Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 207
Cronica Vãii Jiului Marti, 11 septembrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Poliþistul inteligenþã
peste medie
ªocant
A incendiat apartamentul în care locuia cu mama ºi bunica. Cu ei înãuntru! az ºocant la Petroºani unde un trei oameni ºi-au pierdut viaþa într-un incendiu provocat, din câte se pare, chiar de cãtre una dintre victime, un poliþist poliþist local din Petroºani.
C
>>> PAGINA A 3-A
Primarul Bãniþei acuzat de apropiaþii victimei de tragedia de pe Meriºor e rcetãrile în cazul tragicului accident petrecut pe DN 66, în zona Meriºor, în care un tânãr motociclist de 29 de ani ºi-a pierdut viaþa, sunt departe de a se fi încheiat.
C
>>> PAGINA A 5-A
Eugen Linþa – tehnician ºi pugilist de excepþie luptat ºi câºtigat zeci de medalii într-un sport în care curajul ºi onoarea erau principalele calitãþi ale unui sportiv.
A
>>> PAGINILE 6-7
ãtãlin Mihai Buºoniu era un individ cu o inteligenþã peste medie ºi la mai multe testãri psihologice a primit calificative maxime. De aceea avea ºi permis de port armã însã nu ºi pistol.
C
>>> PAGINA A 3-A
Finalizat în acte...
Drumul spre Voineasa finalizat, scriptic, în proporþie de 41% >>> PAGINILE 6-7
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 11 septembrie 2012
S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.
anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru marþi, 11.09.2012, Petroºani: 09:00 - 15:00. Zona afectata este Petroºani Nord, Colonia, str. A.Iancu, str. 9 Mai, Cartier Carpaþi, str. N. Bãlcescu, Piaþa Centralã, Aleea Poporului, Aleea Trandafirilor.
Motivul restricþiei este înlocuire hidrant str. 1 Decembrie 1918 zona bl.61. - Petroºani 9:00 - 12:00. Zona afectatã este str. Unirii. Motivul restricþiei este înlocuirea robinetului de 1 1/4", str. Unirii, bl. 20, sc.1
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1
National TV
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Fotbal: Romania Andorra
9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Taxi Driver (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Grupul Vouã (r) 14:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:30 Dragoste dulceamarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:45 Rãzboi cu extratereºtrii 0:45 Împãratul mãrii (r)
22:30 Un Show Pãcãtos 0:30 Observator 1:15 Dorinþã interzisã
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Apropo TV (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Mary Higgins Clark: Eºti numai a mea 16:00 Tânãr ºi neliniºtit
17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Reþeaua pãianjen 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului
Prima TV 9:30 Spy Kids 3: Sfârºitul jocului (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Ispitele adolescenþei 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 O iubire nebunã 22:30 Trãsniþii 23:15 Focus Monden
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Vedeta familiei 11:30 Rezistenþa prin culturã 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 13:20 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:35 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00Anatomia lui Grey 21:55 Telecinemateca: Pancho Villa
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Eveniment 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 septembrie 2012 az ºocant la Petroºani unde un trei oameni ºi-au pierdut viaþa într-un incendiu provocat, din câte se pare, chiar de cptre una dintre victime, un poliþist poliþist local din Petroºani.
C
În cumplitul incendiu au murit atât poliþistul, Cãtãlin Buºoniu, cât ºi mama (56 de ani) ºi bunica lui, o bãtrânã paralizatã de 89 de ani, care nu se putea ridica din pat. Toþi trei erau în casã asearã târziu, când s-a întâmplat grozãvia, ºi nimeni nu a mai putut face nimic pentru cele trei victime, care ºi-a gãsit sfârºitul în apartament. Vecinii poliþistului Cãtãlin Buºoniu sunt cei care au simþit fumul gros ºi au sunat alarmaþi la 112. Era aproape11 seara ºi s-au temut de ce este mai rãu, mai ales cã au auzit ºi o bubuiturã puternicã, ce semãna
cu o explozie. Imediat, la faþa locului a ajuns un echipaj SMURD, dar ºi pompierii, care au fost nevoiþi sã spargã uºa de l intrare, blocatã de un dulap. Poliþistul, în vârstã de aproape 30 de ani, mama lui ºi bunica
ãtãlin Mihai Buºoniu era un individ cu o inteligenþã peste medie ºi la mai multe testãri psihologice a primit calificative maxime. De aceea avea ºi permis de port armã însã nu ºi pistol.
C
Fãcea parte ºi din sindicat ºi a avut o perioadã chiar funcþie de conducere. Tânãrul se afla în divorþ ºi avea o fetiþã de patru ani. De aici par a fi pornit ºi problemele lui pe care ar fi încercat sã le trateze fiind internat la psihiatrie pentru depresie dupã
ªocant
A incendiat apartamentul în care locuia cu mama ºi bunica. Cu ei înãuntru! acestuia zãceau fãrã suflare în casã. „În jurul orelor 22:45 am fost anunþaþi de producerea unui incendiu în Petroºani, pe strada Carpaþi. S-a deplasat la faþa locului au autovehicul de stins incendii ºi o autosanitarã SMURD. La faþa locului au constatat cã ardea un apartament la etajul II, au forþat uºa, pentru cã era blocatã, am pãtruns înãuntru ºi am descoperit trei cadavre. Douã victime erau intoxicate cu monoxid de carbon ºi una prezenta ºi arsuri. Din primele cercetãri se pare cã focul a fost pus intenþionat, dar se continuã cercetãrile de
cãtre procurori ºi poliþie. Am gãsit mai multe focare de incendiu”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Mama poliþistului local era în bucãtãrie, iar
tânãrul ºi bunica lui într-o camerã. Iar pe mãsurã ce ancheta se deruleazã, ies la ivealã amãnunte îngrozitoare.
Î
ntr-o baltã de sânge
Mama bãiatului a fost gãsitã într-o baltã de sânge ºi se contureazã tot mai clar ipoteza unei crime urmatã de sinucidere prin incendiere.
Anchetatorii spun cã mama poliþistului era moarta de o zi si nu exclud ca omul legii sã-ºi fi omorât mama dupã ce a consumat alcool. Iar bãtrâna a fost doar o victimã colateralã. Este posibil ca între tânãr ºi mama sa sã fi izbucnit o ceartã, el a lovit-o, iar femeia a cãzut ºi s-a lovit la cap. Poliþistul a intrat în panicã ºi a incendiat locuinþa în care se afla ºi el. „Cadavrul femeii în vârstã de 56 de ani, descoperit în bucãtãria locuinþei, prezenta urme de violenþã în zona capu-
lui, precum ºi arsuri parþiale pe corp, iar celelalte douã cadavre identificate nu prezentau urme de arsuri sau violenþã. Cercetãrile continuã sub coordonarea Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, pentru a stabili cu exactitate împrejurãrile producerii evenimentului, iar în funcþie de probele administrate ºi rezultatul necropsiei vor fi propuse mãsurile legale ce se impun. Sunt mai multe ipoteze în lucru. În prezent continuã cercetãrile”, a declarat Alisa Rusu, purtãtor de cuvânt al Poliþiei Municipiului Petroºani. Vecinii acestuia spun cã tânãrul ar fi avut probleme psihice ºi cã ar fi fost internat cel puþin o datã la psihiatrie. Starea acestuia ar fi fost influ-
enþatã ºi de faptul cã soþia sa, cu care avea o fetiþã de 4 ani, a decis sã divorþeze, procesul aflându-se pe rol. Informaþia a fost confirmatã ºi de oficialii Primãriei Municipiului Petroºani, dar aceºtioa spun cã bãrbatul a trecut cu brio testul psihologic. Cu brio, dar apt fãrã armã! „Ultima sa testare psihologicã a avut loc în data de 3 ianuarie 2012, când a fost declarat apt. Lucra în poliþie din 1.02.2007. A fost cunoscut cu unele probleme psihologice în toamna anului 2011, de aceea a fost reevaluat în ianuarie 2012. Au fost probleme psihologicem nu deþinem date exacte despre natura acestora, însã a fost supus unei medicamentaþii, dupã care a fost declarat din nou apt.A fost declarat apt fãrã armã.”. Cazul a îngrozit opinia publicã ºi nu puþini sunt cei care se întreabã acum cum se fac testãrile psihologice, dacã tânãrul a clacat atât de urât ºi a luat viaþa întregii sale familii cu care locuia. Carmen COSMAN
Poliþistul - inteligenþã peste medie Buºoniu primise doar calificative foarte bune. Poate tocmai de aceea nimeni n-a bãnuit ce se petrece în mintea lui. Poliþistul local avea sã posteze pe pagina per-
sonalã de Facebook, înainte cu mai puþin de o orã de tragedie, o fotografie în care apare mesajul : „Este momentul sã spui adevãrul ºi momentul sã minþi, este momentul sã trãieºti ºi momentul sã mori!” Maximilian GÂNJU
cum cred vecinii. Colegii lui ºtiu doar cã a avut foaie de boalã, iar cu o zi înainte de a comite teribila faptã s-a întors la muncã.
„Am glumit cu el ºi i-am spus cã s-a îngrãºat. Era schimbat. De fapt slãbise ºi m-am gândit cã problemele lui medicale sunt de altã naturã. Era
foarte inteligent ºi foarte dedicat meseriei”, a spus un coleg al poliþistului. De când se afla în serviciul Poliþiei Locale Petroºani, Cãtãlin Mihai
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 11 septembrie 2012
emeile din agricultura hunedoreanã se pot specializa ºi pot învãþa cum se lucreazã în alte þãri din Europa în acest domeniu.
F
Agricultoarele hunedorene învaþã despre ferme de la belgieni în 2014, Grupul de Acþiune Localã (GAL) Þara Haþegului – Þinutul Pãdurenilor, în colaborare cu mai alþi parteneri, deruleazã proiectul “Femeia agricultoare- factor de dezvoltare in mediul rural - schimburi de experienþã între agricultoarele din România ºi Belgia (Regiunea Valona)”. Proietul include 25 comune
ªi nu oricum, ci chiar acasã la agricultoarele strãine, prin intermediul unor schimburi de experienþã. Timp de doi ani, adicã pânã
irmele care distribuie gazul ºi reprezentanþii ISU au încheiat un parteneriat pentru a preveni incidentele nedorite.
F
Este vorba despre un protocol de colaborare privind derularea în comun a unor campanii de informare, prevenire ºi conºtientizare a cetãþenilor asupra pericolelor la care sunt expuºi în cazul utilizãrii necorespunzãtoare a diferitelor surse de energie. Protocolul, al cãrui obiectiv principal este reducerea numãrului incidentelor ºi, implicit, al victimelor, este primul de acest fel încheiat la noi în þarã. ªi asta pentru cã
din Hunedoara, una din Caraº - Severin ºi una din Arad, iar parteneri în acest proiect sunt Asociaþia pentru Promovarea Egalitãþii de ªanse din Romania-APESRO si Asociaþia Microregiunea Þara Haþegului Þinutul Pãdurenilor GAL - 25 comune, respectiv partenerii belgieni/valoni Uniunea Agricultoarelor Valone - UAW
si Tr@me scrl. Scopul proiectului constã în mãrirea gradului de absorbþie a fondurilor europene destinate fermierilor, în deschiderea de noi perspective de dezvoltare a fermei, parteneriate pe termen lung între agricultoare, încurajarea de investiþii durabile în agricultura ºi domeniile sale conexe, respectiv agroturism, agromediu, bioagri-
Campanie pentru viaþã
anual, sute de persoane ºi-au pierdut viaþa în incendii, intoxicaþii cu monoxid de carbon sau ca urmare a exploziilor. Din cele circa 40.000 de incendii produse în România în perioada 1ianuarie 2010 – 31 iulie
inisterul Educaþiei a fãcut publicã structura anului ºcolar 2012-2013. Anul ºcolar va avea 35 de sãptãmâni, în loc de 36, câte erau prevãzute, fapt ce înseamnã 171 de zile lucrãtoare în loc de 178.
M
O noutate o reprezintã, de asemenea, renunþarea la sãptãmânã “Scoala Altfel” ºi înlocuirea ei cu programul “Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!” care se va desfãºura în perioada 1 - 5 aprilie 2013, se arãta într-un comunicat al Ministerului Educaþiei. Pentru clasele a XII-a ºi a XIII-a, anul ºcolar prevede 35 de sãptãmâni din care 4 sãptãmâni vor fi dedicate desfãºurãrii examenului naþional de Bacalaureat, iar absolvenþii de liceu vor termina ºcoala pe 31 mai 2013. Pentru clasa a VIII-a, anul ºcolar va avea 35 de sãptãmâni dedicate cursurilor ºi o sãptãmânã dedicatã desfãºurãrii evaluãrii naþionale. Cursurile se încheie la 14 iunie 2013, potrivit calendarului aprobat de MECTS. Cursurile primului semestru vor începe luni, 17 septembrie 2012 ºi se încheie vineri, 21 decembrie 2012.
2012, mai mult de jumãtate (56%) au avut loc în locuinþe ºi gospodãrii, iar din cele 1.263 de victime ale acestor incidente, 152 au fost copii. Ultimul incident a avut loc la Lupeni, iar acolo doi tineri au fost la un
pas de moarte, în timp ce montau contoarele de gaz pe scara unui bloc. Practic, întreg blocul a fost în pericol, imediat ce deflagraþia s-a produs. Diana MITRACHE
Elevii au mai puþine zile de ºcoalã în anul ºcolar 2012-2013
În perioada 5 - 11 noiembrie 2012, clasele din învãþãmântul primar ºi grupele din învãþãmântul preºcolar sunt în vacanþã. În perioada 22 decembrie 2012 13 ianuarie 2013, elevii vor avea vacanþã de iarnã. Semestrul al doilea începe pe 14 ianuarie, 2013. Elevii vor fi în vacanþa de primãvarã de pe 6 aprilie, 2013 pânã pe 14 aprilie, 2013. Orele se reiau de pe 22 aprilie, 2013 pânã pe 21 iunie, 2013, dupã care urmeazã vacanþã de varã. Sãptãmâna 1 - 5 aprilie 2013 va fi dedicatã activitãþilor educative
extracurriculare ºi extraºcolare, în cadrul programului numit “Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!”. În aceastã sãptãmânã nu se organizeazã cursuri conform orarului obiºnuit al unitãþii de învãþãmânt, iar programul “Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!” se va desfãºura în conformitate cu un orar special, conform calendarului MECTS. Tezele din semestrul I se susþin pânã la data de 30 noiembrie 2012, iar tezele din semestrul al II-lea se susþin pânã la data de 25 mai 2013. Diana MITRACHE
cultura, ºi, nu in ultimul rând, marirea vizibilitãþii ºi consolidarea poziþiei femeii în mediul rural. Carmen COSMAN
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 septembrie 2012 e rcetãrile în cazul tragicului accident petrecut pe DN 66, în zona Meriºor, în care un tânãr motociclist de 29 de ani ºi-a pierdut viaþa, sunt departe de a se fi încheiat.
C
Anchetatorii au o misiune grea în a stabili toate detaliile tragediei produse sâmbãtã pe Drumul Naþional 66, în zona Meriºor, în care un tânãr de numai 29 de ani, Mihai Sultana, ºi-a pierdut viaþa. Prietenii lui, cunoºtinþe sau pur ºi simplu martori ai cumplitului accident de motocicletã îºi strigã durerea în spaþiul virtual ºi susþin cã lucrurile sunt mult mai grave. Existã zeci de comentarii în care aceºtia îl acuzã pe primnarul comnunei Bãniþa, de maºina cãruia s-a zdrobit tânãrul, cã ar fi vinovat - mãcar parþial - de producerea evenimentului care l-a rãpit prea devreme dintre noi pe Mihai Sultana. Ei susþin cã nu au fost date publicitãþii toate amãnuntele ºi cã primarul ar fi ieºit cu maºina de pe un drum lãturalnic ºi ar fi întors pe linie continuã. Acela ar fi fost momentul în care victima tragediei s-a înfipt efectiv în maºina condusã de edil. “Existã martori care au vãzut scena ºi pot sã confirme cã idiotul cu maºina a întors pe linie dublã continua. Maºina e
ostul edil ºef al localitãþii i-a dat un termen de graþie de jumãtate de an actualului primar pentru a scoate primãria din datorii sau mãcar pentru a atrage fonduri care sã îmbunãtãþeascã situaþia economicã.
F
Ilie Botgros (PDL) actualmente consilier local la Aninoasa ºi fost primar timp de patru mandate consecutive, a pierdut alegerile din luna iunie a.c., în faþa secretarului localitãþii care a candidat din partea USL. Botgros a prins totuºi mandatul de consilier ºi a considerat cã trebuie sã-i dea girul celui care l-a „bãtut”, Nicolae Dunca. Mai mult, spune cã nu s-a opus când Dunca ºi-a ales viceprimarul ºi timp de ºase luni va susþine actuala administraþie. În aceastã perioadã Nicolae Dunca va trebui sã
Primarul Bãniþei acuzat de apropiaþii victimei de tragedia de pe Meriºor a primãriei .. tu chiar crezi cã vor recunoaºte cã omu lor e vinovat ? Ce conteazã cu ce viteza circula motocicleta, nu îi dã dreptu conservarului sã întoarcã pe linie continuã, dacã nu intoarcea motociclistu putea sã meargã ºi cu 300 ºi sã nu pãþeascã nimic .. la fel cum putea sã moarã ºi legal la 50 km/h impact frontal”, spune unul dintre cei care au postat comentarii la materialele de presã publicate pe aceastã temã. Un altul adãugã cã “DUMNEZEU SÃ TE ODIHNEASCÃ ÎN PACE
s-a întâmplat…..îºi poate cineva imagina, cã tocmai primarul sã fie vinovat??? … în comunicatul de presã (al IPJ Hunedoara - n.r.) dc nu se pomeneºte de alcolemia, ºerifului de baniþa??….presa dc nu cereþi mai multe detalii???”. Sunt doar douã exemple, alese în mod absolut aleatoriu, dar sunt multe alte comentarii ºi pe un ton la fel de virulent. Pe de altã parte existã informaþii cã un alt motociclist, care circula în faþa lui Mihai Sultana, ar fi filmat traseul parcurs, iar pe înregistrate nu se vede nicio reprezentanþii IPJ Hunedoara au precizat cã : “În data de 08.09.2012, în jurul orei 16:40, ALEXANDRU S., de 31 de ani, din Petrila (n.r. avea 29 de ani), în timp ce conducea o motocicletã pe DN 66, pe raza comunei Baniþa, din cauza neadaptãrii vitezei la condiþiile de drum, într-o curbã la dreapta, a pãtruns pe contrasens intrând în coliziune cu autoturismul condus regulamentar de MARTIN B., de 40 de ani, din comunã Baniþa. În urma accidentului a rezultat decesul motociclistului”.
MIHAI-NU TE VOM UITA NICIODATA-UN OM MINUNAT, PLECAT PREA DEVREME……Cât despre ce
maºinã care sã fi circulat pe contarsens în acel moment, aºa cum se spune în comunicarea oficialã a IPJ. Practic,
A
nchetã dificilã
Subiectul a suscitat un deosebit interes ºi o grãmadã
de polemici, iar misiunea anchetatorilor este extrem de dificilã. Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara, a declarat, marþi, cã ancheta nu este finalizatã, dar dupã recoltarea probelor biologice nu s-a stabilit cã primarul Bãniþei ar fi consumat bãuturi alcoolice. În ceea ce priveºte celelalte date comunicate, Niþu a subliniat cã reprezintã informaþiile preliminare. “Cazul este departe de a se fi încheiat. Se vor face ºi contraexpertize ºi vor fi administrate ºi alte probe care vor fi analizate. Oricum, cercetarea se desfãºoarã sub coordonarea procurorilor”, a mai spus sursa citatã. Carmen COSMAN
ªase luni de graþie pentru primarul Aninoasei demonstreze celor care l-au ales cã poate scoate primãria ºi localitatea din „faliment”. „Nu i-am atacat cu nimic, eu le-am dat ºase luni sã se acomodeze. La alegeri s-au unit împotriva mea, au cumpãrat voturi, m-au trãdat neamurile dar ce sã fac? Nu vreau sã fiu
rãutãcios, le-am promis cã-i las în pace ºi le-am pus ºi viceprimarul pentru cã dacã nu vroiam eu nu-l puneau. Ei trebuie sã aducã bani la buget cã asta mã intereseazã. Dacã le dã 10 miliarde (n.r. lei vechi) anul acesta ºi mai aduc de la Bucureºti, înseamnã cã
sunt buni”, a declarat, Ilie Botgros.
D
unca se strãduieºte
De cealaltã parte, Nicolae Dunca spune cã administraþia lui se preocupã de atragerea banilor, iar una din prioritãþi este ºi proiectul de amenajare a muzeului de pe platforma fostei mine Aninoasa. Cum lucrãrile sunt deja fãcute într-o proporþie de aproape 50 la sutã, edilul vrea sã convingã Banca Mondialã sã reia finanþarea
proiectului. Fondurile pentru acest proiect au fost sistate, iar guvernul nu ºi-a onorat partea care-i revenea pentru acoperirea finanþãrii proiectului. „ Lucrãrile sunt fãcute în proporþie de 46 la sutã ºi urmeazã sã facem intervenþii sã solicitãm fonduri de la Banca Mondialã ca sã
demarãm lucrãrile. Odatã început ar fi pãcat sã fie abandonat. Ar mai trebui încã vreo 15 miliarde. Situaþia financiarã a primãriei este acum puþin mai bunã pentru cã am strâns cureaua la maxim. Am dat din datorii ºi încercãm sã ne þinem de graficul de eºalonãri. Avem executãri silite ºi aºteptãm sã vedem la rectificare ce mai primim. Începem sã ne scãpãm de datorii aºa încet”, a precizat Nicolae Dunca, primarul localitãþii Aninoasa. Maximilian GÂNJU
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 septembrie 2012
6 Actualitate luptat ºi câºtigat zeci de medalii într-un sport în care curajul ºi onoarea erau principalele calitãþi ale unui sportiv. κi punea mãnuºile într-o vreme în care sã practici un sport însemna doar purã pasiune, dedicare ºi nu avantaje financiare. Campionul european WBO la box, categoria semigrea Alexandru Lãcãtuº, un sportiv recunoscut în lume a fost pregãtit de Eugen Linþa. El i-a pus mãnuºile în mâini la clubul din Vulcan. România nu i-a oferit nimic lui Lãcãtuº, a fãcut-o Spania. Pugilistul lui nea Linþa ºi-a recompensat þara adoptivã cu o mulþime de medalii.
A
Actualitate 7
Eugen Linþa – tehnician ºi pugilist de excepþie de la fostul luptãtor ce înseamnã disciplina ºi sã te dedici unui sport cum este boxul. Sunt campioni naþionali ºi internaþionali cizelaþi de antrenorul din Vulcan, dar ºi arbitri internaþionali.
Î
nceputul
Eugen Linþa s-a apucat de box la scurt timp dupã încheierea celei de-a doua conflagraþii mondiale, la Vulcan în Valea Jiului. Era tânãr, puternic ºi dornic sã lupte. Poveºtile eroilor de pe front încã nu pãliserã ºi îndemnau orice tânãr din acea vreme sã doreascã sã-ºi arate curajul, sã fie brav. S-a dus la sala de sport ºi chiar dacã era imediat dupã rãzboi, culmea este cã, îºi aminteºte nea Eugen, erau mai pregãtite decât astãzi. Fiecare minã din Valea Jiului avea pe lângã ea câte un club în care se pregãteau sportivi în diferite discipline. Boxul era sportul rege, era doar pentru viteji „aºa cum este un miner”. Minele finanþau aceste cluburi, erau mândria lor, iar „performerii” aduceau prestigiu întreprinderii. Era un motiv de falã!
Boxul este un sport drept în care curajul este principala armã în faþa adversarului, iar Eugen Linþa n-a dus lipsã de bãrbãþie. Greutãþile nu l-au ocolit atât în timpurile când boxa în ring cât ºi dupã ce ºi-a pus mãnuºile în cui ºi s-a dedicat antrenoratului. Din mâna lui au ieºit multiplii campioni, tineri care au învãþat
„În toamna lui 49 m-am apucat de box la mina Vulcan. Am boxat 17 ani, pânã în 66. Din 1970 am intrat ca antrenor. Lucram ºi la minã în tot acest timp, am 34 de ani de subteran ºi nu m-am dat înapoi de la muncã. Cât timp am fost boxer am fost la multe finale pe þarã, am luat multe medalii. Cam 41 de meciuri ºi medalii am adunat în 14 ani de box. Am ºi pierdut, dar am pierdut onorabil”, spunea Eugen Linþa.
alea Jiului era pepinierã pentru boxul românesc
V
Era de neconceput ca o minã sã nu þinã pe lângã ea ºi un club de sport. Aºa se face cã existau secþii de box ºi la Lupeni sau Petroºani. Campionatele între mine erau aprige, iar la ele participau ºi cluburile similare din restul judeþului, mai ales cel al siderurgiºtilor din Hunedoara. Deºi sportivii nu primeau mai nimic pentru victoriile lor, în afarã de recunoaºtere ºi respectul ortacilor, pentru ei era totul.
„Nu se ducea nimeni pentru bani la box. Se ducea pentru sport, pentru plãcere. Adevãrul este cã era dezvoltat pe vremuri acest sport. Valea a dat mulþi campioni, a dat ºi la categoria grea ºi super grea. Pe vremuri ajuta sindicatul, primãrile, toþi sãreau sã dea o mânã pentru ca sportivii sã facã performanþã”, declara tehnicianul.
P
naþionali. Toþi, fãrã excepþie au pornit din mâna lui Eugen ºi au ajuns sã pe culmile gloriei în strãinãtate pentru cã la ei în oraº ºi în þarã n-au fost ajutaþi. Mihet Nicolae a ajuns arbitru internaþional de box, Daniel
Zdrâncã antrenor la un club foarte mare din Italia, însã sunt ºi alþi medaliaþi cu titluri continentale ºi internaþionale care s-au stabilit în Canada ori Germania, numai în România nu. Maximilian GÂNJU
almares
În afara celor peste 40 de medalii câºtigate cu sudoare ºi sânge de cele mai multe ori, Eugen Linþa sa cizelat piese care astãzi sunt staruri la nivel mondial în acest sport. Alexandru Lãcãtuº, campion european WBO la box, categoria semigrea este unul dintre pugiliºtii „ºlefuiþi” de nea Eugen. „Era copil când i-am pus mânuºile în mâini. Am vãzut în ochii lui dorinþa de a lupta, de a se dedica acestui sport. Dacã nimeni n-a vrut sã-l susþinã, a trebuit sã-ºi caute norocul în Spania”, povestea tehnicianul Linþa. Antrenorul a dat boxului naþional ºi internaþional ºi alþi campioni dar ºi arbitrii inter-
Finalizat în acte...
Drumul spre Voineasa finalizat, scriptic, în proporþie de 41%
Cimitirul evr eiesc, cãlcat de hoþi
rumul spre Voineasa finalizat în proporþie de 41 la sutã. Asta credeau reprezentanþii þãrii în urmã cu un an, când într-un document au specificat cã drumul care face legãtura între municipiul Petroºani ºi Voineasa este finalizat în proporþie de 41 de procente.
D
“Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale di România prin Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Craiova deruleazã, în present, contractual de execuþie lucrãri “Consolidare versanþi DN 7A, km 63+200 – km 86+601”. Termentul de finalizare estimate este iunie 2012, iar pânã în present este realizat un procent de 41% din lucrãrile de execuþie”, se arãta într-un document din 2011 al Ministerului Transporturilor, document semnat de Anca Boagiu. Obiectivul de investiþii
ocul de veci în care se odihnesc evreii a fost cãlcat recent de hoþi. Asta au constatat câþiva localnici, care au rudele înmormântate acolo ºi care, deºi ºtiau cã înuntru se intrã doar cu o cheie, nu au mai avut nevoie de ea.
L
este finanþat de Banca Europeanã de Investiþii prin “Programul de eliminare a efectelor inundaþiilor ºi mãsuri de prevenire a lor”. Lucrãrile de execuþie incluse în cadrul proiectului sunt dimensionarea sistemului rutier, execuþie de poduri noi, consolidarea ºi amenajarea podurilor, scurgerea apelor ºi lucrãri de consolidare. Dacã ne referim la poduri sau la lucrãri de consolidare a versanþilor putem spune cã nu se vede absolut nimic în ter-
itoriu. Unele poduri stau sã pice, iar bolovanii care cad de pe versanþi reprezintã un pericol real pentru cei care tranziteazã zona. Drumul spre Voineasa este unul care se tot reabiliteazã, însã nu se vede nimic concret în teren. De nenumãrate ori s-a discutat despre acest aspect, însã totul pare a fi ca telefonul fãrã fir. Dacã e sã istorisim puþin despre acest tronson putem spune cã a trecut din administrarea celor de la Drumuri
Naþionale Craiova la cei de la Timiºoara ºi invers. Totul se învârte într-un cerc, iar rezolvarea reprezintã de fapt stagnarea proiectului. Primarul de la Petrila, Ilie Pãducel, susþine de fiecare datã cã a discutat personal, dupã cum îi place sã spun, cu reprezentanþii celor de la drum, însã pânã acum nu s-a gãsit nicio soluþie. „Voineasa este drumul care aparþine acum de Drumurile Naþionale Craiova. Acesta a fost trecut la cei de la
Timiºoara, iar apoi din nou la Craiova. Am þinut legãtura cu cei de la Craiova ºi mi s-a spus cã existã 11,5 milioane de euro pentru modernizarea ºi reabilitarea drumului”, spune Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Se pare cã de anul trecut ºi pânã la schimbarea din fruntea ministerului, Elena Udrea, nu a gãsit niciun proiect care sã aibã ca scop reabilitarea acestui segment de drum. Pânã când cineva va gãsi
soluþii, turiºtii vor trece de la extaz la agonie. Printre gropile de pe carosabil ei vor putea admira frumuseþea zonei, care nu este exploatatã la potenþialul maxim. De nenumãrate ori s-a discutat de reabilitarea acestui segment de drum care face legãtura între Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea, însã totul a rãmas la stadiul de proiect. Licitaþiile sunt finalizate, iar lucrãrile nedemarate din diferite motive. Raul IRINOVICI
Locaþia nu mai are poartã, care o fi fost dusã la fier vechi ºi care cândva era încuiatã. Asta rezultã din faptul cã pe gard e notat un numãr de telefon pentru cei care doresc cheia. „Soþia mea a mers la sfârºit de sãptãmânã la
acest cimitir ºi a constatat cã nu mai e poarta. E un act de vandalism fãrã precedent ºi e clar cã poarta a fost furatã de hoþii de fier vechi”, spune un bãrbat din Petroºani. Acum nimeni nu mai are nevoie de o cheie ºi, dacã e sã ne uitãm dupã cum aratã locul, hoþii nu s-au limitat doar la atât. Mai multe monumente sunt dãrâmate ºi clãdirea ce adãposteºte capela evreiascã este ºi ea vandalizatã. Geamul e spart ºi chiar ºi o parte a gardului împrejmuitor lipseºte. Aici este îngropat ºi fostul primar al
municipiului Petroºani, Carol Schreter, iar mormintele familiei sale par singurele mai îngrijite. În plus, nici cimitirul din Cartierul Aeroport nu e altfel. ªi acolo au loc o serie de acte de vandalism ºi se pare cã nimeni nu se ocupã de el, deºi aparþine unei Parohii ortodoxe, iar oamenii plãtesc taxe. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 septembrie 2012
6 Actualitate luptat ºi câºtigat zeci de medalii într-un sport în care curajul ºi onoarea erau principalele calitãþi ale unui sportiv. κi punea mãnuºile într-o vreme în care sã practici un sport însemna doar purã pasiune, dedicare ºi nu avantaje financiare. Campionul european WBO la box, categoria semigrea Alexandru Lãcãtuº, un sportiv recunoscut în lume a fost pregãtit de Eugen Linþa. El i-a pus mãnuºile în mâini la clubul din Vulcan. România nu i-a oferit nimic lui Lãcãtuº, a fãcut-o Spania. Pugilistul lui nea Linþa ºi-a recompensat þara adoptivã cu o mulþime de medalii.
A
Actualitate 7
Eugen Linþa – tehnician ºi pugilist de excepþie de la fostul luptãtor ce înseamnã disciplina ºi sã te dedici unui sport cum este boxul. Sunt campioni naþionali ºi internaþionali cizelaþi de antrenorul din Vulcan, dar ºi arbitri internaþionali.
Î
nceputul
Eugen Linþa s-a apucat de box la scurt timp dupã încheierea celei de-a doua conflagraþii mondiale, la Vulcan în Valea Jiului. Era tânãr, puternic ºi dornic sã lupte. Poveºtile eroilor de pe front încã nu pãliserã ºi îndemnau orice tânãr din acea vreme sã doreascã sã-ºi arate curajul, sã fie brav. S-a dus la sala de sport ºi chiar dacã era imediat dupã rãzboi, culmea este cã, îºi aminteºte nea Eugen, erau mai pregãtite decât astãzi. Fiecare minã din Valea Jiului avea pe lângã ea câte un club în care se pregãteau sportivi în diferite discipline. Boxul era sportul rege, era doar pentru viteji „aºa cum este un miner”. Minele finanþau aceste cluburi, erau mândria lor, iar „performerii” aduceau prestigiu întreprinderii. Era un motiv de falã!
Boxul este un sport drept în care curajul este principala armã în faþa adversarului, iar Eugen Linþa n-a dus lipsã de bãrbãþie. Greutãþile nu l-au ocolit atât în timpurile când boxa în ring cât ºi dupã ce ºi-a pus mãnuºile în cui ºi s-a dedicat antrenoratului. Din mâna lui au ieºit multiplii campioni, tineri care au învãþat
„În toamna lui 49 m-am apucat de box la mina Vulcan. Am boxat 17 ani, pânã în 66. Din 1970 am intrat ca antrenor. Lucram ºi la minã în tot acest timp, am 34 de ani de subteran ºi nu m-am dat înapoi de la muncã. Cât timp am fost boxer am fost la multe finale pe þarã, am luat multe medalii. Cam 41 de meciuri ºi medalii am adunat în 14 ani de box. Am ºi pierdut, dar am pierdut onorabil”, spunea Eugen Linþa.
alea Jiului era pepinierã pentru boxul românesc
V
Era de neconceput ca o minã sã nu þinã pe lângã ea ºi un club de sport. Aºa se face cã existau secþii de box ºi la Lupeni sau Petroºani. Campionatele între mine erau aprige, iar la ele participau ºi cluburile similare din restul judeþului, mai ales cel al siderurgiºtilor din Hunedoara. Deºi sportivii nu primeau mai nimic pentru victoriile lor, în afarã de recunoaºtere ºi respectul ortacilor, pentru ei era totul.
„Nu se ducea nimeni pentru bani la box. Se ducea pentru sport, pentru plãcere. Adevãrul este cã era dezvoltat pe vremuri acest sport. Valea a dat mulþi campioni, a dat ºi la categoria grea ºi super grea. Pe vremuri ajuta sindicatul, primãrile, toþi sãreau sã dea o mânã pentru ca sportivii sã facã performanþã”, declara tehnicianul.
P
naþionali. Toþi, fãrã excepþie au pornit din mâna lui Eugen ºi au ajuns sã pe culmile gloriei în strãinãtate pentru cã la ei în oraº ºi în þarã n-au fost ajutaþi. Mihet Nicolae a ajuns arbitru internaþional de box, Daniel
Zdrâncã antrenor la un club foarte mare din Italia, însã sunt ºi alþi medaliaþi cu titluri continentale ºi internaþionale care s-au stabilit în Canada ori Germania, numai în România nu. Maximilian GÂNJU
almares
În afara celor peste 40 de medalii câºtigate cu sudoare ºi sânge de cele mai multe ori, Eugen Linþa sa cizelat piese care astãzi sunt staruri la nivel mondial în acest sport. Alexandru Lãcãtuº, campion european WBO la box, categoria semigrea este unul dintre pugiliºtii „ºlefuiþi” de nea Eugen. „Era copil când i-am pus mânuºile în mâini. Am vãzut în ochii lui dorinþa de a lupta, de a se dedica acestui sport. Dacã nimeni n-a vrut sã-l susþinã, a trebuit sã-ºi caute norocul în Spania”, povestea tehnicianul Linþa. Antrenorul a dat boxului naþional ºi internaþional ºi alþi campioni dar ºi arbitrii inter-
Finalizat în acte...
Drumul spre Voineasa finalizat, scriptic, în proporþie de 41%
Cimitirul evr eiesc, cãlcat de hoþi
rumul spre Voineasa finalizat în proporþie de 41 la sutã. Asta credeau reprezentanþii þãrii în urmã cu un an, când într-un document au specificat cã drumul care face legãtura între municipiul Petroºani ºi Voineasa este finalizat în proporþie de 41 de procente.
D
“Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale di România prin Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Craiova deruleazã, în present, contractual de execuþie lucrãri “Consolidare versanþi DN 7A, km 63+200 – km 86+601”. Termentul de finalizare estimate este iunie 2012, iar pânã în present este realizat un procent de 41% din lucrãrile de execuþie”, se arãta într-un document din 2011 al Ministerului Transporturilor, document semnat de Anca Boagiu. Obiectivul de investiþii
ocul de veci în care se odihnesc evreii a fost cãlcat recent de hoþi. Asta au constatat câþiva localnici, care au rudele înmormântate acolo ºi care, deºi ºtiau cã înuntru se intrã doar cu o cheie, nu au mai avut nevoie de ea.
L
este finanþat de Banca Europeanã de Investiþii prin “Programul de eliminare a efectelor inundaþiilor ºi mãsuri de prevenire a lor”. Lucrãrile de execuþie incluse în cadrul proiectului sunt dimensionarea sistemului rutier, execuþie de poduri noi, consolidarea ºi amenajarea podurilor, scurgerea apelor ºi lucrãri de consolidare. Dacã ne referim la poduri sau la lucrãri de consolidare a versanþilor putem spune cã nu se vede absolut nimic în ter-
itoriu. Unele poduri stau sã pice, iar bolovanii care cad de pe versanþi reprezintã un pericol real pentru cei care tranziteazã zona. Drumul spre Voineasa este unul care se tot reabiliteazã, însã nu se vede nimic concret în teren. De nenumãrate ori s-a discutat despre acest aspect, însã totul pare a fi ca telefonul fãrã fir. Dacã e sã istorisim puþin despre acest tronson putem spune cã a trecut din administrarea celor de la Drumuri
Naþionale Craiova la cei de la Timiºoara ºi invers. Totul se învârte într-un cerc, iar rezolvarea reprezintã de fapt stagnarea proiectului. Primarul de la Petrila, Ilie Pãducel, susþine de fiecare datã cã a discutat personal, dupã cum îi place sã spun, cu reprezentanþii celor de la drum, însã pânã acum nu s-a gãsit nicio soluþie. „Voineasa este drumul care aparþine acum de Drumurile Naþionale Craiova. Acesta a fost trecut la cei de la
Timiºoara, iar apoi din nou la Craiova. Am þinut legãtura cu cei de la Craiova ºi mi s-a spus cã existã 11,5 milioane de euro pentru modernizarea ºi reabilitarea drumului”, spune Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Se pare cã de anul trecut ºi pânã la schimbarea din fruntea ministerului, Elena Udrea, nu a gãsit niciun proiect care sã aibã ca scop reabilitarea acestui segment de drum. Pânã când cineva va gãsi
soluþii, turiºtii vor trece de la extaz la agonie. Printre gropile de pe carosabil ei vor putea admira frumuseþea zonei, care nu este exploatatã la potenþialul maxim. De nenumãrate ori s-a discutat de reabilitarea acestui segment de drum care face legãtura între Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea, însã totul a rãmas la stadiul de proiect. Licitaþiile sunt finalizate, iar lucrãrile nedemarate din diferite motive. Raul IRINOVICI
Locaþia nu mai are poartã, care o fi fost dusã la fier vechi ºi care cândva era încuiatã. Asta rezultã din faptul cã pe gard e notat un numãr de telefon pentru cei care doresc cheia. „Soþia mea a mers la sfârºit de sãptãmânã la
acest cimitir ºi a constatat cã nu mai e poarta. E un act de vandalism fãrã precedent ºi e clar cã poarta a fost furatã de hoþii de fier vechi”, spune un bãrbat din Petroºani. Acum nimeni nu mai are nevoie de o cheie ºi, dacã e sã ne uitãm dupã cum aratã locul, hoþii nu s-au limitat doar la atât. Mai multe monumente sunt dãrâmate ºi clãdirea ce adãposteºte capela evreiascã este ºi ea vandalizatã. Geamul e spart ºi chiar ºi o parte a gardului împrejmuitor lipseºte. Aici este îngropat ºi fostul primar al
municipiului Petroºani, Carol Schreter, iar mormintele familiei sale par singurele mai îngrijite. În plus, nici cimitirul din Cartierul Aeroport nu e altfel. ªi acolo au loc o serie de acte de vandalism ºi se pare cã nimeni nu se ocupã de el, deºi aparþine unei Parohii ortodoxe, iar oamenii plãtesc taxe. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 septembrie 2012
8 Actualitate
Anul acesta punem murãturi de crizã sau deloc lumea bani anul acesta. In ceilalþi ani, parcã oamenii se apucau de pus catraveþii sau varza mai
radiþia românilor de a pune murãturi toamna pentru lunile de iarnã, cam are de suferit anul acesta.
T
Preþurile sunt destul de mari, iar oamenii din Valea Jiului preferã sã îºi cumpere produsele ca sfecla muratã, catraveþii, gogoºarii sau conopida, direct din supermarket-uri. Comercianþii din pieþele din Valea Jiului spun cã
repede. Acum, de-abia dacã scot din vânzare cât sã plãtesc chiria mesei”, spune tanti Ana, o vânzã-
anul acesta au vândut mai puþini gogoºari, castraveþi sau varzã decât în anii trecuþi, comparativ cu aceeaºi perioadã. “Nu prea are
toare din Piaþa Agroalimentarã de la Vulcan. “Eu aduc ardeii, roºiile, castraveþii sau conopida chiar din grãdina mea ºi simt cel mai tare lipsa vânzãrilor. Într-adevar, mai cumpãra lumea, dar pentru a pune câte un borcan, douã de murãturi, cel mult”, spune ºi Ileana, o altã producãtoare Cu toate acestea, existã ºi o parte dintre ei care spune cã au mai scãzut preþurile tocmai pentru ca oamenii sã îºi poatã permite sã cumpere, iar vânzãrile le merg destul de
Vine ºi vremea tulburelului! um a venit toamna, ce mai gospodari dintre români se gândesc la strânsul recoltei de struguri ºi cum sã facã vinul sau sã vândã parte din marfa, dupã caz. Însã, cei care trebuie sã cumpere materia prima de la þãrani se lasã încã aºteptaþi.
C
Producãtorii din zona Olteniei, în special, sunt în aceste zile în toate pieþele din Valea Jiului ºi încearcã sã-ºi vândã strugurii, chiar ºi la preþuri mai
mici, doar pentru a nu se întoarce cu ei acasã. “Eu sunt de la Gorj ºi vin în fiecare an cu struguri aici, la Vulcan. Am o producþie de aproape 2 tone pe an, dar scot la vânzare circa 600 de kilograme. Restul este pentru consum propriu. Din ce am vãzut aici, ori oamenii nu mai fac vin, ori nu mai au bani. Stau de câteva zile sã vând 200 de kilograme ºi nu prea am cui”, a declarat un producãtor din Gorj. Ca anul acesta, din ce vãd pânã acum, parcã nu ne-a mers niciodatã. Parcã în alþi ani pe vremea asta nu mai aveam ce vinde ºi trebuia sã mai aduc marfã. Acum, din contrã, rãmânem cu strugurii pe stoc. Ce mai are trece acum sunt strugurii de masã. Din ãºtia mai cumpãrã lumea, dar din cei pentru vin nu prea”, spune ºi o producãtoare. “ Eu, vã spun drept, într-o zi am vândut doar 16 kilograme de struguri. Ce pot sã mai spun altceva?!”, a afirmat un alt comerciant.
V
ânzãtori mulþi, clienþi puþini
Cei care vând struguri sunt rãspândiþi în toate pieþele din Valea Jiului, însã cei mai mulþi sunt în Piaþa Centralã de la Petroºani ºi în Piaþa Agroalimentarã de la Vulcan. Ei sunt fie la mese, fie în parcãri ºi vând direct din maºinã. “ Avem, întradevãr, mulþi comercianþi de struguri în aceste zile Ei vin cel mai des în week-end, pentru cã atunci sunt
Actualitate 9
bine pânã acum. “Noi venim din partea Gorjului, iar pânã acum ne-a mers destul de bine. Vindem pepeni ºi gogonele, iar acum chiar încercam sã le dãm mai ieftin numai sã meargã treaba”, declara Dani, un producãtor care îºi vinde marfa în Piaþa Centralã Petroºani. Dacã este sã ne gândim la costuri ºi la comoditatea tot mai întâlnitã în rândul gospodinelor, în ultimi ani, atunci nici cumpãrarea murãturilor de la magazin, gata fãcute, nu pare o idee rea. În lunile de iarnã, vânzãrile supermarketurilor la acest segment, cresc, tocmai datoritã acestui fapt, cã oamenii, din lipsã de bani, de timp sau pur ºi simplu din comoditate, nu prea îºi mai fac provizii în cantitãþi mari pentru iarnã. Preþul unui borcan cu castraveþi muraþi costã între 4 ºi 6 lei, unul cu murãturi asortate ajunge la circa 5 lei, iar dulceþurile ºi compoturile variazã între 3, 5 ºi 7 lei. Luiza ANDRONACHE
ºi cumpãrãtori mai mulþi”, a afirmat un reprezentant al Pieþei din Vulcan.
pe mãsura P reþuri muncii
Problema din cauza cãreia producãtorii de-abia reuºesc sã-ºi dea marfa este aceeaºi de când lumea:preþul! Unii mai fac concesii ºi mai lasã, însã alþii se þin tare ºi nu-l
Primul termen de judecatã
în dosarul „Amantul familiei” agistraþii din Petroºani încep judecarea dosarului „Amantul famileii”, în care poliþistul Adrian Sucilã este acuzat de act sexual cu un minor, corupere sexualã ºi furt. În acelaºi dosar, fiica viceprimarului din Vulcan, Mihalea Stoica, este acuzatã de complicitate ºi este judecatã alãturi de Sucilã..
M
Adrian Sucilã dã din nou ochii cu magistraþii de la Judecãtoria Petroºani în dosarul în care procurorii îl acuzã cã l-ar fi corupt sexual pe fiul viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica ºi ar fi întreþinut relaþii sexulae cu el. În plus, Sucilã este acuzat ºi de furt, iar în acelaºi dosar fiica politicianului, Mihalea Stoica, este acuzatã de complicitate. Dosarul a fost înregistrat la Judecãtoria Petroºani în data de 24 august, sub numãrul 6513/278/2012. Primul termen de judecatã a fost stabilit pentru data de 11 septembrie, însã în coboarã nici mãcar cu 1 ban. “Am muncit pentru fiecare bãnuþ pe care îl câºtig acum. Nu pot sã dau kilogramul mai jos de 2, 5 lei. Nu am cum!”, spune un comerciant. “Eu am încercat sã dau kilogramul cu 3,5 lei, dar când am vãzut cã nu merge, am coborât la 3 lei, mai ales dacã gãsesc ºi vreun client care este de acord sã cumpere mai mult”, ne-a declarat un alt producãtor. Struguri din soiuri precum Nova, Restling sau Tãmâioºi, se gãsesc în aceste zile în pieþele ºi târgurile din întreaga Valea Jiului cu preþuri începând de la 3 la 6 lei pe kilogram, în funcþie de sortiment. De altfel, perioada în care se recolteazã strugurii a început deja, din cauza secetei din acest an, ºi dureazã pânã undeva la sfârºitul lunii octombrie, ba chiar începutul lunii noiembrie.
data de 4 septembrie magistratul cãruia i-a fost repartizatã iniþial cauza, Ioan Zeteº – fostul preºedinte al Judecãtoriei Petroºani – a anunþat cã se abþine. . „În baza art. 48 alin. 1 lit. a c.pr.pen. admite cererea de abþinere formulatã de domnul judecãtor Zeteº Ioan în cauza care face obiectul dosarului penal nr. 6513/278/2012 pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Dosarul va fi soluþionat în data 11.09.2012 de completul II penal”, se aratã în comunicarea instanþei. Ca atare, dosarul a fost repartizat altui judecãtor ºi îºi va urma cursul. Reamintim cã Adrian Sucilã a fost ridicat de la domiciliul sãu din
Vulcan la începutul lunii iulie, întro anchetã declanºatã de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, care s-a autosesizat în acest caz. El este învinuit de corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, fiul viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, dar ºi cã ar fi furat 500 de euro de la soþul acesteia. Sucilã a declarat, inclusiv în faþa instanþei de judecatã, cã este nevinovat ºi a refuzat chiar sã semneze procesul – verbal prin care i s-au adus la cunoºtinþã învinuirile ºi probele din acest dosar. A formulat mai multe cereri prin care a solicitat sã fie judecat în stare de libertate, însã fãrã sorþi de izbândã. Car men COSMAN
Birourile Serviciului de Asistenþã Socialã, prezentate public oul sediul al Serviciului de N Asistenþã de la Petroºani a fost prezentat public ieri de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, pentru prima datã. Aceste este în locul fostului centru de zi Sufleþel, la parterul clãdirii unde funcþioneazã ºi Serviciul de Impozite ºi Taxe. Pânã acum, funcþionarii
Copil tâlhãrit la Vulcan
n copil de 10 ani a fost tâlhãrit pe stradã ziua în amiaza mare, în timp ce Luiza ANDRONACHE mergea la cumpãrãturi. Familia a sesizat poliþia, iar tâlharul a fost prins în timp record.
U
Pãrinþii unui copil de 10 ani din municipiul Vulcan, Valea Jiului, au sunat la poliþie pentru cã fiul lor s-a întors de la magazin fãrã banii primiþi ca rest. Micuþul fusese trimis la cumpãrãturi, iar la întoarcere a fost tâlhãrit de un tânãr de 23 de ani din aceeaºi localitate. „Poliþia Municipiului Vulcan a fost sesizatã de cãtre un bãrbat din Vulcan cu privire la faptul cã fiul sãu, în vârstã de 10 ani, a fãcut cumpãrãturi în Cartierul Sohodol, iar la întoarcerea spre casã, pe strada Straja, o persoanã necunos-
au lucrat câþiva ani într-un spaþiu impropriu ºi aproape insalubru, situat destul de departe de centrul oraºului. “Asistenþa Socialã a funcþionat pânã acum în fosta clãdire a spitalului vechi. Cei de aici, de curând s-au mutat în aceastã nouã locaþie. Tot spaþiul a fost reamenajat cu toate utilitãþile. Am fãcut acest lucru, în special
cutã, prin violenþã, i-a sustras suma de 50 lei. Un echipaj al poliþiei s-a deplasat cu operativitate la faþa locului, iar în urma verificãrilor efectuate s-a reuºit identificarea prezumtivului autor al faptei. Este vorba despre un tânãr de 23 de ani, din Vulcan”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu. Tâlharul a fost reþinut pentru 24 de ore, urmând sã fie prezentat Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara cu propunere de arestare preventivã pentru comiterea infracþiunii de tâlhãrie. Diana MITRACHE
pentru cã cealaltã clãdire avea un mare dezavantaj, respectiv scãrile pe care trebuia sã urce toatã lumea care avea nevoie de serviciile Asistenþei Sociale. Accesul era foarte dificil sau chiar deloc pentru persoanele cu dizabilitãþi. De aceea ne-am mutat în aceastã locaþie
care este mult mai centralã ºi mult mai accesibilã pentru toþi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. În spaþiul vechi, de la fostul Spital de Psihiatrie, a mai rãmas Serviciul de Poliþie Localã. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 septembrie 2012
8 Actualitate
Anul acesta punem murãturi de crizã sau deloc lumea bani anul acesta. In ceilalþi ani, parcã oamenii se apucau de pus catraveþii sau varza mai
radiþia românilor de a pune murãturi toamna pentru lunile de iarnã, cam are de suferit anul acesta.
T
Preþurile sunt destul de mari, iar oamenii din Valea Jiului preferã sã îºi cumpere produsele ca sfecla muratã, catraveþii, gogoºarii sau conopida, direct din supermarket-uri. Comercianþii din pieþele din Valea Jiului spun cã
repede. Acum, de-abia dacã scot din vânzare cât sã plãtesc chiria mesei”, spune tanti Ana, o vânzã-
anul acesta au vândut mai puþini gogoºari, castraveþi sau varzã decât în anii trecuþi, comparativ cu aceeaºi perioadã. “Nu prea are
toare din Piaþa Agroalimentarã de la Vulcan. “Eu aduc ardeii, roºiile, castraveþii sau conopida chiar din grãdina mea ºi simt cel mai tare lipsa vânzãrilor. Într-adevar, mai cumpãra lumea, dar pentru a pune câte un borcan, douã de murãturi, cel mult”, spune ºi Ileana, o altã producãtoare Cu toate acestea, existã ºi o parte dintre ei care spune cã au mai scãzut preþurile tocmai pentru ca oamenii sã îºi poatã permite sã cumpere, iar vânzãrile le merg destul de
Vine ºi vremea tulburelului! um a venit toamna, ce mai gospodari dintre români se gândesc la strânsul recoltei de struguri ºi cum sã facã vinul sau sã vândã parte din marfa, dupã caz. Însã, cei care trebuie sã cumpere materia prima de la þãrani se lasã încã aºteptaþi.
C
Producãtorii din zona Olteniei, în special, sunt în aceste zile în toate pieþele din Valea Jiului ºi încearcã sã-ºi vândã strugurii, chiar ºi la preþuri mai
mici, doar pentru a nu se întoarce cu ei acasã. “Eu sunt de la Gorj ºi vin în fiecare an cu struguri aici, la Vulcan. Am o producþie de aproape 2 tone pe an, dar scot la vânzare circa 600 de kilograme. Restul este pentru consum propriu. Din ce am vãzut aici, ori oamenii nu mai fac vin, ori nu mai au bani. Stau de câteva zile sã vând 200 de kilograme ºi nu prea am cui”, a declarat un producãtor din Gorj. Ca anul acesta, din ce vãd pânã acum, parcã nu ne-a mers niciodatã. Parcã în alþi ani pe vremea asta nu mai aveam ce vinde ºi trebuia sã mai aduc marfã. Acum, din contrã, rãmânem cu strugurii pe stoc. Ce mai are trece acum sunt strugurii de masã. Din ãºtia mai cumpãrã lumea, dar din cei pentru vin nu prea”, spune ºi o producãtoare. “ Eu, vã spun drept, într-o zi am vândut doar 16 kilograme de struguri. Ce pot sã mai spun altceva?!”, a afirmat un alt comerciant.
V
ânzãtori mulþi, clienþi puþini
Cei care vând struguri sunt rãspândiþi în toate pieþele din Valea Jiului, însã cei mai mulþi sunt în Piaþa Centralã de la Petroºani ºi în Piaþa Agroalimentarã de la Vulcan. Ei sunt fie la mese, fie în parcãri ºi vând direct din maºinã. “ Avem, întradevãr, mulþi comercianþi de struguri în aceste zile Ei vin cel mai des în week-end, pentru cã atunci sunt
Actualitate 9
bine pânã acum. “Noi venim din partea Gorjului, iar pânã acum ne-a mers destul de bine. Vindem pepeni ºi gogonele, iar acum chiar încercam sã le dãm mai ieftin numai sã meargã treaba”, declara Dani, un producãtor care îºi vinde marfa în Piaþa Centralã Petroºani. Dacã este sã ne gândim la costuri ºi la comoditatea tot mai întâlnitã în rândul gospodinelor, în ultimi ani, atunci nici cumpãrarea murãturilor de la magazin, gata fãcute, nu pare o idee rea. În lunile de iarnã, vânzãrile supermarketurilor la acest segment, cresc, tocmai datoritã acestui fapt, cã oamenii, din lipsã de bani, de timp sau pur ºi simplu din comoditate, nu prea îºi mai fac provizii în cantitãþi mari pentru iarnã. Preþul unui borcan cu castraveþi muraþi costã între 4 ºi 6 lei, unul cu murãturi asortate ajunge la circa 5 lei, iar dulceþurile ºi compoturile variazã între 3, 5 ºi 7 lei. Luiza ANDRONACHE
ºi cumpãrãtori mai mulþi”, a afirmat un reprezentant al Pieþei din Vulcan.
pe mãsura P reþuri muncii
Problema din cauza cãreia producãtorii de-abia reuºesc sã-ºi dea marfa este aceeaºi de când lumea:preþul! Unii mai fac concesii ºi mai lasã, însã alþii se þin tare ºi nu-l
Primul termen de judecatã
în dosarul „Amantul familiei” agistraþii din Petroºani încep judecarea dosarului „Amantul famileii”, în care poliþistul Adrian Sucilã este acuzat de act sexual cu un minor, corupere sexualã ºi furt. În acelaºi dosar, fiica viceprimarului din Vulcan, Mihalea Stoica, este acuzatã de complicitate ºi este judecatã alãturi de Sucilã..
M
Adrian Sucilã dã din nou ochii cu magistraþii de la Judecãtoria Petroºani în dosarul în care procurorii îl acuzã cã l-ar fi corupt sexual pe fiul viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica ºi ar fi întreþinut relaþii sexulae cu el. În plus, Sucilã este acuzat ºi de furt, iar în acelaºi dosar fiica politicianului, Mihalea Stoica, este acuzatã de complicitate. Dosarul a fost înregistrat la Judecãtoria Petroºani în data de 24 august, sub numãrul 6513/278/2012. Primul termen de judecatã a fost stabilit pentru data de 11 septembrie, însã în coboarã nici mãcar cu 1 ban. “Am muncit pentru fiecare bãnuþ pe care îl câºtig acum. Nu pot sã dau kilogramul mai jos de 2, 5 lei. Nu am cum!”, spune un comerciant. “Eu am încercat sã dau kilogramul cu 3,5 lei, dar când am vãzut cã nu merge, am coborât la 3 lei, mai ales dacã gãsesc ºi vreun client care este de acord sã cumpere mai mult”, ne-a declarat un alt producãtor. Struguri din soiuri precum Nova, Restling sau Tãmâioºi, se gãsesc în aceste zile în pieþele ºi târgurile din întreaga Valea Jiului cu preþuri începând de la 3 la 6 lei pe kilogram, în funcþie de sortiment. De altfel, perioada în care se recolteazã strugurii a început deja, din cauza secetei din acest an, ºi dureazã pânã undeva la sfârºitul lunii octombrie, ba chiar începutul lunii noiembrie.
data de 4 septembrie magistratul cãruia i-a fost repartizatã iniþial cauza, Ioan Zeteº – fostul preºedinte al Judecãtoriei Petroºani – a anunþat cã se abþine. . „În baza art. 48 alin. 1 lit. a c.pr.pen. admite cererea de abþinere formulatã de domnul judecãtor Zeteº Ioan în cauza care face obiectul dosarului penal nr. 6513/278/2012 pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Dosarul va fi soluþionat în data 11.09.2012 de completul II penal”, se aratã în comunicarea instanþei. Ca atare, dosarul a fost repartizat altui judecãtor ºi îºi va urma cursul. Reamintim cã Adrian Sucilã a fost ridicat de la domiciliul sãu din
Vulcan la începutul lunii iulie, întro anchetã declanºatã de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, care s-a autosesizat în acest caz. El este învinuit de corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, fiul viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, dar ºi cã ar fi furat 500 de euro de la soþul acesteia. Sucilã a declarat, inclusiv în faþa instanþei de judecatã, cã este nevinovat ºi a refuzat chiar sã semneze procesul – verbal prin care i s-au adus la cunoºtinþã învinuirile ºi probele din acest dosar. A formulat mai multe cereri prin care a solicitat sã fie judecat în stare de libertate, însã fãrã sorþi de izbândã. Car men COSMAN
Birourile Serviciului de Asistenþã Socialã, prezentate public oul sediul al Serviciului de N Asistenþã de la Petroºani a fost prezentat public ieri de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, pentru prima datã. Aceste este în locul fostului centru de zi Sufleþel, la parterul clãdirii unde funcþioneazã ºi Serviciul de Impozite ºi Taxe. Pânã acum, funcþionarii
Copil tâlhãrit la Vulcan
n copil de 10 ani a fost tâlhãrit pe stradã ziua în amiaza mare, în timp ce Luiza ANDRONACHE mergea la cumpãrãturi. Familia a sesizat poliþia, iar tâlharul a fost prins în timp record.
U
Pãrinþii unui copil de 10 ani din municipiul Vulcan, Valea Jiului, au sunat la poliþie pentru cã fiul lor s-a întors de la magazin fãrã banii primiþi ca rest. Micuþul fusese trimis la cumpãrãturi, iar la întoarcere a fost tâlhãrit de un tânãr de 23 de ani din aceeaºi localitate. „Poliþia Municipiului Vulcan a fost sesizatã de cãtre un bãrbat din Vulcan cu privire la faptul cã fiul sãu, în vârstã de 10 ani, a fãcut cumpãrãturi în Cartierul Sohodol, iar la întoarcerea spre casã, pe strada Straja, o persoanã necunos-
au lucrat câþiva ani într-un spaþiu impropriu ºi aproape insalubru, situat destul de departe de centrul oraºului. “Asistenþa Socialã a funcþionat pânã acum în fosta clãdire a spitalului vechi. Cei de aici, de curând s-au mutat în aceastã nouã locaþie. Tot spaþiul a fost reamenajat cu toate utilitãþile. Am fãcut acest lucru, în special
cutã, prin violenþã, i-a sustras suma de 50 lei. Un echipaj al poliþiei s-a deplasat cu operativitate la faþa locului, iar în urma verificãrilor efectuate s-a reuºit identificarea prezumtivului autor al faptei. Este vorba despre un tânãr de 23 de ani, din Vulcan”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu. Tâlharul a fost reþinut pentru 24 de ore, urmând sã fie prezentat Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara cu propunere de arestare preventivã pentru comiterea infracþiunii de tâlhãrie. Diana MITRACHE
pentru cã cealaltã clãdire avea un mare dezavantaj, respectiv scãrile pe care trebuia sã urce toatã lumea care avea nevoie de serviciile Asistenþei Sociale. Accesul era foarte dificil sau chiar deloc pentru persoanele cu dizabilitãþi. De aceea ne-am mutat în aceastã locaþie
care este mult mai centralã ºi mult mai accesibilã pentru toþi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. În spaþiul vechi, de la fostul Spital de Psihiatrie, a mai rãmas Serviciul de Poliþie Localã. Luiza ANDRONACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 septembrie 2012
Cu inimile zdrobite de durere ºi neputincioºi în faþa destinului, anunþãm trecerea în nefiinþã mult prea devreme a celui care a fost
SULTANA MIHAI (29 ani)
Slujba de înmormântare are loc astãzi, 11 septembrie 2012, orele 14.00, la Capela Petrila. Nu te vom uita niciodatã! Dumnezeu sã-l ierte ºi sã-l odihneascã în pace! Familia
Când se stinge o flacãrã o aprinzi din nou, dar când se stinge o viaþã, o plângi mereu. Ai fost parcã ieri lângã noi, dar în 8 septembrie ai plecat prea devreme, spre veºnicie, lãsând în urmã un gol imens, lacrimi ºi durere.
SULTANA MIHAI (29 ani) Vei rãmâne mereu în amintirea noastrã! Prietenii motocicliºti
Colectivul cotidianului Cronica Vãii Jiului deplânge trecerea în nefiinþã, a celui care a fost
SULTANA MIHAI (29 ani)
ºi este alãturi de familia rãpusã de durere. Dumnezeu sã-l ierte ºi sã-l odihneascã în pace!
Colegii de la Casa de Culturã „Ion Dulãmiþã” Petroºani sunt alãturi de familia greu încercatã la trecere în nefiinþã, mult prea devreme, a celui care a fost
SULTANA MIHAI (29 ani)
Îþi vom pãstra o vie amintire! Dumnezeu sã-l ierte ºi sã-l odihneascã în pace!
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
11 s e p t e m b r i e 2 0 1 2
Activitãþile intelectuale îþi vor permite sã-þi pui în valoare capacitãþile; în cazul în care vei avea de dat un examen, rezultatele vor fi cel puþin mulþumitoare. La serviciu va fi mare agitaþie, cãci va fi nevoie sã finalizezi unele lucrãri.
Vei manifesta o tendinþã spre impulsivitate, ceea ce te poate aduce în situaþia de a avea conflicte cu cei apropiaþi. Va fi mare agitaþie în familie pentru cã vor fi de pus la punct unele chestiuni de interes comun. ªansa ta de a câºtiga bani existã.
Va trebui sã depui un efort susþinut dacã doreºti ca rezultatele sã te satisfacã pe deplin. Chestiunile profesionale vor fi prioritare ºi pentru tine, cãci este posibil sã aibã loc schimbãri în cadrul instituþiei la care lucrezi.
Situaþia ta financiarã va înregistra o îmbunãtãþire, ceea ce te va face mai optimist. Cãminul va reprezenta un domeniu spre care se va îndrepta în mod special interesul ºi energia ta. Momentele petrecute în compania celor apropiaþi te vor remonta.
Vei fi mai cufundat în propriile probleme, dar cum ºansele ca totul sã se rezolve în favoarea ta sunt mari, nu ai motive sã fii îngrijorat. La slujbã vei putea finaliza un proiect mai complicat, la care vei avea de colaborat cu mai mulþi colegi.
În plan profesional vei avea unele mici realizãri, care îþi vor demonstra cã nu ai muncit degeaba în ultimul timp. Sfaturile rudelor apropiate se vor dovedi inspirate ºi ar fi bine sã þii cont de ele. În aceastã perioadã vei avea de fãcut drumuri.
Capacitatea ta de concentrare va atinge un maxim, iar deciziile pe care le vei lua în aceste zile îºi vor demonstra în scurt timp eficienþa. Colegii te vor susþine în tot ce doreºti sã întreprinzi ºi acest lucru îþi va da un plus de încredere.
Ai putea cunoaºte o persoanã care îþi va fi de un real folos în viitorul apropiat. Cei cãsãtoriþi vor avea de lãmurit chestiuni importante, dar pânã la urmã vor reuºi sã ajungã la un consens. În a doua jumãtate a zilei vei reuºi sã te relaxezi.
Activitãþile sociale vor fi prioritare pentru tine în aceastã perioadã. Relaþia cu prietenii se va îmbunãtãþi considerabil ºi nu vor lipsi ocaziile de a petrece clipe excelente în compania acestora. Energia este sub nivelul obiºnuit.
Persoana iubitã va fi mai sensibilã, mai suspicioasã ºi va trebui sã fi foarte atent, cãci orice vorbã spusã la întâmplare ar putea-o rãni. În rest vei avea parte de tot felul de evenimente, care te vor þine în prizã.
În aceastã zi vei face cheltuieli peste aºteptãri în compania persoanei iubite. Contractul cu strãinãtatea te va favoriza din toate punctele de vedere. Ai putea primi o sumã de bani sau o propunere de colaborare avantajoasã de pe alte meleaguri.
Capacitãþile tale mentale vor atinge un maxim, astfel încât vei reuºi sã gãseºti soluþii la cele mai dificile dintre problemele cu care te confrunþi. La serviciu doreºti sã te afirmi cu orice preþ ºi acest lucru îþi poate crea mici neînþelegeri cu colegii.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 septembrie 2012 nterzis cu bicicletele pe Bulevardul Mihai Viteazu din municipiul Vulcan. Consilierii locali din municipiul Vulcan au adoptat un proiect de hotãrâre prin care le interzic utilizatorilor de role ºi biciclete sã mai circule pe Bulevardul Mihai Viteazu. Motivul este acela cã în au avut loc mai multe incidente neplãcute.
I
“Am instituit o restricþie pentru cei cu bicicletele ºi rolele pe Bulevard în urmã mai multor sesizãri ºi incidente. Am con-
Amendaþi pentru nerespectarea regulilor
siderat cã e mai bine sã nu mai circule pe Bulevard”, a declarat primarul municipiului Vulcan,
ai multe strãzi din Petroºani au ajuns cu sens unic. Asta a decis administraþia localã, pentru a fluidiza traficul foarte aglomerat din zona pieþei din localitate. Astfel cã, în cartierul din vecinãtatea Pieþei Centrale nu se mai circulã decât dupã reguli noi.
M
„S-a avut în vedere eliberarea strãzilor din zona pieþei, pentru cã e o zonã destul de aglomeratã. Astfel s-a instituit sens unic pe o porþiune ce leagã Strada Avram Iancu de strada Aleea Trandafirilor, ºi de asemenea de strada 9 Mai. Mai mult, este sens unic pe strada Aleea Trandafirilor. A existat ºi o solicitare în ce priveºte strada 9 Mai, dar edilii
n hunedorean a lansat o petiþie on-line, prin care cere, în regim de urgenþã, o lege a rãspunderii magistraþilor ºi a rãspunderii ministeriale. Din cauza deciziilor eronate luate de unii judecãtori, statul român pierde sume importante în procesele de la CEDO.
U
Valter Cojman, hunedoreanul care a redactat petiþia, este de pãrere cã o astfel de lege este absolut necesarã, dat fiind faptul cã existã o grãmadã de cazuri în care hotãrâri eronate ale magistraþilor au distrus vieþile unor români. De asemenea, acesta mai spune ºi cã existã o mulþime de dosare în care România a fost condamnatã al CEDO tocmai din cauza unor astfel de hotãrâri greºite „Deoarece România are mulþi
Gheorghe Ile. Consilierii locali au venit cu mai multe propuneri însã nici-
unul nu a devenit amendament. Spre exemplu consilierul PSD, Cristian Merisanu, a propus sã
se instituie interdicþia pânã la cei cu o anumitã vârstã. “Sã facem limita de vârstã. Pânã la 8 ani dacã nu sunt însoþiþi sã poatã merg”, a spus Merisanu. În acest caz nu se putea verifica vârsta toturor celor care folosesc Bulevardul. În cele din urmã proiectul de hotãrâre a fost aprobat de consilierii locali. Cei care vor fi identificaþi ca tranziteazã Bulevardul Mihai Viteazu cu rolele sau bicicletele în locurile nepermise vor fi sancþionaþi în prima fazã cu avertisment, iar apoi cu amendã contravenþionala cuprinsã între 100 ºi 300 de lei. Raul IRINOVICI
Strãzi cu sens unic
municipiului Petroºani nu au dat curs acestei solicitãri, pentru cã nu au considerat cã e necesar”, spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. ªi în zona ªcolii Avram Stanca s-a instituit un astfel de sens unic, astfel
încât nici colo nu se mai circulã acum pe toate arterele. Asta pentru a fluidiza traficul ºi a reduce la maxim riscul ca în jurul ºcolii sãse petreacã evenimente nedorite. Diana MITRACHE
Cere o lege a rãspunderii magistraþilor la rãspundere: CONSIDERÃM CÃ ESTE NEVOIE URGENT DE INTRODUCEREA LEGII RÃSPUNDERII MAGISTRAÞILOR. 2) Deoarece multe decizii ministeriale ºi/sau prezidenþiale afecteazã viaþa a milioane de romani în râu ºi/sau duc la cheltuirea banilor publi-
cetãþeni cãrora, hotãrârile greºite ºi/sau pãrtinitoare magistraþilor, le-au distrus vieþile; pentru cã România are o mulþime de dosare în care a fost condamnatã la CEDO, din cauza unor magistraþi incompetenþi sau rãu-
voitori ºi/sau pãrtinitori, condamnãri în urma cãrora România trebuie sã plãteascã o mulþime de bani, ca despãgubiri, din banii publici, fãrã ca acei magistraþi care au dat hotãrâri greºite sã rãspundã sau sã fie traºi
ci în mod nejustificat: CONSIDERÃM CÃ ESTE NEVOIE URGENT DE INTRODUCEREA LEGII RÃSPUNDERII MINISTERIALE, CARE SÃ SE RÃSFRÂNGÃ ASUPRA ÎNTREGULUI CABINET MINISTERIAL GÃSIT VINOVAT DAR, LEGEA, SÃ INCLUDÃ ªI PREªEDINTELE
ROMÂNIEI ªI ÎNTREAGA ADMINISTRAÞIE PREZIDENÞIALÃ A ROMÂNIEI. Aceste legi trebuie sã respecte principiul constituþional prevãzut în art.16 aliniat (2) din Constituþia României: NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE”, se aratã în petiþia on-line. Carmen COSMAN
12 Actualitate entinþa în cazul celor trei ºefi de la Mina Petrila a fost amânatã. Ieri (luni-n.r.) pe rolul Tribunalului Gorj s-a rejudecat cazul celor trei ºefi de la Mina Petrila.
S
Este vorba de accidentul de muncã care s-a petrecut în urmã cu patru ani la exploatarea minierã în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri ºi salvatori. În acest caz sunt judecaþi Aurelian Necula, Gheorghe Roºu ºi Dan Ungur. “Am solicitat instanþei sã analizeze probele pe care le-am mai depus la dosar. Decizia a rãmas în pronunþare pânã la
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 septembrie 2012 Amânare în cazul „Petrila 2008”
Cei trei ºefi aºteaptã sentinþa pânã în 24 septembrie urmãtorul termen”, a declarat Ovidiu Filipescu, unul dintre avocaþii apãrãrii. Urmãtorul termen în acest caz a fost fixat pentru datã de 24 septembrie. Adicã peste douã zile, magistraþii Trbunalului Gorj ar trebui sã dea o soluþie în cazul dosarului “Petrila 2008”. Dosarul a ajuns pe rolul acestei instante de judecata la data de 24 octombrie 2011, dar pânã acum magistraþii nu au reuºit sã judece apelul. La ultimul termen s-a pronunþat o nouã amânare,
a patra, pentru datã de 27 aprilie, iar pânã atunci judecãtorul de caz a solicitat avocatului Nicolae Breaz sã depunã „împuternicirile ce dovedesc încheierea de contracte de asistenta juruduca cu pãrþile civile”. Curtea de Apel Craiova judeca recursul declarat de inculpaþi la sentinþa pronunþatã de Tribunalul Gorj. Potrivi acestei sentinþe, fostul director al EM Petrila, Aurelian Necula, a fost condamnat la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare, Gheorghe Roºu, fost inginer-ºef cu securitatea ºi sãnãtatea în muncã, a fost condamnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur, fost ºef al sectorului aeraj ºi ºef al staþiei de salvare minierã, la ºase ani ºi ºase luni
e luni, 10 septembrie, a demarat operaþiunea de depunere a dosarelor de înscriere de cãtre tinerii care doresc sã urmeze cursurile Universitãþii din Petroºani.
D
Pentru aceºtia, la licenþã, sunt oferite 973 de locuri, dintre care 229 sunt bugetate iar 744 sunt cu taxã. În acelaºi timp, la masterat, sunt disponibile 660 de locuri – 150 bugetate ºi 510 cu taxã. „Înscrierile vor dura timp de o sãptãmânã, timp în care sperãm sã se ocupe toate locurile pe care le avem disponibile pentru noul an de învãþãmânt. La Licenþã avem libere 229 de locuri bugetate ºi 744 cu taxã, dintre acestea din urmã, 570 fiind la zi ºi 174 la ID (Învãþãmânt la Distanþã). La Masterat avem libere 150 de locuri bugetate ºi 510 cu taxã, acestea fiind pentru prima datã scoase la concurs, în sesiunea de admitere din aceastã toamnã”, a precizat Codruþa Dura, pro-rector „Învãþãmânt” Universitatea Petroºani.
de închisoare. Cei trei au fost învinovãþiþi
de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri ºi salvatori. Raul IRINOVICI
Locuri prea multe pentru studenþii „boboci”
Atât la licenþã cât ºi la masterat, sunt scoase la concurs ºi locuri destinate special tinerilor de origine românã din alte þãri dar ºi celor proveniþi din etnia romã. În timp ce romii au ocupat încã din varã 2 dintre cele 5 locuri disponibile, tinerii români din þãrile învecinate, în special cei din actuala Republicã Moldova, nu s-au prea
înghesuit sã vinã în Valea Jiului. „Pentru romi mai avem libere 3 locuri, dintre cele 5 oferite la licenþã, 2 fiind ocupate încã din varã. Pentru românii de peste hotare, ºi aici mã refer în special la cei din Republica Moldova, numãrul de locuri libere este acelaºi ca ºi la sesiunea de admitere din varã. Adicã 105, cu bursã, la licenþã,
35 la masterat ºi 10 pentru cei care au susþinut examenul de Bacalaureat în România. Pânã în prezent, niciunul dintre acestea nu a fost ocupat dar, mai sunt destule zile în care aceºtia îºi pot depune dosarele”, a mai spus Codruþa Dura. Pentru anul ºcolar 2012 – 2013, la Universitatea din Petroºani, au fost disponibile, pentru anul I, peste 2.000 de locuri. Dintre acestea, doar (aproximativ) 500 au fost ocupate în urma sesiunii de admitere organizate în varã. Principalul „vinovat” pentru acestã situaþie este examenul de Bacalaureat trecut cu bine de foarte puþini dintre absolvenþii clasei a XII-a. Mircea NISTOR