conducere sub influenþa bãuturilor alcoolice. Accidentul s-a produs în cartierul Aeroport din Petroºani, iar Ciocârlie (37 de ani) se afla în autoturismul propriu, alãturi de un prieten, Gheorghe B., de 51 de ani, ºi a pierdut controlul volanului izbindu-se de o dubiþã parcatã regulamentar. Când a realizat ce a fãcut, omul legii a fugit de la locul accidentului, chiar dacã prietenul lui aflat în dreapta era rãnit grav ºi agoniza. Un martor, sub protecþia anonimatului, spune cã poliþistul a fugit ºi ºi-a abandonat prietenul rãnit, pentru cã era bãut. “În jurul orei unu noaptea, poliþistul venea cu viteza ºi s-a izbit de dubiþã. S-a rotit cu maºina din izbiturã, a stat câteva secunde în maºinã, apoi a ieºit ºi a fugit. ªi-a lãsat colegul acolo rãnit grav, era plin de sânge ºi gemea. Nu s-a uitat dacã mai trãieºte sau nu. A fugit, pentru cã era bãut”, a spus martorul. Raul IRINOVICI
Minerii primesc, vineri, salarii mãrite onducerea Companiei Huilei din Petroºani a obþinut acceptul pentru majorarea salariilor minerilor. Aºa se face cã, vineri, ortacii ar putea sã primeascã salariile majorate cu 10 %,aºa cum s-a negociat la greva din martie.
C
Directorul general al Companiei Huilei din Petroºani spune
cã ºi ultimul minister ºi-a dat acceptul ºi cã minerilor li se recunoaºte un drept garantat de o hotãrâre judecãtoreascã. „Luni seara a fost semnatã rectificarea bugetarã pentru Compania Huilei, de cãtre domnul ministru Georgescu. Urmãtorii paºi vor fi: intrarea în ºedinþa de guvern a deciziei ºi apoi publicarea ei
în Monitorul Oficial. Eu sper sã aibã loc miercuri-joi,pentru a putea da salariile mãrite cu 10% vineri”, spune directorul general al CNH, Nicolae Drãgoi. Minerii au primit pânã luna trecutã tichete valorice, însã,era necesarã o rectificare bugetarã pentru a putea sã ia bani în plus la salarii, aºa cum li s-a promis dupã grevã. În acest sens exista ºi o hotãrâre judecãtoreascã, iar rectificarea va intra în vigoare, imediat ce va fi publicatã în Monitorul Oficial. ªi deputatul PSD de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, a fãcut lobby pe lângã factorii de decizie pentru ca minerii din Valea Jiului sã-ºi primeascã salariile mãrite cu 10%. Diana MITRACHE
4 Actualitate ampanie de informare publicã. Administraþia localã a oraºului Uricani contracteazã anumite servicii de informare publicã. Adicã, reprezentanþii primãriei Uricani vor sã îi informeze pe cetãþenii din Valea Jiului cu privire la activitatea localã.
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 12 septembrie 2012
Contract cu dedicaþie
C
Primãria Uricani contracteazã servicii de radio ºi TV acþiunile administraþiei publice locale, talk show – uri privind activitatea ºi acþiunile administraþiei publice locale, dar ºi materiale informative privind activitatea ºi acþiunile administraþiei publice locale. Al doilea pachet informativo-publicitar va
ªi cum se poate mai bine decât prin undele media. Adicã prin intermediul televiziunilor locale, cã doar nu vin cele centrale (de la Bucuresti-n.r.) sã prezinte activitãþile lui Buhãescu ºi nu numai. Prin contractul ce doresc sã îl încheie, reprezentanþii administraþiei locale din Uricani vor atât servicii de radio cât ºi de televiziune. Contractul ce urmeazã a fi atribuit, în urma unei licitaþii, este împãrþit în douã. Astfel, lotul I va cuprinde reportaje privind activitatea ºi
cuprinde reportaje privind activitatea ºi acþiunile administraþiei publice locale transmise prin radio, talk show – uri privind activitatea ºi acþiunile administraþiei publice locale transmise prin radio, materiale informative privind activitatea ºi acþiunile administraþiei publice locale transmise prin radio. Conform documentaþiei elaborate de specialiºtii din administraþia localã de la Uricani au fost stabilite mai multe grupuri þintã care trebuie atinse cu ajutorul campaniei. Este vorba de locuitorii oraºului Uricani ºi ai Vãii Jiului dar
ºi de „oamenii de afaceri, agenþii economici români ºi strãini – potenþiali investitori”. În oraºul Uricani nu mulþi investitori ºi-au manifestat intenþia de a deschide o afacere, o afacere care sã aducã ºi locuri de muncã
Consolideazã un zid cu peste 150 de mii de lei
Unul dintre fondatorii Asociaþiei Valea Jiului reabiliteazã un zid de sprijin onsolidare pe malul Jiului. O societate din Petrila realizeazã un zid de sprijn, pe malul stâng al rãului Jiul de Est, cu o lungime de 76 m în vederea asigurãrii malului ºi protejãrii podeþului de acces din zona oraºului Petroºani. Este vorba de SC AVEG din Petrila, societate administratã de Gheorghe Marchis. Contractul a fost adjudecat la suma de 157,711 de lei fãrã TVA.
C
Reabilitarea vine în urma unei solicitãri primite de la Primãria Oraºului Petrila, propunem realizarea unui zid de sprijn, pe malul stâng al rãului Jiul de Est. Prin realizarea acestei consolidãri se va proteja un numãr de 7 locuinþe ºi anexele lor gospodãreºti. Lucrãrile propuse au drept scop asigurarea stabilitãþii în plan orizontal ºi vertical al traseului albiei, asigurarea continuitãþii liniei de apãrare, stoparea degradãrii albiei prin oprirea pierderilor de teren datorate eroziunilor de mal, reducerea transportului de material grosier antrenat din mâl, având ca efect reducerea colmatãrii. Prezenta lucrare propune executarea unui zid de sprijin cu lungimea de 76 m, cu
aceeaºi secþiune tip ca a zidului executat pe Jiul de Est, în zona podeþului de la Bisericã Penticostalã din Cimpa, din beton C 12/15 turnat monolit. Zidul are o înãlþime totalã de 3,76 m, din care elevaþia are 2,3 m ºi un volum de beton de 3,8 mc/ml. în spatele zidului de sprijin se vor realiza un filtru invers cu grosimea de 30 cm ºi umpluturi bine compactate. Pe perioada execuþiei lucrãrilor de betonare se vor executa lucrãri de deviere a apelor. Înainte de începerea betonãrii se vor executa operaþiuni de curãþire a suprafeþei de fundare, iar izvoarele de apã ce vor apãrea vor fi captate ºi conduse în afarã amprizei. Execuþia lucrãrilor se va face pe perioada de ape mici. Se va devia cursul râului prin execuþia
unui batardou. Excavaþiile în albie se vor executa cu utilaje adecvate naturii terenului ºi se vor ataca din amonte spre aval. Lucrãrile propuse sunt situate pe terenuri aflate în administrarea Administraþiei Bazinale de Apã Jiu – S.H.I. Petroºani, iar accesul la lucrãri se va face pe drumurile existente.
archis, fondator al Asociaþiei Valea Jiului
M
Alãturi de reprezentanþii administraþiilor locale din Valea Jiului, Companiei Naþionale a Huilei ºi a altor fundaþii Gheorghe Marschis, prin societatea administratã de el, SC AVEG SA, este unul dintre fondatorii Asociaþiei Valea Jiului. Raul IRINOVICI
celor din localitate. Reprezentanþii administraþiei locale din Uricani plãtesc bine
pentru serviciile ce vor fi prestate. Este vorba de peste 36 de mii de lei fãrã TVA, contractul derulându-se timp de 12 luni de la atribuire. Raul IRINOVICI
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 septembrie 2012 iabilitatea mineritului din Valea Jiului între incertitudine sau oportunitate. În prezent exploatarea huilei din Valea Jiului se face din ºapte câmpuri miniere, însã patru dintre acestea considerate neviabile vor intra pe un program de închidere.
V
Restrângerea activitãþii la cele trei unitãþi miniere considerate neviabile, ºi anume Mina Petrila, Paroºeni ºi Uricani, se va face în baza unui proiect elaborat la nivel guvernamental pânã în anul 2018. Potrivit cercetãtorului ºtiinþific din cadrul Institutului de Cercetãri ºi Proiectãri Miniere Petroºani, Valeriu Pleºã, viabilitatea sau neviabilitatea minelor s-a fãcut în baza unor analize. “Departajarea celor trei exploatãri ca fiind neviabile a fost fãcutã în urma unor analize riguros efectuate cu privire la competitivitatea acestora privind privind punctajele orbþinute asupra aspectelor de personal, de costuri ºi de calitate la care sau mai adãugat ºi criteriile de departajare ce vizeazã concetrarea producþiei ºi cerinþele de SSM (Sãnãtate ºi Securitate în Muncã-n.r.)”, a declarat Valeriu Pleºã. Potrivit sursei citate, viabilitatea celor patru mine care nu intrã pe program de închidere este relativã. Nici acestea nu vor rãmâne viabile în condiþiile în care nu se vor înveºti fonduri pentru retehnologizare. Totodatã, pentru menþinerea celor patru mine viabile trebuie ºi forþã de muncã tânãrã.
eguli fãcute pentru a fi încãlcate. Se pare cã nu toþi conducãtorii auto cunosc regulile elementare de circulaþie sau mai bine zis le ignorã.
R
Acesta este ºi cazul unui posesor de autoturism care ignorã pur ºi simplu conduita rutierã. Se ºtie faptul cã parcãrile sunt insuficiente mai în toate oraºele, dar asta nu dã dreptul conducãtorilor auto sã se urce pe trotuare cu autoturismele. În acest caz se afla ºi un conducãtor auto care ºi-a parcat autoturismul pe trotuar. Cu o roatã pe trotuar, el a ignorat regulile de circulaþie. Pietonii nu au întârziat cu replicile. “Nu mi se pare normal
Viabilitatea minelor depinde de retehnologizare “Pentru cele patru mine rãmase ºi considerate, în prezent, viabile va trebui sã se facã eforturi pentru alocarea fondurilor de la bugetul statului indispensabil necesare pompãrii de investiþii asupra perfecþionãrii tehnologiilor ºi asigurarea condiþiilor de protecþie a muncii ºi securitatea zãcãmântului. Vor trebui intro-
mult sunt considerate populiste. Existã zãcãminte de huilã pentru perioade îndelungate, însã extracþia acestora nu este una facilã. “Existenþa în subsolul regiunii a unor rezerve de cãrbune echivalentã extragerii la suprafaþã unei perioade de 60 – 70 de ani este o apreciere, pe care personal, o consider
S-au aprobat exproprierile pentru autostrada Deva-Lugoj xproprieri pe autostrada Lugoj – Deva. Guvernul a aprobat declanºarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentul lucrãrii de utilitate publicã “Autostrada Lugoj-Deva”.
E
În documentul publicat în Monitorul Oficial, la sfârºitul sãptãmânii trecute, s-au aprobat localitãþile unde vor fi realizate exproprierile. Astfel, Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale le va fi comunicatã numele per-
soanelor fizice ºi juridice interesate, la solicitarea acestora, care solicita despãgubiri. Lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii sunt situate pe raza localitãþilor Balinþ, Belinþ, Bethausen, Traian Vuia, Mãnãºtiur, Dumbrava ºi Ghizela, proprietarii sau deþinãtorii acestora, precum ºi sumele individuale aferente despãgubirilor este prevãzutã în anexa nr. 2, iar lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii potrivit alin. (1), situate pe raza localitãþilor Fãget, Margina, Lãpugiu de Jos, Dobra, Gurasada, Ilia, Brãniºca ºi ªoimuº, judeþele Timiº ºi Hunedoara. Raul IRINOVICI
Steluþele ºi clopoþeii de iarnã, reparaþi cu o jumãtate de milion de lei rimãria Municipiului Petroºani este gata sã cheltuiascã peste 500.000 de lei doar pentru întreþinerea ºi repararea iluminatului ornamental din municipiul Petroºani. Asta fãrã costurile propriu- zile ale becurilor & ghirlandelor care înfrumuseþeazã localitatea.
P
duse tehnologii cu grad minim de mecanizare a principalelor operaþii ce se desfãºoarã la nivelul complexelor de abataj, echipament ºi materiale corespunzãtoare atât din punct de vedere calitativ cât ºi cantitativ pentru echiparea fronturilor de lucru, iar pe fondul ieºirii pe cale naturalã din sistem a personalului de execuþie sã se procedeze la cooptarea unui suflu nou de forþã de muncã”, mai spune cercetãtorul.
osturi enorme pentru extragerea huilei
C
Potrivit cercetãtorului, afirmaþiile privitoare la rezervele de huilã pentru 60 – 70 de ani sunt lipsite de fundament, mai
mai mult a fi populistã decât pertinentã legatã de viitorul Companiei. Afirm asta bazându-mã pe punerea în operã a unei asemenea rezerve, cantonarea în condiþii de zãcãmânt din ce în ce mai dificil ºi inaccesibil ar implica costuri, pentru deschiderea ºi pregãtirea zãcãmântului, fabuloase care cu siguranþã nu ar plasa CNH-ul în pragul dorit de rentabilitate”, susþine Valeriu Pleºã. Conform Monitorului Oficial, în Valea Jiului au fost închise, în perioada 1935 – 2006, 20 de unitãþi miniere. În prezent, extracþia cãrbunelui se face din ºapte perimtre miniere, trei dintre acestea fiind incluse într-un plan de închidere. Raul IRINOVICI
Tupeu de ºofer
acest lucru. Nu e normal sã îþi parchezi maºina pe trotuar. Dacã se chinuia puþin o urcã cu toate rotile pe trotuar”, spune un pieton din Petroºani. Incidentul s-a petrecut în plin central municipiului Petroºani, în zona Hermes.
Conform legislaþiei în vigoare se interzice parcarea autovehiculelor pe “ pe pistele obligatorii pentru pietoni ºi/sau bicicliºti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare”. Raul IRINOVICI
Licitaþia pentru atribuirea serviciului de întreþinere ºi reparaþii a sistemului de iluminat public ºi ornamental festiv din municipiul Petroºani va avea loc în data de 12 septembrie, iar cei care vor sã participe trebuie sã îndeplin-
precum ºi a capacitãþii tehnice. Practic, firma este necesar sã aibã cel puþin 3 ani vechime, echipamente tehnice necesare, dar sã mai fi ºi prestat anterior alte activitãþi similare. Cine se calificã are ºansa de a câºtiga
eascã o serie de condiþii impuse de autoritatea contractantã, adicã de municipalitatea din Petroºani. Pe lângã garanþia care trebuie depusã, de 10.000 de lei, societãþile înscrise în cursa pentru atribuirea contactului trebuie sã facã dovada capacitãþii economice ºi financiare,
512.395 lei, pe o perioadã de 12 luni, pentru cã la aceastã sumã a fost scoasã la licitaþie lucrarea. Fondurile pentru acest contract sunt asigurate din bugetul local, iar principalul criteriu de atribuire a lucrãrilor este preþul cel mai mic. Carmen COSMAN
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 septembrie 2012
6 Actualitate oliþistul local din P Petroºani care ºi-a ucis mama în urma
Poliþistul care ºi-a ucis mama - fascinat de foc ºi moarte supune cã ºi-a ucis mama, posta un ultim mesaj pe pagina personalã, de fapt o melodie, „Duºmãniþi-mã toþi”, a trupei Paraziþii, dar ºi o fotografie în care are o gluga trasã pe cap ºi o înfãþiºare care-i aratã o stare de nervozitate. Apoi, la câteva ore distanþã, în seara zilei de duminicã, avea sã se sinucidã baricadând uºa locuinþei cu un dulap ºi dându-i foc. În incendiu a murit ºi buni-
unei dispute, iar apoi sa sinucis curmând ºi viaþa bunicii lui imobilizatã la pat, vedea în foc „purificarea”. Tânãrul era foarte apropiat de mama lui, însã lucrurile s-au schimbat radical dupã ce au apãrut problemele în cãsnicia sa. Apropiaþii poliþistului local Cãtãlin Buºoniu (30 de ani), care ºi-a ucis mama în noaptea de sâmbãtã spre duminicã ºi dupã câteva ore a decis sã incendieze apartamentul în care mai era ºi bunica sa, sunt ºocaþi de fapta tânãrului. Nimeni nu-ºi imagina cã ar putea ceda nervos încât sã ajungã în situaþia de a riposta atât violent, chiar dacã ºtiau de problemele care-l apãsau. Mariajul lui nu mai mergea, însã chiar Cãtãlin Buºoniu a
proape toate unitãþile de învãþãmânt din Lupeni sunt pregãtite pentru apropiatul debut al noului an ºcolar. Una singurã, respectiv grãdiniþa ce aparþine de ºcoala generalã nr. 1, nu are autorizaþie sanitarã de funcþionare.
A
decis cã trebuie sã se separe de soþie, dar n-ar fi vrut ºi de fiica sa de patru ani, pe care o iubea nespus de mult. Problemele poliþistului au început sã se facã vãzute în ultimele luni ºi-l apãsau din ce în ce mai mult. Dupã internarea sa la Psihiatrie îºi mai revenise, însã a urmat tratamentul medicamentos o perioadã scurtã de timp, iar depresia a recidivat. Tânãrul a reuºit sã ascundã la locul de
ca lui de 90 de ani, bolnavã ºi imobilizatã la pat. Cãtãlin Buºoniu era foarte apropiat de mama sa, însã problemele sale psihice l-au transformat în cãlãu. Colegele mamei acestuia sunt ºocate ºi spun cã femeia, inginer de profesie ºi angajatã la societatea de distribuþie a apei potabile din Valea Jiului, era o persoanã deosebitã, amabilã ºi foarte „caldã”. Maximilian GÂNJU
muncã tot ce-l apãsa, însã a rãbufnit în seara zilei de sâmbãtã. Cãtãlin Buºoniu parcã se pregãtea pentru a comite o faptã de neimaginat ºi se descãrca pe pagina sa de pe reþelele de socializare. Încã de la începutul lui august, aproape toate postãrile sale erau negativiste ºi parcã anticipau tragedia. Considera focul ca singura cale de purificare ºi era fascinat de satanism. Poliþistul, sâmbãtã seara, când se pre-
ªcolile din Lupeni pregãtite pentru noul an
„În afara acestei grãdiniþe, toate celelalte unitãþi au autorizaþie ºi sunt pregãtite pentru noul an ºcolar”, a precizat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.
În ceea ce priveºte utilitãþile destinate unitãþilor ºcolare ºi acestea sunt asigurate în totalitate. „Curãþenia a fost aproape încheiatã iar curentul electric ºi apa potabilã sunt, ºi ele, asigurate”, a mai spus Cornel Resmeriþã. În ceea ce priveºte mobilierul destinat claselor pregãtitoare – mãsuþe, bãncuþe, vase de toaletã ºi chiuvete ºi acesta a sosit deja. La ºcoala generalã Nr. 2, de exemplu, va funcþiona o singurã astfel de clasã în care vor studia 25 de micuþi. Mircea NISTOR
ucrãrile la ameInaugurarea, tot mai L najarea Staþiunii Straja sunt tot mai aproape de finalizare. În prezent, se lucreazã la telegondolã dar ºi la amenajarea bazinului de apã care va alimenta tunurile de zãpadã. „Eu zic cã se lucreazã bine ºi vom fi gata la timp pentru deschiderea noului sezon de schi. La telescaun, de ieri, a început montarea stâlpilor iar bazinul de apã este, ºi el, aproape de finalizare”, a declarat primarul Cornel Resmeriþã. Dacã telegondola din Vulcan a fost inauguratã de cãtre Elena Udrea (pe atunci ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului), acest lucru nu se va petrece ºi în cazul celei de la Lupeni. Nu de alta, dar MDRT are
aproape
de câteva luni un nou ºef, Elena fiind nevoitã sã plece, la fel ca toþi componenþii ultimului Guvern Boc. „Ca sã fiu cinstit, mi-ar plãcea s-o invit pe Elena Udrea sã taie panglica inauguralã a telegondolei. Nu de alta dar, de la ea a pornit bunãvoinþa pentru modernizarea ºi asigurarea fondurilor necesare în vederea modernizãrii Staþiunii Straja.
Cred, însã, cã la inaugurarea instalaþiei de transport pe cablu va fi prezent Eduard Hellvig, noul ministru”, a mai spus Cornel Resmeriþã. Ceea ce este însã, cel mai important, dupã cum a mai precizat primarul, Staþiunea Straja va fi gata sã primeascã turiºtii încã de la cãderea primului fulg de zãpadã. Mircea NISTOR
Actualitate 7
urere, lacrimi Zeci de motoare “au plâns” D ºi neputinþã în Petrila, unde sute de persoane lau condus, marþi, pe ultimul drum pe tânãrul care ºi-a pierdut viaþa în tragicul accident produs sâmbãtã pe DN 66, în zona Meriºor. Familia îngenuncheatã de durere, prieteni, cunoºtinþe sau pur ºi simplu persoane care au aflat despre aceastã tragedie au venit, ieri, sã-ºi ia un ultim rãmas bun de la Mihai Sultana, pe care destinul l-a luat prea repede dintre noi, în urma unui cumplit accident produs pe DN 66. Tânãrul, specialist IT, se afla pe motor, o mare pasiune de-a sa, când – dupã cum spun martorii – în faþã i-a apãrut un Logan condus de primarul comunei Bãniþa, Ionel Martin Burlec. Potrivit unor informaþii de încredere – neconfirmate, însã, la nivel oficial – primarul a ieºit de pe un drum secundar ºi a þâºnit efectiv, chiar ºi peste linia continuã care desparte
pentru Mihai Sultana
cele douã benzi de mers. De asemenea, spun aceleaºi surse, Mihai Sultana a încercat sã-l evite din rãsputeri, însã, din cauza vitezei cu care circula, nu a mai putut, iar impactul a fost devastator. La faþa locului a sosit ºi o ambulanþã, extrem de târziu
numai cinci ani ºi o mulþime de prieteni care îl plâng acum ºi cer sã se facã dreptate.
O mare de jale
La slujba de înmormântare au luat parte sute de persoane, care s-
ca ºi cei care l-au cunoscut ºi l-au apreciat. Traficul auto a fost deviat de poliþiºtii petrileni, datoritã mulþimii de oameni adunate la capela de unde Mihai Sultana a plecat pe ultimul drum, iar sute de coroane i-au acoperit mormântul.
e ce a mutat D primarul maºina din loc?!
însã, iar de la primul apel dat la 112 ºi pânã la sosirea echipajului s-a scurs aproape o jumãtate de orã. Victima a fost aruncatã de pe motor ºi a suferit numeroase leziuni care i-au adus, din pãcate, sfârºitul, la numai 29 de ani. A lãsat în urmã o soþie, o fiicã de
tatul ajuta 37 de persoane din þarã dintre care 24 din judeþul Hunedoara ºi 22 din Valea Jiului.
S
Guvernul României a aprobat acordarea unor ajutoare de urgenþã, în valoare totalã de 59.300 lei, din creditele bugetare aprobate cu aceastã destinaþie în bugetul Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale pe anul 2012,
au rugat pentru Mihai Sultana, iar din cortegiul funerar au fãcut parte ºi zeci de pasionaþi ai motoarelor, prieteni dea-i tânãrului petrilean. Au adus un ultim omagiu pentru cel care ºi-a pierdut viaþa în cumplitul accident, iar motoarele turate „au plâns” pentru dragul lor prieten, la fel
Pentru tânãrul de 29 de ani, cea mai mare pasiune a lui a însemnat ºi sfârºitul, însã ancheta merge mai departe. Oficialii IPJ Hunedoara au confirmat cã se continuã cercetãrile în acest caz ºi cã se vor face ºi contraexpertize în dosarul instrumentat sub coordonarea procurorilor. Iar filmarea despre care mai multe surse spun cã existã ar putea face luminã în acest caz ºi ar putea rãspunde la întrebarea pe care acum mulþi ºi-o pun: de ce primarul Bãniþei a mutat maºina din loc dupã accidentul mortal în care a fost implicat?! Carmen COSMAN
23.200 de lei, ajutoare guvernamentale pentru hunedoreni
C â t e v a p e r s o a n e d i n Va l e a J i u l u i au primit peste 18 mii de lei pentru sprijinirea familiilor ºi persoanelor singure prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenþa hotãrâre, aflate în situaþii de necesitate cauzate de incendii, stare de sãnãtate ori alte cauze care pot conduce la riscul de excluziune socialã. Pentru cele 22 de familii din judeþul Hunedoara, Guvernul a alocat suma totalã de 23,200 de lei. Cei mai mulþi bani au ajuns la persoanele din municipiul Lupeni. Acestea au fost în suma de 18,200 de lei. Cele 22 de persoane din judeþul Hunedoara care au beneficiat de bani de la Guvern sunt Viorica Hegedus, Vasilicã Gradinaru, Mariana Kis, Sandu Dumitrasc, Ioan Feraru ºi Constantin Nicoarã câte 600 de lei, Iuliana Bodo, Ana Maria Skevrne, Claudiu Mureºan, Ileana ªerban, Vasilicã Florin Mareº câte 400 de lei. 500 de lei a primit Maria Demeter, iar de 700 de lei din partea Guvernului
a beneficiat ªtefan Marga. Câte o mie de lei au primit Viorel Criºan, Florin Lapusan, Iancu Munteanu din Aninoasa ºi Susana Ursache din Hunedoara. Câte 1500 de lei au primit Francisc Arthur, Dumitru Ferariu, Claudia Constatin, Gabriel Deatcu ºi Anica David. Douã mii de lei a primit o persoanã din localitatea hunedoreanã Aninoasa ºi anume Constantin Bulgariu. O persoanã din Brad a primit cel mai mult din partea Guvernului. Este vorba de Reghinuta Þârica care a beneficiat de 3000 de lei. Documentul a fost semnat de primul ministru al României, Victor Ponta, dar ºi de patru demnitari ºi anume Ministrul muncii, familiei ºi protecþiei sociale, Mariana Câmpeanu, Ministrul administraþiei ºi internelor, Mircea Dusã, Ministrul delegat pentru administraþie, Radu Stroe, ministrul finanþelor publice, Florin Georgescu. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 septembrie 2012
6 Actualitate oliþistul local din P Petroºani care ºi-a ucis mama în urma
Poliþistul care ºi-a ucis mama - fascinat de foc ºi moarte supune cã ºi-a ucis mama, posta un ultim mesaj pe pagina personalã, de fapt o melodie, „Duºmãniþi-mã toþi”, a trupei Paraziþii, dar ºi o fotografie în care are o gluga trasã pe cap ºi o înfãþiºare care-i aratã o stare de nervozitate. Apoi, la câteva ore distanþã, în seara zilei de duminicã, avea sã se sinucidã baricadând uºa locuinþei cu un dulap ºi dându-i foc. În incendiu a murit ºi buni-
unei dispute, iar apoi sa sinucis curmând ºi viaþa bunicii lui imobilizatã la pat, vedea în foc „purificarea”. Tânãrul era foarte apropiat de mama lui, însã lucrurile s-au schimbat radical dupã ce au apãrut problemele în cãsnicia sa. Apropiaþii poliþistului local Cãtãlin Buºoniu (30 de ani), care ºi-a ucis mama în noaptea de sâmbãtã spre duminicã ºi dupã câteva ore a decis sã incendieze apartamentul în care mai era ºi bunica sa, sunt ºocaþi de fapta tânãrului. Nimeni nu-ºi imagina cã ar putea ceda nervos încât sã ajungã în situaþia de a riposta atât violent, chiar dacã ºtiau de problemele care-l apãsau. Mariajul lui nu mai mergea, însã chiar Cãtãlin Buºoniu a
proape toate unitãþile de învãþãmânt din Lupeni sunt pregãtite pentru apropiatul debut al noului an ºcolar. Una singurã, respectiv grãdiniþa ce aparþine de ºcoala generalã nr. 1, nu are autorizaþie sanitarã de funcþionare.
A
decis cã trebuie sã se separe de soþie, dar n-ar fi vrut ºi de fiica sa de patru ani, pe care o iubea nespus de mult. Problemele poliþistului au început sã se facã vãzute în ultimele luni ºi-l apãsau din ce în ce mai mult. Dupã internarea sa la Psihiatrie îºi mai revenise, însã a urmat tratamentul medicamentos o perioadã scurtã de timp, iar depresia a recidivat. Tânãrul a reuºit sã ascundã la locul de
ca lui de 90 de ani, bolnavã ºi imobilizatã la pat. Cãtãlin Buºoniu era foarte apropiat de mama sa, însã problemele sale psihice l-au transformat în cãlãu. Colegele mamei acestuia sunt ºocate ºi spun cã femeia, inginer de profesie ºi angajatã la societatea de distribuþie a apei potabile din Valea Jiului, era o persoanã deosebitã, amabilã ºi foarte „caldã”. Maximilian GÂNJU
muncã tot ce-l apãsa, însã a rãbufnit în seara zilei de sâmbãtã. Cãtãlin Buºoniu parcã se pregãtea pentru a comite o faptã de neimaginat ºi se descãrca pe pagina sa de pe reþelele de socializare. Încã de la începutul lui august, aproape toate postãrile sale erau negativiste ºi parcã anticipau tragedia. Considera focul ca singura cale de purificare ºi era fascinat de satanism. Poliþistul, sâmbãtã seara, când se pre-
ªcolile din Lupeni pregãtite pentru noul an
„În afara acestei grãdiniþe, toate celelalte unitãþi au autorizaþie ºi sunt pregãtite pentru noul an ºcolar”, a precizat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.
În ceea ce priveºte utilitãþile destinate unitãþilor ºcolare ºi acestea sunt asigurate în totalitate. „Curãþenia a fost aproape încheiatã iar curentul electric ºi apa potabilã sunt, ºi ele, asigurate”, a mai spus Cornel Resmeriþã. În ceea ce priveºte mobilierul destinat claselor pregãtitoare – mãsuþe, bãncuþe, vase de toaletã ºi chiuvete ºi acesta a sosit deja. La ºcoala generalã Nr. 2, de exemplu, va funcþiona o singurã astfel de clasã în care vor studia 25 de micuþi. Mircea NISTOR
ucrãrile la ameInaugurarea, tot mai L najarea Staþiunii Straja sunt tot mai aproape de finalizare. În prezent, se lucreazã la telegondolã dar ºi la amenajarea bazinului de apã care va alimenta tunurile de zãpadã. „Eu zic cã se lucreazã bine ºi vom fi gata la timp pentru deschiderea noului sezon de schi. La telescaun, de ieri, a început montarea stâlpilor iar bazinul de apã este, ºi el, aproape de finalizare”, a declarat primarul Cornel Resmeriþã. Dacã telegondola din Vulcan a fost inauguratã de cãtre Elena Udrea (pe atunci ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului), acest lucru nu se va petrece ºi în cazul celei de la Lupeni. Nu de alta, dar MDRT are
aproape
de câteva luni un nou ºef, Elena fiind nevoitã sã plece, la fel ca toþi componenþii ultimului Guvern Boc. „Ca sã fiu cinstit, mi-ar plãcea s-o invit pe Elena Udrea sã taie panglica inauguralã a telegondolei. Nu de alta dar, de la ea a pornit bunãvoinþa pentru modernizarea ºi asigurarea fondurilor necesare în vederea modernizãrii Staþiunii Straja.
Cred, însã, cã la inaugurarea instalaþiei de transport pe cablu va fi prezent Eduard Hellvig, noul ministru”, a mai spus Cornel Resmeriþã. Ceea ce este însã, cel mai important, dupã cum a mai precizat primarul, Staþiunea Straja va fi gata sã primeascã turiºtii încã de la cãderea primului fulg de zãpadã. Mircea NISTOR
Actualitate 7
urere, lacrimi Zeci de motoare “au plâns” D ºi neputinþã în Petrila, unde sute de persoane lau condus, marþi, pe ultimul drum pe tânãrul care ºi-a pierdut viaþa în tragicul accident produs sâmbãtã pe DN 66, în zona Meriºor. Familia îngenuncheatã de durere, prieteni, cunoºtinþe sau pur ºi simplu persoane care au aflat despre aceastã tragedie au venit, ieri, sã-ºi ia un ultim rãmas bun de la Mihai Sultana, pe care destinul l-a luat prea repede dintre noi, în urma unui cumplit accident produs pe DN 66. Tânãrul, specialist IT, se afla pe motor, o mare pasiune de-a sa, când – dupã cum spun martorii – în faþã i-a apãrut un Logan condus de primarul comunei Bãniþa, Ionel Martin Burlec. Potrivit unor informaþii de încredere – neconfirmate, însã, la nivel oficial – primarul a ieºit de pe un drum secundar ºi a þâºnit efectiv, chiar ºi peste linia continuã care desparte
pentru Mihai Sultana
cele douã benzi de mers. De asemenea, spun aceleaºi surse, Mihai Sultana a încercat sã-l evite din rãsputeri, însã, din cauza vitezei cu care circula, nu a mai putut, iar impactul a fost devastator. La faþa locului a sosit ºi o ambulanþã, extrem de târziu
numai cinci ani ºi o mulþime de prieteni care îl plâng acum ºi cer sã se facã dreptate.
O mare de jale
La slujba de înmormântare au luat parte sute de persoane, care s-
ca ºi cei care l-au cunoscut ºi l-au apreciat. Traficul auto a fost deviat de poliþiºtii petrileni, datoritã mulþimii de oameni adunate la capela de unde Mihai Sultana a plecat pe ultimul drum, iar sute de coroane i-au acoperit mormântul.
e ce a mutat D primarul maºina din loc?!
însã, iar de la primul apel dat la 112 ºi pânã la sosirea echipajului s-a scurs aproape o jumãtate de orã. Victima a fost aruncatã de pe motor ºi a suferit numeroase leziuni care i-au adus, din pãcate, sfârºitul, la numai 29 de ani. A lãsat în urmã o soþie, o fiicã de
tatul ajuta 37 de persoane din þarã dintre care 24 din judeþul Hunedoara ºi 22 din Valea Jiului.
S
Guvernul României a aprobat acordarea unor ajutoare de urgenþã, în valoare totalã de 59.300 lei, din creditele bugetare aprobate cu aceastã destinaþie în bugetul Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale pe anul 2012,
au rugat pentru Mihai Sultana, iar din cortegiul funerar au fãcut parte ºi zeci de pasionaþi ai motoarelor, prieteni dea-i tânãrului petrilean. Au adus un ultim omagiu pentru cel care ºi-a pierdut viaþa în cumplitul accident, iar motoarele turate „au plâns” pentru dragul lor prieten, la fel
Pentru tânãrul de 29 de ani, cea mai mare pasiune a lui a însemnat ºi sfârºitul, însã ancheta merge mai departe. Oficialii IPJ Hunedoara au confirmat cã se continuã cercetãrile în acest caz ºi cã se vor face ºi contraexpertize în dosarul instrumentat sub coordonarea procurorilor. Iar filmarea despre care mai multe surse spun cã existã ar putea face luminã în acest caz ºi ar putea rãspunde la întrebarea pe care acum mulþi ºi-o pun: de ce primarul Bãniþei a mutat maºina din loc dupã accidentul mortal în care a fost implicat?! Carmen COSMAN
23.200 de lei, ajutoare guvernamentale pentru hunedoreni
C â t e v a p e r s o a n e d i n Va l e a J i u l u i au primit peste 18 mii de lei pentru sprijinirea familiilor ºi persoanelor singure prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenþa hotãrâre, aflate în situaþii de necesitate cauzate de incendii, stare de sãnãtate ori alte cauze care pot conduce la riscul de excluziune socialã. Pentru cele 22 de familii din judeþul Hunedoara, Guvernul a alocat suma totalã de 23,200 de lei. Cei mai mulþi bani au ajuns la persoanele din municipiul Lupeni. Acestea au fost în suma de 18,200 de lei. Cele 22 de persoane din judeþul Hunedoara care au beneficiat de bani de la Guvern sunt Viorica Hegedus, Vasilicã Gradinaru, Mariana Kis, Sandu Dumitrasc, Ioan Feraru ºi Constantin Nicoarã câte 600 de lei, Iuliana Bodo, Ana Maria Skevrne, Claudiu Mureºan, Ileana ªerban, Vasilicã Florin Mareº câte 400 de lei. 500 de lei a primit Maria Demeter, iar de 700 de lei din partea Guvernului
a beneficiat ªtefan Marga. Câte o mie de lei au primit Viorel Criºan, Florin Lapusan, Iancu Munteanu din Aninoasa ºi Susana Ursache din Hunedoara. Câte 1500 de lei au primit Francisc Arthur, Dumitru Ferariu, Claudia Constatin, Gabriel Deatcu ºi Anica David. Douã mii de lei a primit o persoanã din localitatea hunedoreanã Aninoasa ºi anume Constantin Bulgariu. O persoanã din Brad a primit cel mai mult din partea Guvernului. Este vorba de Reghinuta Þârica care a beneficiat de 3000 de lei. Documentul a fost semnat de primul ministru al României, Victor Ponta, dar ºi de patru demnitari ºi anume Ministrul muncii, familiei ºi protecþiei sociale, Mariana Câmpeanu, Ministrul administraþiei ºi internelor, Mircea Dusã, Ministrul delegat pentru administraþie, Radu Stroe, ministrul finanþelor publice, Florin Georgescu. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 septembrie 2012
8 Actualitate doptând creºtinismul în esenþa sa ºi cu credinþã puternicã în sfintele sale taine, momârlanii cred cu toatã fiinþa lor în puterea crucii, ca simbol principal al creºtinismului. Crucea însoþeºte toate momentele importante ale vieþii lor, cele de fericire ºi cele de tristeþe sau necaz. Biserici nenumãrate stau ridicate sub semnul crucii, purtând diferite hramuri. Cruci sunt în casele în care locuiesc, la rãscruci de drumuri sau pe munþi (troiþe).
A
Despre simbolul ºi importanþa crucii, feþele bisericeºti spun (www.calendar-ortodox.ro): „Constantin cel Mare, întâiul împãrat al creºtinilor, avea rãzboi, precum zic unii dintre istorici, la Roma, împotriva lui Maxenþiu, pânã a nu lua împãrãþia. Iar alþii zic cã la apa Dunãrii, împotriva sciþilor. Vãzând cã mulþimea potrivnicilor era mai multã decât oastea lui, era cuprins de nedumerire ºi fricã. Atunci i s-a arãtat în amiaza zilei semnul Crucii cu stele pe cer, ºi litere romane împrejurul Crucii, care ºi acelea erau închipuite cu stele ºi ziceau: “Întru aceasta vei birui”. Fãcând numaidecât o cruce de aur,
Ziua Crucii (Înãlþarea Sfintei Cruci) (14 septembrie) dupã chipul celei ce i se arãtase, ºi poruncind sã fie purtatã înaintea ostaºilor sãi, au dat rãzboi cu vrãjmaºii, dintre care cei mai mulþi au pierit, iar alþii au fugit. Pentru aceasta, gândind întru sine la puterea Celui ce a fost rãstignit pe Cruce, ºi crezând cã Acesta este Adevãratul Dumnezeu ºi întãrindu-se cu Botezul împreunã cu maica sa, a trimis-o la Ierusalim ca sã gãseascã Crucea lui Hristos. ªi a aflat-o ascunsã, împreunã cu celelalte douã cruci, pe care fuseserã rãstigniþi tâlharii; ºi nu numai crucile, ci ºi piroanele le-au aflat. Neºtiind împãrãteasa care ar fi Crucea Domnului, s-a arãtat aceasta prin minune. O femeie vãduvã moartã, de care s-a atins Crucea, a înviat; iar celelalte doua cruci ale tâlharilor nu au arãtat nici un semn de minune. Atunci împãrãteasa s-a închinat ºi a sãrutat Crucea, împreunã cu toatã suita. ªi neputând încãpea tot poporul sã se închine, s-a rugat ca mãcar sã o vadã. Atunci s-a suit Fericitul Macarie, patriarhul Ierusalimului, ºi a înãlþat deasupra amvonului Cinstita Cruce, ºi vãzând-o poporul, a început a striga: “Doamne, miluieºte!” ªi de atunci a început a se þine sãrbãtoarea Înãlþãrii
Cinstitei Cruci.” Cercetãtorii subliniazã faptul cã simbolul crucii a existat ºi înainte de creºtinism, aºa cum subliniazã ºi cercetãtorul Marcel Lutic, în Timpul sacru. Sãrbãtorile de altãdatã: „E bine sã reamintim cã crucea, deºi
astãzi ne duce cu gândul numai la creºtinism, are o carierã magico-simbolicã mult anterioarã apariþiei religiei creºtine. Îndeobºte, simboliza ideea Centrului ºi a direcþiilor care pleacã de la acest centru, fiind un model al totalitãþii cosmosu-
lui, dar ºi al omului cu mâinile desfãcute. De asemenea, etnologii au asociat adesea crucea cu Soarele, ca centru energetic (…). În sfârºit, în directã legãturã cu sãrbãtoarea de pe 14 septembrie, crucea constituie ºi o variantã geometrizantã a Arborelui Lumii. (…) Celor care, din varii motive, nu sunt dispuºi sã respecte aceastã importantã sãrbãtoare le amintim cã fãcând astfel ies de sub protecþia crucii. Altãdatã, nimãnui nu-i era îngãduit sã mintã de Ziua Crucii, tocmai pentru cã aceastã zi era sub semnul Crucii. Dacã mai tunã dupã 14 septembrie, e semn de toamnã lungã ºi, în sfârºit, dacã pe cineva îl va apuca vreodatã vreo spaimã, sã încerce sã-ºi aducã aminte în ce zi a sãptãmânii a fost în acel an Ziua Crucii, astfel scãpând, se spune, pentru totdeauna de acea spaimã!” O serie de credinþe ºi obiceiuri populare sunt legate de ziua de 14 septembrie (www.carpinet.net): „În popor i se mai spune Ziua Crucii ºi este consideratã data ce vesteºte sfârºitul verii ºi începutul toamnei. Bãtrânii spun cã de Ziua Crucii se închide pãmântul, luând cu sine insectele, reptilele ºi plantele care au fost lãsate la luminã în primãvarã. În lumea satelor încã se mai crede cã ºerpii, înainte de a se retrage în ascunziºurile subterane (unde vor hiberna pânã în primãvara urmãtoare), se strâng mai mulþi la un loc, se încolãcesc ºi produc o “piatrã nestematã”, folosi-
toare pentru vindecarea tuturor bolilor. Pãsãrile încep sã plece în stoluri spre alte þãri, anunþând venirea toamnei. Florile încep sã se ofileascã, iar cele care se mai pãstreazã proaspete (busuiocul, menta, cimbrul, mãghiranul, mãtrãguna) sunt considerate magice. Acestea sunt culese în bucheþele ºi sunt duse la bisericã pentru fi puse în jurul crucii ºi a fi sfinþite. Plantele sfinþite se pãstreazã în casã, la icoane, fiind folosite la nevoie în vindecarea unor boli. (…) Tot în aceastã zi, se bat nucii ºi se recolteazã din pãdure rãmurele de alun. În tradiþia popularã, alunul este considerat ca fiind un arbore cu funcþii magice, iar ramurile culese de Ziua
Actualitate 9
Crucii capãtã calitãþi miraculoase. Fântânarii le foloseau pentru depistarea izvoarelor subterane, iar alþi oameni pentru detectarea comorilor ascunse. În Ziua Crucii nu se lucreazã pe câmp sau în casã, pentru a nu atrage primejdiile ºi nu se consuma alimente sau sâmburii care au forma unei cruci (peºte, usturoi, prune, nuci). Se spune cã Ziua Crucii aduce leac ºi pentru pomii neroditori. Oamenii atârnã în ramurile pomilor fãrã de rod viþe de castraveþi, curpeni de pepene ºi cruci de busuioc sfinþit crezând cã, în modul acesta, vor beneficia de rod bogat în toamna viitoare. Acum se fac ºi prognozãri meteorologice: dacã tunã de Ziua Crucii, toamna
va fi lungã; dacã cocorii încep sã plece, timpul se va rãci în curând; dacã ciorile încep sã chirãie, va cãdea bruma (…) Fiind mare sãrbãtoare, de Ziua Crucii se împart pomeni pentru cei trecuþi pe tãrâmul celãlalt. În ulcele noi, împodobite cu fir roºu la toartã, se toarnã apã rece de izvor, lapte sau miere, iar deasupra se aºeazã un colac sau un covrig. Pomana este oferitã mai ales copiilor ºi nevoiaºilor, alãturi de o lumânare ºi un cuvânt bun.” Florile care înfloreau dupã aceastã datã, ca de exemplu brânduºa de toamnã, erau considerate flori ale morþilor. Dintre florile sfinþite de Ziua Crucii, în special busuiocul era pus pretutindeni în casã ºi pe lângã casã, pentru a ocroti casa ºi pe cei care locuiesc în ea ºi a-i feri de boli ºi de rele, de trãsnete chiar, cu puterile sale miraculoase. Ioan DAN BÃLAN Elisabeta BOGÃÞ BOGÃÞAN
„Moara cu noroc” la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani
Prin „Foºnetul frunzelor” spre...
„Moara cu noroc” remiera naþionalã a spectacolului „Foºnetul frunzelor” în regia lui Alexander Hausvater a umplut sãptãmâna trecutã sala Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani. S-a deschis stagiunea 2012-2013, aºa cã avem program în fiecare week-end.
P
O mare parte dintre noi am citit „Moara cu noroc” în timpul ºcolii. E adevãrat, mai mult obligaþi decât de plãcere. Este una dintre cãrþile acelea pe care dacã le citeºti de trei ori într-o viaþã, la vârste diferite, descoperi ºi redescoperi profunzimea poveºtii. E despre lãcomia care intervine într-o familie fericitã ºi implicit, o distruge. Un
text complex, care adunã la un loc intriga, ancheta ºi drama psihologicã. Un text al cãrui sens ºi exemplu îl întâlneºti ºi îl gãseºti, chiar ºi-n zi de azi, la orice pas, cu toate cã a fost scris în anul 1881. Un text care probabil, la fel ca ºi textele lui Caragiale, nu se va demoda niciodatã. Din contrã, va fi mereu o ceritudine ºi
o confirmare. Andrei Mihalache (foto), regizorul care a pus în scenã spectacolul, a fãcut o adaptare textului scris de Ioan Slavici acum 131 de ani ºi vine cu ea la Petroºani, duminicã 16 septembrie, orele 18.00. Oana Tuþu, secretar literar al Teatrului „Ion D. Sîrbu” Petroºani
Poliþiºtii nu vor fi reevaluaþi oliþiºtii locali din Petroºani nu vor fi testaþi suplimentar din punct de vedere psihologic. Edilii locali spun cã la acest moment nu se impune o nouã evaluarea a acestora, chiar dacã incidentul în urma cãruia un angajat ºi-a ucis mama ºi apoi s-a sinucis, luându-i viaþa ºi bunicii sale, a creat vâlvã.
P
Fiecare poliþist local a urmat un grafic în ceea ce priveºte evaluarea psihologicã ºi, evenimentul de
duminicã seara nu impune noi testãri. Nici un poliþist local din Petroºani nu va fi suspus unei noi expertizãri, chiar dacã, colegul lor, care a fost declarat apt, s-a sinucis, dar a luat înainte alte douã vieþi: a mamei ºi a bunicii sale. „Poliþiºtii locali sunt anual expertizaþi din punct de vedere psihologic, dupã un program bine stabilit. Nu e necesarã acum o nouã evaluare a lor. Cei care au fãcut testul anul acesta nu vor fi supuºi din nou unor teste, pentru cã nu se considerã oportun”, a declarat Dorina Niþã,viceprimarul municipiului Petroºani.
ªi poliþistul implicat în grozãvia de duminicã fusese testat suplimentar, însã, rezultatele au fost în avantajul acestuia. Omul fusese reevaluat, dupã o internare în spital ºi nu s-a pus problema sã fie inapt. „ªi Cãtãlin Buºoniu fusese expertizat în acest an în ianuarie, dupã ce avusese probleme. El chiar a fost expertizat mai repede decât era programat, iar acest fapt nu l-a împiedicat sã facã ceea ce a fãcut”, a mai adãugat Dorina Niþã. Postul rãmas liber nu va fi ocupat. Asta chiar dacã, la ora actualã sunt douã posturi de poliþiºti locali neocupate. „Existã un ordin emis încã de pe vremea când premier era Emil Boc ºi care prevede cã angajãri se face una la 7 posturi vacantate. Noi nu ne aflãm în aceastã situaþie ºi deci postul rãmâne neocupat”, a mai spus Dorina Niþã. Cãtãlin Buºoniu s-a sinucis duminicã seara, dupã ce ºi-a ucis înainte cu o zi, mama. Gestul sãu a uimit întreaga comunitate localã, cu atât mai mult cu cât a decis sã o ucidã ºi pe bunica sa. Diana MITRACHE
Scrisoare pentru un parlament al cetãþenilor Întrucât se apropie alegerile parlamentare din decembrie, amintim cã partidele ºi formaþiunile politice au promis în trecut sã-ºi nominalizeze noii candidaþi prin mecanisme transparente, în baza unor criterii minimale de profesionalism ºi integritate. De asemenea, partidele au promovat într-adevãr în ultimii ani coduri de conduitã sau prevederi în statut legate de integritate. Momentul selecþiei candidaþilor este însã cel care dovedeºte dacã realmente partidele ºi intenþioneazã sã aplice fãrã rezerve aceste principii de integritate ºi profe-
sionalism. Drept urmare, vã invitãm sã prezentaþi public criteriile de selecþie a candidaþilor pentru alegerile parlamentare din 2012. Prezentarea acestor criterii va creºte transparenþa alegerilor ºi gradul de informare a cetãþeanului privind opþiunile din buletinul de vot ºi este în concordanþã cu bunele practici electorale. Cum Parlamentul este forul legislativ suprem, ales prin vot direct de cãtre cetãþeni, susþinem cã este datoria partidelor ºi formaþiunilor politice sã demareze un proces electoral cât mai transparent, în toate etapele sale, pornind chiar de la selecþia candidaþilor. Conform sondajelor de opinie, instituþiile publice fundamentale ale statului, printre care ºi Parlamentul sunt creditate de cãtre cetãþeni cu încredere scãzutã. Astfel, devine
datoria ºi sarcina comunã a societãþii civile ºi a partidelor politice de a susþine desemnarea ºi prezenþa unor actori politici integri, care au capacitãþi profesionale solide ºi viziune pentru asigurarea funcþionãrii instituþiei în sensul recuperãrii încrederii din partea cetãþenilor. Nu în ultimul rând, este în avantajul partidelor sã-ºi însuºeascã ºi sã publice aceste criterii de selecþie, fapt care le va aduce un câºtig electoral celor cu criterii mai bune ºi a cãror aplicare se va dovedi prin lista finalã de candidaþi. Sperãm ca prin aceste criterii sã fie selectaþi candidaþi dispuºi sã-ºi foloseascã mandatul exclusiv în interesul public, rãspunzând aºteptãrilor cetãþenilor în aceste vremuri dificile. Cu stimã, Expert Forum www.expertforum.ro
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 septembrie 2012
8 Actualitate doptând creºtinismul în esenþa sa ºi cu credinþã puternicã în sfintele sale taine, momârlanii cred cu toatã fiinþa lor în puterea crucii, ca simbol principal al creºtinismului. Crucea însoþeºte toate momentele importante ale vieþii lor, cele de fericire ºi cele de tristeþe sau necaz. Biserici nenumãrate stau ridicate sub semnul crucii, purtând diferite hramuri. Cruci sunt în casele în care locuiesc, la rãscruci de drumuri sau pe munþi (troiþe).
A
Despre simbolul ºi importanþa crucii, feþele bisericeºti spun (www.calendar-ortodox.ro): „Constantin cel Mare, întâiul împãrat al creºtinilor, avea rãzboi, precum zic unii dintre istorici, la Roma, împotriva lui Maxenþiu, pânã a nu lua împãrãþia. Iar alþii zic cã la apa Dunãrii, împotriva sciþilor. Vãzând cã mulþimea potrivnicilor era mai multã decât oastea lui, era cuprins de nedumerire ºi fricã. Atunci i s-a arãtat în amiaza zilei semnul Crucii cu stele pe cer, ºi litere romane împrejurul Crucii, care ºi acelea erau închipuite cu stele ºi ziceau: “Întru aceasta vei birui”. Fãcând numaidecât o cruce de aur,
Ziua Crucii (Înãlþarea Sfintei Cruci) (14 septembrie) dupã chipul celei ce i se arãtase, ºi poruncind sã fie purtatã înaintea ostaºilor sãi, au dat rãzboi cu vrãjmaºii, dintre care cei mai mulþi au pierit, iar alþii au fugit. Pentru aceasta, gândind întru sine la puterea Celui ce a fost rãstignit pe Cruce, ºi crezând cã Acesta este Adevãratul Dumnezeu ºi întãrindu-se cu Botezul împreunã cu maica sa, a trimis-o la Ierusalim ca sã gãseascã Crucea lui Hristos. ªi a aflat-o ascunsã, împreunã cu celelalte douã cruci, pe care fuseserã rãstigniþi tâlharii; ºi nu numai crucile, ci ºi piroanele le-au aflat. Neºtiind împãrãteasa care ar fi Crucea Domnului, s-a arãtat aceasta prin minune. O femeie vãduvã moartã, de care s-a atins Crucea, a înviat; iar celelalte doua cruci ale tâlharilor nu au arãtat nici un semn de minune. Atunci împãrãteasa s-a închinat ºi a sãrutat Crucea, împreunã cu toatã suita. ªi neputând încãpea tot poporul sã se închine, s-a rugat ca mãcar sã o vadã. Atunci s-a suit Fericitul Macarie, patriarhul Ierusalimului, ºi a înãlþat deasupra amvonului Cinstita Cruce, ºi vãzând-o poporul, a început a striga: “Doamne, miluieºte!” ªi de atunci a început a se þine sãrbãtoarea Înãlþãrii
Cinstitei Cruci.” Cercetãtorii subliniazã faptul cã simbolul crucii a existat ºi înainte de creºtinism, aºa cum subliniazã ºi cercetãtorul Marcel Lutic, în Timpul sacru. Sãrbãtorile de altãdatã: „E bine sã reamintim cã crucea, deºi
astãzi ne duce cu gândul numai la creºtinism, are o carierã magico-simbolicã mult anterioarã apariþiei religiei creºtine. Îndeobºte, simboliza ideea Centrului ºi a direcþiilor care pleacã de la acest centru, fiind un model al totalitãþii cosmosu-
lui, dar ºi al omului cu mâinile desfãcute. De asemenea, etnologii au asociat adesea crucea cu Soarele, ca centru energetic (…). În sfârºit, în directã legãturã cu sãrbãtoarea de pe 14 septembrie, crucea constituie ºi o variantã geometrizantã a Arborelui Lumii. (…) Celor care, din varii motive, nu sunt dispuºi sã respecte aceastã importantã sãrbãtoare le amintim cã fãcând astfel ies de sub protecþia crucii. Altãdatã, nimãnui nu-i era îngãduit sã mintã de Ziua Crucii, tocmai pentru cã aceastã zi era sub semnul Crucii. Dacã mai tunã dupã 14 septembrie, e semn de toamnã lungã ºi, în sfârºit, dacã pe cineva îl va apuca vreodatã vreo spaimã, sã încerce sã-ºi aducã aminte în ce zi a sãptãmânii a fost în acel an Ziua Crucii, astfel scãpând, se spune, pentru totdeauna de acea spaimã!” O serie de credinþe ºi obiceiuri populare sunt legate de ziua de 14 septembrie (www.carpinet.net): „În popor i se mai spune Ziua Crucii ºi este consideratã data ce vesteºte sfârºitul verii ºi începutul toamnei. Bãtrânii spun cã de Ziua Crucii se închide pãmântul, luând cu sine insectele, reptilele ºi plantele care au fost lãsate la luminã în primãvarã. În lumea satelor încã se mai crede cã ºerpii, înainte de a se retrage în ascunziºurile subterane (unde vor hiberna pânã în primãvara urmãtoare), se strâng mai mulþi la un loc, se încolãcesc ºi produc o “piatrã nestematã”, folosi-
toare pentru vindecarea tuturor bolilor. Pãsãrile încep sã plece în stoluri spre alte þãri, anunþând venirea toamnei. Florile încep sã se ofileascã, iar cele care se mai pãstreazã proaspete (busuiocul, menta, cimbrul, mãghiranul, mãtrãguna) sunt considerate magice. Acestea sunt culese în bucheþele ºi sunt duse la bisericã pentru fi puse în jurul crucii ºi a fi sfinþite. Plantele sfinþite se pãstreazã în casã, la icoane, fiind folosite la nevoie în vindecarea unor boli. (…) Tot în aceastã zi, se bat nucii ºi se recolteazã din pãdure rãmurele de alun. În tradiþia popularã, alunul este considerat ca fiind un arbore cu funcþii magice, iar ramurile culese de Ziua
Actualitate 9
Crucii capãtã calitãþi miraculoase. Fântânarii le foloseau pentru depistarea izvoarelor subterane, iar alþi oameni pentru detectarea comorilor ascunse. În Ziua Crucii nu se lucreazã pe câmp sau în casã, pentru a nu atrage primejdiile ºi nu se consuma alimente sau sâmburii care au forma unei cruci (peºte, usturoi, prune, nuci). Se spune cã Ziua Crucii aduce leac ºi pentru pomii neroditori. Oamenii atârnã în ramurile pomilor fãrã de rod viþe de castraveþi, curpeni de pepene ºi cruci de busuioc sfinþit crezând cã, în modul acesta, vor beneficia de rod bogat în toamna viitoare. Acum se fac ºi prognozãri meteorologice: dacã tunã de Ziua Crucii, toamna
va fi lungã; dacã cocorii încep sã plece, timpul se va rãci în curând; dacã ciorile încep sã chirãie, va cãdea bruma (…) Fiind mare sãrbãtoare, de Ziua Crucii se împart pomeni pentru cei trecuþi pe tãrâmul celãlalt. În ulcele noi, împodobite cu fir roºu la toartã, se toarnã apã rece de izvor, lapte sau miere, iar deasupra se aºeazã un colac sau un covrig. Pomana este oferitã mai ales copiilor ºi nevoiaºilor, alãturi de o lumânare ºi un cuvânt bun.” Florile care înfloreau dupã aceastã datã, ca de exemplu brânduºa de toamnã, erau considerate flori ale morþilor. Dintre florile sfinþite de Ziua Crucii, în special busuiocul era pus pretutindeni în casã ºi pe lângã casã, pentru a ocroti casa ºi pe cei care locuiesc în ea ºi a-i feri de boli ºi de rele, de trãsnete chiar, cu puterile sale miraculoase. Ioan DAN BÃLAN Elisabeta BOGÃÞ BOGÃÞAN
„Moara cu noroc” la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani
Prin „Foºnetul frunzelor” spre...
„Moara cu noroc” remiera naþionalã a spectacolului „Foºnetul frunzelor” în regia lui Alexander Hausvater a umplut sãptãmâna trecutã sala Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani. S-a deschis stagiunea 2012-2013, aºa cã avem program în fiecare week-end.
P
O mare parte dintre noi am citit „Moara cu noroc” în timpul ºcolii. E adevãrat, mai mult obligaþi decât de plãcere. Este una dintre cãrþile acelea pe care dacã le citeºti de trei ori într-o viaþã, la vârste diferite, descoperi ºi redescoperi profunzimea poveºtii. E despre lãcomia care intervine într-o familie fericitã ºi implicit, o distruge. Un
text complex, care adunã la un loc intriga, ancheta ºi drama psihologicã. Un text al cãrui sens ºi exemplu îl întâlneºti ºi îl gãseºti, chiar ºi-n zi de azi, la orice pas, cu toate cã a fost scris în anul 1881. Un text care probabil, la fel ca ºi textele lui Caragiale, nu se va demoda niciodatã. Din contrã, va fi mereu o ceritudine ºi
o confirmare. Andrei Mihalache (foto), regizorul care a pus în scenã spectacolul, a fãcut o adaptare textului scris de Ioan Slavici acum 131 de ani ºi vine cu ea la Petroºani, duminicã 16 septembrie, orele 18.00. Oana Tuþu, secretar literar al Teatrului „Ion D. Sîrbu” Petroºani
Poliþiºtii nu vor fi reevaluaþi oliþiºtii locali din Petroºani nu vor fi testaþi suplimentar din punct de vedere psihologic. Edilii locali spun cã la acest moment nu se impune o nouã evaluarea a acestora, chiar dacã incidentul în urma cãruia un angajat ºi-a ucis mama ºi apoi s-a sinucis, luându-i viaþa ºi bunicii sale, a creat vâlvã.
P
Fiecare poliþist local a urmat un grafic în ceea ce priveºte evaluarea psihologicã ºi, evenimentul de
duminicã seara nu impune noi testãri. Nici un poliþist local din Petroºani nu va fi suspus unei noi expertizãri, chiar dacã, colegul lor, care a fost declarat apt, s-a sinucis, dar a luat înainte alte douã vieþi: a mamei ºi a bunicii sale. „Poliþiºtii locali sunt anual expertizaþi din punct de vedere psihologic, dupã un program bine stabilit. Nu e necesarã acum o nouã evaluare a lor. Cei care au fãcut testul anul acesta nu vor fi supuºi din nou unor teste, pentru cã nu se considerã oportun”, a declarat Dorina Niþã,viceprimarul municipiului Petroºani.
ªi poliþistul implicat în grozãvia de duminicã fusese testat suplimentar, însã, rezultatele au fost în avantajul acestuia. Omul fusese reevaluat, dupã o internare în spital ºi nu s-a pus problema sã fie inapt. „ªi Cãtãlin Buºoniu fusese expertizat în acest an în ianuarie, dupã ce avusese probleme. El chiar a fost expertizat mai repede decât era programat, iar acest fapt nu l-a împiedicat sã facã ceea ce a fãcut”, a mai adãugat Dorina Niþã. Postul rãmas liber nu va fi ocupat. Asta chiar dacã, la ora actualã sunt douã posturi de poliþiºti locali neocupate. „Existã un ordin emis încã de pe vremea când premier era Emil Boc ºi care prevede cã angajãri se face una la 7 posturi vacantate. Noi nu ne aflãm în aceastã situaþie ºi deci postul rãmâne neocupat”, a mai spus Dorina Niþã. Cãtãlin Buºoniu s-a sinucis duminicã seara, dupã ce ºi-a ucis înainte cu o zi, mama. Gestul sãu a uimit întreaga comunitate localã, cu atât mai mult cu cât a decis sã o ucidã ºi pe bunica sa. Diana MITRACHE
Scrisoare pentru un parlament al cetãþenilor Întrucât se apropie alegerile parlamentare din decembrie, amintim cã partidele ºi formaþiunile politice au promis în trecut sã-ºi nominalizeze noii candidaþi prin mecanisme transparente, în baza unor criterii minimale de profesionalism ºi integritate. De asemenea, partidele au promovat într-adevãr în ultimii ani coduri de conduitã sau prevederi în statut legate de integritate. Momentul selecþiei candidaþilor este însã cel care dovedeºte dacã realmente partidele ºi intenþioneazã sã aplice fãrã rezerve aceste principii de integritate ºi profe-
sionalism. Drept urmare, vã invitãm sã prezentaþi public criteriile de selecþie a candidaþilor pentru alegerile parlamentare din 2012. Prezentarea acestor criterii va creºte transparenþa alegerilor ºi gradul de informare a cetãþeanului privind opþiunile din buletinul de vot ºi este în concordanþã cu bunele practici electorale. Cum Parlamentul este forul legislativ suprem, ales prin vot direct de cãtre cetãþeni, susþinem cã este datoria partidelor ºi formaþiunilor politice sã demareze un proces electoral cât mai transparent, în toate etapele sale, pornind chiar de la selecþia candidaþilor. Conform sondajelor de opinie, instituþiile publice fundamentale ale statului, printre care ºi Parlamentul sunt creditate de cãtre cetãþeni cu încredere scãzutã. Astfel, devine
datoria ºi sarcina comunã a societãþii civile ºi a partidelor politice de a susþine desemnarea ºi prezenþa unor actori politici integri, care au capacitãþi profesionale solide ºi viziune pentru asigurarea funcþionãrii instituþiei în sensul recuperãrii încrederii din partea cetãþenilor. Nu în ultimul rând, este în avantajul partidelor sã-ºi însuºeascã ºi sã publice aceste criterii de selecþie, fapt care le va aduce un câºtig electoral celor cu criterii mai bune ºi a cãror aplicare se va dovedi prin lista finalã de candidaþi. Sperãm ca prin aceste criterii sã fie selectaþi candidaþi dispuºi sã-ºi foloseascã mandatul exclusiv în interesul public, rãspunzând aºteptãrilor cetãþenilor în aceste vremuri dificile. Cu stimã, Expert Forum www.expertforum.ro
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 septembrie 2012
S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.
anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Miercuri, 12 septembrie 2012, în oraºul Aninoasa între orele 09:00 - 15,00. Zona afec-
tată este reprezentă de străzile Cătăneşti, Coşteni, DN 66, DN 66A. Motivul restricţiei este remedierea pierderii de pe str. Cătăneşti, nr.1.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
12 septembrie 2012
În aceastã perioadã dispui de multã energie fizicã, pe care þi-o poþi distribui spre domenii dintre cele mai diverse. Eºti foarte interesat de tot ce se întâmplã la serviciu, dar nu reuºeºti sã te concentrezi la tot ce ai de fãcut.
Eºti cam impulsiv ºi ai tendinþa de a te implica în tot felul de acþiuni fãrã o maturã chibzuinþã. Sentimentele tale vor fi mai profunde ºi, dacã vei reuºi sã-þi stãpâneºti impulsivitatea, vei avea ocazia sã-þi consolidezi relaþia de dragoste.
Relaþia cu superiorii ierarhici va fi destul de tensionatã dar pânã la urmã vei reuºi sã-i convingi sãþi accepte initiaþivele. La serviciu vei munci destul de mult ºi din acest motiv nu vei putea sã îþi petreci timpul liber aºa cum þi-ai propus.
Chiar dacã þi se pare cã nu au dreptate, nu trebuie sã te implici în discuþii în contradictoriu cu superiorii ierarhici. Proiectele tale pot fi puse în practicã oricum, aºa cã o atitudine mai cerebralã nu ar face decât sã te ajute.
Vei munci destul de mult ºi te va deranja faptul cã ºefii nu par a-þi observa meritele. Relaþia cu colegii este bunã ºi faptul cã poþi miza pe sprijinul lor te face sã te implici în chestiuni deosebite. Te vei remarca într-un grup mai mare de prieteni.
Reuºeºti sã fii pe fazã cu tot ce se întâmplã atât la serviciu cât ºi în viaþa ta personalã. Totuºi, dacã ai de semnat documente oficiale, prudenþa va trebui pusã pe primul plan, deoarece se pot ivi tot felul de încurcãturi.
Comunicarea cu cei din jur va evolua cât se poate de bine, acest lucru permiþându-þi sã gãseºti persoane dornice sã te sprijine. În ceea ce priveºte chestiunile legate de serviciu ai putea sã te implici în rezolvarea unei lucrãri mai deosebite.
Energia ta va fi la limita superioarã, dar vei avea dificultãþi în a þi-o canaliza spre un scop concret. Starea de iritare ce te caracterizeazã în ultimul timp te-ar putea determina sã te cerþi cu cineva. Fii alãturi de partenerul de suflet.
Pretenþiile tale sunt exagerate ºi acest lucru poate genera mici neînþelegeri în relaþia cu partenerul de suflet. Dacã doreºti o discuþie lãmuritoare, ar trebui sã dai dovadã în primul rând de calm ºi stãpânire de sine.
Dai dovadã de mai multã conºtiinciozitate decât în mod obiºnuit, ceea ce va atrage aprecierile celor din anturajul de la serviciu. De drumuri nu vei scãpa, dar nu are de ce sã te deranjeze, cãci vei avea ocazia sã rezolvi ºi o problemã mare.
Nu eºti într-o formã nemaipomenitã, aºa cã nu trebuie sã te implici în activitãþi mari consumatoare de energie. În cazul în care ai o suferinþã cronicã, aceasta poate reveni în atenþia ta. Vei avea o ieºire care ar putea tensiona relaþia cu partenerul.
Calitãþile tale vor ieºi în evidenþã, în timp ce popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus creºte. Ai putea sã faci o cucerire cu ocazia unui drum. Te vei bucura de o relaþie bunã cu ºefii,conjunctura astralã te va avantaja.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 septembrie 2012 reºedintele PSD P Vulcan, Marin Coltescu, vrea cu orice
Pe surse...
Coltescu o sapã la greu pe Angela Stoica?
preþ capul viceprimarului Angela Stoica. Potrivit unor surse din PSD, Coltescu negociazã intens în interiorul partidului excluderea Angelei Stoica din PSD, motivul invocat de acesta fiind imaginea negativã pe care aceasta ar aduce-o partidului, prin procesul în care sunt implicaþi copiii ei. La mijloc ar fi doar o rãzbunare strict personalã a lui Coltescu, dupã ce Angela Stoica i-a stricat, în preajma alegerilor locale, jocurile de culise pe care le avea pregãtite împreunã cu buna lui prietenã, partenerã de afaceri ºi colegã de alianþã, Alina Cârstoiu (PNL). Apropiaþii celor doi politicieni spun cã aceºtia nu o
nchetele A procurorilor ºi ale poliþiºtilor din România, în cazul unor dezastre cum ar fi explozii sau chiar incendii, se bazeazã foarte mult pe expertizele tehnice întocmite de cãtre cercetãtorii INSEMEX.
înghit pe Angela Stoica, dupã ce aceasta le-a demonstrat, nu o datã, cum se câºtigã o luptã electoralã. Acum, când Angela Stoica este implicatã într-un scandal medicatic, cei doi, spun aceleaºi surse din USL, ar face presiuni pentru a-ºi pune apropiaþii în funcþii de conducere pe la diferite instituþii. Ce
omit cei doi este faptul cã Angela Stoica este persoana, fie cã vor sau nu sã recunoascã unii, care l-a scos primar pe Gheorghe Ile ºi când acesta candida din partea PD-L ºi acum, când a candidat din partea PSD. Angela Stoica, aºa cum este ea, blamatã de unii, lãudatã de
alþii, a reuºit în politicã mai mult decât mulþi dintre politicienii actuali din Valea Jiului, ºi nu vorbim aici de Coltescu ºi Cârstoiu, care în politicã sunt deocamdatã doar niºte pierzãtori. Oare de ce Laurenþiu Nistor, preºedintele PSD Hunedoara a fost de acord sã susþinã candidatura lui Ile ºi nu cu cea a lui Coltescu la funcþia de primar de la alegerile locale? Cu siguranþã, poziþia pe care o ocupã Coltescu acum este mult peste valoarea politicã pe care acesta a arãtat-o. În atã ordine de idei, existã o vorbã, ºi anume: sã arunce cu piatra primul, cel fãrã de pãcat. Oare Coltescu, ori Cârstoiu au un trecut imaculat? Din informaþiile vehiculate de presã, prin anul 1993, liderul local al partidului cu trei trandafiri, Marin Coltescu, a fãcut cunoºtinþã cu doamna care are ochii legaþi, dar cu sabia într-o mânã ºi balanþa în cealaltã. Marin
Expertizele INSEMEX Petroºani – esenþiale pentru anchete
Ultima solicitare a venit pentru efectuarea expertizei tehnice în cazul exploziei de la Reºiþa produsã la începutul lunii septembrie într-un bloc ºi ãn urma cãreia douã persoane au fost rãnite grav. Expertiza tehnicã a fost solicitatã de Inspectoratul Judeþean de Poliþie Caraº-Severin. De altfel, activitãþile ºi serviciile INSEMEX Petroºani sunt recunoscute la nivel naþional ºi internaþional. „Subliniez cã instituþii ale statului ºi mã refer la parchetele generale, inspectoratele judeþene de poliþie sau IGPR ne solicitã tot mai des expertize tehnice în cazul unor evenimente produse la nivel naþional. Nu numai în cazul unor explozii cum s-ar putea crede ci ºi în cazul unor incendii. Acest lucru înseamnã o recunoaºtere a INSEMEX din partea acestor instituþii ale statului ºi îmi doresc ca
acest institut sã-ºi menþinã statutul de instituþie recunoscutã prin specialiºtii sãi atât la nivel naþional cât ºi internaþional”, a declarat, Constantin Lupu, directorul general al Institutului Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã din Petroºani. Maximilian GÂNJU
Coltescu, dupã un mariaj de un an cu aceasta, prin sala paºilor pierduþi, s-a ales cu douã condamnãri cu inchisoarea: 2 ani ºi 6 luni închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de complicitate la înºelãciune în paguba avutului public, respectiv 3 ani de închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de dare de mitã. În baza prevederilor art 33 ºi 34 lit a cod penal, cele douã pedepse au fost contopite în cea mai grea de 3 ani de închisoare. Magistraþii au fost, însã, blânzi cu Coltescu ºi au decis ca acesta sã execute pedeapsa prin muncã la SC AGROALIMENT SRL Vulcan, conform prevederilor art 86/7 cod penal. Adicã, la societatea unde inculpatul era chiar asociat unic! Cât despre Alina Cârstoiu existã multe voci care spun cã a fost în spatele multor tranzacþii cu spaþii comerciale din Vulcan, iar apropiaþii sãi au râs, nu o datã, despre excapadele ºi picanteriile din viaþa sa amoroasã, “stropitã” din plin. Marius MITRACHE
A vrut sã fure telescaunul urcat la munte, dar nu ca sã se A relaxeze, ci ca sã fure. Este vorba despre un bãrbat din Lupeni, care s-a gândit sã facã o turã în zona turisticã Straja, dar nu voia sã se întoarcã cu mâna goalã. El a fost prins în flagrant de jandarmii montani. Jandarmii montani din staþiunea Straja spun cã au observat în zona Agrementul-Lupeni, în data de 10 septembrie 2012, în jurul orei 12.30, un autovehicul în apropierea cãruia erau adunate mai multe componente metalice ale telescaunului ce a fost dezafectat. De asemenea, în apropierea autoturismului jandarmii au depistat un bãrbat asupra cãruia au fost gãsite mai multe scule ºi unelte folosite la demontarea componentelor metalice ale telescaunului. Jandarmii i-au întocmit acte de constatare ºi acum este cercetat pentru furt calificat. Bãrbatul este în vârstã de 48 ani, locuieºte în municipiul Lupeni ºi acum riscã sã stea dupã gratii pentru fapta sa. Diana MITRACHE
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 septembrie 2012
onstructorul C angajat pentru lucrãrile la amenajarea domeniului schiabil din Parâng ºi-a mobilizat muncitorii pentru a realiza una din cele mai complexe lucrãri. Mai bine de 24 de ore s-a muncit la foc continuu pentru a se turna bazinul din zona „Cãsuþa din poveºti” care va alimenta cu apã toate instalaþiile de zãpadã artificialã. Bazinul de acumulare semiîngropat realizat din beton armat trebuia turnat „dintr-o singurã bucatã” cum spun constructorii, iar pentru acest lucru firma angajatã în baza contractului cu municipalitatea, Kranz Eurocenter ºi-a mobilizat toþi muncitorii. Operaþiunea, care se ridicã la 1,000,000 de lei a început încã de sâmbãtã, iar angajaþii au muncit la foc continuu mai bine de 24 de ore. „Este vorba de un bazin de acumulare semi-îngropat la care s-a turnat radierul. Aceastã operaþiune nu se poate
ucrãrile la zona de agrement de la Brãdet sunt pe ultima sutã de metri, însã, nimeni nu vrea sã preia domeniul de agrement. Administraþia localã spune cã va trebui sã punã acolo pazã ºi sã
L
Muncã fãrã întrerupere pentru instalaþia de zãpadã artificialã împuºcatului nu am mai vãzut cã se lucreazã aºa. Erau ºi câte trei betoniere care aºteptau sã verse betonul. Dacã ar munci aºa tot timpul cred cã ar fi gata toatã staþiunea mult mai repede. Praful a fost neplãcut dar era inevitabil”, a spus unul dintre turiºti. Bazinul de acumulare din zona „Cãsuþa din
face cu întreruperi. A intrat o cantitate foarte mare de beton ºi pentru a fi asiguratã aceastã cantitate s-au angajat doi furnizori locali. Bazinul de acumulare este alimentat prin conducte subterane ºi în iarna aceasta va deveni funcþional pentru alimentarea cu apã a instalaþiilor de zãpadã artificialã. El va deservi întregul domeniu schiabil la final”, a
poveºti” va putea alimenta tunurile ºi restul de instalaþii de producere a zãpezii artificiale încât sã se poatã schia în condiþii excelente pe pârtii. Asta chiar dacã în staþiune nu ninge, însã trebuie îndeplinitã o condiþie esenþialã – temperaturile exterioare sã fie sub zero grade Celsius. Maximilian GÂNJU
precizat unul dintre coordonatorii lucrãrii. Pe tot parcursul zilelor de sâmbãtã ºi duminicã, în Parâng s-au fãcut sute de transporturi de beton, spre mirarea turiºtilor aflaþi în masiv. Oamenii s-au arãtat impresionaþi chiar dacã au avut de suportat uneori praful ridicat de autovehiculele grele. „De pe timpul
Nu vrea nimeni Brãdetul?! gãseascã oameni interesaþi sã preia activitatea cabanei, iar pânã acum nu s-au înscris doritori. Zona de agrement a fost reabilitatã ºi lucrãrile
sunt pe ultima sutã de metri, însã,autoritãþile locale se confruntã cu o situaþie fãrã precedent. Nimeni nu e interesat sã gestioneze activitatea de acolo ºi nici nu se ºtie cum va fi organizatã paza obiectivului turistic. „Constructorul va finaliza lucrãrile la sfârºit de septembrie, însã, administrarea celor 15.600 de metri pãtraþi din domeniul public ºi administrat de Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat (SPADPP). Primãria intenþioneazã sã gãseascã un investitor sã administreze ºi sã întreþinã aceastã bazã. Ea va arãta foarte bine ºi, la momentul actual nu e nimeni interesat sã preia
domeniul. Noi aºteptãm orice cerere ºi oricine vine e binevenit ºi vom supune intenþia spre aprobare în Consiliul Local”, a declarat Lucian
Dragomir, ºef SPADPP. Amenajarea spaþiului aflat la aproximativ un km de centrul municipiului Petroºani, cu scopul de a crea un loc de agre-
ment, a costat peste 9,6 milioane de lei, din care 6.244 lei sunt din fonduri europene. Restul sunt bani de la Guvern ºi o micã parte e contribuþia localã. Totul face parte din proiectul amplu de amenajare al centrului civic al oraºului ºi va fi gata în scurt timp. Zona a fost lãsatã în ultimii ani în paraginã ºi doar nostalgicii mai îndrãzneau sã urce, un km din centrul Petroºaniului, pentru a vedea ruinele unui loc care cândva aduna sute de oameni la cabana Brãdet. Spaþiul era destinat petrecerii timpului în aer liber, iar acum va fi redat aceloraºi activitãþi. Diana MITRACHE