Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 183
Cronica Vãii Jiului Marti, 7 august 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Apel public cãtre Guvernul României ºi Autoritatea Electorala Permanentã (AEP)
r i a h a a t t s ” Ã …N ”
u mai puþin de 10 ONG-uri au înaintat un memoriu cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã, în atenþia preºedintelui Ana Maria Pãtru ºi Guvernului României, respectiv premierului Victor Ponta
PAGINA A 5-A
Cu gândul la alegerile parlamentare, politicienii au onorat invitaþia minerilor enatorul de Valea S Jiului din partea USL, Cosmin Nicula, liderul PSD Hunedoara sau deputatul Cristian Resmeriþã au þinut sã participe la ceremoniile derulate în bazinul carbonifer al judeþului cu ocazia Zilei Minerului.
PAGINILE 8-9
Capela mortuarã a ajuns neîncãpãtoare a Casa Pensionarilor din Petrila au murit în ºapte luni, în medie, câte 13 oameni/membri pe lunã, doar cã au existat ”sãptãmâni de foc”, când cererea a fost mare ºi dintre cei care nu sunt membri ai asociaþiei, timp în care capela a devenit neîncãpãtoare.
L um voteazã englezii, care nu ºtiu ce sunt buletinele de identitate, ºi românii rezidenþi de peste un an în Marea Britanie este greu de crezut: prin semnarea unui ”convocator” ºi un formular tip cu care se prezintã la vot. Ciudãþeniile unui sistem eficient ºi democraþia & onostitatea ca mod de viaþã …
C
PAGINA A 3-A
PAGINA 11
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 7 august 2012
Culturi afectate de secetã
Primii paºi pentru sport
S-a atribuit contractul pentru realizarea unui teren de sport la Petrila C Consmin construieºte un teren de sport la Petrila. Societatea din Petroºani ºi-a adjudecat licitaþia demaratã de administraþia localã din Petrila.
S
ulturile hunedorenilor, sub semnul întrebãrii. Seceta din ultima perioadã a afectat dramatic culturile hunedorenilor. Cele mai mari probleme sunt în zonele Deva, Brad ºi Haþeg.
C
Peste jumãtate din suprafeþele cultivate în judeþul Hunedoara sunt afectate de secetã, spun reprezentanþii Direcþiei pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã (DADR) Hunedoara, cele mai mari probleme fiind la culturile de plante medicinale, porumb, cartofi ºi legume. “Culturile de plante medicinale sunt afectate în proporþie de 80 la sutã. Seceta a compromise culturile
de pe 40 din cele 68 de hectare cultivate cu plante medicinale. Probleme mari sunt la porumb, cartofi, legume, grâu, soia, sfeclã de zahãr, nutreþ, floarea-soarelui ºi rapiþã, unde sunt afectate între 50 ºi 60 la sutã dintre suprafeþe. Spre exemplu, la porumb avem afectate 15.120 de hectare dintre cele 22.148 hectare cultivate, iar la cartof sunt afectate 4.360 de hectare dintre cele 7.843 cultivate”, a declarat Doinel Gãinã Trandafir, consilier în cadrul DADR Hunedoara. Reprezetantii Ministerului Agriculturii spun cã producãtorii ale cãror culturi au fost afectate de secetã vor fi despãgubiþi. Raul IRINOVICI
SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT DEPOZIT Str. Lunca, Nr. 100, Preþ foarte avantajos Relaþii la tel.: 0372764439, 0254542472
În fapt, administraþia localã din Petrila a demarat procedurile pentru construirea unui teren sintetic la stadionul Parângul din localitate. Conform documentelor de la Primãria Petrila, necesitatea investiþiei este aceea ce a promova sportul în condiþii optime. Astfel, “se impune construirea unui teren de fotbal sintetic în oraºul Petrila”. Termenul de garanþie a lucrãrii este de 5 ani. Durata contractului sau termenul pentru finalizare a lucrãrilor este de 4 luni începând de la data atribuirii contractului. Valoarea estimatã pentru realizarea lucrãrilor este de 300 de mii de lei.
P
ro ºi contra investiþiei
Locuitorii din zona au pãreri împãrþite în ceea ce priveºte realizarea investiþiei. În timp ce unii considerã cã aceasta este beneficã, alþii nu îi vãd rostul. „Cu banii ãºtia puteau face altceva. Nu ne trebuie teren de sport. Nu îi vãd utilitatea”, spune Ilie. Tinerii considera investiþia una foarte bunã. „Chiar mã bucur cã ne fac terenul. Aºa avem ºi noi condiþii decente unde sã mergem la fotbal”, spune Andrei. Valoarea la care a fost adjudecat contractul este de 230 de mii de lei. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Comedia de la 5 19:00 Observator 20:20 Arca ucigaºã Profeþia
22:15 În puii mei 23:30 Observator 0:00 Campionul strãzii
National TV 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:00 Baronii (r)
16:30 Cuscrele 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Misiune la mare adâncime
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 11:00 Apropo TV (r) 12:00 România, te iubesc! 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Sabrina 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Un alt început
19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog! 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Chuck 0:00 Dexter 1:00 ªtirile Pro TV (r)
Prima TV 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Luptãtorii dreptãþii (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tortRedifuzare
20:30 Dovada 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden
TVR 1 9:25 Legendele palatului: concubina regelui 10:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 11:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 11:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 14:40 Jurnalul TVR 15:25 Maghiara de pe unu 16:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 19:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 21:00 Jurnalul TVR 21:45 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 23:55 Olimpiada veselã
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politic 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 august 2012 um voteazã englezii, care nu ºtiu ce sunt buletinele de identitate, ºi românii rezidenþi de peste un an în Marea Britanie este greu de crezut: prin semnarea unui ”convocator” ºi un formular tip cu care se prezintã la vot. Ciudãþeniile unui sistem eficient ºi democraþia & onostitatea ca mod de viaþã …
C
”Acesta-i rahat” - a fost reacþia englezilor la felul cum a fost argumentatã în presa lor aºa-zisa loviturã de stat din România, datã de ceea ce cred ei cã este chintesenþa democraþiei – Parlamentul prin suspendarea preºedintelui. Cei de aici sunt greu de virusat prin media pentru cã nu înghit spuse fãrã argumente solide, fãrã logicã, bazate pe lipsa informãrii cititorilor. Mai precis, englezii, în general, ºtiu sã citeascã ziarele ºi sã aprecieze imaginile tv. Asupra noastrã, a românilor din Redhill, pro ºi contra preºedintelui Traian Bãsescu, au curs puhoi de întrebãri în aceste ultime sãptãmâni. A venit ºi rândul listelor electorale ºi a pragului impus pentru demitere. Cine l-a impus? Existã în Constituþie sau lege? Cum sã fie ales un preºedinte cu 50% + 1 din participanþii la vot ºi demis cu 50% + 1 din total alegãtori ? Noi am fi fost imediat în stradã! Asta e încãlcare gravã a democraþiei!! Cum nu sunt reale listele electorale? Etc., etc. Cei care dezbãteau pe acestã temã, a sistemului nostru, a
”Ãsta-i rahat”… practicilor în alegeri ºi demiteri au fost (ºi sunt încã) John Keene, Paul Monticelli, Peter Stevens, Fran Giles, Stuard ºi Lesley Dimock…, toþi recunoscuþi ca buni cetãþeni ai Marii Britanii, oameni de afaceri mici ºi mijlocii, sau cu ocupaþii apreciate în societate. La englezi lucrurile par ciudate pentru noi, românii. Ei merg la vot fãrã a avea buletin de identitate ºi nimãnui nu i-a trecut vreodatã prin cap votul
multiplu. Când l-am invocat, au fãcut ochii mari ºi au întrebat: ce este votul multiplu? Cetãþeanului de aici nici nu-i trece prin cap cã s-ar putea frauda alegeri în acest fel ºi nici cã vreun politician i-ar putea oferi favoruri pentru a face aºa ceva. Pentru a înþelege cum se regleazã listele electorale la ei fãrã morþi sau persoane bolnave mital, fãrã englezi plecaþi de multã vreme din þarã, dar cu emigranþi ca noi care avem drept de vot dupã un an de
eremoniile de depuneri de coroane cu ocazia Zilei Minerului au fost un bun prilej pentru politicienii din Hunedoara de a da asigurãri cã mineritul nu se opreºte aici.
C
Zeci de oameni au participat la ceremonialul de depunere al coroanelor de flori în Parcul Central Carol Schreter de la Petroºani. La statuia minerului, fanfara a intonat imnul minerilor ºi au rostit alocuþiuni mai mulþi politicieni, care au þinut sã-i asigure pe cei care lucreazã sub pãmânt cã mineritul nu se opreºte aici. „Iatã cã azi, 6 august, o zi importantã pentru mineri, mi-aº dori sã avem de acum înainte mai multe zile cu soare, aºa ca ºi cea de azi. Azi îi omagiem pe cei care au fãcut ca Valea Jiului sã fie numitã pe drept cuvânt „citadela cãrbunelui românesc. În aceste momente, consider cã minerii, cei care ºi-au ales aceastã meserie deloc uºoarã, confundã aceastã muncã cu viaþa însãºi. Ei pun în slujba mineritului tot ce au mai de preþ: tinereþea, forþa braþelor, sãnãtatea ºi chiar viaþa. Ei sunt temerari ºi înfruntã pericolul. Chiar dacã mai sunt voci, care îi cred o masã de manevrã, vreau sã le
Cine nu le completeazã, nu voteazã. E alegerea sa. Se ridicã întrebarea: cu ce voteazã englezii dacã nu au buletine sau
expirã paºaportul sau permisul, trebuie trimisã birourilor repective doar o fotografie actualã pe spatele cãreia semneazã trei
cãrþi de identitate? Dupã ce municipalitatea a primit formularele cu semnãtura alegãtorului cã va participa la vot, acestuia i se trimite un alt formular tip cu care se prezintã la vot. Atât. Astfel ei îºi verificã ºi actualizeazã listele electorale apropiindu-se cât mai mult de realitate. ªi ca o curiozitate englezeascã, pentru cã nu au buletine de identitate, ei deþin o ”dovadã de vârstã”, elevii ºi salariaþii legitimaþii. Atunci când doresc sã obþinã paºaport sau pentru obþinerea permisului de conducere, englezii se prezintã cu un set de documente printre care ºi certificatul de naºtere. Doritorul completeazã un formular prin care i se cer repere din viaþa sa, iar dacã nici acestea nu li se par convingãtoare, este supus ºi unui interviu. La preschimbare, mie personal mi s-a pãrut o situaþie hazlie, dar pentru ei este eficientã, verificatã. Atunci când
martori, fiecare cu statut bine definit în societate. De exemplu sã fie poliþist, doctor, investitor, profesor etc. Aceºtia scriu pe dosul fotografiei cã îl cunosc pe respectivul, de când ºi cã el este cel din foto. Permisul sau paºaportul îi este trimis prin poºtã solicitantului. Simplu! ªi mai este un lucru. ªtiþi cã în Marea Britanie societãþile comerciale de orice tip nu folosesc ºtampile? Sunt suficiente datele de contact – atentul ºi eventual semnãtura, care uneori poate lipsi. Cel care primeºte o adresã oficialã ºi are cumva dubii, sunã la numãrul indicat ºi se convinge. Este o lume aici ce aminteºte de simpla strângere de mânã în parafarea unei afaceri, strângere care aratã greutatea cuvântului dat, al onoarei ºi al bunului renume la care þine aproape toatã lumea.
rezidenþã legalã – am sã explic cum englezii nu au buletine de identitate ºi cum semneazã, precum un convocator, participarea la vot. Pentru a pãstra o situaþie apropiatã de realitate în ceea ce privesc alegãtorii, aici se armonizeazã trei intituþii: cei cu National Insurance Number (NIN) – numãr unic primit la 16 ani de fiecare persoanã din Anglia, folosit când plãteºti taxe ºi impozite sau când tre-
buie sã primeºti alocaþii sau alte asigurãri sociale; Home office – un departament guvernamental care se ocupã cu imigrarea ºi securitatea; iar cea de-a treia este Municipalitatea unde se plãtesc serviciile de întreþinere. În anul în care au loc alegeri, fiecãrui englez - ºi în cazuri ca al meu cu permis de muncã ºi contribuabil de mai mult de un an - le sunt trimise prin poºtã formulare care trebuie completate. Acestea constiuie de fapt confirmarea paticipãrii la vot, dupã care le trimitem înapoi.
Politicienii cred în minerit
spun cã se înºealã amarnic. Minerii noºtri nu mai apleacã urechea la provocãri. E adevãrat cã mineritul a trecut prin multe transformãri în ultima perioadã. Am convingerea, însã,cã atât cât va exista Valea Jiului, în aceastã zonã vor exista mineri ºi minerit”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. „Profit de aceastã ocazie ca sã transmit minerilor
ºi locuitorilor Vãii Jiului salutãri din partea Consiliului judeþean Hunedoara ºi a preºedintelui Ioan Mircea Moloþ ºi sã vã asigur cã, ºi dupã aceste alegeri, Consiliul Judeþean este alãturi de Valea Jiului,de oamenii de aici ºi se apleacã asupra problemelor lor. Împreunã cu Parlamentul ºi autoritãþile locale avem datoria sã veghem ca aceastã activitate, care este reprezentativã pentru Valea Jiului, sã nu se încheie odatã cu trecerea timpului, ci sã rãmânã înfloritoare în aceastã regiune, care depinde în mare parte de locurile de muncã din minerit”,a spus Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJ Hunedoara. „Astãzi e o zi specialã pentru noi, e mai mult decât un eveniment, e o sãrbãtoare. Am înþeles marea familie a ortacilor ºi m-am bucurat ºi am suferit mereu alãturi de ei. Nu e uºor sã munceºti în condiþii atât de grele. Pot sã vã asigur cã, atâta timp cât va exista minerit în Valea
Anca Maria BÃLAN, corespondenþã din Redhill-Londra
Jiului, voi face tot ce depinde de mine ca lucrurile sã se îmbunãtãþeascã cel puþin din punct de vedere al condiþiilor de muncã”, a adãugat ºi Monica Iacob Ridzi,deputat PDL.. „Azi, când îi sãrbãtorim pe toþi minerii Vãii, vreau sã profit de aceastã ocazie ºi sã le transmit celor de aici cã mineritul nu se va închide. Mineritul va continua procesul început acum câteva sute de ani. Valea Jiului va avea continuitate prin minerii care azi lucreazã ºi prin copiii lor care urmeazã sã preia ºtafeta lor”, a declarat ºi Cosmin Nicula, senator PSD. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 7 august 2012
n bãtrân a fost gãsit luni dimineaþã fãrã viaþã în fântâna din curtea casei sale. Incidentul a fost descoperit într-un sat de munte din judeþul Hunedoara, iar echipele de intervenþie nu au mai putut face nimic.
U
Un bãtrân din satul Almaºu Mic de Munte, comuna Balþa a fost gãsit fãrã viaþã într-o fântânã. Descoperirea a fost fãcutã de un vecin care a þi alertat autoritãþile. Bãrbatul nu-l mai vãzuse în gospodãrie de ceva vreme ºi, luni dimineaþã a început sã-l caute. Aºa a fãcut descoperirea macabrã. Echipajul ISU ºi cel de la SMURD au plecat spre locul indicat de vecinul victimei, pentru a-l scoate din puþ. „Am primit un apel pe 112, pentru a fi anunþaþi cã în satul respectiv se aflã un bãrbat
Bãrbat gãsit mort în fântânã
n grup de 40 de tineri, cu vârste cuprinse între 12 ºi 27 ani, ce sunt în drumeþie în masivul Retezat sunt însoþiþi de jandarmii montani hunedoreni pe tot parcursul excursiei.
U
Tinerii vor fi supravegheaþi de jandarmii montani, care îi vor îndruma ºi le vor acorda sprijin în caz de nevoie. Excursioniºtii sunt din zona Vãii Jiului, iar drumeþia, care are loc în perioada 6-10 august, este organizatã de Fundaþia Noi Orizonturi. Tinerii se vor deplasa pe traseul Cheile Buþii – Cabana Buta – Poiana Pelegii ºi retur, urmând sã petreacã câteva nopþi campaþi în zona montanã. înecat într-o fântânã. Imediat la faþa locului s-a deplasat un echipaj ISU de pompieri de la Orãºtie. Satul este izolat în munte ºi tot acolo a plecat ºi un echipaj SMURD. Pompierii sunt cei care,
echipaþi corespunzãtor, vor scoate victima din puþ”,a declarat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt ISU Hunedoara. Diana MITRACHE
Beþivi amendaþi pentru cã au chemat jandarmii oi bãrbaþi din Vulcan, Valea Jiului s-au ales cu amenzi, dupã ce au alertat degeaba jandarmii. Oamenii legii spun cã i-au gãsit sub influenþa bãuturilor alcoolice þi cã au refuzat sã coboare din munte, deþi aveau maþina în apropiere.
D
Doi bãrbaþi din Vulcan au plecat la cules de afine pe Defileul Jiului, dar nu au mai vrut sã coboare. Ei au sunat la 112 þi au chemat ajutoare, chiar dacã erau la 150 de metri de maþina cu care veniserã. Pentru
fapta lor, cei doi s-au ales cu amenzi usturãtoare. „Jandarmii montani i-au contactat telefonic þi pe baza descrierii fãcute de cei doi, au încercat sã îi ghideze pentru a coborî. Aceste încercãri au fost în zadar, cei doi refuzând sã plece din acel loc þi solicitau în continuare prezenþa jandarmilor montani la faþa locului. Jandarmii montani s-au deplasat la cei doi bãrbaþi þi i-au gãsit sub influenþa bãuturilor alcoolice, pe drum, la 150 de metri de microbuzul cu care au venit,motiv pentru care iau sancþionat contravenþional pe cei doi bãrbaþi cu amenzi în valoare totalã de 200 lei, pentru solicitarea intervenþiei
jandarmilor la faþa locului, fãrã motiv întemeiat”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara.
Cei doi bãrbaþi au 29 ani þi 28 de ani. Ambii sunt domiciliaþi în municipiul Vulcan. Diana MITRACHE
Voluntarii falºi au revenit în Valea Jiului n numele unor copii
nevoiaºi mai mulþi Îpresupuºi voluntari bat la uºile apartamentelor din Petroºani pentru a cere „un mic ajutor pentru un suflet nevinovat”. Voluntarii unor asociaþii fantomã care pretind cã vor sã ajute persoane defavorizate, s-au mutat din stradã ºi adunã sume importante de bani direct de la uºile locuitorilor Vãii Jiului. În aceste zile, la Petroºani, oamenii sunt escrocaþi cu clasica deja poveste: „o micã donaþie pentru un bãieþel bolnav de leucemie”. Poveºtile se schimbã de la o casã la alta, în funcþie de cum „citesc” victima presupuºii voluntari victima. Ceea ce nu ºtiu oamenii este cã, pe lângã faptul cã banii lor nu vor ajunge niciodatã la copiii în
Excursie prin munþi însoþiþi de jandarmi
numele cãrora sunt strânºi, iar luaþi la întrebãri, presupuºii voluntari susþin cã reprezintã centre de asistenþã pentru copii din Deva sau Târgu Jiu. Refuzã sã se legitimeze dacã li se cere ºi renunþã repede dacã dau peste o persoanã suspicioasã. Nu sunt la
prima acþiune în Valea Jiului de acest fel, în primãvarã aceleaºi grupãri au mai fãcut o vizitã în Petroºani de unde au plecat cu „donaþii” consistente care nu ajung niciodatã la cei care au nevoie cu adevãrat. Maximilia GÂNJU
Diana MITRACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 august 2012
Apel public cãtre Guvernul României ºi Autoritatea Electorala Permanentã (AEP) Nu mai puþin de 10 ONG-uri au înaintat un memoriu cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã, în atenþia preºedintelui Ana Maria Pãtru ºi Guvernului României, respectiv premierului Victor Ponta, prin care solicitã pe de o parte copii dupã listele electorale folosite la referendumul din 29 iulie 2012, iar pe de altã parte înfiinþarea unui comitet de monitorizare a procesului de actualizare a listelor electorale Organizaþiile semnatare ale acestui apel îºi motiveazã solicitarea prin faptul cã s-a creat o confuzie cu ocazia referendumului pentru demiterea preºedintelui. “Stimatã doamnã Preºedintã, Organizaþiile semnatare ale acestui apel vã solicitã sã puneþi la dispoziþia publicului, pentru consultare individualã, copii dupã listele electorale folosite la referendumul din 29 iulie 2012. Dat fiind climatul actual de confuzie creat de organizatorii referendumului, credem cã este imperios nece-
oi tineri au fost prinºi în flagrant la Geoagiu în Hunedoara, dupã ce au dat o spargere. Asta dupã ce s-a declanºat alarma magazinului în care au reuºit sã intre.
D
Cei doi au 18 ºi 37 de ani ºi s-au gândit sã-ºi umple timpul liber cu o infracþiune. Poliþia a fost sesizatã prin 112, cã la un magazin a pornit alarma, iar ei au fost prinºi la scurt timp cu tot cu obiectele furate. „ Poliþia Staþiunii Geoagiu a fost sesizatã la ora 3,45 noaptea, cu privire la faptul cã s-a declanºat alarma
sar ca fiecare cetãþean cu drept de vot sã poatã verifica personal, prin intermediul AEP, dacã opþiunea sa (prezentare sau neprezentare la vot) se aflã consemnatã corect în liste. În acest scop cerem AEP sã pãstreze o copie a acestor liste pe termen indefinit”, se aratã în apelul semnat de ONG-uri. De asemenea, ONG-urile semnatare susþin cã pentru a reduce actuala stare de confuzie, a mãri încrederea publicului În gestionarea situaþiei post-referendum ºi a viitoarelor runde de alegeri, vã solicitãm sã înfiinþaþi de urgenþã un comitet de monitorizare care sã observe modul cum se face actualizarea listelor electorale, proces pe care tocmai l-aþi anunþat. “Acest comitet trebuie sã valideze criteriile pe baza cãrora se poate decide eliminarea unei persoane de pe listele electorale, sã certifice cã în procesul de actualizare a listelor au fost respectate întocmai aceste criterii ºi cã nici o persoanã cu drept de vot nu a fost eliminatã pe nedrept de pe lis-
tele electorale. Pentru credibilizarea procesului ºi având în vedere declaraþiile membrilor Guvernului cã actualizarea listelor este în direct legãturã cu referendumul din 29 iulie 2012 din comitet ar trebuie sã facã parte: preºedinta ICCJ, preºedinta BEC, câte un reprezentant al partidelor parlamentare, un reprezentant al preºedintelui suspendat, reprezentanþi ai ONG-urilor ºi ai organismelor internaþionale competente.
Hoþi prinºi în flagrant la Geoagiu
de efracþie a unui magazin din localitate. În urma sesizãrii, la faþa locului s-a deplasat de urgenþã un echipaj de poliþie, care a constatat cã vitrina exterioarã a unitãþii
era spartã. La scurt timp, în zona cartierului Muzicanþilor din Geoagiu, patrula de ordine publicã deplasatã în teren i-a fost identificat pe cei doi. Bãrbatul de 37 de
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
ani, recidivist, a fugit la vederea poliþiºtilor, însã, a fost ulterior depistat în apropierea locuinþei sale, imobilizat ºi condus la sediul poliþiei, pentru cercetãri”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. La controlul corporal efectuat asupra celor doi au fost gãsite mai multe bunuri furate din magazin, respectiv þigãri, cafea, sau tichete de masã. Cei doi suspecþi sunt cercetaþi în stare de libertate sub aspectul comiterii infracþiunii de furt calificat, dupã ce au recunoscut fapta în faþa poliþiºtilor. Diana MITRACHE
Acest comitet trebuie sã funcþioneze Începând de sãptãmâna viitoare, dat fiind calendarul ambiþios de lucru pe care l-aþi anunþat. In lipsa acestei proceduri transparente ºi verificabile întreg demersul de actualizare a listelor electorale riscã sã îºi piardã seriozitatea”, mai spun semnatarii apelului. Semnatarii apelului public sunt Expert Forum (EFOR), Grupul pentru Dialog Social (GDS), Agenþia de Monitorizare a Presei “Active Watch”,
Freedom House, Romania, Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), ProDoMo, Reaching Out, Centrul de Resurse pentru Participare Publica (CERE), Comitetul Helsinki Romania (APADOR-CH), ºiActiveWatch – Agenþia pentru Monitorizaresa Presei Asociatia pentru Protectia si Documentarea Monumentelor si Patrimoniului (ProDoMo) Marius MITRACHE
Cartofor cãutat cu poliþia n bãrbat, împãtimit al jocurilor de noroc, a fost dat dispãrut de familie. Poliþiºtii hunedoreni îl cautã acum ºi l-au dat în urmãrire naþionalã.
U
Sapoº Ladislau are 35 de ani ºi nu este pentru prima datã când pleacã de acasã, însã, acum, mama sa l-a dat dispãrut ºi a cerut sprijin oamenilor legii. Femeia spune cã fiul sãu a plecat cu maºina de acasã, în data de 27 iulie ºi de atunci nu mai ºtie nimic de el. Cum e un împãtimit al jocurilor de noroc, mama sa se teme pentru viaþa omului. „Din verificãrile efectuate, poliþiºtii au stabilit cã bãrbatul a mai
plecat de la domiciliu ºi în cursul anului 2011, fiind un împãtimit al jocurilor de noroc ºi având neînþelegeri cu mama sa din acest motiv. Semnalmentele lui sunt: înãlþime: 1,70 m., pãr ºaten închis, tuns chelie, faþa ovalã, ochi cãprui, sprâncene arcuite, nas drept, gurã liniarã, urechi potrivite, grupa sanguinã 01. La data plecãrii de acasã era îmbrãcat în pantaloni bluejeans ºi ºlapi. Bãrbatul a fost dat în urmãrire naþionalã ºi în consemn la frontierã, cercetãrile continuând în vederea identificãrii sale”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Toþi cei care l-au vãzut sunt rugaþi sã se adreseze poliþiei. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 august 2012
6 Reportaj ste vremea concediilor, iar Cronica Vãii Jiului vã prezintã câteva sugestii de vacanþã, asta în cazul în care încã nu vaþi hotãrât cum sã vã petreceþi câteva zile libere. Astãzi vorbim desore Castrul roman de la Porolissum – Sãlaj, mai ales cã a fost gazda unor manifestãri inedited, menite sã punã în valoare zestrea istoricã de o importanþã desoebitã.
E
Destinaþii de vacanþã
Castrul roman de la Porolissum
D
Moigrad – Porolissum se gãseºte în judeþul Sãlaj, la 8 kilometri de reºedinþa de judeþ, Zalãu. De menþionat cã, deºi castrul roman reprezitnã un punct de interes turiustic al zonei, oficialii nu s-au preocupat de amplasarea unor indicatoare spre monumental istoric ºi noroc cu bunãvoinþa localnicilor care ne-au îndrumat ºi, mai ales, a Festivalului Porolissum Music Fest, din luna iulie, ai cãrui organizatori s-au gândit sã lase indicatoarele amplasate la locul lor.
raian a murit. Trãiascã Hadrian!
T
Jale în familia Împãratului Traian, care a murit în timpul unei expediþii. Locul lui a fost luat de Hadrian,
tive carne de pasãre cu sfeclã, condimentatã cu diferite plante din zonã ºi vin aromatizat, turtã din fãinã neagrã cu pastã de brânzã sãratã sau dulce, dar ºi mâncare de linte. Iar pentru cei interesaþi, la finalul manifestãrilor organizate în castrul roman, pentru copii ºi adulþi s-au organizat competiþii de tras cu arcul, aruncarea lãncii, aruncarea securii, aruncarea cu piatra, dar ºi un joc demonstrative de þurcã susþinut de membrii Clubul Român de Þurcã din Sighetu Marmaþiei.
dupã ce au fost organizate funeraliile lui Traian în prezenþa bocitoarelor, iar în cinstea noului împãrat s-au organizat demonstraþii militare. Castrul Roman de la Porolissum a fost centrul de
atracþie pentru sute de turiºti care au vrut sã asiste la manifestãrile pregãtite ºi în acest an. Vorbim despre funeraliile împãratului Traian, aclamarea lui Hadrian, revoltele barbarilor, demonstraþii militare sau luptele vikingilor, manifestãri cuprinse în cadrul „Porolissum Fest”, desfãºurat la Complexul Arheologic din Moigrad, aflat la cea de a doua ediþie. Evenimentul a fost organizat de Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã Zalãu, în colaborare cu instituþii publice ºi private ºi a beneficiat de finanþare din Fondul Cultural Naþional în scopul promovãrii patrimoniului cultural. Principalele manifestãri, din punct de
vedere al atracþiei pentru turiºtii prezenþi în numãr mare aici, s-au desfãºurat în amfitetatrul roman, unde a fost organizatã o replicã a funeraliilor Împãratului Traian, în prezenþa bocitoarelor vechiului oraº. Tristeþea a fost înlocuitã repoede cu veseleia aclamãrii noului împãrat, Hadrian, de cãtre trupele participante, urmate de o lipsã demonstrativã a gladiatorilor. În aplauzele mulþimii trupele participante au participat la o paradã militarã, iar apoi au avut loc demonstraþii de lupte ale vikingilor ºi, ulterior, popoarele barbare s-au rãs-
onument “rece” care emana cãldurã spiritualã. La 10 km vest de Haþeg se aflã biserica din Densuº, un straniu monument al creºtinismului, construit cu materiale de construcþie din templele romane. Ar putea fi primul edificiu creºtin de pe teritoriul României. Spunem poate, deoarece istoricii nu au reuºit sã descifreze încã taina bisericii din Densuº.
M
Existã mai multe teorii: cã ar fi fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus, ucis
espre Porolissum
Porolissum a fost un oraº roman din
culat popoarele barbare din preajma provinciei Dacia, iar Castrului roman de la Porolissum a fost asediat. Pentru cei prezenþi, specialiºtii Muzeului Judeþean de Istorie ºi Artã din Zalãu au pregãtit ºi standuri cu preparatele culinare realizate dupã reconstituirea unor reþete romane, respec-
Dacia. Stabilit ca tabãrã militarã în anul 106 d.C., în timpul rãzboaielor dacoromane ale lui Traian, oraºul s-a dezvoltat repede prin intermediul comerþului cu bãºtinaºii daci, ºi a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis
în 124 d.C. Situl este unul dintre cele mai mari ºi mai bine pãstrate din România. Se gãseºte pe Mãgura Pomãt de pe teritoriul satului Moigrad-Porolissum, respectiv a comunei Mirºid, judeþul Sãlaj. În anul 106 d.C., la începutul celui de-al doilea rãzboi împotriva dacilor, împãratul roman Traian a înfiinþat un punct fortificat pe locul oraºului, pentru a apãra principalul loc de trecere prin Munþii Carpaþi. Fortul, costruit iniþial din lemn pe fundaþii de piatrã, gãzduia circa 5.000 de soldaþi din trupele auxiliare, transferaþi din Spania, Galia ºi Britania. Chiar dacã numele Porolissum pare a avea o origine dacã, arhe-
aºezare civilã s-a dezvoltat în jurul centrului militar. Când Hadrian a creat noua provincie Dacia Porolissensis (denumitã astfel dupã oraºul deja relativ mare) în 124 d.C., Porolissum a devenit centrul administrativ al acesteia. Sub împãratul Septimius Severus, oraºul a primit statut de municipium, permiþându-le conducãtorilor ºi negustorilor sãi sã lucreze în mod independent. Deºi romanii s-au retras din Dacia în 271 d.C. sub Aurelian, iar oraºul a fost abandonat de cãtre fondatorii sãi, dovezile arheologice indicã cã a rãmas locuit timp de mai multe secole dupã aceastã datã. Deºi oraºul a fost fondat ca un
aparent au fost înfiinþate dupã oraºul Porolissum. Existã de asemenea inscripþii menþionând persoane oficiale cu nume daco-romane, indicând o cooperare strânsã la nivel politic. Arheologii români au început sãpãturile la începutul anilor 1970. Excavaþiile, încã în desfãºurare, au dus la descoperirea rãmãºiþelor, atât ale instalaþiilor militare cât ºi ale oraºului civil, între ele bãi publice, un templu închinat lui Liber Pater, un amfiteatru ºi case de locuit. Una dintre porþile zidului de piatrã al fortului a fost reconstruitã. Eforturile sunt concentrate acum pe excavarea forumului
ologii încã nu au descoperit dovezi ale vreunei aºezãri dace care sã fi precedat fortul roman. În deceniile urmãtoare, fortul a fost mãrit ºi reconstruit în piatrã (poate în timpul domniei lui Marcus Aurelius), ºi o
centru militar în mijlocul unui rãzboi, se pare cã garnizoana de la Porolissum a coexistat paºnic împreunã cu vecinii lor daci - pe dealurile înconjurãtoare, arheologii au descoperit mai multe sate dace care
oraºului. Pe culmea care se aflã la Nord Vest faþã de intrarea principalã în castrul roman se gãseºte o cetate dacicã, de mici dimensiuni. Prin urmare, exista locuire dacicã în zonã. Carmen COSMAN
Monument de piatrã cu cãldura spiritualã
de daci, cã ar fi fost la origine un templu roman închinat zeului Marte sau ctitorie a goþilor din secolul IV. Biserica este atestatã documentar din 1280, dar cercetãri recente susþin cã ar putea fi mult mai veche. Existã ºi teorii care o plaseazã în
secolul IX. Biserica cu hramul “Sfântul Nicolae” din Densuº a fost ridicatã din piatrã în secolul al III-lea pe plan central cu caractere romanice. Are naosul pãtrat suprapus central de un turn sprijinit de patru stâlpi masivi în jurul cãrora
Repoortaj 7
se afla un spaþiu îngust acoperit cu o boltã semicilindricã. Spre est are absida semicircular cu un diaconicon pe latura sudicã. Pe latura sudicã sic ea de vest au fost adãugate încãperi anexe. În interiorul monumentului se afla o valoroasã picture
murala ce dateazã din prima jumãtate a secolului XV. Bisericã din Densuº e construitã din blocuri de marmurã, coloane, capiteluri, statui, tuburi de canalizare culese din capitala romanilor, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care se aflã la 10 km distanþã sud. O coloanã interioarã e fãcutã dintr-o masã de sacrificiu romanã, pe acoperiºul bisericii strãjuiesc doi lei funerari romani. Arhitectura e ciudatã ºi nu poate fi încadratã în niciun curent cunoscut de arhitecturã. Picturile de pe registrele superioare ale pereþilor naosului ºi de pe altar aparþin zugravului ªtefan. Semnãtura lui se vede ºi astãzi.
În biserica din Densuº se slujeºte ºi astãzi, fiind singurul lãcaº sfânt de o asemenea vechime în care s-a slujit fãrã întrerupere, dupã ritul ortodox, de la
înfiinþare ºi pânã astãzi. Credincioºii vin ºi de la 4 km distanþã, pe jos, pentru a asista la slujba de la Densuº. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 august 2012
6 Reportaj ste vremea concediilor, iar Cronica Vãii Jiului vã prezintã câteva sugestii de vacanþã, asta în cazul în care încã nu vaþi hotãrât cum sã vã petreceþi câteva zile libere. Astãzi vorbim desore Castrul roman de la Porolissum – Sãlaj, mai ales cã a fost gazda unor manifestãri inedited, menite sã punã în valoare zestrea istoricã de o importanþã desoebitã.
E
Destinaþii de vacanþã
Castrul roman de la Porolissum
D
Moigrad – Porolissum se gãseºte în judeþul Sãlaj, la 8 kilometri de reºedinþa de judeþ, Zalãu. De menþionat cã, deºi castrul roman reprezitnã un punct de interes turiustic al zonei, oficialii nu s-au preocupat de amplasarea unor indicatoare spre monumental istoric ºi noroc cu bunãvoinþa localnicilor care ne-au îndrumat ºi, mai ales, a Festivalului Porolissum Music Fest, din luna iulie, ai cãrui organizatori s-au gândit sã lase indicatoarele amplasate la locul lor.
raian a murit. Trãiascã Hadrian!
T
Jale în familia Împãratului Traian, care a murit în timpul unei expediþii. Locul lui a fost luat de Hadrian,
tive carne de pasãre cu sfeclã, condimentatã cu diferite plante din zonã ºi vin aromatizat, turtã din fãinã neagrã cu pastã de brânzã sãratã sau dulce, dar ºi mâncare de linte. Iar pentru cei interesaþi, la finalul manifestãrilor organizate în castrul roman, pentru copii ºi adulþi s-au organizat competiþii de tras cu arcul, aruncarea lãncii, aruncarea securii, aruncarea cu piatra, dar ºi un joc demonstrative de þurcã susþinut de membrii Clubul Român de Þurcã din Sighetu Marmaþiei.
dupã ce au fost organizate funeraliile lui Traian în prezenþa bocitoarelor, iar în cinstea noului împãrat s-au organizat demonstraþii militare. Castrul Roman de la Porolissum a fost centrul de
atracþie pentru sute de turiºti care au vrut sã asiste la manifestãrile pregãtite ºi în acest an. Vorbim despre funeraliile împãratului Traian, aclamarea lui Hadrian, revoltele barbarilor, demonstraþii militare sau luptele vikingilor, manifestãri cuprinse în cadrul „Porolissum Fest”, desfãºurat la Complexul Arheologic din Moigrad, aflat la cea de a doua ediþie. Evenimentul a fost organizat de Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã Zalãu, în colaborare cu instituþii publice ºi private ºi a beneficiat de finanþare din Fondul Cultural Naþional în scopul promovãrii patrimoniului cultural. Principalele manifestãri, din punct de
vedere al atracþiei pentru turiºtii prezenþi în numãr mare aici, s-au desfãºurat în amfitetatrul roman, unde a fost organizatã o replicã a funeraliilor Împãratului Traian, în prezenþa bocitoarelor vechiului oraº. Tristeþea a fost înlocuitã repoede cu veseleia aclamãrii noului împãrat, Hadrian, de cãtre trupele participante, urmate de o lipsã demonstrativã a gladiatorilor. În aplauzele mulþimii trupele participante au participat la o paradã militarã, iar apoi au avut loc demonstraþii de lupte ale vikingilor ºi, ulterior, popoarele barbare s-au rãs-
onument “rece” care emana cãldurã spiritualã. La 10 km vest de Haþeg se aflã biserica din Densuº, un straniu monument al creºtinismului, construit cu materiale de construcþie din templele romane. Ar putea fi primul edificiu creºtin de pe teritoriul României. Spunem poate, deoarece istoricii nu au reuºit sã descifreze încã taina bisericii din Densuº.
M
Existã mai multe teorii: cã ar fi fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus, ucis
espre Porolissum
Porolissum a fost un oraº roman din
culat popoarele barbare din preajma provinciei Dacia, iar Castrului roman de la Porolissum a fost asediat. Pentru cei prezenþi, specialiºtii Muzeului Judeþean de Istorie ºi Artã din Zalãu au pregãtit ºi standuri cu preparatele culinare realizate dupã reconstituirea unor reþete romane, respec-
Dacia. Stabilit ca tabãrã militarã în anul 106 d.C., în timpul rãzboaielor dacoromane ale lui Traian, oraºul s-a dezvoltat repede prin intermediul comerþului cu bãºtinaºii daci, ºi a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis
în 124 d.C. Situl este unul dintre cele mai mari ºi mai bine pãstrate din România. Se gãseºte pe Mãgura Pomãt de pe teritoriul satului Moigrad-Porolissum, respectiv a comunei Mirºid, judeþul Sãlaj. În anul 106 d.C., la începutul celui de-al doilea rãzboi împotriva dacilor, împãratul roman Traian a înfiinþat un punct fortificat pe locul oraºului, pentru a apãra principalul loc de trecere prin Munþii Carpaþi. Fortul, costruit iniþial din lemn pe fundaþii de piatrã, gãzduia circa 5.000 de soldaþi din trupele auxiliare, transferaþi din Spania, Galia ºi Britania. Chiar dacã numele Porolissum pare a avea o origine dacã, arhe-
aºezare civilã s-a dezvoltat în jurul centrului militar. Când Hadrian a creat noua provincie Dacia Porolissensis (denumitã astfel dupã oraºul deja relativ mare) în 124 d.C., Porolissum a devenit centrul administrativ al acesteia. Sub împãratul Septimius Severus, oraºul a primit statut de municipium, permiþându-le conducãtorilor ºi negustorilor sãi sã lucreze în mod independent. Deºi romanii s-au retras din Dacia în 271 d.C. sub Aurelian, iar oraºul a fost abandonat de cãtre fondatorii sãi, dovezile arheologice indicã cã a rãmas locuit timp de mai multe secole dupã aceastã datã. Deºi oraºul a fost fondat ca un
aparent au fost înfiinþate dupã oraºul Porolissum. Existã de asemenea inscripþii menþionând persoane oficiale cu nume daco-romane, indicând o cooperare strânsã la nivel politic. Arheologii români au început sãpãturile la începutul anilor 1970. Excavaþiile, încã în desfãºurare, au dus la descoperirea rãmãºiþelor, atât ale instalaþiilor militare cât ºi ale oraºului civil, între ele bãi publice, un templu închinat lui Liber Pater, un amfiteatru ºi case de locuit. Una dintre porþile zidului de piatrã al fortului a fost reconstruitã. Eforturile sunt concentrate acum pe excavarea forumului
ologii încã nu au descoperit dovezi ale vreunei aºezãri dace care sã fi precedat fortul roman. În deceniile urmãtoare, fortul a fost mãrit ºi reconstruit în piatrã (poate în timpul domniei lui Marcus Aurelius), ºi o
centru militar în mijlocul unui rãzboi, se pare cã garnizoana de la Porolissum a coexistat paºnic împreunã cu vecinii lor daci - pe dealurile înconjurãtoare, arheologii au descoperit mai multe sate dace care
oraºului. Pe culmea care se aflã la Nord Vest faþã de intrarea principalã în castrul roman se gãseºte o cetate dacicã, de mici dimensiuni. Prin urmare, exista locuire dacicã în zonã. Carmen COSMAN
Monument de piatrã cu cãldura spiritualã
de daci, cã ar fi fost la origine un templu roman închinat zeului Marte sau ctitorie a goþilor din secolul IV. Biserica este atestatã documentar din 1280, dar cercetãri recente susþin cã ar putea fi mult mai veche. Existã ºi teorii care o plaseazã în
secolul IX. Biserica cu hramul “Sfântul Nicolae” din Densuº a fost ridicatã din piatrã în secolul al III-lea pe plan central cu caractere romanice. Are naosul pãtrat suprapus central de un turn sprijinit de patru stâlpi masivi în jurul cãrora
Repoortaj 7
se afla un spaþiu îngust acoperit cu o boltã semicilindricã. Spre est are absida semicircular cu un diaconicon pe latura sudicã. Pe latura sudicã sic ea de vest au fost adãugate încãperi anexe. În interiorul monumentului se afla o valoroasã picture
murala ce dateazã din prima jumãtate a secolului XV. Bisericã din Densuº e construitã din blocuri de marmurã, coloane, capiteluri, statui, tuburi de canalizare culese din capitala romanilor, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care se aflã la 10 km distanþã sud. O coloanã interioarã e fãcutã dintr-o masã de sacrificiu romanã, pe acoperiºul bisericii strãjuiesc doi lei funerari romani. Arhitectura e ciudatã ºi nu poate fi încadratã în niciun curent cunoscut de arhitecturã. Picturile de pe registrele superioare ale pereþilor naosului ºi de pe altar aparþin zugravului ªtefan. Semnãtura lui se vede ºi astãzi.
În biserica din Densuº se slujeºte ºi astãzi, fiind singurul lãcaº sfânt de o asemenea vechime în care s-a slujit fãrã întrerupere, dupã ritul ortodox, de la
înfiinþare ºi pânã astãzi. Credincioºii vin ºi de la 4 km distanþã, pe jos, pentru a asista la slujba de la Densuº. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 august 2012
8 Actualitate
Cu gândul la alegerile parlamentare, politicienii au onorat invitaþia minerilor enatorul de Valea S Jiului din partea USL, Cosmin Nicula, liderul PSD Hunedoara sau deputatul Cristian Resmeriþã au þinut sã participe la ceremoniile derulate în bazinul carbonifer al judeþului cu ocazia Zilei Minerului. Polul manifestãrilor a fost municipiul Vulcan, unde senatorul Nicula, directorul Companiei Huilei, Nicolae Drãgoi, ori primarul Gheorghe Ile au depus coroane de flori la monumentul minerului din centrul localitãþii ºi au adus un omagiu celor care ºu-au dat viaþa în minele de huilã. Festivitatea de la Vulcan i-a adus în faþa Statuii Minerului pentru comemorare, omagii ºi urãri pe toþi cei ce cauta în fiecare an acest loc.
Organizatã în mod tradiþional de Consiliul Local ºi Primãrie, Ziua Minerului este un popas prin istoria plinã de sacrifici umane ale mineritului din Vulcan ºi din Vale dar ºi un prilej de a redeschide orizonturile speranþei pentru cei ce încã muncesc în adâncurile pãmântului. Alocuþiunile ºi depunerile de coroane care dau o notã gravã care aluneca uneori în note de tristeþe vãratica, au fost anul acesta compensate de scriitorul Ioan Velica. Invitat de primarul Gheorghe Ile sã evoce viaþa de miner prin stilul sãu original, prietenul de o viaþã al ortacilor, a citit plin de patos, schiþa care îi aparþine: Mândria de fi Miner. Povestea minerului Feri-Baci care doreºte sã devinã ºef de brigadã, este plinã de umor ºi esenþa ºi a reuºit sã transforme cel puþin pentru câteva clipe fetele sobre, apãsate ale majoritãþii celor
prezenþi în zâmbete, mai timide sau mai îndrãzneþe, ridicând astfel formalismul acestor festivitãþi pe un palier de unde viaþa se poate privi cu Optimism, Speranþa ºi chiar cu mult Umor, care nu va pãrãsi romanii niciodatã. În cuvântul sau primarul Gheorghe Ile, a fãcut apel la un fragment din lucrarea lui
I.D.sârbu, Jurnalul unui Jurnalist fãrã Jurnal: ,,De multe ori în minã, m-am gândit cã poate Bunul Dumnezeu – din motive doar de El ºtiute – sã iubeascã mai mult ºobolanii decât pe noi. dacã un ºobolan ar ajunge sã gândeascã, nu se poate sã nu ajungã la convingerea cã Dumnezeu a fãcut mâna ca el sã fie liber ºi fericit, iar pe oameni robii care sapã galeriile ºi le asigura lor hranã.” Printre oficialitãþile prezente la Ziua Minerului de la Vulcan: senatorul Cosmin Nicula, deputaþii Cristian Resmeriþã ºi
Laurenþiu Nistor, vicepreºedintele CJ Tiberiu Balint, directorul CNH Nicoale Dragoi, directorii minelor Vulcan ºi Paroseni, liderii de sindicat, directorul INSEMEX, Constantin Lupu, consilieri locali, directori de instituþii locale, partide politice. „Nu putem trece oricum prin ziua de 6 august. Consacratã Minerilor ºi prilej de evocare a momentului de tainã al Schimbãrii la Faþã, aceastã zi ne adunã laolaltã pe toþi aceia care simþim sã trimitem gânduri luminoase ºi omagiile noastre minerilor care au pierit de-a lungul anilor în adâncul pãmântului, pentru cãrbune. Festivitatea pe care am organizat-o la Statuia Minerului a avut acest sens. Toþi cei prezenþi, localnici ºi musafiri din Vale, de la judeþ, politicieni ºi societate civilã, ne-am oprit din acþiunile noastre cotidiene ca sã trimitem gândurile noastre celor ce nu mai sunt printre noi, celor ce au slujit mina”, a mai spus primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Maximilian GÂNJU
Patronii de “second hand-uri”, vor fi obligaþi sã recicleze marfa nevândutã oate cursurile de apã din Valea Jiului sunt pline cu deºeuri de tot felul, însã în lupta nesfârºitã cu nepãsarea unor oameni pare un joc care mereu se reia.
T
Chiar Comisarul ºef adjunct al Gãrzii Naþionale de Mediu,
aflat la Petroºani acum puþin timp, a fãcut referire la acest lucru. În prezent, Defileul Jiului aratã înfiorãtor din cauza gunoaielor aduse de apã, în special materiale textile, pentru cã cei care deþin firme sau magazine cu haine second- hand, le aruncã direct în albie. Nu de puþine ori, cei din Gorj s-au plâns de mizeria care vine de la
noi. “Din 10 cetãþeni care au fãcut o greºealã, nu am întâlnit niciunul care sã spunã cã nu a ºtiut. Nu, toþi ºtiu cã nu au voie sã arunce cârpe pe malul Jiului cã asta înseamnã amendã, la fel cum toþi ºtiu cã nu au voie sã arunce PET-uri sau sã spele maºina în apã. Atunci ne punem întrebarea: De ce aceastã delãsare?! Ei, aici cred cã este cazul sã facem front comun cu toþii ºi sã-i conºtientizãm pe oameni. Acum, nemþii au fãcut-o cu pixul, iar dacã este nevoie o facem ºi noi”, nea declarat Ioan Tudor, comisar ºef adjunct la Garda Naþionalã de Mediu. Ministerul Mediului are un program prin care sperã sã poatã limita poluarea pe râul Jiu prin dezvoltarea la scarã largã a unui centru de reciclare a deºeurilor textile de la depozitele de haine second hand . “De fapt, nu problema amenzii ne intereseazã, pentru cã dupã ce a poluat Jiul, degeaba îi mai dãm amendã. Dupã ce a aruncat TIR-ul de haine pe mar-
ginea Jiului ºi sunt cârpe pe marginea apei pânã la Tg. Jiu, degeaba îi dãm amendã. Pe noi ne intereseazã sã prevenim. Vom avea o propunere legislativã vizavi de aceste cârpe, pentru cã în Valea Jiului existã o unitate care le recicleazã, dar din pãcate în cantitate micã. Cei mai mulþi agenþi economici care comercializeazã aceste haine second-hand, pentru cã nu existã legislaþie care sã-i oblige sã le ducã la centrele de
reciclare, le aruncã”, a mai spus Ioan Tudor. Pentru a pune la punct detaliile acestei iniþiative legislative, reprezentanþii Gãrzii Naþionale de Mediu vor veni din nou în Valea Jiului sãptãmâna viitoare, marþi, unde vor avea o întrunire cu oameni de la toate primãriile ºi serviciile de Protecþie Civicã. Discuþiile sunt programate sã se desfãºoare la sediul primãriei Petroºani. Luiza ANDRONACHE
alvatorii minieri au primit omagiul comunitãþii din care fac parte. Ceremonia a avut loc la Sala de marmurã a primãriei din Petroºani ºi, vizibil emoþionaþi, salvatorii au vorbit despre rolul lor sub pãmânt.
S
Salveazã vieþi, intrã în negura pãmântului, atunci când nimeni nu o mai poate face ºi apoi vin la suprafaþã unde sunt aºteptaþi cu sufletul la gurã. Sunt salvatorii minieri, oameni puternici, cu suflete mari, a cãror menire e sã salveze vieþile ortacilor prinºi de suflul nemilos al exploziilor de metan. Pe ei i-a premiat administraþia de la Petroºani, într-un cadru festiv, de Ziua Minerului. Un numãr de 29 de salvatori minieri au primit luni dimineaþã titlul de «cetãþean de onoare» al municipiului Petroºani, iar aceastã distincþie le-a fost înmânatã de primarul Tiberiu Iacob Ridzi. „Participãm azi la un eveniment foarte important pentru comunitatea localã din Valea Jiului. E 6 august, iar dacã pentru unii e doar o datã în calendar, pentru noi cei de aici, 6 august e o Ziua Minerilor. Meseria de miner e cât se poate de grea, iar cea de salvator e una dintre puþinele meserii cu un grad foarte mare de pericol. Din pãcate, în zilele noastre, sun oameni rari, oamenii care îºi viaþa în pericol pentru a salva vieþi. Pentru ei e un lucru normal, au curaj ºi asta au dovedit-o de fiecare datã când au fost puºi sã facã asta. Lor le-am dat un astfel de titlu, pentru cã nu poþi exprima în cuvinte ce fac aceºti oameni, când ºtiu cã în minã sunt colegii lor care au nevoie de ei. De
Actualitate 9
Eroii din poveºtile minereºti, premiaþi
acþiunea lor atârnã viaþa minerilor ºi pentru acest lucru, eu le mulþumesc cã existã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Petroºaniului. Nu s-au gândit niciodatã cât de importantã e munca lor. O vãd ca pe o meserie fireascã, ce îi face mai puternici. Vizibil emoþionaþi, oamenii pe a cãror mâini se vãd urmele exploziilor din care au scãpat ca prin urechile acului, ne-au vorbit despre experienþa lor. „Pentru noi, un astfel de titlu înseamnã recunoaºterea muncii de zi cu zi, a muncii pe care o depunem noi în ajutorul colegilor noºtri ºi pentru binele oraºului. Meseria noastrã este grea, dar pentru noi e obiºnuitã, cã neam învãþat cu ea. Când vom termina cu ea ºi ne
vom retrage, sigur ne va lipsi”, a spus, vizibil emoþionat inginerul salvator Mihai Doºa. „Nu e prima distincþie pe care o primim, am mai fost premiaþi ºi de preºedintele Bãsescu. E destul de greu în misiunile de salvare, dar important e sã îþi faci treaba cum trebuie. E greu sã spun cum e atunci când intrãm în minã, trebuie doar sã ne concentrãm la ceea ce avem de fãcut”, a adãugat ºi Peter Kutasi, Un alt salvator premiat. „Mulþumim tuturor celor care ne-au sprijinit la intervenþii, colegi ai noºtri din Valea Jiului. Noi am fost linia I, dar ei au fost alãturi ºi ne-au sprijinit. Vreau sã vã asigur cã menirea noastrã e de a salva vieþi ºi, atâta timp cât va exista
minerit ºi vom fi noi, ne vom pune în slujba salvãrii de vieþi omeneºti. ªtiu cum e sã stai acasã, atunci când sunt evenimente în minã ºi sã aºtepþi ca tata, sau soþul, ori un prieten sã vinã. Nu ºtii dacã e în viaþã, dar intri acolo sã îl salvezi”, a declarat Gheorghe Mununar, ºef Staþia de Salvare Petroºani. Alãturi de aceºti oameni bravi a fost, în aceastã zi ºi deputatul Monica Iacob Ridzi, care a þinut sã le mulþumeascã pentru eforturile lor de zi cu zi. „Aº putea spune cã e o zi specialã pentru noi Ziua Minerului. Toþi cei care locuim aici simþim altfel, a devenit o sãrbãtoare ºi e o ocazie pentru noi sã-i cinstim pe minerii care lucreazã în subteran. Cred cã aceºti oameni sunt un exemplu pentru noi toþi”, a declarat Monica Iacob Ridzi,deputat PDL. Titlurile de cetãþeni de onoare le-au fost conferite celor 29 de salvatori în baza unei hotãrâri de consiliu local, care a fost adoptatã în prima ºedinþã a noului Consiliu de la Petroºani. Diana MITRACHE
P a r t e n e r i a t î n t r e m u n i c i p a l i t a t e º i C e n t r u l „ S f â n t a Va r v a r a ” dministraþia Publicã Localã din Petroºani s-a angajat sã achite cheltuielile lunare cu utilitãþile pe care le are asociaþia ce se ocupã de sãracii din Aeroport.
A
Parteneriatul aprobat de aleºii locali vine ca urmare a unei solicitãri din partea Asociaþiei Umanitare „Sfânta Varvara” care funcþioneazã pe lângã biserica minerilor din cartierul Aeroport din Petroºani. Reprezentanþii asociaþiei au cerut ajutorul edililor deoarece nu mai
fãceau faþã cheltuielilor ºi nu ar fi vrut sã-ºi înceteze activitatea umanitarã. „Am oferit an de an zeci de ajutoare financiare pentru situaþii de urgenþã precum achitarea datoriilor la chirie, la energie electricã ºi termicã, pentru tratamente medicale ºi operaþii. (…) Încercând sã evaluãm numai cele 10 mii de porþii de hranã ne cost anual peste 100 de mii de lei, plus contravaloarea gazului de peste 10 mii de lei, curentul tot peste 10 mii de lei plus apa rece 5000 de lei. Cu credincioºii noºtri din Sãlãtruc ºi din ªerpãrie nu mai putem face faþã multiplelor îndatoriri. Ori noi nu vrem nici
în ruptul capului sã renunþãm la activitatea noastrã socialã ºi caritabilã”, aratã preotul Octavian Pãtraºcu, într-o scrisoare adresatã aleºilor locali. În baza înþelegerii, municipalitatea va contribui lunar cu suma de 2000 de lei pentru acoperirea chel-
tuielilor cu utilitãþile. La Centrul Social din cadrul bisericii sunt asistate circa 150 de persoane lunar, acestea primind hranã caldã la cantina centrului, pe lângã alte acþiuni umanitare sau culturale derulate la biserica din Aeroport. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 august 2012
8 Actualitate
Cu gândul la alegerile parlamentare, politicienii au onorat invitaþia minerilor enatorul de Valea S Jiului din partea USL, Cosmin Nicula, liderul PSD Hunedoara sau deputatul Cristian Resmeriþã au þinut sã participe la ceremoniile derulate în bazinul carbonifer al judeþului cu ocazia Zilei Minerului. Polul manifestãrilor a fost municipiul Vulcan, unde senatorul Nicula, directorul Companiei Huilei, Nicolae Drãgoi, ori primarul Gheorghe Ile au depus coroane de flori la monumentul minerului din centrul localitãþii ºi au adus un omagiu celor care ºu-au dat viaþa în minele de huilã. Festivitatea de la Vulcan i-a adus în faþa Statuii Minerului pentru comemorare, omagii ºi urãri pe toþi cei ce cauta în fiecare an acest loc.
Organizatã în mod tradiþional de Consiliul Local ºi Primãrie, Ziua Minerului este un popas prin istoria plinã de sacrifici umane ale mineritului din Vulcan ºi din Vale dar ºi un prilej de a redeschide orizonturile speranþei pentru cei ce încã muncesc în adâncurile pãmântului. Alocuþiunile ºi depunerile de coroane care dau o notã gravã care aluneca uneori în note de tristeþe vãratica, au fost anul acesta compensate de scriitorul Ioan Velica. Invitat de primarul Gheorghe Ile sã evoce viaþa de miner prin stilul sãu original, prietenul de o viaþã al ortacilor, a citit plin de patos, schiþa care îi aparþine: Mândria de fi Miner. Povestea minerului Feri-Baci care doreºte sã devinã ºef de brigadã, este plinã de umor ºi esenþa ºi a reuºit sã transforme cel puþin pentru câteva clipe fetele sobre, apãsate ale majoritãþii celor
prezenþi în zâmbete, mai timide sau mai îndrãzneþe, ridicând astfel formalismul acestor festivitãþi pe un palier de unde viaþa se poate privi cu Optimism, Speranþa ºi chiar cu mult Umor, care nu va pãrãsi romanii niciodatã. În cuvântul sau primarul Gheorghe Ile, a fãcut apel la un fragment din lucrarea lui
I.D.sârbu, Jurnalul unui Jurnalist fãrã Jurnal: ,,De multe ori în minã, m-am gândit cã poate Bunul Dumnezeu – din motive doar de El ºtiute – sã iubeascã mai mult ºobolanii decât pe noi. dacã un ºobolan ar ajunge sã gândeascã, nu se poate sã nu ajungã la convingerea cã Dumnezeu a fãcut mâna ca el sã fie liber ºi fericit, iar pe oameni robii care sapã galeriile ºi le asigura lor hranã.” Printre oficialitãþile prezente la Ziua Minerului de la Vulcan: senatorul Cosmin Nicula, deputaþii Cristian Resmeriþã ºi
Laurenþiu Nistor, vicepreºedintele CJ Tiberiu Balint, directorul CNH Nicoale Dragoi, directorii minelor Vulcan ºi Paroseni, liderii de sindicat, directorul INSEMEX, Constantin Lupu, consilieri locali, directori de instituþii locale, partide politice. „Nu putem trece oricum prin ziua de 6 august. Consacratã Minerilor ºi prilej de evocare a momentului de tainã al Schimbãrii la Faþã, aceastã zi ne adunã laolaltã pe toþi aceia care simþim sã trimitem gânduri luminoase ºi omagiile noastre minerilor care au pierit de-a lungul anilor în adâncul pãmântului, pentru cãrbune. Festivitatea pe care am organizat-o la Statuia Minerului a avut acest sens. Toþi cei prezenþi, localnici ºi musafiri din Vale, de la judeþ, politicieni ºi societate civilã, ne-am oprit din acþiunile noastre cotidiene ca sã trimitem gândurile noastre celor ce nu mai sunt printre noi, celor ce au slujit mina”, a mai spus primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Maximilian GÂNJU
Patronii de “second hand-uri”, vor fi obligaþi sã recicleze marfa nevândutã oate cursurile de apã din Valea Jiului sunt pline cu deºeuri de tot felul, însã în lupta nesfârºitã cu nepãsarea unor oameni pare un joc care mereu se reia.
T
Chiar Comisarul ºef adjunct al Gãrzii Naþionale de Mediu,
aflat la Petroºani acum puþin timp, a fãcut referire la acest lucru. În prezent, Defileul Jiului aratã înfiorãtor din cauza gunoaielor aduse de apã, în special materiale textile, pentru cã cei care deþin firme sau magazine cu haine second- hand, le aruncã direct în albie. Nu de puþine ori, cei din Gorj s-au plâns de mizeria care vine de la
noi. “Din 10 cetãþeni care au fãcut o greºealã, nu am întâlnit niciunul care sã spunã cã nu a ºtiut. Nu, toþi ºtiu cã nu au voie sã arunce cârpe pe malul Jiului cã asta înseamnã amendã, la fel cum toþi ºtiu cã nu au voie sã arunce PET-uri sau sã spele maºina în apã. Atunci ne punem întrebarea: De ce aceastã delãsare?! Ei, aici cred cã este cazul sã facem front comun cu toþii ºi sã-i conºtientizãm pe oameni. Acum, nemþii au fãcut-o cu pixul, iar dacã este nevoie o facem ºi noi”, nea declarat Ioan Tudor, comisar ºef adjunct la Garda Naþionalã de Mediu. Ministerul Mediului are un program prin care sperã sã poatã limita poluarea pe râul Jiu prin dezvoltarea la scarã largã a unui centru de reciclare a deºeurilor textile de la depozitele de haine second hand . “De fapt, nu problema amenzii ne intereseazã, pentru cã dupã ce a poluat Jiul, degeaba îi mai dãm amendã. Dupã ce a aruncat TIR-ul de haine pe mar-
ginea Jiului ºi sunt cârpe pe marginea apei pânã la Tg. Jiu, degeaba îi dãm amendã. Pe noi ne intereseazã sã prevenim. Vom avea o propunere legislativã vizavi de aceste cârpe, pentru cã în Valea Jiului existã o unitate care le recicleazã, dar din pãcate în cantitate micã. Cei mai mulþi agenþi economici care comercializeazã aceste haine second-hand, pentru cã nu existã legislaþie care sã-i oblige sã le ducã la centrele de
reciclare, le aruncã”, a mai spus Ioan Tudor. Pentru a pune la punct detaliile acestei iniþiative legislative, reprezentanþii Gãrzii Naþionale de Mediu vor veni din nou în Valea Jiului sãptãmâna viitoare, marþi, unde vor avea o întrunire cu oameni de la toate primãriile ºi serviciile de Protecþie Civicã. Discuþiile sunt programate sã se desfãºoare la sediul primãriei Petroºani. Luiza ANDRONACHE
alvatorii minieri au primit omagiul comunitãþii din care fac parte. Ceremonia a avut loc la Sala de marmurã a primãriei din Petroºani ºi, vizibil emoþionaþi, salvatorii au vorbit despre rolul lor sub pãmânt.
S
Salveazã vieþi, intrã în negura pãmântului, atunci când nimeni nu o mai poate face ºi apoi vin la suprafaþã unde sunt aºteptaþi cu sufletul la gurã. Sunt salvatorii minieri, oameni puternici, cu suflete mari, a cãror menire e sã salveze vieþile ortacilor prinºi de suflul nemilos al exploziilor de metan. Pe ei i-a premiat administraþia de la Petroºani, într-un cadru festiv, de Ziua Minerului. Un numãr de 29 de salvatori minieri au primit luni dimineaþã titlul de «cetãþean de onoare» al municipiului Petroºani, iar aceastã distincþie le-a fost înmânatã de primarul Tiberiu Iacob Ridzi. „Participãm azi la un eveniment foarte important pentru comunitatea localã din Valea Jiului. E 6 august, iar dacã pentru unii e doar o datã în calendar, pentru noi cei de aici, 6 august e o Ziua Minerilor. Meseria de miner e cât se poate de grea, iar cea de salvator e una dintre puþinele meserii cu un grad foarte mare de pericol. Din pãcate, în zilele noastre, sun oameni rari, oamenii care îºi viaþa în pericol pentru a salva vieþi. Pentru ei e un lucru normal, au curaj ºi asta au dovedit-o de fiecare datã când au fost puºi sã facã asta. Lor le-am dat un astfel de titlu, pentru cã nu poþi exprima în cuvinte ce fac aceºti oameni, când ºtiu cã în minã sunt colegii lor care au nevoie de ei. De
Actualitate 9
Eroii din poveºtile minereºti, premiaþi
acþiunea lor atârnã viaþa minerilor ºi pentru acest lucru, eu le mulþumesc cã existã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Petroºaniului. Nu s-au gândit niciodatã cât de importantã e munca lor. O vãd ca pe o meserie fireascã, ce îi face mai puternici. Vizibil emoþionaþi, oamenii pe a cãror mâini se vãd urmele exploziilor din care au scãpat ca prin urechile acului, ne-au vorbit despre experienþa lor. „Pentru noi, un astfel de titlu înseamnã recunoaºterea muncii de zi cu zi, a muncii pe care o depunem noi în ajutorul colegilor noºtri ºi pentru binele oraºului. Meseria noastrã este grea, dar pentru noi e obiºnuitã, cã neam învãþat cu ea. Când vom termina cu ea ºi ne
vom retrage, sigur ne va lipsi”, a spus, vizibil emoþionat inginerul salvator Mihai Doºa. „Nu e prima distincþie pe care o primim, am mai fost premiaþi ºi de preºedintele Bãsescu. E destul de greu în misiunile de salvare, dar important e sã îþi faci treaba cum trebuie. E greu sã spun cum e atunci când intrãm în minã, trebuie doar sã ne concentrãm la ceea ce avem de fãcut”, a adãugat ºi Peter Kutasi, Un alt salvator premiat. „Mulþumim tuturor celor care ne-au sprijinit la intervenþii, colegi ai noºtri din Valea Jiului. Noi am fost linia I, dar ei au fost alãturi ºi ne-au sprijinit. Vreau sã vã asigur cã menirea noastrã e de a salva vieþi ºi, atâta timp cât va exista
minerit ºi vom fi noi, ne vom pune în slujba salvãrii de vieþi omeneºti. ªtiu cum e sã stai acasã, atunci când sunt evenimente în minã ºi sã aºtepþi ca tata, sau soþul, ori un prieten sã vinã. Nu ºtii dacã e în viaþã, dar intri acolo sã îl salvezi”, a declarat Gheorghe Mununar, ºef Staþia de Salvare Petroºani. Alãturi de aceºti oameni bravi a fost, în aceastã zi ºi deputatul Monica Iacob Ridzi, care a þinut sã le mulþumeascã pentru eforturile lor de zi cu zi. „Aº putea spune cã e o zi specialã pentru noi Ziua Minerului. Toþi cei care locuim aici simþim altfel, a devenit o sãrbãtoare ºi e o ocazie pentru noi sã-i cinstim pe minerii care lucreazã în subteran. Cred cã aceºti oameni sunt un exemplu pentru noi toþi”, a declarat Monica Iacob Ridzi,deputat PDL. Titlurile de cetãþeni de onoare le-au fost conferite celor 29 de salvatori în baza unei hotãrâri de consiliu local, care a fost adoptatã în prima ºedinþã a noului Consiliu de la Petroºani. Diana MITRACHE
P a r t e n e r i a t î n t r e m u n i c i p a l i t a t e º i C e n t r u l „ S f â n t a Va r v a r a ” dministraþia Publicã Localã din Petroºani s-a angajat sã achite cheltuielile lunare cu utilitãþile pe care le are asociaþia ce se ocupã de sãracii din Aeroport.
A
Parteneriatul aprobat de aleºii locali vine ca urmare a unei solicitãri din partea Asociaþiei Umanitare „Sfânta Varvara” care funcþioneazã pe lângã biserica minerilor din cartierul Aeroport din Petroºani. Reprezentanþii asociaþiei au cerut ajutorul edililor deoarece nu mai
fãceau faþã cheltuielilor ºi nu ar fi vrut sã-ºi înceteze activitatea umanitarã. „Am oferit an de an zeci de ajutoare financiare pentru situaþii de urgenþã precum achitarea datoriilor la chirie, la energie electricã ºi termicã, pentru tratamente medicale ºi operaþii. (…) Încercând sã evaluãm numai cele 10 mii de porþii de hranã ne cost anual peste 100 de mii de lei, plus contravaloarea gazului de peste 10 mii de lei, curentul tot peste 10 mii de lei plus apa rece 5000 de lei. Cu credincioºii noºtri din Sãlãtruc ºi din ªerpãrie nu mai putem face faþã multiplelor îndatoriri. Ori noi nu vrem nici
în ruptul capului sã renunþãm la activitatea noastrã socialã ºi caritabilã”, aratã preotul Octavian Pãtraºcu, într-o scrisoare adresatã aleºilor locali. În baza înþelegerii, municipalitatea va contribui lunar cu suma de 2000 de lei pentru acoperirea chel-
tuielilor cu utilitãþile. La Centrul Social din cadrul bisericii sunt asistate circa 150 de persoane lunar, acestea primind hranã caldã la cantina centrului, pe lângã alte acþiuni umanitare sau culturale derulate la biserica din Aeroport. Maximilian GÂNJU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 august 2012
Fructe pentru elevi
ructe pentru elevii hunedoreni. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara se pregãtesc pentru anul ºcolar 20122013.
F
În acest sens, ei au demarat procedurile de licitaþie pentru achiziþionarea de fructe destinate elevilor din clasele I-VIII care frecventeazã învãþãmântul de stat ºi privat autorizat/acreditat, din judeþul Hunedoara, pentru anul ºcolar 20122013. Reprezentanþii CJ Hunedoara cumpãra o cantitate de 31414 de mere pe zi pentru o perioadã de 94 de zile.
Asta înseamnã, în total 2.952.916 de porþii de mere. Valoarea contractului este de peste 738 de mii de lei. Nici nu s-a încheiat acest an ºcolar, iar reprezentantantii Consiuliului Judeþean Hunedoara se pregãtesc deja pentru anul viitor. Astfel, cei de la instituþia judeþeanã achiziþioneazã ºi produse lactate pentru elevii de gimnaziu ºi nu numai. Valoarea totalã a contractului de achiziþie este de 4,5 milioane de lei, suma fiind suportatã din bugetul Ministerului Educaþiei ºi cel a Consiliului Judeþean Hunedoara. Produsele lactate cu vor fi cumpãrate sunt pentru anul ºcolar 2012-2013. Raul IRINOVICI
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
7 august 2012
Primeºti un sprijin subtil, din umbrã, poate fãrã sã-þi dai seama de la cine ºi în ce mod, numai ce te trezeºti cu problema rezolvatã. Aceia sunt prietenii cei mai buni pe care meritã sã îi ai alãturi.
Deja ai intrat în linie dreaptã spre finalul unui proiect la care þi-ai adus contribuþia o perioadã mai lungã de timp. Nu poþi încheia totul pânã ce nu treci în revistã etapele parcurse pânã în prezent.
Nu ai alãturi tovarãºi de nãdejde cu care sã clãdeºti ceva de succes pentru cã îþi tot pun beþe în roate ºi la toate încercãrile tale de a le vorbi despre viitor cu optimism din partea lor nu vin decât zvonuri negative ºi refuzuri.
Azi eºti atât de generos, încât îþi cheltui banii pentru ai încânta pe alþii. Te simþi excelent când vezi bucuria pe chipul celui care-þi primeºte gestul. Oferi cu inima deschisã. Nu poþi duce la îndeplinire un proiect pentru cã îþi lipseºte un document obligatoriu.
Ca sã duci mai departe un priect, ai avea nevoie de un sprijin din afarã, deci gândeºte-te la persoanele pe care ºi tule-ai ajutat. În astfel de momente poþi descoperi cine þine la tine pentru cã numai la nevoie prietenul adevãrat iese la luminã.
Nu îþi gãseºti cuvintele potrivite pentru a te face înþeles într-o discuþie pe care o ai cu cineva drag. Dacã eºti în faþa persoanei pe care o iubeºti, în loc sã-i arãþi ce simþi ºi ce doreºti de la voi doi, taci ºi laºi o impresie opusã. Profitã de momentele prielnice.
Vine o veste bunã care are rolul de a te liniºti. Erai nervos sau nesigur pe tine, dar iatã cã rãspunsul pe care îl aºteptai apare ºi te ajutã sã revii la normal. Descoperi cã totul are rezolvare dacã reuºeºti sã-þi pãstrezi calmul.
Fã un efort sã obþii mai repede acel act care va deveni punctul de plecare spre etapele urmãtoare ale planurilor tale. Nu încerca sã te abaþi de la reguli pentru cã ai putea avea de suferit sancþiuni aspre.
Succesul este de partea ta în orice plan în care te manifeºti ºi ºtii sã te pui foarte bine în valoare demonstrându-þi calitãþile. Ai un atu numai al tãu de care vei ºti sã te foloseºti la momentul potrivit.Una din dorinþele tale este sã apari în presã sau TV.
Totul pare sã evolueze calm ºi bine spre ceea ce þi-ai propus. Nu insista, nu pretinde rezultate mai rapide pentru cã la final se vor ridca toate lent ºi durabil. Îþi place ceea ce faci ºi reuºeºti sã combini perfect utilul cu plãcutul în activitãþiletea desfãºurate.
Cu bani visele se pot împlini mai repede, de aceea te arãþi dispus sã cheltuieºti o anumitã sumã de bani pentru a-þi atinge scopul. E o investiþie pe care o consideri rentabilã. Când vei ajunge la rezultatul visat, vei trage linia ºi vei ajunge la o concluzie bunã.
Nu porni azi în direcþia care þi se deschide în faþã. Porneºti de la o informaþie greºitã pe care nu o verifici. Ar fi bine sã mai ceri detalii în plus, poate ºi din alte surse decât cele existente, pentru cã momentan nu observi cã s-a infiltrat pe undeva o eroare.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 a Casa Pensionarilor din Petrila au murit în ºapte luni, în medie, câte 13 oameni/membri pe lunã, doar cã au existat ”sãptãmâni de foc”, când cererea a fost mare ºi dintre cei care nu sunt membri ai asociaþiei, timp în care capela a devenit neîncãpãtoare.
L
Dacã cineva doreºte sã ia pulsul sãrãciei ºi al durerii, trebuie doar sã treacã din când în când pe la Casele Pensionarilor, CAR-urile ºi capelele mortuare ale acestora. Mortalitatea este îngrijorãtoare doar pe acest barometru, pentru cã existã decedaþi care nu trec pe aici. La Casa Pensionarilor ºi CAR Petrila, în primele 7 luni ale anului 2012, Temperaturi ridicate din aceastã perioadã pot sã determine efecte negative asupra populaþiei din judeþul nostru, mai ales pentru copii, vârstnicii ºi persoanele cu dizabilitãþi sau boli cronice (pot sã aparã lipotimii, probleme cardiace sau respiratorii). Direcþia de Sãnãtate Publicã a jud. Hunedoara avertizeazã din nou cã ieºitul din casã la orele prânzului, când asfaltul frige ºi aerul pare de nerespirat, este imprudenþã curatã. Direcþia de Sãnãtate Publicã a jud. Hunedoara avertizeazã cã atunci când termometrele aratã la umbrã peste 34 de grade Celsius, trebuie sã evitãm pe cât posibil sã ieºim afarã. Pe strazile cu asfalt încins ºi printre blocurile ce radiazã caldura, chiar ºi cel mai sãnãtos organism poate sã cedeze. Farã o hidratare corespunzatoare, care sã menþinã temperatura corpului în jur de 37 grade Celsius, pot aparea crampele de caldurã, insolaþie, epuizare sau ºoc hipertermic. Crampele de caldurã apar la nivelul abdomenului, braþelor, membrelor inferioare, mai ales atunci când transpirãm abundent în timpul unor activitãþi fizice solicitante. În aceste condiþii, orice activitate fizicã va fi sistatã, iar pacientul va intra în repaos intr-un loc rãcoros. Activitãþile fizice intense pot fi reluate dupã mai multe ore, când canicula s-a mai potolit. Este recomandat consumul de lichide precum sucuri de fructe naturale sau de bãuturi energizante diluate cu apa. Dacã aceste crampe dureazã mai mult de o orã, este necesar consultul medical. Epuizarea cauzatã de temperaturile ridicate apare dupã cateva zile de cãlduri excesive ºi se manifestã prin somnolenþã, senzaþia de slãbiciune ºi obosealã, somn agitat sau
Actualitate 11
august 2012
Capela mortuarã a ajuns neîncãpãtoare au fost înregistrate 95 de persoane care au pãrãsit aceastã lume. Densitatea a fost mai mare pe perioada de iarnãprimãvarã, dar au existat ºi ”sãptãmâni de foc” luna trecutã când capela mortuarã, cu 5 locuri de depunere, nu a fãcut faþã cererii. Familiilor celor 95 de membri decedaþi s-au oferit ajutore de deces, respectiv celor cu peste 10 ani vechime în asociaþie - 20% reducere la cele necesare înmormântãrii, iar celor sub 10 ani – 15% reducere. ”95 dintre mebrii nostri au decedat ºi le-a luat locul urgent alþi 152 într-o lunã doar. Decese au fost mult mai multe având în vedere cererile de la capelã. ªi sãrãcia este mare pentru cã am avut mulþi membri care au fãcut împrumuturi mici. În
iunie am avut 137 de persoane care s-au împrumutat, suma totalã a fost de 376.000 ron, iar în iulie au depus cereri de împrumut 259 de persoane. Media împrumuturilor a fost de 374.000 ron pe lunã în acest an” – a declarat preºedintele
Casei Pensionarilor ºi CAR Petrila, Martin Borºa. Dar Casa ajutã ºi altfel pensionarii ºi pe cei din afara asociaþiei. Aici s-au amenajat sãli de nunþi, botezuri, mese organizate în general, cu bucãtãria aferentã. Pentru pensionari se
Mãsuri împotriva caniculei recomandate de DSP
insomnie. Aceste stãri pot fi combãtute prin odihnã în locuri racoroase, consumul lichidelor, iar dacã simptomele continuã va fi solicitat ajutorul medicului. Insolaþia este datã de expunerea directã ºi prelungitã a capului la soare. Se manifestã prin: dureri de cap violente, somnolenþã, greaþã ºi eventual pierderea cunoºtinþei, febrã ºi uneori arsuri ale pielii. Riscul de insolaþie este mult mai ridicat la copii. De aceea, trebuie evitatã expunerea prelungitã la soare, mai ales între orele 1118. Iar cel care a facut insolatie va fi dus la umbrã, încercanduse rãcirea corpului cu gheaþã sau apã rece, ventilaþie, administrarea unei cantitãþi consistente de lichid. Socul hipertermic este o urgenþã medicalã. Apare ca urmare a incapacitãþii organismului de a-ºi menþine temperatura normalã, aceasta crescând repede, ajungând/depaºind 40 grade Celsius. Simptomele ºocului sunt: pielea este foarte caldã, roºie ºi uscatã, dureri de cap violente, dezorienatare ºi pierderea cunoºtinþei (leºin), eventual convulsii. În acest caz va fi solicitat serviciul de urgenþe medicale (Salvarea).
Pânã la sosirea acesteia bolnavul va fi dus la umbrã, udat cu apa rece, dacã este posibil, persoanei i se face un duº rece. Fãrã acordarea rapidã a ingrijirilor medicale, ºocul hipertermic poate fi fatal. Pentru a limita efectele temperaturilor ridicate în locuinþe, ferestrele expuse la soare vor fi inchise, fiind trase jaluzelele sau draperii. Ferestrele vor ramâne închise pe toatã perioada cât temperatura exterioarã este superioarã celei din locuinþã ºi vor fi deschise seara târziu, noaptea ºi dimineaþa devreme, provocând curenþi de aer, pe perioada cât temperatura exterioarã este inferioarã celei din locuinþã. De asemenea, pentru a reduce temperatura din casã este bine ca lumina artificialã sã fie menþinutã la intensitate scãzutã ºi utilizatã pentru perioade mai scurte. In plus, orice aparat electro-casnic de care nu este nevoie va fi închis. Vestimentaþia în zilele cu temperaturi ridicate trebuie sã fie lejerã ºi amplã, din fibre naturale, de culori deschise. Pe cap vor fi purtate pãlãrii sau ºepci în culori deschise. O mare atenþie trebuie acordatã copiilor, vârstnicilor ºi persoanelor
cu dizabilitãþi, oferindu-le periodic lichide, chiar dacã nu sunt solicitate. Parinþii trebuie sã evite sã iasã cu copilul din casã în orele cu temperaturile ridicate, mai ales dacã este vorba despre bebeluº (0-12 luni). În cazul în care este necesarã deplasarea, atunci copilul va fi îmbracat lejer, chiar dacã are pânã la 9 luni, iar capul va fi acoperit cu o pãlãrie de soare. Copilul trebuie lãsat dezvelit atunci cand doarme. În schimb, nu este recomandat scãldatul în apa rece deoarece diferenþele mari de temperaturã pot sã determine apariþia ºocului. Este bine ca în zilele cu temperaturi
organizeazã excursii, pe timp de varã, la obiective turistice de renume. În acestã lunã, pensionarii doritori se înscriu pentru un circuit în Nordul Moldovei. Ileana FIRÞULESCU ridicate sã fie evitate activitãþile în exterior care necesitã un consum mare de energie (sport, grãdinãrit, etc.). Pe parcursul zilei vor fi fãcute duºuri calduþe, apa fiind lãsatã pe corp. In zilele cu temperaturi ridicate, consumul de lichide trebuie sã depãºeascã doi litri, fãrã a aºtepta sã aparã senzaþia de sete. Consumul de alcool (inclusiv bere sau vin) este interzis întrucât acesta favorizeazã deshidratarea ºi diminueazã capacitatea de luptã a organismului împotriva cãldurii. De asemenea, va fi evitat consumul bãuturilor cu conþinut ridicat de cofeinã (cafea, ceai, cola) sau de zahãr (sucuri rãcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice. În schimb, Direcþia de Sãnãtate Publicã a jud. Hunedoara recomandã consum ridicat de fructe ºi legume proaspete (pepene galben, roºu, prune, castarveþi, roºii) deoarece acestea conþin o mare cantitate de apã. O dozã de iaurt produce aceeaºi hidratare ca ºi un pahar de apã. Dacã avem aer condiþionat, aparatul trebuie reglat astfel încât temperatura sã fie cu 5 grade mai micã decât temperatura ambientalã.
12 Turism
entru iubitorii muntelui, masivul Parâng se dovedeºte o destinaþie turisticã la fel de bunã în orice anotimp, nu numai iarnã, când staþiunea este asaltatã de amatorii sporturilor de iarnã. Traseele de creastã aduc în fiecare week-end zeci de turiºti, care lasa oraºul pentru liniºtea muntelui. Cei mai mulþi aleg sã viziteze lacurile gãzduite de Masivul Parâng, iar drumul pânã la Mija este accesibil oricui.
P
Copii, tineri sau persoane trecute de prima tinereþe iau muntele în piept pentru o porþie sãnãtoasã de oxigen. Masivul Parâng atrage, în orice anotimp, ca un magnet iubitorii de drumeþii montane pe traseele bine marcate, iar administratorii staþiunii ºtiu asta. Pe lângã bogãþia deosebitã a apelor curgãtoare, munþii Parâng adãpostesc 22 de lacuri mai importante, 18 lacuri mai mici ºi peste 25 ochiuri de apã, în marea majoritate de origine glaciarã. Cele mai importante sunt Lacul Roºiile, care este cel mai mare ºi adânc lac glaciar, cu o suprafaþã de 3,76 ha ºi o adâncime maximã de 17,6 m, situat la o altitudine de 1980 m; Lacul Calcescu, situat la o altitudine de 1935 metri, Lacul Îngheþat, care prezintã mereu sloiuri de gheaþã, Lacul Verde la 2120 de metri altitudine, Lacul Mija despre care vom vorbi în continuare,
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 august 2012
Perla Parângului de la cota 1.900 T
sau Lacul Mândrã, cu o suprafaþã de 1,12 ha, 8,3 m adâncime ºi este situat la o altitudine de 2.148 m, care este considerat lacul cu aºezarea cea mai înaltã din munþii Parâng.
C
u telescaunul sau chiar pe
jos
În week-end, telescaunul funcþioneazã în regim normal, astfel ca oricine poate urca sau coborî de la munte. Oricum, pânã sã ningã, cât timpul mai este bun, în
staþiunea Parâng se poate ajunge pe douã rute. Fie cu telescaunul, a cãrui staþie de îmbarcare se gãseºte la 9 kilometri de municipiul Petroºani, fie pe drumul neasfaltat care urca pânã sus, în staþiune, dar este necesarã o maºinã de teren ºi rãbdare, pentru cã, din pãcate, drumul a fost spãlat de apele scurse de pe versanþi. Pentru cei a cãror condiþie fizicã nu lasã de dorit, mai este o variantã: pe jos, pe traseul ce ºerpuieºte pe sub scaunele instalaþiei pe cablu ºi nu sunt puþini cei care prefera plimbarea în pas alert.
raseu accesibil chiar ºi pentru „profani”
Noi am ales varianta maºinii de teren, pânã la ªcoalã Sportivã, de unde am luat muntele în piept. Destinaþia: Lacul Mija, situat la aproape 2000 de metri. Pe potecã ce ºerpuieºte pe coama sunt zeci de persoane, de la copii la adulþi ºi chiar la persoane de vârsta a treia pentru care muntele ºi drumeþiile reprezintã
chiar un stil de viaþã. Recunosc, drumul este destul de anevoios pentru un „profan”, dar pânã la urma frumuseþea muntelui învinge cu siguranþã. Iar cu popasuri mãrunte ºi dese, nici nu îþi dai seama când ajungi la destinaþie. Lacul Mija este situat în cãldarea glaciarã din dreapta zãnoagei Mija, la altitudinea de 1975 m. Este strãjuit de Vârful Slivei, se întinde pe o suprafaþã de 0,80 hectare, iar adâncimea lui maximã este de 6,5 m. Lacul este alimentat din apã de precipitaþii, iar primãvara pune stãpânire pe mai bine de un hectar de teren, dupã topirea zãpezilor ºi apariþia
ploilor care îl alimenteazã. Pentru cã este situat în spatele unui înalt baraj glaciar, nu are evacuare de suprafaþã, apa lacului ieºind prin infiltraþie direct în grohotiº. Intrarea în traseu se afla la poalele Parângului Mic, unde a fost amplasatã o tãbliþã cu traseele ce pornesc de acolo ºi timpul aferent lor. ªi se mai gãseºte ºi o masã cu 2 bãnci din lemn, pentru popasul celor ce vor sã-ºi tragã sufel-
tul înainte de a intra pe traseul bine marcat. Pentru un obiºnuit al muntelui, se merge circa o orã ºi jumãtate, pentru
montaniarzii de ocazie traseul este de circa douã ore, iar aici includem ºi popasurile despre care vorbeam. Dar fiecare pas meritã pentru cã mãreþia muntelui ºi liniºtea de aici sunt impresionante. Posibilitatea sã te rãtãceºti este practic nulã, dar, chiar dacã este soare, nu vã lãsaþi pãcãliþi
ºi asiguraþi-vã cã aveþi un echipament adecvat, pentru cã de la un minut la altul ceata poate pune stãpânire pe masiv ºi poate sã plouã oricând. Cei bine antrenaþi pot continua drumul spre vârful Cârja, adicã încã vreo douã ore ºi jumãtate de mers, dar asta este deja o nouã poveste de drumeþie. Carmen COSMAN