Cronica Vaii Jiului

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 184

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 8 august 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

O fãcãturã made in Hunedoara by procurori-poliþiºti?

Dosarul “Sucilã-Stoica” construit doar pe baza convorbirilor telefonice

Poliþistul Sucilã rãmâne în arest

agistraþii Judecãtoriei Petroºani au respins cererea de eliberarea sub control judiciar a poliþistului Adrian Sucilã. Poliþistul învinuit de act sexual cu un minor ºi furt a cerut ca procurorii sã prezinte proba în baza cãreia a fost privat de libertate aproape 40 de zile.

M

PAGINA A 3-A

Deputatul Resmeriþã cere demiterea directorului Casei Judeþene de Pensii

eci de pensionari din Valea Jiului au reclamat faptul cã Guvernul Ponta nu s-ar þine de cuvânt pentru cã în luna iulie nu li s-a mai returnat tranºa aferentã din totalul sumei reþinute ilegal pentru plata CAS. Sistemul informatic este de vinã, au spus responsabilii Casei…

Z

PAGINA A 5-A

n data de 5 iulie publicam un amplu articol intitulat „O înscenare dosarul Sucilã - Stoica?”, în care ridicam câteva semne de întrebare în cazul arestãrii poliþistului Adrian Sucilã. Cred cã am fost singurii care puneam sub semnul întrebãrii acest dosar ºi probele la care fãceau referire procurorii care l-au instrumentat.

Î

PAGINA A 3-A

1 referendum, 2 Românii eferendumul pentru demiterea preºedintelui Traian Bãsescu a împãrþit România în douã tabere.

Mai exact, ceea ce a rãmas din România “mãriºoarã”, pentru cã România Mare reprezintã o þarã care se întinde de la Atlantic pânã la Pacific.

R

PAGINA A 9-A

2 Diverse roiectul de reabilitare a ambulatoriului de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani poate sã înceapã.

Contestaþia la licitaþie nu a fost acceptatã ºi lucrãrile de peste 18 milioane de lei intrã în execuþie.

P

Potrivit celor din administraþia publicã de la Petroºani, proiectul intrã în execuþie ºi lucrãrile pot începe. Contestaþia la licitaþie a fost respinsã, motiv pentru care licitaþia organizatã de primãrie rãmâne valabilã ºi pot demara lucrãrile. „La sfârºitul sãptãmânii trecute, am primit hotãrârea Curþii de Apel, în care practic ni se confirmã cã am câºtigat procesul cu firma care practic a

Cronica Vãii Jiului |Miercrui, 8 august 2012

Începe modernizarea în ambulatoriul SUP

contestat decizia Consiliului Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor. În acest moment, contractul este atribuit firmei câºtigãtoare, iar lucrãrile se vor desfãºura în graficul prevãzut”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,

primarul municipiului Petroºani.

Proiectul ce poartã denumirea “Reabilitare, modernizare ºi achiziþionare echipamente pentru ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Urgenþã din Petroºani” este

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT DEPOZIT Str. Lunca, Nr. 100, Preþ foarte avantajos Relaþii la tel.: 0372764439, 0254542472

finanþat prin Programul Operaþional Rregional, Axa prioritarã 3 ºi are o valoare totalã de peste 18 milioane de lei, din care 12.milioane ºi jumãtate de lei este contribuþia nerambursabilã a Uniunii Europene. În plus, existã ºi o contribuþie nerambursabilã din partea Guvernului României, în sumã totalã de aproape douã milioane de lei, astfel încât cota de contribuþie a Consiliul local Petroºani are o

contribuþie la acest proiect de numai 662.339 lei.

Proiectul prevede modernizarea întregii clãdiri a ambulatoriului Spitalului de Urgenþã Petroºani, precum ºi echiparea ºi dotarea corespunzãtoare a unui numãr de 20 de cabinete medicale, precum ºi realizarea unui lift pentru facilitarea accesului la etajul clãdirii.

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Diana MITRACHE

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1

National TV

8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Comedia de la 5 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele?

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 16:00 Baronii (r) 16:30 Cuscrele

18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 22:15 În puii mei 21:15 20 de ani mai târziu 23:30 Observator 23:15 Împãratul mãrii (r) 0:00 Catastrofã în adâncuri 0:45 20 de ani mai târziu (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 11:00 Sabrina (r) 13:00 ªtirile Pro TV 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 21:00 Fotbal Champions

League: FC Vaslui Fenerbahce 23:00 ªtirile Pro TV 23:30 Chuck 0:30 Dexter 1:30 Totul despre Poker (r)

Prima TV 9:30 Rãpirea tatãlui 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Dovada (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort-

20:30 Reacþie în lanþ 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden

TVR 1 9:25 Legendele palatului: concubina regelui 10:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 11:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 11:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 15:50 Convieþuiri 16:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 18:30 Olimpiada veselã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 1:40 Jocurile Olimpice 2012 - Londra (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Dezvaluiri 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 august 2012 n data de 5 iulie publicam un amplu articol intitulat „O înscenare dosarul Sucilã - Stoica?”, în care ridicam câteva semne de întrebare în cazul arestãrii poliþistului Adrian Sucilã. Cred cã am fost singurii care puneam sub semnul întrebãrii acest dosar ºi probele la care fãceau referire procurorii care l-au instrumentat.

Î

Încã de la acea vreme am fost reticenþi faþã de declaraþiile procurorului de caz Adina Velescu, care întâmplãtor este ºi purtãtor de cuvânt al Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara ºi care, pretindea cã deþin filme XXX cu Sucilã ºi copiii viceprimarului de la Vulcan, Angela Stoica.

Procurorii pretindeau cã ar fi depistat abuzurile poliþistului Adrian Sucilã în urma unor convorbiri telefonice pe care acesta le-ar fi avut cu copiii viceprimarului Angela Stoica, dar ºi din convorbirile telefonice dintre cei doi copii, ori dintre membrii familiei Stoica.

Tot din convorbiri telefonice procurorii ar fi aflat ca, sotului Angelei Stoica i-ar fi disparut suma de 400 de euro, ºi cu toate cã cel vizat ca i-ar fi sustras banii era Alex, baiatul sau, ei i-au pasat “ furtul” în cârca lui Sucilã. ªi asta cu toate cã viceprimarul Angela Stoica ºi soþul sãu au arãtat procurorilor cã din banii respectivi copilul ºi-a cumpãrat niºte lucruri pentru ATV, iar tatãl sãu l-a rugat pe Sucilã sã-l convingã sã recunoascã cã a luat acei bani.

Dar aceasta este totuºi partea frumoasã a cazului Sucilã....

ª

ocante sunt...

... acuzaþiile procurorilor de corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, cu care aceºtia au construit un dosar bazîndu-se, ATENÞIE!!!!, doar pe niºte convorbiri telefonice....

Am asistat ieri la ºedinþa publicã de judecatã a cererii de eliberare sub control judiciar formulatã de apãrãtorii lui Adrian Sucilã. Ca o pãrere personalã dupã ce am asistat la toatã ºedinþa de judecatã ºi dupã ce am ascultat ambele pãrþi, este aceea cã dosarul construit de procurorii de la Parchetul Hunedoara este tras de pãr, ca sã folosesc un termen cuminte. Adrian Sucilã este privat de libertate de aproape 40 de zile iar probele din dosar nu existã. Existã doar niºte convorbiri telefonice, care nu au un suport. S-a

O fãcãturã made in Hunedoara by procurori-poliþiºti?

Dosarul “ Sucilã-Stoica” construit doar pe baza convorbirilor telefonice cerut insistent de inculpatul Adrian Sucilã atât procurorilor cât ºi Instanþei sã prezinte la dosar mãcar o singurã probã care sã susþinã acuzaþiile de corupere sexualã ºi act sexual cu un minor pentru care stã de atâtea zile dupã gratii. Tãcere!

Nimeni nu a putut prezenta o astfel de probã... Procurorul de caz Adina Velescu divaga, ca sã nu zic cã bãtea câmpii, cu convorbirile telefonice interceptate înainte de reþinerea lui Sucilã, ori interceptãrile discuþiilor dintre Sucilã ºi Angela Stoica în timpul întâlnirii celor doi la vizitele legale. Sã ne aducem aminte cã Adina Velescu oferea presei de la Deva detalii picante din dosar, cã ar exista filme porno, ori poze porno cu Sucilã ºi copiii Angelei Stoica. A minþit ºi a dezinformat opinia publicã cu bunã ºtiinþã! În dosar, conform celor declarate în ºedinþa de ieri, NU EXISTÃ niciun filmuleþ indecent cu Sucilã ºi copiii Angelei Stoica.

Procurorii au gãsit niºte poze cu femei goale în calculatorul lui Sucilã, care însã, unele, erau prostituate ºi erau parte în niºte anchete vechi ale poliþistului Sucilã. S-au mai gãsit poze goale ºi cu fata Angelei Stoica, atenþie!, doar poze, despre care mama fetei a spus cã erau necesare pentru a fi prezentate unui doctor deoarece exista suspiciunea cã fata suferã de o boalã de piele. ªi atît!... Unde sunt filmele XXX ºi pozele porno în care protagoniºtii sunt Sucilã ºi cei doi copii ai Angele Stoica, doamna procuror Velescu? Sau este un delict sã deþii poze cu femei goale în calculator sau sã intri pe Internet sã vezi filme porno? Pãi atunci vã recomand sã începeþi o anchetã, sau pardon o percheziþie informaticã ºi cu calculatoarele instituþiei unde lucraþi, ºi pe urmã sã treceþi ºi pe la colegii dumneavgoastrã de la IPJ, fãrã sã omiteþi birourile prim procurorilor ºi a ºefului IPJ. Oare pe câþi dintre ei o sã-i descoperiþi cã au intrat pe siteuri porno ori cã au poze cu femei dezbrãcate în calculator... Staþi aºa, nu vã grãbiþi, cã nu o sã aveþi suficiente locuri în arestul poliþiei!...

Procurorii de la Parchetul Hunedoara cu prim procurorul Parchetului, la braþ cu ºi poliþiºtii din subordinea lui Liviu Dumitru care s-au ocupat de construirea acestui dosar, bineînþeles cu Dumitru în frunte ar trebui sã-ºi înainteze DEMISIILE dacã se dovedeºte cã nu au fãcut decât sã traumatizeze niºte copii ºi sã le dis-

trugã viitorul. Sau, poate cine ºtie, cã tot se spune cã România a ajuns þara tuturor posibilitãþilor, am ajuns sã-i plãtim, cu sume deloc de neglijat, pe justiþiabili pentru rãfuielile lor personale.

D

upã cum arãtam ºi în data de 5 iulie...

....izbucnirea scandalului are la baza mai multe ipoteze, pe lângã versiunea oficialã oferitã pânã acum de procurori. O ipotezã face referire la rãfuiala dintre Liviu Dumitru ºi Adrian Sucilã, o alta la faptul cã de fapt se urmãreºte sã se ajungã la Angela Stoica. Însã cea mai plauzibilã tinde sã devinã rãzbunarea inspectorului ºef de poliþie Liviu Dumitru, care a pierdut pânã acum procesele pe care le are cu Adrian Sucila, iar Înalta

Curte de Casaþie ºi Justitie a solicitat Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia sã înceapã urmãrirea penalã împotriva lui Dumitru.

Inspectorul ºef de poliþie Liviu Dumitru, probabil nu suportã ideea cã trebuie sã respecte legea ºi atunci s-a gândit sã apeleze la niºte prieteni procurori, doar sunt de notorietate “ frãþiile” care-i

leagã pe unii poliþiºti ºi procurori, ca sã îi dea o lecþie lui Sucilã...

Ce înseamnã acest dosar pe mai departe. Pãi dupã toate probabilitãþile va fi încã un proces pierdut de Statul Român la CEDO! Cine plãteºte? Cumva procurorii care au construit dosarul, sau Liviu Dumitru?...

Marius MITRACHE

Poliþistul Sucilã rãmâne în arest agistraþii Judecãtorie i Petroºani au respins cererea de eliberarea sub control judiciar a poliþistului Adrian Sucilã. Poliþistul învinuit de act sexual cu un minor ºi furt a cerut ca procurorii sã prezinte proba în baza cãreia a fost privat de libertate aproape 40 de zile.

M

Cererea de eliberare sub control judiciar înaintatã de Adrian Sucilã prin avocatul sãu a avut termen de judecatã ieri-marþi, la Judecãtoria Petroºani, iar instanþa, dupã audierea pãrþilor, a decis cã solicitarea poliþistului este neîntemeiatã ºi i-a respins cererea de punere în libertate. Apropiatul viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, Adrian Sucilã a susþinut în faþa judecãtorului cã nu se face vinovat de infracþiunile de care este acuzat. „Rog Parchetul sã prezinte probele pentru care sunt arestat. Existã un dosar în care nu este nimic. AM înþeles cã se încearcã sã mi se punã în spate jumãtate din infracþiunile

din Codul Penal, ºantaj, infracþiuni nereale. Mai rezist 180 de zile în arest dar eu consider cã eliberarea este un mod de a nu-ºi bate joc de viaþa unui om”, a declarat poliþistul Adrian Sucilã în faþa preºedintelui de ºedinþã. Apãrãtorului lui Adrian Sucilã nu a reuºit însã sã convingã Instanþa cã inculpatul nu este pericol public ºi cã poate sã fie judecat în stare de libertate. „Instanþa a deliberat ºi respinge cererea formulatã de inculpatul Sucilã Adrian Dan, (…), care va fi depus în centrul de reþinere ºi arestarea preventivã Deva. Existã posibilitatea de a face recurs în 24 de ore la Tribunalul Hunedoara”, a declarat Maria Jifcu, preºedintele completului de judecatã.

La aflarea sentinþei avocatul Daniel Tomescu a declarat cã a fãcut recurs la Tribunalul Hunedoara.

“Am fãcut recurs, sperãm ca Tribunalul Hunedoara sã îl punã sub control judiciar ºi sã-l elibereze. Este evident cã temeiurile care au stat la baza arestãrii preventive nu mai subzistã în acest moment, urmãrirea penalã fiind aproape finalizatã. Nu mã sur-

prinde decizia, pentru cã cererile de eliberare sub control judiciar se admit într-o mai micã mãsurã, dar este dreptul apãrãtorului sã le formuleze. Nu sunt alte probe la dosar, decât cele de la început, motiv pentru care nu se susþine varianta arestãrii preventive.

Sunt interceptãri telefonice ºi atât în acest dosar. Nici interceptãrile ambientale dintre Angela Stoica ºi inculpat nu cântãresc ºi, pãrea mea e cã sunt puse la dosar în lipsa altor probe, în încercarea de a-l þine în arest”, a declarat Daniel Tomescu, avocatul lui Adrian Sucilã.

ºi I nterceptat în arest

Procurorii au cerut supravegherea întâlnirilor din spatele gratiilor dintre unul dintre martorii din acest dosar cu Sucilã.

Mai exact, toate discuþiile de la vizitele din arest, dintre Angela Stoica ºi poliþist au fost „interceptate”, ºi vor fi depuse la dosar.

Dupã aceste discuþii dintre viceprimar ºi Sucilã, atât fiica acesteia învinuitã ºi ea cât ºi poliþistul s-au rãzgândit ºi n-au mai fãcut testul poligraf cu care au fost de acord iniþial. Sucilã a precizat în faþa instanþei

cã va face acest test dacã va avea ºi confortul psihic necesar, chiar dacã rezultatul lui nu va fi considerat probã în proces.

Procurorul Adina Velescu a susþinut cã în urma percheziþiilor informatice au fost gãsite filme cu minori ºi fotografii cu Mihaela Stoica din perioada când era minorã. Tot procurorul spune cã Angela Stoica „a încercat acreditarea ideii cã avea afecþiuni ale pielii” ºi din acest motiv i-au fost trimise acele fotografii lui Sucilã, deºi anchetatorii au verificat la medicul de familie al adolescentei ºi aceasta nu figura cu astfel de probleme.

Judecãtorul de la Petroºani a decis cã poliþistul Adrian Sucilã nu poate fi eliberat din arest, însã decizia poate fi atacatã cu recurs.

Pe de altã parte, Adrian Sucilã n-a arãtat deloc cã perioada petrecutã în arestul IPJ Hunedoara l-ar fi afectat ºi ºi-a susþinut cu tãrie nevinovãþia declarând chiar cã va uza de dreptul sãu de a-ºi cãuta dreptatea ºi reabilitarea la instanþele superioare.

Maximilian GÂNJU Diana MITRACHE

4 Actualitate eprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara au alocat suma de 4000 de lei cãtre asociaþia Salvital Hunedoara, mai exact cãtre serviciul prin care îºi desfãºoarã activitatea paramedicii SMURD din tot judeþul.

R

Este vorba de cotizaþia anualã a Consiliului Judeþean cãtre asociaþia non-guvernamentala. În timp ce reprezentanþii CJ

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 8 august 2012

Consiliul Judeþean Hunedoara, cotizaþii cãtre Salvital Hunedoara

Hunedoara îºi plãtesc cotizaþiile în termen,

exista administraþii locale ºi alte structuri care nu se încadreazã în acest standard. Astfel, reprezentanþii asociaþiei au de recuperat sute de mii de lei de la rau-platnici. În plus, anul trecut se vorbea de desfiinþarea a douã module, de la Uricani ºi de la Brad tocmai din aceastã cauzã.

Deocamdatã încã acestea sunt susþinute pe linia de plutire. În urmã cu câteva luni, preºedintele Asociaþiei, Petru Mãrginean, actual primar

al municipiului Deva, declara cã are intenþia de a trece asociaþia în subordinea Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã.

Paramedicii din judeþul Hunedoara sunt singurii de la nivel naþional care nu fac parte din aceastã structurã mare. Asociaþia ,,Salvital” Hunedoara a fost constituitã prin voinþa comunã a membrilor fondatori, printre care ºi Consiliul Judeþean Hunedoara, ºi are ca scop crearea unei componente integrate la

Ba se desfiinþeazã, ba nu se desfiinþeazã Direcþia de Sãnãtate Publicã a sfârºitul sãptãmânii trecute, ideea desfiinþãri DJSP a reapãrut odatã cu selectarea cv-urilor ºi analizarea propunerilor, de completare, pentru conducerile instituþiilor deconcentrate.

L

La împãrþirea prin metoda ”una mie, una þie” a instituþiilor deconcentrate din judeþul Hunedoara de cãtre USL, au mai fost ajustãri ºi loby pentru un un post sau altul exceptând Direcþia Judeþeanã de Sãnãtate Publicã.

La ultima conferinþã de presã, de la Petroºani, deputatul ºi preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor, a fãcut precizãri cu privire la persoane agreate

pentru preluarea conducerii INSEMEX ºi pentru Direcþia Judeþeanã de Sãnãtate Publicã, doar cã Direcþia de Sãnãtate este în discuþii pentru desfiinþare ºi cã trebuie sã aºtepte pentru a vedea ce se hotãrãºte.

La sfârºitul sãptãmânii trecute, ideea desfiinþãri DJSP a reapãrut odatã cu selectarea cv-urilor ºi analizarea propunerilor, de completare, pentru conducerile instituþiilor deconcentrate de cãtre PSD filiala judeþeanã. Pentru DJSP s-au purtat doar discuþii de principu pânã se hotãrãºte soarta acestuia. Încercând sã aflãm în baza a ce se desfiinþeazã respectiva direcþie, nu am reuºit prea multe.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul judeþului, Sorin Vasilescu, nu ºtia nimic despre

desfiinþare, ci doar de o posibilã revizuire a atribuþiilor acesteia. ”În urmã cu circa douã sãptãmâni, am avut o întânire, la Deva, cu secretarul de stat din Ministerul Sãnãtãþii cu care am discutat despre reforma din sãnãtate, dar nu s-a amintit despre o eventualã defiinþare a Direcþiei de Sãnãtate” – a declarat Sorin Vasilescu, prefect de Hunedoara.

Când s-a lansat ideea regionalizãrii administrative, respectiv de desfiinþarea unor instituþii judeþene ºi înfiinþarea altora regionale, au existat vii dezbateri, iar ideea a fost decamdatã abandonatã. În 2007, Ministrul Sãnãtãþii de atunci, liberalul Eugen Nicolaescu, a anunþat cã a propus un plan de reformã în sistemul sanitar care prevede desfiinþarea tuturor direcþiilor judeþene de sãnãtate publicã ºi înfiinþarea de patru agenþii naþionale cu filiale în cele opt regiuni economice. Anunþul era premergãtor trecerii spitalelor la administraþiile locale, spitale care se aflau sub oblãduirea DJSP. Cum liberalii se aflã din nou la guvernare, este posibil ca ideea sã fie reluatã.

Pe de altã parte autoritãþile spun cã vor exista schimbãri în baza noii Legi a Sãnãtãþii, al cãrei proiect se aflã acum în dezbatere publicã.

Ileana FIRÞULESCU

nivelul judeþului, specializatã în acordarea aju-

torului de urgenþã, resuscitarea ºi descarcerarea victimelor accidentelor de orice naturã, operaþiilor de salvare, precum ºi transportul acestora la prima unitate medicalã cu competenþã adecvatã.

Personalitatea juridicã a Asociaþiei ,,SALVITAL” Hunedoara a fost recunoscutã de cãtre Judecãtoria Deva prin Încheierea civilã nr.9/A/2005, fiind dispusã înscrierea acesteia în Registrul special al asociaþiilor ºi fundaþiilor de la grefa instanþei.

Raul IRINOVICI

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 august 2012

Deputatul Resmeriþã cere demiterea directorului Casei Judeþene de Pensii eci de pensionari din Valea Jiului au reclamat faptul cã Guvernul Ponta nu s-ar þine de cuvânt pentru cã în luna iulie nu li s-a mai returnat tranºa aferentã din totalul sumei reþinute ilegal pentru plata CAS. Sistemul informatic este de vinã, au spus responsabilii Casei…

declarat prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu.

Instituþia cu pricina – grea, este adevãrat - pare o adevãratã redutã, pentru cã ºi noi am încercat o zi întreagã sã contactãm conducerea Casei de Pensii a judeþului Hunedoara, fie directorul, fie cei doi adjuncþi, dar cele trei

Z

Guvernul Ponta a decis în prima sa ºedintã de când a fost investit, în luna mai 2012, sistarea perceperii cotei de asigurãri de sãnãtate pentru întreaga sumã, în cazul persoanelor care încaseazã pensii lunare mai mari de 740 de lei, precum ºi restituirea eºalonatã a sumelor încasate în mod greºit, punându-se în aplicare hotãrârea Curþii Constituþionale care decretase cã plata celor 5,5% pentru toatã pensia este neconstituþionalã ºi se aplicã numai asupra veniturilor din pensii care depãsesc 740 de lei.

Printr-o Ordonanþã de Urgenþã, de la 1 iunie, a început returnarea banilor

eºalonat pe luni, aºa cum au fost reþinuþi. Doar cã în Valea Jiului, aceastã minune a durat o lunã. În iulie, pensionarii au sesizat cã returnarea nu mai existã ºi suspicioºi, au nãvãlit la biroul din Lupeni al deputatului PSD, Cristian Resmeriþã, pentru a-i reproºa faptul cã au fost traºi în piept de ºefii sãi politici aflaþi la guvernare.

Deputatul a adunat zeci de cupoane de pensii, chiar decizii de pensionare pentru a se demonstra diferenþele. S-a mers pe firul problemei, respectiv la Casa Judeþeanã de Pensii Hunedoara, care are ca atribuþii, printre altele, stabilirea cuantumului drepturilor de asigurãri sociale individuale ºi efectuarea plãþii acestora,

a Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara, circuitul formãrii ca paramedic este închis. Pentru doritori existã, totuºi, o singurã soluþie!

L

Câþiva bãrbaþi, care au fost plecaþi o vreme prin þãri strãine, au activat ca voluntari în salavarea de vieþi pe lângã instituþii de profil din Europa. Înapoiaþi în þarã, au fost dispuºi sã se ºcolarizeze, având în vedere recomandãrile de voluntariat, ºi sã devinã paramedici. În demersurile lor, au aflat cã doar Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã ”Iancu de Hunedoara” (ISU) calificã/formezã profesional în acest domeniu, dar cã circuitul este închis. Adicã ISU îºi ºcolarizeazã doar salariþii intraþi mai de

potrivit legii; stabileºte ºi plãteºte indemnizaþii ºi alte drepturi prevãzute în legi speciale, finanþate de la bugetul de stat, în conditiile legii. Deci avea în sarcinã ºi aplicarea OUG din mai 2012. ”Prima lunã a fost fãrã probleme ºi în cea de-a doua s-au împotmolit. Trei zile am încercat sã contactez telefonic Casa de Pensii pe filiera oficialã, respectiv telefoanele instituþiei.

Când am reuºit, mi s-a explicat cã le-a cãzut sitemul informatic, cã în urmãtoarea lunã li se va da pensionarilor tranºa de bani cuvenitã, cã vor face probabil un cupon separat cu suma respectivã, cã... Dar nu sunt convins cã nu au fãcut-o doar sã scape de insistenþele mele.

Cert este cã s-a sesizat ºi Prefectura Hunedoara ºi personal voi cere demiterea directorului Ionel Ciobanu pentru neaplicarea unui act legislativ, o hotãrâre a guvernului cu impact social major” – a declarat deputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã. ”Noi ne-am sesizat pe acestã situaþie ºi am cerut conducerii Casei de Pensii o analizã a situaþiei ºi motivele care au generat-o. Mi s-a explicat cã softul folosit a dat erori. Este probabil o neglijenþã a cuiva. Vom vedea dupã primirea analizei cerute” – a

Angajãri de urgenþã la Urgenþã

Sã devii paramedic în judeþ este imposibil

Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva cautã medic specialist iber la angajãri la Spitalul Judeþean Deva. În spitalele din þarã existã un deficit acut de cadre medicale. În urmã cu câteva luni, reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii declarau cã s-au deblocat mai multe posturi în sistemul sanitar.

Chiar ºi cu aceastã deblocare, numãrul celor care vor ocupa posturile este redus faþã de cererea existenþa în sistem.

Angajãri de medici la SJ Deva Conform celor de la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara, la Spitalul Judeþean Deva se organizeazã concurs pentru ocuparea mai multor posturi de medici. Astfel, aici este nevoie de un sin-

L

mult în sistem, iar pentru cei din afarã nu existã ºanse.

Anemona Doda, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului judeþean pentru Situaþii de Urgenþã, a confirmat acest lucru, cu precizarea cã doar deocamdatã acest circuit de specializare este închis.

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

”În cele cinci centre de formare ºi perfecþionare de acest gen din þarã au acces doar paramedicii, pompierii, cei care sunt studenþi la medicinã, medici sau angajaþi la o firmã specializatã în acest domeniu. Este vorba de perfecþionarea personalului existent, deocamdatã, de iniþierea, specializarea continuã în descarcerare, de exersarea metodelor pe diverse paliere de dificulate etc. În ceea ce priveºte pe cei din afara sistemului pot face cursuri pentru specializãri de acest tip la Centrul de Aptitudini Practice ºi Simulare în Medicinã de pe lângã Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Iuliu Haþieganu din Cluj” – a declarat Anemona Doda.

Ca urmare, cei care doresc cu adevãrat sã devinã paramedici, existã o soluþie ºi în România: Clujul!

Ileana FIRÞULESCU

telefoane ale instituþiei rãspundeau invariabil ”post telefonic deranjat temporar”.

Ileana FIRÞULESCU

gur medic, ºi anume de medic specialist radiologimagistica medicalã cu competenþã în CT (computer tomograf - n.r.). În cazul în care nu se gãseºte o astfel de persoanã varianta de rezervã este ca la concurs sã se prezinte un medic rezident în ultimul an cu competenþã în CT. Deficitul de medici se resimte ºi la Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva. Anunþul de aici sunã astfel.

“Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva angajeazã urgent medic specialist radiolog-imagistica medicalã cu competenþã în CT sau medic rezident în ultimul an cu competenþã în CT”, se aratã în anunþul postat pe site-ul Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 august 2012

6 Reportaj

Repoortaj 7 cazarea turiºtilor în mulþimea de pensiuni care se înmulþesc parcã în fiecare an.

Am ajuns ºi noi în Sãpânþa într-o fierbinte zi de august, care însã nu îi împiedica pe turiºti sã stea în soarele arzãtor pentru a vizita celebrul Cimtir vesel.

Noi am ales, însã, sã mergem la casa

a circa 20 de kilometri de Sighetu Marmaþiei se gãseºte comuna Sãpânþa, devenitã celebrã pe plan mondial datoritã “cimitirului vesel” de aici. În Sãpânþa, un meºter popular a avut idea de a alina suferinþa ºi durerea cu o glumã, cu un epitaf naiv scris pe o cruce vopsitã în albastrul atât de drag maramureºenilor.

L

Comuna Sãpânþa este aºezatã pe malul drept al Tisei, în dreptul Vãii Sarasãului, aproape de confluenta râurilor Sãpânþa ºi Tisa. Ese una dintre comunele mari ale Maramureºului ºi, cu siguranþã, dintre cele mai cunoscute. Aºezarea este dominatã de Piatra Sapânþei, o formaþiune vulcanicã impresionantã, dar ºi de râul Sãpânþa, care izvorãºte de sub vârful Rotundu (1500m altitudine), curge printre stâncile nordice ale Munþilor Igniºului ºi se varsã în Tisa, la 228m altitutide.

Sãpânþa a devebit renumitã pentru Cimitirul Vesel de aici. Un meºter popular, Stan Pãtraº, a avut idea ca

când în noua locaþie, unde moartea a fost transformatã în afacere, intrarea este permisã doar contra-cost.

Cã doar aºa s-a ridicat Sãpânþa, asta pe lângã hãrnicia proverbialã a maramureºenilor, care sunt oameni mândri ºi gospodari. Am lãsat în urmã Sãpânþa ºi al ei

Destinaþii de vacanþã

Sãpânþa, locul unde moartea este luatã în glumã pe crucea unui defunct, cio-

plitã în lemn ºi viu coloratã, sã scrie un

epitaf umoristic, care sã surprindã ori cauza morþii, ori defectele din timpul vieþii ale celui tre-

cut la cele sfinte. A fost doar începutul unei afaceri care a depãºit de mult graniþele þãrii. Acum nu existã mormânt din Sãpânþa fãrã o astfel de cruce, iar ideea a prins atât de bine încât vin oameni din diverse colþuri ale þãrii ºi-ºi comandã astfel de cruci pe care vor sã ºi le punã la cãpãtâi atunci când vor trece în lumea celor dreþi. I se spune cimitirul vesel pentru cã epitafele au tentã umoristicã, iar crucile sunt atât de viu colorate, încât mai înveselesc ideea de moarte.

Aºa cum spuneam, iniþiatorul acestei atracþii turistice a fost Ioan Stan Pãtraº, un meºter popular care nu s-a ocupat, însã, doar de crucile consãtenilor lui. În casa memorialã a acestuia, situatã în spatele

noului cimitir ºi de care are grijã soþia meºterului care duce mai departe tradiþia, se gãsesc

multe alte obiecte sculptate în lemn ºi viu colorate, de la „Mãicuþa cu pruncul” la Comitetul Central al PCR, în frunte cu Nicolae Ceauºescu ºi

trecând prin figurile marilor interpreþi de muzicã popularã ai acelor vremuri, dar ºi fotbaliºti celebri. De asemenea, pereþii sunt „împodobiþi” de

articole din presa anaþionalã ºi, mai ales, internaþionalã, care elogiazã talentului lui Stan Pãtraº, precum ºi de diplomele primite în timpul vieþii ori post – mortem, tocmai ca o încununare a muncii lui.

Sãptânþa este veºnic asaltatã de o mulþime de vizitatori, veniþi din þarã sau din strãinãtate, iar aici moartea s-a transformat într-o afacere. O afacere prosperã pentru o comunã unde toate lumea pare sã se ocupe doar de vânzarea de suveniruri ce au legãturã cu Cimitirul vesel, ori de

memorialã a lui Stan Pãtraº, acolo unde se aflã ºi atelierul unde se cioplesc curþile ºi la vechiul cimitir.

Ne-a ºoptit nouã cineva cã, de fapt, acolo a început totul ºi în vechiul cimitir a fost amplasatã prima cruce atipicã. ªi nu ne-a pãrut rãu. Dupã porþile ruginite ale cimitirului, printre iarba crescutã în neºtire necositã de nimeni, se gãsesc laolaltã crucile de fier cu cele de lemn pictate ºi sculptate.

Aceleaºi epitafuri, ca ºi în noul cimitir, sunt inscripþionate ºi aici, dar diferenþa o face intrarea: în vechiul cimitir poate pãtrunde oricine, gratuit, pe

estivitãþi preistorice la Sarmisegetusa.

Reprezentanþii administraþiei locale din Sarmisegetusa se pregãtesc de spectacol.

La sfârºitul acestei sãptãmâni, aici vor avea loc mai multe manifestãri cultural-artistice.

F

Programul se intituleazã “Sistem ºi prieteniiSarmisegetusa, respect pentru trecut”. În cele douã zile de festival, respective 11 -12 august, pe scenã din Sarmisegetusa vor concerta trupe ºi artiºti îndrãgiþi precum AnnaLesko,Vunk, Hara, Mandinga, system ºi mulþi alþii.

Evenimentul este realizat din fonduri europene. La finalul celor douã seri artistice, nu vor lipsi nici focurile de artificii. Proiectul face

ªi vechi ºi nou...

Concert în amfiteatrul de la Sarmisegetusa parte din turneul „Pro Istoria Fest” al Asociaþiei „Star Education”, demarat în 2011 ºi menit sã punã în valoare monumentele istorice din þarã. Acesta este un program finanþat din fonduri europene, în valoare de un

milion de lei, care îºi propune sã aducã în atenþia lumii povestea unor zone cu mare încãrcãturã istoricã ºi de o frumuseþe aparte.

De menþionat cã Sarmizegetusa face parte dintr-un turneu de opt evenimente, demarat pentru

diferite locaþii cu însemnãtate deosebitã din România.

Sarmizegetusa se afla situatã în partea de vest a Þãrii Hategului, la aproximativ 8 km de “Porþile de Fier ale Transilvaniei”, de unde se face trecerea în Banat. În anti-

Cimitir vesel ºi ne-am continuat drumul spre Carei, dar despre patriotismul lipsã al românilor, în numãrul viitor al cotidianului nostru.

Carmen COSMAN

chitate, romanii au construit aici capitala provinciei Dacia Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Zidurile oraºului aveau o lungime de 500 x 600 m ºi închideau în interior o suprafaþã de aproximativ 33 ha.

Pe o suprafatade 60-80 ha, în afara zidurilor de incinta ale oraºului, romanii au construit numeroase monumente publice, case particulare, morminte, etc.

Pro Istoria Fest Sarmizegetusa va combina vechiul ºi noul, arãtând publicului frumuseþea contrastului dintre tradiþional ºi modern. Publicul va avea parte de activitãþi parcã desprinse din vremea dacilor ºi romanilor. Concertele vor fi organizate în amfiteatrul de la Ulpia Traiana, un loc cu mare rezonanþã istoricã.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 august 2012

6 Reportaj

Repoortaj 7 cazarea turiºtilor în mulþimea de pensiuni care se înmulþesc parcã în fiecare an.

Am ajuns ºi noi în Sãpânþa într-o fierbinte zi de august, care însã nu îi împiedica pe turiºti sã stea în soarele arzãtor pentru a vizita celebrul Cimtir vesel.

Noi am ales, însã, sã mergem la casa

a circa 20 de kilometri de Sighetu Marmaþiei se gãseºte comuna Sãpânþa, devenitã celebrã pe plan mondial datoritã “cimitirului vesel” de aici. În Sãpânþa, un meºter popular a avut idea de a alina suferinþa ºi durerea cu o glumã, cu un epitaf naiv scris pe o cruce vopsitã în albastrul atât de drag maramureºenilor.

L

Comuna Sãpânþa este aºezatã pe malul drept al Tisei, în dreptul Vãii Sarasãului, aproape de confluenta râurilor Sãpânþa ºi Tisa. Ese una dintre comunele mari ale Maramureºului ºi, cu siguranþã, dintre cele mai cunoscute. Aºezarea este dominatã de Piatra Sapânþei, o formaþiune vulcanicã impresionantã, dar ºi de râul Sãpânþa, care izvorãºte de sub vârful Rotundu (1500m altitudine), curge printre stâncile nordice ale Munþilor Igniºului ºi se varsã în Tisa, la 228m altitutide.

Sãpânþa a devebit renumitã pentru Cimitirul Vesel de aici. Un meºter popular, Stan Pãtraº, a avut idea ca

când în noua locaþie, unde moartea a fost transformatã în afacere, intrarea este permisã doar contra-cost.

Cã doar aºa s-a ridicat Sãpânþa, asta pe lângã hãrnicia proverbialã a maramureºenilor, care sunt oameni mândri ºi gospodari. Am lãsat în urmã Sãpânþa ºi al ei

Destinaþii de vacanþã

Sãpânþa, locul unde moartea este luatã în glumã pe crucea unui defunct, cio-

plitã în lemn ºi viu coloratã, sã scrie un

epitaf umoristic, care sã surprindã ori cauza morþii, ori defectele din timpul vieþii ale celui tre-

cut la cele sfinte. A fost doar începutul unei afaceri care a depãºit de mult graniþele þãrii. Acum nu existã mormânt din Sãpânþa fãrã o astfel de cruce, iar ideea a prins atât de bine încât vin oameni din diverse colþuri ale þãrii ºi-ºi comandã astfel de cruci pe care vor sã ºi le punã la cãpãtâi atunci când vor trece în lumea celor dreþi. I se spune cimitirul vesel pentru cã epitafele au tentã umoristicã, iar crucile sunt atât de viu colorate, încât mai înveselesc ideea de moarte.

Aºa cum spuneam, iniþiatorul acestei atracþii turistice a fost Ioan Stan Pãtraº, un meºter popular care nu s-a ocupat, însã, doar de crucile consãtenilor lui. În casa memorialã a acestuia, situatã în spatele

noului cimitir ºi de care are grijã soþia meºterului care duce mai departe tradiþia, se gãsesc

multe alte obiecte sculptate în lemn ºi viu colorate, de la „Mãicuþa cu pruncul” la Comitetul Central al PCR, în frunte cu Nicolae Ceauºescu ºi

trecând prin figurile marilor interpreþi de muzicã popularã ai acelor vremuri, dar ºi fotbaliºti celebri. De asemenea, pereþii sunt „împodobiþi” de

articole din presa anaþionalã ºi, mai ales, internaþionalã, care elogiazã talentului lui Stan Pãtraº, precum ºi de diplomele primite în timpul vieþii ori post – mortem, tocmai ca o încununare a muncii lui.

Sãptânþa este veºnic asaltatã de o mulþime de vizitatori, veniþi din þarã sau din strãinãtate, iar aici moartea s-a transformat într-o afacere. O afacere prosperã pentru o comunã unde toate lumea pare sã se ocupe doar de vânzarea de suveniruri ce au legãturã cu Cimitirul vesel, ori de

memorialã a lui Stan Pãtraº, acolo unde se aflã ºi atelierul unde se cioplesc curþile ºi la vechiul cimitir.

Ne-a ºoptit nouã cineva cã, de fapt, acolo a început totul ºi în vechiul cimitir a fost amplasatã prima cruce atipicã. ªi nu ne-a pãrut rãu. Dupã porþile ruginite ale cimitirului, printre iarba crescutã în neºtire necositã de nimeni, se gãsesc laolaltã crucile de fier cu cele de lemn pictate ºi sculptate.

Aceleaºi epitafuri, ca ºi în noul cimitir, sunt inscripþionate ºi aici, dar diferenþa o face intrarea: în vechiul cimitir poate pãtrunde oricine, gratuit, pe

estivitãþi preistorice la Sarmisegetusa.

Reprezentanþii administraþiei locale din Sarmisegetusa se pregãtesc de spectacol.

La sfârºitul acestei sãptãmâni, aici vor avea loc mai multe manifestãri cultural-artistice.

F

Programul se intituleazã “Sistem ºi prieteniiSarmisegetusa, respect pentru trecut”. În cele douã zile de festival, respective 11 -12 august, pe scenã din Sarmisegetusa vor concerta trupe ºi artiºti îndrãgiþi precum AnnaLesko,Vunk, Hara, Mandinga, system ºi mulþi alþii.

Evenimentul este realizat din fonduri europene. La finalul celor douã seri artistice, nu vor lipsi nici focurile de artificii. Proiectul face

ªi vechi ºi nou...

Concert în amfiteatrul de la Sarmisegetusa parte din turneul „Pro Istoria Fest” al Asociaþiei „Star Education”, demarat în 2011 ºi menit sã punã în valoare monumentele istorice din þarã. Acesta este un program finanþat din fonduri europene, în valoare de un

milion de lei, care îºi propune sã aducã în atenþia lumii povestea unor zone cu mare încãrcãturã istoricã ºi de o frumuseþe aparte.

De menþionat cã Sarmizegetusa face parte dintr-un turneu de opt evenimente, demarat pentru

diferite locaþii cu însemnãtate deosebitã din România.

Sarmizegetusa se afla situatã în partea de vest a Þãrii Hategului, la aproximativ 8 km de “Porþile de Fier ale Transilvaniei”, de unde se face trecerea în Banat. În anti-

Cimitir vesel ºi ne-am continuat drumul spre Carei, dar despre patriotismul lipsã al românilor, în numãrul viitor al cotidianului nostru.

Carmen COSMAN

chitate, romanii au construit aici capitala provinciei Dacia Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Zidurile oraºului aveau o lungime de 500 x 600 m ºi închideau în interior o suprafaþã de aproximativ 33 ha.

Pe o suprafatade 60-80 ha, în afara zidurilor de incinta ale oraºului, romanii au construit numeroase monumente publice, case particulare, morminte, etc.

Pro Istoria Fest Sarmizegetusa va combina vechiul ºi noul, arãtând publicului frumuseþea contrastului dintre tradiþional ºi modern. Publicul va avea parte de activitãþi parcã desprinse din vremea dacilor ºi romanilor. Concertele vor fi organizate în amfiteatrul de la Ulpia Traiana, un loc cu mare rezonanþã istoricã.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 august 2012

8 Actualitate raineri de excepþie T vor sta la dispoziþia hunedorenilor partici-

Tabãrã Internaþionalã cu sonoterapii tibetane ºi foc sacru al dacilor

panþi la a 16-a Tabãrã Internaþionalã de Terapii Complementare de la Sãcãrâmb…

Terapiile complementare sunt metode prin care oamenii se pot proteja ºi îmbunãtãþi atât starea fizicã cât ºi cea sufleteascã, completând tratamentele ºi sfaturile medicilor, fãrã a le exclude. Spre deosebire de medicina traditionalã, ele sunt neinvazive, putin costisitoare. 85% dintre boli sunt rezultatul unui stil de viaþã nesãnãtos, 92% dintre cazurile de longevitate inregistrate în ultimii ani sunt datorate unei igiene ºi nutritii mai bune.

La Sãcãrâmb, judeþul Hunedoara, de 16 ani are loc Tabãra Internaþionalã de Terapii Complementare, cu participãri extraordinare a oamenilor de ºtiinþã din lume.

Dr. C. Norman Shealy, editorul „Ghidului terapiilor complementare”, este un neurochirurg recunoscut la nivel mondial. Acesta spune cã printre tipurile de terapii complementare, cu speciliºti ºi lucrãri

ºtiinþifice sunt ºi cele 8 de care s-a ocupat personal: pentru îmbunãtãþirea stilului de viaþã: prin naturopatie, relaxare, meditaþie, pentru o stare de bine: tehnicile Alexander, Tai Chi, Chi

kung, terapii naturale: homeopatia, medicina naturistã, terapii prin atingere: masajul, shiatsu, aromaterapia, reflexologia, terapii prin arte: prin dans, artã, muzicã, cromoterapia, terapii mentale: vindecare, psihoterapia, hipnoterapia, terapii orientale: medicina traditionala chinezã, ayurveda, acupunctura.

Pe aceste teme ºi pe multe altele nebãnuite, Asociaþia Umanitarã Setras Deva, organizeazã în perioada 10-12 august 2012, conferinþa internaþionalã „CIVILIZAÞIA ªI CULTURA ÎN SPAÞIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC”, ca parte integrantã a Taberei Internaþionale de Terapii Complementare Sãcãrâmb, 13–20 august 2012, ediþia 16–a.

Petroºãnenii rãmân fãrã apã caldã o lunã ºi jumãtate pânã la finalul luni septembrie trebuie sã execute ºi lucrãri de reparare a conductelor sau chiar înlocuire totalã în unele zone. “ În perioada 13 august – 30 septembrie se sisteazã livrarea agentului termic datoritã începerii lucrãrilor de înlocuire a unor tronsoane din conducta de magistralã de termoficare de pe raza Municipiului Petroºani, precum ºi a opririi în reparaþie planificatã a blocului energetic

n toiul verii, petroºãnenii care încã mai sunt racordaþi la sistemul centralizat de termoficare, rãmân fãrã apã

Î

caldã, dupã ce SE Paroºeni a anunþat cã va începe programul anual de mentenanþã.

Însã, acum perioada de sistare a apei calde va fi mai lungã ºi pentru cã societatea furnizoare, SC Termoficare SA,

A plecat dupã apã ºi nu s-a mai întors n bãieþel de 13 U ani din municipiul Vulcan este cãutat de poliþiºtii din localitate dupã ce a dispãrut de acasã. Copilul a fost trimis de pãrinþi în urmã cu patru zile sã cumpere apã mineralã ºi nu s-a mai întors acasã.

Abia ieri, poliþiºtii au fost sesizaþi despre dispariþia minorului de un vecin al pãrinþilor bãiatului. „În data de 07.08.2012, la ora 01:03,

Actualitate 9

Poliþia Municipiului Vulcan a fost sesizatã de cãtre o persoanã din localitate cu privire la faptul cã în data de 04.08.2012, în jurul orei 14:00, fiul acesteia, Kovari Martin, de 13 ani, a plecat de la domiciliu, sã cumpere apã mineralã ªi n-a mai revenit.(…)

Din verificãrile efectuate, poliþiºtii au stabilit cã minorul obiºnuieºte sã vagabondeze pe raza municipiului Vulcan ºi au demarat cercetãri în vederea depistãrii acestuia”, a precizat, inspectorul Bogdan Niþu din cadrul IPJ Hunedoara. Poliþiºtii mai spun cã minorul prezintã

urmãtoarele semnalmente: înãlþime: 1,60 m, greutate: 40 kg., ochi cãprui, pãr negru, drept, tuns scurt, iar în momentul plecãrii era îmbrãcat cu pantaloni de trening de culoare închisã, tricou de culoare roºie cu dungi albe, era încãlþat cu pantofi sport, de culoare albã ºi nu avea asupra sa bagaje, bunuri sau alte valori. Persoanele care pot furniza informaþii care sã conducã la depistarea sa, sunt rugate sã apeleze numãrul unic de urgenþã 112 sau sã sesizeze cea mai apropiatã unitate de poliþie.

Maximilian GÂNJU

Traineri vestiþi din lume ºi-au anunþat participarea, precum arh. terapeut Krisztina Starmuller, Viena, Austria Workshop: Tehnici de eliberare emoþionalã cu ajutorul uleiurilor esenþiale terapeutice; dr. osteopat Marius Negrau, Institutul de Osteopatie Quebec – Canada, Toke Zoltan, Ungaria - Workshop: Sonoterapie tibetanã. Energetica matrice, etc.

Sâmbãtã, 18 august, va fi organizatã impresionanta ”Ceremonie a focului sacru al dacilor”, iar în penultima zi a taberei - Momentul Focului Sacru cu Sfântul Ardealului – cuviosul Arsenie Boca.

Cei care doresc sã participe la Tabãra Internaþionalã de Terapii Complementare pot contacta Asociaþia ºi se pot înscrie pe .

Ileana FIRÞULESCU

nr. 4 de 150 de MW de la SE Paroºeni SA”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani.

De altfel, conducerea Uzinei Paroºeni întotdeauna opreºte furnizarea agentului termic pentru lucrãrile anuale de întreþinere ºi reparaþie în luna august. Angajaþii sunt plãtiþi cu salariu întreg, în afarã de anumite sporuri pe care le primesc în restul anului, atunci când uzina funcþioneazã la capacitatea normalã.

Luiza ANDRONACHE

1 referendum, 2 Românii eferendumul pentru demiterea preºedintelui Traian Bãsescu a împãrþit România în douã tabere. Mai exact, ceea ce a rãmas din România “mãriºoarã”, pentru cã România Mare reprezintã o þarã care se întinde de la Atlantic pânã la Pacific.

R

ªi, de fapt, nu este vorba despre România ci despre Dacia. “De la China pân la Rin / De daci pãmântul este plin”, spunea ºi Mihai Eminescu… Iar strãmoºii le-au transmis urmaºilor, genetic, ºi arta “debarcãrii” (de obicei prin violenþã) a regelui, voievodului sau preºedintelui. Exemplele sunt numeroase, începând cu Burebista ºi terminând cu Ceauºescu…

m fost ce am fost ºi vom fi mai mult decât atât…

A

Dar, sã revenim la plaiurile mio-bou-ritice ºi la rezultatele înregistrate în urma ultimei chemãri ale românilor la urne. Din fericire, încã, nu a fost vorba despre urnele funerare…

Deºi maiºtrii loviturii de stat, de palat, de…, sau de ceea ce o mai fi fost ea au dorit sã-l îndepãrteze pe “marinarul”, aceºtia nu prea au reuºit. Încã. Omulpirat a rãmas preºedinte (deocamdatã tot suspendat) ºi a promis cã se rãzbunã.

La fel au promis ºi cei care au rãmas pe din-afarã, adicã omuleþii lui Ponta.

Astfel, România s-a divizat în douã Românii, cel puþin deocamdatã. În parantezã fie spus, plagiatorul Ponta a spus cã îi va avea în vedere (doar?) pe cei 8 milioane de votanþi dintre care vreo 90% au votat antiBãsescu. Aceºtia vor fi, adicã, singurii români de care se va ocupa. El ºi guvernul pe care-l reprezintã… Ca prim-ministru!

Ceilalþi au fost desemnaþi drept trãdãtori români, plus maghiari, care au refuzat participarea la referendumul organizat de forþele politice (democratice?) de stânga - dreapta – centru – dreapta – stânga - ºamd.

Adicã de amalgamul apolitic ºi anti-raþional PNL + PSD, un fel de PNL + PCR, deºi ar fi vorba despre un fel de PCR + PCR (faza a III-a, a nepoþilor)… Acuma, ce-i drept, ºi PD-L-ul e tot pe acolo…

SD-iºtii au vrut una ºi au obþinut alta

P

Greºeala primordialã, pentru interminabilul mandat prezidenþial al lui Traian Bãsescu, îi aparþine, de necrezut pentru unii, lui Nãstase. Adrian Nãstase.

Respectiv cel care se rãcoreºte ºi se va mai rãcori pentru alte câteva luni pe la Rahova. Omul, la sfatul prietenului, colegului ºi tovarãºului de generaþie al lui Gorbaciov, adicã Iliescu, Ion Iliescu, sigur pe faptul cã va ajunge preºedinte al României, a propus ºi a obþinut, din partea forumului legislativ, ca mandatul prezidenþiabil sã fie de 5 ani. Asta era

prin anul 2004… Partea proastã pentru politicianul din Zambaccian este cã postul visat de el a fost ocupat de altcineva. Adicã de Bãsescu. Traian Bãsescu…

A

cum, o vor pe toatã…

Dupã cum preciza un analist politic din Europa democratã, în balcanica Românie, atunci când cineva ajunge la putere o vrea pe toatã. Adicã absolut toatã, aici intrând, la loc de cinste ºi Justiþia. De fapt, acesta ar fi motivul principal care îi mânã în luptã pe promotorii suspendãrii preºedintelui, unii dintre ei având dosare penale.

Obiectivul primordial ar fi numirea noului procuror general ºi al noului procuror ºef al DNA, þinând cont de faptul cã mandatele actualilor ocupanþi ale repectivelor fotolii expirã chiar în aceastã lunã. Iar dacã Bãsescu era în funcþie la momentul numirii succesorilor atunci “puciºtii” ar fi pierdut definitiv partida. Aºa, însã, mai au o ºansã pânã la întoarcerea din concediu a magistraþilor Curþii Constituþionale a României. Care, în parantezã fie spus, au salarii lunare cuprinse între 12.600 ºi 16.000 de lei.

nou recenU nsãmânt!?

Pentru a scãpa (cumva) de actualul preºedinte, membrii coaliþiei USL par dispuºi, chiar, sã organizeze un nou recensãmânt al populaþiei care ar urma

sã înceapã chiar în prima zi a acestei sãptãmâni. De fapt, ar fi vorba despre un “mini-recensãmânt”, dupã cum s-a exprimat premierul Ponta. Oare, atunci, la ce a fost necesar “maxi-recensãmântul” din noiembrie 2011 dacã datele rezultate nu au fost folosite nicãieri?

Ca idee: dacã tot se face un nou recensãmânt, ale cãrui date vor fi utile pentru referendumul din data de 29 iulie, atunci acestea ar trebui folosite ºi pentru alegerile locale din 10 iunie. Mai exact, “localele” în urma cãrora au venit la putere cei din USL ar trebui refãcute. Nu de alta, dar, datele cu numãrul de votanþi au fost ºi atunci false…

C

ine va trage ponoasele?

Ce-i drept, preºedintele Bãsescu nu se mai bucurã de niciun fel de simpatie în þarã, peste 85% dintre români (potrivit datelor referendumului) nemaidorindul ca “ºef”. Pentru omul de rând, însã, este mai puþin important dacã “suspendatul” va rãmâne sau nu preºedinte sau dacã “interimarul” îi va prelua mandatul. Partea proastã este cã, datoritã, interminabilelor lupte politice, România pare a fi o þarã neguvernatã, investitorii strãini se gândesc, tot mai serios, sã plece, iar moneda “comunã” europeanã înregistreazã o continuã creºtere în raport cu balcanicul leu. Adicã, pe român, cel mai tare-l doare cã îi bate vântul prin buzunare…

Mircea NISTOR

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 august 2012

8 Actualitate raineri de excepþie T vor sta la dispoziþia hunedorenilor partici-

Tabãrã Internaþionalã cu sonoterapii tibetane ºi foc sacru al dacilor

panþi la a 16-a Tabãrã Internaþionalã de Terapii Complementare de la Sãcãrâmb…

Terapiile complementare sunt metode prin care oamenii se pot proteja ºi îmbunãtãþi atât starea fizicã cât ºi cea sufleteascã, completând tratamentele ºi sfaturile medicilor, fãrã a le exclude. Spre deosebire de medicina traditionalã, ele sunt neinvazive, putin costisitoare. 85% dintre boli sunt rezultatul unui stil de viaþã nesãnãtos, 92% dintre cazurile de longevitate inregistrate în ultimii ani sunt datorate unei igiene ºi nutritii mai bune.

La Sãcãrâmb, judeþul Hunedoara, de 16 ani are loc Tabãra Internaþionalã de Terapii Complementare, cu participãri extraordinare a oamenilor de ºtiinþã din lume.

Dr. C. Norman Shealy, editorul „Ghidului terapiilor complementare”, este un neurochirurg recunoscut la nivel mondial. Acesta spune cã printre tipurile de terapii complementare, cu speciliºti ºi lucrãri

ºtiinþifice sunt ºi cele 8 de care s-a ocupat personal: pentru îmbunãtãþirea stilului de viaþã: prin naturopatie, relaxare, meditaþie, pentru o stare de bine: tehnicile Alexander, Tai Chi, Chi

kung, terapii naturale: homeopatia, medicina naturistã, terapii prin atingere: masajul, shiatsu, aromaterapia, reflexologia, terapii prin arte: prin dans, artã, muzicã, cromoterapia, terapii mentale: vindecare, psihoterapia, hipnoterapia, terapii orientale: medicina traditionala chinezã, ayurveda, acupunctura.

Pe aceste teme ºi pe multe altele nebãnuite, Asociaþia Umanitarã Setras Deva, organizeazã în perioada 10-12 august 2012, conferinþa internaþionalã „CIVILIZAÞIA ªI CULTURA ÎN SPAÞIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC”, ca parte integrantã a Taberei Internaþionale de Terapii Complementare Sãcãrâmb, 13–20 august 2012, ediþia 16–a.

Petroºãnenii rãmân fãrã apã caldã o lunã ºi jumãtate pânã la finalul luni septembrie trebuie sã execute ºi lucrãri de reparare a conductelor sau chiar înlocuire totalã în unele zone. “ În perioada 13 august – 30 septembrie se sisteazã livrarea agentului termic datoritã începerii lucrãrilor de înlocuire a unor tronsoane din conducta de magistralã de termoficare de pe raza Municipiului Petroºani, precum ºi a opririi în reparaþie planificatã a blocului energetic

n toiul verii, petroºãnenii care încã mai sunt racordaþi la sistemul centralizat de termoficare, rãmân fãrã apã

Î

caldã, dupã ce SE Paroºeni a anunþat cã va începe programul anual de mentenanþã.

Însã, acum perioada de sistare a apei calde va fi mai lungã ºi pentru cã societatea furnizoare, SC Termoficare SA,

A plecat dupã apã ºi nu s-a mai întors n bãieþel de 13 U ani din municipiul Vulcan este cãutat de poliþiºtii din localitate dupã ce a dispãrut de acasã. Copilul a fost trimis de pãrinþi în urmã cu patru zile sã cumpere apã mineralã ºi nu s-a mai întors acasã.

Abia ieri, poliþiºtii au fost sesizaþi despre dispariþia minorului de un vecin al pãrinþilor bãiatului. „În data de 07.08.2012, la ora 01:03,

Actualitate 9

Poliþia Municipiului Vulcan a fost sesizatã de cãtre o persoanã din localitate cu privire la faptul cã în data de 04.08.2012, în jurul orei 14:00, fiul acesteia, Kovari Martin, de 13 ani, a plecat de la domiciliu, sã cumpere apã mineralã ªi n-a mai revenit.(…)

Din verificãrile efectuate, poliþiºtii au stabilit cã minorul obiºnuieºte sã vagabondeze pe raza municipiului Vulcan ºi au demarat cercetãri în vederea depistãrii acestuia”, a precizat, inspectorul Bogdan Niþu din cadrul IPJ Hunedoara. Poliþiºtii mai spun cã minorul prezintã

urmãtoarele semnalmente: înãlþime: 1,60 m, greutate: 40 kg., ochi cãprui, pãr negru, drept, tuns scurt, iar în momentul plecãrii era îmbrãcat cu pantaloni de trening de culoare închisã, tricou de culoare roºie cu dungi albe, era încãlþat cu pantofi sport, de culoare albã ºi nu avea asupra sa bagaje, bunuri sau alte valori. Persoanele care pot furniza informaþii care sã conducã la depistarea sa, sunt rugate sã apeleze numãrul unic de urgenþã 112 sau sã sesizeze cea mai apropiatã unitate de poliþie.

Maximilian GÂNJU

Traineri vestiþi din lume ºi-au anunþat participarea, precum arh. terapeut Krisztina Starmuller, Viena, Austria Workshop: Tehnici de eliberare emoþionalã cu ajutorul uleiurilor esenþiale terapeutice; dr. osteopat Marius Negrau, Institutul de Osteopatie Quebec – Canada, Toke Zoltan, Ungaria - Workshop: Sonoterapie tibetanã. Energetica matrice, etc.

Sâmbãtã, 18 august, va fi organizatã impresionanta ”Ceremonie a focului sacru al dacilor”, iar în penultima zi a taberei - Momentul Focului Sacru cu Sfântul Ardealului – cuviosul Arsenie Boca.

Cei care doresc sã participe la Tabãra Internaþionalã de Terapii Complementare pot contacta Asociaþia ºi se pot înscrie pe .

Ileana FIRÞULESCU

nr. 4 de 150 de MW de la SE Paroºeni SA”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani.

De altfel, conducerea Uzinei Paroºeni întotdeauna opreºte furnizarea agentului termic pentru lucrãrile anuale de întreþinere ºi reparaþie în luna august. Angajaþii sunt plãtiþi cu salariu întreg, în afarã de anumite sporuri pe care le primesc în restul anului, atunci când uzina funcþioneazã la capacitatea normalã.

Luiza ANDRONACHE

1 referendum, 2 Românii eferendumul pentru demiterea preºedintelui Traian Bãsescu a împãrþit România în douã tabere. Mai exact, ceea ce a rãmas din România “mãriºoarã”, pentru cã România Mare reprezintã o þarã care se întinde de la Atlantic pânã la Pacific.

R

ªi, de fapt, nu este vorba despre România ci despre Dacia. “De la China pân la Rin / De daci pãmântul este plin”, spunea ºi Mihai Eminescu… Iar strãmoºii le-au transmis urmaºilor, genetic, ºi arta “debarcãrii” (de obicei prin violenþã) a regelui, voievodului sau preºedintelui. Exemplele sunt numeroase, începând cu Burebista ºi terminând cu Ceauºescu…

m fost ce am fost ºi vom fi mai mult decât atât…

A

Dar, sã revenim la plaiurile mio-bou-ritice ºi la rezultatele înregistrate în urma ultimei chemãri ale românilor la urne. Din fericire, încã, nu a fost vorba despre urnele funerare…

Deºi maiºtrii loviturii de stat, de palat, de…, sau de ceea ce o mai fi fost ea au dorit sã-l îndepãrteze pe “marinarul”, aceºtia nu prea au reuºit. Încã. Omulpirat a rãmas preºedinte (deocamdatã tot suspendat) ºi a promis cã se rãzbunã.

La fel au promis ºi cei care au rãmas pe din-afarã, adicã omuleþii lui Ponta.

Astfel, România s-a divizat în douã Românii, cel puþin deocamdatã. În parantezã fie spus, plagiatorul Ponta a spus cã îi va avea în vedere (doar?) pe cei 8 milioane de votanþi dintre care vreo 90% au votat antiBãsescu. Aceºtia vor fi, adicã, singurii români de care se va ocupa. El ºi guvernul pe care-l reprezintã… Ca prim-ministru!

Ceilalþi au fost desemnaþi drept trãdãtori români, plus maghiari, care au refuzat participarea la referendumul organizat de forþele politice (democratice?) de stânga - dreapta – centru – dreapta – stânga - ºamd.

Adicã de amalgamul apolitic ºi anti-raþional PNL + PSD, un fel de PNL + PCR, deºi ar fi vorba despre un fel de PCR + PCR (faza a III-a, a nepoþilor)… Acuma, ce-i drept, ºi PD-L-ul e tot pe acolo…

SD-iºtii au vrut una ºi au obþinut alta

P

Greºeala primordialã, pentru interminabilul mandat prezidenþial al lui Traian Bãsescu, îi aparþine, de necrezut pentru unii, lui Nãstase. Adrian Nãstase.

Respectiv cel care se rãcoreºte ºi se va mai rãcori pentru alte câteva luni pe la Rahova. Omul, la sfatul prietenului, colegului ºi tovarãºului de generaþie al lui Gorbaciov, adicã Iliescu, Ion Iliescu, sigur pe faptul cã va ajunge preºedinte al României, a propus ºi a obþinut, din partea forumului legislativ, ca mandatul prezidenþiabil sã fie de 5 ani. Asta era

prin anul 2004… Partea proastã pentru politicianul din Zambaccian este cã postul visat de el a fost ocupat de altcineva. Adicã de Bãsescu. Traian Bãsescu…

A

cum, o vor pe toatã…

Dupã cum preciza un analist politic din Europa democratã, în balcanica Românie, atunci când cineva ajunge la putere o vrea pe toatã. Adicã absolut toatã, aici intrând, la loc de cinste ºi Justiþia. De fapt, acesta ar fi motivul principal care îi mânã în luptã pe promotorii suspendãrii preºedintelui, unii dintre ei având dosare penale.

Obiectivul primordial ar fi numirea noului procuror general ºi al noului procuror ºef al DNA, þinând cont de faptul cã mandatele actualilor ocupanþi ale repectivelor fotolii expirã chiar în aceastã lunã. Iar dacã Bãsescu era în funcþie la momentul numirii succesorilor atunci “puciºtii” ar fi pierdut definitiv partida. Aºa, însã, mai au o ºansã pânã la întoarcerea din concediu a magistraþilor Curþii Constituþionale a României. Care, în parantezã fie spus, au salarii lunare cuprinse între 12.600 ºi 16.000 de lei.

nou recenU nsãmânt!?

Pentru a scãpa (cumva) de actualul preºedinte, membrii coaliþiei USL par dispuºi, chiar, sã organizeze un nou recensãmânt al populaþiei care ar urma

sã înceapã chiar în prima zi a acestei sãptãmâni. De fapt, ar fi vorba despre un “mini-recensãmânt”, dupã cum s-a exprimat premierul Ponta. Oare, atunci, la ce a fost necesar “maxi-recensãmântul” din noiembrie 2011 dacã datele rezultate nu au fost folosite nicãieri?

Ca idee: dacã tot se face un nou recensãmânt, ale cãrui date vor fi utile pentru referendumul din data de 29 iulie, atunci acestea ar trebui folosite ºi pentru alegerile locale din 10 iunie. Mai exact, “localele” în urma cãrora au venit la putere cei din USL ar trebui refãcute. Nu de alta, dar, datele cu numãrul de votanþi au fost ºi atunci false…

C

ine va trage ponoasele?

Ce-i drept, preºedintele Bãsescu nu se mai bucurã de niciun fel de simpatie în þarã, peste 85% dintre români (potrivit datelor referendumului) nemaidorindul ca “ºef”. Pentru omul de rând, însã, este mai puþin important dacã “suspendatul” va rãmâne sau nu preºedinte sau dacã “interimarul” îi va prelua mandatul. Partea proastã este cã, datoritã, interminabilelor lupte politice, România pare a fi o þarã neguvernatã, investitorii strãini se gândesc, tot mai serios, sã plece, iar moneda “comunã” europeanã înregistreazã o continuã creºtere în raport cu balcanicul leu. Adicã, pe român, cel mai tare-l doare cã îi bate vântul prin buzunare…

Mircea NISTOR

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 august 2012

Pe ultima sutã de metri...

Dezinteres din partea respinºilor de la BAC levii hunedoreni, dezinteresaþi. Absolvenþii claselor a XII-a care nu au promovat prima sesiune a examenului de bacalaureat nu îºi dau interesul în ceea ce priveºte pregãtirea pentru cea de-a doua sesiune.

E

Conform unei statistici postate pe site-ul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, la nivelul Vãii Jiului la patru licee s-au înscris aproape 200 de elevi.

Mai exact este vorba de un numãr de 195 de candidaþi care au fost declaraþi respinºi în prima sesiune a examenului de bacalaureat din acest an. Realitatea este cu atât mai durã cu cât în cei 195 de elevi care au solicitat sã fie pregãtiþi, la orele de pregãtire participa efectiv doar câþiva. Mai exact pot fi numãraþi pe degetele de la o mânã cei care sunt prezenþi la cursurile organizate la nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt. Pentru cei 195 de candidaþi care au solicitat pregãtire pentru cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat au fost dele-

gaþi 40 de profesori. Pregãtirile se efectueazã la diferite discipline de examen pentru care au existat solicitãri din partea elevilor. De precizat este faptul cã în tot acest interval de timp în care la nivelul unitãþilor de învãþãmânt se desfãºoarã activitãþi de pregãtire suplimentarã profesorii se prezintã la catedra de bunãvoie, ei nefiind plãtiþi suplimentar pentru activitatea desfãºuratã.

Raul IRINOVICI

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

8 august 2012

Aveþi ºanse de reuºitã în orice domeniu, mai ales la examene.

Relaþiile sentimentale merg bine, dar fiþi mai atent la problemele partenerului de viaþã. Un prieten vã dã de gândit, sfãtuindu-vã sã vã temperaþi dorinþa de a câºtiga bani cu orice preþ.

Zi prielnicã pentru ieºiri cu prietenii. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi uºor probleme familiale.

Vi se contureazã un plan de afaceri la care vã gândiþi de multã vreme. Dacã mai aveþi dubii, apelaþi la o persoanã mai în vârstã.

Încercaþi sã vã faceþi timp ºi pentru o persoanã mai în vârstã din familie! Intenþionaþi sã vã implicaþi mai mult în treburile casei, iar partenerul de viaþã este încântat. Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune.

Principala problemã s-ar putea sã fie de naturã financiarã, dar nu vã faceþi griji. Sunteþi hotãrât ºi plin de energie, aºa cã reuºiþi sã faceþi faþã tuturor activitãþilor.

Evitaþi speculaþiile financiare!

Încercaþi sã vedeþi ºi alte interese decât cele de naturã materialã!

Acordaþi mai mult timp studiului ºi relaþiilor parteneriale. Simþul practic ºi dorinþa de schimbare vã ajutã sã intraþi în afaceri. S-ar putea ca un prieten sã vã propunã o colaborare.

Partenerul de viaþã vã impresioneazã cu un cadou la care nu vã aºteptaþi. Spre searã, vã simþiþi bine împreunã, la o ieºire cu prietenii. Asculaþi-vã intuiþia, pentru a lua o decizie corectã la serviciu.

Puteþi sã încheiaþi contracte sau sã semnaþi documente oficiale.

Nu uitaþi sã vã consultaþi cu partenerul de viaþã în problemele importante! Puteþi rezolva o problemã financiarã care vã frãmântã de multã vreme.

Dimineaþa sunteþi hotãrât sã faceþi câteva schimbãri în cãmin, dar nu sunteþi sigur cã partenerul de viaþã va fi de acord. Stabiliþivã clar prioritãþile ºi v-aþi asigurat succesul! Nu vã susþineþi opiniile cu încãpãþânare. Þineþi cont ºi de pãrerile celorlalþi!

S-ar putea sã începeþi o nouã etapã, mai ales în plan social sau sentimental. Nu este exclus sã demaraþi o afacere. Sunteþi comunicativ ºi puteþi avea succes în cãlãtorii. Fiþi atent la cheltuieli.

Nu vã grãbiþi sã promiteþi nimic!

Consultaþi-vã ºi cu partenerul.

Colegii de serviciu ºi partenerul de viaþã vã apreciazã pentru dorinþa de schimbare ºi înnoire.

Organizaþi-vã cât mai riguros ºi nu pierdeþi timpul! Azi aveþi spor în tot ce faceþi. Se pare cã nu staþi prea bine cu banii, dar vã descurcaþi.

S-ar putea ca dimineaþa sã vi se propunã o colaborare. Este momentul sã vã consolidaþi relaþiile de prietenie ºi de afaceri.

Profitaþi de aceastã conjuncturã favorabilã! Este o zi destul de dificilã, în care aveþi multe de rezolvat.

S-ar putea sã ai unele probleme financiare, care sã nu îþi permitã sã te distrezi aºa cum þi-ai dori.

Oricum, fii atent pe ce cheltuieºti banii. Interesul tãu pentru chestiunile sentimentale va fi destul de mare în aceastã perioadã.

Sport 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 august 2012 upã zeci de ani de muncã grea în mina de cãrbune s-a dedicat sportului ºi obþine medalie dupã medalie la campionatele de atletism destinate veteranilor. Eugen Cârlejan are peste o sutã de titluri de campion naþional, regional, internaþional sau balcanic, la concursurile sportive la care a participat.

D

Eugen Cârlejan este aproape invincibil în întrecerile de atletism destinate veteranilor, în ciuda faptului cã a muncit o viaþã întreagã în adâncul pãmântului. A fost ºi la crosul din Straja, derulat în urmã cu câteva zile fiind nelipsit de la orice competiþie pe care ºi-o permite financiar.

Campionul spune cã mina l-a cãlit, l-a fãcut sã poatã învinge chiar dacã nu întotdeauna credea cã va putea face acest lucru. A ajuns sã fie spaima atleþilor de la categoria sa de vârstã. De multe ori fãrã

bia aici, la A Olimpiada de la Londra, þara noastrã este tratatã cu multã consideraþie ca rezultat al valorii noastre. Se vorbeºte mult despre România…

Gazdele Jocurilor Olimpice, Marea Britanie, respectiv englezii, nu sunt pãtrunºi de mândria oarbã de a fi în centrul atenþiei întregii planete.

Un popor relativ rãsfãþat de soartã, nu uitã sã raþionalizeze la rece, dincolo de interesul arãtat

concursului suprem ºi a satisfacþiilor nãscute din aceastã desfãsurare de forþe – Olimpiada…

Abia aici, la Olimpiadã, þara noastrã este tratatã cu multã consideraþie ca rezultat al valorii noastre. Se vorbeºte mult despre România, cu

Minerul campion la atletism bani suficienþi pentru a-ºi asigura ºi cazarea înaintea competiþiilor, veteranul a îndurat, dar nu s-a dat bãtut ºi a învins aproape de fiecare datã.

Eugen Cârlejan a avut dintotdeauna o pasiune pentru sport, mai ales pentru atletism, dar pentru cã trebuia sã-ºi întreþinã familia a decis sã munceascã în minele de cãrbune, la fel ca mai toþi bãrbaþii

din Valea Jiului. Dupã ce ºi-a fãcut „stagiul” în minã ºi a îndeplinit vârsta de pensionare, bãrbatul nu s-a mulþumit sã se retragã într-un colþ pentru liniºte cum au fãcut alþi camarazi.

concurs, P rimul prima medalie „Am vrut sã-mi realizez visul ºi asta am fãcut. Chiar dacã nu

mai puteam participa decât la categoria veteranilor, îmi doream o medalie. Am început sã mã antrenez de dimineaþa pânã seara doar pentru a câºtiga aurul”, spune multiplul campion.

Nu a fost uºor sã ajungã la prima întrecere pentru cã nu avea bani, iar cu pensia lui destul de micã nimeni nu-i dãdea ºanse de izbândã. „Am

pus deoparte câte un leu, cum am putut ºi, în cele din urmã, am reuºit sã-mi cumpãr echipament de concurs ºi biletul pentru deplasarea la competiþie.

Am concurat de foarte multe ori cu campioni care se pregãteau de zor în cadrul unor cluburi renumite din strãinãtate ºi erau susþinuþi financiar pentru a se bate la potenþial maxim, dar eu nu m-am dat bãtut ºi am reuºit sã-i înving”, povesteºte Eugen Cârlejan. ªi, într-adevãr, a reuºit sã „batã” campioni renumiþi ºi nu doar la o probã ci chiar la mai multe.

A obþinut medalie de aur chiar ºi în capitala jocurilor Olimpice, la Atena. Cât îl þin picioarele va alerga la toate întrecerile pentru veterani spune veteranul ºi-i încurajeazã ºi pe alþii sã facã sport. „Dacã eu pot dupã o viaþã în minã, pot ºi ei. Mai convingãtor de atât nu se poate“, a spus campionul la atletism Eugen Cârlejan. Se întristeazã când vede foarte mulþi tineri care-ºi irosesc timpul prin baruri în loc sã se gândeascã la sãnãtatea lor.

Maximilian GÂNJU

Londra 2012

Din culisele Jocurilor Olimpice precizarea cã o þarã micã se luptã ”în ring” cu marile puteri ale lumii pe care le incomodeazã vãdit în competiþie. Ceea ce s-a remarcat în diverse cercuri este faptul cã România are o pepinierã valoroasã de talente ºi creiere, dar cã nu sunt valorificate, nu sunt susþinute sufiecient drept pentru care sunt atrase de state ºi sisteme care au nevoie de ele, aºa cum au fãcut chiar ei cu

finaþiºti ºi economiºti, cu doctori ºi profesori, cu ingineri ºi artiºti români.

Dincolo de aceste observaþii ºi dezbateri lansate de oamenii simpli ai Marii Britanii, gazda JO, aceºtia au niºte frustrãri privind cheltuirea banilor cu aceastã ocazie.

Unii spun cã ar fi preferat

trenuri mult mai confortabile, dar au recunoascut avantajele unui asemenea efort financiar. Alþii sunt supãraþi cã noile construcþii ridicate cu acest prilej au statut teporar. Ar fi preferat, spun ei, sã se cheltuiascã bani mai mulþi din contribuþiile lor, dar aceste construcþii sã fie ulterior folosite de englezi. Foarte mulþi cunosc avantajele gãzduirii de cãtre Londra a JO, ºtiind cã economia,

consumul, serviciile ºi turismul vor avea un impuls benefic pe termen scurt ºi mediu. Dar ºi aici existã cârcotaºi, ca peste tot în lume, doar cã aceºtia nu se prea vãd.

De exemplu, un asemenea cârcotaº se plângea cã firma de cablu tv. i-a suplimentat

pachetul de programe cu încã 22, cu ocazia JO. Iniþial nu am înþeles ce i-a produs supãrarea. Am întrebat: trebuie sã plãteºti pentru asta? Nu!, a replicat John. Toþi cei de faþã l-au ironizat spunându-i ca va avea probleme cu degetul care manevreazã telecomanda. ªi referitor la programe, chiar BBC a mai introdus trei programe care transmit permanent din diverse locuri de desfãºurare a Jocurilor Olimpice.

Existã ºi greºeli ale organizatorilor, care au fost taxate serios de populaþie.

Chiar Stadionul Olimpic are o problemã, descoperitã dupã ce s-a dat startul JO. Existã locuri/zone ale stadionului de unde spectatorul nu poate vedea nimic.

Scandalul a fost de

proporþii, pentru cã biletele se cumpãraserã cu mult timp înainte.

Organizatorii au avut o misiune grea. Sã gãseascã soluþii de splimentare a locurilor pe un stadion arhiplin. ªi le-au gãsit.

Un alt scandal, care a fãcut înconjurul Marii Britanii, a fost cel legat de biletele gratuite oferite asociaþiilor sportive care

nu au onorat ”invitaþiile”.

Pentru cã foarte mulþi englezi nu prinseserã bilete, cererea fiind foarte mare, aceºtia au protestat cerând retragerea ofertei. Ceea ce organizatorii au ºi fãcut punând în vâzare biletele nefolosite de asociaþii.

Anca Maria BÃLAN, corespondenþã din Redhill-Londra

12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 august 2012

ute de turiºti vin în Straja, în extrasezon, doar pentru a-l vizita pe poznaºul Baloo, un urs care a devenit o mascotã a staþiunii.

S

De 12 ani de când se aflã în Straja, ursul Baloo a încântat zeci de mii de turiºti fie iarnã ori varã ºi chiar dacã a mai îmbãtrânit rãmâne la fel de poznaº. S-a obiºnuit cu vizitatorii ºi-i întâmpinã de fiecare datã când ajung la þarcul lui ºi musai trebuie sã-i aducã o recompensã, dulce dacã se poate. ªi în week-end-ul trecut, Baloo a avut foarte mulþi vizitatori care au ales sã-ºi petreacã vacanþa în Munþii Vâlcan ori sã fugã de vremea canicularã care a pus stãpânire pe þarã. „Straja ar fi altfel fãrã el, mai banalã. De fiecare datã când venim trecem ºi pe la Baloo ºi cred cã nu s-a schimbat deloc.

Ursul Baloo rãmâne o atracþie a Strajei Este foarte frumos pe timp de varã pentru cã e activ ºi morocãnos. L-am vizitat ºi iarna când am venit la schi”, spune Robert, unul dintre turiºtii refugiaþi din calea caniculei în Straja. Mascota staþiunii atrage ºi de mulþi localnici care vin din oraºele Vãii Jiului pentru aerul tare de munte ºi bineînþeles pentru a-l

vizita pe Baloo. „Pentru mine e o atracþie chiar dacã sunt de aici, localnicã. Vin la Straja ºi neapãrat merg sã-l vãd ºi pe Baloo”, a spus o altã turistã.

Staþiunea era sã rãmânã în urmã cu circa cinci ani fãrã vedeta ei, însã condiþiile groaznice din rezervaþia în care ar fi trebuit sã ajungã, l-au salvat pe Baloo.

C

Baloo, pe cât de imens pe atât de cuminte este spun îngrijitorii lui ºi turiºtii. A fost adus la cabana Montana în anul 2000, când nu avea împlinite nici douã luni de niºte pãdurari care l-au gãsit abandonat în munte. Puiul era rãnit ºi însetat, dar a fost îngrijit de Emil

Castelul Corvinilor, promovat printr-o serie de evenimente

upã o lunã plinã, în care a fost în centrul mai multor manifestãri, Castelul Corvinilor din Hunedoara rãmâne ºi în august un principal punct de reper pentru administraþia publicã hunedoreanã.

D

Potrivit reprezentanþilor Primãriei Hunedosara, luna iulie a acestui an a însemnat o perioadã plinã de evenimente ce s-au desfãºurat în municipiul Hunedoara, toate având ca punct de atracþie Castelul Corvinilor.

Ca urmare a vernisãrii

celor douã expoziþii – „Închisoarea” ºi „Expoziþia de torturã”, la Castel s-a înregistrat un numãr de 4000 de vizitatori în primele trei zile de la deschiderea expoziþiilor; Primãria municipiului Hunedoara finanþând, în totalitate, cu suma de 220.000 lei organizarea acestor douã noi atracþii ale Castelului.

Cele douã mari evenimente - Festivalul „S.O.S. Castelul” ºi Festivalul „Opera Nights”, au dus, la rândul lor, la creºterea numãrului de vizitatori ai Castelului Corvinilor: doar în prima sãptãmânã a lunii august înregistrându-se aproximativ 1000 de vizitatori pe zi, Castelul având încasãri de peste 40

000 lei.

Edilii mai spun cã, promovarea Castelului Corvinilor pe plan naþional ºi internaþional continuã ºi printr-o serie de acþiuni ce se desfãºoarã în aceastã perioadã la Castel.

Astfel, Prima TV mediatizeazã Castelul prin filmãrile ce au loc pentru emisiunea “Fete bune”; Compania Google realizeazã fotografii exterioare pentru aplicaþiile Google Street ºi Google Map iar protocolul încheiat între Ordinul Cavalerilor de Hunedoara ºi Ordinul Cavalerilor din Carpaþi asigurã animaþia permanentã în incinta Castelului; reprezentanþii celor douã Ordine având ºi obligaþia de a promova pe site-urile proprii ºi

unoºtinþã cu un ambasador

pe paginile de Facebook, activitãþile desfãþurate la Castel.

Carmen COSMAN

Pãrãu, un investitor din Straja.

S-a domesticit, iar omul de afaceri nu a mai riscat sã-i dea drumul în pãdure de teamã cã va muri în lipsa instinctelor.

Baloo ajunsese sã mãnânce din gura îngrijitorilor fãrã a se nãpusti la ei. Mai mult, când staþiunea era goalã, era scos la plimbare prin pãdure ºi mergea dupã îngrijitorul lui ca un cãþel.

Din cauza blândeþii lui a ºi avut de suferit, dupã ce a fost ars cu þigara pe bot de unii turiºti fãrã milã. Totuºi, Baloo a devenit celebru dupã ce l-a prins uºor, de mânã, pe fostul ambasador al Americii la Bucureºti, James Rosappepe, care a vizitat staþiunea Straja, dar fãrã a-l rãni. ªi ceilalþi doi urºi care erau în staþiune se þineau de nãzbâtii, iar îngrijitorii lor îºi amintesc când unul dintre ei a intrat în camera unui profesor universitar care avea un bidon de 5 litri de vin, a bãut vinul, s-a îmbãtat ºi s-a culcat pe fotoliu, tocmai pe lucrãrile studenþilor.

Maximilian GÂNJU