Cronica Vaii Jiului

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 199

Cronica Vãii Jiului Joi, 30 august 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Din fundul pãmântului, în înaltul cerului

Un fiu de miner conduce

destinele Aviaþiei militare din România

Un meºter din Valea Jiului a fost ºef de ºantier la vilele familiei lui Omar Hayssam! n tânãr din municipiul Petroºani a fost ºef de ºantier la douã locuinþe din Bucureºti ale fratelui celebrului terorist al României, Omar Hayssam

U

>>> PAGINILE 6-7

Anchetã dificilã în cazul exploziei de la Lupeni nchetatorii care investigeazã accidentul de la Lupeni, în care doi muncitori au ajuns la spital cu arsuri grave, au o misiune aproape imposibilã.

A

>>> PAGINA A 3-A

Atac de anvergurã asupra piromanilor 012, record absolut la incedii – peste 1000, majoritatea cu suspiciuni de provocare prin ”mânã criminalã”. ªase instituþii au hotãrât sã punã la cale un plan de atac asupra piromanilor pentru a salva fondul forestier din judeþ, dar ºi neplata subvenþiei de stat pe pãºunea incediatã.

2 rivea avioanele ºi P visa cã, o datã, va zbura, deºi a copilãrit într-o zonã unde oamenii se murdãreau de praful de huilã din subteran ºi nu de kerosenul avioanelor. Nu numai cã i s-a îndeplinit visul, dar a devenit ºi primul om în aviaþia militarã din România.

PAGINILE 6-7

>>> PAGINILE 8-9

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 30 august 2012

S.C. EURO JOBS S.R.L din Petroºani Organizeazã concurs pentru ocuparea postului vacant de:

– Responsabil IT – Cerinþe: experienþã în lucru cu programe de tehnoredactare/design grafic (e.g. Quark Express,InDesign, Photoshop, Corel, etc.) cunoºtinþe tehnice depanare echipamente IT (soft/hard) AVANTAJE: · experienþã în promovare online (SEO/SEM) CV-urile pot fi trimise la sediul firmei din Petroºani, Str. 22 Decembrie Nr.1 sau la adresa de e-mail office@euro-jobs.org. BENEFICII: oportunitatea de a lucra într-un mediu de lucru plãcut pachet salarial motivant Interviul va avea loc sâmbãtã 1 septembrie, ora 10:00 la sediul firmei Euro Jobs, Str. 22 Decembrie Nr. 1, lângã capela Bobocu.

Bursã pentru ºomeri ineri, începând cu ora 9,00, zeci de ºomeri sunt aºteptaþi sã-ºi caute de lucru la Bursa organizatã la sfârºitul acestei luni. Potrivit celor de la Agenþia localã, la bursã sunt aºteptaþi mai mulþi angajatori.

V

Numai la Petroºani, 1.094 de oameni îºi cautã un job, iar mulþi dintre ºomeri nici nu mai sunt în platã. „Pânã miercuri avem 6 angajatori care au confirmat prezenþa. Urmeazã sã mai vinã ºi alþii pânã vineri. Aceºtia vor veni cu oferte în domeniul construcþi-

ilor, o frizerie cautã angajaþi ºi firme din comerþ”, a spus Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. În judeþul Hunedoara peste 10.200 de oameni sunt ºomeri, iar cei mai mulþi locuiesc la Hunedoara, unde nu mai puþin de 1.674 de oameni nu au un loc de muncã. Urmeazã apoi cei din Deva, unde 1.236 de oameni sunt în evidenþele agenþiei ºi iau indemnizaþia de ºomaj. Alþi 1.084 sunt la Petroºani. Tot peste 1.000 de oameni sunt ºomeri ºi la Haþeg sau la Orãºtie, iar restul oraºelor hunedorene au câteva sute de ºomeri. Diana MITRACHE

Vânzãri Vând garsonierã utilatã ºi renovatã situatã în Vulcan, strada Aleea Muncii, bloc c13, sc 1, ap. 1. Relaþii la telefon 0737.574.464

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânătoarea de comori 12:10 Mireasă pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasă pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Comedia de la 5

19:00 Observator 20:20 Prodanca şi Reghe: Aventura americană 22:15 În puii mei 23:45 Observator 0:30 Pajistea cu mesteceni

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouă (r) 12:15 Împăratul mării 13:45 Fosta mea iubire (r) 16:00 Baronii (r) 16:30 Cuscrele 17:30 Dragoste dulce-amară 18:30 Ştiri Naţional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2

20:15 Suflete pereche 21:15 E greu să uiţi

PRO TV 7:00 Ştirile Pro TV 10:00 Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Pasiune neîmblânzită (r) 13:00 Ştirile Pro TV 13:45 Alice în Ţara Minunilor 16:00 Tânăr şi neliniştit 17:00 Ştirile Pro TV 17:45 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Ştirile Pro TV 0:30 Fotbal: Steaua - Ekranas 22:30 Ştirile Pro TV

23:00 Chuck 0:00 Vis de femeie 0:30 Dexter 1:30 Ştirile Pro TV (r)

Prima TV 9:30 Voinţă de fier (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orăşelul leneş 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Viaţă de familie 17:00 Trăsniţii 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaşa de pe tort 20:30 Curat, murdar?

21:30 Fete Bune 22:15 Trăsniţii 23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Omul şi timpul (r) 11:50 Pe scurt despre orice 12:00 Bebe magia 12:30 Avocaţii schimbării 12:40 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 13:20 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:35 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Hoţii de diamante 21:55 Pe scurt despre orice 22:00 Apocalipsa: Al Doilea Război Mondial

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 august 2012 nchetatorii care investigeazã accidentul de la Lupeni, în care doi muncitori au ajuns la spital cu arsuri grave, au o misiune aproape imposibilã. Cele douã victime sunt ale nimãnui ºi nicio firmã care lucreazã la introducerea gazului metan în zona respectivã nu recunoaºte cã i-ar fi avut angajaþi.

A

Inspectorii de muncã de la Petroºani au declanºat investigaþiile în cazul accidentului de la Lupeni. O explozie într-un bloc de locuinþe, urmatã de un incendiu, a bãgat doi oameni în spital, iar medicii se feresc sã dea un pronostic. Iar în timp ce muncitorii, în vârstã de 25, respectiv 28 de ani, se zbat între viaþã ºi moarte, reprezentanþii

Anchetã dificilã în cazul exploziei de la Lupeni care sunt ai nimãnui. „Sunt mai multe firme implicate, trei – patru firme implicate. Cel care le-a dat de lucru acelor persoane ar fi trebuit sã ne comunice, sã înceapã cercetarea evenimentului, fiind un accident deocamdatã cu incapacitate temporarã de muncã. Din primele audieri neoficiale, posibilitatea ca unul din angajatorii implicaþi sã fie persoanã fizicã autorizatã ºi având în vedere cã nu avem un angajator care sã comunice ºi sã înceapã cercetarea în cazul celor doi ºi în conformitate cu Legea 319, ITM cerceteazã accidentele mortale, colective, incidentele periculoase ºi accidentele cu incapacitate temporarã de muncã produse la per-

Grav este cã cei doi muncitori nu erau angajaþi cu contract, lucru descoperit dupã declanºarea cercetãrilor. În plus, s-a încercat acreditarea ideii cã este

douã victime, din pãcate, buiau fãcute ºi ce anume nu figureazã cu contract conþine proiectul de exeindividual de muncã la cuþie. nici un angajator. Nimeni Reamintim cã doi bãrnu recunoaºte cã le-a dat baþi care se presupune cã de lucru ºi ce fãceau. lucrau la montarea conSperãm ca cele douã victoarelor de gaz metan au time, cei doi accidentaþi fost grav rãniþi în urma sã-ºi revinã, sã putem sã-i unei explozii, urmate de audiem pe ei pentru a un incendiu, produsã la spune cine le-a dat de un bloc de locuinþe de pe lucru, ce Aninoasa a fost o debranºare fãceau în acel la ºcoalã dar ºi-au plãtit datoria moment, ca ºi s-a dat drumul la apã. Au sã putem întrînþeles ºi conducãtorii unitãþilor adevãr sã-l de învãþãmânt cã nu se poate încadrãm ca altfel. Suntem ºi noi o societate accident de acã în anii trecuþi care nu poate funcþiona altfel, muncã”, a mai unitãþile de avem ºi noi cheltuieli”, a spus Ileana învãþãmânt din Valea declarat directorul general al Bodea. Jiului erau debranºate sau SC Apa Serv Valea Jiului, Audierile au Costel Avram. ameninþate cu sistarea început mierDacã la ºcoli va fi apã, apei potabile la începutul curi cu pertermoficãrile sunt în pericol. anului ºcolar, acum doar soanele autoOperatorul de apã ºi canal face una a rãmas fãrã acest rizate sã exeacum analize pentru a vedea în cute lucrãrile, serviciu esenþial. ce mãsurã poate furniza apã iar reprezencãtre societãþile de termoficare SC Apa Serv Valea Jiului a tanþii ITM cu datorii. debranºat de la reþeaua de apã Hunedoara „Acum analizãm situaþia, în potabilã o ºcoalã generalã din vor sã vadã principiu vor avea apã. Numai Aninoasa pentru datoriile exact ce cã, spre exemplu, la Lupeni acumulate, însã copiii care vor lucrãri tretermoficarea este în faliment ºi începe cursurile în septembrie trebuie sã vedem cum ajungem nu vor avea de suferit. la o înþelegere cu administraPrimãria Aninoasa care se ocupã de achitarea facturilor la torul care se ocupã de firma în utilitãþi a stins din debit ºi astfel faliment. O situaþie exactã o sã avem dupã ce va fi efectuatã operatorul de apã ºi canal a aceastã analizã”, a mai spus reluat furnizarea apei reci. ºeful Apa Serv Valea Jiului. „Situaþia este cu mult mai bunã faþã de anii trecuþi. La Maximilian GÂNJU

O singurã ºcoalã a rãmas fãrã apã

D

ITM trebuie sã stabileascã pentru cine lucrau ºi ce anume fãceau cei doi în momentul producerii exploziei. Cert este cã, la acest moment, nimeni nu îi „revendicã” pe rãniþi,

soanele fizice autorizate”, a explicat Ileana Bodea, ºeful Biroului SSM Petroºani din cadrul ITM Hunedoara motivul pentru care ancheta a fost preluatã de inspectorii de muncã.

vorba despre un accident casnic, deºi explozia s-a produs pe casa scãrii. „Având în vedere cã nimeni nu recunoaºte cã sunt angajaþi la firma lor, am verificat în REVISAL; în baza de date. Cele

A murit cãlcat de maºina pe care o repara n bãrbat de 42 de ani U din municipiul Brad, Hunedoara a murit strivit de maºina pe care o repara. Omul plecase sã aducã lemne ºi, când a încercat sã repare maºina cu care venise, aceasta a trecut peste el, omorându-l. Incidentul a avut loc la începutul acestei sãptãmâni, în locul denumit Izvoarele Criºului. Acolo au plecat mai mulþi oameni sã aducã lemne de foc, iar bãrbatul de 42 de ani s-a bãgat sub maºinã sã o repare, pentru cã se defectase.

„Poliþia Municipiului Brad a fost sesizatã luni de cãtre un tânãr de 20 de ani, din comuna Blãjeni, cu privire la faptul cã, în timp ce se afla împreunã cu mai multe persoane în pãdurea din comuna Blãjeni, în locul numit “Izvoarele Criºului”, un bãrbat de 42 de ani, din Brad, a fost accidentat de autoutilitara în care urmau sã încarce lemne pentru foc. Omul se afla sub autoutilitarã pentru a o repara, iar aceasta având motorul pornit s-a deplasat ºi a trecut peste corpul bãrbatului, provocându-i leziuni

strada Parângului din Lupeni. Cele douã victime una de 25 de ani, iar cea de a doua în vârstã de 28 de ani, au fost preluate marþi searã de la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu douã elicoptere ºi transportate la Spitalul de Arºi din Bucureºti. “Este vorba de douã victime, arsurã prin explozie, un tânãr de 25 de ani cu arsuri pe aproximativ 70 la sutã din suprafaþa corpului, de gradul II ºi III. Este intubat, ventilat, stabil în momentul de faþã. Cealaltã victimã este un pacient de 28 de ani, cu aproximativ 35% din suprafaþa corporalã. La fel, este pe suport ventilator, dar este stabil în momentul de faþã”, a declarat dr. Mihai Borºa, reprezentant SMURD Bucureºti. Medicii sunt rezervaþi în privinþa ºanselor de supravieþuire, mai ales cã ambii bãrbaþi au suferit ºi arsuri ale cãilor respiratorii. Car men COSMAN

care au condus la decesul sãu”, a declarat Adriana Voinea, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cadavrul bãrbatului a fost transportat la Serviciul Judeþean de Medicinã Legalã Hunedoara în vederea stabilirii cauzei decesului. În cauzã sunt efectuate cercetãri sub supravegherea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Brad pentru stabilirea tuturor împrejurãrilor în care s-a produs evenimentul. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 30 august 2012

ªoferii cu probleme speciale – parcheazã pe unde pot entru cã semnele care avertizau cã locurile de parcare sunt destinate persoanelor cu dizabilitãþi au dispãrut, ºoferii cãrora le reveneau de drept sunt obligaþi sã se descurce cum pot.

P

colþiºor în care sã-ºi parcheze autoturismul (foto) cât de cât aproape de sediul unei bãnci unde avea treabã. Asta pentru cã locurile din parcarea publicã ºi care erau rezer-

vat pentru cei care au handicap, au fost ocupate abuziv de ºoferi perfect sãnãtoºi. „În acea parcare sunt douã locuri destinate persoanelor cu dizabilitãþi”, a explicat purtãtorul

O astfel de situaþie a fost întâlnitã ºi ieri-marþi în municipiul Petroºani, pe strada care duce spre Poliþia Petroºani. Un ºofer cu probleme medicale a fost nevoit sã gãseascã un

de cuvânt al municipalitãþii Petroºani. Însã nici mãcar unul nu mai este semnalizat corespunzãtor, nici cu panouri ºi nici cu marcaj cu vopsea cum exista pânã anul trecut. În aceste condiþii ºoferii care îºi lasã maºinile pe locurile speciale de parcare nu pot fi traºi la rãspundere, iar cei care au cu adevãrat nevoie de ele trebuie sã se descurce cum pot. Maximilian GÂNJU

Cãlãtorii care ajung la Petroºani se urineazã prin boscheþi ºi pe la colþurile clãdirilor istorice din Garã eºi pare greu de crezut, totuºi este adevãrat !În prezent, când lumea este într-o continuã miºcare ºi evoluþie, la Petroºani, în garã, cãlãtorii nu au nici mãcar unde sã îºi facã nevoile, deºi în acest sens s-au fãcut nenumãrate sesizãri, iar cotidianul nostru a atras în repetate rânduri atenþia asupra acestui lucru.

D

Pentru cã de ani de zile aici nu mai funcþioneazã niciun WC public, oamenii care au de aºteptat câteva ore, fie se abþin pânã le vine trenul, fie merg pe unde apucã, în tufiºuri ºi chiar pe la colþurile clãdirilor. “Ce fac dacã îmi vine sã merg la toaletã?! Pãi mã duc prin boscheþi, pe la colþuri, pe unde pot ºi eu”, ne-a declarat un cãlãtor. “Vã daþi seama, mai

ales pentru noi, femeile, este ºi mai greu. Încerc sã-mi fac toate nevoile acasã, dar dacã am de aºteptat vreo douã ore pânã vine trenul, eu ce fac atunci?! Unde mã duc? , a spus ºi o femeie. “ªtiu cã este ruºinos, dar nu am ce face. Când îmi vine, mã duc ºi eu undeva, mãcar sã mã ascund puþin, ºi îmi fac treaba. Asta e, nu am ce face”, a spus un alt cãlãtor. De fapt, aici existã douã toalete ecologice, dar care stau

închise, pentru cã sunt murdare ºi vechi. Mai rãu, însã, este faptul cã vechile WC-uri publice, care înainte erau cu taxã,

au fost blocate la intrare cu niºte scânduri, deºi ar fi trebuit curãþate ºi reabilitate. Cei de la Regionala CFR Timiºoara, care

iau deciziile ce vizeazã confortul cãlãtorului care are nevoie mãcar de condiþii umane de aºteptare ºi cãlãtorie, se pare cã nu se uitã ºi în teritoriu. Construirea unui WC public nu implicã o investiþie de nesuportat, ci aici vorbim mai degrabã de nepãsare. Un alt aspect care ridicã întrebãri este ºi acela cã aici, în garã, funcþioneazã câteva baruri ºi localuri de alimentaþie publicã, care de asemenea, conform legi, atâta timp cât vând bãuturi alcoolice, ar trebui sã aibã un WC pentru clienþi. Dar, credeþi cã au?! Luiza ANDRONACHE

Trufandale pentru cumpãrãtori ezonul fructelor de pãdure este pe sfârºite. Dacã în alþi ani, aceste trufandale erau din belºug, recolta de anul acesta este mai sãracã din cauza secetei.

S

Cei care le aduna spun cã munca depusã pentru culegerea fructelor de pãdure este una titanica. Mai mult, ei nici nu au profitul aºteptat în urma vânzãrii acestor produse sutã la sutã naturale. “Nu se prea vând. Lumea e sãracã ºi nu are bani sã cumpere. Rãmânem cu marfa. Nu putem sã lãsãm la preþ pentru cã e mult de

umblat dupã ele”, spune unul din comercianþii prezenþi în Piaþa Centralã din municipiul Petroºani. Comercianþii spun cã vor rãmâne cu o parte din marfa, însã nici acest lucru pentru ei nu este o pierdere majorã pentru cã vor folosi fructele la compot ºi dulceþuri. “Chiar dacã rãmânem cu ele asta este. Nu le aruncãm. Le

preparãm noi. Facem compot sau dulceaþã“, mai spune comerciantul. În ceea ce-i priveºte pe cumpãrãtori, ei sunt împãrþiþi în douã tabere. Cei care au cumpãrat fructele de pãdure ºi cei care au rãmas cu poftã. Toþi sunt, însã, de acord cu un singur lucru. Este foarte greu sã aduni fructele de pãdure, iar banii obþinuþi din

vânzarea acestora sunt puþini. Dacã pânã acum fructele erau vândute ºi la ocoalele silvice, acum acest lucru nu mai e posibil pentru ca direcþiile ºi-au închis porþile. Cei care vor însã sã le vândã o pot face la societãþile private care comercializeazã fructele de pãdure. Raul IRINOVICI

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 august 2012

Traficanþii de droguri au primit sentinþele agistraþii de la Tribunalul Hunedoara i-au condamnat la 1 an ºi 10 luni de închisoare cu suspendare pe 20 dintre cei cercetaþi în dosarul privind traficul de droguri. Ei au fost reþinuþi la începutul lunii iunie în urma unei ample razii a ofiþerilor de la BCCO Alba Iulia. Alþi doi rãmân în arest.

M

Cele 23 de persoane acuzate de trafic ºi consum de droguri din judeþul Hunedoara sunt: Adrian Cosmin Ojic, ªtefan Alexandru Campian, Florin Octavian Cic, Ionel Mãdãlin Mastan, Bogdan Adrian Tãnase, Daniel Alexandru Chirilã, Andreea Iulia Rãscolean, Alexandru Tãutu, Alexandru Bîcu, Rãzvan Mihai Rusu, Ionuþ Lucian Albescu, Mihai Antohe, Stelian Boboc, ªtefan Giani Almãºan (procurorii DIICOT au solicitat indisponibilizarea autoturismului acestuia pentru cã a fost folosit la transportul drogurilor), Andrei Rãzvan Peter, Alexandra Georgeta Rasa, Iosif Alexandru Hoca, Cosmin Dãnuþ Gatman, Constantin Marius Ermoiu, Albi Kakori, Vasile Octavian Costache, Alin Truþã ºi ªtefan Bogdan Teohar. În baza art.81, 82 C.p. magistraþii Tribunalului Hunedoara au suspendat condiþionat executarea pedepsei de mai sus pe durata unui termen de

încercare de 3 ani ºi 10 luni. In baza art.71 al.5 C.p. pe durata termenului de încercare se va suspenda ºi executarea pedepsei accesorii. Totodatã, în baza art.350 al.3 lit.b C.p.p. Instanþa a dispus punerea de îndatã în libertate a inculpaþilor de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr. 31/2012 emis de Curtea de Apel Alba Iulia, daca aceºtia nu au fost reþinuþi sau arestaþi în altã cauzã. Cea mai mare reþea de traficanþi ºi consumatori de droguri care a existat vreodatã în Valea Jiului, a fost destructuratã la începutul lunii iunie de ofiþerii de la BCCO Alba si DIICOT Hunedoara. Doi dintre ei au rãmas dupã gratii. „Instanþa a menþinut starea de arest preventiv a inculpatului Câmpian Alexandru ªtefan ºi a dedus din pedeapsa aplicatã perioada de timp executatã în stare de reþinere ºi arest preventiv

catã perioada de timp executatã în stare de reþinere ºi arest preventiv 07.06.2012-08.06.2012, respectiv de la 15.06.2012 28.08.2012”, a declarat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt al Tribunalului Hunedoara.

07.06.2012-28.08.2012. El are de efectuat 2 ani ºi 4 luni de închisoare. De asemenea, Instanþa a menþinut starea de arest preventiv a inculpatului Tãnase Adrian Bogdan, ºi a dedus din pedeapsa apli-

piaþa Vãii Jiului. Intervenþia în forþã s-a derulat concomitent în toate locaþiile vizate, însã în Petroºani, Lupeni ºi Vulcan erau cantonaþi cei mai importanþi dealeri ºi cei

R

mai mulþi consumatori. Anchetatorii împreunã cu procurorii au intrat pe fir dupa un incident ce a avut loc în acest an, la o unitate

azie în ºcoli

Circa 80 de tineri din care mulþi minori, au fost duºi la audieri la sediul DIICOT Hunedoara de ofiþerii antidrog. Printre cei cãutaþi de poliþiºti sunt ºi copiii unui fost poliþist. Unii dintre traficanþi sunt recidiviºti ºi au mai fost arestaþi în „lotul ketamina”. Ofiþerii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate Alba ºi procurorii de la DIICOT Hunedoara, susþinuþi de trupele SIAS ºi DPIR au cãutat mai multe tipuri de droguri despre care aveau date cã sunt vândute pe

de învãþãmânt din Petroºani, unde mai mulþi elevi au avut nevoie de intervenþia Ambulanþei dupã ce au consumat substanþe interzise. Reþeaua de traficanþi acþiona pe raza Vãii Jiului, iar drogurile ajungeau în zonã direct din strãinãtate. Substanþele etnobotanice erau aduse în schimb din Bucureºti ºi Cluj, prin firme de curierat, iar apoi desfãcute în cele ºase oraºe ale zonei. Petroºaniul era considerat un centru important pe piaþã de desfacere a drogurilor. Traficanþii au poreclit „capitala” Vãii Jiului „Ketroºani” de la faptul cã aici a existat una dintre cele mai mari reþele de trafic ºi consum de ketaminã dar ºi alte droguri, pânã anul trecut cand a fost destructuratã de ofiþerii BCCO Alba.

P

Legea nr.76/2008 a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpaþi în

vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naþional de Date Genetice Judiciare. Instanþa a stabilit în sarcina Ministerului Justiþiei ºi în favoarea Baroului Hunedoara plata sumelor de 800 lei reprezentând onorariul pentru apãrãtorii din oficiu desemnaþi pentru doi dintre inculpaþii din dosar (câte 400 lei pentru fiecare – faza de cercetare judecãtoreascã), respectiv 400 lei pentru apãrãtorul desemnat din oficiu pentru inculpatul HAI (faza de urmãrire penalã). Fiecare inculpat a fost obligat la plata de cheltuieli judiciare cãtre stat. Sumele sunt cuprinse între 400 de lei ºi 2.310 lei. Diana MITRACHE

uºi la platã

Instanþa a dispus confiscarea ºi distrugerea cantitãþilor de droguri, rãmase

Edilii din Petroºani cautã fonduri pentru înlocuirea vechilor capace de canal rimãria Municipiului P Petroºani cautã fonduri pentru a înlocui toate capacele

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

în urma probelor de laborator ºi confiscarea unor sume de bani (contravaloarea drogurilor comercializate). În baza art.7 din

de fontã din oraº. Asta pentru a nu le mai face cu ochiul hoþilor de fier vechi, care le sparg ºi le vând la centrele de colectare.

Deocamdatã, 300 de capace de canal din municipiu au fost înlocuite cu capace din plastic, a declarat directorul SPADPP din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani, Lucian Dagomir. Adicã nici 10%, þinând cont de faptul cã în localitate sunt 3.800 de canale, care în orice moment pot rãmâne fãrã capace dupã vizita „magneþilor”. Problema este legatã, însã, de bani. „Un astfel de capac, cu tot cu TVA, costã vreo 500 de lei ºi pot suporta o greutate de pânã la 10 tone. Din acest motiv, am pus doar

pe trotuare. Cele pentru tonaj greu depãºesc 100 de lei/ bucatã. Vom, încerca, însã, sã punem peste tot, ca sã nu se mai poatã fura”, a mai spus Dragomir. Furturile de capace de canal reprezintã o realã problemã în întreg judeþul ºi nu numai în Valea Jiului. La Lupeni, edilii, exasperaþi de numãrul mare de astfel de furturi, au decis sã suspende autorizaþiile de funcþionare pentru centrele de fier vechi de pe raza municipiului, iar efectele s-au simþit imediat. Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 august 2012

6 Fapt divers rivea avioanele ºi visa cã, o datã, va zbura, deºi a copilãrit într-o zonã unde oamenii se murdãreau de praful de huilã din subteran ºi nu de kerosenul avioanelor. Nu numai cã i s-a îndeplinit visul, dar a devenit ºi primul om în aviaþia militarã din România. Este povestea de viaþã impresionantã a generalului Dorel Grãdinaru, inspector general de aviaþie al Ministerului Administraþiei ºi Internelor.

P

Din fundul pãmântului, în înaltul cerului

Un fiu de miner conduce destinele Av i a þ i e i m i l i t a r e d i n R o m â n i a

Un copil de miner, care a învãþat tainele cãrþilor la o ºcoalã de cartier din Aeroport – un cartier muncitoresc din municipiul Petroºani – a ajuns sã conducã Inspectoratul

Dorel Grãdinaru. Vorbeºte cu mare drag despre aviaþie. Dincolo de meserie, este pasiunea lui. Oricum spune clar cã nu este o meserie pe care sã o facã doar aºa, în lipsã de altã ocupaþiei. Trebuie sã ai mânã, trebuie sã ai tragere de inimã, sã îþi placã ceea ce faci, altfel nu are rost. Dorel Grãdinaru are în spate un CV impresionant, cu multiple cursuri de pregãtire în þarã ºi în strãinãtate, inclusiv – sau mai ales! în SUA, o mulþime de calificãri ºi peste 500 de ore de zbor.

O

infuzie de capital va propulsa Valea Jiului

Vorbeºte cu mare greutate despre el, pentru cã ne-a spus clar: nu îºi doreºte sã fie vedetã. „Sunt ofiþer de carierã, am avut diverse activitãþi pânã am ajuns la aviaþie, iar acum conduc Inspectoratul general de Aviaþie. Sunt de vreo 5 ani aici, dar de zburat zbor de mai mult timp. De la aviaþia sportivã, în continuare”, a mai spus ºeful IGA, care a rãmas legat de Valea Jiului, în general, ºi de Petroºani în special. Are aici rude, prieteni ºi o mare

General de Aviaþie din cadrul MAI. O poveste de viaþã impresionantã spune în doar câteva cuvinte între douã misiuni de salvare de cãtre generalul de brigadã Dorel Grãdinaru, cel care a vrut neapãrat sã participe la misiunea de preluare a celor douã victime ale exploziei de la Lupeni, ca sã mai miroase o datã aerul de Petroºani, locul unde a copilãrit alãturi de familia lui ºi unde a visat, prima datã, cã va zbura. „Din Petroºani am plecat prin anii ’80. Am fãcut aici liceul, ºcoala generalã. Tatãl meu a fost miner. (…) Aºa este viaþa. Te duce ºi acolo, ºi acolo, dar trebuie sã ai în sânge plãcerea asta de a zbura. Visam de copil sã zbor, iar când am plecat de acasã îmi doream asta. Printre altele, am ajuns sã fiu ofiþer ºi sã fac tot felul de activitãþi deosebite ºi am ajuns ºi la zbor. (…)”, povesteºte

pasiune pentru munte, chiar dacã acum trãieºte la Bucureºti. ªi poate tocmai de aceea, are mare încredere în aceastã zonã, în viitorul ei. „Este una dintre cele mai frumoase zone din þarã ºi sper sã fie pusã în valoare cât mai mult. Pentru mine este, poate, cea mai frumoasã zonã, mai ales cã am crescut aici. Soþia mea este încântatã în mod cu totul ºi cu totul deosebit de Valea Jiului. Cel puþin în fiecare toamnã vin încoace. Ba în Parâng, ba în Retezat”, spune Dorel Grãdinaru. Ce ar trebui fãcut pentru punerea în valoare a acestei zone? Rãspunsul este simplu, crede generalul de brigadã Dorel Grãdinaru: o infuzie de capital: „Oamenii de aici nu trebuie sã facã nimic (n.r. pentru dezvoltarea zonei). Condiþiile care li se pot creau sau, eu ºtiu, partea de finanþare determinã viaþa lor viitoare. Aºa cum ºtiþi, minerii sunt învãþaþi cu truda ºi cu munca deosebitã. ªi nu numai minerii, ºi ceilalþi, momârlanii…Ce poate sã le schimbe viaþa într-un mod spectaculos este o infuzie de bani, care poate sã împingã Valea”. Carmen COSMAN

Fapt divers 7

Un meºter din Valea Jiului a fost ºef de ºantier la vilele familiei lui Omar Hayssam! n tânãr din municipiul Petroºani a fost ºef de ºantier la douã locuinþe din Bucureºti ale fratelui celebrului terorist al României, Omar Hayssam

U

Claudiu Marius Panã în vârstã de 23 de ani s-a ºcolit în amenajãri interioare în Italia, unde a muncit o perioadã bunã dupã majorat. Pentru cã ºtie meserie a ajuns sã se ocupe de amenajarea unei vile din Capitalã, care aparþine lui Mukhles Omar, nimeni altul decât fratele lui Omar Hayssam. I-a fãcut toate lucrãrile de construcþie din interiorul somptuoasei locuinþe ºi a fost plãtit regeºte pe perioada cât a lucrat la sirian. „Am ajuns sã lucrez la fratele lui Omar Hayssam dupã ce m-a recomandat un prieten cu care am muncit în Italia. Aveam un termen scurt pentru a termina lucrarea ºi trebuia sã îndreptãm pereþii vilei, sã mai facem niºte lucrãri

decorative ºi sã zugrãvim. Mukhles a plãtit pentru lucrare foarte bine, nu s-a uitat la bani. Pentru el banii ce i-am primit noi nu reprezentau nimic ºi când ne-am angajat la lucrare a dat cat am cerut fãrã sã încerce sã negocieze. Nimeni din Bucureºti nu plãtea atât la acea vreme pentru ceea ce am lucrat noi. Era însã ºi foarte exigent. Venea cu becul pentru a verifica planeitatea peretelui dupã ce dãdeam cu glet ºi dacã vedea o denivelare cât vârful de ac ne cerea sã refacem peretele”, povesteºte Claudiu.

F

ratele lui Omar era foarte secretos

Tânãrul spune cã sirianul nu vorbea deloc cu ei despre fratele sãu considerat terorist ºi nici nu se gândea sã-ºi lase afacerile ºi sã plece din România. Pentru cã i-a plãcut

cum aratã vila din zona Bãneasa, la care Claudiu împreunã cu alþi zidari ºi zugravi a muncit, Mukhles l-a recomandat pe tânãr ºi altor prieteni ºi afaceriºti cu care avea relaþii. „Am mai fost la un alt afacerist sã-i fac o lucrare

asemãnãtoare dupã ce a vãzut ce a ieºit la fratele lui Omar”. Sirianul l-a mai angajat pe Claudiu ºi pentru o altã lucrare însã la aceasta din urmã n-a mai fost la fel de serios când a venit vorba de platã. „Am muncit pânã în varã la o clãdire pe care o cumpãrase ºi a plãtit la fel de bine la început. Apoi,

cãtre final, a uitat sã mai fie la fel de prompt”, mai spune tânãrul. Acum a venit la Petroºani ºi cum îºi face foarte bine meseria, n-a avut probleme în a-ºi gãsi un loc de muncã. Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 august 2012

6 Fapt divers rivea avioanele ºi visa cã, o datã, va zbura, deºi a copilãrit într-o zonã unde oamenii se murdãreau de praful de huilã din subteran ºi nu de kerosenul avioanelor. Nu numai cã i s-a îndeplinit visul, dar a devenit ºi primul om în aviaþia militarã din România. Este povestea de viaþã impresionantã a generalului Dorel Grãdinaru, inspector general de aviaþie al Ministerului Administraþiei ºi Internelor.

P

Din fundul pãmântului, în înaltul cerului

Un fiu de miner conduce destinele Av i a þ i e i m i l i t a r e d i n R o m â n i a

Un copil de miner, care a învãþat tainele cãrþilor la o ºcoalã de cartier din Aeroport – un cartier muncitoresc din municipiul Petroºani – a ajuns sã conducã Inspectoratul

Dorel Grãdinaru. Vorbeºte cu mare drag despre aviaþie. Dincolo de meserie, este pasiunea lui. Oricum spune clar cã nu este o meserie pe care sã o facã doar aºa, în lipsã de altã ocupaþiei. Trebuie sã ai mânã, trebuie sã ai tragere de inimã, sã îþi placã ceea ce faci, altfel nu are rost. Dorel Grãdinaru are în spate un CV impresionant, cu multiple cursuri de pregãtire în þarã ºi în strãinãtate, inclusiv – sau mai ales! în SUA, o mulþime de calificãri ºi peste 500 de ore de zbor.

O

infuzie de capital va propulsa Valea Jiului

Vorbeºte cu mare greutate despre el, pentru cã ne-a spus clar: nu îºi doreºte sã fie vedetã. „Sunt ofiþer de carierã, am avut diverse activitãþi pânã am ajuns la aviaþie, iar acum conduc Inspectoratul general de Aviaþie. Sunt de vreo 5 ani aici, dar de zburat zbor de mai mult timp. De la aviaþia sportivã, în continuare”, a mai spus ºeful IGA, care a rãmas legat de Valea Jiului, în general, ºi de Petroºani în special. Are aici rude, prieteni ºi o mare

General de Aviaþie din cadrul MAI. O poveste de viaþã impresionantã spune în doar câteva cuvinte între douã misiuni de salvare de cãtre generalul de brigadã Dorel Grãdinaru, cel care a vrut neapãrat sã participe la misiunea de preluare a celor douã victime ale exploziei de la Lupeni, ca sã mai miroase o datã aerul de Petroºani, locul unde a copilãrit alãturi de familia lui ºi unde a visat, prima datã, cã va zbura. „Din Petroºani am plecat prin anii ’80. Am fãcut aici liceul, ºcoala generalã. Tatãl meu a fost miner. (…) Aºa este viaþa. Te duce ºi acolo, ºi acolo, dar trebuie sã ai în sânge plãcerea asta de a zbura. Visam de copil sã zbor, iar când am plecat de acasã îmi doream asta. Printre altele, am ajuns sã fiu ofiþer ºi sã fac tot felul de activitãþi deosebite ºi am ajuns ºi la zbor. (…)”, povesteºte

pasiune pentru munte, chiar dacã acum trãieºte la Bucureºti. ªi poate tocmai de aceea, are mare încredere în aceastã zonã, în viitorul ei. „Este una dintre cele mai frumoase zone din þarã ºi sper sã fie pusã în valoare cât mai mult. Pentru mine este, poate, cea mai frumoasã zonã, mai ales cã am crescut aici. Soþia mea este încântatã în mod cu totul ºi cu totul deosebit de Valea Jiului. Cel puþin în fiecare toamnã vin încoace. Ba în Parâng, ba în Retezat”, spune Dorel Grãdinaru. Ce ar trebui fãcut pentru punerea în valoare a acestei zone? Rãspunsul este simplu, crede generalul de brigadã Dorel Grãdinaru: o infuzie de capital: „Oamenii de aici nu trebuie sã facã nimic (n.r. pentru dezvoltarea zonei). Condiþiile care li se pot creau sau, eu ºtiu, partea de finanþare determinã viaþa lor viitoare. Aºa cum ºtiþi, minerii sunt învãþaþi cu truda ºi cu munca deosebitã. ªi nu numai minerii, ºi ceilalþi, momârlanii…Ce poate sã le schimbe viaþa într-un mod spectaculos este o infuzie de bani, care poate sã împingã Valea”. Carmen COSMAN

Fapt divers 7

Un meºter din Valea Jiului a fost ºef de ºantier la vilele familiei lui Omar Hayssam! n tânãr din municipiul Petroºani a fost ºef de ºantier la douã locuinþe din Bucureºti ale fratelui celebrului terorist al României, Omar Hayssam

U

Claudiu Marius Panã în vârstã de 23 de ani s-a ºcolit în amenajãri interioare în Italia, unde a muncit o perioadã bunã dupã majorat. Pentru cã ºtie meserie a ajuns sã se ocupe de amenajarea unei vile din Capitalã, care aparþine lui Mukhles Omar, nimeni altul decât fratele lui Omar Hayssam. I-a fãcut toate lucrãrile de construcþie din interiorul somptuoasei locuinþe ºi a fost plãtit regeºte pe perioada cât a lucrat la sirian. „Am ajuns sã lucrez la fratele lui Omar Hayssam dupã ce m-a recomandat un prieten cu care am muncit în Italia. Aveam un termen scurt pentru a termina lucrarea ºi trebuia sã îndreptãm pereþii vilei, sã mai facem niºte lucrãri

decorative ºi sã zugrãvim. Mukhles a plãtit pentru lucrare foarte bine, nu s-a uitat la bani. Pentru el banii ce i-am primit noi nu reprezentau nimic ºi când ne-am angajat la lucrare a dat cat am cerut fãrã sã încerce sã negocieze. Nimeni din Bucureºti nu plãtea atât la acea vreme pentru ceea ce am lucrat noi. Era însã ºi foarte exigent. Venea cu becul pentru a verifica planeitatea peretelui dupã ce dãdeam cu glet ºi dacã vedea o denivelare cât vârful de ac ne cerea sã refacem peretele”, povesteºte Claudiu.

F

ratele lui Omar era foarte secretos

Tânãrul spune cã sirianul nu vorbea deloc cu ei despre fratele sãu considerat terorist ºi nici nu se gândea sã-ºi lase afacerile ºi sã plece din România. Pentru cã i-a plãcut

cum aratã vila din zona Bãneasa, la care Claudiu împreunã cu alþi zidari ºi zugravi a muncit, Mukhles l-a recomandat pe tânãr ºi altor prieteni ºi afaceriºti cu care avea relaþii. „Am mai fost la un alt afacerist sã-i fac o lucrare

asemãnãtoare dupã ce a vãzut ce a ieºit la fratele lui Omar”. Sirianul l-a mai angajat pe Claudiu ºi pentru o altã lucrare însã la aceasta din urmã n-a mai fost la fel de serios când a venit vorba de platã. „Am muncit pânã în varã la o clãdire pe care o cumpãrase ºi a plãtit la fel de bine la început. Apoi,

cãtre final, a uitat sã mai fie la fel de prompt”, mai spune tânãrul. Acum a venit la Petroºani ºi cum îºi face foarte bine meseria, n-a avut probleme în a-ºi gãsi un loc de muncã. Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 august 2012

8 Actualitate 12, record absolut la incedii – peste 1000, majoritatea cu suspiciuni de provocare prin ”mânã criminalã”. ªase instituþii au hotãrât sã punã la cale un plan de atac asupra piromanilor pentru a salva fondul forestier din judeþ, dar ºi neplata subvenþiei de stat pe pãºunea incediatã.

20

Dacã în anul 2010 Ispectoratul pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara înregistra 133 de incedii, anul 2011 a fost decretat ca an al recordului absolut, anul de foc, cu 850 de incedii, când într-un week-end au existat arderi cât tot anul 2010. Dar, vorba aceea, ”Doamne, fereºte de mai rãu!”. În 2012, pânã în prezent, au pârjolit munþii ºi pãºunile peste 1000 de focuri pe arii considerabile, cu ris de extindere la gospodãrii. Efortul pompierilor a fost uriaº… ªi cum s-au descoperit fapte care aratã cã parte din aceste focuri au fost provocate cu bunã ºtiinþã, aplicându-se amenzi de peste 17.500 ron, prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, ºi

aritas Alba Iulia ºi Centrul de Consiliere ºi Sprijin pentru Pãrinþi ºi Copii „Sfânta Varvara” Petroºani se implicã în ajutorarea unor gravide care sunt unicul pãrinte al viitorului copil ce va veni pe lume.

C

Femeile vor beneficia

Actualitate 9

n adevãrat rãzboi pentru hotare, respectiv comisie de conciliere, la Lupeni, litigii între judeþul Hunedoara ºi judeþele Gorj ºi Alba, dar ºi între localitãþi din Valea Jiului, ca urmare a stabilirii noilor limite administrativ teritoriale de cãtre Agenþia Naþionalã de Cadastru ºi Publicitate.

Atac de anvergurã asupra piromanilor U

inspectorul ºef al Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã, maior Viorel Demean, au propus ºi s-a stabilit un plan comun de acþiune pentru reducerea riscului la

incedii a fondului forestier, în care sunt implicate ºase intituþii: Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã, Inspectoratul de Jandarmi, Inspectoratul Judeþean de Poliþie, Direcþia Silvicã, Ispectoratul Teritorial de Regim Silvic ºi Garda de Mediu. Pe lângã aceste instuþii, s-a constatat cã este imperios necesarã introducerea în planul de atac împotriva piromanilor ºi a

Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþii pentru Agriculturã (APIA). ”Dintr-o datã, au izbucnit focuri în creierul munþilor, zone greu accesibile, iar pãºunile ard pe arii extinse, în puncte diferite, ceea ce nu se întâmplã de la o þigarã aruncatã la întâmplare. Se ºtie cã de la APIA se încaseazã sume de interveþii frumoase ºi atunci se impune o verificare la faþa locului. Ca urmare, cel mai probabil va fi introdusã în acest plan ºi APIA” – a declarat

Anemona Doda, purtãtor de cuvânt ISU Hunedoara. Dacã inspectorii de la APIA vor constata urme de incediere pe terenurile fermierilor, acestora li se va sista subvenþia de stat pe 2011, indiferent dacã proprietarul a provocat incediul sau nu. Cei care nu stau cu mâinile în sân sperând la banii de intervenþie ºi au depus la Poliþie o sesizare pentru a se cerceta cauzele producerii dezastrului, vor beneficia de subvenþiile cuvenite. Peste scopul incedierilor – banii, se suprapune munca titanicã a pompierilor, fãrã surse de apã în zone greu accesibile, sau pe arii extinse de pãºune, cu salvarea gospodãriilor aflate în faþa pãrjolului, dar ºi timp, costuri ºi uneori riscuri majore de intoxicaþii cu fum ºi accidente, care le pun viaþa în pericol. Planul de atac al celor ºase instituþii este de a reduce semnificativ aceste porniri criminale. Ileana FIRÞULESCU

Landouri ºi consiliere pentru gravidele „singure” de o consiliere ce se va derula atât pe perioada cât sunt internate la maternitatea din Petroºani cât ºi dupã ce vor da naºtere copiilor. Acþiunea va fi demaratã astãzi, cu ocazia unui seminar care

va fi gãzduit de secþia de neonatologie a spitalului din Capitala Vãii Jiului. „Necesitatea proiectului a apãrut în condiþiile în care implicaþiile financiare pe care le presupune naºterea unui copil sunt foarte mari, cu atât mai mult cu cât, naºterea nu a fost planificatã. Am avut în vedere ºi situaþia pãrinþilor noului-nãscut, în condiþiile în care sunt, din ce în ce mai des, întâlnite familiile monoparentale cu mamele ca singur pãrinte. Din aceste motive am

considerat ca fiind util ºi bine-venit un sprijin acordat acestei categorii de persoane, aflate într-o situaþie realã de risc. În plus, am þinut cont ºi de aspectul puternic emoþional ce înconjoarã naºterea unui copil”, a precizat Nicu Rotaru, asistent social CCSPC „Sfânta Varvara” Petroºani. Primii 10 nou-nãscuþi în perioada de derulare a proiectului vor primi, din partea organizaþiilor Round Table ºi Ladies Circle din Germania, 10

În urma verificãrilor efectuate de Agenþia Naþionalã de Cadastru ºi Publicitate, a graniþelor între judeþe ºi localitãþi, în baza legii din 1968 privind reorganizarea administrativ teritorialã , au apãrut o serie de nemulþumiri privind noile limite fizice ale judeþelor învecinate judeþului Hunedoara, respectiv metri de teren în minus. Ca urmare, judeþul Hunedoara s-a trezit în instanþã, cu ºase litigii. Patru cu judeþul Gorj, pentru vecinãtãþile de la Lupeni ºi Uricani, ºi douã cu judeþul Alba, cele douã judeþe considerând cã au fost dezavantajate – a precizat, la HDTv, Dan Terteci, directorul de Cabinetului prefectului Hunedoara. Dupã aceste verificãri ale Agenþiei Naþionale de Cadastru, au apãrut aceleaºi conflicte între 13 localitãþi ale judeþului. În Valea Jiului sunt trei: Petroºani - Aninoasa, Petroºani

peratorii din O turism au pentru aceastã

Rãzboi la hotare, în Valea Jiului ºi judeþ

– Petrila ºi Vulcan – Lupeni. Modificarea acestor hotare pot naºte situaþii hazlii, dacã nu ar fi chiar o problemã pentru proprietarii de terenuri care pot avea o proprietate pe douã judeþe sau douã localitãþi. Cum plãteºti impozitele, ca proprietar ghinionist? Aceºtia vor trebui sã declare proprietatea la douã administraþii fiscale, ceea ce înseamnã pe lângã drumurile fãcute, ºi alte mãsurãtori, cu comisii aferente, pentru a se stabili cât din terenul lui este la dreapta ºi la stânga hotarului pentru a-ºi achita dãrile aferente. La Lupeni a fost convocatã, la sfârsitul sãptãmânii trecute, prima comisie de conciliere din care fac parte reprezentanþi ai

prefecturilor, ai consiliilor judeþene ºi ai Cadastrului din cele trei judeþe – Gorj, Hunedoara ºi Alba. Doar cã pretenþiile vecinilor de judeþ par a fi foarte mari, ceea ce l-a fãcut pe deputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, sã se îndoiascã de faptul cã aceste concilieri vor avea rezultatul scontat. ”Toate aceste aspecte nu sunt de naturã sã perturbe activitatea instituþiilor din judeþul Hunedoara, nu sunt nici probleme foarte grave, dar ele trebuie soluþionate ºi lãmurite aºa cum prevede procedura de lucru” – a declarat ºeful de Caninet al prefectului de Hunedoara, Dan Terteci. Ileana FIRÞULESCU

Programe turistice „autumnale”

perioadã o paletã extrem de variatã de oferte ce cuprinde pachete turistice la preþuri reduse.

landouri noi. Valoarea unuia dintre acestea este

de circa 265 de lei. „Beneficiarii direcþi ai donaþiei vor fi copiii proveniþi din familii cu situaþii financiare precare, familii care nu-ºi pot permite achiziþionarea unui astfel de articol”, a mai spus Nicu Rotaru. Pe de altã parte, cu ocazia debutului noului an ºcolar 2012 - 2013, elevii din clasele speciale de la ªcoala Generalã „I. G. Duca” din Petroºani vor beneficia ºi ei de un ajutor din partea fundaþiei Caritas. Mircea NISTOR

Printre acestea se numãrã „Litoralul pentru toþi”, „Sãptãmâna de refacere”, „Din respect pentru vârstã” sau „Oferta de argint”. În Valea Jiului, numãrul amatorilor de a pleca în astfel de concedii este destul de ridicat dar, totuºi, mai mic în comparaþie cu anii anteriori. „Ofertele sunt cu mult mai numeroase decât în anii anteriori, avem ºi oameni care se intereseazã ºi apoi achiziþioneazã bilete dar, se poate spune cã numãrul acestora este mai scãzut decât în urmã cu 2-3 ani”, a declarat Rodica ªerban, managerul unei agenþii

de turism din Petroºani. De remarcat ar fi faptul cã pachetele turistice „autumnale” au

valori bãneºti ceva mai reduse decât cele din plin sezon. „Biletele nu mai sunt foarte scumpe, în funcþie de numãrul de zile petrecute într-o staþiune, de numãrul de stele ale hotelului sau de facilitãþile oferite preþurile, spun eu, fiind

mai mult decât acceptabile”, a mai spus Rodica ªerban. În parantezã fie spus, în cadrul programului „Litoralul pentru toþi” care se va derula în intervalul 6 – 29 septembrie, preþul unui bilet, pentru o persoanã, este cuprins între 210 ºi 1.500 de lei. Mircea NISTOR

Eveniment Snatt & Vix la Club 3D Stage Snatt & Vix sunt doi dj români care au introdus pe piaþa româneascã într-un mod foarte susþinut, un gen muzical care stârneºte gânduri ºi deschide apetitul pentru o cãlãtorie în lumea acordurilor euforice, care te poartã de la beat-uri cutremurãtoare, pânã la momente pline de sentiment. Totul se realizeazã într-o armonie excelentã între Snatt ºi Vix, pentru cã Snatt (Dragoº) este un vechi susþinãtor al acestui fenomen muzical, el fiind fondatorul primei comunitãþi trance din Romãnia, dedicându-ºi pânã acum peste 8 ani din viaþa unei pasiuni care stârneºte cu adevãrat admiraþie, iar Vix (Bogdan) este managerul caselor de discuri „Ask4Records” ºi „Cool Vibes Records” prin intermediul cãrora lanseazã piese la nivel internaþional, dar cel mai important este faptul cã alimenteazã publicul cu multã muzicã electronicã de calitate. Echipa Snatt & Vix are scopul de a promova muzica trance ºi progressive în România. Snatt & Vix, au avut onoarea de a mixa alãturi de nume care nu mai au nevoie de nici cea mai micã prezentare, ºi de fiecare datã, feedbackul publicului a fost unul pozitiv.

Warmup / After : Chicane The Freedom Dayz (01.05.2009) - Finlandia Pure Senses (23.04.2010) Ferry Corsten - Twice In A Blue Moon (10.10.2009) Paul van Dyk - Volume World Tour (06.03.2010) Tiesto - The Mission Dance Weekend 0.3 (06.08.2010) - Club Life (18.06.2011) Gabriel & Dresden, Paul van Dyk, Above & Beyond, Ferry Corsten - The Mission Dance Weekend 0.4 (05.08.2011 ) Armin van Buuren (15.10.2011) Dash Berlin - The Legend of Dreams ( 25.05.2011) Sander van Doorn - ELEVE11 Album Tour 2011 ( 04.11.2011) Above & Beyond - Group Therapy World Tour (03.03.2012) Cei doi români, produc ºi realizeazã propria lor emisiune radio, „TrancENDancE ArenA”, ea a fiind un element de bazã în grila celui mai ascultat radio de muzicã electronicã din România. Snatt & Vix vã aºteptã cu drag la Club 3D Stage, sâmbãtã 01 septembrie începând cu ora 22:00 la un super-party.