Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 200
Cronica Vãii Jiului Vineri, 31 august 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Ce a fost ºi cât a mai rãmas… cu-i gol Retezatul! Ciobanii buni au fugit în lume, laptele ºi brânza nu se mai cumpãrã. De lâna ºi pielea de oaie nu se atinge nimeni de zici cã are râie. De ce sã mai þii oi, pentru ce sã-mi mai mânc viaþa?” - Pãtru Gherman, pãstor.
„A
PAGINILE 8-9
Monumente istorice date uitãrii
“Perlã” pentru scriitori, praf pentru administratori etatea Colþ dateazã de la începutul secolului al XIV-lea, când a fost ctitoritaa de cneazul Cândea. Ulterior, Cândea a trecut la religia catolicã ºi ºi-a schimbat numele în Kendeffy.
C
>>> PAGINA A 5-A S-au bazat pe sfertul academic
Dar au fost apostrofaþi în plen uncþioneazã ca ceasul elveþian. În ziua de azi puþine persoane mai cunosc noþiunea de punctualitate.
F
>>> PAGINA A 5-A
SC Piatra SA a fost „lichidatã” de administraþia publicã din Petroºani rimãria Petroºani a trecut în istorie o firmã din subordinea sa, înfiinþazã în urmã cu doar 4 ani. Este vorba despre SC Piatra SA, a cãrei activitate a fost suspendatã.
P
>>> PAGINILE 8-9
Cheile Buþii, un colþ de liniºte în inima Retezatului
e o frumuseþe sãlbaticã ºi neatinsã de gloatã, dupã cum spun localnicii, zona montanã Cheile Buþii din judeþul Hunedoara este cel mai bun loc pentru o familie de a scãpa de aglomeraþia marilor aºezãri urbane, de aerul poluat ºi de zarva strãzii.
D
>>> PAGINA 12
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 31 august 2012 Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara
Poliþia verificã transportatorii
oliþiºtii de la rutierã îi iau în vizor pe transportatorii de marfã.
P
Direcþia Rutierã din cadrul Inspectoratului General al Poliþiei Române va coordona, în intervalul 30 august - 1 septembrie, o acþiune la nivel naþional pentru verificarea legalitãþii transporturilor rutiere ºi respectarea perioadelor de conducere ºi odihnã de cãtre conducãtorii autovehiculelor destinate transportului rutier public de mãrfuri. Astfel, activitãþile poliþiºtilor rutieri
VINERI 31 AUGUST 2012
DN 66 Haþeg - Baru Mare DN 68 Haþeg vor viza vehiculele destinate Toteºti DN 68 Toteºti - Zeicani DN 66 transportului rutier public de mãrfuri Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel cu masa maximã autorizatã mai DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic mare de 16 tone, inclusiv cele care Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 transportã mãrfuri periculoase. Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Obiectivele prioritare ale acþiunii Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº sunt reducerea riscului de victimizare - Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae prin accidente rutiere produse pe Titulescu fondul vitezei, depãºirii neregulamentare ºi neacordãrii prioritãþii, sancþionarea nerespectãrii perioadeVând garsonierã utilatã ºi renovatã lor de conducere ºi de odihnã ºi situatã în Vulcan, strada Aleea Muncii, verificarea legalitãþii transportului rutier public efectuat. bloc c13, sc 1, ap. 1. Diana MITRACHE Relaþii la telefon 0737.574.464
Vânzãri
S.C. EURO JOBS S.R.L Petroºani Organizeazã concurs pentru ocuparea postului vacant de:
– RESPONSABIL IT – CERINÞE: experienþã în lucru cu programe de tehnoredactare/ design grafic (e.g. Quark Express,InDesign, Photoshop, Corel, etc.) cunoºtinþe tehnice depanare echipamente IT (soft/hard) AVANTAJE: · experienþã în promovare online (SEO/SEM) CV-urile pot fi trimise la sediul firmei din Petroºani, Str. 22 Decembrie Nr.1 sau la adresa de e-mail office@euro-jobs.org. BENEFICII: oportunitatea de a lucra într-un mediu de lucru plãcut pachet salarial motivant Interviul va avea loc sâmbãtã 1 septembrie, ora 10:00 la sediul firmei Euro Jobs, Str. 22 Decembrie Nr. 1, lângã capela Bobocu.
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtoarea de comori 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Demascarea (r) 19:00 Observator 20:20 Apocalipsa
23:00 Ascensorul ucigaº 1:30 Drumul spre Texas
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Grupul Vouã (r) 14:15 Copii contra pãrinþi 16:00 Baronii (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 19:50 Suflete pereche 20:30 80 de minute
22:30 Ringul de foc: Lovitura leului 0:30 80 de minute (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Alice în Þara Minunilor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 De vorbã cu Dumnezeu 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Aurul nebunilor
22:45 Pericol absolut 1:45 CSI: Miami
Prima TV 9:30 Viaþã de familie (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Curat, murdar? (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Vreau sã divorþez 22:00 Alertã de gradul zero 0:00 CSI: Crime ºi investigaþii 1:00 CSI: Crime ºi investigaþii
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 O datã-n viaþã 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 13:20 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Planeta arborilor 16:00 Ora Regelui (r) 17:00 Making of Festivalul Anonimul 17:35 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Studio fotbal 21:40 Fotbal: Chelsea Atletico Madrid 0:00 Distractis Show 0:40 Distractis Show 1:25 Evadare din morþi
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 august 2012 chimbãrile de directori, pe criterii politice, continuã, inclusiv, în Valea Jiului.
S
De aceastã datã, a venit rândul directorului de la Clubul Copiilor din Petroºani sã elibereze scaunul pe care îl ocupa încã din anul 2005. Dupã cum a precizat Imre Kovacs înlocuirea sa, care a avut loc astãzi, s-a datorat faptului cã nu a dorit sã fie înregimentat din punct de vedere politic. „Sincer, mã aºteptam sã fiu schimbat, pentru cã nu fac parte din niciun partid. Deºi sunt de etnie maghiarã nu am dorit sã mã înscriu nici în UDMR ºi, cu atât mai puþin, în altã for-
O nouã schimbare „politicã”?
Universitatea Petroºani va avea încã o specializare începând cu anul universitar urmãtor niversitatea Petroºani va avea încã specializare acreditatã de Ministerul Educaþiei începând cu anul universitar 20122013.
U maþiune politicã. Asta este, într-o societate în care totul este excesiv politizat. Ca idee, nu mi s-a reproºat nimic dar, cred, cã pe lângã faptul cã nu mam înscris în niciun partid, la baza deciziei de înlocuire din funcþia de director a stat ºi faptul cã nu am fost de acord sã dau afarã doi oameni din personalul nedidactic”, a spus Imre Kovacs. Dacã ar fi rãmas
dilii din Petroºani vor schimba tot mobilierul distrus din locurile de joacã pentru copii amenajate pe raza acestei localitãþi.
E
Lucian Dragomir, directorul Serviciului Public de Amenajare a Domeniului Public ºi privat din Primãria Petroºani spune cã primarul Tiberiu Iacob – Ridzi a comandat deja mobilierul pentru locul de joacã din apropierea Teatrului „I.D. Sîrbu” din Petroºani. Spaþiul destinat copiilor a fost complet reamenajat, fiind în incinta centrului civic din Petroºani, supus unui proiect de reabilitare completã. De asemenea, a intrat în proces de reabilitare ºi locul de joacã amenajat în cartierul Aeroport, însã toate aceste spaþii vor avea parte de acelaºi tratament, iar scaunele de al leagãne vor fi înlocuite cu
niversitatea Petroºani are pânã acum un grad de ocupare la învãþãmântul de licenþã de nici 50 % pentru anul universitar 2012 - 2013.
U
Rezultatele dezastruoase înregistrate la Bacalaureatul de anul trecut ºi de anul acesta, din varã, au fãcut ca nici mãcar locurile de la stat sã nu fie adjudecate. Astfel, oferta universitãþii pentru absolvenþii care vor reuºi sã treacã cu bine de sesiunea a doua de Bacalaureat, care se desfãºoarã
director, Imre Kovacs avea în intenþie, pentru acest an, înfiinþarea de noi cercuri educaþionale. „Am fãcut, de-a lungul a 7 ani de zile, foarte multe lucruri bune pentru Clubul Copiilor ºi doream sã fac multe altele. Ceea ce am fãcut bun se poate vedea ºi dovedi oricând. Dacã nu mai sunt dorit eliberez postul ºi cu asta –
basta”, a mai spus fostul director al Clubului Copiilor din Petroºani. Îndepãrtat de cãtre conducerea Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, fotoliul de director al Clubului Copiilor din Petroºani, Imre Kovacs va rãmâne în funcþia de profesor de electromecanicã în cadrul aceleiaºi instituþii.
Vestea cã Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã a primit ok-ul pentru specializarea de Ingineria Transportului ºi Trafic, a venit
Transportului ºi Trafic. Lucrurile au decurs bine, iar la ora actualã suntem în situaþia în care s-a publicat ºi în Monitorul Oficial aceastã acreditare. În consecinþã, putem sã ne susþinem examenele de licenþã cu comisie proprie”, a declarat Aron Poantã, rector la Universitatea Petroºani. De altfel, studenþii au putut studiat aceastã specializare în ultimi ani, însã procedura de
Mircea NISTOR
Locurile de joacã pentru copii, reamenajate de puþin timp. “Am avut comisia pentru acreditare la specializarea Ingineria
unele din fibrã de sticlã. ªi cãsuþele destinate celor mici din parcul „Carol Schreter” vor fi curãþate, acestea fiind acum inscripþionate cu tot felul de mesaje de cãtre tinerii teribiliºti. „Nu le vom lãsa aºa. Zilele urmãtoare vom curãþa toate cãsuþele din parcul central”, a declarat Lucian
acreditare nu a putut fi fãcutã decât acum. Luiza ANDRONACHE
Dragomir. Acest loc de joacã a fost inaugurat în urmã cu doar un an ºi a fost amenajat printr-un proiect realizat în parteneriat de Primãria Petroºani, ANDZM ºi un grup de iniþiativã al cetãþenilor. Amenajarea spaþiului a costat, în total, 146.000 de lei. Carmen COSMAN
Universitatea are locuri pentru toþi în aceste zile, va fi una bogatã. “Vreau sã vã spun cã am avut 600 de locuri pe taxã ºi 625 pe buget. Din totalul de locuri la buget dupã confirmare, în varã, cam 37, 5 % sunt ocupate, iar toate celelalte vor fi scoase din nou la concurs. La taxã lucrurile stau mai slab, pentru cã dacã la buget nu s-au ocupat, era clar cã la cele cu taxã va fi aºa. Din 600 de locuri, doar 30 s-au ocupat”, a declarat Aron Poantã, rectorul Universitãþii Petroºani. De altfel, aici, existã special-
izãri pentru care la prima sesiune de înscrieri nu a optat nimeni, cum ar fi Ingineria Economicã în Domeniul Mecanic. În aceste condiþii, este posibil ca aceasta sã se piardã. “Sunt programe de studii unde locurile bugetare sunt ocupate în totalitate. Dar, sunt ºi alte programe pentru care practic, nu a fost nicio opþiune. Acestea cred cã vor avea soarta celor cãrora nu leam mai alocat cifrã în acest an”, a mai spus Aron Poantã. Luiza ANDRONACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 31 august 2012
Hoþii de la primãrie
ai mulþi oameni din localitatea Aninoasa din Valea Jiului au golit magazia oraºului. Asta pare a fi rezultatul, dupã o razie a poliþiºtilor care au gãsit în casele lor inclusiv stâlpii metalici furaþi de acolo.
M
Oamenii legii au descins în douã locaþii unde aveau bãnuieli cã hoþii ar fi depozitat marfa furatã de la primãria Aninoasa. Hoþii au dat atacul recent
Avorturile ºi abandonurile au scãzut ltimii ani au adus o scãdere a numãrului de avorturi ºi a abandonãrilor de bebeluºi înregistrate la spitalul din Petroºani.
U
A scãpat viu, dupã impactul cu marfarul n tânãr din judeþul Hunedoara a fost la un pas de moarte, dupã ce l-a lovit marfarul. El se afla la volanul maºinii ºi a încercat sã treacã peste liniile de cale feratã chiar dacã semnalele acustice ºi cele luminoase îl avertizau cã va veni un tren.
Urgenþã Petroºani. În acest an, aici, au fost abandonaþi doar 5 copii. Pe de altã parte, în cele 8 luni scurse de la începutul anului, printre mãmici nu s-au mai aflat, ca în alþi ani, copile cu vârste de 13 – 14 ani. Pânã în prezent, cea mai tânãrã mamã care a nãscut aici are 17 ani. Mir cea NISTOR
Pescar ilegal pe Mureº n pescar hunedorean s-a ales cu dosar penal, dupã ce a fost prins la pescuit cu unelte ilegale. Jandarmii sunt cei care l-au depistat pe râul Mureº. Tot mai mulþi pescari sunt surprinºi în timp ce pescuiesc pe diferite ape din Hunedoara folosind metode interzise. Ultimul caz a fost depistat miercuri seara de jandarmii hunedoreni, iar omul s-a ales cu dosar de cercetare. „Jandarmii ºi reprezentanþii Agenþiei Naþionale pentru Pescuit ºi Acvaculturã au depistat,
Oraºul Aninoasa este cunoscut pentru faptele locuitorilor, care nu se tem de nimic ºi opresc chiar marfarele încãrcate cu huilã pentru a fura cãrbuni. Zilnic, zeci de oameni,specializaþi deja în astfel de „misiuni”, opresc din mers marfarul din care furã cãrbuni, chiar dacã îºi riscã viaþa sau libertatea. Aproape toþi cei care locuiesc în cartierul de la intrarea în oraº au dosare penale pentru furt, amenzile penale îi copleºesc, dar ei continuã sã se ocupe de astfel de haiducii. Diana MITRACHE
U
În ceea ce priveºte avorturile, de exemplu, în primii ani post – revoluþionari acestea erau de 2 - 3.000 pe an, în timp ce numãrul copiilor abandonaþi în maternitate se afla ºi el într-o continuã creºtere. “Nu mai înregistrãm cifrele de la începutul anilor 90 ºi este foarte bine aºa. Abandonãrile sunt tot mai rare dar fenomenul încã existã. În legãturã cu micuþii pãrãsiþi de mamele lor în secþia de neonatologie, pot sã spun cã mai bine sã-i abandoneze aici decât sãi omoare”, a spus medicul neonatolog primar Carmen Bursesc, coordonatorul Compartimentului Nou – nãscuþi de la Spitalul de
U
ºi dintr-o magazie au furat tot ce au gãsit, cu gândul de a produce ceva bani. „Poliþiºtii din cadrul Poliþiei Oraºului Aninoasa au efectuat douã perchezi-
þii domiciliare la locuinþele a douã persoane din localitate, ocazie cu care au fost gãsite 42 plãci din beton de 2 x 0,35 m, 7 stâlpi metalici, aproximativ 800 bucãþi de cãrãmidã ºamotã, un tobogan din plastic, o bancã din lemn ºi o masã de tenis, bunuri care au fost sustrase din patrimoniul Primãriei Oraºului Aninoasa. Cercetãrile sunt continuate de cãtre poliþiºti în vederea identificãrii autorilor ºi tragerea acestora la rãspundere”, spune Adriana Voinea, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.
în data de 29 august 2012, un bãrbat care pescuia folosind o plasã monofilament pe râul Mureº, în amonte de barajul din localitatea Mintia. Bãrbatul, în vârstã de 42 ani, domiciliat în localitatea Bãiþa, se face vinovat de sãvârºirea faptei de deþinere ºi utilizare a uneltelor de pescuit din plasã
monofilament. Jandarmii au întocmit în cauzã acte de constatare cu privire la sãvârºirea faptei anterior menþionate, care vor fi înaintate pentru continuarea cercetãrilor Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt alIJJ Hunedoara.
Poliþiºtii spun, încã, cã omul a scãpat cu viaþã, dar va rãspunde în faþa legii pentru fapta sa. „Un tânãr de 28 de ani, din Haþeg, în timp ce conducea un autoturism pe Drumul Comunal 63A, la pasajul de trecere la nivel cu calea feratã din localitatea Subcetate, prevãzut cu semnal luminos ºi acustic aflat în funcþiune, s-a angajat în
Potrivit legii, sunt interzise cu desãvârºire uneltele de pescuit de tip plase monofilament, pescuit cu explozibil, curent electic, carbid etc. Deþinerea ºi folosirea la pescuit a acestor unelte ilegale constituie contravenþii ºi se sancþioneazã cu amendã de la 4.000 lei la 8.000 lei. În plus,pescarii rãmân ºi fãrã peºtele capturat astfel. Diana MITRACHE
traversarea cãii ferate, fiind surprins de un tren marfar care circula pe direcþia Petroºani –Simeria. În urma impactului nu au rezultat victime omeneºti, doar pagube materiale”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Adriana Voinea. Conducãtorul auto a fost sancþionat contravenþional, totodatã fiind luatã ºi mãsura reþinerii permisului de conducere al acestuia. Diana MITRACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 august 2012
Monumente istorice date uitãrii
“Perlã” pentru scriitori, praf pentru administratori sau Nicodim), iar contribuatia familiei Cândea la ridicarea ºi recondiþionarea bisericilor din Rãu de Mori ºi Suseni – Colþ, fiind bine cunoscutã localnicilor ºi istoricilor deopotrivã. Atestarea documentarã a bisericii din Rãu de Mori dateazã din 1377, an în care familia Cândea o lãsã în grija þãranilor ortodocºi din sat. Pentru familia cneazului fusese ridicatã deja biserica de la Suseni, cea care este astãzi Biserica Manãstirii Colþ. Din motive politice ºi de apãrare, familia cneazului se mutã în Cetatea Colþ. Istoricii plaseazã, aºadar construcþia cetãþii anterior acestui an. Drept recompensã pentru vitejia Candestilor în lupa împotriva nãvãlirilor externe, familia primeºte în administrare “Porþile de Fier ale Transilvaniei” (actuala Vama Zeicani), importanta poarta de intrare în Transilvania dinspre Banat ºi sursã deosebitã de venit pentru visteria familiei. La 18 decembrie 1462 este atestat documentar un act prin care Ioan Cânde ºi fratele sãu Ladislau – oameni de incredera a lui Iancu de Hunedoara – obþin dreptul de stãpânire asupra turnului de la Subcetate. La sfârºitul secolului al XV-lea, atunci când stãpânii de la Colþ adoptau numele de familie Kendeffy, pe de-o parte pentru a se
etatea Colþ dateazã de la începutul secolului al XIV-lea, când a fost ctitoritaa de cneazul Cândea. Ulterior, Cândea a trecut la religia catolicã ºi ºi-a schimbat numele în Kendeffy.
C
Cetatea se aflaa pe teritoriul satului Suseni, Hunedoara, pe drumul judeþean DJ 686, la intrarea pe valea Râuºorului ºi la 3 km distanþaa de satul Râu de Mori. Datoritã aspectului cetãþii ºi toponimiei locurilor, se presupune cã acesta ar fi sursa de inspiraþie a romanului “Castelul din Carpaþi” de Jules Verne. La sfârºitul anului 2008, ansamblul se afla într-o stare accentuatã de degradare, fiind practic o ruinã. Cei care au studiat viaþa ºi opera lui Jules Verne sunt siguri cã cetatea este Castelul din Carpaþi ºi au destule argumente. Criticii care au studiat opera lui Jules Verne au ajuns la concluzia cã scriitorul a fãcut o cãlãtorie în Transilvania ºi a fost însoþit de o femeie frumoasã din Homorod. Se presupune cã aceasta a fost ultima mare iubire a lui Jules Verne ºi cã aceastã povestea lor s-ar fi consumat în camerele castelului din Carpaþi. Localnicii ºtiu povestea unei fete de 17 ani care ºi-ar fi lãsat baltã mirele, în toiul pregãtirilor de nuntã ºi a fugit de la pãrinþi. O chema Luiza, iar Jules Verne îi spunea, “unica sirenã’’. Viaþa i-a despãrþit pe cei doi. Luiza a fost nevoitã sã se cãsãtoreascã, pânã la urmã, cu altcineva, ºi a plecat cu întreaga familie la Bucureºti. Dragostea lor s-a consumat apoi în scrisori, dar cu timpul, s-a stins. A rãmas însã vie pentru scriitor. Povestea castelului are, cumva, un final. În 1944, într-o familie din Bucureºti, într-un scrin, sunt gãsite câteva scrisori. De la Jules Verne cãtre Luiza. Epistole de dragoste, pe care preafrumoasa femeie le-a lãsat nepoatelor ei. Urmaºii ei pãstreazã ºi alte daruri despre care spun cã sunt de la Jules
Verne - un ceas cu pendul, desfãºoarã în campanii succedouã machete ale iahturilor sive pânã în 2000. În ‘98-’99 scriitorului ºi câteva volume din conacul avea un acoperiº provi”Cãlãtorii extraordinare’’. zoriu care în timp a fost furat, Complexul de la Râu de odatã cu o parte dintre grinzile Mori are în componenþã conametalice ºi cu tot ce se putea cul, biserica ortodoxã, o lua. La fel, ºi stema familiei, a capelã, o clãdire anexã (probadispãrut”, spune Mihai bil, locul în care stãteau slujiCãstãian, cercetãtor ºtiinþific. torii), un grajd ºi o moarã. Istoria locului leagã mai tot Dupã ce familia Kendeffy a fost timpul douã entitãþi: Biserica ºi expropriatã, din 1945 ºi pânã numele lui Cândea, docula Revoluþia de la 1989, mentele vremii afirmând cã complexul a fost utilizat drept unul dintre Cândeºti a fost sediu al CAP. chiar cãlugãr (numit Nicolae “Dupã ‘90, curia de S-au bazat pe sfertul academic la Râu de Mori a fost pãrãsitã ºi a început sã fie distrusã sistematic, motiv pentru care în 1997 a început un program Toþi cei care uncþioneazã ca ceasul de cercetare ºi restauîntârzie, motiveazã elveþian. În ziua de azi rare. într-un fel sau altul Primele cercetãri puþine persoane mai cunosc acest lucru. Se arheologice începute noþiunea de punctualitate. pare însã cã existã ºi excepþii de la aici în 1997, se regulã. Aceastã excepþie este preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, cãruia îi place sã fie punctual. Mai mult, pretinde acest lucru ºi de la colegii sãi, de la consilierii judeþeni. Cei care întârzie sunt apostofaþi elegant. Mai precis, este vorba de noii consilieri judeþeni care se aflã la primul mandat ºi nu cunosc obiceiurile preºedintelui. În ultima ºedinþã a Consiliului Judeþean, din luna august, mai mulþi consilieri au Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera profitat de sfertul academic ºi au
departaja de o ramurã cadeta, pe de alta pentru a fi în ton cu mentalitãþile nobiliare ale timpului, locul devenise o cetate adevãratã. Cu zidurile ei de curtina, era capabilã sã facã faþã unei artilerii. Cetatea Colþ, a fost implicatã în lupta împotriva invaziei turco-tãtare de la mijlocul secolului XVII-lea. Familia se mutã în castelul de la Santamarie Orlea. Din acel moment, cetatea nu a mai fost locuitã, cãzând în ruinã. Accesul la Cetatea Colt se face din localitatea Haþeg, pânã la Rãu de Mori. De aici veþi gãsii ºi indicatoare spre Cetatea Colþ sau spre Mãnãstirea Cetãþii Colt. În dreptul Mãnãstirii Cetãþii Colþ, este ºi o parcare unde puteþi lãsa maºina. Apoi, vã întoarceþi circa 200 m, pe drumul pe care aþi venit cu maºina, pânã se face pe partea stânga un drum spre pãdure. De aici urmãriþi poteca care duce prin pãdure. Urcuºul este destul de anevoios ºi se poate parcurge în circa 30-40 minute. Priveliºtea de la Cetatea Colþ, meritã, însã, efortul. Raul IRINOVICI
Dar au fost apostrofaþi în plen
F
întârziat la ºedinþã. Acest lucru nu a fost trecut cu vederea de Mircea Ioan Moloþ care a þinut sã le atragã atenþia celor cãrora “le-a adormit” ceasul despre acest lucru. “Domnilor consilieri de douã mandate, ºedinþele Consiliului Judeþean încep mereu la timp. Vã rog sã nu mai întârziaþi”, a precizat Moloþ. Poate pânã la finele mandatului ºi noii consilieri judeþeni vor învãþa cã punctualitatea este unul dintre cuvintele care îl reprezintã pe Mircea Ioan Moloþ. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 august 2012
6 Fapt divers
Femeile sunt mai nesafisfãcute în pat decât bãrbaþii n chestionar propus de site-ul AskMen.com a scos la ivealã câteva date legate de modul în care femeile ºi bãrbaþii vãd relaþiile ºi viaþa sexualã, relateazã Daily Mail.
U
Dintre cele 50.000 de persoane din SUA, Marea Britanie ºi Australia care au rãspuns întrebãrilor, 26% dintre femei au mãrturisit cã
mimeazã orgasmul de fiecare datã când întreþin relaþii sexuale, iar peste o treime dintre bãrbaþi au spus cã au mimat plãcerea cel puþin o datã. Totodatã, 30% dintre persoanele de sex feminin intervievate au declarat cã niciodatã nu trebuie sã se prefacã în pat. Pe de altã parte, potrivit rezultatelor testului, 25% dintre femei nu sunt complet satisfãcute de relaþiile intime cu partenerul, în timp ce 27% au recunoscut cã nu au viaþã sexualã. Bãrbaþii se declarã în proporþie de 40 de procente mulþumiþi parþial de viaþa sexualã, deºi “ar fi loc de mai bine” iar 22% au declarant cã nu au viaþã sexualã. La o altã întrebare a chestionarului, mai
bine de jumãtate dintre persoanele de sex masculin au declarant vehement cã nu ar rãmâne alãturi de partenerã dacã aceasta s-ar îngrãºa, în timp ce femeile s-au arãtat mai îngãduitoare, 67% dintre ele rãspunzând cã acest lucru nu le-ar determina sã rupã relaþia. Contrar pãrerii generale, 70% dintre bãrbaþi cred în cãsãtorie, conform rezultatelor chestionarului, spre deosebire de doar 44% dintre femei.
Totodatã, o treime dintre persoanele de sex feminin au recunoscut cã au recurs la verificarea mailurilor ºi sms-urilor partenerilor lor. Pe de altã parte, mai bine de jumãtate dintre bãrbaþi mãrturisesc cã s-a întâmplat sã mintã în legãturã cu numãrul partenerelor sexuale pe care le-au avut. În ceea ce priveºte metodele de contracepþie, 73% dintre persoanele de sex masculin spun cã ar fi dispuse sã ia o pastilã contraceptivã, dacã ar exista o astfel de metodã pentru bãrbaþi. Mai sceptice, peste jumãtate dintre femei spun cã nu au încredere cã partenerul ar þine minte sã aplice la timp aceastã metodã.
ele 25 de ingrediente ce alcãtuiesc explozibilul ce face o relaþie sã sarã în aer regulat au fost fost selectate din noianul de mailuri primite pe aceastã temã de timesonline.co.uk de la cititoarele sale, relateazã siteul debarbati.ro.
C
Lista este alcãtuitã din urmãtoarele atitudini cu mare spor de periculozitate: 1. Bãrbaþii tind sã creadã cã ordinea în casa e þinuta de niºte zanute ale curãþeniei care spala ºi cãlca tot, plus duc ºi gunoiul, dar umplu ºi frigiderul cu mâncare. Zanutele acestea fac totul, ºi nu femeile, de aceea nu considera necesar sã dea vreo mâna de ajutor. 2. Aºteaptã sã fie lãudaþi când fac ºi cel mai mãrunt lucru (în ciuda faptului cã le ia secole sã-l termine). 3. Suferã selectiv de sindromul nasului înfundat: incapacitatea de a-ºi simþi mirosurile propriilor trupuri, cele ale coºurilor de gunoi pline sau ale chiuvetelor înfundate. În schimb au mirosul la fel de fin ca al unui ogar când e vorba sã simtã ca partenera lor a bãut mai mult vin alb decât trebuie sau cã e ceva bun bãgat la cuptor. 4. Sar cu soluþii de tip repara orice, oricând, pe loc, când femeile vor doar sã se facã auzite – nu par sã înþeleagã cã ºi femeilor le place aventura. 5. Sunt incapabili de a gândi mai departe de sãptãmâna viitoare ºi de a face aranjamentele pentru vacanþã sau pentru vreo distracþie. 6. Suferã de datalexie: incapaci-
25 de MOTIVE pentru care FEMEILE îi URÃSC pe BÃRBAÞI!
tatea de a-ºi aduce aminte (sau mãcar de a le pasã) de chestiunile pe care le-au planificat împreunã cu partenerele lor. Vezi aniversãri, zile de naºtere, Valentine’s Day. 7. Reþin greºit numele prietenelor, copiilor, partenerilor de afaceri ale iubitelor lor, chiar ºi ale acelora cu care abia ce s-au vãzut. 8. N-au nici un chef sã vinã în pat,
mereu gãsind ceva distractiv la televizor, calculator, la fel de bun ca sexul. 9. „Suferã” de gripã bãrbãteascã ºi de ipohondrie fãrã ruºine. 10. Cheltuiesc economiile familiei pe super telefoane ºi alte gadget-uri ridicole ºi scumpe. 11. κi curãþã zgomotos ºi scârbos gatulsi al nasul la duº. 12. Lasã mormanele de monede pe care ºi le scot de prin buzunare pe oriunde apuca, la fel ca pe vremea când trãiau singuri. 13. Au rãbdare zero la cumpãrãturi, cu excepþia celor fãcute pentru ei, cãrora le acorda o atenþie patologicã, de bolnavi ce suferã de sindrom obsesiv-compulsiv. 14. Stau ore întregi pe WC. Chiar aºa de dificil poate fi? 15. Trimit mesaje criptice pentru cã nu s-au gândit prea mult atunci când le-au scris. 16. Par întotdeauna sã vrea sã-ºi rupã gâtul la schi. 17. Sunt convinºi cã limitele de vitezã de pe autostrada nu li se aplicã ºi lor. 18. Ieºitul lor „la o bere” îi aduce praf, la patru dimineaþa, acasã (ºi se pare cã le ºi închide automat telefoanele). 19. Evita conflictele, preferând sã lase lucrurile sã fiarbã în suc propriu. 20. Vomitã zgomotos ºi mândri de ei în public (ºi în privat). 21. Niciodatã nu fac patul – „Are nevoie sã se aeriseascã!”. 22. Pun stãpânire pe televizor. 23. κi venereazã mamele, crezând cã-s perfecte ºi vorbesc prea mult despre cum fac ºi dreg ele lucrurile. 24. Jinduiesc dupã orice are sâni mari ºi picioare dezgolite. 25. Cred cã frumuseþea lui Cheryl Cole e 100%naturalã.
1. Nu te-ai îngrãºat, arãþi foarte bine. 2. Îþi promit, n-o sã te dezamãgesc. 3. Eu sunt altfel, nu-mi place sã mint. 4. Poþi sã dormi la mine, o sã ne uitãm la un film. 5. Chiar acum mã pregãteam sã spãl vasele. 6. Nu mã deranjeazã, poþi sã ieºi în rochia asta scurtã. 7. Am fost la streaptease, dar asta pentru cã au insistat bãieþii. 8. Tu eºti cea mai frumoasã! 9. Dar nici n-am vãzut cu ce era îmbrãcatã, m-am uitat doar în ochii ei. 10. O sã ies cu prietenii, dar no sã beau mai mult de-o bere. Vin treaz acasã, da? 11. Am încercat sã te sun încontinuu, dar n-am avut semnal. 12. Bineînþeles, îmi plac prietenele tale. 13. Mama ta este încântãtoare. Sigur, putem sã mergem în vizitã la ai tãi în fiecare weekend. 14. Eu nu vreau sã te schimb, te plac aºa
Fapt divers 7
25 de minciuni spuse de femei: -am cu pri1. Nu m oþi sã te duci ute! ,p 10 min supãrat în a t a g în unt alergãm etenii. besc, s bitã. ã s ã r a g c ã m iu ineaþã 2. O sã guþã fostã ta is-de-dim d ã c r leme. s d e z a e ã tr ce prob 3. Er m a f ã i þ s u e n plac a asta, 4. Îmi 7. în sear ucere. i º a s a red eu m parc. la g o Nn â s r t rin sã s ã, am p p 5. Pot m u c s fost 6. N-a
în pat. riceput p e d t â t imeni a mine. ut pe n r obositã. c s o lãcut de n p u a c a o i id a t u m am , sun datã n ma ta. m nimic n, nicio te bine cu ma ui. 8. Nu a ai bun priete r a ric mpla o þeleg fo lm 9. E ce cã o sã mã în se putea întâ los. e, i ed sã fii ge ie u b 10. Cr face problem e r þii, nu t -þi 11. Nu þelegem cã fra u conteazã! asta. n în pre el. mãsurã , doar de data i vorbesc des e. 12. Ne , s le e þ eîn tin ine ma 13. Bin doar pentru t ici mãcar nu tã noaptea la n , a e o l, t u in 14. B eºti! pe fost ândesc m uitat dar o sã mã g plac aºa cum i nu aveam a L . 5 e 1 le, datã, t pte, nic cu fete bi nicio nã peste noa im 16. Ies h c s â rãm nu te micã. 17. Sã nii tãi? Pot sã a asta. în sear u sora ta mai e t t ie u r c P ã f . c e 8 1 nd edere. timpul mai bu petrec prima v i la m altceva e t ã s s o g i place fost dra l liber. 19. Îm u anþã, a r p u im ig t s 20. Cu joc baschet în upãr. u mã s u n e l, i u ª r ã . 21 adev þeles. une-mi nteazã! 22. Sp eptate, bineîn t geloasã. r nu co r n ia d u h s i c u A ii n . n 23 24. Eu 25. Ba
cum eºti. 15. Ce vrei sã spui, cã nu te ascult? 16. Nu-þi face griji, noua mea colegã este grasã ºi nesuferitã. 17. Nu eram eu asearã, m-ai confundat. 18. Am bãut mai mult, dar
25 de minciuni spuse de bãrbaþi: sunt la fel de responsabil. 19. Mi-ai trimis un mesaj? Cred cã am telefonul stricat! 20. Niciodatã nu o sã te dezamãgesc. 21. Facem cum spui tu. 22. E prietena ta? Nici n-am observat-o! 23. Este prima datã când mi se întâmplã. 24. O sã-mi lipseºti în delegaþie. 25. Nu ºtiu cum au fost ceilalþi, dare u nu o sã te înºel niciodatã
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 august 2012
6 Fapt divers
Femeile sunt mai nesafisfãcute în pat decât bãrbaþii n chestionar propus de site-ul AskMen.com a scos la ivealã câteva date legate de modul în care femeile ºi bãrbaþii vãd relaþiile ºi viaþa sexualã, relateazã Daily Mail.
U
Dintre cele 50.000 de persoane din SUA, Marea Britanie ºi Australia care au rãspuns întrebãrilor, 26% dintre femei au mãrturisit cã
mimeazã orgasmul de fiecare datã când întreþin relaþii sexuale, iar peste o treime dintre bãrbaþi au spus cã au mimat plãcerea cel puþin o datã. Totodatã, 30% dintre persoanele de sex feminin intervievate au declarat cã niciodatã nu trebuie sã se prefacã în pat. Pe de altã parte, potrivit rezultatelor testului, 25% dintre femei nu sunt complet satisfãcute de relaþiile intime cu partenerul, în timp ce 27% au recunoscut cã nu au viaþã sexualã. Bãrbaþii se declarã în proporþie de 40 de procente mulþumiþi parþial de viaþa sexualã, deºi “ar fi loc de mai bine” iar 22% au declarant cã nu au viaþã sexualã. La o altã întrebare a chestionarului, mai
bine de jumãtate dintre persoanele de sex masculin au declarant vehement cã nu ar rãmâne alãturi de partenerã dacã aceasta s-ar îngrãºa, în timp ce femeile s-au arãtat mai îngãduitoare, 67% dintre ele rãspunzând cã acest lucru nu le-ar determina sã rupã relaþia. Contrar pãrerii generale, 70% dintre bãrbaþi cred în cãsãtorie, conform rezultatelor chestionarului, spre deosebire de doar 44% dintre femei.
Totodatã, o treime dintre persoanele de sex feminin au recunoscut cã au recurs la verificarea mailurilor ºi sms-urilor partenerilor lor. Pe de altã parte, mai bine de jumãtate dintre bãrbaþi mãrturisesc cã s-a întâmplat sã mintã în legãturã cu numãrul partenerelor sexuale pe care le-au avut. În ceea ce priveºte metodele de contracepþie, 73% dintre persoanele de sex masculin spun cã ar fi dispuse sã ia o pastilã contraceptivã, dacã ar exista o astfel de metodã pentru bãrbaþi. Mai sceptice, peste jumãtate dintre femei spun cã nu au încredere cã partenerul ar þine minte sã aplice la timp aceastã metodã.
ele 25 de ingrediente ce alcãtuiesc explozibilul ce face o relaþie sã sarã în aer regulat au fost fost selectate din noianul de mailuri primite pe aceastã temã de timesonline.co.uk de la cititoarele sale, relateazã siteul debarbati.ro.
C
Lista este alcãtuitã din urmãtoarele atitudini cu mare spor de periculozitate: 1. Bãrbaþii tind sã creadã cã ordinea în casa e þinuta de niºte zanute ale curãþeniei care spala ºi cãlca tot, plus duc ºi gunoiul, dar umplu ºi frigiderul cu mâncare. Zanutele acestea fac totul, ºi nu femeile, de aceea nu considera necesar sã dea vreo mâna de ajutor. 2. Aºteaptã sã fie lãudaþi când fac ºi cel mai mãrunt lucru (în ciuda faptului cã le ia secole sã-l termine). 3. Suferã selectiv de sindromul nasului înfundat: incapacitatea de a-ºi simþi mirosurile propriilor trupuri, cele ale coºurilor de gunoi pline sau ale chiuvetelor înfundate. În schimb au mirosul la fel de fin ca al unui ogar când e vorba sã simtã ca partenera lor a bãut mai mult vin alb decât trebuie sau cã e ceva bun bãgat la cuptor. 4. Sar cu soluþii de tip repara orice, oricând, pe loc, când femeile vor doar sã se facã auzite – nu par sã înþeleagã cã ºi femeilor le place aventura. 5. Sunt incapabili de a gândi mai departe de sãptãmâna viitoare ºi de a face aranjamentele pentru vacanþã sau pentru vreo distracþie. 6. Suferã de datalexie: incapaci-
25 de MOTIVE pentru care FEMEILE îi URÃSC pe BÃRBAÞI!
tatea de a-ºi aduce aminte (sau mãcar de a le pasã) de chestiunile pe care le-au planificat împreunã cu partenerele lor. Vezi aniversãri, zile de naºtere, Valentine’s Day. 7. Reþin greºit numele prietenelor, copiilor, partenerilor de afaceri ale iubitelor lor, chiar ºi ale acelora cu care abia ce s-au vãzut. 8. N-au nici un chef sã vinã în pat,
mereu gãsind ceva distractiv la televizor, calculator, la fel de bun ca sexul. 9. „Suferã” de gripã bãrbãteascã ºi de ipohondrie fãrã ruºine. 10. Cheltuiesc economiile familiei pe super telefoane ºi alte gadget-uri ridicole ºi scumpe. 11. κi curãþã zgomotos ºi scârbos gatulsi al nasul la duº. 12. Lasã mormanele de monede pe care ºi le scot de prin buzunare pe oriunde apuca, la fel ca pe vremea când trãiau singuri. 13. Au rãbdare zero la cumpãrãturi, cu excepþia celor fãcute pentru ei, cãrora le acorda o atenþie patologicã, de bolnavi ce suferã de sindrom obsesiv-compulsiv. 14. Stau ore întregi pe WC. Chiar aºa de dificil poate fi? 15. Trimit mesaje criptice pentru cã nu s-au gândit prea mult atunci când le-au scris. 16. Par întotdeauna sã vrea sã-ºi rupã gâtul la schi. 17. Sunt convinºi cã limitele de vitezã de pe autostrada nu li se aplicã ºi lor. 18. Ieºitul lor „la o bere” îi aduce praf, la patru dimineaþa, acasã (ºi se pare cã le ºi închide automat telefoanele). 19. Evita conflictele, preferând sã lase lucrurile sã fiarbã în suc propriu. 20. Vomitã zgomotos ºi mândri de ei în public (ºi în privat). 21. Niciodatã nu fac patul – „Are nevoie sã se aeriseascã!”. 22. Pun stãpânire pe televizor. 23. κi venereazã mamele, crezând cã-s perfecte ºi vorbesc prea mult despre cum fac ºi dreg ele lucrurile. 24. Jinduiesc dupã orice are sâni mari ºi picioare dezgolite. 25. Cred cã frumuseþea lui Cheryl Cole e 100%naturalã.
1. Nu te-ai îngrãºat, arãþi foarte bine. 2. Îþi promit, n-o sã te dezamãgesc. 3. Eu sunt altfel, nu-mi place sã mint. 4. Poþi sã dormi la mine, o sã ne uitãm la un film. 5. Chiar acum mã pregãteam sã spãl vasele. 6. Nu mã deranjeazã, poþi sã ieºi în rochia asta scurtã. 7. Am fost la streaptease, dar asta pentru cã au insistat bãieþii. 8. Tu eºti cea mai frumoasã! 9. Dar nici n-am vãzut cu ce era îmbrãcatã, m-am uitat doar în ochii ei. 10. O sã ies cu prietenii, dar no sã beau mai mult de-o bere. Vin treaz acasã, da? 11. Am încercat sã te sun încontinuu, dar n-am avut semnal. 12. Bineînþeles, îmi plac prietenele tale. 13. Mama ta este încântãtoare. Sigur, putem sã mergem în vizitã la ai tãi în fiecare weekend. 14. Eu nu vreau sã te schimb, te plac aºa
Fapt divers 7
25 de minciuni spuse de femei: -am cu pri1. Nu m oþi sã te duci ute! ,p 10 min supãrat în a t a g în unt alergãm etenii. besc, s bitã. ã s ã r a g c ã m iu ineaþã 2. O sã guþã fostã ta is-de-dim d ã c r leme. s d e z a e ã tr ce prob 3. Er m a f ã i þ s u e n plac a asta, 4. Îmi 7. în sear ucere. i º a s a red eu m parc. la g o Nn â s r t rin sã s ã, am p p 5. Pot m u c s fost 6. N-a
în pat. riceput p e d t â t imeni a mine. ut pe n r obositã. c s o lãcut de n p u a c a o i id a t u m am , sun datã n ma ta. m nimic n, nicio te bine cu ma ui. 8. Nu a ai bun priete r a ric mpla o þeleg fo lm 9. E ce cã o sã mã în se putea întâ los. e, i ed sã fii ge ie u b 10. Cr face problem e r þii, nu t -þi 11. Nu þelegem cã fra u conteazã! asta. n în pre el. mãsurã , doar de data i vorbesc des e. 12. Ne , s le e þ eîn tin ine ma 13. Bin doar pentru t ici mãcar nu tã noaptea la n , a e o l, t u in 14. B eºti! pe fost ândesc m uitat dar o sã mã g plac aºa cum i nu aveam a L . 5 e 1 le, datã, t pte, nic cu fete bi nicio nã peste noa im 16. Ies h c s â rãm nu te micã. 17. Sã nii tãi? Pot sã a asta. în sear u sora ta mai e t t ie u r c P ã f . c e 8 1 nd edere. timpul mai bu petrec prima v i la m altceva e t ã s s o g i place fost dra l liber. 19. Îm u anþã, a r p u im ig t s 20. Cu joc baschet în upãr. u mã s u n e l, i u ª r ã . 21 adev þeles. une-mi nteazã! 22. Sp eptate, bineîn t geloasã. r nu co r n ia d u h s i c u A ii n . n 23 24. Eu 25. Ba
cum eºti. 15. Ce vrei sã spui, cã nu te ascult? 16. Nu-þi face griji, noua mea colegã este grasã ºi nesuferitã. 17. Nu eram eu asearã, m-ai confundat. 18. Am bãut mai mult, dar
25 de minciuni spuse de bãrbaþi: sunt la fel de responsabil. 19. Mi-ai trimis un mesaj? Cred cã am telefonul stricat! 20. Niciodatã nu o sã te dezamãgesc. 21. Facem cum spui tu. 22. E prietena ta? Nici n-am observat-o! 23. Este prima datã când mi se întâmplã. 24. O sã-mi lipseºti în delegaþie. 25. Nu ºtiu cum au fost ceilalþi, dare u nu o sã te înºel niciodatã
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 august 2012
8 Actualitate
îngrãºãmânt. Era obligat de comuniºti sã-ºi acopere raþia, la fel ca ºi cea de lapte, brânzã sau lânã. Chiar dacã îl forþau comuniºtii sã dea „cotã”, îi rãmânea ºi lui îndeajuns cât sã-ºi poatã mãri turma în fiecare an. „Nu era chiar rãu ºi nici azi n-ar fi rãu dacã te-ar încuraja ºi de þi-ar da un sprijin. Îmi aduc aminte cã nu puteam sã þin nici pentru mine mãcar o blanã de oaie pentru cã veneau dupã ele de la Orãºtie, de la fabrica unde le prelucrau. Fãceau cojoace ºi cãciuli ºi le duceau la ruºi. Acum
cu-i gol Retezatul! Ciobanii buni au „A Ce a fost ºi cât a mai rãmas… fugit în lume, laptele ºi brânza nu se mai cumpãrã. De lâna ºi pielea de oaie nu se atinge nimeni de zici cã are râie. De ce sã mai þii oi, pentru ce sã-mi mai mânc viaþa?” - Pãtru Gherman, pãstor.
strãbuni. Merge în pierdere pentru cã nu se mai cumpãrã nici brânza, nici laptele ºi nici lâna sau pielea. Iarna cheltuieºte pe hrana mioarelor tot atât cât câºtigã de pe urma lor câtã vreme stau în munte la pãscut. Nu mai socoteºte osteneala cu ele pentru cã „o bucãþicã de carne de miel ºi un calup de brânzã” echivaleazã cât toatã munca. „De mic am crescut oi. De la trei ani m-a dus tata la oi ºi am prins drag de treaba asta. Din satul de unde vin eu, de deasupra de Balomir, asta era singura ocupaþie dupã care sã trãieºti. Da’ acu’ îi tare greu sã mai ai oi”, spune nea Pãtru.
Valea Jiului ºi pânã în Þara Haþegului, regiune renumitã odinioarã pentru pãstorit mai poartã astãzi doar amintirea turmelor cu mii de mioare. Ciobanii experimentaþi au plecat în alte þãri unde sunt plãtiþi mai bine, turmele au fost decimate dupã ce oierii n-au mai avut la cine sã vândã ceea ce obþineau de la mioare. Iernile lungi care þin jumãtate de an în aceste regiuni, pagubele fãcute de fiare când oile sunt în munte ºi ajutorul statului care este aproape inexistent îi
duc pe oieri la sapã de lemn. Toate aceste neajunsuri decimeazã turmã dupã turmã, iar pãstoritul dispare pe zi ce trece. Pãtru Gherman, unul dintre oieri mai are 500 de mioare. În vremurile de demult avea ºi 2000 ºi dacã l-ar fi lãsat comuniºtii ar fi þinut ºi 5000. Astãzi mai þine oi doar pentru a duce pe mai departe moºtenirea lãsatã de
asionaþii sportului cu motor pe douã roþi vin,la sfârºitul acestei sãptãmâni,la enduro în Straja. Douã zile, în 1 ºi 2 septembrie, aici muntele va rãsuna de motoare turate la maxim.
P
Motocicliºti din toatã þara vin sâmbãtã ºi duminicã la Straja în Valea Jiului. Aici are loc cea de a patra ediþie a maratonului montan pe douã roþi. Organizatorii, Consiliul local ºi Primãria Lupeni ºi firma Comexim R, mizeazã pe o cât mai numeroasã participare ºi la aceastã competiþie, care a devenit deja tradiþionalã în primele zile de septembrie. Traseul pe care se vor întrece motocicliºtii se întinde pe zeci de kilometri, porneºte din Straja, de la peste 1.000 de metri altitudine, coboarã prin Sohodol, ajunge la circuitul de motocros de la intrarea in municipiu, iar de aici urcã spre vârful Negrele. Sportivii au de parcurs de obicei câte trei tururi pe zi pe un traseu de 40-50 de kilometri, timp de douã zile, trebuind sã ajungã la timpi fixaþi pentru fiecare în parte,
Actualitate 9
„Eraoi” plin muntele de Pe dealuri era plin de mioare ºi vite. Ciobanii ºi pãstorii de aici rivalizau cu cei din þinutul Sibiului, unde oieritul era de bazã. Astãzi, colinele sunt pustii ºi rãzleþ mai vezi rãtãcind câte o turmã. Bãrbatul îºi aminteºte cã vindea pânã ºi bãlegarul oilor care era folosit drept
am aruncat la gunoi 20 de piei pentru cã nu le mai vrea nimeni nici cu un leu. Dupã lânã a venit cineva ºi a luat ceva la 1 leu kilu’, dar nu toatã pentru cã nu
Competiþie de enduro la Lupeni la punctele stabilite. În caz contrar, ei sunt depunctaþi, deoarece regularitatea este cea urmãritã de cãtre comisia de arbitraj. Sportivii sunt, însã, departajaþi ºi pe baza timpilor obþinuþi la probele
speciale, Motocros Test ºi Enduro Test, nu mai lungi de câþiva kilometri, însã, foarte tehnice. Organizatorul este Emil Pârâu prin COMEXIM R, binecunoscutul investitor în turismul montan. El spune cã organizarea unei astfel de acþiuni are rolul de a promova turismul montan din Valea Jiului.
E
veniment susþinut de administraþia localã
Administraþia localã din Lupeni a alocat suma de 9000 de lei din bugetul local pentru organizarea în comun cu Federaþia Naþionalã de Motociclism a Etapei Finale a Campionatului Naþional de ENDURO Diana Mitrache Raul IRINOVICI
rimãria Petroºani a trecut în istorie o firmã din subordinea sa, înfiinþazã în urmã cu doar 4 ani. Este vorba despre SC Piatra SA, a cãrei activitate a fost suspendatã.
P
În 2008, consilierii locali din Petroºani aprobau înfiinþarea unei noi societãþi comerciale, care sã funcþioneze în subordinea administraþiei publice locale ºi sã se ocupe de proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Câteva luni mai târziu, reprezentanþii Adunãrii Generale a Acþionarilor au numit ºi un administrator al societãþii, aceasta fiind Monica Ciurea, iar mai apoi, în regim part – time, a fost angajat ºi un contabil. Firma pleca la drum cu proiecte îndrãzneþe, cel puþin la nivel declarativ, iar reprezentanþii AGA spuneau, nici mai mult nici mai puþin, cã cã ºi-au propus sã facã ordine în munte, în aºa fel încât turiºtii sã fie atraºi ºi nu alungaþi din staþiune. În plus, SC Piatra SA ar fi trebuit sã preia în concesiune domeniul schiabil din Masivul Parâng – cu tot ceea ce cuprindea acesta – dupã implementarea proiectului de investiþii intitulat “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng”. Iar pentru toate acestea s-au stabilit ºi salarii pentru cei doi angajaþi, respectiv contabilul plãtit cu ora ºi administra-
mai avea nevoie”, mai spune ciobanul. Anul acesta va fi foarte greu pentru cã e tot crizã. „ Vindeam pe Valea Jiului. Da’ acu’ nu mai
SC Piatra SA a fost „lichidatã” de administraþia publicã din Petroºani
torul firmei, în regim full – time. Numai cã, recent, administraþia publicã localã din Petroºani a decis sã treacã la capitolul istorie firma din subordinea sa, pe motiv cã nu-ºi mai poate atinge scopul pentru care a fost înfiinþatã. „Între timp, s-a schimbat legislaþia, iar noi nu mai avem voie sã concesionãm domeniul schiabil cãtre o societate din subordinea noastrã. Am decis sã o suspendãm pentru cã nu-ºi mai poate atinge scopul pentru care firma a fost înfiinþatã”, a declarat Marian Popescu, administrator public al municipiului Petroºani. Suma alocatã cãtre
aceastã societate a fost de aproximativ 100.000 de lei, dar Popescu spune cã nu s-au cheltuit toþi banii. Iar în ceea ce priveºte activitãþile derulate în cei peste 3 ani de activitate, acestea pot fi numãrate pe degetele de la o mânã: o acþiune de ecologizare a staþiunii Parâng, întocmirea actelor necesare pentru autorizarea pârtiilor, ori, împreunã cu reprezentanþii SALVAMONT, întreþinerea ºi marcarea traseelor montane. Carmen COSMAN
au oamenii bani ºi la piaþã nu-þi cumpãrã nici cu 10 lei kilu’ de brânzã. Mai bine cumpãrã din magazin chiar daca nu-i curatã ºi e mai scumpã”, mai spune bãtrânul. A primit jumãtate din subvenþia acordatã pe cap de oaie de stat, dar ar fi avut nevoie de toatã pentru a cumpãra hranã pe perioada de iarnã. Se considerã norocos pentru cã are încã mioare cât sã
se încadreze la subvenþie. „Ciobanii primesc bani puþini ºi nu le mai pot þine. Un vecin deal meu a dat 70 ºi mai are 30. Mi-a zis cã le dã ºi pe alea pentru cã nu se mai meritã. L-am întrebat ºi ce o sã facã dupã aia ºi mi-a zis: *Petricã, stau în poartã ºi citesc ziarul, de ce sã mã mai omor? Are dreptate!” Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 august 2012
8 Actualitate
îngrãºãmânt. Era obligat de comuniºti sã-ºi acopere raþia, la fel ca ºi cea de lapte, brânzã sau lânã. Chiar dacã îl forþau comuniºtii sã dea „cotã”, îi rãmânea ºi lui îndeajuns cât sã-ºi poatã mãri turma în fiecare an. „Nu era chiar rãu ºi nici azi n-ar fi rãu dacã te-ar încuraja ºi de þi-ar da un sprijin. Îmi aduc aminte cã nu puteam sã þin nici pentru mine mãcar o blanã de oaie pentru cã veneau dupã ele de la Orãºtie, de la fabrica unde le prelucrau. Fãceau cojoace ºi cãciuli ºi le duceau la ruºi. Acum
cu-i gol Retezatul! Ciobanii buni au „A Ce a fost ºi cât a mai rãmas… fugit în lume, laptele ºi brânza nu se mai cumpãrã. De lâna ºi pielea de oaie nu se atinge nimeni de zici cã are râie. De ce sã mai þii oi, pentru ce sã-mi mai mânc viaþa?” - Pãtru Gherman, pãstor.
strãbuni. Merge în pierdere pentru cã nu se mai cumpãrã nici brânza, nici laptele ºi nici lâna sau pielea. Iarna cheltuieºte pe hrana mioarelor tot atât cât câºtigã de pe urma lor câtã vreme stau în munte la pãscut. Nu mai socoteºte osteneala cu ele pentru cã „o bucãþicã de carne de miel ºi un calup de brânzã” echivaleazã cât toatã munca. „De mic am crescut oi. De la trei ani m-a dus tata la oi ºi am prins drag de treaba asta. Din satul de unde vin eu, de deasupra de Balomir, asta era singura ocupaþie dupã care sã trãieºti. Da’ acu’ îi tare greu sã mai ai oi”, spune nea Pãtru.
Valea Jiului ºi pânã în Þara Haþegului, regiune renumitã odinioarã pentru pãstorit mai poartã astãzi doar amintirea turmelor cu mii de mioare. Ciobanii experimentaþi au plecat în alte þãri unde sunt plãtiþi mai bine, turmele au fost decimate dupã ce oierii n-au mai avut la cine sã vândã ceea ce obþineau de la mioare. Iernile lungi care þin jumãtate de an în aceste regiuni, pagubele fãcute de fiare când oile sunt în munte ºi ajutorul statului care este aproape inexistent îi
duc pe oieri la sapã de lemn. Toate aceste neajunsuri decimeazã turmã dupã turmã, iar pãstoritul dispare pe zi ce trece. Pãtru Gherman, unul dintre oieri mai are 500 de mioare. În vremurile de demult avea ºi 2000 ºi dacã l-ar fi lãsat comuniºtii ar fi þinut ºi 5000. Astãzi mai þine oi doar pentru a duce pe mai departe moºtenirea lãsatã de
asionaþii sportului cu motor pe douã roþi vin,la sfârºitul acestei sãptãmâni,la enduro în Straja. Douã zile, în 1 ºi 2 septembrie, aici muntele va rãsuna de motoare turate la maxim.
P
Motocicliºti din toatã þara vin sâmbãtã ºi duminicã la Straja în Valea Jiului. Aici are loc cea de a patra ediþie a maratonului montan pe douã roþi. Organizatorii, Consiliul local ºi Primãria Lupeni ºi firma Comexim R, mizeazã pe o cât mai numeroasã participare ºi la aceastã competiþie, care a devenit deja tradiþionalã în primele zile de septembrie. Traseul pe care se vor întrece motocicliºtii se întinde pe zeci de kilometri, porneºte din Straja, de la peste 1.000 de metri altitudine, coboarã prin Sohodol, ajunge la circuitul de motocros de la intrarea in municipiu, iar de aici urcã spre vârful Negrele. Sportivii au de parcurs de obicei câte trei tururi pe zi pe un traseu de 40-50 de kilometri, timp de douã zile, trebuind sã ajungã la timpi fixaþi pentru fiecare în parte,
Actualitate 9
„Eraoi” plin muntele de Pe dealuri era plin de mioare ºi vite. Ciobanii ºi pãstorii de aici rivalizau cu cei din þinutul Sibiului, unde oieritul era de bazã. Astãzi, colinele sunt pustii ºi rãzleþ mai vezi rãtãcind câte o turmã. Bãrbatul îºi aminteºte cã vindea pânã ºi bãlegarul oilor care era folosit drept
am aruncat la gunoi 20 de piei pentru cã nu le mai vrea nimeni nici cu un leu. Dupã lânã a venit cineva ºi a luat ceva la 1 leu kilu’, dar nu toatã pentru cã nu
Competiþie de enduro la Lupeni la punctele stabilite. În caz contrar, ei sunt depunctaþi, deoarece regularitatea este cea urmãritã de cãtre comisia de arbitraj. Sportivii sunt, însã, departajaþi ºi pe baza timpilor obþinuþi la probele
speciale, Motocros Test ºi Enduro Test, nu mai lungi de câþiva kilometri, însã, foarte tehnice. Organizatorul este Emil Pârâu prin COMEXIM R, binecunoscutul investitor în turismul montan. El spune cã organizarea unei astfel de acþiuni are rolul de a promova turismul montan din Valea Jiului.
E
veniment susþinut de administraþia localã
Administraþia localã din Lupeni a alocat suma de 9000 de lei din bugetul local pentru organizarea în comun cu Federaþia Naþionalã de Motociclism a Etapei Finale a Campionatului Naþional de ENDURO Diana Mitrache Raul IRINOVICI
rimãria Petroºani a trecut în istorie o firmã din subordinea sa, înfiinþazã în urmã cu doar 4 ani. Este vorba despre SC Piatra SA, a cãrei activitate a fost suspendatã.
P
În 2008, consilierii locali din Petroºani aprobau înfiinþarea unei noi societãþi comerciale, care sã funcþioneze în subordinea administraþiei publice locale ºi sã se ocupe de proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Câteva luni mai târziu, reprezentanþii Adunãrii Generale a Acþionarilor au numit ºi un administrator al societãþii, aceasta fiind Monica Ciurea, iar mai apoi, în regim part – time, a fost angajat ºi un contabil. Firma pleca la drum cu proiecte îndrãzneþe, cel puþin la nivel declarativ, iar reprezentanþii AGA spuneau, nici mai mult nici mai puþin, cã cã ºi-au propus sã facã ordine în munte, în aºa fel încât turiºtii sã fie atraºi ºi nu alungaþi din staþiune. În plus, SC Piatra SA ar fi trebuit sã preia în concesiune domeniul schiabil din Masivul Parâng – cu tot ceea ce cuprindea acesta – dupã implementarea proiectului de investiþii intitulat “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng”. Iar pentru toate acestea s-au stabilit ºi salarii pentru cei doi angajaþi, respectiv contabilul plãtit cu ora ºi administra-
mai avea nevoie”, mai spune ciobanul. Anul acesta va fi foarte greu pentru cã e tot crizã. „ Vindeam pe Valea Jiului. Da’ acu’ nu mai
SC Piatra SA a fost „lichidatã” de administraþia publicã din Petroºani
torul firmei, în regim full – time. Numai cã, recent, administraþia publicã localã din Petroºani a decis sã treacã la capitolul istorie firma din subordinea sa, pe motiv cã nu-ºi mai poate atinge scopul pentru care a fost înfiinþatã. „Între timp, s-a schimbat legislaþia, iar noi nu mai avem voie sã concesionãm domeniul schiabil cãtre o societate din subordinea noastrã. Am decis sã o suspendãm pentru cã nu-ºi mai poate atinge scopul pentru care firma a fost înfiinþatã”, a declarat Marian Popescu, administrator public al municipiului Petroºani. Suma alocatã cãtre
aceastã societate a fost de aproximativ 100.000 de lei, dar Popescu spune cã nu s-au cheltuit toþi banii. Iar în ceea ce priveºte activitãþile derulate în cei peste 3 ani de activitate, acestea pot fi numãrate pe degetele de la o mânã: o acþiune de ecologizare a staþiunii Parâng, întocmirea actelor necesare pentru autorizarea pârtiilor, ori, împreunã cu reprezentanþii SALVAMONT, întreþinerea ºi marcarea traseelor montane. Carmen COSMAN
au oamenii bani ºi la piaþã nu-þi cumpãrã nici cu 10 lei kilu’ de brânzã. Mai bine cumpãrã din magazin chiar daca nu-i curatã ºi e mai scumpã”, mai spune bãtrânul. A primit jumãtate din subvenþia acordatã pe cap de oaie de stat, dar ar fi avut nevoie de toatã pentru a cumpãra hranã pe perioada de iarnã. Se considerã norocos pentru cã are încã mioare cât sã
se încadreze la subvenþie. „Ciobanii primesc bani puþini ºi nu le mai pot þine. Un vecin deal meu a dat 70 ºi mai are 30. Mi-a zis cã le dã ºi pe alea pentru cã nu se mai meritã. L-am întrebat ºi ce o sã facã dupã aia ºi mi-a zis: *Petricã, stau în poartã ºi citesc ziarul, de ce sã mã mai omor? Are dreptate!” Maximilian GÂNJU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 august 2012
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
31 august 2012
Este posibil sã te implici într-o activitate nouã în plan profesional. În acest caz pregãteºte-te pentru un efort susþinut, cãci succesul va veni, dar cu oarecare întârziere. Este posibil ca cineva din anturajul apropiat sã aibã nevoie de sprijinul tãu pentru a rezolva problemele cu care se confruntã.
Te vei bucura de o relaþie bunã cu ºefii, aºa cã, dacã ai nevoie de sprijinul lor, conjunctura astralã te va avantaja. Este posibil sã þi se repartizeze sarcini noi, semn cã te faci remarcat datoritã calitãþilor de care dispui. Analizeazã cu atenþie oportunitãþile ce se ivesc! Activitãþile recreative te vor ajuta sã te simþi mai bine.
Nu vei fi într-o formã nemaipomenitã ºi ar fi bine sã nu te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. Vei avea nevoie de un program mai lejer, de activitãþi relaxante. Ai dori sã te implici într-o activitate nouã, dar ar fi bine ca mai întâi sã le finalizezi pe cele începute deja. Oricum, activitãþile demarate acum se vor finaliza.
Interesul pentru chestiunile financiare va fi foarte mare ºi în acest interval ºi te vor þine cu sufeletul la gurã. Colaborãrile cu cei din jur îþi vor ridica unele probleme, aºa cã fii prevãzãtor. Relaþia cu partenerul de viaþa se va ameliora. Este foarte posibil ca acesta sã aibã o reuºitã în plan social sau sã poatã rezolva o problemã mai veche.
Vei beneficia de un bun echilibru energetic pe tot parcursul zilei. Vei simþi nevoia sã iei decizii în chestiuni dintre cele mai variate ºi vei reuºi sã te concentrezi la ceea ce ai de fãcut. Va trebui sã acorzi ceva mai multã atenþie eventualelor suferinþe cronice. În cazul în care vei pleca la un drum, fii atent, cãci ai putea avea ºi o surprizã.
Faci eforturi financiare mari pentru a-þi petrece în mod plãcut timpul liber. Eºti ceva mai romantic, aºa cã vei reuºi sã te bucuri de fiecare moment petrecut în compania fiinþei iubite. Calitãþile tale vor ieºi în evidenþa, în timp ce popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus creºte. Ai putea sã faci o cucerire.
Partenerul de viaþã ar putea avea unele neplãceri, iar rezolvarea va întârzia sã aparã. Chiar ºi aºa încearca sã fii alãturi de el ºi sã-l sprijini pe cât posibil. La serviciu atmosfera va fi destul de stresantã din cauza faptului cã vor fi multe de fãcut. Este posibil sã ai parte de unele câºtiguri care însã nu îþi vor rãmâne prea mult în buzunar.
Ai un program foarte încarcat ºi ai tendinþa sã exagerezi cu activitãþile. Gãseºte-þi ceva timp dacã nu pentru odihnã, mãcar pentru o activitate care sã-þi permitã sã te relaxezi. Este posibil sã fie nevoie sã participi la un proiect mai deosebit, care îþi va da ocazia sã îþi pui în valoare calitãþile organizatorice.
Te agiþi mai mult decât în mod obiºnuit, ceea ce te oboseºte ºi îþi dã senzaþia cã exagerezi. Ai putea sã demarezi o nouã acþiune, dar ar fi bine sã o iei mai încetiºor, cel puþin deocamdatã. Lucrurile nu vor merge chiar aºa cum îþi doreºti ºi ai tendinþa de a da vina pe ceilalþi, fãrã a-þi pune problema dacã nu cumva ºi tu greºeºti.
Energia ta va fi la limita superioarã, dar vei avea dificultãþi în a þi-o canaliza spre un scop concret. Starea de iritare ce te caracterizeazã în ultimul timp te-ar putea determina sã te cerþi cu cineva. Vei munci mult în aceastã perioadã, dar nu vei reuºi sã finalizezi tot ce þi-ai propus. Este nevoie de mai multã perseverenþã.
Gustul pentru aventurã te-ar putea determina sã îþi asumi unele riscuri care þi-ar putea crea neplãceri. În plan profesional va fi multã agitaþie. te vei confrunta cu o mulþime de obstacole ºi va fi nevoie de un efort deosebit pentru a te putea descurca. Ar fi indicat sã eviþi discuþiile în contradictoriu cu ºeful deoarece îþi vei face rãu.
Ai putea sã iniþiezi activitãþi noi, dar fii atent ºi nu-þi asuma riscuri prea mari, cãci o surprizã neplãcutã este posibilã oricând. Ideile îþi sunt excelente, dar condiþia pentru a avea rezultate bune este de a nu te lãsa pradã primului impuls. Activitãþile intelectuale te vor avantaja, cãci îþi vor da ocazia sã-þi pui în evidenþã inteligenþa.
Învãtãmânt 11
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 august 2012
Ghiozdanul refuzat de copiii bogaþilor ajunge tot la elevii sãrmani irca 3500 de elevi din Petroºani vor primi de la municipalitate un ghiozdan ºi rechizite pentru noul an ºcolar. Ghiozdanele refuzate de cei care vor ceva diferit, vor fi date copiilor care au nevoie de ele chiar dacã nu sunt în grupul þintã al municipalitãþii.
C
Mai precis toþi elevii din clasele I-VIII care învaþã la ºcolile de pe raza municipiului Petroºani vor beneficia gratuit începând cu 10
septembrie, la deschiderea anului ºcolar, de un ghiozdan modern cu rechizite de bazã pentru a putea începe ºcoala. Printre ei sunt ºi copii care provin din familii înstãrite ºi care ar putea refuza cadoul edililor. Aºa cã aleºii s-au gândit ºi la aceastã posibilitate ºi vor da toate ghiozdanele rãmase celor care au nevoie de ele, mai exact copiilor sãrmani de la liceele din localitate. De altfel, de anul viitor ºi pentru liceeni se pregãteºte un program asemãnãtor. „Programul
acesta a demarat în urma discuþiilor avute anul trecut în Consiliul Local Petroºani ºi cu reprezentanþii Serviciului de Asistenþã Socialã ºi am ajuns la concluzia cã este mai mult decât necesar. Au fost ºi discuþii legate de faptul cã ar trebui sã dãm doar la cei sãraci însã eu am considerat cã toþii copiii sunt egali ºi trebuie toþi sã primeascã indiferent de veniturile pe care le au familiile lor. Nu e o pro-
blemã cu cei care le refuzã, noi le vom da acolo unde este cu adevãrat nevoie”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Pentru acest program pilot municipalitatea a cheltuit din bugetul propriu suma de 160 de mii de lei, iar rechizitele au fost contractate în urma unei licitaþii publice. Maximilian GÂNJU
ªcoala din Dâlja funcþionalã din acest an n cãtunul de deasupra Petroºanului, la ºcoala generalã va fi forfotã din aceastã toamnã. Nouã elevi vor învãþa cu un dascãl în clãdirea nouã care din lipsã de ºcolari, a stat închisã o vreme.
Î
Relaxaþi ºi picaþi A „ªcoala Generalã din Dâlja va funcþiona din acest an pentru elevii de gimnaziu din sat”, spune primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Pãrinþii care þin morþiº sã-ºi trimitã copiii la ºcolile din municipiu vor avea ºi în acest an la dispoziþie microbuzul ºcolar. „Vom asigura ºi transportul ºcolarilor din cãtun cãtre ºcolile din Petroºani dar ºi pentru celelalte zone ale Petroºaniului unde se fãcea transportul copiilor la ºcoli cu microbuzele ºcolare”, a precizat edilul ºef al Petroºaniului. Autoritãþile locale dau asigurãri cã nu vor fi probleme nici mãcar la iarnã cu transportul pentru cã drumul cãtre cãtun a fost reabilitat ºi va putea fi deszãpezit. Maximilian GÂNJU
u avut alte treburi mai importante decât învãþatul în aceastã varã, iar acum mulþi dintre ei vor pica din nou Bac-ul. Este vorba de absolvenþii de liceu, care deºi conºtienþi cã nu au scris mare lucru la examen, au ieºit relaxaþi din sãli. Nici a doua oarã se pare cã nu va fi cu noroc pentru unii absolvenþi de liceu, care au încercat încã o datã sã dea Bacalaureat. Ieri s-a desfãºurat proba scrisã la materia obligatorie a profilului, respectiv matematicã sau istorie. Însã, cum vara a fost frumoasã, iar vremea tomai bunã de plajã,
Primii “plagiatori” la Bac-ul de toamnã ici nu au început bine probele scrise la Bacalaureatul de toamnã cã au ºi fost prinºi primii „plagiatori”.
N
Dintre cei 4 eliminaþi (aceºtia fiind surprinºi cu „copiuþe”) de la proba de limba ºi literatura românã, în judeþul Hunedoara, 2 provin de la centrul de examinare din Petroºani. La cea de-a doua sesiune a examenului de Bacalaureat, la probele scrise, în Hunedoara s-au înscris 1.172 de elevi, cei mai mulþi dintre ei fiind „picaþi” în aceastã varã. La prima probã scrisã, dintre aceºtia s-au prezentat la examen doar aproximativ 1.000, alþi (aproape 200) renunþând la a mai susþine proba la
limba ºi literatura românã. Marþi a fost programatã proba scrisã la matematicã iar miercuri s-a desfãºurat cea obligatorie a profilului. Bacalaureatul se încheie astãzi, 31 august, cu proba la alegere a profilului ºi a specializãrii. Rezultatele vor fi afiºate în ziua de 2 septembrie. Dupã rezolvarea contestaþiilor, rezultatele finale vor fi fãcute publice miercuri, 5 septembrie. Mir cea NISTOR
lenevit sau alte activitãþi în aer liber, cine ºi-a mai bãtut capul cu învãþatul....?! Bãieþii îmbrãcaþi cool, cu haine de firmã, iar fetele cu tocuri de cel puþin 10 cm ºi cu pãrul coafat, au spus cã.. asta e, dacã iau Bac-ul îl iau, iar dacã nu, întotdeauna mai este ºi a treia, a patra sau a cincea ºansã. “A fost foarte greu. Am scris o grãmadã, dar poate iau ºi eu un ºase. Acum nu ºtiu ce sã zic, cã ºi data trecutã în varã am scris mult, dar am picat”, a declarat o absolventã. “ A fost praf! Zero, adicã nimic! Nu am învãþat deloc ºi nici nu am pretenþia sã-l iau, am venit doar aºa, de prezenþã. Cred cã am scris cât sã iau un punct ºi câteva sutimi”, a spus un alt absolvent. “A fost greu la matematicã ºi m-am chinuit puþin. Parcã în varã a fost mai uºor. Recunosc cã nu am învãþat, pen-
tru cã m-am relaxat mai mult în vacanþa asta”, a spus un alt elev. Aºa cum a ºi fost, cei mai mulþi elevi care ieri au dat examen la Petroºani, au ieºit din sãli relaxaþi ºi binedispuºi, chiar dacã au fost conºtienþi cã nu au fãcut mai nimic. Ultimul examen are loc astãzi, 31 august, la proba la alegere. Luiza ANDRONACHE
12 Turism
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 august 2012
Cheile Buþii, un colþ de liniºte în inima Retezatului D e o frumuseþe sãlbaticã ºi neatinsã de gloatã, dupã cum spun localnicii, zona montanã Cheile Buþii din judeþul Hunedoara este cel mai bun loc pentru o familie de a scãpa de aglomeraþia marilor aºezãri urbane, de aerul poluat ºi de zarva strãzii.
Cheile Buþii, poarta de intrare în Munþii Retezat, este un loc puþin cunoscut de turiºtii autohtoni, dar foarte apreciat de cei din þãrile vestice, în special de cehi, nemþi, olandezi sau unguri. Sãlbãticia zonei atrage doar turiºtii experimentaþi ºi pe iubitorii sporturilor extreme. Poate de aceea, la fiecare sfârºit de sãptãmânã, la Chei nu
întâlneºti mai mult de 100 de turiºti. Cheile sunt situate pe flancul sudic al Munþilor Retezat, la ieºirea din localitatea hunedoreanã Uricani din Valea Jiului, fiind sãpate în calcare ce vin din jurasic. Zona încã poate fi consideratã virginã, deoarece nu a fost exploatatã din punct de vedere turistic de autoritãþi. Acesta este ºi motivul pentru care este
cãutatã an de an de cãtre turiºtii din vestul Europei. Cheile reprezintã o succesiune de meandre încãtuºate, iar versanþii sunt foarte abrupþi, cu înclinãri ce depãºesc 60 de grade, numai bune pentru alpinism. Totodatã, Cheile Buþii oferã o reþea largã de peºteri ºi izvoare, cascade ºi baraje naturale, care pot fi explorate de toatã lumea sub îndrumarea unor speologi din
cadrul Fundaþiei Salvamont Lupeni. Accesul în zonã se face pe Drumul Naþional 66A ce pleacã din Petroºani pânã la Câmpul lui Neag, iar de aici, de-a lungul unui drum pietruit ce dateazã încã de pe vremea romanilor pãtrundem în Cheile Buþii spre amonte. Cei care doresc sã zãboveascã în aceastã zonã ce strãjuieºte Parcul Naþional Retezat au mai multe alternative pentru adãpost. În zona Câmpul lui Neag, la distanþã micã de Chei, au apãrut, în acest an, mai multe pensiuni care oferã condiþii foarte bune de cazare. Totodatã puþini sunt cei care ºtiu cã la Cheile Buþii, preºedintele Traian Bãsescu îºi gãsea relaxarea încã de pe vremea când era ministru al Transporturilor. Maximilian GÂNJU
Staþiune modernã în judeþul Hunedoara
Proiect finalizat la Geoagiu Bãi inanþare nerambursabilã pentru Geoagiu. Lucrãrile de reabilitare a infrastructurii staþiunii balneo-climaterice Geoagiu Bãi, din judeþul Hunedoara, s-au încheiat, investiþia în valoare de peste 23 de milioane de lei fiind posibilã dupã ce Primãria oraºului Geoagiu a câºtigat un proiect cu finanþare nerambursabilã prin Programul Operaþional Regional.
F
“În cadrul proiectului a fost reabilitatã ºi extinsã infrastructura rutierã pe o lungime de 4,6 kilometri, fiind efectuate lucrãri ºi la parcãrile publice, trotuare ºi aleile din parcul central. Reþeaua de alimentare cu apã a fost reabilitatã pe o lungime de 5,8 kilometri ºi a fost refãcutã canalizarea. De asemenea, a fost modernizat iluminatul public, fiind montaþi peste 230 de stâlpi ºi corpuri de iluminat economice”, a declarat primarul oraºului Geoagiu, Ioan Vãlean, cu prilejul închiderii proiectului. Autoritãþile locale spera ca odatã cu implementarea acestui proiect vor creºte calitatea serviciilor turistice din staþiune, dar ºi numãrul vizitatorilor. Modernizarea infrastructurii de apã,
canalizare, drumuri ºi iluminat din staþiunea Geoagiu Bãi s-a impus în condiþiile în care sistemele de alimentare cu apã au fost construite în urmã cu peste 30 de ani, iar dupã anul 1989 nu au mai fost alocate fonduri suficiente pentru reparaþii. Lipsa fondurilor a reprezentat ºi cauza principalã a degradãrii drumurilor de acces, o parte din strãzi fiind degradate sau pietruite uºor, atunci când a început proiectul de reabilitare. Investiþia din staþiunea Geoagiu Bãi a început în septembrie 2009 ºi a avut ca termen de finalizare 28 august 2012. Valoarea totalã a proiectului a fost de 23,07 milioane de lei, din care contribuþia Uniunii Europene a fost de 17,11 milioane de lei. Raul IRINOVICI