Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 206
Cronica Vãii Jiului Luni, 10 septembrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Slujbã pe ritmuri de muzicã de petrecere
Motociclist zdrobit pe DN 66 într-un cumplit accident a numai 31 de ani, un bãrbat din Petrila ºi-a pierdut viaþa, într-un cumplit accident. Pasiunea lui, motorul, este cel care i-a adus multe satisfacþii, dar, în cele din urmã, ºi sfârºitul...
L
>>> PAGINA A 3-A
Sântãmãria Micã, o mare sãrbãtoare pentru momârlani âteva sute de oameni au trecut sâmbãtã, 8 septembrie, pragul bisericii amplasate la poalele Munþilor Parâng din satul Maleia. Cu toþii au venit, în special, pentru a o cinsti pe Sfânta Fecioarã Maria, biserica dovedindu-se a fi neîncãpãtoare pentru toþi cei care au dorit sã asiste la slujbã.
C
>>> PAGINILE 6-7
Disponibilizãrile începute în urmã cu 15 ani continuã... n aceste zile în care se împlinesc 15 ani de la debutul primelor disponibilizãri din minerit alþi ortaci aºteaptã sã fie puºi pe liber.
Î
>>> PAGINILE 8-9
ituaþia bizarã într-o bisericã din Petroºani, unde slujba religioasã se ia la întrecere cu muzica de petrecere. S-ar putea spune cã credincioºii înalþã rugãciuni la cer pe muzica teraselor, ori cã petrecãreþii dau pe gât paharele de alcool cu gândul la cele sfinte.
S
>>> PAGINA A 3-A
Cazarea în campus, convenabilã pentru studenþi irca 80 % din locurile de cazare din campusul Universitãþii de la Petroºani sunt ocupate.
C
>>> PAGINA 12
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 10 septembrie 2012
Restricþii A PA S E R V luni, 10.09.2012, - Petroºani, 10:00 - 15:00. Zona afectatã este Petroºani Nord, Colonia, str. A.Iancu, str. 9 Mai, Cartier Carpaþi, str. N. Bãlcescu, Piaþa centralã, Aleea
COMEMORARE Acum doi ani scumpa noastrã mamã
Loy Agneta (Agi) ne-a pãrãsit plecând într-o lume mai bunã.
Poporului, Aleea Trandafirilor. Motivul restricþiei este înlocuire hidrant str. 1 Decembrie 1918 zona bl. 59, Vulcan, 9:00 16:00. Zona afectatã este str. M. Viteazu bl. 3 A 1, 3 B 1, 3 B 2, 3 B 3, 3 C 1 , 1 M ºi 1 A. Motivul restricþiei este reconfigurare bransament bl. 3 B 2 pe str. M. Viteazu. Ne-ai lãsat nemângâiaþi cu sufletul zdrobit. Ne-ai lãsat fãrã sfaturile bune, cãldura ºi iubirea de care inima ta era plinã. Te plângem ºi nu te vom uita niciodatã. Familia îndureratã
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtoarea de comori 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator
14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator
National TV 9:30 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Baronii (r) 13:15 Taxi Driver (r) 14:15 Vandana (r) 17:30 Dragoste dulceamarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Regele luptãtorilor 22:15 Cuºca morþii 0:30 Regele luptãtorilor (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Formidabilul 2 (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Cum sã devii newyorkez (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV
17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Oamenii viitorului 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului
Prima TV 9:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 10:30 Verde-n faþã cu Cristina Þopescu, la Prima TV (r) 11:30 Teleshopping 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de ras 13:45 Teleshopping 14:15 Cu lumea-n cap 15:00 Spy Kids 3: Sfârºitul jocului 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Vedeta familiei 12:40 Legendele palatului: Pictorul de la curte 13:20 Legendele palatului: Pictorul de la curte 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:35 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Justiþiarii Vestului 22:10 Patru nopþi cu Anna 23:50 Nocturne 0:50 Matadorul
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 septembrie 2012 ituaþia bizarã într-o bisericã din Petroºani, unde slujba religioasã se ia la întrecere cu muzica de petrecere. S-ar putea spune cã credincioºii înalþã rugãciuni la cer pe muzica teraselor, ori cã petrecãreþii dau pe gât paharele de alcool cu gândul la cele sfinte.
S
În municipiul Petroºani, lângã Parcul Central “Carol Schreter” urmeazã sã se construiascã prima catedralã din localitate. Pânã atunci, aici funcþioneazã un paraclis, unde, din când în când, se oficiazã slujbe religioase. Vineri dupãamiazã e maslu, iar slujba religioasã se þine, aºa cum se obiºnuieºte mai nou cam la toate bisericile, la staþie, aºa încât sã se audã ºi afarã. Problema este cã micuþa bisericã, unde preot paroh este Gabriel Bulf, se aflã amplasatã între douã restaurante cu terasã, construite anterior ºi care funcþioneazã perfect legal.
Slujbã pe ritmuri de muzicã de petrecere
A faceri cu sutanã
Iar de aici ºi pânã la o situaþie tragi – comicã, demnã de Turnul Babel, unde nu se mai înþelege om cu persoanã, a fost un singur pas. Pentru cei veniþi cu copiii în parc, situaþia este ºi mai bizarã, pentru cã ascultã – involuntar – cum slujba religioasã se împleteºte, în mod nefericit, cu muzica formaþiilor celor douã terase, una de-a dreapta paraclisului ºi alta în faþa lui. „Nu mi se pare normal ce se întâmplã. Dacã vreau sã particip la slujbã, mã duc eu la
a numai 31 de ani, un bãrbat din Petrila ºi-a pierdut viaþa, într-un cumplit accident. Pasiunea lui, motorul, este cel care i-a adus multe satisfacþii, dar, în cele din urmã, ºi sfârºitul, iar prietenii lui îl plâng acum ºi cred cã viaþa a fost nedreaptã.
L
Tragedia s-a întâmplat în zona Meriºor, pe DN 66, într-o curbã largã, cu douã benzi pe urcare ºi vizibilitate bunã. Poliþiºtii spun cã Mihai Alexandru Sultana circula cu vitezã foarte mare, idee susþinutã ºi de martorii cumplitului accident ºi, din acest motiv, a intrat în plin într-un autoturism condus chiar de primarul comunei Bãniþa, Martin Ionel Burlec. Impactul a fost devastator, iar Mihai Sultana a murit pe loc, la numai 31 de ani. Martorii accidentului s-au îngrozit când au vãzut cele întâmplate, iar descrierea cumplitului eveniment a ajuns inclusiv pe forumul motocicliºtilor din România. Iatã ce spune unul dintre
udecãtorul care ar fi trebuit sã-l judece pe poliþistul din municipiul Vulcan, Adrian Sucilã, acuzat de procurori de act sexual cu un minor ºi corupere sexualã, a decis sã se abþinã.
J
Magistratul care a primit dosarul lui Sucilã pentru judecare, Ioan Zeteº, este fostul preºedinte al Judecãtoriei Petroºani, funcþie din care a fost înlocuit în
situaþia cel puþin neplãcutã, spune cã nu a existat altã soluþie pentru înfiinþarea viitoarei catedrale ortodoxe. „Nu exista alt amplasament, pentru cã vroiau un teren central. Cred sã situaþia se poate totuºi regla, iar cei de la terase, pe perioada slujbei religioase, sã întrerupã muzica. Voi vorbi cu preotul paroh despre aceastã situaþie”, a declarat Iacob – Ridzi.
Pe de altã parte, preotul Gabriel Bulf este unul dintre purtãtorii de sutanã controversaþi. Slujeºte peste patru parohii ºi, uneori, îºi mai « deleagã » slujbele dupã cum spun oamenii, cãtre alþi preoþi, acolo unde se poate. La credincioºii din cele patru parohii, ar ajunge cam o datã la trei sãptãmâni, pentru cã nu poate fi peste tot în acelaºi timp. De asemenea, este ºi patronul unei firme de taxi, condusã dupã cele mai laice reguli.
bisericã, nu trebuie sã vinã biserica la mine, prin intermediul staþiei”, spune o femeie, care a venit în parc cu copilul. Iar alþi oameni sunt de aceeaºi pãrere ºi cred cã poate ar fi trebuit sãs e gãseascã altã locaþie pentru bisericã. Viitoarea catedralã de la Petroºani se consturieºte în iemdiata vecinãtate a Parcului „Carol Schreter” ºi lângã Hotel Petroºani, pe un teren viran, pus la dispoziþie de municipalitate. Primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, care a aflat de la noi de
Carmen COSMAN
Motociclist zdrobit pe DN 66 într-un cumplit accident cei care a vãzut ce s-a întâmplat pe DN 66 : „Dupã mine a venit un prieten cu maºina care mi-a zis de accident. R1 albastru model 98-01. L-am întrebat de numãr. A zis cã era tot motorul împrãºtiat, nu s-a dus sã se uite. Pe drumul Petroºani - Haþeg cum cobori din Bãniþa, dupã izvor, riderul l-a depãºit (avea vreo 140 dupã aprecierea lui, dar curba e largã, sunt 2 benzi pe urcare ºi ai vizibilitate). El s-a oprit sã ia apã, apoi, când a ajuns în curba urmãtoare, accidentul se întâmplase. Din ce a vãzut amicul meu, riderul a intrat tare pe curba (care se rupe de la mijloc, fiind formatã de fapt din 2 curbe), a ieºit putin pe contrasens ºi s-a acroºat cu un Logan ce urca. Motorul zob, împrãºtiat tot, riderul s-a infipt în uºa spate a Loganului ºi în roata spate. Avea casca ºi geaca franjuri, un picior ferfeniþã. Când a sosit prietenul meu, bãiatul sângera grupa mare din zona
gâtului ºi nu era conºtient. Am înþeles ca s-a nimerit ºi o doctoriþã pe acolo, dar nu a avut ce sã-i facã. Doctoriþa a încercat sã-i elibereze cãile respiratorii sau ceva, dar era nasol cã probabil avea ºi coloana praf. Urât”. În scurt timp, la locul accidentului a venit ºi un echipaj al Ambulanþei, însã pentru tânãrul de 31 de ani era prea târziu. Acum, prietenii ºi cunoºtinþele îl plâng ºi cred cã viaþa a fost nedreaptã cu acesta. I-au dedicat post mortem ºi o paginã pe Facebook intitulatã „Comemorare! Mihai Sultana – Nu te vom uita niciodatã”, unde deja s-au strâns o mulþime de mesaje. Carmen COSMAN
Dosarul Sucilã- refuzat de fostul ºef al Judecãtoriei Petroºani
urmã cu circa douã luni dupã ce i-a expirat mandatul. „În baza art.48 alin.1 lit. a c.pr.pen.
admite cererea de abþinere formulatã de domnul judecãtor Zeteº Ioan în cauza care face obiectul dosarului penal nr. 6513/278/2012 pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Dosarul va fi soluþionat în data 11.09.2012 de completul II penal”, se aratã în comunicarea instanþei. Primul termen de judecatã în dosarul Sucilã a fost stabilit pentru marþi 11 septembrie 2012. Adrian Sucilã este învinu-
it cã a întreþinut relaþii sexuale cu fiul viceprimarului din Vulcan, un adolescent de 16 ani. În plus, procurorii susþin cã poliþistul a furat ºi suma de 500 de euro de la tatãl minorului. În dosar este judecatã pentru complicitate ºi Mihaela Stoica, sora bãiatului. Pe de altã pare, în rechizitoriul procurorilor se aratã cã între Sucilã ºi Angela Stoica exista o relaþie deºi edilul a susþinut cã poliþistul a fost doar un
apropiat al familiei. Adrian Sucilã s-a declarat
nevinovat ºi a cerut de mai multe ori eliberarea din arest, însã judecãtorii au apreciat cã nu poate fi cercetat ºi judecat în libertate. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 10 septembrie 2012
uni, 10 septembrie, demareazã concursul de admitere la Universitatea din Petroºani. Sesiunea de toamnã va demara cu înscrierea candidaþilor, în perioada 10 – 18 septembrie, rezultatele urmînd a fi afiºate în 20 septembrie.
L
Dupã depunerea ºi analizarea contestaþiilor, rezultatele finale vor fi afiºate în data de 22 septembrie. Candidaþii declaraþi admiºi pe locurile finanþate de la buget îºi vor putea depune actele în perioada 20 - 23 septembrie. În ceea ce-i priveºte pe candidaþii admiºi cu taxã, aceºtia vor fi nevoiþi sã achite suma de 400 de lei din taxa de ºcolarizare.
ute de tineri care nu au luat Bac-ul anul acesta îngroaºã rândul ºomerilor din Valea Jiului.
S
Nici bine nu s-au afiºat rezultate finale la Bacalaureatul din sesiunea a doua, cã la Agenþiile Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã au ºi venit absolvenþii care nu au trecut examenul. La Petroºani, cel puþin, în aceste zile au venit sute de tineri care s-au înscris în evidenþe în speranþa de a gãsi un loc de muncã sau pentru a beneficia de ajutorul de ºomaj. “Avem peste 250 de
Viitorii studenþi încep admiterea
Pentru sesiunea de admitere din aceastã toamnã, la Universitatea din Petroºani, mai sunt disponibile circa 1.000 de locuri. Cele mai multe dintre acestea sunt la mas-
absolvenþi înregistraþi, în cãutare de loc de muncã, iar undeva peste 50 de absolvenþi ºi-au cerut ºi indemnizaþia de ºomaj. Este un numãr destul de mare, având în vedere cã suntem doar în prima sãptãmânã de
e ultima sutã de metri...Cei care au optat pentru ocuparea unui post în sistemul de învãþãmânt au avut ocazia de a face acest lucru vineri. La sediul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara a avut loc ultima etapã de repartizare. În condiþiile în care nu vor fi ocupate cele 260 de posturi, existã posibilitatea sã se organizeze un nou concurs. “Avem un numãr total de 260 de posturi care pot fi ocupate. În cazul în care mai rãmân posturi sãptãmâna viitoare urmeazã o etapã de repartizare a profesorilor cu studii necorespunzãtoare. Vor participa, practic, la un concurs pentru a obþine o notã de trecere”, a declarat Marta Mate, purtãtor de cuvânt al ISJ HUnedoara. În aceastã ultimã etapã existã posibilitatea ca ºi cei care nu au studii de specialitate sã se prezinte la concurs.
n timp ce în unele judeþe mobilierul necesar dotãrii claselor pregãtitoare nu a fost încã livrat, în Hunedoara situaþia este mai rozã.
Î terat, respectiv 695, 150 dintre acestea fiind bugetate. Alte 234 de locuri bugetate vor fi scoase la concurs la licenþã, ciclul I. Mircea NISTOR
Absolvenþii de liceu au trecut din bancã la ºomaj
P
Au venit bãncuþele pentru pici
când am preluat dosarele absolvenþilor pentru indemnizaþia de ºomaj”, a declarat Iudith Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani. Se estimeazã cã
numãrul absolvenþilor care vor veni sã cearã sprijin de la stat, va creºte în zilele urmãtoare. Luiza ANDRONACHE
Ultima ºansã pentru profesori
„Existã anumite discipline la care vom apela la acest tip de concurs, însã disciplinele la care au mai rãmas profesori nerepartizaþi cu studii corespunzãtoare nu se va organiza concurs. Pentru disciplinele la care avem suficientã resursa umanã nu vom organiza concursul decât pentru profesorii cu studii necorespunzãtoare. Acolo, bineînþeles (unde nu existã resursa umana-n.r.) cã avem
nevoie de ocuparea acestor catedre, dar împreunã cu unitãþile ºcolare respective vom rezolva aceastã problemã”, a mai specificat sursa citatã. Numãrul cadrelor didactice care s-au înscris la concursul de titularizare a fost de 600, dar în etapele precedente o parte din ei au fost repartizaþi fie prin titularizare fie prin suplinire. Raul IRINOVICI
Cu unele excepþii, majoritatea celor 194 de clase destinate prichindeilor au intrat deja, în posesia mãsuþelor ºi scaunelor comandate de cãtre Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara. Per total, mobilierul care va intra în clasa 0 a costat
aproximativ 434.000 de lei. În clasa pregãtitoare, activitãþile vor fi împãrþite pe douã secþiuni: recreere, respectiv predare. Prin urmare, fiecare salã de clasã va avea ºi un loc de joacã pentru micuþi, unde aceºtia se vor putea relaxa dupã lecþiile predate. Important mai este ºi faptul cã elevii din clasa nou înfiinþatã nu vor primi note ºi nici nu vor avea manuale. În Hunedoara, în clasa pregãtitoare, au fost înscriºi 2.170 de copii. Mircea NISTOR
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 septembrie 2012 rãiesc scormonind prin gunoaie în cãutarea materialelor reciclabile pe care le predau apoi centrelor de colectare. Construirea depozitelor ecologice de deºeuri i-ar lãsa fãrã principala sursa de venit. Cum în Valea Jiului este încã mult pânã sã aven o groapã ecologicã, deºi e trist, viitorul sunã bine pentru ei!
T
Ei ne fac “colectarea selectivã” ! aveau a o leafã bunã iar acum au ajuns sã adune doar câþiva bãnuþi pe zi, cât sã le ajungã pentru o pâine ºi o sticlã de tãrie. Unii sunt tineri, n-au apucat mina ºi nici nu o vor apuca deºi încã este un loc de muncã ce oferã bani mai mulþi faþã de alte activitãþi. “Nu am ce face, trebuie sã trãiesc ºi eu cumva ºi sã pun o pâine pe masã la copii. În campaniile electorale au promis locuri de muncã, dar
dupã aceea ne-au lãsat cu ochii în soare. Muncesc pentru 10 lei, trec de cinci ori dimineaþa ºi de cinci ori seara la tomberon”, spune unul dintre tinerii care trãiesc de pe urma deºeurilor din container.
C
oncurenþa pe gunoaie
Fiecare container ºi ghenã
este arondatã. Pânã când vine o nouã “marfa”, bãrbaþii ºi femeile aºteaptã prin zonã, sã nu aparã altcineva înaintea lor. “Haideþi la sticle de plastic”, strigã o voce ºi imediat toate persoanele se îndreaptã spre un container de lângã teatrul din Petroºani. Adunã tot ce poate fi vândut ºi sorteazã în saci de plastic gãsiþi tot în tomberon. Odatã adunate, sticlele de plastic sunt depozitate
în alþi saci imenºi ce sunt pregãtiþi dinainte. Fac bani cât pentru pâine ºi ceva de mâncare. Pentru ei este o meserie ca oricare alta, atât timp cât pot trãi de pe urma ei. Practic, sãracii ne fac nouã colectarea selectivã a gunoaielor pentru care autoritãþile locale au întocmit proiecte europene ºi au primit bani. Cu vorba bunã însã n-a mers ºi puþini sunt cei care se duc la container cu gunoiul sortat aºa cum ar fi normal. Maximilian GÂNJU
Zeci de sãraci din Valea Jiului trãiesc pe lângã ghenele ºi containerele de gunoi ale celor ºase localitãþi, iar printre ei ºi foºti ortaci râmaºi pe drumuri la “marea disponibilizare”. Temãtori ºi ruºinaþi pentru cã au ajuns sã trãiascã de pe urma gunoaielor, oamenii ºi-au fãcut o adevãratã industrie din gunoiul aruncat de noi, unde, de pe urma materialelor reciclabile, îºi asigurã o pâine pe masã. Oamenii nu-ºi dezvãluie numele ºi fug din calea aparatelor de filmat. Sunt ruºinaþi pentru cã odinioarã
ulte dintre materialele de construcþie ori ornamentale ce au fost înlocuite în municipiul Petroºani, nau mai ajuns pe mâna unor „bãieþi descurcãreþi” care tratau cu muncitorii ºi în schim-
M
trãzile unde SE Paroºeni a reabilitat infrastructura la Petroºani vor fi reparate. Administraþia oraºului promite asfaltarea arterei rutiere ºi asta imediat ce acolo se vor finaliza lucrãrile la termoficare.
S
Potrivit primarului Tiberiu Iacob Ridzi, strada ªt. O Iosif, aflatã în imediata vecinãtate a primãriei din municipiu, va reveni la normal ºi va arãta chiar mai bine decât înainte. Nu mai rãmâne decât ca responsabilii de la termoficare sã-ºi încheie acolo lucrãrile ºi apoi totul revine la normal. Asta, în condiþiile în care oamenii din zona respectivã se plâng de
Primãria Petroºani a trecut la reciclãri bul unui litru de þuicã, îºi pavau curþile sau îºi construiau anexe. Bordurile, pavele, þiglele dar ºi alte materiale înlocuite în urma proiectelor derulate de municipalitate sunt valorificate
de edili. Un exemplu este reprezentat de þiglele de pe blocurile de locuinþe ce au intrat în programul de reabilitare. „Þiglele rezultate dupã înlocuire sunt depozitate de angajaþii noºtri ºi am identificat locuinþe sau alte imobile ce
Asfaltãri deja licitate, dupã reparaþii
disconfortul legat de lucrãri. „Abia dacã putem sã ieºim din scara blocului. Sunt nevoitã sã merg prin spatele blocului, pentru cã prin faþã nu se poate”, spune o femeie ce locuieºte în zona respectivã. În replicã,primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã va lua legãtura cu cei care fac lucrãri sã monteze poduri de traversare a gropilor sãpate în asfalt, iar imediat ce
lucrãrile sunt gata, strada va fi asfaltatã. „Lucrãrile încurcã circulaþia, dar altã soluþie tehnicã nu existã. Acolo se schimbã magistrala de la Paroºeni. Dupã ce lucrãrile vor fi gata, vom intra cu reabilitarea. Toatã zona e prinsã într-un proiect. Lucrarea a fost deja licitatã ºi atribuitã unui constructor, iar noi vom intra în teren la momentul oportun”, a
precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Lucrãrile de reabilitare a reþelei de termoficare au început la sfârºitul lunii iulie ºi acolo a fost schimbatã toatã instalaþia exterioarã. Acestea se vor finaliza în câteva sãptãmâni, dupã care strada va reveni la normal. Diana MITRACHE
aparþin Primãriei ºi care au nevoie de aceste materiale. În baza unui tabel, omul vine ºi primeºte aceste þigle spre exemplu, câte are nevoie. Are acoperiºul spart pe porþiunea X, atâtea þigle primeºte. De ce sã mai cheltuim bani din bugetul local, pentru cã imobilele sunt ale noastre ºi ar trebui ca noi sã le reparãm”, spun edilii. Pe acelaºi principiu ºi bordurile înlocuite în centrul Petroºaniului, în zona Teatrului „I.D. Sârbu” vor ajunge în cãtunul Dâlja. Cu aceste materiale va fi
fãcut un teren de sport din cãtun. „Vrem sã facem un teren de fotbal, de sport în Dâlja. Am fãcut proiectul ºi am prevãzut ºi fonduri pentru a achiziþiona porþile de fotbal. Suma ar fi undeva la vreo 2-3 mii de lei. Îl îngrãdim cu borduri ºi va arãta foarte bine, iar cei care locuiesc acolo se vor putea bucura de el. Chiar ºi Primãria are de gând ca pe viitor sã organizeze competiþii acolo, pentru cã zona este superbã”, mai spun reprezentanþii municipalitãþii Petroºani. Maximilian GÂNJU
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 septembrie 2012
6 Fotoreportaj
Fotoreportaj 7
B
Sântãmãria Micã, o mare sãrbãtoare pentru momârlani âteva sute de oameni au trecut sâmbãtã, 8 septembrie, pragul bisericii amplasate la poalele Munþilor Parâng din satul Maleia. Cu toþii au venit, în special, pentru a o cinsti pe Sfânta Fecioarã Maria, biserica dovedindu-se a fi neîncãpãtoare pentru toþi cei care au dorit sã asiste la slujbã. Aceasta a fost oficiatã de cãtre trei preoþi - Dumitru Jura, Florin Vâlcea ºi Nicolae Negoi.
C
„Mi s-a umplut inima de bucurie când am vãzut câþi oameni au venit sã asiste la slujbã. Bãºtinaºii de aici, momârlanii, ºi-au pãstrat credinþa ºi, spre bucuria mea, tradiþiile. Mã bucur cã am fost prezent aici, cu ocazia acestei mari sãrbãtori ortodoxe, ºi abia aºtept sã revin la biserica de pe Maleia”, a declarat preotul Nicolae Negoi. Deosebit a fost ºi faptul cã, într-o zi fãrã ploaie, brâul bisericii a fost acoperit, pentru o clipã, de un curcubeu.
dedicatã O bisericã „Mamei” Biserica de pe Maleia, una de o frumuseþe aparte, a fost ridicatã,
motiv pentru care omul de afaceri a decis sã construiascã acest sfânt lãcaº ce poartã hramul „Naºterea Sfintei Fecioare Maria”. „Am construit aceastã bisericã în memoria mamei ºi bunicilor mei care au
exclusiv, din fonduri private. Mai exact, de cãtre Aurelian Serafinceanu, în memoria mamei ºi bunicilor, refugiaþi din Cernãuþi. Ajunºi în Valea Jiului, aceºtia au fost primiþi foarte bine de cãtre localnici,
fost nevoiþi sã-ºi pãrãseascã plaiurile natale pentru a se refugia, în timpul rãzboiului, aici. Pentru cã oamenii din comunitatea localã de pe Maleia sunt niºte oameni deosebiþi ºi i-au primit cu braþele deschise în rândul lor pe mama ºi pãrinþii mei am decis sã mã revanºez ºi eu cumva. Mai exact am construit aceastã bisericã”, a declarat Aurelian Serafinceanu, ctitorul sfântului lãcaº ortodox.
omârlanii, M pãstrãtorii „credinþei” Sãrbãtoarea Naºterii Sfintei Maria, adânc intratã în tradiþiile momârlanilor, este cunoscutã ºi sub denumirea de Sântãmãrie Micã. „La bãºtinaºii Vãii Jiului, ca orice sãrbãtoare care trebuie þinutã ºi sfinþitã prin încetarea oricãror treburi gospodãreºti, în 8 septembrie sunt interzise acþiunile domestice importante. Zilele care preced, respectiv ce urmeazã sãrbãtorii ºi anume cele de 7 ºi 9 septembrie sunt considerate
„zile sacre” fiind cunoscute sub denumirea de „cercurile Sfintei Marii”. Pentru momârlani, sãrbãtoarea Naºterii Maicii Domnului marcheazã sfârºitul verii ºi începerea toamnei, reprezentând ºi termenul limitã pânã la care oile momârlanilor stau pe
munte la pãºunatul de obºte. În 8 septembrie oile coboarã pregãtindu-se de transhumanþã ºi iernat”, a precizat preotul paroh Dimitrie Jura.
ele sfinte”, urmate „C de o agapã. Frãþeascã Dupã încheierea slujbei religioase, participanþii au fost invitaþi la o sãrbãtoare câmpeneascã, denumitã agapã
frãþeascã, unde au fost servite mâncãruri tradiþionale momârlãneºti gãtite doar de cãtre bãrbaþi. „Astãzi bãrbaþii gãtesc ºi femeile stau la masã. Ãsta este obiceiul ºi trebuie sã-l respectãm. Am fãcut ciorbã cu carne de oaie ºi pãsat. Adicã un fel doi ce are în compoziþie varzã, carne de oaie, unturã, ceapã, roºii, sare ºi alte condimente pe care le ºtiu doar eu. Cã, doar de aia, sunt bucãtar ºef încã de la prima manifestare de acest gen... Ca ºi pe Bãsescu, nici pe mine nu mã poate schimba nimeni, sunt veºnic. Lãsând gluma la o parte, am început munca dis-dedimineaþã, încã de la ora 5, pentru cã aveam mult de lucru. Pentru masa de astãzi am sacrificat 9 oi ºi am pregãtit cam 800 de porþii de mâncare. Respectiv cam tot atâtea ca la nunta fiicei mai mici a preºedintelui”, a spus bucãtarul ºef Aron Marc
ãrbaþii, cei mai buni bucãtari
Potrivit organizatorilor, pânã la urmã, numãrul mesenilor a fost mai mare de 800. Mulþi dintre aceºtia au venit nu numai de pe Maleia sau din Petroºani ci ºi din Sãlãtruc, Slãtinioara, Peºtera Bolii, Petrila sau Lupeni. „Mâncare mai bunã ca bãrbaþii nu face nimeni. În plus, nimic nu se comparã la gust cu mâncarea fãcutã la ceaun, la foc de lemne. De aia vin aici la masã, de Sântãmaria Micã, de câþiva ani buni”, a spus Maria Suciu. „Îmi lãsa gura apã încã de când eram la slujbã ºi am simþit mirosul mâncãrii. La noi, la momârlani, nimic nu este mai bun decât o mâncare fãcutã cu carne de oaie. În plus, mâncarea fãcutã de bãrbaþi este cea mai bunã, cu atât mai mult cu cât femeile nu trebuie sã miºte niciun deget”, a declarat o altã femeie. „Eu, ºi cu familia, venim de ani buni aici de Sfânta Marie. Suntem sãraci, locuim în blocul de locuinþe sociale, dar ºtim cã momârlanii îºi fac pomanã cu noi ºi ne dau câte o masã”, a precizat un bãrbat din cartierul Colonie din Petroºani. „Este pentru prima oarã când vin aici dar voi reveni. Slujba a fost deosebitã, mâncarea este nemaipomenit de bunã, aºa cã anul viitor voi face tot posibilul pentru a veni aici pe Maleia”, a spus Olga Mititelu din Lupeni. Manifestarea dedicatã celebrãrii Naºterii Sfintei Fecioare a fost organizatã, ca de obicei, de Fundaþia Creºtinã Sfânta Maria. De-a lungul anilor aceasta s-a implicat ºi în ajutorarea vârstnicilor, copiilor din centrele de plasament dar ºi a altor oameni nevoiaºi din judeþul Hunedoara ºi din Cernãuþi. Mircea Mircea NISTOR
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 septembrie 2012
6 Fotoreportaj
Fotoreportaj 7
B
Sântãmãria Micã, o mare sãrbãtoare pentru momârlani âteva sute de oameni au trecut sâmbãtã, 8 septembrie, pragul bisericii amplasate la poalele Munþilor Parâng din satul Maleia. Cu toþii au venit, în special, pentru a o cinsti pe Sfânta Fecioarã Maria, biserica dovedindu-se a fi neîncãpãtoare pentru toþi cei care au dorit sã asiste la slujbã. Aceasta a fost oficiatã de cãtre trei preoþi - Dumitru Jura, Florin Vâlcea ºi Nicolae Negoi.
C
„Mi s-a umplut inima de bucurie când am vãzut câþi oameni au venit sã asiste la slujbã. Bãºtinaºii de aici, momârlanii, ºi-au pãstrat credinþa ºi, spre bucuria mea, tradiþiile. Mã bucur cã am fost prezent aici, cu ocazia acestei mari sãrbãtori ortodoxe, ºi abia aºtept sã revin la biserica de pe Maleia”, a declarat preotul Nicolae Negoi. Deosebit a fost ºi faptul cã, într-o zi fãrã ploaie, brâul bisericii a fost acoperit, pentru o clipã, de un curcubeu.
dedicatã O bisericã „Mamei” Biserica de pe Maleia, una de o frumuseþe aparte, a fost ridicatã,
motiv pentru care omul de afaceri a decis sã construiascã acest sfânt lãcaº ce poartã hramul „Naºterea Sfintei Fecioare Maria”. „Am construit aceastã bisericã în memoria mamei ºi bunicilor mei care au
exclusiv, din fonduri private. Mai exact, de cãtre Aurelian Serafinceanu, în memoria mamei ºi bunicilor, refugiaþi din Cernãuþi. Ajunºi în Valea Jiului, aceºtia au fost primiþi foarte bine de cãtre localnici,
fost nevoiþi sã-ºi pãrãseascã plaiurile natale pentru a se refugia, în timpul rãzboiului, aici. Pentru cã oamenii din comunitatea localã de pe Maleia sunt niºte oameni deosebiþi ºi i-au primit cu braþele deschise în rândul lor pe mama ºi pãrinþii mei am decis sã mã revanºez ºi eu cumva. Mai exact am construit aceastã bisericã”, a declarat Aurelian Serafinceanu, ctitorul sfântului lãcaº ortodox.
omârlanii, M pãstrãtorii „credinþei” Sãrbãtoarea Naºterii Sfintei Maria, adânc intratã în tradiþiile momârlanilor, este cunoscutã ºi sub denumirea de Sântãmãrie Micã. „La bãºtinaºii Vãii Jiului, ca orice sãrbãtoare care trebuie þinutã ºi sfinþitã prin încetarea oricãror treburi gospodãreºti, în 8 septembrie sunt interzise acþiunile domestice importante. Zilele care preced, respectiv ce urmeazã sãrbãtorii ºi anume cele de 7 ºi 9 septembrie sunt considerate
„zile sacre” fiind cunoscute sub denumirea de „cercurile Sfintei Marii”. Pentru momârlani, sãrbãtoarea Naºterii Maicii Domnului marcheazã sfârºitul verii ºi începerea toamnei, reprezentând ºi termenul limitã pânã la care oile momârlanilor stau pe
munte la pãºunatul de obºte. În 8 septembrie oile coboarã pregãtindu-se de transhumanþã ºi iernat”, a precizat preotul paroh Dimitrie Jura.
ele sfinte”, urmate „C de o agapã. Frãþeascã Dupã încheierea slujbei religioase, participanþii au fost invitaþi la o sãrbãtoare câmpeneascã, denumitã agapã
frãþeascã, unde au fost servite mâncãruri tradiþionale momârlãneºti gãtite doar de cãtre bãrbaþi. „Astãzi bãrbaþii gãtesc ºi femeile stau la masã. Ãsta este obiceiul ºi trebuie sã-l respectãm. Am fãcut ciorbã cu carne de oaie ºi pãsat. Adicã un fel doi ce are în compoziþie varzã, carne de oaie, unturã, ceapã, roºii, sare ºi alte condimente pe care le ºtiu doar eu. Cã, doar de aia, sunt bucãtar ºef încã de la prima manifestare de acest gen... Ca ºi pe Bãsescu, nici pe mine nu mã poate schimba nimeni, sunt veºnic. Lãsând gluma la o parte, am început munca dis-dedimineaþã, încã de la ora 5, pentru cã aveam mult de lucru. Pentru masa de astãzi am sacrificat 9 oi ºi am pregãtit cam 800 de porþii de mâncare. Respectiv cam tot atâtea ca la nunta fiicei mai mici a preºedintelui”, a spus bucãtarul ºef Aron Marc
ãrbaþii, cei mai buni bucãtari
Potrivit organizatorilor, pânã la urmã, numãrul mesenilor a fost mai mare de 800. Mulþi dintre aceºtia au venit nu numai de pe Maleia sau din Petroºani ci ºi din Sãlãtruc, Slãtinioara, Peºtera Bolii, Petrila sau Lupeni. „Mâncare mai bunã ca bãrbaþii nu face nimeni. În plus, nimic nu se comparã la gust cu mâncarea fãcutã la ceaun, la foc de lemne. De aia vin aici la masã, de Sântãmaria Micã, de câþiva ani buni”, a spus Maria Suciu. „Îmi lãsa gura apã încã de când eram la slujbã ºi am simþit mirosul mâncãrii. La noi, la momârlani, nimic nu este mai bun decât o mâncare fãcutã cu carne de oaie. În plus, mâncarea fãcutã de bãrbaþi este cea mai bunã, cu atât mai mult cu cât femeile nu trebuie sã miºte niciun deget”, a declarat o altã femeie. „Eu, ºi cu familia, venim de ani buni aici de Sfânta Marie. Suntem sãraci, locuim în blocul de locuinþe sociale, dar ºtim cã momârlanii îºi fac pomanã cu noi ºi ne dau câte o masã”, a precizat un bãrbat din cartierul Colonie din Petroºani. „Este pentru prima oarã când vin aici dar voi reveni. Slujba a fost deosebitã, mâncarea este nemaipomenit de bunã, aºa cã anul viitor voi face tot posibilul pentru a veni aici pe Maleia”, a spus Olga Mititelu din Lupeni. Manifestarea dedicatã celebrãrii Naºterii Sfintei Fecioare a fost organizatã, ca de obicei, de Fundaþia Creºtinã Sfânta Maria. De-a lungul anilor aceasta s-a implicat ºi în ajutorarea vârstnicilor, copiilor din centrele de plasament dar ºi a altor oameni nevoiaºi din judeþul Hunedoara ºi din Cernãuþi. Mircea Mircea NISTOR
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 septembrie 2012
8 Actualitate u îi înþeleg pe “N pãrinþii care nu îºi duc copiii la teatru”. Este afirmaþia fãcutã de maestrul Alexander Hausvater care s-a aflat la Petroºani, la teatrul Dramatic ID Sârbu. Regizorul spune cã teatrul nu trebuie sã fie un lucru tabu. În teatru trebuie îmbinate mai multe elemente pentru toate vârstele astfel încât acesta sã devinã atractiv pentru toþi. Mai mult, pentru atragerea spectatorilor la teatru trebuie sã se implice mai multe foruri. “E de obligaþia teatrului, de politicinenii oraºului ca toatã lumea sã vinã la teatru. Nu îi înþeleg pe pãrinþii care nu îºi duc copiii la teatru.
Actualitate 9
Teatrul, loc “interzis” tinerilor Tânãrul trebuie forþat sã vinã la teatru”, a spus Alexander Hauvater.
H
Teatrul e ceva activ”, mai precizeazã maestrul regizor. Mai mult, regizorul consi-
ausvater: “Clasa politicã a distrus
cultura care omoarã sufletul, România are o culturã istoricã foarte vastã, dar o politicã de rahat”. Maestrul gãseºte ºi o posibilã explicaþie pentru lipsa de interes pentru teatru. “Ignoranþa e cã oamenii care scriu teatru sunt bãtrâni ºi nu scriu despre ce se întâmplã. Nu înþeleg de ce ºcolile nu au educaþie dramatic. Educaþia nu e un manual ci e o experienþã de viaþã. Nu e pictura, nu e muzicã, nu e scris ci e toate artele.
dera cã declinul teatrului se datoreazã ºi scenei politice. “Niciodatã în România nu am simþit greutatea ºi imposibilitatea pentru cultura. Clasa politica a distrus cultura care omoarã sufletul, România are o culturã istoricã foarte vastã, dar o politicã de rahat”, a mai precizat Hausvater.
Teatrul Dramatic „I.D. Sârbu” din Petroºani ºi-a deschis porþile pe 9 septembrie, la ora 18.00, cu
Actori noi la Petroºani D
premiera „Foºnetul frunzelor”, în regia lui Alexander Hausvater. Anul 2012 este al 64-lea din viaþa Teatrului Dramatic „I.D. Sârbu” Petroºani. Regizorul Alexander Hausvater nu este la prima reprezentaþie la Petroºani. El a încheiat stagiunea 2008-2009 cu „FridaKahloMania”, un real succes la momentul respectiv, iar „Foºnetul frunzelor” a fost spectacolul care a deschis stagiunea 2012-2013. Andreea Tokai ºi Nicolae Vicol, actorii din rolurile principale, au dat viaþã personajelor lui Kroetz (Martha ºi Otto), într-o lume pudicã, rece ºi bazatã pe beneficii. Raul IRINOVICI
teatru, cel puþin, ora exactã nu se dã doar de la Bucureºti ºi cã avem ºi noi un cuvânt de spus”, a declarat Nicoleta Bolcã, director Teatru „I. D. Sîrbu” Petroºani. Tinerii actori ajunºi în aceastã
varã la Petroºani îºi vor face debutul scenic în piesa „Moara cu noroc”, cea de-a doua piesã ce va fi jucatã în aceastã toamnã pe scena teatrului din Valea Jiului. Mir cea NISTOR
in aceastã toamnã, trupa de actori a teatrului din Petroºani s-a îmbogãþit cu încã 11 tineri. Aceºtia sunt absolvenþi din acest an ai Universitãþii Naþionale de Artã Teatralã ºi Cinematograficã ºi vin din Bucureºti, Cluj - Napoca, Sibiu ºi Târgu Mureº. „Noii noºtri actori fac parte dintr-o generaþie foarte bunã care promite. Sperãm ca ºi cu sprijinul lor sã dovedim cã în
Stagiunea s-a deschis cu „Foºnetul frunzelor” oua stagiune teatralã s-a deschis, în acest an, duminicã 9 septembrie. Teatrul „I. D. Sîrbu” din Petroºani a prezentat cu aceastã ocazie piesa „Foºnetul frunzelor” semnatã de cãtre Franz Xaver Kroetz.
N
CNH închide ºi ecologizeazã o minã
Mina Defor ecologizatã dupã 41 de ani de la închidere C M NH a câºtigat un contract de închidere ºi ecologizare a unui perimetru minier. Societatea specializatã cu închiderea ºi ecologizarea perimetrelor miniere a atribuit un contract Companiei Naþionale a Huilei. Este vorba de lucrãri de închidere subteranã pentru obiectivul mina Defor – Lonea.
Valoarea contractului este de aproape 550 de mii de lei, iar acesta a fost atribuit „fãrã publicarea prealabilã a unui anunþ de participare, Lucrãrile / produsele / serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice”. Compania a câºtigat puþine contracte de acest gen. Majoritatea au fost adjudecate de societãþi „specializate” din judeþele Gorj ºi Cluj.
ina Defor, închisã din 1971
Conform datelor din Monitorul Oficial, 2007/449, Mina Defor din Lonea a fost închisã în urmã cu 41 de ani, adicã în anul 1971. Pentru închiderea ºi ecologizarea acesteia, statul roman a alocat, în total, suma de 3.405.596 de lei. Pentru închiderea ºi ecologizarea efectivã a perimetrului miner s-au alocat 3.223.496 de lei, iar pentru monitorizare postinchidere 446.971 de lei. 22 de perimetre miniere închise în Valea Jiului Sume halucinante sunt aruncate în joc când vine vorba despre închiderea perimetrelor miniere ºi monitorizarea post închidere. Iar aceºti bani se adãugã celor alocaþi deja, din 1998 ºi pânã în lunã martie, pentru lucrãrile deja efectuate. Sunt sume alocate cu generozitate de guvernanþii cãrora le pasã prea puþin despre ce se întâmplã cu minele active. Sã nu uitãm cã în 2011 Compania Naþionalã a Huilei nu a primit nici un leu drept subvenþie. Banii s-au acordat anul acesta, dar numai pentru minele
care au intrat pe program de închidere. Mai mult decât atât, pentru lucrãrile de investiþii, Executivul (cel vechi, nu cel proaspãt numit) a decis, la aprobarea bugetului, sã lase CNH sã se descurce cu fondurile proprii, în timp ce limiteazã drastic preþul de vânzare a huilei energetice cãtre beneficiari. Conform datelor oficiale, în ceea ce priveºte mineritul în totalitatea lui, din 1998 ºi pânã în 2010 au fost aprobate 11 hotãrâri de Guvern, care au vizat închiderea definitivã, conservarea, ecologizarea ºi monitorizarea post închidere a nu mai puþin de 556 de obiective miniere. Iar din 2004 ºi pânã în martie 2012 s-au dat peste 143 de milioane de lei pentru conservare, iar alte 638 de milioane de lei s-au cheltuit pentru închidere ºi ecologizare. ªi toate aceste fonduri necesare pentru efectuarea lucrãrilor au fost de la Bugetul de Stat al României, acelaºi buget extrem de sãrac când vine vorba despre susþinerea activitãþii extractive. Iar programul continuã, iar sumele preconizate a fi cheltuite
sunt halucinante. Datele oficiale aratã cã, în perioada 2012 – 2035 – conform strategiei procesului de reconstrucþie ecologicã a siturilor afectate de industria minierã din România – se preconizeazã cheltuirea a 54 de milioane de lei pentru conservare ºi a altor 2,3 miliarde de lei pentru închidere ºi ecologizare. În plus, peste un miliard de lei va fi înghiþit pentru monitorizarea post închidere. Numai în perioada 2012 – 2014 sumele prevãzute ating aproape 500 de milioane de lei! Raul IRINOVICI
„Pentru noua stagiune îmi doresc sã avem sãlile mereu pline, sã avem aceeaºi deschidere ºi colaborare bunã cu autoritãþile ºi, ca în fiecare duminicã, sã avem sala plinã cu pãrinþi, bunici ºi copii, la spectacolele dedicate celor mici. De asemenea îmi doresc ca spectacolele noastre sã fie selectate ºi, deci, sã fie prezente
la cât mai multe festivaluri naþionale ºi internaþionale. Pe de altã parte, vreau sã precizez cã noua stagiune va aduce ºi o premierã pentru teatrul din Petroºani. Este vorba despre un musical”, a declarat Nicoleta Bolcã, directorul Teatrului „I. D. Sîrbu” din Petroºani. Regia primei piese care a fost prezentatã publicului din Petroºani, cu ocazia deschiderii noii stagiuni, i-a aparþinut lui Alexandru Hausvater. Din distribuþia spectacolului au fãcut parte actorii Andrea Tokai, Nicolae Vicol, Izabela Badovics, Isabella Voneafca ºi Seline Matei. Mir cea NISTOR
Disponibilizãrile începute în urmã cu 15 ani continuã... Î n aceste zile în care se împlinesc 15 ani de la debutul primelor disponibilizãri din minerit alþi ortaci aºteaptã sã fie puºi pe liber.
Dacã în septembrie 1997 pãrãseau mineritul aproape 20.000 de mineri, acum, numãrul disponibilizaþilor va fi de doar aproximativ 200. În anul 1997 au fost disponibilizaþi 18.312 dintre angajaþii fostei Regii Autonome a Huilei Petroºani, actuala CNH SA. Dintre aceºtia, 82,12% erau bãrbaþi ºi 17,88% femei. 503 dintre ei aveau studii superioare, 2.747 erau absolvenþi de liceu ºi 15.062 aveau doar 10 clase.
În acelaºi timp, printre primii mineri disponibilizaþi se aflau 10.844 de ortaci calificaþi, dar ºi 4.218 de necalificaþi. În funcþie de meserii, cei mai mulþi disponibilizaþi s-au regãsit printre mineri, urmaþi de lãcãtuºi ºi electricieni. Potrivit vârstei, cei mai mulþi dintre disponibilizaþi aveau între 26 ºi 35 de ani, fiind urmaþi de cei care se încadrau în categoria 35-45 de ani. În urmã cu 15 ani de zile în Valea Jiului, în minerit, activau circa 55.000 de persoane. În 2012 numãrul acestora, dupã mai multe valuri de disponibilizãri, a ajuns la doar 7.000... Mir cea NISTOR
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 septembrie 2012
8 Actualitate u îi înþeleg pe “N pãrinþii care nu îºi duc copiii la teatru”. Este afirmaþia fãcutã de maestrul Alexander Hausvater care s-a aflat la Petroºani, la teatrul Dramatic ID Sârbu. Regizorul spune cã teatrul nu trebuie sã fie un lucru tabu. În teatru trebuie îmbinate mai multe elemente pentru toate vârstele astfel încât acesta sã devinã atractiv pentru toþi. Mai mult, pentru atragerea spectatorilor la teatru trebuie sã se implice mai multe foruri. “E de obligaþia teatrului, de politicinenii oraºului ca toatã lumea sã vinã la teatru. Nu îi înþeleg pe pãrinþii care nu îºi duc copiii la teatru.
Actualitate 9
Teatrul, loc “interzis” tinerilor Tânãrul trebuie forþat sã vinã la teatru”, a spus Alexander Hauvater.
H
Teatrul e ceva activ”, mai precizeazã maestrul regizor. Mai mult, regizorul consi-
ausvater: “Clasa politicã a distrus
cultura care omoarã sufletul, România are o culturã istoricã foarte vastã, dar o politicã de rahat”. Maestrul gãseºte ºi o posibilã explicaþie pentru lipsa de interes pentru teatru. “Ignoranþa e cã oamenii care scriu teatru sunt bãtrâni ºi nu scriu despre ce se întâmplã. Nu înþeleg de ce ºcolile nu au educaþie dramatic. Educaþia nu e un manual ci e o experienþã de viaþã. Nu e pictura, nu e muzicã, nu e scris ci e toate artele.
dera cã declinul teatrului se datoreazã ºi scenei politice. “Niciodatã în România nu am simþit greutatea ºi imposibilitatea pentru cultura. Clasa politica a distrus cultura care omoarã sufletul, România are o culturã istoricã foarte vastã, dar o politicã de rahat”, a mai precizat Hausvater.
Teatrul Dramatic „I.D. Sârbu” din Petroºani ºi-a deschis porþile pe 9 septembrie, la ora 18.00, cu
Actori noi la Petroºani D
premiera „Foºnetul frunzelor”, în regia lui Alexander Hausvater. Anul 2012 este al 64-lea din viaþa Teatrului Dramatic „I.D. Sârbu” Petroºani. Regizorul Alexander Hausvater nu este la prima reprezentaþie la Petroºani. El a încheiat stagiunea 2008-2009 cu „FridaKahloMania”, un real succes la momentul respectiv, iar „Foºnetul frunzelor” a fost spectacolul care a deschis stagiunea 2012-2013. Andreea Tokai ºi Nicolae Vicol, actorii din rolurile principale, au dat viaþã personajelor lui Kroetz (Martha ºi Otto), într-o lume pudicã, rece ºi bazatã pe beneficii. Raul IRINOVICI
teatru, cel puþin, ora exactã nu se dã doar de la Bucureºti ºi cã avem ºi noi un cuvânt de spus”, a declarat Nicoleta Bolcã, director Teatru „I. D. Sîrbu” Petroºani. Tinerii actori ajunºi în aceastã
varã la Petroºani îºi vor face debutul scenic în piesa „Moara cu noroc”, cea de-a doua piesã ce va fi jucatã în aceastã toamnã pe scena teatrului din Valea Jiului. Mir cea NISTOR
in aceastã toamnã, trupa de actori a teatrului din Petroºani s-a îmbogãþit cu încã 11 tineri. Aceºtia sunt absolvenþi din acest an ai Universitãþii Naþionale de Artã Teatralã ºi Cinematograficã ºi vin din Bucureºti, Cluj - Napoca, Sibiu ºi Târgu Mureº. „Noii noºtri actori fac parte dintr-o generaþie foarte bunã care promite. Sperãm ca ºi cu sprijinul lor sã dovedim cã în
Stagiunea s-a deschis cu „Foºnetul frunzelor” oua stagiune teatralã s-a deschis, în acest an, duminicã 9 septembrie. Teatrul „I. D. Sîrbu” din Petroºani a prezentat cu aceastã ocazie piesa „Foºnetul frunzelor” semnatã de cãtre Franz Xaver Kroetz.
N
CNH închide ºi ecologizeazã o minã
Mina Defor ecologizatã dupã 41 de ani de la închidere C M NH a câºtigat un contract de închidere ºi ecologizare a unui perimetru minier. Societatea specializatã cu închiderea ºi ecologizarea perimetrelor miniere a atribuit un contract Companiei Naþionale a Huilei. Este vorba de lucrãri de închidere subteranã pentru obiectivul mina Defor – Lonea.
Valoarea contractului este de aproape 550 de mii de lei, iar acesta a fost atribuit „fãrã publicarea prealabilã a unui anunþ de participare, Lucrãrile / produsele / serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice”. Compania a câºtigat puþine contracte de acest gen. Majoritatea au fost adjudecate de societãþi „specializate” din judeþele Gorj ºi Cluj.
ina Defor, închisã din 1971
Conform datelor din Monitorul Oficial, 2007/449, Mina Defor din Lonea a fost închisã în urmã cu 41 de ani, adicã în anul 1971. Pentru închiderea ºi ecologizarea acesteia, statul roman a alocat, în total, suma de 3.405.596 de lei. Pentru închiderea ºi ecologizarea efectivã a perimetrului miner s-au alocat 3.223.496 de lei, iar pentru monitorizare postinchidere 446.971 de lei. 22 de perimetre miniere închise în Valea Jiului Sume halucinante sunt aruncate în joc când vine vorba despre închiderea perimetrelor miniere ºi monitorizarea post închidere. Iar aceºti bani se adãugã celor alocaþi deja, din 1998 ºi pânã în lunã martie, pentru lucrãrile deja efectuate. Sunt sume alocate cu generozitate de guvernanþii cãrora le pasã prea puþin despre ce se întâmplã cu minele active. Sã nu uitãm cã în 2011 Compania Naþionalã a Huilei nu a primit nici un leu drept subvenþie. Banii s-au acordat anul acesta, dar numai pentru minele
care au intrat pe program de închidere. Mai mult decât atât, pentru lucrãrile de investiþii, Executivul (cel vechi, nu cel proaspãt numit) a decis, la aprobarea bugetului, sã lase CNH sã se descurce cu fondurile proprii, în timp ce limiteazã drastic preþul de vânzare a huilei energetice cãtre beneficiari. Conform datelor oficiale, în ceea ce priveºte mineritul în totalitatea lui, din 1998 ºi pânã în 2010 au fost aprobate 11 hotãrâri de Guvern, care au vizat închiderea definitivã, conservarea, ecologizarea ºi monitorizarea post închidere a nu mai puþin de 556 de obiective miniere. Iar din 2004 ºi pânã în martie 2012 s-au dat peste 143 de milioane de lei pentru conservare, iar alte 638 de milioane de lei s-au cheltuit pentru închidere ºi ecologizare. ªi toate aceste fonduri necesare pentru efectuarea lucrãrilor au fost de la Bugetul de Stat al României, acelaºi buget extrem de sãrac când vine vorba despre susþinerea activitãþii extractive. Iar programul continuã, iar sumele preconizate a fi cheltuite
sunt halucinante. Datele oficiale aratã cã, în perioada 2012 – 2035 – conform strategiei procesului de reconstrucþie ecologicã a siturilor afectate de industria minierã din România – se preconizeazã cheltuirea a 54 de milioane de lei pentru conservare ºi a altor 2,3 miliarde de lei pentru închidere ºi ecologizare. În plus, peste un miliard de lei va fi înghiþit pentru monitorizarea post închidere. Numai în perioada 2012 – 2014 sumele prevãzute ating aproape 500 de milioane de lei! Raul IRINOVICI
„Pentru noua stagiune îmi doresc sã avem sãlile mereu pline, sã avem aceeaºi deschidere ºi colaborare bunã cu autoritãþile ºi, ca în fiecare duminicã, sã avem sala plinã cu pãrinþi, bunici ºi copii, la spectacolele dedicate celor mici. De asemenea îmi doresc ca spectacolele noastre sã fie selectate ºi, deci, sã fie prezente
la cât mai multe festivaluri naþionale ºi internaþionale. Pe de altã parte, vreau sã precizez cã noua stagiune va aduce ºi o premierã pentru teatrul din Petroºani. Este vorba despre un musical”, a declarat Nicoleta Bolcã, directorul Teatrului „I. D. Sîrbu” din Petroºani. Regia primei piese care a fost prezentatã publicului din Petroºani, cu ocazia deschiderii noii stagiuni, i-a aparþinut lui Alexandru Hausvater. Din distribuþia spectacolului au fãcut parte actorii Andrea Tokai, Nicolae Vicol, Izabela Badovics, Isabella Voneafca ºi Seline Matei. Mir cea NISTOR
Disponibilizãrile începute în urmã cu 15 ani continuã... Î n aceste zile în care se împlinesc 15 ani de la debutul primelor disponibilizãri din minerit alþi ortaci aºteaptã sã fie puºi pe liber.
Dacã în septembrie 1997 pãrãseau mineritul aproape 20.000 de mineri, acum, numãrul disponibilizaþilor va fi de doar aproximativ 200. În anul 1997 au fost disponibilizaþi 18.312 dintre angajaþii fostei Regii Autonome a Huilei Petroºani, actuala CNH SA. Dintre aceºtia, 82,12% erau bãrbaþi ºi 17,88% femei. 503 dintre ei aveau studii superioare, 2.747 erau absolvenþi de liceu ºi 15.062 aveau doar 10 clase.
În acelaºi timp, printre primii mineri disponibilizaþi se aflau 10.844 de ortaci calificaþi, dar ºi 4.218 de necalificaþi. În funcþie de meserii, cei mai mulþi disponibilizaþi s-au regãsit printre mineri, urmaþi de lãcãtuºi ºi electricieni. Potrivit vârstei, cei mai mulþi dintre disponibilizaþi aveau între 26 ºi 35 de ani, fiind urmaþi de cei care se încadrau în categoria 35-45 de ani. În urmã cu 15 ani de zile în Valea Jiului, în minerit, activau circa 55.000 de persoane. În 2012 numãrul acestora, dupã mai multe valuri de disponibilizãri, a ajuns la doar 7.000... Mir cea NISTOR
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 2012
Convocator În temeiul prevederilor art.94 alin.2 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã extraordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 11 septembrie 2012, ora 1200, cu urmãtoarea ordine de zi : 1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea repartizãrii pe unitãþi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã ºi a sumelor defalcate din impozitul pe venit, pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi pentru susþinerea proiectelor de infrastructurã care necesitã cofi-
nanþare localã pe anul 2012; 2. Proiect de hotãrâre privind rectificarea bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2012; 3. Proiect de hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.100/2012 privind organizarea comisiilor de specialitate ale Consiliului Judeþean Hunedoara pe principalele domenii de activitate; 4. Proiect de hotãrâre privind preluarea unor imobile din domeniul public al statului ºi din administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale în domeniul public al judeþului Hunedoara ºi în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara. Preºedinte, Mircea Ioan MOLOÞ
Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara
Luni 10 Septembrie 2012 DN 66 Haþeg - Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti - Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº - Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu
HOROSCOP
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
10 septembrie 2012
Un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere. Nu luaþi o decizie astãzi, pentru cã riscaþi sã nu fie cea mai bunã. Relaþiile sentimentale decurg foarte bine. Petreceþi o searã romanticã în compania partenerului de viaþã.
În prima parte a zilei nu vã reuºeºte mai nimic ºi simþiþi cã vã irosiþi energia. Prietenii ºi familia vã înþeleg ºi vã ajutã. Fiþi prudent ºi nu refuzaþi ajutorul pe care vi-l oferã o persoanã mai în vârstã din familie.
Grijile pe care vi le faceþi nu sunt justificate. Aveþi ºanse reale de reuºitã, atât pe plan social, cât ºi sentimental. Nervozitatea pe care o resimþiþi se datoreazã oboselii acumulate. Ocupaþi-vã de activitãþi de rutinã ºi odihniþivã mai mult!
În prima parte a zilei, o cunoºtinþã vã solicitã sprijinul într-o problemã de afaceri, de pe urma cãreia veþi avea de câºtigat ºi dumneavoastrã pe plan financiar. Evitaþi speculaþiile de orice naturã! Petreceþi o searã romanticã împreunã prietenii.
Ar fi bine sã nu vã faceþi un program strict, pentru cã veþi fi nevoit sã-l schimbaþi de câteva ori pe parcursul zilei. Faceþi mai multe drumuri scurte în interesul familiei. Este o zi favorabilã rezolvãrii unor probleme financiare.
Nu este o zi bunã pentru investiþii sau pentru afaceri. În cursul dimineþii primiþi o veste de la o rudã apropiatã, care vã schimbã planurile în legãturã cu o cãlãtorie. Evitaþi activitãþile care necesitã atenþie ºi putere de concentrare.
Sunteþi cam confuz ºi s-ar putea sã nu-i înþelegeþi corect pe cei din jur. Se pare cã nici intuiþia nu vã ajutã astãzi, dar vã puteþi baza pe sfaturile unei rude mai în vârstã. Evitaþi întâlnirile de afaceri ºi amânaþi deciziile importante.
O rudã mai în vârstã vã ajutã sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor sentimentale. Simþul practic nu vã ajutã astãzi, dar vã puteþi baza pe sprijinul familiei ºi al prietenilor. Evitaþi discuþiile în contradictoriu!
În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþi cam confuz. Lãsaþi afacerile pe mâine, oricât ar pãrea de urgente, altfel riscaþi sã luaþi decizii greºite, cu consecinþe grave. În schimb, pe plan sentimental parcurgeþi o perioadã favorabilã.
Astãzi nu este recomandabil sã vã asumaþi noi responsabilitãþi la locul de muncã. Amânaþi deciziile importante ºi pãstraþi-vã calmul în discuþiile cu colegii! Situaþia financiarã este destul de bunã, dar simþul practic este redus ºi vã poate crea probleme.
Nu sunteþi în formã ºi nu vã simþiþi înstare sã terminaþi o lucrare importantã. Nu vã asumaþi noi responsabilitãþi, pentru cã riscaþi sã vã irosiþi energia. În partea a doua a zilei sunteþi invitat la o petrecere, unde unde vã simþiþi excelent.
Se pare cã traversaþi o perioadã în care lipsa banilor vã neliniºteºte. În prima parte a zilei, nu este exclus sã întâmpinaþi dificultãþi la locul de muncã. Colegii ºi ºefii vã înþeleg ºi vã ajutã. N-ar strica sã acordaþi mai multã atenþie familiei.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 septembrie 2012 irca 80 % din locurile de cazare din campusul Universitãþii de la Petroºani sunt ocupate. Principalul atuu pe care un student îl are atunci când alege o camerã la cãmin, este preþul, comparativ mai mic faþã de un apartament sau o garsonierã din oraº.
C
Universitatea Petroºani a executat în aceastã varã lucrãri de reparaþii ºi reabilitare în campus, în special în cãmine, pentru ca toate spaþiile de cazare sã fie pregãtite pentru studenþi la 1 octombrie. Pentru cã pânã acum, vreme de câþiva ani, instituþia a fãcut mai multe investiþii în doatarea camerelor de cãmin, anul acesta nu a mai fost nevoie de mare lucru, pentru cã toate spaþiile sunt complet utilate. De altfel, cel mai important atuu pe care îl are Universitatea în faþa agenþiilor imobiliare care închiriazã garsoniere
Cazarea în campus, convenabilã pentru studenþi
Tinerii absolvenþi sunt chemaþi la bursã ici bine nu s-a dat start preluãri dosarele de ºomaj de la absolvenþii de liceu, cã deja numãrul înscriºilor ajunge la câteva sute.
N
Pentru cã cei mai mulþi dintre ei vor sã munceascã, reprezentanþii Agenþiilor pentru Ocuparea Forþei de Muncã pregãtesc o bursã
sau apartamente pentru studenþi, este de departe preþul. “ Taxa de cãmin este dintre cele mai mici, dotãrile ºi confortul sunt la nivel superior, iar serviciile de internet ºi de televiziune sunt gratuite, adicã incluse în taxa de cazare. În cãminele studenþeºti de la Universitatea Petroºani sunt mai multe tipuri de confort, începând de la 130 de lei pânã la 200 pe lunã pe lunã. Locurile care
ducaþie despre patrimoE niu. În perioada 03-08 septembrie 2012 la Hunedoara ªcoala de varã a Proiectului ECHOE ºi al proiectului Tabãrã internaþionalã de varã în Hunedoara, România pentru specializaþi ºi publicul larg a avut loc o dezbatere privind educaþia. Proiectul ECHOE abordeazã problema metodelor de a combina educaþia pentru ºi despre patrimoniu (în special cea legatã de sit-uri istorice ºi arheologice) cu educaþia în aer liber (cuprinzând elemente de ecologie, protecþia patrimoniului, acitivitãþi în aer liber, sport). În prima etapã de implementare, partenerii din proiect au cãutat sã identifice dificultãþile cu care se confruntã furnizorii locali din
rãmân, în cazul în care nu se ocupã toate, pot fi închiriate ºi altor persoane care nu au statutul de student, însã la alte tarife, mai mari”, ne-a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ la Universitatea Petroºani. Deocamdatã, cererile de cazare înregistrate la Universitate atât din partea studenþilor, cât ºi ale altor persoane din afarã, sunt pentru 80 % din spaþiile din cãmine. În total, în
campus existã 610 locuri. Comparativ cu aceste preþuri practicate de universitate, cele afiºate de agenþiile imobiliare sau de persoanele fizice care închiriazã pe cont propriu locuinþe tinerilor, sunt chiar la nivel dublu. Spre exemplu, o garsonierã în zona a II-a a oraºului, ajunge lejer la 100 de euro pe lunã, asta în afarã de utilitãþi. Luiza ANDRONACHE
Educaþie despre istorie cu metode moder ne ºi interactive
þãrile implicate în proiect în aplicarea acestei abordãri integrate a procesului de formare. Pe baza raportului asupra nevoilor de învãþare ale formatorilor ºi profesioniºtilor din instituþiile de culturã, a fost elaboratã o serie de do[RTF bookmark start: }_GoBack[RTF bookmark end: }_GoBackcumente care sã ofere
îndrumare metodologicã formatorilor ºi organizaþiilor din domeniul educaþiei ºi culturii. Ulterior, în cadrul unor ateliere organizate la nivel local, au fost dezvoltate abordãri practice pentru crearea ºi implementarea unor programe educaþionale combinate. Rezultatele proiectului urmeazã sã fie prezentate într-o Carte cu resurse pentru furnizori publici ºi privaþi de programe educaþionale în aer liber, operatori culturali, autoritãþi publice, organizaþii neguvernamentale din domeniul educaþiei, culturii ºi petrecerii timpului liber. Cartea va fi publicatã în englezã ºi în limbile naþionale ale partenerilor implicaþi în proiect. Pe perioada întregii sãptãmâni, participanþii au lucrat în cadrul a trei module de lucru dedicate unor studii de caz precum arheologie, etnografie, patrimoniu cultural ºi animaþie localã, pentru a dezvolta programe educaþionale dedicate unor categorii cât mai vaste de public. La aceastã ºcoalã de varã participã specialiºti din domenii variate, de la culturã, educaþia adulþilor, psihologie, muzeologie, etc. Raul IRINOVICI
pentru tineri. “Urmãtoarea bursã este în data de 28 septembrie ºi faþã de celelalte burse, aceasta este una stabilitã la nivel naþional ºi se adreseazã absolvenþilor din ultima promoþie. Asta nu înseamnã cã nu poate participa oricine, însã, ca ºi specific, este o bursã pentru tineri ”, a declarat Iudith Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani. La acest moment, niciun angajatori nu ºi-a anunþat intenþia de a pune locuri de muncã la dispoziþia tinerilor, însã conducerea Agenþiei de la Petroºani este de pãrere cã pânã la data anunþatã a bursei, lucrurile vor sta altfel. Pânã acum, la Agenþiile Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã au venit foarte mulþi absolvenþii care nu au trecut examenul. La Petroºani, cel puþin, în aceste zile s-au prezentat sute de tineri care s-au înscris în evidenþe în speranþa de a gãsi un loc de muncã sau pentru a beneficia de ajutorul de ºomaj. Luiza ANDRONACHE
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 septembrie 2012
Ard pãdurile ºi pãºunile în Valea Jiului eci de oameni sunt angrenaþi de sâmbãtã dimineaþã în stingerea ºi supravegherea focurilor izbucnite în munþii din Valea Jiului. Cel mai violent e la Straja ºi pompierii cred cã de vinã sunt cei care urcã pe munþi dupã afine.
Z
Nu mai puþin de patru focare s-au iniþiat la sfârºitul sãptãmânii tre-
cute în Valea Jiului. Zeci de pompieri, salvamontiºti ºi jandarmi montani, ajutaþi de voluntari au urcat în munþi pentru a stinge focurile. Au ars hectare întregi de vegetaþie uscatã, afinare, ºi chiar fâneþele momârlanilor. Comandantul Detaºamentului de Pompieri de la Petroºani, Adrian Avram spune cã a mobilizat zeci de oameni în zonele afectate ºi încã sunt oameni
care supravegheazã ca focul sã nu se extindã la pãduri. Cel mai grav este în Straja. „În Straja focul a izbucnit sâmbãtã seara, în jurul orelor 18,00. Atunci am fost anunþaþi prin 112 cã ard mai multe hectare de pãºuni în zona vârfului Mutu. Au fost câte 10 – 12 pompieri pe turã, care au luptat cu flãcãrile ce au cuprins circa trei hectare de afinar ºi vegetaþie uscatã. Sunt echipe
care rãmân în munte mereu pentru ca focul sã nu se extindã ºi la pãdure ºi încercãm sã limitãm aria incendiului”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri din Petroºani. În Straja au ajutat ºi jandarmii montani ºi voluntari ai Serviciului Pentru Situaþii de Urgenmþã de la Lupeni ºi salvamontiºti. Un alt focar a izbucnit
Terenuri pentru tineri otrivit Legii Nr. 15 din anul 2003 tinerii au dreptul sã primeascã un teren în vederea construirii unei locuinþe proprietate personalã.
P
Cererile în acest sens pot fi depuse la consiliile locale ale unitãþii administrativ –
sâmbãtã pe Valea Streiului. „Focul s-a manifestat pe vârful Negru ºi la faþa locului au ajuns 5 pompieri de la noi ºi jandarmii montani ºi cei de la Ocolul Silvic”, a mai adãugat Avram. Tot în Valea Jiului, sâmbãtã au ars hectare de pãºuni în zona Gambrinus din Defileul Jiului ºi tot acolo au ars ºi mai multe cãpiþe de fân, iar la Baru Mare în zona Hobiþa, au ars 4 hectare
teritoriale pe raza cãreia domiciliazã. De prevederile legii beneficiazã doar tinerii cu vârsta cuprinsã între 18 ºi 35 de ani, aceºtia urmând a primi terenuri în suprafaþã de pânã la 500 de metri pãtraþi. În Petroºani, pânã în prezent foarte puþini locuitori au solicitat terenuri potrivit legii 15, numpãrul celor care s-au ºi apucat sã-ºi construiascã o locuinþã fiind ºi el extrem de redus. O prevedere importantã a legii sti-
September Fest la Petroºani W eek-endul viitor va fi unul cu bere cu ºi multã muzicã. Asta a programat administraþia de la Petroºani ºi de la bugetul local nu vor fi cheltuiþi bani.
Totul este asigurat de firmele care vor veni cu bere aici ºi manifestarea se va desfãºura în zona Teatrului Dramatic ID Sîrbu. „La sfârºitul acestei sãptãmâni, va avea loc ediþia a II-a a Festivalului September Fest. Este un festival ce se va desfãºura pe mai multe zile, vor fi formaþii de muzicã uºoarã,popularã, soliºti locali, bere foarte multã ºi trebuie sã spun cã, la fel ca ºi anul trecut, noi nu vom cheltui nici un ban pentru asta. Întreaga cheltuialã este a organizatorilor festivalului”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. September Fest este o manifestare care începe sã devinã tradiþie în acest oraº al Vãii Jiului, iar imediat dupã acesta sunt anunþate ºi alte manifestãri. Nu va fi uitatã Ziua Recoltei ºi atunci la Petroºani vor veni producãtori din întreaga þarã. Diana MITRACHE
de vegetaþie uscatã ºi afinare. Aici pompierii spun cã se vãd clar urmele oamenilor care au vrut sã igienizeze locul ºi au scãpat focul de sub control. În plus, ºi la celelalte incendii se pare cã e vorba tot de neglijenþã. Pompierii fac acum cercetãri, dar iau în calcul ºi variantele potrivit cãrora oamenii care au urcat dupã afine sã fi aruncat þigãri aprinse. Diana MITRACHE puleazã faptul cã cei care au primit sau vor primi terenuri pentru construirea unei locuinþe au la dispoziþie termenul de 1 an de zile pentru a se ocupa de ridicarea acesteia. Mir cea NISTOR