Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 182
Cronica Vãii Jiului Luni, 6 august 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
CNH arde ºi babele sindicale se piaptãnã
„Ziua Minerului”, aceastã sãrbãtoare de suflet a Vãii Jiului, ne oferã ocazia sã-i cinstim pe cei care trudesc în subteran pentru a smulge pãmântului bogãþii de luminã ºi cãldurã. În ciuda condiþiilor grele ºi periculoase în care îºi desfãºoarã activitatea, aceºti oameni temerari muncesc cu grijã ºi înfruntã cu demnitate necazurile. De ziua lor, se cuvine sã le adresãm tuturor minerilor ºi familiilor acestora întreaga noastrã preþuire ºi cele mai sincere urãri de sãnãtate ºi fericire.
NOROC BUN! Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroºani
În aceastã zi, când îi sãrbãtorim pe toþi cei care poartã cu mândrie titlul de miner, pentru munca grea si sacrificiile lor doresc sã le transmit cele mai bune gânduri ºi întreaga preþuire. Fie ca “Sfânta Varvara”, ocrotitoarea tuturor minerilor sã vegheze asupra voastrã, sã vã aducã mereu sãnãtoºi acasã la copiii ºi familiile voastre ºi sã vã lumineze viaþa!
Î
n timp ce Compania Naþionalã a Huilei se divizeazã sãptãmâna aceasta, sindicatele se ceartã pe reprezentativitate cerând la modul imperativ PAGINILE 8 - 9 renegocierea Contractului colectiv de muncã.
La Mulþi Ani ºi Noroc bun! Deputat, Monica Iacob-Ridzi Sãrbãtorirea Zilei Minerului îmi prilejuieºte onoarea de a transmite tuturor minerilor Vãii Jiului, precum ºi familiilor lor, cele mai alese urãri de sãnãtate ºi fericire, iar Sãrbãtoarea „Schimbãrii la Faþã” sã le asigure liniºtea de care au nevoie.
NOROC BUN! Mircea Ioan Moloþ, Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara
2 Diverse iua de 6 august 1929 a fost o zi neagrã a Lupeniului ºi a Vãii Jiului. Atunci 22 de ortaci au fost uciºi de cãtre instrumentele de represiune ale guvernului pentru ca minerii cereau o viaþã mai bunã.
Z
Istoria ar trebui sã ne înveþe sã nu
Cronica Vãii Jiului |Luni, 6 august 2012
Stimaþi mineri, dragi cetãþeni ai Vãii Jiului repetãm greºelile trecutului. Acum dupã 83 de ani observãm cã istoria se repetã. Prea multe similitudini se regãsesc în viaþa minerului de astãzi cu cea a minerului din 1929.
Þara este în crizã economicã, Valea Jiului este în crizã economicã, mineritul este în crizã economicã. Ce fac guvernanþii ºi clasa politicã? NIMIC. Oare care este speranþa de un viitor a celor care lucreazã în
Suspectul crimei de la Deva reþinut oliþiºtii hunedoreni au reuºit sã identifice un suspect al omorului comis în data de 2 august, pe terasa unui fost restaurant din Deva. În urma investigaþilor efectuate, poliþiºtii l-au reþinut pe ªtefan C., de 59 ani, din Deva, fãrã ocupaþie, cu antecedente penale (persoanã fãrã adãpost), care este suspect de sãvârºirea acestei fapte. Faþã de învinuit, Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara a luat mãsura preventivã a obligãrii de a nu pãrãsi localitatea pentru o perioadã de 30 zile, începând cu data de 03.08.2012, acesta fiind cercetat pentru sãvârsirea infracþiunii de omor calificat. Suspectul deocamdatã nu îºi recunoaºte
P
fapta, motiv pentru care anchetatorii încã nu ºtiu ce l-a determinat sã-l omoare pe celãlalt bãrbat fãrã adãpost. La sfîrºitul sãptãmânii trecute, mai exact joi, 2 august, Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã cu privire la faptul cã pe strada Mãrãºti, pe terasa clãdirii dezafectate a fostului restaurant “Cuibul Veseliei”, se gãseºte cadavrul unei persoane de sex masculin. Echipa operativã deplasatã la faþa locului a stabilit cã persoana decedatã se numeºte Cornel R., de 73 ani, din comuna Almaºu Mare, jud. Alba, cunoscut în mediul persoanelor fãrã adãpost, pe corpul cãruia s-au gãsit multiple leziuni. Diana MITRACHE
SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT DEPOZIT Str. Lunca, Nr. 100, Preþ foarte avantajos Relaþii la tel.: 0372764439, 0254542472
adâncuri? Clasa politicã care-i reprezintã ºi guvernul nu a reuºit pânã acum sã creeze mãcar speranþa acestor oameni. Mineritul în Valea Jiului se stinge cu toate cã are zãcãmântul cel mai bogat de cãrbune superior din þarã. Mi-aþi spus când am stat de vorbã cu voi, ºi în subteran ºi la suprafaþa Vãii Jiului cã vã doriþi de la Dumnezeu sãnãtate ºi de la autoritãþi liniºte. Am spus tuturor admirativ despre omenia ºi demnitatea oamenilor din Valea Jiului. În condiþiile actuale ale crizei economice, relansarea mineritului în Valea Jiului ar putea fi ºi relansarea economicã a þãrii ºi a judeþului.
Ziua Minerului are o încãrcãturã specialã pentru fiecare dintre cetãþenii Vãii Jiului. Este ziua când ar trebui sã conºtientizãm, mai mult ca oricând, eroismul celor pentru care munca în adâncurile pãmântului a devenit destin ºi tradiþie. Cu acest prilej, se cuvine sã omagiem minerul de ieri, de astãzi ºi mai ales, pe cel de mâine, asigurându-ne astfel de continuitatea unei tradiþii unice, mineritul. Pe Dan Diaconescu ºi colegii mei puteþi conta. Aºa sã ne ajute Dumnezeu ºi NOROC BUN! Lupeni 6 august 2012 Dan Diaconescu Partidul Poporului - Dan Diaconescu
COMEMORARE S-au scurs 11 ani de când 14 mineri de la mina Vulcan au fost rãpiþi pentru totdeauna de lângã colegii ºi familiile lor. În noptea de 6-7 august 2001, la exploatarea minierã Vulcan s-a produs un accident de muncã, soldat cu moartea a 14
mineri ºi rãnirea altor 3. Trãim dupã moarte doar prin amintirile celorlalþi despre noi... Dorinþa noastrã este ca lumânãrile sã ardã mereu pentru toate sufletele plecate spre alte lumi. Director Aurelian ENACHE
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Roºcovanul (r) 19:00 Observator 20:20 Spectacol la
comandã 22:15 În puii mei
National TV 9:30 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Taxi Driver (r) 13:15 Meandrele iubirii
18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Cel mai tare detectiv
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 20.000 de leghe sub mãri (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Inelul Nibelungilor 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Un alt început
19:00 20:30 21:30 22:30 23:00
ªtirile Pro TV Las fierbinþi Las fierbinþi ªtirile Pro TV Chuck
Prima TV 9:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de ras 13:45 Teleshopping 14:15 Cu lumea-n cap 15:00 Frumoasele de la lãptãrie (r) 17:00 Trãsniþii (r)
18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport
TVR 1 9:25 Legendele palatului: concubina regelui 10:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 11:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 11:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 14:30 Jurnalul TVR 16:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 18:15 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Olimpiada veselã 20:50 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 23:50 Olimpiada veselã 0:15 Jocurile Olimpice 2012 - Londra
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 august 2012 n sfert din populaþia adultã a României este implicatã în dosare penale, plângerile neîntemeiate având o pondere mare luându-se în calcul faptul cã infracþionalitatea nu a crescut în ritmul dosarelor penale depuse – 1,7 milioane. Acest lucru a sufocat parchetele, iar pentru a intra în normal ar însemna ca timp de un an sã nu se înregistreze nici un dosar penal.
U
Un sfert din populaþia adultã a þãrii ar trebui sã aibã dosar penal, cel puþin aºa aratã statisticile. Procurorul General al României, Laura Codruþa Kovesi, a declarat cã, numai în 2011, procurorii au avut 1,7 milioane de dosare penale în lucru, ceea ce înseamnã cel mai mare volum de activitate din istoria instituþiei. În judeþul Hunedoara, doar Parchetul de pe lângã Judecãtoria Deva, de la începutul anului 2011 ºi pãnã în 27 octombrie 2011, fiecare procuror a avut în lucru peste 700 dosare, moment în care la instituþie au ajuns 3.181 de dosare noi. De subliniat cã, dintre acestea, 2.665 au fost deja soluþionate, declara la
ingurii neurochirurgi din judeþul Hunedoara pot fi gãsiþi în Petroºani. Cei doi medici au operat, duminicã seara, pe creier, o tânãrã de 18 ani, care a fost victima unui accident rutier, petrecut sâmbãtã seara, în una din localitãþile din Valea Jiului.
S
Specialiºti au stat în sala de operaþii mai bine de ºase ore, pentru a salva viaþa tinerei, care prezenta un edem cranian mãrit pe suprafaþa creierului. Singurii neurochirurgi din judeþ au de-a face cu pacienþi în stare criticã, care provin din accidente rutiere sau persoane care suferã diferite traume craniene, rezultate în urma unor ºocuri sau traume la nivelul sistemului nervos de control, care regleazã activitãþile din organism. Medicii Adrian Sora ºi Liviu Groza sunt prezenþi amândoi la operaþiile laborioase executate pe creier. Aceste intervenþii salvatoare pot dura ºi pânã la 10 ore, timp în care cei doi medici ºi
Apetitul românilor pentru plângeri penale a ”omorât” procurorii
momentul respectiv Cosmin Glodean, prim-procurorul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva, care a subliniat cã volumul de muncã este de patru ori mai mare decât în 1989 ºi cu un numãr de procurori redus la jumãtate. Cu un an în urmã, la acelaºi Parchet, procurorii au reuºit sã finalizeze 2.855 de dosare, dintr-un total de 3.888 înregistrate. Asta înseamnã aproximativ de patru ori mai mult decât în 1989, an în care doar 1.112 dosare au ajuns la Parchet de pe lângã Judecãtoria Deva. ªi asta doar la un singur Parchet din judeþ. Procurorul General al României reconfirmã spusele
celor din Hunedoara precizând cã, statistic vorbind, un român din patru are dosar penal. Ea a precizat cã acest volum mare de activitate este influenþat de probleme legislative sau sesizãri de cele mai multe ori fãrã finalitate ori neîntemeiate. Din statistici reiese ºi cã românii au un apetit crescut în a reclama, a face plângeri ca o lecþie datã celor care i-a supãrat, fãrã sã se gândescã la consecinþe, având în vedere cã evoluþia infracþionalitãþii nu are o creºtere care sã justifice volumul mare de dosare. “A fost de trei ori mai mult faþã de acum 10 ani ºi aproape dublu faþã de 2006. Dacã ne raportãm la populaþia adultã a
României existenþa a 1,7 milioane de dosare penale reprezintã o anomalie. Statistic, s-ar presupune cã aproximativ un român din patru sã fie implicat,
într-o formã sau alta, într-un dosar penal. Cu toate acestea datele statistice demonstreazã cã evoluþia infracþionalitãþii nu are o creºtere similarã”, a spus Kovesi, potrivit Agerpres. Kovesi a menþionat cã prioritatea sistemului judiciar trebuie sã fie identificarea de soluþii care sã permitã limitarea numãrului de dosare ºi soluþionarea cauzelor importante pentru societate. Pentru a intra în normal, în sensul finalizãrii dosarelor existente, ar trebui ca timp de un an sã nu mai fie fãcutã nici o plângere sau nici o infracþiune. “Am soluþionat în fiecare an tot mai multe dosare. În anul 2011 am soluþionat numãrul cel mai mare de dosare din istorie, însã la finalul anului, au rãmas nesoluþionate aproape 1.100.000 de cauze. E mai mult decât putem noi soluþiona într-un an cu resursele pe care le avem. Pentru a le putea finaliza ar fi nevoie ca timp de cel puþin un an sã nu se înregistreze niciun dosar nou. Mai mult de 1.100.000 de persoane au rãmas cu o situaþie juridicã incertã”, a subliniat ºeful Ministerului Public.
Doi medici pentru un judeþ
cadrele medicale prezente la intervenþiile chirurgicale depun eforturi pentru a salva viaþa pacienþilor.
acienþi transportaþi din tot judeþul la Petroºani
P
Victimele accidentelor rutiere sau persoanele cu traume craniene ºi afecþiuni ale sistemului nervos sunt transportate frecvent la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, pentru a fi tratate de singurii medici neurochirurgi din judeþ. Acest lucru se întâmplã tocmai pentru cã la nivelul judeþului Hunedoara nu mai existã alþi medici neurochirurgi. Medicii de la Petroºani
sunt singurii pe o razã de câteva sute de kilometri care efectueazã astfel deinterventii chirurgicale. Cele mai apropiate unitãþi spitaliceºti în care mai existã specialiºti în domeniu sunt Timiºoara ºi Cluj. Cu câteva luni în urmã, medicul neurochirurg Liviu Groza a operat un bãrbat de 76 de ani, din Haþeg, care ºi-a introdus un piron în cap. Bãrbatul a rezistat operaþiei, acesta fiind externat la scurt timp dupã operaþie.
de neurochirurgi în România
85
Conform informaþiilor
de pe site-ul Ministerului Sãnãtãþii, în România sunt doar 85 de medici neurochirurgi. Cei mai mulþi dintre aceºtia
lucreazã la centrele universitare din Timiºoara, Cluj, Târgu Mureº, Bucureºti ºi Iaºi. Remuneraþia unui medic neurochirurg este nesemnificativã, în raport
Ileana FIRÞULESCU cu munca prestatã de acesta. În România, un
neurochirurg nu câºtiga mai mult de 3.000 de lei lunar, în timp ce în statele membre ale Uniunii Europene acesta poate câºtiga pânã la 6.000 de euro lunar. Raul IRINOVICI
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 6 august 2012
oi bãrbaþi au ajuns, vineri dimineaþã, la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, în urma unui accident auto ce a avut loc pe Drumul Naþional 66, la intrarea în Petroºani.
D
Cei doi se deplasau din direcþii opuse ºi, la intrarea dinspre Defileul Jiului, în municipiul Petroºani s-au ciocnit frontal. Maºinile sunt aproape total distruse iar poliþiºtii de la Serviciul Rutier susþin cã vina aparþine unuia dintre ºoferii implicaþi în accident. “Un conducãtor auto
Accident grav la intrarea în Petroºani
care circula dinspre Petroºani cu vitezã, a pierdut controlul volanului ºi a ajuns pe contrasens. Acolo
oi ºoferi s-au tamponat, iar una dintre maºini s-a dat peste cap. Accidentul spectaculos a avut loc vineri la prânz pe DN 66A, în dreptul localitãþii Iscroni din Valea Jiului.
s-a tamponat frontal de un alt autovehicul ce circula regulamentar din sens opus. În urma impactului, ambii conducãtori auto au suferit vãtãmãri corporale ºi au fost internaþi în spital. În cauzã se efectueazã cercetãri sub aspectul de vãtãmare corporalã din culpã,urmând ca la definitivarea cercetãrilor, dosarul sã fie înaintat Parchetului de pe lângã
Judecãtoria Petroºani pentru dispunerea în consecinþã”, a declarat Petru Mârza, ºeful Serviciului Poliþia Rutierã din Valea Jiului. Medicii care le-au acordat primul ajutor rãniþilor spun cã nu le-a fost pusã în pericol viaþa,deºi maºinile au fost foarte avariate. Cei doi ºoferi vor mai rãmâne în spital, unde li se vor face mai multe investigaþii. „Unul dintre ºoferi a ajuns cu traumatisme mai severe: traumatism toracic, traumatism cranio-cerebral ºi de bazin, cu fracturã de bazin, fãrã deplasare. Au fost evaluaþi amândoi clinic, paraclinic ºi au fost trimiºi la tomograf. Ambii sunt stabili hemodinamic ºi vor fi internaþi, unul pe secþia de ortopedie ºi celãlalt la chirurgie”, a declarat dr. Ioan Ienea, medic Unitatea de Primire a Urgenþelor de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani.
D
Depãºire periculoasã
Cei doi ºoferi se deplasau în acelaºi sens de mers ºi niciunul nu a fost atent la manevrele celuilalt. Oamenii legii spun cã unul dintre ºoferi a intrat în depãºire, iar celãlalt deja semnaliza cã vireazã stânga. Aºa se face cã s-au ciocnit, iar una dintre maºini s-a dat peste cap. Ambii ºoferi, însã, au scãpat teferi ºi intervenþia celor de la SMURD a fost doar una formalã. „Cei doi conducãtori auto se
deplasau în aceeaºi direcþie de mers, dinspre Petroºani, spre
Vulcan. Unul a virat stânga, în timp ce cel din spatele sãu intrase în depãºire. E vorba despre neatenþie la volan ºi depãºire neregulamentarã. În cauzã s-a întocmit un dosar de cercetare penalã, dar trebuie sã precizez cã niciunul dintre ºoferi nu a avut nevoie de îngrijiri medicale”, a declarat Petre Diaconescu, poliþist al serviciului Rutier de la Iscroni. Accidentul s-a petrecut la aproape un km distanþã faþã de un alt accident ce a avut loc câteva ore mai devreme pe acelaºi drum naþional. Diana MITRACHE
În urma accidentului, traficul rutier a fost blocat minute în ºir ºi s-a circulat pe un singur fir,
iar pentru degajarea traficului a fost nevoie de intervenþia pompierilor care au curãþat strada. Diana MITRACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 august 2012 ei 52 de traficanþii de þigãri ºi droguri, sãltaþi de BCCO Alba, în urmã cu mai multe sãptãmâni, nu vor fi eliberaþi. Curtea de Apel Alba a decis ca aceºtia sã rãmânã dupã gratii.
C
Traficanþii sãltaþi de mascaþii BCCO Alba, în urmã cu câteva sãptãmâni, nu scapã de arest. Curtea de Apel
Traficanþii din Valea Jiului rãmân în arest
Alba a judecat recursurile înaintate de arestaþii din
Valea Jiului, la decizia Tribunalului Hunedoara,
Bãrbat ucis de taur la Lupeni n bãrbat din Vulcan, Valea Jiului a fost ucis de un taur. Animalul l-a strivit în picioare, însã, pânã ce a chemat salvarea, omul ºi-a dat ultima suflare.
U
Bãrbatul avea 66 de ani ºi echipajul de la ambulanþã care a venit sã-i dea primul ajutor,
zona popasului 7, pe drumul cãtre staþiunea Straja, se aflã un bãrbat de 66 de ani, din municipiul Vulcan, care a fost lovit de un taur. La faþa locului s-a deplasat o echipã operativã, iar din verificãrile efectuate s-a stabilit faptul cã bãrbatul a fost lovit ºi cãlcat de un taur în dimineaþa zilei de 04.08.2012, în jurul orei 07:30, dar a refuzat sã anunþe Serviciul de Ambulanþã. În jurul orei 18.30, acestuia i s-a fãcut
prin care au fost prelungite mandatele de
n gorjean de doar 15 ani ºi-a pus în pericol viaþa lui ºi a celor de pe stradã. Tânãrul a reuºit sã distrugã o maºinã ºi ATVul cu care ieºise pe strãzile din Deva.
U
Incidentul a avut loc pe o arterã rutierã din capitala judeþului Hunedoara. Tânãrul din Gorj venise în vizitã în acest oraº, iar poliþiºtii îl cerceteazã acum, dupã ce a lovit o maºinã. „Un tânãr de 15 de ani, din localitatea Rovinari, judeþul Gorj, a condus pe drumurile publice un ATV fãrã a poseda permis de conducere valabil categoriei din care face parte autovehiculul ºi
n bãrbat a murit sâmbãtã dupã amiazã la scãldat. Echipajul SMURD a încercat sã-l resusciteze, dar fãrã rezultat.
U
nu a mai putut decât sã constate decesul. Poliþiºtii spun cã omul fusese lovit rãu de un taur, dar nu a chemat imediat ajutor. El a plecat cu vitele pe munte, la pãscut ºi, când i s-a fãcut din nou rãu, a sunat la 112. „În data de 04.08.2012, la ora 18.58, Poliþia Municipiului Lupeni a fost sesizatã despre faptul cã în
rãu, motiv pentru care a solicitat Ambulanþa, care, ajunsã la faþa locului, a constatat decesul”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cadavrul a fost depus la morga Spitalului Municipal Lupeni în vederea efectuãrii necropsiei ºi a stabilirii cauzelor decesului. Diana MITRACHE
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Un bãrbat care venise sã se scalde în acest week-end în lacul Cinciº a murit
arestare preventivã, dar traficanþii nu au fost eliberaþi. Astfel, cei 52 de arestaþi, 29 pentru trafic de þigãri ºi 23 pentru trafic de droguri ºi etnobotanice, rãmân dupã gratii. Reþeaua de traficanþi de þigãri a fost anihilatã de procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism – Biroul Teritorial Hunedoara. În
urma percheziþiilor s-au gãsit cantitãþi însemnate de baxuri de þigãri de contrabandã la membrii reþelei, care acþionau în cadrul unui grup organizat. Alþi 23 de tineri, în mare parte consumatori ºi dealeri de droguri au ajuns dupã gratii în urma unor razii de amploare în care au fost rãscolite locuinþele acestora, dar ºi unitãþile de învãþãmânt la care unii sunt elevi. Diana MITRACHE
Teribilism la 15 ani a lovit un autoturism care staþiona regulamentar în faþa unui imobil situat pe strada 1 Mai din Deva. În urma evenimentului rutier a rezultat avarierea ambelor autovehicule”, spune Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.
Poliþiºtii i-au întocmit dosar penal pentru sãvârºirea infracþiunii de „conducere autovehicul tip ATV pe drumurile publice, fãrã a poseda permis de conducere valabil pentru categoria din care face parte”. Diana MITRACHE
Bãrbat înecat în lacul Cinciº înecat. Oamenii din zonã au sunat la 112, iar echipajul ISU ºi cel de pe SMURD au sosit imediat la faþa locului. «Am fost anunþaþi cã e o persoanã înecatã. Iniþial ni s-a spus cã trupul omului s-a scufundat. Noi am plecat cu barca pneumaticã ºi
scafandri, dar se pare cã pânã la sosirea noastrã, cineva l-a scos la mal. Atunci, echipajul SMURD a încercat resuscitarea victimei, dar manevrele au fost în zadar”, a declarat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt ISU Hunedoara.
Bãrbatul venise la scãldat ºi incidentul sa petrecut în zona Camping-ului Mãdãlina. În acest week-end, zeci de oameni au ales ca loc de agrement zona de campare de pe lacul Cinciº. Diana MITRACHE
I n f r a c t o r c ã u t a t î n I t a l i a , p r i n s î n Va l e a J i u l u i n bãrbat care era cãutat de carabinierii italieni pentru mai multe infracþiuni, a fost arestat joi la Vulcan, în Valea Jiului. Acesta era cunoscut în peninsulã pentru cã fura din magazine ºi maºini tot ce prindea.
U
Oamenii legii din Vulcan l-au depistat pe bãrbatul de 32 de ani în localitate. El avea un mandat internaþional de arestare ºi a fost condus la arestul din Deva. „Poliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale, împreunã cu cei ai Biroului de Investigaþii Criminale Vulcan, l-au depistat pe Ilie M., de 32 de ani, din municipiul Vulcan, pentru
care autoritãþile judiciare din Italia au introdus în data de 24.07.2012 o alertã cu privire la arestarea în vederea predãrii, în baza unui mandat european de arestare, pentru comiterea mai multor infracþiuni, printre care furturi din magazine ºi de maºini. Suspectul a fost prezentat Parchetului de pe lângã Curtea de Apel AlbaIulia care a emis ordonanþã de
reþinere pe timp de 24 ore. Ulterior, Curtea de Apel AlbaIulia a dispus mãsura arestãrii preventive a suspectului, pe o duratã de 5 zile”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Bãrbatul a fost încarcerat ºi se aflã acum în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã al IPJ Hunedoara. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 august 2012
6 Actualitate u mai puþin de 100 de atleþi veterani ºiau dat întâlnire în Staþiunea Montanã Straja din judeþul Hunedoara, într-o întrecere de cros pe culmile munþilor. O bunicuþã de 91 de ani a bãtut tot ºi a luat „aurul” la categoria sa de vârstã, respectiv peste 90 de ani. E adevãrat cã n-a avut prea mare concurenþã, însã campioana ºi-a luat cursa în serios.
N
Crosul aniversar „Petru Ambruº 75 de ani” care a avut loc în munþii Vâlcan, a adus la start 100 de atleþi veterani, cei mai mulþi din Bucureºti dar ºi din Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara. Majoritatea sunt multiplii campioni naþionali ºi internaþionali la atletism. Toþi au avut de alergat pe un traseu de 3 kilometri prin munte. Printre ei ºi Despina Petre de 91 de ani, multiplã campioanã naþionalã dar ºi campioanã mondialã, titlu câºtigat la Haga în urmã cu puþin timp la categoria 85- 91 de ani. Atleta s-a þinut tare ºi a alergat pe traseul de concurs ca în prima tinereþe ºi a ieºit campioanã. Secretul ei care o menþine în formã este o bere din când în când, alimentaþie sãnãtoasã ºi mult sport.
S
portul o þine sãnãtoasã
Atleta spune cã a ajuns la 91 de ani datoritã sportului pe care-l practicã însã de micã fãrã încetare. „Nu am fost bolnavã, nu mã doare nimic. Am muncit mult în viaþa mea dar nu am uitat sã fac sport.
Despina Petre, o bunicuþã, campioanã la 91 de ani
Mi-a plãcut ºi în tinereþe am mers mult cu bicicleta iar apoi am alergat. Secretul este sã fi cumpãtat, sã mãnânci sãnãtos ºi dacã faci ºi sport ajungi fãrã grijã la vârsta asta. Îi încurajez ºi pe tineri sã se apuce de sport”, a spus bunicuþa campioanã. Despina Petre nu concepe ca într-o zi sã nu alerge mãcar câþiva kilometri, aºa de antrenament. „Pe stradã la mine am fãcut o pistã de alergat ºi acolo în fac antrenamentul zilnic. Alerg în fiecare searã câte patru kilometri. Ziua nu poþi cã e zãpuºealã, în Bucureºti e foarte cald. Se mai uitã
C
tinerii la mine chior⺠când mã vãd alergând dar mã ºi aplaudã”, spune Despina. Bunicuþa campioanã a obþinut locul I ºi la campionatul derulat în Straja.
n clasament realizat de Lonely Planet plasa Castelul Huniazilor din Hunedoara pe poziþia a doua a celor mai înfricoºãtoare clãdiri din lume, prima poziþie fiind ocupatã de templul budist Wat Rong Khun, din Thailanda.
U
Americanii cred cã arhitectura goticã ºi istoria întunecatã ºi adevãratã a familiei Corvinilor sunt suficiente pentru a-þi bãga ceva frica în oase. Monumentul este mai înfricoºãtor chiar ºi decât Cernobîlul, în viziunea
rosul - motiv de reuniune pentru atleþi
Bunicuþa n-a fost singura participantã cu vârstã respectabilã. Petre Ambruº, un alt multiplu campion la atletism, cel care a ºi-a aniversat ºi ziua de naºtere organizând crosul, spune cã este o bucurie când se întâlneºte cu toþi atleþii veterani ai þãrii. Dupã competiþie ºi ceremonia de înmânare a titlurilor de campioni, atleþii veterani ºi-au dat întâlnire la petrecere. ªi aici au arãtat cã sunt campioni. Pe de altã parte, sute de turiºti au urcat în staþiunea Straja, unii alegând muntele ca refugiu din faþa caniculei iar alþii pentru a respira aerul curat. Vremea excepþionalã a întregit un week-end frumos, iar pentru aceºtia staþiunea a oferit mai multe atracþii cum ar fi plimbãri cu ATV-ul sau pur ºi simplu o ºedinþã de bronzat în vârf de munte. Maximilian GÂNJU
-aþi gândit vreodatã sã vã faceþi nunta în aer liber, în mijlocul naturii? Ei bine, acum acest va fi posibil, în special la baza de agrement Brãdet, dupã ce toate lucrãrile de modernizare vor fi gata.
V
Lucrãrile la baza de agrement Brãdet se încadreazã în grafic, iar primarul Municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a inspectat zona ºi a vorbit cu muncitorii. „ Ei au termen de finalizare sfârºitul lunii august -
Actualitate 7
La Bradet, agrement ºi nunþi, în aer liber începutul lunii septembrie ºi sunt convins cã lucrãrile vor fi finalizate la termen ”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Pe lângã toate schimbãrile care s-au fãcut zonei prin modernizare ºi reconfigurare, aici, la Brãdet, se vor putea organiza chiar ºi evenimente în aer liber în amfiteatrul care acum se construieºte. “Se pot organiza ºi petreceri private. La solicitarea celor care doresc, acesta poate fi un loc în care se pot
elegondola din T Straja prinde contur, iar lucrãrile de montare a noii instalaþii de transport pe cablu sunt avansate. În aceste zile au sosit cabinele pentru gondole ºi primarul din Lupeni dã asigurãri cã lucrarea va fi pregãtitã sã funcþioneze în sezonul de schi care urmeazã. Stâlpii telegondolei care va urca la iarnã turiºtii în Straja au fost montaþi, la fel ºi cablul de transport este în ultima fazã a montãrii, iar din aceastã sãptãmânã,la Lupeni au sosit ºi gondolele.
oficia ºi ceremoniile de cãsãtorie, poate fi orice, depinde de idee. Pentru asta trebuie anunþat în prealabil la primãrie, pentru a solicita aprobarea pentru momentul în care se doreºte oficierea
cãsãtorie în altã locaþie decât clãdirea primãriei”, a mai spus primarul Petroºaniului. De asemenea, dupã ce proiectul integrat de reabilitare a Centrului Civic se va finaliza, primãria va scoate la
licitaþie ºi terenul pe care înainte a exista fosta cabanã de la Brãdet, pentru construcþia unui local de alimentaþie publicã. Luiza ANDRONACHE
Telegondola din Straja pe ultima sutã Administraþia localã dã asigurãri cã în luna octombrie instalaþia de transport pe cablu va fi funcþionalã ºi gata de viitorul sezon de schi. „Mai e puþin ºi, dupã ce monteazã firul de transport, vor fi montate ºi gondolele. Acestea au ajuns la staþia de îmbarcare ºi vor fi puse sus în perioada urmãtoare. Avem asigurãri de la constructor cã în luna octombrie totul va fi gata”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, Valea Jiului. Telegondola face parte din proiectul de Modernizare a Staþiunii Straja, un proiect de peste douã mii de miliarde lei vechi. Telegondola va avea 46 de cabine cu câte 8 locuri,
iar în proiectul general este cuprinsã construcþia a trei telescaune, unul de 6 locuri ºi douã de 4 locuri. Vor fi modernizate 6 pârtii, se vor face
construcþii pentru bãnci, pentru sedii de Salvamont, ori Jandarmerie. Diana MITRACHE
A doua clãdire horror din lume este în Hunedoara americanilor, ºi devine o atracþie mai ales dupã ce s-a aflat ºi cã Dracula a fost întemniþat în el. În clasament se regãsesc ºi alte edificii înfricoºãtoare de pe mapamond cum ar fi : Centrul Corecþional Metropolitan din Chicago, un hostel din Ottawa care pânã în 1972 a funcþionat ca închisoare, dar ºi Reºedinþa Lemp din St. Louis, despre care se spune cã ar fi una dintre cele mai bântuite case din SUA, dupã ce mai mulþi membri ai familiei respective s-au sinucis aici. Castelul Corvinilor atrage
prin construcþia impunãtoare, cu acoperiºuri înalte, cu turnuri ºi turnuleþe, ferestre înguste cioplite în piatrã ºi balcoane împodobite cu dantelãrie de piatrã. Castelul Corvinilor a fost construit în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara, pe locul
unei vechi întãrituri, pe o stâncã la picioarele cãreia curge pârâul Zlaºti. Unic în România ca arhitecturã, monumentul este vizitat anual de mii de turiºti, mai ales dupã dezvãluirea istoricului Radu Florescu. Acesta spune cã în 1452 Vlad Þepeº l-ar fi vizitat
pe Iancu de Hunedoara la castel pentru prima datã, iar 10 ani mai târziu Þepeº, care cãuta refugiu dupã atacul de noapte asupra unei tabere turceºti, a fost judecat ºi întemniþat pentru mai bine de un an la castel. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 august 2012
6 Actualitate u mai puþin de 100 de atleþi veterani ºiau dat întâlnire în Staþiunea Montanã Straja din judeþul Hunedoara, într-o întrecere de cros pe culmile munþilor. O bunicuþã de 91 de ani a bãtut tot ºi a luat „aurul” la categoria sa de vârstã, respectiv peste 90 de ani. E adevãrat cã n-a avut prea mare concurenþã, însã campioana ºi-a luat cursa în serios.
N
Crosul aniversar „Petru Ambruº 75 de ani” care a avut loc în munþii Vâlcan, a adus la start 100 de atleþi veterani, cei mai mulþi din Bucureºti dar ºi din Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara. Majoritatea sunt multiplii campioni naþionali ºi internaþionali la atletism. Toþi au avut de alergat pe un traseu de 3 kilometri prin munte. Printre ei ºi Despina Petre de 91 de ani, multiplã campioanã naþionalã dar ºi campioanã mondialã, titlu câºtigat la Haga în urmã cu puþin timp la categoria 85- 91 de ani. Atleta s-a þinut tare ºi a alergat pe traseul de concurs ca în prima tinereþe ºi a ieºit campioanã. Secretul ei care o menþine în formã este o bere din când în când, alimentaþie sãnãtoasã ºi mult sport.
S
portul o þine sãnãtoasã
Atleta spune cã a ajuns la 91 de ani datoritã sportului pe care-l practicã însã de micã fãrã încetare. „Nu am fost bolnavã, nu mã doare nimic. Am muncit mult în viaþa mea dar nu am uitat sã fac sport.
Despina Petre, o bunicuþã, campioanã la 91 de ani
Mi-a plãcut ºi în tinereþe am mers mult cu bicicleta iar apoi am alergat. Secretul este sã fi cumpãtat, sã mãnânci sãnãtos ºi dacã faci ºi sport ajungi fãrã grijã la vârsta asta. Îi încurajez ºi pe tineri sã se apuce de sport”, a spus bunicuþa campioanã. Despina Petre nu concepe ca într-o zi sã nu alerge mãcar câþiva kilometri, aºa de antrenament. „Pe stradã la mine am fãcut o pistã de alergat ºi acolo în fac antrenamentul zilnic. Alerg în fiecare searã câte patru kilometri. Ziua nu poþi cã e zãpuºealã, în Bucureºti e foarte cald. Se mai uitã
C
tinerii la mine chior⺠când mã vãd alergând dar mã ºi aplaudã”, spune Despina. Bunicuþa campioanã a obþinut locul I ºi la campionatul derulat în Straja.
n clasament realizat de Lonely Planet plasa Castelul Huniazilor din Hunedoara pe poziþia a doua a celor mai înfricoºãtoare clãdiri din lume, prima poziþie fiind ocupatã de templul budist Wat Rong Khun, din Thailanda.
U
Americanii cred cã arhitectura goticã ºi istoria întunecatã ºi adevãratã a familiei Corvinilor sunt suficiente pentru a-þi bãga ceva frica în oase. Monumentul este mai înfricoºãtor chiar ºi decât Cernobîlul, în viziunea
rosul - motiv de reuniune pentru atleþi
Bunicuþa n-a fost singura participantã cu vârstã respectabilã. Petre Ambruº, un alt multiplu campion la atletism, cel care a ºi-a aniversat ºi ziua de naºtere organizând crosul, spune cã este o bucurie când se întâlneºte cu toþi atleþii veterani ai þãrii. Dupã competiþie ºi ceremonia de înmânare a titlurilor de campioni, atleþii veterani ºi-au dat întâlnire la petrecere. ªi aici au arãtat cã sunt campioni. Pe de altã parte, sute de turiºti au urcat în staþiunea Straja, unii alegând muntele ca refugiu din faþa caniculei iar alþii pentru a respira aerul curat. Vremea excepþionalã a întregit un week-end frumos, iar pentru aceºtia staþiunea a oferit mai multe atracþii cum ar fi plimbãri cu ATV-ul sau pur ºi simplu o ºedinþã de bronzat în vârf de munte. Maximilian GÂNJU
-aþi gândit vreodatã sã vã faceþi nunta în aer liber, în mijlocul naturii? Ei bine, acum acest va fi posibil, în special la baza de agrement Brãdet, dupã ce toate lucrãrile de modernizare vor fi gata.
V
Lucrãrile la baza de agrement Brãdet se încadreazã în grafic, iar primarul Municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a inspectat zona ºi a vorbit cu muncitorii. „ Ei au termen de finalizare sfârºitul lunii august -
Actualitate 7
La Bradet, agrement ºi nunþi, în aer liber începutul lunii septembrie ºi sunt convins cã lucrãrile vor fi finalizate la termen ”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Pe lângã toate schimbãrile care s-au fãcut zonei prin modernizare ºi reconfigurare, aici, la Brãdet, se vor putea organiza chiar ºi evenimente în aer liber în amfiteatrul care acum se construieºte. “Se pot organiza ºi petreceri private. La solicitarea celor care doresc, acesta poate fi un loc în care se pot
elegondola din T Straja prinde contur, iar lucrãrile de montare a noii instalaþii de transport pe cablu sunt avansate. În aceste zile au sosit cabinele pentru gondole ºi primarul din Lupeni dã asigurãri cã lucrarea va fi pregãtitã sã funcþioneze în sezonul de schi care urmeazã. Stâlpii telegondolei care va urca la iarnã turiºtii în Straja au fost montaþi, la fel ºi cablul de transport este în ultima fazã a montãrii, iar din aceastã sãptãmânã,la Lupeni au sosit ºi gondolele.
oficia ºi ceremoniile de cãsãtorie, poate fi orice, depinde de idee. Pentru asta trebuie anunþat în prealabil la primãrie, pentru a solicita aprobarea pentru momentul în care se doreºte oficierea
cãsãtorie în altã locaþie decât clãdirea primãriei”, a mai spus primarul Petroºaniului. De asemenea, dupã ce proiectul integrat de reabilitare a Centrului Civic se va finaliza, primãria va scoate la
licitaþie ºi terenul pe care înainte a exista fosta cabanã de la Brãdet, pentru construcþia unui local de alimentaþie publicã. Luiza ANDRONACHE
Telegondola din Straja pe ultima sutã Administraþia localã dã asigurãri cã în luna octombrie instalaþia de transport pe cablu va fi funcþionalã ºi gata de viitorul sezon de schi. „Mai e puþin ºi, dupã ce monteazã firul de transport, vor fi montate ºi gondolele. Acestea au ajuns la staþia de îmbarcare ºi vor fi puse sus în perioada urmãtoare. Avem asigurãri de la constructor cã în luna octombrie totul va fi gata”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, Valea Jiului. Telegondola face parte din proiectul de Modernizare a Staþiunii Straja, un proiect de peste douã mii de miliarde lei vechi. Telegondola va avea 46 de cabine cu câte 8 locuri,
iar în proiectul general este cuprinsã construcþia a trei telescaune, unul de 6 locuri ºi douã de 4 locuri. Vor fi modernizate 6 pârtii, se vor face
construcþii pentru bãnci, pentru sedii de Salvamont, ori Jandarmerie. Diana MITRACHE
A doua clãdire horror din lume este în Hunedoara americanilor, ºi devine o atracþie mai ales dupã ce s-a aflat ºi cã Dracula a fost întemniþat în el. În clasament se regãsesc ºi alte edificii înfricoºãtoare de pe mapamond cum ar fi : Centrul Corecþional Metropolitan din Chicago, un hostel din Ottawa care pânã în 1972 a funcþionat ca închisoare, dar ºi Reºedinþa Lemp din St. Louis, despre care se spune cã ar fi una dintre cele mai bântuite case din SUA, dupã ce mai mulþi membri ai familiei respective s-au sinucis aici. Castelul Corvinilor atrage
prin construcþia impunãtoare, cu acoperiºuri înalte, cu turnuri ºi turnuleþe, ferestre înguste cioplite în piatrã ºi balcoane împodobite cu dantelãrie de piatrã. Castelul Corvinilor a fost construit în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara, pe locul
unei vechi întãrituri, pe o stâncã la picioarele cãreia curge pârâul Zlaºti. Unic în România ca arhitecturã, monumentul este vizitat anual de mii de turiºti, mai ales dupã dezvãluirea istoricului Radu Florescu. Acesta spune cã în 1452 Vlad Þepeº l-ar fi vizitat
pe Iancu de Hunedoara la castel pentru prima datã, iar 10 ani mai târziu Þepeº, care cãuta refugiu dupã atacul de noapte asupra unei tabere turceºti, a fost judecat ºi întemniþat pentru mai bine de un an la castel. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 august 2012
8 Actualitate
Actualitate 9
u ocazia Zilei Minerului, cei mai “proaspeþi” cetãþeni de onoare ai municipiului Petroºani vor intra în posesia diplomelor.
C
n timp ce Compania Naþionalã a Huilei se divizeazã sãptãmâna aceasta, sindicatele se ceartã pe reprezentativitate cerând la modul imperativ renegocierea Contractului colectiv de muncã. ªi toate astea, deºi Ministerul Muncii, ITM, CNH, ori o altã parte a sindicatelor spun NU deocamdatã, pentru cã în aceastã sãptãmânã se va înfiinþa Societatea Naþionalã Închideri de Mine Valea Jiului, care va absorbi dintre actualii membrii de sindicat cu tot cu lideri. În aceste condiþii bazele unui nou CCM vor fi altele ºi abia atunci se va trece la negocieri…
Î
Reclamaþii, cereri fondate sau subiective, luptã de orgolii ºi de pãstrare a atenþiei membrilor de sindicat etc., o adevãratã risipã de energie ºi timp pe probleme gen ”cine îºi pune semnãtura pe CCM”. Zoltan Lacataº, pensionat de peste un an de zile, a fost nevoit sã pãrãsescã Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului
CNH arde ºi babele sindicale se piaptãnã aflatã în executare, s-a întors la E.M. Uricani, ca lider al sindicalistilor de aici. Împreunã cu alte patru sindicate, având circa 1500 membri din totalul de 7676 angajaþi ai CNH, s-au afiliat Federaþiei Sindicatelor Libere ºi Independente Energetica pentru a putea obþine reprezentativitate în negocierile cu patronatul. Sindicatul Muntele, afiliat la Confederaþia Naþionalã Sindicalã Meridian, cu 5.500 membri din totalul de 7676 angajaþi CNH, sindicat care a negociat cu patronatul ºi ºi-a pus semnãtura pe CCM, ºi-a pierdut reprezentativitatea prin tirul de contestaþii ale ”colegilor” din tabera adversã, Sindicatul Muntele fiind nevoit s-o ia de la capãt cu procedura pentru reprezentativitate.
P
lâng pe mormânt strãin
Lupta sindicaliºtilor pentru… nimic, este în toi. Zoltan Lacataº ºi reprezentanþii sindicatelor partenere au cerut renegocierea CCM întâi conducerii CNH, al cãrui Consiliu de Administraþie a amânat luarea vreunei decizii având în vedere
cã în sãptãmâna aceasta Guvernul va adopta cele douã HG prin care se înfiinþeazã Societatea Naþionalã Închideri de Mine Valea Jiului ºi o altã HG cu numirea directorului general al acesteia. Având în vedere cã EM Uricani este pe lista minelor neviabile care vor avea ca stãpân din data de 15 august cel târziu, Zoltan Lacataº plânge pe mormânt strãin CNH. De ce s-ar înhãma conducerea CNH la o negociere inutilã pentru cã oricum dupã divizarea Companiei va trebui reluatã acestã negociere a CCM pe noile baze?
candal în Comisia de Dialog Social pentru nimic
S
Hãrmãlaia ce a avut loc sãptãmâna trecutã la Comisia de Dialog Social, care s-a întrunit la Prefectura Hunedoara, la Deva ºi la care nu a lipsit nici una dintre pãrþi - respectiv ITM, conducerea CNH, liderii sindicatelor din tot spectrul minier, de subteran ºi suprafaþã, reprezentanþi ai salariaþilor, unul din partea Guvernului plus prefectura – a fost pusã pe seama neînþelegerii situaþiei de cãtre
Minivacanþã pentru minerii Vãii Jiului iua Minerului le aduce ortacilor din Valea Jiului o scurtã vacanþã. Nimeni nu mai intrã pânã marþi în subteran, iar ortacii au primit ºi prime cu acest prilej.
Z
Minerii din Valea Jiului au fãcut ultimul ºut vineri, la schimbul IV. Ei mai intrã în minã abia marþi. Asta pentru cã luni, 6 august, e Ziua Minerului ºi toþi ortacii de la Compania
Naþionalã a Huilei au o zi liberã cu acest prilej. În minele din care se exploateazã huilã nu mai intrã în acest rãstimp decât cei care asigurã posturile cheie,
respectiv cei care asigurã aerajul galeriilor ºi evacuarea apelor pluviale. Ziua Minerului este sãrbãtoritã în Valea Jiului de la greva
minerilor de la Lupeni din 1929, când 22 de oameni au pierit rãpuºi de gloanþe în curtea minei. Diana MITRACHE
Zoltan Lacataº care pare sã nu se obiºnuiascã cu ideea pensionãrii ºi a lipsei puterii defunctei LSMVJ, drept pentru care ”s-a certat” cu toatã lumea. Pentru cã refuzul prin amânare al conducerii CNH privind renegocierea CCM a supãrat cele cinci sindicate, Zoltan Lacataº & co au reclamat acest refuz al administraþiei la Inspectoratul Teritorial de Muncã, cerând chiar pedepsirea administraþiei. Inspectoratul a cerut punctul de vedere al Ministerului Muncii privind oportunitatea acestei renegocieri în condiþiile divizãrii CNH, a valabilitãþii CCM pe 2012 cu semnatarii aferenþi ºi eventualele sancþiuni aplicate angajatorului.
M
inisterul Muncii zice ºi el NU
Ministerul Muncii a rãspuns clar: ”Considerãm cã solicitarea renegocierii contractului colectiv de muncã în baza art.222, alin.(4) din Legea 62/2011 – Legea dialogului social, nu instituie vocaþia de renegociere a contractului colectiv de muncã în vigoare fãrã a exista obligaþia corelativã a celeilalte pãrþi de a accepta renegocierea. (…) Invocarea sancþionãrii angajatorului pentru refuzul negocierii, conform art 135, alin (1), lit a) (unde se invocã reprezentativi-
tatea – n.n.) nu se susþine fiind aplicabil numai în cazul negocierii în absenþã sau la expirarea unui contract colectiv de muncã în vigoare.” Adicã toatã lumea spune NU renegocierii pentru cã nu existã buget rectificat, CNH se divizeazã, alt CCM va fi negociat în noua organizare, în aceastã perioadã CCM existã ºi este legal, doar Zoltan Lacataº, susþinut de colegi, vrea cu tot dinadinsul sã-ºi exercite funcþia de lider, indiferent cum ºi dacã este cuiva de vreun folos… ”Nu am refuzat o renegociere a CCM, doar cã noi ne vom diviza în perioada imediat urmãtoare ºi va trebui negociat un CCM pe alte baze. Ceea ce cer o parte din sindicate ar fi fost valabil în condiþii normale, nu de reorganizare/divizare a CNH. S-ar naºte o situaþie de genul: terminãm acum renegocierea, apoi ºtergem tot pentru cã s-a fãcut divizarea ºi o luãm de la capãt cu negocierea în noul context. Apoi, peste câteva luni negociem din nou CCM pe 2013. Acest contact pe 2012 este valabil, legal, pânã la data de 31 decembrie a acestui an” – a declarat directorul general CNH, Nicolae Drãgoi. Ileana FIRÞULESCU
Acestea vor fi acordate luni, 6 august, cu începere de la ora 12, manifestarea festivã urmând a fi gãzduitã de cãtre Sala de Marmurã a primãriei. „Titlurile de „Cetãþean de Onoare” le-au fost acordate în semn de respect þinând cont de faptul cã ei au practicat sau practicã o meserie extrem de periculoasã, cum nu mai este o alta în zona noastrã. Printre cetãþenii comunitãþii noastre se aflã oameni care, pe lângã faptul cã au ales sã-ºi continue activitatea profesionalã în domeniul mineritului, oameni care puteau sã plece din Petroºani, activeazã ºi în prezent în una dintre cele mai periculoase dar ºi nobile profesii,
Ziua salvatorilor minieri aceea de salvator minier. Aceºtia au ales sã-ºi riºte vieþile, zi de zi, sã plãteascã preþul suprem, în caz de nevoie, pentru ca minerii sã aibã o ºansã la viaþã, în caz de accident. Prin activitatea lor profesionalã, prin munca depusã, ei reprezintã ultima ºansã pentru fiii, taþii, nepoþii oamenilor din comunitatea noastrã ºi care, în ziua în care îºi încep activitatea în minã,
utoritãþile locale din Vulcan ºi minerii de la exploatarea minierã Vulcan comemoreazã, luni, 11 ani de la tragicul accident de muncã din minã. Vor fi depuse coroane de flori ºi va fi oficiatã o slujbã în memoria celor 14 ortaci care au pierit atunci.
A
În 6 august 2001, la Vulcan, o explozie de metan rãpea viaþa a 14 mineri aflaþi în front. Luni, întreaga suflare a oraºului din Valea Jiului este aºteptatã la monumentul dedicat eroilor subpãmântului, sã îºi aducã aminte de acea nefericitã zi din istoria neagrã a mineritului de huilã. Explozia din 2001 a fost provocatã de un scurt-circuit al cablului de împuºcare produs într-un mediu cu acumulãri mari de metan. „Acea zi din istoria mineritului nu poate fi uitatã. Ne vom strânge cu toþii la statuia minerului din centrul oraºului,pentru a comemora acel tragic eveniment”, spune Aurelian
ar putea sã nu mai iasã la suprafaþãa precizat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, iniþiatorul proiectului privind acordarea titlului de „Cetãþean de Onoare” celor 29 de salvatori de vieþi. Iniþial, pe lista cu propuneri de acordare a titlului de „Cetãþean de Onoare” s-a aflat ºi Aurelian Necula, actualul adjunct al ºefului Staþiei de Salvare. Fostul director al
Noii cetãþeni de o noa r e ai municipiului Petroºani sunt: G h e o r g h e M u n u n a r, Andrei Orban, Mihai D o º a , F l o r i n Þâ r l e , Constantin Ginghinã, Marius Ichim, Ovidiu Biriº, Daniel Beacã, M i h a l y B o n d a r, Raffael Câmpean, Cor nel Guºat, Viore l Iacob, Daniel Ianc, A l e x a n d r u K a n t o r, Peter Kutasi, Kalman Matyas, Va s i l e M u r ã r a º u , Va l e r i u S p u m ã , Anghel Stoian, Dorin Þ i p þ e r, M a r c e l R a d u , Attila Fulop, Miklos Domokos, Ioan C o s t i n , Va s i l e D a n , Sorin Miron, ªtefan Crãciun, Ioan Cizmaº ºi Ioan Dãbuleanu. Minei Petrila nu s-a mai regãsit, însã, pe lista finalã a celor propuºi pentru a intra în posesia înaltului titlu. Mircea NISTOR
Comemorare la Vulcan
Enache, directorul minei Vulcan. ªi primarul Gheorghe Ile a lansat o invitaþie tuturor celor care vor sã participe la acest eveniment de la Vulcan. Ziua de 6 august are o semnificaþie aparte pentru ortacii din Valea Jiului. Astfel, în 6 august 1929 a avut loc greva minerilor de la Lupeni, când
22 de ortaci au fost uciºi. În 6 august 2001 a avut loc o explozie la mina Vulcan, în care ºi-au pierdut viaþa 14 mineri. Nu trebuie uitatã nici semnificaþia religioasã, în 6 august credincioºii ortodocºi sãrbãtorind Schimbarea la Faþã. Diana MITRACHE
levii care s-au Ultimii specialiºti în minerit? E înscris, în acest an, pentru a urma cursurile de maiºtri minieri sau electromecanici de la Colegiul Tehnic „D. Leonida” din Petroºani ar putea fi ultima promoþie de specialiºti în minerit. Dacã Ministerul Educaþiei nu va aloca, anul viitor, sumele necesare organizãrii cursurilor atunci cele douã clase destinate maiºtrilor vor fi lichidate. „În cazul în care
nu vom mai primi banii necesari pentru menþinerea
claselor respective, atunci nu vom mai putea instrui
alþi specialiºti în minerit. Dealtfel ºi industria minierã trece printr-o situaþie criticã, punându-se tot mai acut problema închiderii unor mine din Valea Jiului”, susþin reprezentanþii unitãþii de învãþãmânt. Cele douã specializãri în minerit au fost introduse în programa ºcolarã a liceului din Petroºani în urmã cu trei ani. De atunci, douã promoþii au absolvit cursurile care aveau o duratã de 2 ani. Mircea NISTOR
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 august 2012
8 Actualitate
Actualitate 9
u ocazia Zilei Minerului, cei mai “proaspeþi” cetãþeni de onoare ai municipiului Petroºani vor intra în posesia diplomelor.
C
n timp ce Compania Naþionalã a Huilei se divizeazã sãptãmâna aceasta, sindicatele se ceartã pe reprezentativitate cerând la modul imperativ renegocierea Contractului colectiv de muncã. ªi toate astea, deºi Ministerul Muncii, ITM, CNH, ori o altã parte a sindicatelor spun NU deocamdatã, pentru cã în aceastã sãptãmânã se va înfiinþa Societatea Naþionalã Închideri de Mine Valea Jiului, care va absorbi dintre actualii membrii de sindicat cu tot cu lideri. În aceste condiþii bazele unui nou CCM vor fi altele ºi abia atunci se va trece la negocieri…
Î
Reclamaþii, cereri fondate sau subiective, luptã de orgolii ºi de pãstrare a atenþiei membrilor de sindicat etc., o adevãratã risipã de energie ºi timp pe probleme gen ”cine îºi pune semnãtura pe CCM”. Zoltan Lacataº, pensionat de peste un an de zile, a fost nevoit sã pãrãsescã Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului
CNH arde ºi babele sindicale se piaptãnã aflatã în executare, s-a întors la E.M. Uricani, ca lider al sindicalistilor de aici. Împreunã cu alte patru sindicate, având circa 1500 membri din totalul de 7676 angajaþi ai CNH, s-au afiliat Federaþiei Sindicatelor Libere ºi Independente Energetica pentru a putea obþine reprezentativitate în negocierile cu patronatul. Sindicatul Muntele, afiliat la Confederaþia Naþionalã Sindicalã Meridian, cu 5.500 membri din totalul de 7676 angajaþi CNH, sindicat care a negociat cu patronatul ºi ºi-a pus semnãtura pe CCM, ºi-a pierdut reprezentativitatea prin tirul de contestaþii ale ”colegilor” din tabera adversã, Sindicatul Muntele fiind nevoit s-o ia de la capãt cu procedura pentru reprezentativitate.
P
lâng pe mormânt strãin
Lupta sindicaliºtilor pentru… nimic, este în toi. Zoltan Lacataº ºi reprezentanþii sindicatelor partenere au cerut renegocierea CCM întâi conducerii CNH, al cãrui Consiliu de Administraþie a amânat luarea vreunei decizii având în vedere
cã în sãptãmâna aceasta Guvernul va adopta cele douã HG prin care se înfiinþeazã Societatea Naþionalã Închideri de Mine Valea Jiului ºi o altã HG cu numirea directorului general al acesteia. Având în vedere cã EM Uricani este pe lista minelor neviabile care vor avea ca stãpân din data de 15 august cel târziu, Zoltan Lacataº plânge pe mormânt strãin CNH. De ce s-ar înhãma conducerea CNH la o negociere inutilã pentru cã oricum dupã divizarea Companiei va trebui reluatã acestã negociere a CCM pe noile baze?
candal în Comisia de Dialog Social pentru nimic
S
Hãrmãlaia ce a avut loc sãptãmâna trecutã la Comisia de Dialog Social, care s-a întrunit la Prefectura Hunedoara, la Deva ºi la care nu a lipsit nici una dintre pãrþi - respectiv ITM, conducerea CNH, liderii sindicatelor din tot spectrul minier, de subteran ºi suprafaþã, reprezentanþi ai salariaþilor, unul din partea Guvernului plus prefectura – a fost pusã pe seama neînþelegerii situaþiei de cãtre
Minivacanþã pentru minerii Vãii Jiului iua Minerului le aduce ortacilor din Valea Jiului o scurtã vacanþã. Nimeni nu mai intrã pânã marþi în subteran, iar ortacii au primit ºi prime cu acest prilej.
Z
Minerii din Valea Jiului au fãcut ultimul ºut vineri, la schimbul IV. Ei mai intrã în minã abia marþi. Asta pentru cã luni, 6 august, e Ziua Minerului ºi toþi ortacii de la Compania
Naþionalã a Huilei au o zi liberã cu acest prilej. În minele din care se exploateazã huilã nu mai intrã în acest rãstimp decât cei care asigurã posturile cheie,
respectiv cei care asigurã aerajul galeriilor ºi evacuarea apelor pluviale. Ziua Minerului este sãrbãtoritã în Valea Jiului de la greva
minerilor de la Lupeni din 1929, când 22 de oameni au pierit rãpuºi de gloanþe în curtea minei. Diana MITRACHE
Zoltan Lacataº care pare sã nu se obiºnuiascã cu ideea pensionãrii ºi a lipsei puterii defunctei LSMVJ, drept pentru care ”s-a certat” cu toatã lumea. Pentru cã refuzul prin amânare al conducerii CNH privind renegocierea CCM a supãrat cele cinci sindicate, Zoltan Lacataº & co au reclamat acest refuz al administraþiei la Inspectoratul Teritorial de Muncã, cerând chiar pedepsirea administraþiei. Inspectoratul a cerut punctul de vedere al Ministerului Muncii privind oportunitatea acestei renegocieri în condiþiile divizãrii CNH, a valabilitãþii CCM pe 2012 cu semnatarii aferenþi ºi eventualele sancþiuni aplicate angajatorului.
M
inisterul Muncii zice ºi el NU
Ministerul Muncii a rãspuns clar: ”Considerãm cã solicitarea renegocierii contractului colectiv de muncã în baza art.222, alin.(4) din Legea 62/2011 – Legea dialogului social, nu instituie vocaþia de renegociere a contractului colectiv de muncã în vigoare fãrã a exista obligaþia corelativã a celeilalte pãrþi de a accepta renegocierea. (…) Invocarea sancþionãrii angajatorului pentru refuzul negocierii, conform art 135, alin (1), lit a) (unde se invocã reprezentativi-
tatea – n.n.) nu se susþine fiind aplicabil numai în cazul negocierii în absenþã sau la expirarea unui contract colectiv de muncã în vigoare.” Adicã toatã lumea spune NU renegocierii pentru cã nu existã buget rectificat, CNH se divizeazã, alt CCM va fi negociat în noua organizare, în aceastã perioadã CCM existã ºi este legal, doar Zoltan Lacataº, susþinut de colegi, vrea cu tot dinadinsul sã-ºi exercite funcþia de lider, indiferent cum ºi dacã este cuiva de vreun folos… ”Nu am refuzat o renegociere a CCM, doar cã noi ne vom diviza în perioada imediat urmãtoare ºi va trebui negociat un CCM pe alte baze. Ceea ce cer o parte din sindicate ar fi fost valabil în condiþii normale, nu de reorganizare/divizare a CNH. S-ar naºte o situaþie de genul: terminãm acum renegocierea, apoi ºtergem tot pentru cã s-a fãcut divizarea ºi o luãm de la capãt cu negocierea în noul context. Apoi, peste câteva luni negociem din nou CCM pe 2013. Acest contact pe 2012 este valabil, legal, pânã la data de 31 decembrie a acestui an” – a declarat directorul general CNH, Nicolae Drãgoi. Ileana FIRÞULESCU
Acestea vor fi acordate luni, 6 august, cu începere de la ora 12, manifestarea festivã urmând a fi gãzduitã de cãtre Sala de Marmurã a primãriei. „Titlurile de „Cetãþean de Onoare” le-au fost acordate în semn de respect þinând cont de faptul cã ei au practicat sau practicã o meserie extrem de periculoasã, cum nu mai este o alta în zona noastrã. Printre cetãþenii comunitãþii noastre se aflã oameni care, pe lângã faptul cã au ales sã-ºi continue activitatea profesionalã în domeniul mineritului, oameni care puteau sã plece din Petroºani, activeazã ºi în prezent în una dintre cele mai periculoase dar ºi nobile profesii,
Ziua salvatorilor minieri aceea de salvator minier. Aceºtia au ales sã-ºi riºte vieþile, zi de zi, sã plãteascã preþul suprem, în caz de nevoie, pentru ca minerii sã aibã o ºansã la viaþã, în caz de accident. Prin activitatea lor profesionalã, prin munca depusã, ei reprezintã ultima ºansã pentru fiii, taþii, nepoþii oamenilor din comunitatea noastrã ºi care, în ziua în care îºi încep activitatea în minã,
utoritãþile locale din Vulcan ºi minerii de la exploatarea minierã Vulcan comemoreazã, luni, 11 ani de la tragicul accident de muncã din minã. Vor fi depuse coroane de flori ºi va fi oficiatã o slujbã în memoria celor 14 ortaci care au pierit atunci.
A
În 6 august 2001, la Vulcan, o explozie de metan rãpea viaþa a 14 mineri aflaþi în front. Luni, întreaga suflare a oraºului din Valea Jiului este aºteptatã la monumentul dedicat eroilor subpãmântului, sã îºi aducã aminte de acea nefericitã zi din istoria neagrã a mineritului de huilã. Explozia din 2001 a fost provocatã de un scurt-circuit al cablului de împuºcare produs într-un mediu cu acumulãri mari de metan. „Acea zi din istoria mineritului nu poate fi uitatã. Ne vom strânge cu toþii la statuia minerului din centrul oraºului,pentru a comemora acel tragic eveniment”, spune Aurelian
ar putea sã nu mai iasã la suprafaþãa precizat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, iniþiatorul proiectului privind acordarea titlului de „Cetãþean de Onoare” celor 29 de salvatori de vieþi. Iniþial, pe lista cu propuneri de acordare a titlului de „Cetãþean de Onoare” s-a aflat ºi Aurelian Necula, actualul adjunct al ºefului Staþiei de Salvare. Fostul director al
Noii cetãþeni de o noa r e ai municipiului Petroºani sunt: G h e o r g h e M u n u n a r, Andrei Orban, Mihai D o º a , F l o r i n Þâ r l e , Constantin Ginghinã, Marius Ichim, Ovidiu Biriº, Daniel Beacã, M i h a l y B o n d a r, Raffael Câmpean, Cor nel Guºat, Viore l Iacob, Daniel Ianc, A l e x a n d r u K a n t o r, Peter Kutasi, Kalman Matyas, Va s i l e M u r ã r a º u , Va l e r i u S p u m ã , Anghel Stoian, Dorin Þ i p þ e r, M a r c e l R a d u , Attila Fulop, Miklos Domokos, Ioan C o s t i n , Va s i l e D a n , Sorin Miron, ªtefan Crãciun, Ioan Cizmaº ºi Ioan Dãbuleanu. Minei Petrila nu s-a mai regãsit, însã, pe lista finalã a celor propuºi pentru a intra în posesia înaltului titlu. Mircea NISTOR
Comemorare la Vulcan
Enache, directorul minei Vulcan. ªi primarul Gheorghe Ile a lansat o invitaþie tuturor celor care vor sã participe la acest eveniment de la Vulcan. Ziua de 6 august are o semnificaþie aparte pentru ortacii din Valea Jiului. Astfel, în 6 august 1929 a avut loc greva minerilor de la Lupeni, când
22 de ortaci au fost uciºi. În 6 august 2001 a avut loc o explozie la mina Vulcan, în care ºi-au pierdut viaþa 14 mineri. Nu trebuie uitatã nici semnificaþia religioasã, în 6 august credincioºii ortodocºi sãrbãtorind Schimbarea la Faþã. Diana MITRACHE
levii care s-au Ultimii specialiºti în minerit? E înscris, în acest an, pentru a urma cursurile de maiºtri minieri sau electromecanici de la Colegiul Tehnic „D. Leonida” din Petroºani ar putea fi ultima promoþie de specialiºti în minerit. Dacã Ministerul Educaþiei nu va aloca, anul viitor, sumele necesare organizãrii cursurilor atunci cele douã clase destinate maiºtrilor vor fi lichidate. „În cazul în care
nu vom mai primi banii necesari pentru menþinerea
claselor respective, atunci nu vom mai putea instrui
alþi specialiºti în minerit. Dealtfel ºi industria minierã trece printr-o situaþie criticã, punându-se tot mai acut problema închiderii unor mine din Valea Jiului”, susþin reprezentanþii unitãþii de învãþãmânt. Cele douã specializãri în minerit au fost introduse în programa ºcolarã a liceului din Petroºani în urmã cu trei ani. De atunci, douã promoþii au absolvit cursurile care aveau o duratã de 2 ani. Mircea NISTOR
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 august 2012
La Mulþi Ani, mineri! Ziua Minerului promoveazã pãstrarea ºi perpetuarea obiceiurilor comunitãþii de mineri. Împreunã putem sã ne-aducem aminte ce ne-au învãþat bãtrânii noºtri ºi sã cinstim tot ce a creat aceastã demnã meserie de miner. Noroc Bun! Director EM Vulcan, Aurelian ENACHE
HOROSCOP
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
6 august 2012
La serviciu vei avea discuþii legate de bani, dar nu vei obþine ceea ce îþi doreºti. Cel mai bine ar fi sã laºi lucrurile aºa cum sunt pentru cã rezolvãrile vor veni ceva mai târziu, dar te vor satisface. Atenþie, cãci existã cineva care v-ar putea înºela aºteptãrile.
Implicarea ta în chestiunile sentimentale va fi mai profundã decât în mod obiºnuit. Pe de altã parte vei fi ºi ceva mai suspicios, acest lucru putându-te pune în situaþia de a avea unele controverse cu partenerul. Poþi avea mai multã încredere în partener.
Starea ta generalã nu va fi dintre cele mai bune, dar nici nu vei avea probleme deosebite. Unele activitãþi pe care nu le-ai rezolvat la timp îþi vor rãpi mai mult timp decât ai putea crede. Capacitatea de concentrare va fi mai scãzutã.
Reuºeºti sã faci o bunã impresie oriunde te vei duce. Þi se vor face complimente ºi vei fi în centrul atenþiei, ceea ce ar putea stârni gelozia partenerului. Dacã vei încerca o micã escapadã sentimentalã, nu vei avea ce regreta.
Dorinþa de a te implica în activitãþi noi va ieºi în evidenþã ºi în domeniul serviciului. Este posibil sã faci lucruri mai deosebite, ceea ce îþi va aduce aprecierea atât a colegilor cât ºi a superiorilor ierarhici. Graba poate sã producã unele încurcãturi.
În relaþia ta de dragoste lucrurile nu vor evolua chiar aºa cum îþi doreºti. Dacã ai de lãmurit ceva, nu este cazul sã insiºti sã ai ultimul cuvânt. Lasã lucrurile sã-ºi urmeze cursul firesc ºi va fi mai bine pentru toatã lumea. La serviciu vei avea activitãþi de rutinã.
Te vei implica în diverse activitãþi intelectuale, dar în ciuda inspiraþiei de care dai dovadã, ai putea greºi cu uºurinþã. Încearcã sã discuþi cu cineva de încredere proiectele tale. La serviciu þi se va repartiza o nouã sarcina.
Eºti dornic de a-þi petrece cât mai mult timp în compania persoanei iubite, dar pe de altã parte nu ai rãbdare sã-i asculþi nemulþumirile. Dacã vei pleca urechea la sfaturile sale, ai putea avea o realizare în plan material.
Chestiunile bãneºti te intereseazã parcã mai mult decât în mod obiºnuit. Sunt ºanse sã câºtigi ceva bani din activitãþile profesionale, dar va trebui sã munceºti mult pentru asta.Nu te aºtepta la rezultate imediate.
Ai putea primi o ofertã de colaborare, ceea ce îþi poate aduce unele avantaje materiale, dar, dacã vei face greºeli, îþi va încurca multe planuri. Eforturile tale nu vor fi apreciate aºa cum consideri.Ceva mai multã rãbdare nu îþi poate strica.
La serviciu vor fi multe de fãcut, vei munci din greu ºi te va deranja faptul cã superiorii ierarhici vor pãrea a nu-þi aprecia eforturile. Nu trebuie sã fii îngrijorat, cãci rezultatele nu se vor lãsa prea mult aºteptate, iar aprecierile vor veni de unde te aºtepþi.
Entuziasmul tãu afectiv atinge limita superioarã, dar comunicare cu fiinþa iubitã nu este chiar la nivelul la care te aºtepþi. Dacã ai fi ceva mai înþelegãtor ar fi mai bine pentru toatã lumea. Eºti subiectiv ºi din acest motiv ar fi bine sã nu iei decizii.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 august 2012 ii de oameni sunt aºteptaþi astazi la Mãnãstirea Lainici din Defileul Jiului. „Schimbarea la faþã” este sãrbãtoritã aºa cum se cuvine, cu înalte feþe bisericeºti ºi mii de credincioºi.
M
Mii de credincioºi sunt aºteptaþi la Mãnãstirea Lainici, luni, 6 august, de praznicul “Schimbarea la Faþã a Domnului”. Cu acest prilej, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiatã de Înalt Preasfinþitul Pãrinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei ºi Mitropolitul Olteniei, alãturi de un sobor de preoþi ºi diaconi. Tot în aceastã zi este sãrbãtorit ºi hramul Schitului Locurele, situat în apropierea mãnãstirii. În zi de hram, slujba reli-
Mii de credincioºi vin la Mânastirea Lainici gioasã va fi sãvârºitã de Preasfinþitul Pãrinte Nicodim, Episcopul Severinului ºi Strehaiei. Potrivit stareþului mãnãstirii Lainici, pãrintele arhimandrit Ioachim Pârvulescu, în fiecare an, pe 6 august, se organizeazã douã slujbe, una la mãnãstire, iar cea de-a doua la schitul Locurele,
rima comunã în care s-a deschis un birou de eliberare a cazierului judiciar este la Hunedoara. Baru Mare a devenit de la sfârºitul sãptãmânii trecute prima comunã din România în care cazierul poate fi eliberat „pe loc”. Astfel, locuitorii Comunei Baru nu mai trebuie sã dea bani pe drum pânã la Deva sau sã piardã timpul, pentru a obþine cazierul judeciar.
P
Acesta este al ºaptelea
aflat la o altitudine de circa 800 de metri, care aparþine lãcaºului de cult. “În fiecare an, de 6 august, Biserica prãznuieºte Schimbarea la Faþã a Mântuitorului ºi este hramul schitului Locurele, care, din anul 1854, aparþine de mãnãstirea Lainici”, a declarat pãrintele Pârvulescu,
stareþul mãnãstirii Lainici, aflatã în defileul Jiului. Aºezatã la mijlocul defileului Jiului, la 25 km de Petroºani ºi la 32 km de Târgu-Jiu, mãnãstirea este un loc de pelerinaj al românilor din toatã þara, ea fiind supranumitã “mireasa din Defileul Jiului” datoritã faþadei sale de un alb puternic.
Prin schimbarea Sa la faþã, Domnul Iisus Hristos aratã la ce slavã ridicã El în sine firea omeneascã. Pãrinþii Bisericii ne spun cã schimbarea la faþã a omului lãuntric este, însã, cu neputinþã fãrã harul dumnezeiesc, care se dã prin Sfintele Taine. Diana MITRACHE
Baru Mare - prima comunã cu birou de cazier ghiºeu de eliberare „pe loc” a certificatului de cazier judiciar ºi primul deschis în mediul rural. Eliberarea acestui tip de documente se va face pe loc pentru cetãþenii nãscuþi în judeþul Hunedoara ºi care nu au antecedente penale. La evenimentul de inaugurare, pe lângã conducerea primãriei de aici, a participat ºi inspectorul ºef al Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara, Liviu Gabriel Dumitru. “Am inaugurat sediul secþiei de poliþie nr 7, unde au avut loc reparaþii, iar cu aceastã ocazie am dat în folosinþã un birou de cazier judiciar, primul care se dã în
folosinþã la o secþie de Poliþie. Este o stare de normalitate, astfel de iniþiative vor mai avea loc la nivelul judeþului Hunedoara ºi sper sã fie un serviciu de calitate prestat cetãþenilor acestei comune ºi nu numai. Acesta este al ºaptelea ghiºeu de eliberare „pe loc” a certificatului de cazier judiciar ºi primul deschis în mediul rural. Celelalte ºase ghiºee de eliberare a cazierului judiciar se aflã la sediul IPJ Hunedoara ºi la sediile subunitãþilor de poliþie din Hunedoara, Petroºani, Haþeg Vulcan ºi Brad”, a declarat Liviu Dumitru, inspector ºef
I.P.J. Hunedoara. Primarul din comunã, Daniel Rãducanu spune cã acest serviciu le va fi de mare ajutor celor care locuiesc pe raza localitãþii. Edilul a fost primul cetãþean care a solicitat eliberarea cazierului de la ghiºeul inaugurat. “Am reuºit sã aduc un serviciu suplimentar cetãþenilor pe care îi reprezint, iar de acest servicii pot beneficia nu doar oamenii
Daniel Rãducanu, primar ºi ºofer de autobuz entru copiii din comuna Baru care învaþã la oraº, naveta a fost un chin în toþi aceºti ani. Însã, de acum înainte, ei nu mai trebuie sã-ºi facã griji în privinþa mijlocului de transport, pentru cã primãria a achiziþionat un autobuz special pentru asta.
P
“Acest autobuz are de-a face cu sprijinirea tinerilor care doresc sã facã educaþie adevãratã. Am venit în sprijinul celor care naveteazã la Haþeg, întrucât acest oraº nu are nod sau staþie de cale feratã, le era peste mânã copiilor sã se poatã deplasa la liceu. Dar, începând cu 15 septembrie, fiecare copil va avea locul lui pe scaun ºi va cãlãtori decent la liceul de la Hateg, nemaifiind stresat din cauza mijlocului de transport, având astfel timp ºi efort ca sã înveþe”, ne-a declarat
Schimbarea la Faþã este prãznuitã în fiecare an la 6 august ºi este o sãrbãtoare ceva mai nouã decât celelalte praznice împãrãteºti. Dupã unii, ea ar fi înlocuit o veche sãrbãtoare pãgânã a zeiþei Diana. Serbarea ei începe a fi menþionatã în documente din prima jumãtate a secolului V.
Daniel Rãducanu, primarul Comunei Baru. De altfel, cel care i-a dat cheie autobuzului prima datã a fost tot primarul Rãducau, care a ºi promis cã prima cursã cu elevii la ºcoala din Haþeg în data de 15 septembrie, o va face tot el. “ Pentru a nu avea costuri supli-
mentare, m-am deplasat personal în Franþa ºi pentru a mã întâlni cu partenerul meu, primar din zona Grenoble, dar a fost ºi o plãcere sã conduc cel puþin 1000 de km din cei 2000 pe care i-am parcurs din Franþa pânã la Baru ”, a mai spus Rãducanu. Luiza ANDRONACHE
din Comuna Baru, ci toþi cetãþenii secþie 7 care include 7 comune. Cazierul meu spune ceea ce a spus pânã acum ºi ceea ce doresc sã spunã toatã viaþa, adicã este unul curat”, a afirmat Daniel Rãducanu, primarul Comunei Baru. Pânã acum, cei care locuiesc pe raza comunei Baru Mare puteau sã obþinã cazierul doar dacã mergeau la Deva, Haþeg sau la Petroºani. Luiza ANDRONACHE Diana MITRACHE
12 Actualitate rum bun, parcãri proaste. Ca ºi copilul cu douã moaºte care plânge de foame, ºi drumul de la Universitatea Petroºani este perfect asfaltat acum, însã treaba este fãcutã doar pe jumãtate.
D
Reprezentanþii Universitãþii Petroºani vor sã solicite firmei care asfalteazã drumul pânã la Brãdet, ca în acest an sã facã ceva ºi cu parcãrile din zona Rectoratului. “În urma discuþi-
trada Saturn din Cartierul petroºenean Aeroport este în plinã asfaltare, iar muncitorii lucreazã non stop pentru a termina treaba.
S
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 august 2012
Universitatea cere, primãria mai vede ea
ilor avute atât cu constructorul, cât ºi cu primãria, urmeazã sã aibã loc o discuþie între Universitate ºi reprezentanþii primãriei în vederea rezolvãrii
acestei probleme. Noi sperãm ca aceasta sã fie soluþionatã, iar administraþia localã sã fie înþelegãtoare ºi sã amenajeze parcarea”, ne-a declarat un
Asfaltare pe Saturn pentru prima datã drumul cu covor asfaltic, cât ºi trotuarele, zonele verzi ºi parcãrile din zonã. Lucrãrile se fac cu bani de la primãrie, din bugetul local ”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. De altfel, pe lângã asfaltare, muncitorii mai lucreazã ºi la reþeaua de apã, chiar dacã locatarii blocurilor din zonã
Administraþia localã a decis sã reabiliteze ºi aceastã zonã la solicitarea oamenilor care locuiesc aici, pentru cã înainte, drumurile erau sub orice criticã, pline de cratere ºi gropi. “ Strada Saturn a intrat în reparaþii capitale. Refacem atât
n hunedorean a fost prins în trafic în timp ce transporta ilegal lemn. Poliþiºtii au fãcut descoperirea în urma unei razii rutiere, iar omul a fost sancþionat ºi a rãmas fãrã marfã.
Cu lemnul în camion
U
Bãrbatul transporta într-un camion o cantitate importantã de lemn pentru care nu avea acte. Aºa s-a ales cu amendã ºi fãrã lemn. „Poliþiºtii Biroului de Combatere a Delictelor Silvice au efectuat o acþiune privind legalitatea transportului de materiale lemnoase, acþiune în urma cãreia l-au depistat, pe D.N 76, pe raza localitãþii Mesteacãn, pe bãrbatul de 58 ani, conducãtor auto la o societate comercialã din municipiul
reprezentant al Universitãþii Petroºani. Dupã ce drumul s-a asfaltat integral, parcãrile au rãmas la fel, iar din cauza diferenþei de
Brad. Bãrbatul transporta cu o autobasculantã cantitatea de 4,0 mc de lemn de foc de diferite specii, fãrã a deþine aviz de însoþire primar. Conducãtorul auto a fost sancþionat contravenþional cu suma de 2.000 lei ºi s-a dispus confiscarea cantitãþii de material lemnos
transportat”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Acesta nu este primul caz descoperit de angajaþii de la Biroul de Combatere a Delictelor Silvice. Alte câteva cazuri similare au fost descoperitã în sãptãmânile trecute în Valea Jiului, mai ales pe raza oraºului Uricani. Diana MITRACHE
Manifestãri de Ziua Minerului onducerea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, sindicatele miniere, politicieni, autoritãþile locale ºi judeþene vor participa astãzi-luni, de Ziua Minerului, la mai multe evenimente dedicate ortacilor din Valea Jiului care-ºi serbeazã ziua pe 6 august.
C
Un moment special va avea loc la Lupeni unde s-a declanºat prima miºcare anticomunistã din România denumitã generic „Lupeni ‘77”. Totodatã se va organiza ºi o ceremonie prin care minerii ce ºi-au pierdut viaþa în minele de cãrbune din Valea Jiului,
vor fi comemoraþi. Momentele solemne se vor încheia cu depuneri de coroane la Monumentul „Lupeni ’29” din centrul municipiului, monument ridicat în memoria greviºtilor din 1929 care au fost seceraþi de gloanþe pentru cã s-au ridicat împotriva regimului burghezo moºieresc. Tot la Lupeni va avea loc ºi un spectacol de muzicã organizat de municipalitate cu ocazia evenimentului. Maximilian GÂNJU
nivel, ºoferii înjurã în fiecare zi atunci când intrã ºi ies din parcare ºi pe bunã dreptate pentru cã îºi pot rupe maºinile. Pânã acum, cei de la primãria Petroºani au afirmat cã proiectul iniþial de reabilitare a zonei nu prevedea ºi asfaltarea locurilor de parcare, iar cã aceasta este acum problema universitãþii, care este beneficiara investiþiei. În replicã, instituþia din deal spune cã nu are bani de investiþii ºi cã bine era dacã cineva þinea cont ºi de situaþia din teren ºi solicita o pãrere despre ce ar fi bine sã se mai facã acolo. Luiza ANDRONACHE se aratã nemulþumiþi în fiecare zi pentru cã “s-a fãcut deranj”. “ Am schimbat câteva þevi care erau deteriorate la alimentarea cu apã ºi am refãcut canalizarea pentru apele pluviale”, a mai spus Iacob Ridzi. Este pentru prima datã când aceastã zonã a Petroºaniului beneficiazã de o asfaltare în adevãratul sens al cuvântului. Luiza ANDRONACHE