Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 181
Cronica Vãii Jiului Vineri, 3 august 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Ziua sufletelor încleºtate
a Lupeni, au fost atunci, 22 de mineri morþi ºi 148 de rãniþi. Tragedia nu este departe de noi. 6 august este o zi neagrã în istoria mineritului din Valea Jiului… Primele ºapte luni ale anului 1929 aºtern deznãdejdea în PAGINA 11 Valea Jiului. Deziluzia trãdãrii ºi mizeria vieþii încleºtau sufletele.
L
CNH, din nou între primii cinci datornici din cauza ”penalitãþilor de orice fel” ompania Naþionalã a Huilei apare ºi pe primul semestru al acestui an pe locul doi în clasamentul marilor datornici din cauza aberantelor ”penalitãþi de orice fel”.
C
>>> PAGINA A 3-A
Rãspuns favorabil al ministerului pentru renegocierea CCM al CNH
Dosare penale pentru hoþii de apã din Valea Jiului
Medicii de la DSV Hunedoara înºelaþi cu credite
eri, la Prefectura Judeþului Hunedoara, în cadrul Comisiei de Dialog Social, sindicatele reprezentative ale salariaþilor Companiei Naþionale a Huilei au primit avizul renegocierii Contractului Colectiv de Muncã.
oþii de apã vor ajunge în instanþã. Directorul Apa Serv a decis sã le facã dosare penale celor pe care i-a prins cã furau apã ºi aveau spãlãtorii, restaurante, sau pensiuni.
eci de angajaþi ai Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara s-au trezit cã sunt datori dupã ce ºeful Serviciului Personal din cadrul instituþiei ar fi luat credite în numele lor.
>>> PAGINA A 3-A
>>> PAGINA A 3-A
>>> PAGINA A 5-A
I
H
Z
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 3 august 2012
Drepturile pensionarilor mineri aferente anului 2012 intrã în platã NH-SA Petroºani, 1 august 2012: Începând cu ora 12:00 a zilei de 7 august 2012, la sucursalele E.M. Petrila, E.M. Paroºeni ºi E.M. Uricani, în baza facturilor emise de ENEL, pensionarii din evidenþa CNHSA vor intra în posesia sumelor reprezentând contravaloarea consumului de energie electricã înregistrat pânã la data curentã a anului 2012.
C
Pentru o bunã organizare, pensionarii sunt rugaþi sã se prezinte la sucursala la care sunt arondaþi,
dupã o planificare zilnicã, în funcþie de ordonarea alfabeticã a numelui de familie. Astfel, la E.M. Petrila se vor efectua plãþile pentru pensionarii care ºi-au depus dosarele la sucursale E.M. Lonea, E.M. Petrila, S.C.S.M. ºi la CNH-sediu, dupã urmãtoarea planificare zilnicã: o numele care încep cu litere de la A pânã la K: 07 - 10 august 2012; o numele care încep cu litere de la L pânã la Z: 13 - 17 august 2012 Observaþie: În data de 15 august nu se efectueazã plãþi - zi nelucrãtoare La E.M. Paroºeni se vor efectua plãþile pentru pensionarii care ºiau depus dosarele la sucursale E.M.
Livezeni, E.M. Vulcan, E.M. Paroºeni ºi la E.P.C.V.J., dupã urmãtoarea planificare zilnicã: o numele care încep cu litere de la A pânã la F: 07 - 10 august 2012; o numele care încep cu litere de la G pânã la O: 13 - 17 august 2012 Observaþie: În data de 15 august nu se efectueazã plãþi - zi nelucrãtoare o numele care încep cu litere de la P pânã la Z: 20 - 24 august 2012. La E.M. Uricani se vor efectua plãþile pentru pensionarii care ºiau depus dosarele la sucursale E.M. Lupeni ºi E.M. Uricani, dupã urmãtoarea planificare zilnicã: o numele care încep cu litere de la A pânã
SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT DEPOZIT Str. Lunca, Nr. 100, Preþ foarte avantajos Relaþii la tel.: 0372764439, 0254542472
la L: 07 - 10 august 2012; o numele care încep cu litere de la M pânã la Z: 13 - 17 august 2012
Observaþie: În data de 15 august nu se efectueazã plãþi - zi nelucrãtoare Biroul de presã CNH SA
Bani pentru culturã
anii economisiþi în primul semestru al anului, redistribuiþi pentru a doua jumãtate.
B
Consilierii locali de la Petroºani au votat pentru utilizarea unei sume de bani rãmasã neutilizata în primul semestru al anului în curs pentru redistribuire în a doua jumãtate a anului. Este vorba de suma de 42.760 lei din capitolul Cultura al Bugetului Local. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale din Petroºani,
banii vor fi redistribuiþi pentru acelaºi capitol. “Este vorba de o economie care s-a realizat în primul semestru al anului la capitolul Cultura ºi redistribuirea e pentru aceleaºi acþiuni, dar din semestrul doi. Banii vor fi cheltuiþi în funcþie de evenimente”, a declarat Nicu Taºca, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Administraþia localã din Petroºani a susþinut de fiecare datã toate proiectele care care sunt pentru comunitate. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Demascarea (r) 19:00 Observator 20:20 Shaolin Cowboy
22:20 Dragonul: Viaþa lui Bruce Lee 1:15 Ginostra
National TV 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Grupul Vouã (r) 14:15 Din dragoste pentru Evangeline
16:15 16:30 18:30 19:15 20:15 22:15
Baronii (r) 1x2 ªtiri Naþional TV Suflete pereche Infernul de foc Apa neagrã
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 11:00 Bãieþii din decembrie 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Gaºca 16:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV
20:30 Soldatul universal 22:45 Sweeney Todd
Prima TV 9:30 Martor fãrã voie (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Curat, murdar? (r) 18:00 Focus 18
19:00 Focus Sport 19:30 Cireaþa de pe tort 20:30 Vreau sã divorþez
TVR 1
9:25 Legendele palatului: concubina regelui 10:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 11:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 11:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 18:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 0:10 Nemuritorul 5: Pe urmele legendei 1:50 Legendele palatului: doctorul Hur Jun
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 2012
Rãspuns favorabil al ministerului pentru renegocierea CCM al CNH eri, la Prefectura Judeþului Hunedoara, în cadrul Comisiei de Dialog Social, sindicatele reprezentative ale salariaþilor Companiei Naþionale a Huilei au primit avizul renegocierii Contractului Colectiv de Muncã.
I
CNH, din nou între primii cinci datornici din cauza ”penalitãþilor de orice fel” ompania Naþionalã a Huilei apare ºi pe primul semestru al acestui an pe locul doi în clasamentul marilor datornici din cauza aberantelor ”penalitãþi de orice fel”. Din datoria de 1,7 miliarde lei, 1,2 miliarde lei sunt dobânzi ºi penalitãþi.
C
Primii cinci mari datornici la bugetul de stat aveau restanþe cumulate de peste
5,762 miliarde lei, la finele primului semestru, cu aproximativ 11% mai mult decât în primele trei luni ale anului, potrivit datelor publicate de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF). Dar cum îi stã bine Fiscului, au legat pe viaþã aceste companii de datorie din cauza penalitãþilor uriaºe care cresc pe principiul bulgãrelui de zãpadã. Pe locul doi se aflã Compania Naþionalã a Huilei (CNH), cu o datorie de peste 1,755 miliarde lei, din care
1,281 miliarde lei provin din dobânzi ºi penalitãþi de orice fel, 255,3 milioane din TVA, 158,5 milioane din impozitul pe venit iar 54,9 milioane din alte impozite ºi taxe. Compania Naþionalã a Huilei este societate aflatã în administrare specialã conform Legii 137/2002. Prima poziþie este ocupatã de Compania Naþionalã de Cãi Ferate, cel mai mare datornic la bugetul de stat cu datorii 2,486 miliarde lei, din care 1,514 miliarde lei sunt dobânzi ºi penalitãþi, 809,3
Dosare penale pentru hoþii de apã din Valea Jiului oþii de apã vor ajunge în instanþã. Directorul Apa Serv a decis sã le facã dosare penale celor pe care i-a prins cã furau apã ºi aveau spãlãtorii, restaurante, sau pensiuni. În câteva zile dosarele vor ajunge la poliþie, iar mai apoi hoþii dovediþi vor plãti chiar ºi retroactiv.
H
Imediat dupã ce au montat apometre noi la sediile firmelor cu probleme, angajaþii Apa Serv au observat cã acestora le cresc consumurile simþitor. Aºa se face cã acum, dupã ce au demonstrat cã, cel puþin în ultimul an, au furat firma de distribuþie a apei, proprietarii vor fi acþionaþi în instanþã. Toþi se vor alege cu dosare penale pentru furt ºi este posibil sã plãteascã ºi facturi din urmã. „În ultima vreme, chiar am vãzut cã sunt cozi, pentru cã oamenii vin sã plãteascã., Atunci cum sã las societãþi mari consumatoare de apã sã nu achite facturi? Unii nici nu aveau contracte ºi consumau în detrimentul altora. De acum încolo, toþi cei care consumã, sã
plãteascã. La ora aceasta, împreunã cu serviciul juridic, pregãtim plângerile penale pentru cei care au fost prinºi. Am luat consumurile din 2011 – 2012 ºi am vãzut acele consumuri infime la unele restaurante, hoteluri, spãlãtorii ºi am zis cã aºa nu mai merge! Am gãsit apometre blocate, altele scoase. Toþi vor fi deferiþi justiþiei ºi vom încerca sã recuperãm ºi unele consumuri de apã, care se vor calcula în urma unei formule, aºa cum prevede legea”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. În doar câteva zile, spre exemplu, lacul de la clubul Keops din Petroºani a consumat 800 de metri cubi. Este vorba despre un consum înregistrat în ultimele 20 de zile, dupã ce a fost montat noul apometru. Asta în timp
ce apometru „defect” care era montat anterior înregistra maxim 200 de metri cubi lunar. Iar acesta este doar un exemplu din zecile de dosare care vor fi trimise în instanþã de responsabilii de la ape. Diana MITRACHE
milioane lei provin din taxa pe valoarea adãugatã iar peste 161,1 milioane lei din impozit pe venit. Pentru aceastã companie s-au acordat înlesniri al platã. ªi aceastã Companie este îngenuncheatã de aceleaºi ”dobânzi ºi penalitãþi. Pe locul trei în topul datornicilor se situeazã Galaxy Tobacco, cu o restanþã de 986,5 milioane lei, din care 722,8 milioane sunt din dobânzi ºi penalitãþi, 174,1 milioane lei din accize, 64,6 milioane din TVA ºi 20,4 milioane din alte impozite ºi taxe. ªi pentru aceastã companie s-au acordat înlesniri la platã. A patra poziþie în topul restanþierilor cãtre stat este ocupatã de Societatea Naþionalã de Transport Feroviar de Marfã - CFR Marfã cu datorii în valoare de 346,2 milioane lei, din care 191,4 milioane din TVA iar 144 milioane lei din dobânzi ºi penalitãþi, pentru aceastã companie începându-se procedura de executare silitã. A cincea poziþie în topul datornicilor este ocupatã de European Food, cu o datorie de 188 milioane lei, din care 128,4 milioane din TVA, iar 55,3 milioane lei din dobânzi ºi penalitãþi de orice fel. Pentru aceastã companie s-a început procedura de executare silitã. Ileana FIRÞULESCU
Ieri, la ora 14,00, la Prefectura judeþului Hunedoara, s-a întrunit Comisia de Dialog Social la care au participat cinci sindicate din cadrul Companiei Naþionale a Huilei, Inspectoratul Teritorial de Muncã ºi reprezentantul Guvernului în teritoriu. Tema dialogului a fost admiterea renegocierii Contractului Colectiv de Muncã pentru CNH avându-se în vedere cã o parte a sindicatelor ºi-au pierdut reprezentativitatea, iar acum acestã reprezentativitate a fost recâºtigatã prin afiliere. Structurile sindicale care reprezintã personalul din subteranele Vãii Jiului susþin în continuare drepturi, altele decât cererile celor de la suprafaþã, cum au existat dintotdeauna, dar cã aceste drepturi trebuie clar specificate cu semnãtura sindicatelor reprezentative pentru perfectã valabilitate. Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a precizat cã rãspunsul Ministerului Economiei pentru acestã renegociere a Contractului Colectiv de Muncã a fost favorabil cererii sindicatelor, cu precizarea cã acest lucru se va face cu administraþia Companie Naþionale a Huilei, funcþie de posibilitãþile existente. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate abintele medicale din cadrul unitãþilor de învãþãmânt sunt la mâna administraþiilor publice locale. Nu în toate ºcolile din Valea Jiului existã astfel de cabinete medicale.
C
Mai grav este faptul cã în urma unei decizii a celor de la Ministerul Sãnãtãþii acestea au trecut în subordinea administraþiilor locale. Aici intervine o altã problemã. Pentru cã aceste cabinete sã îºi desfãºoare activitatea, admonistratiile locale trebuie sã le susþinã financiar. Existã situaþii unde administraþiile publice nu se implicã, dar
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 3 august 2012
Cabinetele medicale din ºcoli, la mâna primarilor extista ºi exemple bune. Potrivit reprezentanþilor Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, e deficit acut de medici de medicinã ºcolarã. «În unele localitãþi, unii primari sprijinã activitãþile medicilor de medicinã ºcolarã, în alte localitãþi nu sprijinã. Atunci hotãrârea Ministerului a fost hai sã punem medicul de familie sã facã vaccinarea lka vârstele de ºcolarizare. De exemplu la Petroºani, domnul Ridzi i-a ajutat, medicii de medicinã care desfãºoarã activitatea de medicinã de familie ºi-au desfãºurat activitartea cu plãcere. Sunt alte localitãþi unde au refuzat. E deficit mare
în tot judeþul, în toatã þara”, declarã medicul din cadrul DSP Hunedoara, ªtefan Repede. Aºa se face cã în în urma deciziei Ministerului Sãnãtãþii, vaccinurile elevilor nu vor mai fi realizate de medicii de medicinã ºcolarã, ci de medicii de familie. ”La ultima rectificare a bugetului pe programe s-a modificat calendarul antional de vaccinãri pe anul 2012 începând de la 1 iunie ºi am avzut cã au fost scoºi din acest calendar medicii de medicinã
xamene pentru dascãli. Persoanele care vor sã ocupe un post în sistemul de învãþãmânt au susþinut joi proba specificã pregãtirii lor.
E
Anul acesta se înregistreazã o premierã în ceea ce priveºte desfãºurarea concursului de titularizare. Dacã anii precendenti acest concurs pentru ocuparea unui post în sistemul de educaþie se organiza la nivel naþional, acum aceastã evaluarea a cadrelor didactice se organizeazã la nivelul unitãþilor de învãþãmânt. “Astãzi (joi-n.r.) are loc examenul de mobilitate a cadrelor didactice, în sensul cã profesorii pot opta pentru a participa la una din probe în funcþie de specilizarile lor pentru a ocupa cele aproximativ 466 de posturi ºi fracþiuni din judeþul Hunedoara. Examenul se desfãºoarã la nivelul a 41 de centre din judeþul Hunedoara. Aceste centre sunt constituite la nivelul unitãþilor ºcolare cu personalitate juridicã sau prin asociere temporarã în unele centre de învãþãmânt pentru a scãdea numãrul de centre
ºcolarã care îi vaccinau pe copiii ºcolari. Datoritã faptului cã nu sunt medici scolaristi la toate complexele ºcolare, deºi ar fi trebuit ca un grup de ºcoli sã aibã medici de medicinã ºcolarã, nefiind suficienþi atunci s-a hotãrât cã medicul de medicinã de familie care îl are pe copil în evidenþã sã-i facã vaccinarea la vârsta respectivã. Sunt mulþi medici care s-au pensionat.. Asta e motivul principal. Aºa medicul de familie îºi vaccineazã pacienþii lui”, mai
spune medicul. Totodatã, reprezentanþii administraþiilor locale ar trebui sã se gândeascã la binele elevilor din comunitate ºi sã aibã în vederea susþinerea cabinetelor medicale ºcolare. Asta este pãrerea medicului DSP Hunedoara. ”Acest program a fost preluat de primãrie, consiliul local, are are în evidenþã ºcoalã. Ei ar trebui sã se gândeascã cã ar trebui sã existã un medic de medicinã ºcoala pe mai multe grupuri de ºcoli
fiindcã avem triaj epidemiologic când începe ºcoala. Asta trebuie sã îl facã cineva. Vin copiii la ºcoalã ºi trebuie sã vadã dacã au pãduchi, râie”, conchide Repede. Conform unei evidente a Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara care dateazã din 13 iunie anul curent, instituþia a efectuiat plãþi în valoare de 200 de mii de lei cãtre 12 dispensare ºcolare aflate pe raza judeþului Hunedoara. Raul IRINOVICI
Primul examen de titularizare descentralizat de examen”, declarã Livia Vlad, purtãtor de cuvânt al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara. Ca ºi în anii precedenþi, concurenta cea mai mare a fost pentru ocuparea locurilor de educatoare ºi învãþãtori. “Existã o concurenþã cã cele mai multe dosare au fost depuse pentru specilizarea de învãþãtori ºi educatoare”, mai specificã purtãtorul de cuvânt al ISJ Hunedoara. onfuzie în rândul candidaþilor Existã candidaþi care nu ºtiu dacã nota obþinutã într-un centru de examen este valabilã ºi în altã locaþie. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar fac lumina în acest caz. Spre dezamãgirea candidaþilor care ar fi dorit sã opteze pentru un post din alt centru de examen, nota este valabilã doar în unitatea de învãþãmânt în care au susþinut examenul. “Candidaþii ºtiau încã de la începu conform metodologiei nota este doar pentru un singur
C
centru de examen valabilã. Candidaþii pot sã opteze pentru un post din cadrul unui centru de examen ºi nu pot sã foloseascã acea notã la repartizarea pe un alt post din alt centru de examen pentru cã examenul din acest an este un examen descentralizat”, conchide Livia Vlad.
ro ºi contra descentralizare în educaþie
P
Dacã unii candidaþi considera cã aceastã metodã de evaluare este mai eficientã, alþii o vãd cã fiind o idee proastã. “Este foarte bine sã susþii examenul de titularizare la nivel de ºcoalã. În primul rând atmosfera este mai relaxatã ºi nu
mai trebuie parcurs drumul pânã la Deva. Pânã la urma examenul e examen, fie aici, fie la Deva”, spune un candidat de la Petroºani. “Eu consider cã aceasta modalitate de a susþine examenul de titularizare îi favorizeazã pe unii. Dupã cum se ºtie, totul este pe pile ºi relaþii. Aºa cã existã posibilitatea ca unii sã îºi aranjeze împreunã cu directorul examenul”, spune un alt candidat. Începând de anul acesta, conform noii legi a Educaþiei, examenul de titularizare este descentralizat. Astfel, fiecare candidat susþine evaluarea la unitatea în cadrul cãreia opteazã pentru un post în învãþãmânt. Raul IRINOVICI
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 2012
Medicii de la DSV Hunedoara eci de angajaþi ai Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara sînºelaþi cu cr edite auZtrezit cã sunt datori dupã ce ºeful Serviciului Personal din cadrul instituþiei ar fi luat credite în numele lor. diat în instituþie ºi colegii veterinarului, dupã ce s-au interesat, au aflat cã ºi ei au împrumutat sume mari de bani de la acelaºi CAR, cu care un superior al lor avea strânsã legãturã. Mai exact, ºeful Serviciului Personal din cadrul DSV, Marcela Ciucã, care este acum bãnuitã cã s-a folosit de datele personale ale angajaþilor pe care le gestiona pentru a împrumuta bani în numele lor.
S
Oamenii au depus plângere la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, iar conducerea instituþiei a demarat o anchetã internã. Toatã afacerea necuratã a ieºit la luminã dupã ce unul dintre medicii veterinari, angajat al
DSVSA Hunedoara, a aflat cã are un credit pe numele lui deºi nu a împrumutat banii respectivi. Omul s-a interesat ºi a aflat cã sunt circa 90 de milioane de lei vechi ridicate de la o Casã de Ajutor Reciproc din municipiul Deva. Vestea s-a rãspândit ime-
tãm cu emoþii
Pânã în acest moment se bãnuieºte cã sunt 30 de angajaþi ai Direcþiei, medici veterinari, inspectori ºi asistenþi care fie sunt giranþi fãrã ºtirea lor, fie au ridicat sume de bani de la CAR, fãrã ca în realitate sã se întâmple acest lucru. „Iniþial a fost vorba de vreo 25 de persoane. Acum am aflat cã ar fi 30 de pãgubiþi. Stãm cu emoþii pentru
cã încã nu ºtim care are credit ºi care e girant. Este inadmisibil ce se întâmplã ºi nu vrem sã plãtim ceea ce nu am luat. Din acest motiv ne-am ºi adresat cu plângere organelor de anchetã”, a declarat unul dintre medici. Conducerea DSVSA Hunedoara prin directorul adjunct, Daniela Lãcrãjan, a demarat o anchetã internã, însã ºefa serviciului care este bãnuitã cã a luat credite în numele medicilor, a intrat în concediu medical ºi abia dupã ce revine la direcþie poatã fi anchetatã. În schimb, liderul de sindicat din cadrul DSVSA Hunedoara, Olimpia Bartoº confirmã cã la Parchet a fost depusã plângere penalã dupã ce „mai mulþi membrii de sindicat au venit sã se plângã” de faptul cã s-au trezit datori fãrã vinã. Prejudiciul în aceastã înºelãciune se crede cã ar fi pe la vreo 4 miliarde de lei vechi, însã suma exactã va fi stabilitã de organele de anchetã.
Dacian Ciodaru, interimat pânã în septembrie
upã toate pasiunile pe care le-a stârnit în mediul academic de la Petroºani, concursul pentru ocuparea funcþiei de director administrativ, lãsându-se pânã la urmã chiar cu descinderi ale mascaþilor ºi cu anchete penale, acum, vizavi de acest subiect este o liniºte ca de mormânt.
D
Dacian Ciodaru, favoritul pentru acest post, pe care de altfel îl ºi ocupã în prezent prin interimat, poate sta liniºtit pânã în luna septembrie, cel puþin, pentru cã atunci îi expirã delegarea sã conducã acest departament. “Concursul pentru ocuparea postului de director administrativ nu s-a mai þinut deoarece nu am avut candidaþi, pentru cã cei doi s-au retras. Se va organiza la o datã care va fi comunicatã ulterior, pentru cã pânã acum nu s-au demarat alte acþiuni pentru ocuparea acestui post din nou. Astfel, funcþia de
director administrativ este ocupatã de Dacian Ciodaru prin delegare pe perioadã de 6 luni începând din aprilie”, a afirmat Marius Marcu, prorector la Universitatea Petroºani. Mascaþii ºi procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara au descins acasã la Dacian Ciodaru în dimineaþa zilei de 26 mai, el fiind cercetat pentru diferite achiziþii, în special de mobilier pentru cãmine, în perioada când era ºeful Patrimoniului Studenþesc. Însã, de atunci ºi pânã acum, organele de anchetã nu au mai dat niciun semnal în legãturã cu acest dosar. Conducerea Universitãþii a realizat atunci o analizã financiarã proprie. “Auditul a fost finalizat ºi prezentat în Senatul Universitãþii, iar în urma raportului nu au fost semnalate probleme financiare majore. Auditul a fost transmis organelor de anchetã de la Poliþie”, a mai spus prorectorul Marius Marcu. Dacã pânã în luna septembrie, atunci când exprimã interimatul lui Ciodaru, pentru mult râvnitul post de director administrativ nu se va înregistra nicio candidaturã, funcþia poate rãmâne vacantã pânã când Ministerul decide organizarea concursului. Cât îl priveºte pe Radu Octavian, fostul contracandidat al lui Dacian Ciodaru, cel care a ocupat funcþia de director general administrativ al Universitãþii ºi fratele lui Radu Sorin, care sa „bãtut” cu Aron Poanta pentru funcþia de rector, ºi acesta a tãcut mâlc în toatã povestea asta, ferindu-se de declaraþii. Dar, aºa cum anchetatorii încã îl au în vizor pe Ciodaru, în
urma percheziþiilor de la el de acasã, voci bine informate ne-au spus cã nici Radu Octavian nu ar fi curat ca lacrima, iar un indiciu poate chiar pentru organele de control ar fi mobila pe care acesta o are acasã ºi care, tot conform aceloraºi surse, ar fi chiar identicã cu cea din cãminele studenþeºti. De asemenea, tot unor
surse din interiorul Universitãþii, cei doi „duºmani” s-ar fi întâlnit tête-à-tête, dupã ce mascaþii i-au dat deºteptarea lui Ciodaru, iar dupã o discuþie bãrbãteascã, au decis sã se retragã amândoi. Bineînþeles, liniºtea este valabilã pânã în septembrie, pentru cã în curând ar fi programate altã „nopþi de cristal” la câþiva
SVSA Hunedoara – perfectã pentru inginerii financiare
D
Instituþia nu este pentru prima datã în centrul unui scandal de proporþii. În urmã cu mai mulþi ani, fosta conducere a „instrumentat” unele inginerii financiare din care DSV a pierdut miliarde de le vechi. Directorul executiv al Direcþiei Sanitar-Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara de la acea vreme, Marius Lãzãrescu, împreunã cu alþi doi salariaþi, au fost trimiºi în judecatã în acest an pentru fals intelectual. Învinuiþii au achiziþionat aparaturã de 350 de mii de lei (3,5 miliarde de lei vechi) de la douã firme din Bucureºti, SC Laboratory Sistem ºi SC Star Laboratory . Practic s-au achiziþionat, pe hârtie, instrumente ºi echipamente pentru utilarea ºi modernizarea unui laborator dar care n-au ajuns niciodatã în instituþie. Între timp cele douã firme au intrat în insolvenþã ºi Direcþia a rãmas cu paguba. Adicã s-a înscris la masa credalã fãrã prea mari ºanse de izbândã în a-ºi mai recupera din pagubã. Maximilian GÂNJU “universitari”acasã, unul chiar cu stat de platã dublu. În ceea ce-l priveºte pe Dacian Ciodaru, el a fost contactat telefonic în repetate rânduri pentru a-ºi exprima un punct de vedere în legãturã cu toatã aceastã poveste, dar mai ales cu ce va face din septembrie încolo, însã a refuzat orice dialog pe aceastã temã. Luiza ANDRONACHE
Alungatã pentru cã suferã de epilepsie tânãrã din municipiul Petroºani a fost pur ºi simplu aruncatã în stradã chiar de cea care i-a dat viaþã. Andreea a avut norocul de a ajunge sub aripa protectoare a Bisericii Sfânta Varvara din Petroºani.
O
„Tânãra Andreea, bolnavã de epilepsie ºi alungatã de acasã de mama sa, dormea noaptea la Caritas, iar dimineaþa era obligatã sã plece unde vrea pânã seara. Colinda toatã ziua fãrã hranã ºi cu riscul de crize repetate pe drum”, spun reprezentaþii bisericii.
Andreea este unul dintre copiii cu care soarta a fost prea crudã, iar dupã toate neajunsurile a mai primit o loviturã. Tânãra a fost bãtutã ºi maltratatã mama ei, iar mai apoi aruncatã pur ºi simplu în stradã, pentru cã suferã de epilepsie. Andreea, fãrã sã ºtie încotro sã o apuce, s-a refugiat o perioadã la un centru de ajutor din municipiul Petroºani, unde era gãzduitã pe timp de noapte. Ziua rãtãcea pe strãzi ºi nu o datã a ajuns la spital din cauza crizelor provocate de boalã. În cele din urmã, calvarul femeii s-a sfârºit dupã ce a ajuns la Asociaþia Umanitarã „Sf. Varvara” care funcþioneazã pe lângã biserica cu acelaºi nume din cartierul Aeroport-Petroºani.
Aceºtia au reuºit sã-i gãseascã un refugiu tinerei dupã ce au cerut ajutor la municipalitate. „I s-a oferit un spaþiu locativ în strada Aviatorilor ºi noi am ajutat-o sã-ºi amenajeze locuinþa
ºi sã se branºeze la curent, apã ºi gaz. Prin bunãvoinþa celor în drept, i s-a atribuit pensie de handicap iar biserica a ajutat-o sã-ºi cumpere locuinþa în care este fericitã. Când vrea, vine la biserica Sf. Varvara unde e primitã ºi tratatã ca fãcând parte din familia duhovniceascã” , mai spun prelaþii bisericii. Andreea nu este singura care ºi-a gãsit un trai mai bun dupã ce a ajuns sub aripa protectoare a Asociaþiei Umanitare „Sf. Varvara. Maximilian GÂNJU
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 2012
6 Actualitate
Sezonul de schi din Parâng este pus în pericol
idul de protecþie de Z pe viaductul din Petroºani nu mai are
Au furat toate balustradele
parapeþi de sprijin. Toþi au fost furaþi, bucatã cu bucatã ºi sparþi, cel mai probabil, pentru a recupera fierul din interior. Nicio grindã orizontalã nu a scãpat ºi acum marginile sunt asigurate doar de pãrþile verticale, adânc înfipte în pãmânt. Cel mai probabil aceasta este opera magneþilor, care au dat
uriºtii care vor veni la schi în Parâng în acest sezon riscã sã nu aibã cu ce urca în staþiune.
T
Telescaunul Parâng administrat de falimentara SC Gospodãrie Prest Com ºi noul telescaun care va fi finalizat pânã la inaugurarea sezonului ar putea rãmâne nepornite pentru cã municipalitatea n-are nici oameni ºi nici fonduri pentru a le þine funcþionale în sezon. Consilierii locali trebuie sã gãseascã în timp scurt o modalitate pentru a putea þine operaþionale instalaþiile de transport pe cablu. În caz contrar, la iarnã Staþiunea Parâng, pentru prima datã în istoria sa va fi închisã. Aceasta din simplul motiv cã turiºtii nu vor avea nici o soluþie sã urce la pârtii. Edilii s-au gândit la darea instalaþiilor în administrare unei societãþi aleasã prin licitaþie publicã ºi care sã rãspundã de
întreþinerea ºi funcþionarea instalaþiilor ºi aºteaptã propuneri astfel încât sezonul sã nu fie compromis. „Ce vom face cu domeniul schiabil. Gospodãria e în insolvenþã ºi probabil va da faliment. Noi nu vom avea resurse de a þine telescaunul vechi ºi cel nou în funcþiune. Aºteptãm soluþii, propuneri de la consilierii locali. Spre exemplu eu cred cã Primãria ar trebui sã încaseze banii pe servicii ºi apoi sã plãteascã administratorul domeniului schiabil. Nu trebuie sã fie aºa, e o propunere dar tocmai de aceea spun cã ne trebuie soluþii ºi propuneri”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Aleºii locali vor fi puºi la curent cu situaþia domeniului schiabil ºi investiþiile fãcute în Parâng, astfel ca în perioada urmãtoare sã se poatã lua o decizie care sã þinã staþiunea de lângã Petroºani deschisã în sezon.
atacul la tot ce a însemnat fier beton. Un drum în acest loc devine oricum periculos, dacã e sã þinem cont cã viaductul traverseazã o parte a oraºului ºi se aflã la o înãlþime apreciabilã, iar cei care au creat prejudiciul nu au fost niciodatã prinºi sau identificaþi. În acest ritm, nu mai e mult ºi chiar ºi bornele înfipte în pãmânt vor fi furate ºi cãrate la fier vechi. Diana MITRACHE
n bãrbat de Hoþ prins în tren U 33 de ani din Alba este cercetat pentru cã a furat un telefon mobil dintr-un tren. Întâmplarea s-a petrecut pe trenul Inter Regio ce soseºte la Simeria, iar pãgubitul e un tânãr de 17 ani din Petroºani.
Maximilian GÂNJU Poliþiºtii spun cã au fost alertaþi de un minor de 17 ani, care se afla în tren. Acesta a sunat la 112 ºi a
anunþat cã i s-a furat telefonul mobil. Atunci oamenii legii au fãcut cercetãri ºi lau ºi gãsit pe hoþ. „Poliþiºtii Serviciului Judeþean de Poliþie Transporturi Hunedoara au fost sesizaþi de cãtre un tânãr în vârstã de 17 ani, din Petroºani, despre faptul cã în timp ce cãlãtorea cu un tren Inter-Regio pe relaþia Iaºi – Simeria, i-a fost sustras telefonul mobil, în valoare de 600 lei.
început asfaltarea drumului spre Parâng. Proiectul e finanþat din fonduri europene ºi în cadrul sãu au mai fost asfaltate ºi alte artere rutiere.
A
Edilii locali de la Petroºani spun cã totul face parte dintrun proiect european. Strada Vasile Milea este cuprinsã în proiectul amplu de asfaltare a mai multor strãzi din centrul municipiului Petroºani, iar ultima parte ce va fi asfaltatã se terminã+ în dreptul INSEMEX Petroºani. „Lucrãrile au ajuns în acel loc. Au fost refãcute mai multe strãzi ºi la intrarea pe strada ce duce spre Parâng se toarnã în aceste zile un covor asfaltic”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Porþiunea de drum respectivã face parte din traseul ce urcã spre staþiunea turisticã
În urma activitãþilor investigative, poliþiºtii l-au identificat pe prezumtivul autor al faptei, în persoana lui TRAIAN L., de 33 de ani, din Blaj, judeþul Alba, cu antecedente penale. Celui în cauzã i s-a întocmit dosar de cercetare penalã pen-
Sucilã, o nouã încercare de eliberare
“Am depus o cerere de eliberare sub control judiciar la Judecãtoria Petroºani. Sper sã ne aprobe. Rãmâne de vãzut”, a declarat Daniel Tomescu, avocatul lui Sucilã. Cererea de eliberare sub control judiciar vine în urmã mai multor încercãri ale avocaþilor de a-l scãpa pe Sucilã de dupã gratii. Pânã acum, la niciun recurs, nicio instanþã nu a admis cererea avocaþilor. Sucilã este cercetat pentru sex cu un minor de 16 ani. Aceste fapte s-ar fi petrecut, spun anchetatorii, în anul 2012, iar de la tatãl minorului, respectiv soþul Angelei Stoica, viceprimarul din Vulcan, Sucilã este
acuzat cã ar fi furat 500 de euro. Dosarul este instrumentat de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, iar procurorul Adina Velescu, purtãtor de cuvânt al acestei instituþii, a declarat cã s-au sesizat în urma unor indicii. Sucilã a fost arestat în 4 iulie, iar de atunci ia fost prelungit mandatul de arestare, pe motiv cã eliberarea
proxima ºedinþã de ÎsprenGuvern vor fi supuse adoptare douã
Douã proiecte de HG pentru Lupeni, pe masa Guver nului
sã ar prejudicia ancheta, pentru cã acesta ar putea sã influenþeze declaraþiile celor implicaþi. În aceste zile se continuã cercetãrile în acest dosar, percheziþia informaticã încã nu s-a terminat, iar poliþistul Sucilã rãmâne dupã gratii pânã la începutul lunii septembrie. Raul IRINOVICI
priecte de hotãrâri care vizeazã acordarea de ajutoare persoanelor fizice afectate de incediul din Lupeni ºi pentru refacerea celor douã imobile distruse de flãcãri.
tru comiterea infracþiunii de furt calificat”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Hoþul este acum cercetat în stare de libertate. Diana MITRACHE
Asfalt pe drumul spre Parâng Parâng, dar restul de drum aparþine de Consiliul Judeþean Hunedoara. Toate lucrãrile de asfaltare care se fac acum in oraºul Petroºani au ºi garanþie de 5 ani, iar la final, în oraº, va fi
vocaþii lui Sucilã au depus o cerere de eliberare la Judecãtoria Petroºani. Avocaþii lui Adrian Sucilã au depus ieri (joi-n.r.) o cerere de eliberare sub control judiciar la Judecãtoria Petroºani.
A
Actualitate 7
refãcut terasamentul pe 12 strãzi. În total, lucrãrile de asfaltare costã peste 9 milioane ºi jumãtate de lei. Diana MITRACHE
Douã proiecte de hotãrâri de Guvern au fost întocmite de Prefectura Hunedoara în colaborare cu Ministerul Muncii, prin ministrul Mariana Câmpeanu, privind pagubele în urma incediului ce a avut loc în Lupeni, la douã blocuri de locuinþe. Proiectele au fost deja înaintate Guvernului spre aprobare în proxima ºedinþã a executivului. ”Pagubele materiale sunt con-
eºi li s-a promis cã li se vor schimba buletinele expirate în regim de urgenþã pentru a-ºi exercita dreptul la vot, din cele peste 10.000 de persoane doar câteva sute s-au înghesuit s-o facã.
D
Cu cinci zile înainte de ziua referendumului pentru demiterea preºedintelui, Prefectura Hunedoara anunþa cã în judeþ sunt 10.000 de persoane cu drept de vot, care au buletinul expirat, unii chiar nu deþineau cãrþi de identitate, ºi cã îºi vor putea reînnoi documentele în regim de urgenþã, la oricare dintre birourile publice comunitare de evidenþã a persoanelor. Am fost curioºi sã aflãm dacã dintre aceºtia au fost fost doritori sã-ºi clarifice situaþia ºi cam câþi. ”Da, miercuri, 25 iulie am anunþat cã existã peste 10.000
siderabile, având în vedere faptul cã acoperiºul unuia dintre cele douã blocuri a fost distrus în proporþie de 80%, iar celãlalt este afectat pe o suprafaþã de 30%, pe lângã faptul cã locatarilor leau fost ditruse ºi bunurile, mai ales celor de la ultimele etaje” – a precizat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Unul dintre proiectele HG se referã la despãgubirile per-
soanelor fizice ca urmare a acestui incendiu, ºi cel de-al doilea proiect cuprinde calculul pagubelor produse la cele douã imobile de locuinþe ºi suma ce urmeazã a fi alocatã pentru refacerea lor. Banii ce vor fi daþi locatarilor drept despãgubire ºi necesarul pentru reconstrucþia celor douã blocuri vor fi alocaþi din fondul de rezervã al Guvernului. Ileana FIRÞULESCU
Nu s-au înghesuit la preschimbarea urgentã a buletinelor
de persoane adulte cu buletine expirate. Pânã duminicã, au fost câteva sute de persoane care ºiau preschimbat buletinul sau cãrora li s-a eliberat un buletin provizoriu” – adeclarat prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu.
Ca urmare, referendumul i-a mobilizat ºi nu prea pe cei cãrora li s-ar fi rezolvat problem în regim de urgenþã cu aceastã ocazie. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 2012
6 Actualitate
Sezonul de schi din Parâng este pus în pericol
idul de protecþie de Z pe viaductul din Petroºani nu mai are
Au furat toate balustradele
parapeþi de sprijin. Toþi au fost furaþi, bucatã cu bucatã ºi sparþi, cel mai probabil, pentru a recupera fierul din interior. Nicio grindã orizontalã nu a scãpat ºi acum marginile sunt asigurate doar de pãrþile verticale, adânc înfipte în pãmânt. Cel mai probabil aceasta este opera magneþilor, care au dat
uriºtii care vor veni la schi în Parâng în acest sezon riscã sã nu aibã cu ce urca în staþiune.
T
Telescaunul Parâng administrat de falimentara SC Gospodãrie Prest Com ºi noul telescaun care va fi finalizat pânã la inaugurarea sezonului ar putea rãmâne nepornite pentru cã municipalitatea n-are nici oameni ºi nici fonduri pentru a le þine funcþionale în sezon. Consilierii locali trebuie sã gãseascã în timp scurt o modalitate pentru a putea þine operaþionale instalaþiile de transport pe cablu. În caz contrar, la iarnã Staþiunea Parâng, pentru prima datã în istoria sa va fi închisã. Aceasta din simplul motiv cã turiºtii nu vor avea nici o soluþie sã urce la pârtii. Edilii s-au gândit la darea instalaþiilor în administrare unei societãþi aleasã prin licitaþie publicã ºi care sã rãspundã de
întreþinerea ºi funcþionarea instalaþiilor ºi aºteaptã propuneri astfel încât sezonul sã nu fie compromis. „Ce vom face cu domeniul schiabil. Gospodãria e în insolvenþã ºi probabil va da faliment. Noi nu vom avea resurse de a þine telescaunul vechi ºi cel nou în funcþiune. Aºteptãm soluþii, propuneri de la consilierii locali. Spre exemplu eu cred cã Primãria ar trebui sã încaseze banii pe servicii ºi apoi sã plãteascã administratorul domeniului schiabil. Nu trebuie sã fie aºa, e o propunere dar tocmai de aceea spun cã ne trebuie soluþii ºi propuneri”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Aleºii locali vor fi puºi la curent cu situaþia domeniului schiabil ºi investiþiile fãcute în Parâng, astfel ca în perioada urmãtoare sã se poatã lua o decizie care sã þinã staþiunea de lângã Petroºani deschisã în sezon.
atacul la tot ce a însemnat fier beton. Un drum în acest loc devine oricum periculos, dacã e sã þinem cont cã viaductul traverseazã o parte a oraºului ºi se aflã la o înãlþime apreciabilã, iar cei care au creat prejudiciul nu au fost niciodatã prinºi sau identificaþi. În acest ritm, nu mai e mult ºi chiar ºi bornele înfipte în pãmânt vor fi furate ºi cãrate la fier vechi. Diana MITRACHE
n bãrbat de Hoþ prins în tren U 33 de ani din Alba este cercetat pentru cã a furat un telefon mobil dintr-un tren. Întâmplarea s-a petrecut pe trenul Inter Regio ce soseºte la Simeria, iar pãgubitul e un tânãr de 17 ani din Petroºani.
Maximilian GÂNJU Poliþiºtii spun cã au fost alertaþi de un minor de 17 ani, care se afla în tren. Acesta a sunat la 112 ºi a
anunþat cã i s-a furat telefonul mobil. Atunci oamenii legii au fãcut cercetãri ºi lau ºi gãsit pe hoþ. „Poliþiºtii Serviciului Judeþean de Poliþie Transporturi Hunedoara au fost sesizaþi de cãtre un tânãr în vârstã de 17 ani, din Petroºani, despre faptul cã în timp ce cãlãtorea cu un tren Inter-Regio pe relaþia Iaºi – Simeria, i-a fost sustras telefonul mobil, în valoare de 600 lei.
început asfaltarea drumului spre Parâng. Proiectul e finanþat din fonduri europene ºi în cadrul sãu au mai fost asfaltate ºi alte artere rutiere.
A
Edilii locali de la Petroºani spun cã totul face parte dintrun proiect european. Strada Vasile Milea este cuprinsã în proiectul amplu de asfaltare a mai multor strãzi din centrul municipiului Petroºani, iar ultima parte ce va fi asfaltatã se terminã+ în dreptul INSEMEX Petroºani. „Lucrãrile au ajuns în acel loc. Au fost refãcute mai multe strãzi ºi la intrarea pe strada ce duce spre Parâng se toarnã în aceste zile un covor asfaltic”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Porþiunea de drum respectivã face parte din traseul ce urcã spre staþiunea turisticã
În urma activitãþilor investigative, poliþiºtii l-au identificat pe prezumtivul autor al faptei, în persoana lui TRAIAN L., de 33 de ani, din Blaj, judeþul Alba, cu antecedente penale. Celui în cauzã i s-a întocmit dosar de cercetare penalã pen-
Sucilã, o nouã încercare de eliberare
“Am depus o cerere de eliberare sub control judiciar la Judecãtoria Petroºani. Sper sã ne aprobe. Rãmâne de vãzut”, a declarat Daniel Tomescu, avocatul lui Sucilã. Cererea de eliberare sub control judiciar vine în urmã mai multor încercãri ale avocaþilor de a-l scãpa pe Sucilã de dupã gratii. Pânã acum, la niciun recurs, nicio instanþã nu a admis cererea avocaþilor. Sucilã este cercetat pentru sex cu un minor de 16 ani. Aceste fapte s-ar fi petrecut, spun anchetatorii, în anul 2012, iar de la tatãl minorului, respectiv soþul Angelei Stoica, viceprimarul din Vulcan, Sucilã este
acuzat cã ar fi furat 500 de euro. Dosarul este instrumentat de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, iar procurorul Adina Velescu, purtãtor de cuvânt al acestei instituþii, a declarat cã s-au sesizat în urma unor indicii. Sucilã a fost arestat în 4 iulie, iar de atunci ia fost prelungit mandatul de arestare, pe motiv cã eliberarea
proxima ºedinþã de ÎsprenGuvern vor fi supuse adoptare douã
Douã proiecte de HG pentru Lupeni, pe masa Guver nului
sã ar prejudicia ancheta, pentru cã acesta ar putea sã influenþeze declaraþiile celor implicaþi. În aceste zile se continuã cercetãrile în acest dosar, percheziþia informaticã încã nu s-a terminat, iar poliþistul Sucilã rãmâne dupã gratii pânã la începutul lunii septembrie. Raul IRINOVICI
priecte de hotãrâri care vizeazã acordarea de ajutoare persoanelor fizice afectate de incediul din Lupeni ºi pentru refacerea celor douã imobile distruse de flãcãri.
tru comiterea infracþiunii de furt calificat”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Hoþul este acum cercetat în stare de libertate. Diana MITRACHE
Asfalt pe drumul spre Parâng Parâng, dar restul de drum aparþine de Consiliul Judeþean Hunedoara. Toate lucrãrile de asfaltare care se fac acum in oraºul Petroºani au ºi garanþie de 5 ani, iar la final, în oraº, va fi
vocaþii lui Sucilã au depus o cerere de eliberare la Judecãtoria Petroºani. Avocaþii lui Adrian Sucilã au depus ieri (joi-n.r.) o cerere de eliberare sub control judiciar la Judecãtoria Petroºani.
A
Actualitate 7
refãcut terasamentul pe 12 strãzi. În total, lucrãrile de asfaltare costã peste 9 milioane ºi jumãtate de lei. Diana MITRACHE
Douã proiecte de hotãrâri de Guvern au fost întocmite de Prefectura Hunedoara în colaborare cu Ministerul Muncii, prin ministrul Mariana Câmpeanu, privind pagubele în urma incediului ce a avut loc în Lupeni, la douã blocuri de locuinþe. Proiectele au fost deja înaintate Guvernului spre aprobare în proxima ºedinþã a executivului. ”Pagubele materiale sunt con-
eºi li s-a promis cã li se vor schimba buletinele expirate în regim de urgenþã pentru a-ºi exercita dreptul la vot, din cele peste 10.000 de persoane doar câteva sute s-au înghesuit s-o facã.
D
Cu cinci zile înainte de ziua referendumului pentru demiterea preºedintelui, Prefectura Hunedoara anunþa cã în judeþ sunt 10.000 de persoane cu drept de vot, care au buletinul expirat, unii chiar nu deþineau cãrþi de identitate, ºi cã îºi vor putea reînnoi documentele în regim de urgenþã, la oricare dintre birourile publice comunitare de evidenþã a persoanelor. Am fost curioºi sã aflãm dacã dintre aceºtia au fost fost doritori sã-ºi clarifice situaþia ºi cam câþi. ”Da, miercuri, 25 iulie am anunþat cã existã peste 10.000
siderabile, având în vedere faptul cã acoperiºul unuia dintre cele douã blocuri a fost distrus în proporþie de 80%, iar celãlalt este afectat pe o suprafaþã de 30%, pe lângã faptul cã locatarilor leau fost ditruse ºi bunurile, mai ales celor de la ultimele etaje” – a precizat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Unul dintre proiectele HG se referã la despãgubirile per-
soanelor fizice ca urmare a acestui incendiu, ºi cel de-al doilea proiect cuprinde calculul pagubelor produse la cele douã imobile de locuinþe ºi suma ce urmeazã a fi alocatã pentru refacerea lor. Banii ce vor fi daþi locatarilor drept despãgubire ºi necesarul pentru reconstrucþia celor douã blocuri vor fi alocaþi din fondul de rezervã al Guvernului. Ileana FIRÞULESCU
Nu s-au înghesuit la preschimbarea urgentã a buletinelor
de persoane adulte cu buletine expirate. Pânã duminicã, au fost câteva sute de persoane care ºiau preschimbat buletinul sau cãrora li s-a eliberat un buletin provizoriu” – adeclarat prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu.
Ca urmare, referendumul i-a mobilizat ºi nu prea pe cei cãrora li s-ar fi rezolvat problem în regim de urgenþã cu aceastã ocazie. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 2012
8 Actualitate e data de 6 august, creºtinii ortodocsi ºi catolici sãrbãtoresc Schimbarea la Faþã, una dintre cele mai mari sãrbãtori religioase. Ziua se referã la momentul în care apostolii Mântuitorului, aflati pe muntele Tabor, s-au convins cã acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci însuºi fiul lui Dumnezeu.
P
Din punct de vedere religios, Schimbarea la Faþã a Mântuitorului reprezintã data la care Iisus, împreunã cu trei dintre mucenicii cei mai apropiaþi, Petru, Iacob ºi Ioan, a urcat pe muntele Tabor ca sã se roage. Aici, apostolii au fost învãluiþi într-un nor de luminã, în timp ce Iisus se ruga, iar apoi au auzit un glas care le-a spus: “Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultaþiL” (Matei 17, 5). Isus le-a poruncit celor trei sã nu dezvãluie nimãnui nimic din cele vãzute ºi auzite, pânã dupã învierea Sa din morþi.
aceastã varã centrul de colectare a fructelor de pãdure din Aninoasa a rãmas cu uºile închise. Concurenþa centrelor particulare, care plãtesc mai bine, este cea care a pus lacãtul pe singurul centru de colectare a bureþilor sau afinelor din Valea Jiului care aparþinea Direcþiei Silvice Hunedoara.
În
“Particularii ne-au terminat. Pentru cã plãtesc mai bine, toþi culegãtorii de fructe de pãdure se îndreaptã doar spre ei. Poate cineva a avut ºi interesul ca noi sã ne închidem porþile, nu ºtiu,
âteva zeci de dascãli din Valea Jiului au trecut, ieri, prin emoþiile susþinerii examenului de titularizare.
C
Centre de examen au fost organizate la toate liceele din zonã, numãrul participanþilor fiind cuprins între unul singur (la Colegiul Naþional “Mihai Eminescu”) ºi 10 (la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida”), ambele din Petroºani. “Dintre cei 11 profesori înscriºi pentru a susþine examenul de titularizare au fost prezenþi 10. La centrul nostru de exa-
Schimbarea la Faþã a Mântuitorului - credinþã ºi tradiþii
I
nterzis la scãldat, cerbii au rãcit apele…
’ “Numa a, var atâta-i -i patu’ Pânã ã varã/ ã/ Dac r a f a i i / mândr atu-ºi mutã p a -i mândr ii, vara t º ã s Poþi ã.” trecut
Bogãþia obiceiurilor legate de acestã sãrbãtoare se bazeazã pe observaþii ºi luare de atitudine de locuitorii satelor de-a lungul vremurilor. Dupã cum spun etnologii în revista Memoria Ethnologicã, de acum nu se mai doarme afarã pentru ca vremea se rãces-
te ºi “Numa’ atâta-i vara, varã/ Pânã-i patu’ mândrii-
Concurenþa a închis centrul
dar nu vreau sã acuz pe nimeni. Asta este situaþia ºi nu avem ce face”, a spus unul dintre lucrãtorii de aici. În cursul anului trecut, doar de la centrul de colectare din Aninoasa, au plecat la export, adicã în Italia, Germania sau Olanda, câteva zeci de tone de
ciuperci, zmeurã sau afine. Cea mai mare cantitate printre fructele de pãdure recoltate în 2011 în Valea Jiului a reprezentat-o cea de afine negre sau roºii. Pe locurile urmãtoare s-au situat mãceºele, murele, pãducelul ºi ciupercile. Mircea NISTOR
A început titularizarea minare nu a fost înregistratã nicio problemã deosebitã în ceea ce priveºte organizarea sau derularea examenului”, a precizat Gabriela Rus, preºedinte comisie de concurs Colegiul Tehnic “D. Leonida” Petroºani. Lucrãrile scrise de
cãtre profesorii din Valea Jiului urmeazã a fi corectate ºi notate într-un centru din alt judeþ al þãrii. Rezultatele concursului vor fi afiºate, în fiecare centru în care s-a desfãºurat concursul, în data de 7 august. Eventualele con-
testaþii pot fi depuse în perioada 7 - 8 august, la sediul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, iar rezultatele finale vor fi anunþate în data de 10 august. Mircea NISTOR
afarã/ Dacã mândra patu-ºi mutã/ Poþi sã ºtii, vara-i trecutã.” În popor a fost asimilatã ca zi ce marcheazã despãrþirea de varã, schimbarea veºmintelor naturii, dar ºi ale oamenilor, cu cele ale noului anotimp care se pregateºte sã vinã, toamna. Deacum, frunzele încep a se îngãlbeni, se rãcesc apele, pleacã pãsãrile migratoare, târâtoarele ºi insectele se pregãtesc sã intre
în pãmânt, adapostindu-se peste iarna. Dar nu înseamnã cã de a doua zi dupã sãrbatoarea Schimbãrii la Faþã nu va mai fi cald. Vara continuã, e posibil sã mai fie zile caniculare, dar toamna se va face simþitã cu fiecare zi care trece din luna august. Se mai spune cã în zi de Schimbare la Faþã nu este bine sã te cerþi cu nimeni ºi nici sã fii certat de cineva, cã aºa vei fi tot anul, pânã la urmãtoarea sãrbãtoare. Fetele sunt sfãtuite sã nu se pieptene în aceastã zi pentru cã nu le mai cresc cosiþele, aºa cum nu mai creºte nici iarba. Din aceastã zi, care mai este numitã ºi Probojenia, denumirea slavã a sãrbãtorii, se interzice scãldatul. “De la Probãjenii înainte, nu-i slobod sã te mai scalzi în râu. O coborat cerbul de la munte, s-o piºat în apã ºi-o rãcit apa. Atâta-i tãt”, spun etnologii în Memoria Ethnologicã. Explicaþia realã este cã apele fiind de acum tot mai reci, creºte riscul îmbolnãvirilor. Ileana FIRÞULESCU
Actualitate 9
ejecþiile din canalizare curg pe strãzile din Vulcan, iar zeci de copii stau ºi inhaleazã mirosurile insuportabile de la canalele ce supureazã. Responsabilii sistemului de canalizare spun cã vina este a celor care aruncã mizerii în canale, dar promit reabilitarea acestuia.
D
Oamenii care locuiesc în zonã se tem cã într-o zi li se va prãvãli blocul peste ei, din cauzã cã structura de rezistenþã este grav afectatã. Toþi sunt revoltaþi de ceea ce se întâmplã ºi cautã disperaþi soluþii. Dupã fiecare ploaie, însã, lucrurile par ºi mai grave ºi totul se transformã în coºmar. „Mai ales în zilele când plouã, aici nu se mai poate trãi. Apa ajunge în casa scãrii ºi aici, unde sunt zeci de copii numai într-o scarã, pericolul e mare. Plus cã dacã apa asta mizerabilã intrã în scara blocului, acolo sunt
Cu dejecþiile la bloc fire de curent. E jale aici, nu mai ºtim ce sã facem”, spune o femeie, care încerca sã facã un canal de scurgere a apei din sistemul de canalizare. Canalele aici mustesc ºi dau pe dinafarã ºi asta se întâmplã chiar în faþa blocului, la gea-
murile locatarilor terorizaþi de mizerie, goange ºi insecte, plus mirosul de nesuportat. „Mereu fac canale de scurgere, dar copiii noºtri calcã în toate apele astea mizerabile. Nu ºtim ce sã ne mai facem, cine e vinovat, cã de ani
n bãrbat de aproximativ 60 de ani care nu avea casã a fost gãsit mort într-o clãdire pãrãsitã. Anchetatorii cred cã un alt om al strãzii este criminalul.
U
Un bãrbat care se adãpostea într-o clãdire din Deva a fost gãsit mort. Omul avea capul spart ºi mai multe lovituri pe corp, lucru care îi face pe anchetatori sã creadã cã e vorba despre o crimã. Cel mai probabil, omul a fost ucis în bãtaie, dar poliþia face o anchetã. „În jurul orei 9:00, joi dimineaþa, am primit o sesizare prin 112 despre faptul cã în zona Sãlii Sporturilor din Deva, într-o clãdire pãrãsitã, se aflã un bãrbat decedat. Deocamdatã se fac cercetãri, iar echipa operativã a luat mai multe probe de la faþa locului. Omul a fost ucis cu un obiect contondent ºi în cauzã s-a întocmit un dosar de cercetare penalã.
oate trecerile la T nivel cu calea feratã din munici-
de zile, cei din Dallas stricã ºi înfundã canalele ºi primãria nu face nimic pentru noi”, spune un alt locatar din zona afectatã În replicã, responsabilii cu sistemul de canalizare admit cã situaþia este una dezastruoasã ºi spun cã singura salvare a oame-
nilor e implementarea unui proiect nou, care deocamdatã e zãdãrnicit de contestarea licitaþiilor. „Ceea ce se întâmplã acolo poate fi caracterizat într-un singur cuvânt: Dezastru. Asta e acolo ºi eu, împreunã cu pri-
marul Gheorghe Ile am fost acolo marþi dupã ploaie. De miercuri de la ora 7,00 am trimis maºina care sã cureþe canalele ºi timp de douã zile va sta acolo. Sigur, situaþia e rezolvatã doar temporar ºi noi ne punem mari speranþe în implementarea unui sistem care sã modernizeze vechea structurã de canalizare din acel cartier. Doar atunci vom putea sã eradicãm acest efect dezastruos, dar încã întâmpinãm probleme în ceea ce priveºte proiectul de care vã vor-
Crimã între boschetarii din Deva
Moartea a survenit violent”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cadavrul a fost descoperit de administratorul clãdirii în care s-a petrecut crima, un fost restaurant. Corpul neînsufleþit a fost transportat la medicinã legalã, iar în funcþie de necropsie se va stabili cu exactitate în
ce împrejurãri a murit bãrbatul. Cu ocazia cercetãrii la faþa locului, poliþiºtii au stabilit cã pe persoana decedatã este CORNEL R., de 73 ani, din comuna Almaºu Mare, judeþ Alba, cunoscut în mediul persoanelor fãrã adãpost, pe corpul cãruia s-au gãsit multiple leziuni. Diana MITRACHE
Pasaje CFR, reabilitate la Lupeni
piul Lupeni intrã în reparaþii. Acestea sunt într-o avansatã stare de degradare þi þoferii abia dacã mai pot trece peste ele. Trei treceri la nivel cu calea feratã din Lupeni vor intra în reabilitare. Nici un loc nu mai poate fi practicabil deja ºi, dacã la pasajul ce duce spre minã, circulaþia a fost deja întreruptã ºi deviatã, pentru cã acolo se lucreazã deja la un pod, la celelalte douã se vor lua mãsuri similare de întrerupere a circulaþiei. Astfel, în perioada urmãtoare, la Bãrbãteni se va
circula pe un singur fir, pânã la finalizarea lucrãrilor. „Este vorba despre 3 pasaje, care intrã în reabilitare: pasajul din Bãrbãteni, cel care duce spre mina Lupeni ºi cel din zona Vîscoza, unde existã acces spre fabrica de volane ºi cea de
covoare geotehnice. Se preconizeazã începerea lucrãrilor pe data de 13 august. Acum au loc amenajãri de ºantier, iar pentru administraþia localã nu are nicio contribuþie bãneascã. O firmã de la CFR va face pasajul pentru un fir, iar cel de al doilea fir de cale
feratã care traverseazã oraºul va fi reabilitat de CNH. Ambele firme încep lucrãrile concomitent ºi le vor finaliza la fel”, a declarat Gabriel Lungu, administrator al municipiului Lupeni. Diana MITRACHE
beam”, a spus Costel Avram, dir. gen. SC Apa Serv Valea Jiului. Canalizãrile sunt înfundate cu tot felul de dejecþii, sus în Cartierul denumit generic Dallas, însã, cei care au de suferit sunt oamenii din partea de jos a oraºului. ªi asta în condiþiile în care ei locuiesc în zona centralã a municipiului Vulcan, la câþiva paºi de primãrie. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 2012
8 Actualitate e data de 6 august, creºtinii ortodocsi ºi catolici sãrbãtoresc Schimbarea la Faþã, una dintre cele mai mari sãrbãtori religioase. Ziua se referã la momentul în care apostolii Mântuitorului, aflati pe muntele Tabor, s-au convins cã acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci însuºi fiul lui Dumnezeu.
P
Din punct de vedere religios, Schimbarea la Faþã a Mântuitorului reprezintã data la care Iisus, împreunã cu trei dintre mucenicii cei mai apropiaþi, Petru, Iacob ºi Ioan, a urcat pe muntele Tabor ca sã se roage. Aici, apostolii au fost învãluiþi într-un nor de luminã, în timp ce Iisus se ruga, iar apoi au auzit un glas care le-a spus: “Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultaþiL” (Matei 17, 5). Isus le-a poruncit celor trei sã nu dezvãluie nimãnui nimic din cele vãzute ºi auzite, pânã dupã învierea Sa din morþi.
aceastã varã centrul de colectare a fructelor de pãdure din Aninoasa a rãmas cu uºile închise. Concurenþa centrelor particulare, care plãtesc mai bine, este cea care a pus lacãtul pe singurul centru de colectare a bureþilor sau afinelor din Valea Jiului care aparþinea Direcþiei Silvice Hunedoara.
În
“Particularii ne-au terminat. Pentru cã plãtesc mai bine, toþi culegãtorii de fructe de pãdure se îndreaptã doar spre ei. Poate cineva a avut ºi interesul ca noi sã ne închidem porþile, nu ºtiu,
âteva zeci de dascãli din Valea Jiului au trecut, ieri, prin emoþiile susþinerii examenului de titularizare.
C
Centre de examen au fost organizate la toate liceele din zonã, numãrul participanþilor fiind cuprins între unul singur (la Colegiul Naþional “Mihai Eminescu”) ºi 10 (la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida”), ambele din Petroºani. “Dintre cei 11 profesori înscriºi pentru a susþine examenul de titularizare au fost prezenþi 10. La centrul nostru de exa-
Schimbarea la Faþã a Mântuitorului - credinþã ºi tradiþii
I
nterzis la scãldat, cerbii au rãcit apele…
’ “Numa a, var atâta-i -i patu’ Pânã ã varã/ ã/ Dac r a f a i i / mândr atu-ºi mutã p a -i mândr ii, vara t º ã s Poþi ã.” trecut
Bogãþia obiceiurilor legate de acestã sãrbãtoare se bazeazã pe observaþii ºi luare de atitudine de locuitorii satelor de-a lungul vremurilor. Dupã cum spun etnologii în revista Memoria Ethnologicã, de acum nu se mai doarme afarã pentru ca vremea se rãces-
te ºi “Numa’ atâta-i vara, varã/ Pânã-i patu’ mândrii-
Concurenþa a închis centrul
dar nu vreau sã acuz pe nimeni. Asta este situaþia ºi nu avem ce face”, a spus unul dintre lucrãtorii de aici. În cursul anului trecut, doar de la centrul de colectare din Aninoasa, au plecat la export, adicã în Italia, Germania sau Olanda, câteva zeci de tone de
ciuperci, zmeurã sau afine. Cea mai mare cantitate printre fructele de pãdure recoltate în 2011 în Valea Jiului a reprezentat-o cea de afine negre sau roºii. Pe locurile urmãtoare s-au situat mãceºele, murele, pãducelul ºi ciupercile. Mircea NISTOR
A început titularizarea minare nu a fost înregistratã nicio problemã deosebitã în ceea ce priveºte organizarea sau derularea examenului”, a precizat Gabriela Rus, preºedinte comisie de concurs Colegiul Tehnic “D. Leonida” Petroºani. Lucrãrile scrise de
cãtre profesorii din Valea Jiului urmeazã a fi corectate ºi notate într-un centru din alt judeþ al þãrii. Rezultatele concursului vor fi afiºate, în fiecare centru în care s-a desfãºurat concursul, în data de 7 august. Eventualele con-
testaþii pot fi depuse în perioada 7 - 8 august, la sediul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, iar rezultatele finale vor fi anunþate în data de 10 august. Mircea NISTOR
afarã/ Dacã mândra patu-ºi mutã/ Poþi sã ºtii, vara-i trecutã.” În popor a fost asimilatã ca zi ce marcheazã despãrþirea de varã, schimbarea veºmintelor naturii, dar ºi ale oamenilor, cu cele ale noului anotimp care se pregateºte sã vinã, toamna. Deacum, frunzele încep a se îngãlbeni, se rãcesc apele, pleacã pãsãrile migratoare, târâtoarele ºi insectele se pregãtesc sã intre
în pãmânt, adapostindu-se peste iarna. Dar nu înseamnã cã de a doua zi dupã sãrbatoarea Schimbãrii la Faþã nu va mai fi cald. Vara continuã, e posibil sã mai fie zile caniculare, dar toamna se va face simþitã cu fiecare zi care trece din luna august. Se mai spune cã în zi de Schimbare la Faþã nu este bine sã te cerþi cu nimeni ºi nici sã fii certat de cineva, cã aºa vei fi tot anul, pânã la urmãtoarea sãrbãtoare. Fetele sunt sfãtuite sã nu se pieptene în aceastã zi pentru cã nu le mai cresc cosiþele, aºa cum nu mai creºte nici iarba. Din aceastã zi, care mai este numitã ºi Probojenia, denumirea slavã a sãrbãtorii, se interzice scãldatul. “De la Probãjenii înainte, nu-i slobod sã te mai scalzi în râu. O coborat cerbul de la munte, s-o piºat în apã ºi-o rãcit apa. Atâta-i tãt”, spun etnologii în Memoria Ethnologicã. Explicaþia realã este cã apele fiind de acum tot mai reci, creºte riscul îmbolnãvirilor. Ileana FIRÞULESCU
Actualitate 9
ejecþiile din canalizare curg pe strãzile din Vulcan, iar zeci de copii stau ºi inhaleazã mirosurile insuportabile de la canalele ce supureazã. Responsabilii sistemului de canalizare spun cã vina este a celor care aruncã mizerii în canale, dar promit reabilitarea acestuia.
D
Oamenii care locuiesc în zonã se tem cã într-o zi li se va prãvãli blocul peste ei, din cauzã cã structura de rezistenþã este grav afectatã. Toþi sunt revoltaþi de ceea ce se întâmplã ºi cautã disperaþi soluþii. Dupã fiecare ploaie, însã, lucrurile par ºi mai grave ºi totul se transformã în coºmar. „Mai ales în zilele când plouã, aici nu se mai poate trãi. Apa ajunge în casa scãrii ºi aici, unde sunt zeci de copii numai într-o scarã, pericolul e mare. Plus cã dacã apa asta mizerabilã intrã în scara blocului, acolo sunt
Cu dejecþiile la bloc fire de curent. E jale aici, nu mai ºtim ce sã facem”, spune o femeie, care încerca sã facã un canal de scurgere a apei din sistemul de canalizare. Canalele aici mustesc ºi dau pe dinafarã ºi asta se întâmplã chiar în faþa blocului, la gea-
murile locatarilor terorizaþi de mizerie, goange ºi insecte, plus mirosul de nesuportat. „Mereu fac canale de scurgere, dar copiii noºtri calcã în toate apele astea mizerabile. Nu ºtim ce sã ne mai facem, cine e vinovat, cã de ani
n bãrbat de aproximativ 60 de ani care nu avea casã a fost gãsit mort într-o clãdire pãrãsitã. Anchetatorii cred cã un alt om al strãzii este criminalul.
U
Un bãrbat care se adãpostea într-o clãdire din Deva a fost gãsit mort. Omul avea capul spart ºi mai multe lovituri pe corp, lucru care îi face pe anchetatori sã creadã cã e vorba despre o crimã. Cel mai probabil, omul a fost ucis în bãtaie, dar poliþia face o anchetã. „În jurul orei 9:00, joi dimineaþa, am primit o sesizare prin 112 despre faptul cã în zona Sãlii Sporturilor din Deva, într-o clãdire pãrãsitã, se aflã un bãrbat decedat. Deocamdatã se fac cercetãri, iar echipa operativã a luat mai multe probe de la faþa locului. Omul a fost ucis cu un obiect contondent ºi în cauzã s-a întocmit un dosar de cercetare penalã.
oate trecerile la T nivel cu calea feratã din munici-
de zile, cei din Dallas stricã ºi înfundã canalele ºi primãria nu face nimic pentru noi”, spune un alt locatar din zona afectatã În replicã, responsabilii cu sistemul de canalizare admit cã situaþia este una dezastruoasã ºi spun cã singura salvare a oame-
nilor e implementarea unui proiect nou, care deocamdatã e zãdãrnicit de contestarea licitaþiilor. „Ceea ce se întâmplã acolo poate fi caracterizat într-un singur cuvânt: Dezastru. Asta e acolo ºi eu, împreunã cu pri-
marul Gheorghe Ile am fost acolo marþi dupã ploaie. De miercuri de la ora 7,00 am trimis maºina care sã cureþe canalele ºi timp de douã zile va sta acolo. Sigur, situaþia e rezolvatã doar temporar ºi noi ne punem mari speranþe în implementarea unui sistem care sã modernizeze vechea structurã de canalizare din acel cartier. Doar atunci vom putea sã eradicãm acest efect dezastruos, dar încã întâmpinãm probleme în ceea ce priveºte proiectul de care vã vor-
Crimã între boschetarii din Deva
Moartea a survenit violent”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cadavrul a fost descoperit de administratorul clãdirii în care s-a petrecut crima, un fost restaurant. Corpul neînsufleþit a fost transportat la medicinã legalã, iar în funcþie de necropsie se va stabili cu exactitate în
ce împrejurãri a murit bãrbatul. Cu ocazia cercetãrii la faþa locului, poliþiºtii au stabilit cã pe persoana decedatã este CORNEL R., de 73 ani, din comuna Almaºu Mare, judeþ Alba, cunoscut în mediul persoanelor fãrã adãpost, pe corpul cãruia s-au gãsit multiple leziuni. Diana MITRACHE
Pasaje CFR, reabilitate la Lupeni
piul Lupeni intrã în reparaþii. Acestea sunt într-o avansatã stare de degradare þi þoferii abia dacã mai pot trece peste ele. Trei treceri la nivel cu calea feratã din Lupeni vor intra în reabilitare. Nici un loc nu mai poate fi practicabil deja ºi, dacã la pasajul ce duce spre minã, circulaþia a fost deja întreruptã ºi deviatã, pentru cã acolo se lucreazã deja la un pod, la celelalte douã se vor lua mãsuri similare de întrerupere a circulaþiei. Astfel, în perioada urmãtoare, la Bãrbãteni se va
circula pe un singur fir, pânã la finalizarea lucrãrilor. „Este vorba despre 3 pasaje, care intrã în reabilitare: pasajul din Bãrbãteni, cel care duce spre mina Lupeni ºi cel din zona Vîscoza, unde existã acces spre fabrica de volane ºi cea de
covoare geotehnice. Se preconizeazã începerea lucrãrilor pe data de 13 august. Acum au loc amenajãri de ºantier, iar pentru administraþia localã nu are nicio contribuþie bãneascã. O firmã de la CFR va face pasajul pentru un fir, iar cel de al doilea fir de cale
feratã care traverseazã oraºul va fi reabilitat de CNH. Ambele firme încep lucrãrile concomitent ºi le vor finaliza la fel”, a declarat Gabriel Lungu, administrator al municipiului Lupeni. Diana MITRACHE
beam”, a spus Costel Avram, dir. gen. SC Apa Serv Valea Jiului. Canalizãrile sunt înfundate cu tot felul de dejecþii, sus în Cartierul denumit generic Dallas, însã, cei care au de suferit sunt oamenii din partea de jos a oraºului. ªi asta în condiþiile în care ei locuiesc în zona centralã a municipiului Vulcan, la câþiva paºi de primãrie. Diana MITRACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 2012
ouã fete din localitatea Vulcan au ajuns la medic dupã ce un fulger a lovit în apropierea lor, iar una dintre ele a fost arsã uºor la mânã.
D
Cealaltã a suferit un ºoc, însã ambele sunt în afara pericolului. Tinerele erau marþi, dupã amiazã, afarã la plimbare când sa pornit o furtunã ca din senin. Au dat sã intre în scara blocului unde locuiesc ºi atunci un fulger a lovit chiar lângã ele. În urmã cu o sãptãmânã în
Lovite de fulger
judeþul nostru s-a mai înregistrat o victimã care a ºi decedat dupã ce a fost lovitã de fulger. Este
vorba de un cioban aflat cu oile la pãscut în Retezat. Maximilian GÂNJU
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
3 august 2012
Chestiunile sentimentale vor fi deosebit de importante pentru tine în aceastã zi. Relaþia cu persoanele de sex opus se va îmbunãtãþi ºi te vei bucura de aprecierea acestora. Profitã de aceastã conjuncturã pentru a-þi consolida relaþia cu fiinþa iubitã.
Proiectele pentru timpul liber fãcute în compania fiinþei iubite vor înregistra unele modificãri, ceea ce ar putea genera discuþii în contradictoriu. Este posibil ca partenerul de suflet sã aibã parte de un câºtig material.
Ar trebui sã-þi faci cu atenþie programul pentru aceastã zi ºi sã nu te implici în activitãþi care sã te suprasolicite, mai ales din punct de vedere fizic. În cazul în care doreºti sã te implici în activitãþi mai complicate, fii cât se poate de atent.
Te confrunþi cu tot felul de situaþii stresante, dar din fericire vei reuºi sã gãseºti rezolvãri convenabile. Oricum, proiectele tale pot fi puse în practicã. În cazul în care doreºti sã semnezi un contract, sã obþii o aprobare, ºansa îþi va surâde.
Din punct de vedere sentimental lucrurile evolueazã cel puþin mulþumitor. Implicarea ta în relaþia de cuplu este din ce în ce mai profundã, iar rezultatele nu vor întârzia sã aparã. Totuºi, n-ar fi exclus sã aparã manifestãri de gelozie ale partenerului.
Este foarte posibil sã fie nevoie sã revii asupra unor lucrãri pe care le-aþi considerat finalizate, dar care se vor dovedi a nu fi întru totul. Programul pentru aceastã zi va fi foarte plin ºi nu vei putea lãsa nimic pe planul al doilea.
Nu este exclus ca o rudã apropiatã sã aibã o intervenþie ce ar putea genera neînþelegeri în relaþia ta cu fiinþa iubitã. N-ar fi exclus nici ca chestiunile gospodãreºti sã te împiedice sã îþi petreci timpul liber în compania persoanei iubite.
Dacã pânã acum ai avut unele probleme, acestea par a-ºi gãsi rezolvarea sau mãcar se vor ameliora. Implicarea în activitãþi sociale îþi ora da ocazia sã te relaxezi. Din punct de vedere sentimental situaþia te avantajeazã.
Nu te simþi prea în largul tãu ºi ai tendinþa de a face reproºuri partenerului de suflet. Cel mai bine ar fi sã dovedeºti mai multã înþelegere faþã de acesta. Spre sfârºitul zilei ai putea afla o veste care îþi va însenina chipul.
Dovedeºti o bunã robusteþe fizicã, ceea ce te va ajuta în tot ce doreºti sã întreprinzi. În plus, optimismul de care dai dovadã va avea efecte pozitive asupra stãrii generale. Din punct de vedere mental, eºti cam împrãºtiat.
Eºti irascibil ºi gata în orice moment sã îþi ieºi din fire. Evitã sã dai curs impulsivitãþii de moment care, mai mult ca sigur, te va conduce pe cãi greºite. Nu este cazul sã te implici în activitãþi riscante deoarece vei avea neplãceri.
Eºti cam irascibil ºi din acest motiv ai putea greºi cu uºurinþã în deciziile legate de activitãþile în care eºti angrenat. Atenþie, cãci impulsivitatea te poate determina sã faci gesturi pe care ulterior le vei regreta. Te vei bucura de simpatia persoanelor de sex opus.
Remember 11
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 2012
ZIUA SUFLETELOR ÎNCLEªTATE a Lupeni, au fost atunci, 22 de mineri morþi ºi 148 de rãniþi. Tragedia nu este departe de noi.
L
6 august este o zi neagrã în istoria mineritului din Valea Jiului… Primele ºapte luni ale anului 1929 aºtern deznãdejdea în Valea Jiului. Deziluzia trãdãrii ºi mizeria vieþii încleºtau sufletele. În lunile februarie ºi martie 1929, Comisia de arbitraj din cadrul Tribunalului Deva s-a întrunit în 12 ºedinþe fãrã niciun rezultat. Negocierile pentru semnarea contractului colectiv de muncã deveniserã statice. Treptat, mureau speranþele minerilor…. Foia Naþionalã, în ”Lupeni 1929. O istorie imposibilã”, face o radiografie a acelor momente din viaþa minerilor, dupã dr. Florin Rotaru ºi având ca sursã Revista Clipa – Magazinul actualitãþii culturale româneºti… În publicaþia Viaþa muncitoare, în 17 martie 1929, este scrutat timpul prezent, dar ºi viitorul
apropiat: „Cei 30.000 de robi din Valea Jiului ce scormonesc adâncurile pãmântului nu vor sã mai rabde mizeriile [...]. Peste puþinã vreme ei vor porni la luptã pentru cucerirea revendicãrilor lor. Spiritul de solidaritate ºi de luptã al robilor din Valea Jiului va face sã tremure întreaga burghezie ºi socialdemocraþie. Muncitorimea trebuie sã ºtie cã numai prin lupta lor vor putea impune revendicãrile lor. Altfel nu.” Calmul aparent al
muncitorilor din viaþa zilnicã de la suprafaþã, liniºtea din galeriile minelor ºi din ateliere îngrijorau patronii. În iunie 1929, administraþia minelor scria directorului general, la Bucureºti: „Avem onoarea a vã raporta cã, dupã cum ne comunicã informatorii noºtri, muncitorii din Valea Jiului fac pregãtiri pentru declanºarea grevei generale.” Un bun prilej al declanºãrii acesteia a fost consideratã ziua de 1 august. În zilele de 29 ºi 30 iulie, au avut loc în Valea Jiului mai multe întruniri ºi mitinguri menite sã pregãteascã marea demonstraþie de stradã din ziua de 1 august. Temãtor, guvernul naþional-þãrãnist a luat mãsuri speciale de prevenire. O importanþã deosebitã s-a acordat mãsurilor de intimidare. Patrule de jandarmi au mers din casã în casã ºi i-au ameninþat pe mineri cã vor fi arestaþi dacã nu se vor prezenta la lucru. Preventiv, mai mulþi sindicaliºti au fost arestaþi. Pentru moment, mãsurile represive ºi-au atins obiectivul: demonstraþia programatã la 1
august a eºuat. La Petroºani, soseºte, cu scopul desluºirii cauzelor eºecului, Vasile Luca, preºedintele Consiliului General al Sindicatelor. În zorii zilei de 3 august, se deschid lucrãrile Conferinþei sindicatelor din Valea Jiului. Întrerupte la prânz, discuþiile urmau a fi reluate în dupã-amiaza aceleiaºi zile. Din motive rãmase necunoscute, Vasile Luca nu a fost prezent la locul stabilit pentru continuarea lucrãrilor. În cursul nopþii, el a plecat spre Bucureºti, iar o parte dintre participanþi a fost arestatã. S-au salvat delegaþii din Lupeni, întrucât nu s-au dus acasã, unde erau, de fapt, aºteptaþi de jandarmi. Într-o stare de puternicã tensiune, în dimineaþa zilei de 4 august, se desfãºoarã conspirativ consfãtuirea principalilor activiºti de sindicat. Acum, se adoptã hotãrârea declanºãrii grevei generale a doua zi, în 5 august. Dimineaþa, la orele 6, minerii de la mina Ileana n-au intrat în minã ºi nu ºi-au ridicat lãmpile. Dupã 40 de minute de tratative cu reprezentanþii administraþiei, minerii s-au încolonat ºi au pornit în marº spre mina ªtefan.
Concomitent, muncitorii de la mina Victoria au înapoiat lãmpile ºi, încolonaþi, s-au îndreptat spre puþul Aurelia. Împreunã, minerii de la Victoria ºi Aurelia s-au îndreptat spre mina Carolina, iar de aici, în jurul orelor 8.30, detaºamentele celor trei mine s-au îndreptat spre centrul oraºului. Strategia conducãtorilor grevei urmãrea concentrarea tuturor minerilor în centrul oraºului, de unde se trecea la ocuparea uzinei electrice, a cãrei întrerupere genera paralizarea întregii activitãþi a Societãþii Lupeni. La orele 9,45, aproximativ 5.000 de greviºti au luat cu asalt ºi au ocupat uzina electricã. Reprezentanþii patronatelor au refuzat sã trateze cu greviºtii. Compania de jandarmi ºi douã companii de grãniceri din Lupeni exe-
cerea minutelor acordate prin somaþie, s-a dat ordin jandarmilor sã evacueze uzina. În timpul busculadei s-a auzit un foc de revolver. El a constituit pretextul deschiderii focului asupra muncitorilor. Jandarmii au tras în plin ºi douãzeci de trupuri neînsufleþite au cãzut în curtea uzinei. Ulterior, dintre cei 150 de greviºti cãzuþi, doi au decedat. Grãnicerii, în schimb, au tras în aer. Totuºi, se putea ajunge la un adevãrat mãcel, dacã nu ar fi intervenit un eveniment neprevãzut. Dinspre dealul din faþa uzinei, familiile muncitorilor baricadaþi, soþii, copii, pãrinþi, au trimis o ploaie de pietre asupra jandarmilor. Loviturile determinã dispersarea jandarmilor, fapt care a creat posibilitatea celor 5 000 de mineri sã se retragã din uzinã, îndeosebi prin canalul de scurgere spre Jiu. Canalul
cutau manevre de intimidare în jurul uzinei. Ziua trece cu pregãtirile organizatorice ale ambelor tabere. În cursul nopþii, între orele 3 ºi 4, la Lupeni soseºte o unitate de jandarmi, alcãtuitã mai ales din plutonieri ºi ºefi de posturi. Noii sosiþi fac un popas la o cârciumã, unde li se pun la dispoziþie mari cantitãþi de bãuturi spirtoase. La orele 5,30, sosesc comandanþii trupelor, prefectul judeþului Hunedoara, ªtefan Rãzvan, prim-procurorul Tribunalului Hunedoara, judecãtorul de instrucþie. Tãcerea dimineþii este spartã de discursul prefectului. Urmeazã somaþiile prim-procurorului adresate greviºtilor pentru a pãrãsi uzina imediat ºi necondiþionat. Muncitorii au rãspuns cu revendicãrile lor: pâine, contract colectiv, condiþii umane de muncã, dreptate ºi libertate. Dupã tre-
era îngust, iar la gura lui s-au aºezat sute de muncitori. Loviþi cu patul de armã ºi rãniþi de gloanþe, minerii rãniþi înroºesc apele canalului. În urma mãcelului, autoritãþile dezlãnþuie o teroare în masã. Locuinþele minerilor sunt percheziþionate ºi sunt arestaþi minerii gãsiþi acasã. Se intenteazã un proces celor 70 de greviºti. Peste Valea Jiului se aºtern doliul ºi durerea înfrângerii. Sacrificiul lor scrie o lecþie în istoria românilor. Astãzi, nimeni nu o înþelege. În România contemporanã, o conºtiinþã autenticã este pãtrunsã în fiecare clipã de sentimentul difuz, inexplicabil, al incompetenþei ºi al iresponsabilitãþii, spun sursele citate. Este greu sã identificãm cel puþin o insulã a memoriei cu ºi pentru acea crimã... Ileana FIRÞULESCU
12 Actualitate Sâmbãtã, 4 august 11.00 Volei pe plajã, DolceSport 2 11.30 Canotaj, TVR 1, TVR HD 12.00 Polo M, România Muntenegru, TVR 2, DolceSport 1 12.00 Atletism, TVR 1, TVR HD 13.15 Baschet M, Spania - Rusia, DolceSport 2 14.00 Fotbal M, sfert de finalã 1, TVR 3, DolceSport 1 15.30 Badminton, TVR 2 16.30 Fotbal, sfert de finalã 2, TVR 3, DolceSport 2 16.30 Baschet M, SUA Lituania, DolceSport 1 18.15 Handbal M, Croaþia - Danemarca, TVR 2, TVR HD, DolceSport 1 18.45 Volei M, Rusia SUA, DolceSport 2 19.00 Fotbal M, sfert de finalã 3, TVR 3 20.00 Scrimã, TVR 1, TVR HD 20.00 Ciclism, înregistrare DolceSport 1 20.45 Sãrituri în apã, înregistrare DolceSport 2 21.30 Nataþie, TVR 2 21.30 Fotbal M, sfert de finalã 4, TVR 3, DolceSport 2 21.40 Polo M, Serbia SUA, DolceSport 2 00.00 Volei M, Brazilia Serbia, DolceSport 2 00.15 Baschet M, TVR HD Duminicã, 5 august 11.00 Baschet F, Rusia Franþa, DolceSport 1 11.30 Handal F, TVR 2 12.00 Ciclism, DolceSport 1 13.00 Maraton F, TVR 1, TVR HD 14.00 Fotbal M, sfert de finalã 3, înregistrare DolceSport 2 15.00 Badminton, TVR 2 16.00 Gimnasticã, TVR 1, TVR HD 16.30 Handbal F, Muntenegru - Rusia, TVR 2, DolceSport 1 17.30 Volei pe plajã, înregistrare DolceSport 2 18.45 Volei F, Italia Rusia, DolceSport 1 18.45 Baschet F, China SUA, DolceSport 2 20.50 Tenis de masã, TVR 2 21.00 Volei pe plajã F, sfert de finalã 2, DolceSport 2 21.30 Handbal F, Norvegia - Spania, DolceSport 1 22.00 Volei pe plajã F, sfert de finalã 1, înregistrare DolceSport 2 23.00 Sãrituri în apã. Înregistrare DolceSport 1 23.15 Handbal F, Danemarca - Franþa, DolceSport 2 00.00 Volei F, Brazilia Serbia, DolceSport 1 01.00 Volei pe plajã F, sfert de finalã 3, înregistrare DolceSport 2 Luni, 6 august 11.30 Canotaj, TVR 1, TVR HD 11.30 Handbal M, Ungaria - Serbia, DolceSport 1 12.00 Atletism, TVR 1, TVR HD
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 2012
Programul transmisiunilor TV de la Jocurile Olimpice în prima sãptamânã 12.00 Tenis de masã, TVR 2 13.30 Volei M, Rusia Serbia, DolceSport 1 15.30 Box, TVR 2 16.00 Gimnasticã, TVR 1 16.10 Polo M, România Serbia, TVR 2, DolceSport 1 16.45 Volei M, Italia Bulgaria, DolceSport 2 17.30 Polo M, Ungaria SUA, DolceSport 1 19.00 Fotbal F, semifinala 1, DolceSport 2 20.00 Volei pe plajã M, sfert de finla 1, DolceSport 1 21.00 Volei pe plajã M, sfert de finalã 2, DolceSport 2 20.50 Atletism, TVR 1, TVR HD 21.30 Handbal M, Spania - Croaþia, TVR 2, DolceSport 1 22.00 Sãrituri în apã, înregistrare DolceSport 2 23.15 Handbal M, Franþa - Suedia, TVR 2, DolceSport 2 00.15 Baschet M, SUA Argentina, TVR 1, TVR HD, DolceSport 1
16.00 Baschet F, sfert de finalã 1, DolceSport 2 16.00 Gimanstica, TVR 1, TVR HD 17.00 Volei F, sfert de finalã 2, DolceSport 1 17.30 Tenis de masã, TVR 3 18.15 Baschet F, sfert de finalã 2, DolceSport 2 19.00 Fotbal M, semifinala 1, TVR 1, TVR HD, DolceSport 1 19.45 Lupte, TVR 2 20.50 Atletism, TVR 2 21.00 Volei F, sfert de finalã 3, DolceSport 1 21.45 Fotbal M, semifinala 2, TVR 1, TVR HD, DolceSport 2 22.30 Handbal F, sfer de finalã 3, TVR 2, TVR HD 22.30 Box, TVR 3 00.15 Baschet F, sfert de finalã 4, DolceSport 1 01.00 Volei pe plajã F, semifinala 2, DolceSport 2
01.00 Volei pe plajã M, sfert de finalã 4, DolceSport 2
12.00 Atletism, TVR 1, TVR HD 12.00 Handbal M, sfert de finalã 1, Dolcesport 1, TVR 2 15.30 Box, TVR 2 16.00 Baschet M, TVR 2 16.00 Volei M, sfert de finalã 1, DolceSport 2 16.00 Baschet M, sfert de finalã 1, DolceSport 1 16.30 Handbal M, sfert de finalã 2, TVR 1, TVR HD 18.00 Volei M, sfert de finalã 2, DolceSport 1 18.15 Baschet M, TVR 2, TVR HD 20.00 Atletism, TVR 1, TVR HD 20.00 Handbal M, sfert
Marþi, 7 august 10.00 Fotbal F, semifinala 2, înregistrare DolceSport 2 11.30 Canotaj, TVR 1, TVR HD 12.00 Handbal F, sfert de finalã 1, TVR 2, DolceSport 1 12.00 Ciclism, înregistrare DolceSport 2 12.00 Atletism, TVR 1, TVR HD 15.00 Lupte/Handbal, TVR 2 15.00 Volei pe plajã M, sfert de finalã 3,înregistrare DolceSport 2 15.30 Handbal F, sfert de finalã 2, DolceSport 1
Miercuri, 8 august 11.30 Canotaj, TVR 1, TVR HD
de finalã 3, TVR 2, TVR HD, DolceSport 1 20.40 Polo M, sfert de finalã 3, DolceSport 2 21.30 Volei M, sfert de finalã 3, DolceSport 1 22.00 Baschet M, sfert de finalã 3, TVR 2, DolceSport 2 22.30 Box, TVR 3 23.00 Volei pe plajã F, finalã, DolceSport 1 23.30 Handbal M, sfert de finalã 4, TVR 1, TVR HD, DolceSport 1 00.15 Baschet M, sfert de finalã 4, TVR 2 Joi, 9 august 11.00 Atletism, TVR 1, TVR HD 11.30 Canotaj F, TVR 1, TVR HD 12.00 Sãrituri în apã, DolceSport 2 15.00 Fotbal F, finalã micã, DolceSport 1 17.00 Volei F, semifinala 1, DolceSport 1, TVR 2, TVR HD 19.00 Handbal F, semifinala 1, TVR 2, TVR HD, DolceSport 2 19.00 Baschet F, sefiminala 1, DolceSport 1 20.30 Atletism, TVR 1, TVR HD 21.00 Volei pe plajã M, finalã micã, DolceSport 2 21.45 Fotbal F, finalã, DolceSport 2 22.30 Handbal F, semifinala 2, TVR 2, TVR HD 23.00 Volei pe plajã M, finalã mare, DolceSport 1 23.45 Polo F, finalã mare, înregistrare DolceSport 2 00.00 Baschet F, semifinala 2, înregistrare DolceSport 1 Vineri, 10 august 11.00 Sãrituri în apã, înregistrare DolceSport 1 11.30 Canotaj, TVR 1, TVR HD 13.00 Handbal F, semifinala 2, înregistrare DolceSport 1 14.30 Polo F, finalã micã, înregistrare DolceSport 2 16.00 Volei F, semifinala 2, înregistrare DolceSport 2 16.30 Polo, TVR 1 17.00 Volei F, TVR 2 17.00 Volei M, semifinala 1, TVR 3, Dolcesport 1 17.40 Polo M, semifinala 1, DolceSport 2
19.00 Handbal M, semifinala 1, TVR 2, TVR HD, DolceSport 2 19.00 Baschet M, semifinala 1, TVR 3, DolceSport 1 20.30 Polo, TVR 1, TVR HD 21.30 Atletism TVR 1, TVR HD 21.30 Volei M, semifinala
2, TVR 2, DolceSport 1 21.45 Fotbal M, finalã micã, DolceSport 2 21.50 Polo M, semifinala 2, DolceSport 2 22.30 Handbal M, semifinala 2 TVR 2, DolceSport 2 23.00 Baschet M, semifinala 2, TVR 1, TVR HD, DolceSport 1