Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 198
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 29 august 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Angajata DSV care a luat credite în numele colegilor a fost promovatã “la investiþii”
Explozie la un bloc de locuinþe din Lupeni
Montau contoarele de gaz ºi au fost arºi într-o explozie oi bãrbaþi care lucrau la montarea contoarelor de gaz metan la un bloc de locuinþe din Lupeni au ajuns la spital cu arsuri de gradele II ºi II în urma unei explozii de metan, urmatã de un incendiu.
D
>>> PAGINA A 3-A
ªcolile din Petroºani iau startul în parc irectorii de la toate D unitãþile de învãþãmânt din Petroºani s-au întâlnit marþi cu administraþia localã, pentru a stabili care sunt investiþiile necesare, dar ºi cum va începe noul an. Astfel s-a ajuns la concluzia cã startul se dã în Parcul Central.
>>> PAGINA A 4-A
Deponeul nu se face la Petrila! eponeul ecologic pentru judeþul Hunedoara nu se face la Petrila. Asta au decis marþi consilierii locali din acest oraº, iar decizia lor a fost salutatã cu aplauze de cãtre cei prezenþi la ºedinþa de consiliu.
D
>>> PAGINA A 5-A
Eliberat de la Zam ºi apoi arestat? ostel Stroe, tânãrul bãtut cu sãlbãticie de doi poliþiºti din Uricani pânã când n-au mai avut vlagã, dupã cum povesteºte chiar victima, nu suferã de schizofrenie.
C
ngajata care a luat credite în numele medicilor ºi personalului medical de la Direcþia Sanitar Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara a fost transferatã pe PAGINA A 3-A un alt post.
A
>>> PAGINA 11
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 29 august 2012
S.C. EURO JOBS S.R.L din Petroºani Organizeazã concurs pentru ocuparea postului vacant de:
Românii au încredere în agricultori
– Responsabil IT – Cerinþe: experienþã în lucru cu programe de tehnoredactare/design grafic (e.g. Quark Express,InDesign, Photoshop, Corel, etc.) cunoºtinþe tehnice depanare echipamente IT (soft/hard) AVANTAJE: · experienþã în promovare online (SEO/SEM) CV-urile pot fi trimise la sediul firmei din Petroºani, Str. 22 Decembrie Nr.1 sau la adresa de e-mail office@euro-jobs.org. BENEFICII: oportunitatea de a lucra într-un mediu de lucru plãcut pachet salarial motivant Interviul va avea loc sâmbãtã 1 septembrie, ora 10:00 la sediul firmei Euro Jobs, Str. 22 Decembrie Nr. 1, lângã capela Bobocu.
ãranii au detronat Biserica ºi Armata la capitolul încredere. În afarã de ei, românii par sã nu mai aibã încredere în nimeni ºi în nimic.
Þ
Potrivit ultimului sondaj IRES, conaþionalii noºtri cred mai mult în agricultori decât în poliþiºti, procurori, avocaþi sau judecãtori. Iar când vine vorba de politicã, peste jumãtate dintre români spun cã nu ar mai vota niciun partid. Încrederea românilor este din ce în ce mai scãzutã, mai ales
când vine vorba despre politicieni sau despre organele statului. Potrivit studiului IRES, doar patru la sutã dintre români au foarte multã încredere în politicieni. Poliþiºtii se bucurã de numai nouã procente din încrederea românilor. Locul al treilea la acest capitol este ocupat de procurori, cu 11 procente, urmaþi de judecãtori ºi avocaþi, cu doar 12 procente. Surprinzãtor, cel mai bine cotaþi sunt agricultorii. Aproape 50% dintre respondenþi sunt de pãrere cã ei sunt cei mai de încredere români. Diana MITRACHE
Vânzãri Vând garsonierã utilatã ºi renovatã situatã în Vulcan, strada Aleea Muncii, bloc c13, sc 1, ap. 1. Relaþii la telefon 0737.574.464
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1
National TV
8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtorii de comori 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Comedia de la 5 19:00 Observator 20:20 Atacul dinozaurilor
9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:00 Baronii (r) 16:30 Cuscrele 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2
22:15 În puii mei 23:45 Observator 0:30 MacArthur
20:15 Suflete pereche 21:15 Furtunã solarã
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Minciunile inimii (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Pasiune neîmblânzitã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog! 22:30 ªtirile Pro TV
23:00 Chuck 0:00 Dexter
Prima TV 9:30 Capul familiei (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Bodyguard pentru fiul preºedintelui (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort
20:30 Voinþã de fier 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Vedeta familiei 11:30 Rezumatele zilei UEFA Champions League 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 13:20 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:35 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Dr. House 21:55 Dr. House 22:50 Avocaþii schimbãrii 23:10 Mamut
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 august 2012 n autoturism Renault a ars în totalitate ieri dimineaþa în urma unui incendiu cauzat cel mai probabil de un scurt circuit la instalaþia din zona bateriei.
U
Maºinã mistuitã de flãcãri la Petrila Incendiul a fost anunþat în jurul orei 4.00, dupã ce focul puternic ameninþa sã aprindã ºi alte autovehicule din imediata vecinãtate. “La ora 4 : 00 am fost
anunþaþi de Detaºamentul de Pompieri Petroºani de apariþia unui incendiu la un autoturism , în Petrila str T. Vladimirescu în
apropierea bl 28. Cei de la Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã Petrila(SVSU) s-au deplasat la faþa locului cu
o autospecialã de stins incendii cu apã ºi spumã. La momentul sosiri la locul intervenþie incendiu se manifesta cu putere la
un autoturism marca Renault, existând pericolul cã incendiul sã se propage ºi la alte autovehicule parcate în apropiere”, spun reprezentanþii SVSU Petrila. Incendiul a fost localizat ºi lichidat fãrã ca acesta sã se propage la maºinile învecinate. În urma verificariilor fãcute de SVSU împreunã cu o echipã de specialiºti din cadrul poliþiei Petrila, s-a ajuns la concluzia cã incendiul a fost cauzat de un scurcircuit electric la instalaþia autoturismului în zona bateriei. Raul IRINOVICI
Angajata DSV care a luat credite în numele colegilor a fost promovatã “la investiþii” ngajata care a luat credite în A numele medicilor
Dumbravã spune cã nu este vorba despre o avansare pe post,
putea desfãºura activitatea pe viitor ºi cei pãgubiþi vor trebui sã
ºi personalului medical de la Direcþia Sanitar Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara a fost transferatã pe un alt post. Conducerea instituþiei hunedorene susþine cã angajata care a luat credite în numele colegilor ei este acum la biroul investiþii, adicã într-un loc superior celui avut anterior, susþin surse din cadrul DSV Hunedoara. Asta dupã ce a fost titularã la biroul personal de unde a ºi avut acces la datele medicilor. Totuºi, directorul Ioan
atâta timp cât angajata nu a mai dat pe la serviciu, dupã izbucnirea scandalului ºi cã la noul birou mai are un coleg care îi este practic ºef. „Angajata a fost mutatã la Biroul de Investiþii de la Biroul Personal, dar nu a mai venit de atunci la muncã. Noi am considerat cã acolo îºi va
oi bãrbaþi care lucrau la montarea contoarelor de gaz metan la un bloc de locuinþe din Lupeni au ajuns la spital cu arsuri de gradele II ºi II în urma unei explozii de metan, urmatã de un incendiu.
D
Panicã într-un bloc de locuinþe de pe strada Parângului, în urma unei explozii puternice, urmate de un incendiu, care a surprins doi bãrbaþi care lucrau la montarea contoarelor de gaz metan. Pompierii din Petroºani au fost chemaþi de urgenþã sã stingã flãcãrile care au cuprins o uscãtorie de pe casa scãrii. „Am fost anunþaþi cã a avut loc o explozie, soldatã cu douã victime, urmatã de un incendiu pe casa scãrii, la una dintre uscãtorii. Cele douã victime au fost
se constituie parte civilã, dacã doresc sã o acþioneze în instanþã”, a declarat dr. Ioan Dumbravã, director DSVSA Hunedoara. Reamintim cã, zeci de angajaþi ai Direcþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara s-au trezit cã sunt datori, dupã
ce Marcela Ciucã, ºefa Serviciului Personal din cadrul instituþiei ar fi luat credite în numele lor. Oamenii au depus plângeri la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, iar conducerea instituþiei a demarat o anchetã internã. Sunt aproximativ 30 de angajaþi ai Direcþiei, medici veterinari, inspectori ºi asistenþi care, fie sunt giranþi fãrã ºtirea lor, fie au ridicat sume de bani de la C.A.R., fãrã ca în realitate sã se întâmple acest lucru. Suma despre care se spune cã a fost obþinutã prin înºelãtorie ºi fals în înscrisuri este de circa 450.000 de lei. Diana MITRACHE
Percheziþii în Deva într-un dosar privind fraude bancare rocurorii DIICOT au descins, marþi dimineaþã, la domiciliul unei persoane din Deva, percheziþia fãcând parte dintr-o acþiune mai complexã a DIICOT Braºov, în care 65 de persoane sunt acuzate de fraude bancare.
P
Explozie la un bloc de locuinþe din Lupeni
Montau contoarele de gaz ºi au fost arºi într-o explozie preluate de SMURD ºi transportate la spital”, a declarat Adrian Avram, comandatul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. De asemenea, comandantul Poliþiei Municipiului Lupeni, Romeo Amurãriþei, a precizat cã „cei doi bãrbaþi, angajaþi la o firmã de specialitate, lucrau la montarea contoarelor de gaz metan. În urma exploziei, aceºtia au suferit arsuri de gradele II ºi II ºi au fost trimiºi la Spitalul de Urgenþã Petroºani. A fost declanºatã o anchetã ºi a fost anunþat ºi Inspectoratul Teritorial de Muncã”. Deocamdatã nu se ºtie cu certitudine ce s-a întâmplat ºi cum a fost posibilã producerea aces-
tui incident extrem de grav. Anchetele declanºate de factorii responsabili vor trebui sã lãmureascã exact cum anume s-a produs explozia ºi cauzele acesteia. „Fiind vorba despre douã victime, deocamdatã cercetãrile se fac de cãtre angajator sub supravegherea noastrã”, a precizat Ileana Bodea, ºeful Biroului SSM Petroºani, din cadrul ITM Hunedoara. Potrivit legislaþiei, doar de la trei victime în sus se considerã accident colectiv de muncã, iar cercetarea evenimentului se face strict de cãtre inspectorii de muncã, ori în cazul în care accidentul se soldeazã cu decesul victimei. Carmen COSMAN
Concomitent cu percheziþia de la Deva au fost efectuate mai multe percheziþii în judeþele Braºov, Hunedoara, Cluj ºi Neamþ, la mai multe persoane suspectate de implicarea într-un dosar privind fraude bancare, cu un prejudi-
ciu de 500.000 de euro. „În perioada 2010-2012, liderii grupului infracþional organizat, învinuiþii Holban Ioan, Chiriac Nicoleta, Andrieº Ursu Anca Maria, împreunã cu alþi membri ai grupãrii, au solicitat ºi obþinut, în mod fraudulos, credite de la unitãþi bancare ºi instituþii de credit de pe raza judeþului Braºov . Creditele au fost obþinute prin prezentarea de documente false - adeverinþe de salariu, fiºe fiscale, contracte individuale de muncã ºi cãrþi de muncã, garanþii fictive sau supraevaluate. Valoarea prejudiciului este estimatã la aproximativ 500.000 de Euro. La data de 28 august 2012, procurorii D.I.I.C.O.T. au efectuat un numar de 36 perchezitii domiciliare precum si la sediile unor societati comerciale din judetele Brasov, Cluj, Hunedoara si Neamþ”, a informat DIICOT. Car men COSMAN
4 Învãtãmânt
irectorii de la toate unitãþile de învãþãmânt din Petroºani s-au întâlnit marþi cu administraþia localã, pentru a stabili care sunt investiþiile necesare, dar ºi cum va începe noul an. Astfel s-a ajuns la concluzia cã startul se dã în Parcul Central.
D
În general, toate unitãþile ºcolare sunt pregãtite sã-ºi primeascã elevii ºi copiii de grãdiniþã, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã discuþiile s-au purtat
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 29 august 2012
ªcolile din Petroºani iau startul în parc pe seama necesitãþilor, iar decizia comunã a fost aceea cã noul an începe în Parcul Central Carol Schreter din Petroºani. „Am avut o discuþie în care am urmãrit sã vedem ce probleme mai sunt de rezolvat în unitãþile de învãþãmânt. Am stabilit cã vom face deschiderea noului an ºcolar la Petroºani în Parcul Central Carol Schreter, aºa cum a fost ºi anul trecut, pentru toþi copiii din toate ºcolile. Mai mult am vorbit despre felul în care s-a
fãcut igienizarea spaþiilor ºi ce lucrãri mai sunt necesare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Paza ºcolilor va fi un obiectiv principal la Petroºani, iar directorii ºcolilor au stabilit cum se va face acest lucru. „Avem în ºcoli acel sistem de monitorizare video, dar vom face ºi un protocol cu poliþia localã, municipalã ºi jandarmeria, prin care patrulele mixte sã treacã prin dreptul ºcolilor în fiecare zi”, a mai spus primarul. Nici elevii-problemã nu au fost uitaþi ºi directorii de ºcoli au cerut sprijin autoritãþilor locale pentru a stopa vagabondajul. „A venit o propunere de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, care ne-a sugerat ca, împreunã cu Serviciul nostru de Asistenþã Socialã ºi cu celelalte organisme pe care le avem, sã luãm
legãtura cu familiile lor ºi sã decidem în fiecare situaþie în parte ce vom face”, declarã Ridzi. În acest moment toate ºcolile din Petroºani sunt
clasele cu elevi. Iar o altã situaþie este la ªcoala 2 din Colonie, unde, de asemenea, avem o grupã de grãdiniþã în aceeaºi situaþie”, a adãugat Ridzi.
autorizate din punct de vedere sanitar, însã, doar douã dintre ele nu au circuite funcþionale, motiv pentru care nu au primit avizul specialiºtilor. „Este vorba despre ªcoala IG Duca, sediul vechi, unde, deºi sunt condiþii foarte bune, circuitele nu sunt funcþionale. Asta pentru cã grupele de grãdiniþã nu au circuite separate de
Una dintre ºcolile, care a solicitat bani pentru acoperiº sau pentru alte dependinþe, este Colegiul de Informaticã Carmen Sylva. Aici se pune problema unor investiþii mai ample ºi directorul instituþiei a solicitat sprijin la primãrie. „Noi am cerut sprijin pentru reabilitarea acoperiºului, vechi ºi deteriora, care necesitã
sã fie reparat. În plus am ridicat ºi problema unei magazii vechi ºi dãrãpãnate în care depozitãm materiale necesare, iar la ºcoala din Aeroport am cerut repararea aleii pietonale, iar la liceu am cerut o parcare în faþa instituþiei”, a precizat Constantin Toroapã, directorul Colegiului de Informaticã Carmen Sylva Petroºani. Probleme sunt ºi la clasa pregãtitoare. Pentru prima datã se ia în discuþie faptul cã ºcolile nu au fost tocmai pregãtite pentru aceºti copii. Totuºi, se merge pe ideea cã ei au mãcar 6 ani ºi pot sã se adapteze condiþiilor din ºcoli. „Cei mici nu au toalete la nivelul lor ºi nici lavoare, dar având în vedere cã au 6 ani, aceºti copii se vor adapta, sperãm, la condiþiile deja existente în ºcoli”,a mai spus primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Noul an va avea startul la 10 septembrie, iar copiii sunt aºteptaþi în Parcul Carol Schreter din Petroºani, pentru a începe toþi cu dreptul ºcoala. Diana MITRACHE
Ghiozdane ºi rechizite oferite gratis în prima zi de ºcoalã dministraþia localã de la Petroºani a decis sã ofere gratuit, la început de an ºcolar, ghiozdane ºi rechizite elevilor înscriºi în învãþãmântul primar ºi gimnazial.
A
Decizia a fost luatã marþi 28 august de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu IacobRidzi, în urma unei întâlniri cu directorii instituþiilor de învãþãmânt de pe raza localitãþii privind implementarea Proiectului „Ghiozdanul meu”. Potrivit autoritãþilor locale, în cadrul acestui proiect, elevii încriºi în învãþãmântul primar ºi gimnazial vor primi câte un ghiozdan echipat cu un set de rechizite (2 caiete
dictando, 2 caiete de matematicã, un penar echipat, un caiet de desen, un maculator, o riglã ºi un set de acuarele). În urma consultãrii, s-a stabilit ca distribuþia sã se facã prin intermediul învãþãtorilor ºi diriginþilor, elevii intrând în posesia lor în prima zi de ºcoalã. „Am achiziþionat ghiozdanele ºi rechizitele ºi le vom oferi elevilor în prima zi de ºcoalã, prin intermediul învãþãtorilor ºi diriginþilor. Îi rog pe pãrinþi sã nu cumpere cele necesare începerii ºcolii, deorece le
vor primi din partea noastrã”, a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. În cadrul întâlnirii, s-a mai discutat pe marginea lucrãrilor de igienizare care au loc în ºcoli ºi a autorizãrii acestora, precum ºi despre asigurarea cãldurii în anotimpul rece ºi siguranþa elevilor. Deschiderea anului ºcolar va avea lor în 10 septembrie 2012, începând cu ora 10,00, Parcul Central „Carol Schreter” Marius MITRACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 august 2012 eponeul ecologic pentru judeþul Hunedoara nu se face la Petrila. Asta au decis marþi consilierii locali din acest oraº, iar decizia lor a fost salutatã cu aplauze de cãtre cei prezenþi la ºedinþa de consiliu.
D
Primarul Ilie Pãducel a spus cã acum e timpul sã se caute alt loc, deoarece la Petrila nu mai încape vorbã cã s-ar vota aºa ceva. „În vocabularul meu de acum înainte nu mai existã cuvântul DEPONEU. Asta au vrut cetãþenii oraºului, care au participat la ºedinþa de consiliu, care mi-au spus cuvinte grele ºi a cãror decizie eu o vii respecta”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.
a Bucureºti, pentru noi discuþii. Reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei se vor deplasa, astãzi, la Bucureºti pentru a rezolva problema în ceea ce priveºte mãrirea salarialã a minerilor din Valea Jiului.
L
Nici pânã în prezent nu s-a aplicat creºterea cu 10 procente a veniturilor ortacilor din cauza lipsei banilor. Astfel, directorul general al Companiei, Nicolae Drãgoi va încerca sã obþinã un rãspuns favorabil de la Bucureºti. “Referitor la creºterea salarialã de 10% punctul de vedere al Companiei etse cã vor respecta decizia de creºtere a salariilor, însã aºteptam rectificarea bugetarã care este în aceste zile pe traseul ministerelor la Bucureºti. Noi speram în câteva zile sã aparã sã putem da aceastã creºtere salarialã de 10%. Mâine mã voi întâlni la Bucureºti cu reprezentanþii Ministerului dupã care voi putea comunica ºi o decizie referitoare la avansul din luna august”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general al CNH Petroºani. Rectificarea bugetului Companiei trebuia fãcutã la jumã-
Deponeul nu se face la Petrila!
Proiectul înaintat de membrii PNL nu a trecut. Asta pentru cã în sala de ºedinþe au fost oamenii care locuiesc în zona
în care ar urma sã se construiascã deponeul din Petrila, dar ºi localnici care se opun acestui proiect de hotãrâre.
În consecinþã, deponeul ecologic va fi construit în altã locaþie, sau în alt judeþ, iar locuitorii din Valea Jiului riscã sã plãteascã sume
La Bucureºti pentru mineri
Diana MITRACHE
în cadrul Companiei. Mâine dimineaþã (astãzi, miercuri - n.r.) directorul general al Companiei se va deplasa la Bucureºti pentru a se întâlni cu ministrul de resort. Din pãcate, cu noi (sindicatelen.r.) domnul ministru nu a stat de vorbã ºi se pare cã nici nu doreºte ºi nici noi nu mai dorim. Aºa o sã comunicãm. Pe calea adreselor. Fãrã nicio discuþie aºteptãm un rãspuns favorabil. Este inadmisibil sã nu se punã în aplicare sentinþa judecãtoreascã”, a precizat Petre Nica, preºedintele sindicatului Muntele. Compania Naþionalã a Huilei trebuia sã punã în aplicare sentinþa judecãtoreascã a Tribunalului Hunedoara în urmã cu 15 zile. Este vorba de decizia prin care administraþia este obligate sã aplice mãrirea salarialã de 10 procente. Raul IRINOVICI
tatea lunii iulie, lucru care încã nu s-a întâmplat. Administraþia spune cã acest proces financiar se va înfãptui în câteva zile. Reprezentanþii Sindicatului Muntele au participat, ieri, la o întrevedere cu administraþia în urma cãreia au încercat sã identifice soluþiile optime pentru rezolvarea problemei. “Am încercat sã depãºim ultima soluþie de diaici nu au început log cu adminisbine probele scrise traþia Companiei în ceea ce priveºte la Bacalaureatul de toammãrirea salarialã a nã cã au ºi fost prinºi celor care lucreazã
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
mult mai mari pentru depozitarea acestuia. Construcþia unui deponeu ecologic la Petrila a fost, în cursul anului trecut, blocatã de votul majoritãþii consilierilor locali ai oraºului Petrila. Acum a revenit în actualitate, iar tema a fost relansatã în discuþie de conducerea Consiliului Judeþean (CJ) Hunedoara. Construcþia ar fi putut reduce la zero costurile pentru cei care locuiesc în Petrila, în ceea ce priveºte colectarea gunoiului menajer, iar dacã nu va fi realizat aici, atunci întreg judeþul Hunedoara va plãti sume foarte mari, pentru cã locuitorii vor duce gunoiul într-un alt judeþ. Pe de altã parte, judeþul Hunedoara riscã sã piardã peste 50 de milioane de euro, bani obþinuþi pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deºeurilor.
N
Primii eliminaþi la Bac-ul de toamnã
primii „plagiatori”.
Dintre cei 4 eliminaþi (aceºtia fiind surprinºi cu „copiuþe”) de la proba de limba ºi literatura românã, în judeþul Hunedoara, 2 provin de la centrul de examinare din Petroºani. La cea de-a doua sesiune a examenului de Bacalaureat, la probele scrise, în Hunedoara s-au înscris 1.172 de elevi, cei mai mulþi dintre ei fiind „picaþi” în aceastã varã. La prima probã scrisã, dintre aceºtia s-au prezentat la examen doar aproximativ 1.000, alþi (aproape 200) renunþând la a mai susþine proba
la limba ºi literatura românã. Ieri a fost programatã proba scrisã la matematicã iar miercuri se va desfãºura cea obligatorie a profilului. Bacalaureatul se va încheia vineri, 31 august, cu proba la alegere a profilului ºi special-
izãrii. Rezultatele vor fi afiºate în ziua de 2 septembrie. Dupã rezolvarea contestaþiilor, rezultatele finale vor fi fãcute publice miercuri, 5 septembrie. Mircea NISTOR
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 august 2012
6 Fapt divers
Fapt divers 7
Cei mai deºtepþi 10 oameni ai planetei
A schimbat trocul cu ºevaletul
ât de uºor este sã stabileºti ca un om este deºtept sau nu? Realizãrile profesionale sunt un criteriu, însã ºtiinþific vorbind singurul mod în care toatã lumea poate cãdea de acord în privinþa nivelului de inteligentã este calculând IQ-ul.
C upã 21 de ani D de muncã în minã, minerul din Petrila a descoperit cã vocaþia sa este arta, ºi a fost solicitat sã-ºi expunã creaþiile în capitalele europene.
Petru Ilie Birãu, un fost miner din satul Cimpa ºi-a investit toþi banii primiþi, dupã ce a fost disponibilizat din minerit, în studii, iar acum este pictor ºi profesor de desen. Anul acesta, deºi încã nu s-a scurs, pictorul miner a avut deja mai multe expoziþii apreciate ºi
Cristi Minculescu se desparte de legendara trupã rock, IRIS omunicat oficial: Începând cu data de 3 septembrie 2012, Cristi Minculescu pãrãseºte grupul Iris. Activitatea formaþiei va continua, avându-l ca solist pe Toni ªeicãrescu”, se aratã în anunþul de pe Facebook semnat “Trupa Iris”.
“C
Toni ªeicãrescu este cunoscut pentru colaborarea sa cu formaþia Direcþia 5. Soþia lui Minculescu a explicat cã acesta a decis sã se retragã din trupã dupã 32 de ani de activitate pentru cã “nu mai are chef sã cânte”, însã liderul Iris, Nelu Dumitrescu, are o altã variantã: “E trist cã se întâmplã aºa ceva, când pierzi un coleg de formaþie. Cristi a spus cã nu mai vrea sã cânte cu noi pentru cã nu-l mai convine cât câºtigã în
dat, la absolvire, Placheta Universitãþii ,,Constantin Brâncuºi” Târgu-Jiu, pentru rezultate deosebite obþinute în activitatea studenþeascã.
recenzii mãgulitoare din partea criticilor. Pãrinþi lui nu aveau prea mulþi bani ºi Petru Birãu nu s-a putut înscrie la o facultate pentru a-ºi perfecþiona talentul. În plus, s-a cãsãtorit imediat dupã terminarea liceului ºi avea nevoie de bani pentru întreþinerea familiei. Aºa cã s-a orientat, mai mult forþat, cãtre un loc de muncã bine plãtit, iar cum în Valea Jiului toatã lumea trebuia sã munceascã în minele de cãrbune ºi Petricã a fãcut la fel. A fost miner 21 de ani la Exploatarea Minierã Petrila, însã nu a renunþat la artã. „Pictam în timpul meu liber, dar nu prea puteam sã mã ocup de treabã, dupã ce ieºeam din ºut. De abia mã obiºnuiam cu lumina zilei. Totuºi am pictat mult în concedii ºi chiar am avut lucrãri expuse la saloane de artã din Cluj, Deva ºi Petroºani. Pe unele dintre ele am fost obligat sã le vând pentru cã m-au
E
impresionat cei care le vroiau în colecþia lor personalã. Banii primiþi au fost puþini, dar nu le-am vândut pentru bani”, a spus fostul ortac.
I
nvestiþie în artã
Petricã Birãu a primit la disponibilizare 20 de mii de lei drept platã compensatorie. Nu a ales sã-i cheltuiascã ºi nici sã-i investeascã într-o afacere. A vrut sã-ºi împlineascã visul, sã ajungã un pictor adevãrat ºi s-a înscris la
facultate. Astfel a ajuns student la Facultatea de Pedagogia Artelor Plastice ºi Decorative din Târgu Jiu, unde s-a remarcat imediat. “Aveam banii necesari pentru studii ºi am zis cã-i cel mai bun moment sã fac ce-mi doresc. Am absolvit facultatea ºi predau desenul la ºcolile din Valea Jiului”, spunea fostul miner. Petru Birãu a fost unul dintre cei mai apreciaþi studenþi, iar drept recompensã pentru dorinþa sa de a-ºi realiza visul, profesorii universitari i-au acor-
xpoziþie la Paris
Minerul-artist nu s-a mulþumit nici cu condiþia de profesor de desen ºi a continuat sã lucreze, iar operele sale au atras imediat atenþia. A fost invitat la o tabãrã de creaþie din Cehia, unde picturile sale au fost expuse în diferite colþuri ale þãrii. Uºurinþa cu care îºi pune pe pânzã creaþiile i-au adus o invitaþie de a expune în Franþa. Solicitarea a venit chiar din partea vicepreºedintelui Societãþii Poeþilor Francezi din Paris. A mai expus în Armissan sau Gruissan ºi a apãrut în mai multe publicaþii franceze, unde i s-au acordat spaþii largi ºi a avut parte de recenzii favorabile. Maximilian GÂNJU
România. Dar Iris e mai mult decât un grup rock, e un simbol al rockului din Romania ºi de aceea va merge mai departe”. Iris a sãrbãtorit 35 de ani de carierã la sfârºitul lunii iunie, printr-un concert care a avut loc în Piaþa Constituþiei din Capitalã. Noul album - “Iris - O lume doar a lor - 35 de ani” a fost lansat cu ocazia showului aniversar. Una dintre cele mai longevive ºi iubite formaþii româneºti, trupa Iris a fãcut istorie în rockul autohton timp de trei decenii ºi jumãtate. Decoraþi cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler în octombrie 2007, membrii trupei Iris au evoluat, de-a lungul
Conform Huffington Post, 50% din populaþia pãmântului are un IQ înregistrat între 90 ºi 110, 2.5% dintre oameni au IQ sub 70, 0.5% au peste 140, pentru cã 2.5% sã se laude cu un IQ de peste 130. Sursa citatã a fãcut, conform acestui criteriu, ºi un top al celor mai inteligenþi oameni din lume. Stephen Hawking, celebrul om de ºtiinþã, ajuns în prezent la vârsta de 70 de ani, se afla în acest top cu un IQ de 160. Alãturi de acesta mai sunt în top ºi Kin Ung-Yong, un fost angajat NASA în adolescenþã, acum la 50 de ani, cu un IQ de 210. Paul Allen (foto), co-fondatorul Microsoft are un IQ de 170, Rick Rosner a
carierei lor muzicale, în faþa a peste 9 milioane de oameni, în peste 5.000 de concerte. În 2007, ei au sãrbãtorit 30 de ani de existenþã pe Aeroportul Bãneasa, unde au cântat în faþa a peste 15.000 de fani, un record autohton greu de egalat. Un an mai târziu, în 2008, veteranii muzicii rock au primit discul de aur pentru vânzãrile albumului “Cei ce vor fi” ºi discul de platinã pentru albumul “Maxima”, fiind premiaþi ºi în faþa publicului a doua zi, la concertul Iris Aeterna susþinut la Teatrul Naþional Bucureºti. Tot în 2008, Romanian Music Awards a consemnat alte douã premii câºtigate de Iris: Best Live ºi Best Rock - “Cei
intrat în top cu un IQ de 192, celebrul campion la ºah Garry Kasparov are un IQ de 190, iar matematicianul Sir Andrew Wiles a prins topul cu un IQ de 170. Nici femeile nu lipsesc din acest top, iar Judit Polgar este recunoscutã drept una dintre cele mai inteligente femei din lume, cu un IQ de 170. Cu un IQ de 225 vine Christopher Hirata, de 30 de ani, care la vârsta de 16 ani a început sã lucreze pentru NAªA. Terrence Tao, de 37 de ani, se mândreºte cu un IQ de 230 ºi cu titlul de cel mai tânãr profesor care a predat vreodatã la faimoasa universitate UCLA. În top a mai intrat ºi James Woods, cu un IQ de 180.
ce vor fi”. Dupã transplantul de ficat suferit de Cristi Minculescu în 2009, pe 6 iunie al aceluiaºi an, Iris ºi-a fãcut prima apariþie la Romanian Music Awards, pentru a fi recompensatã cu Most Wanted Award. Acesta a fost un preambul pentru megaconcertul de revenire susþinut pe 8 octombrie 2009, la Sala Polivalentã în Capitalã, în faþa a peste 7.000 de persoane. Cu ocazia acestui spectacol a fost lansatã ºi “Integrala Iris”, un box set cuprinzând întreaga discografie a trupei. Anul 2010 a însemnat lansarea albumului Iris “12 Porþi”, marcatã printr-un concert la Sala Palatului din Bucureºti.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 august 2012
6 Fapt divers
Fapt divers 7
Cei mai deºtepþi 10 oameni ai planetei
A schimbat trocul cu ºevaletul
ât de uºor este sã stabileºti ca un om este deºtept sau nu? Realizãrile profesionale sunt un criteriu, însã ºtiinþific vorbind singurul mod în care toatã lumea poate cãdea de acord în privinþa nivelului de inteligentã este calculând IQ-ul.
C upã 21 de ani D de muncã în minã, minerul din Petrila a descoperit cã vocaþia sa este arta, ºi a fost solicitat sã-ºi expunã creaþiile în capitalele europene.
Petru Ilie Birãu, un fost miner din satul Cimpa ºi-a investit toþi banii primiþi, dupã ce a fost disponibilizat din minerit, în studii, iar acum este pictor ºi profesor de desen. Anul acesta, deºi încã nu s-a scurs, pictorul miner a avut deja mai multe expoziþii apreciate ºi
Cristi Minculescu se desparte de legendara trupã rock, IRIS omunicat oficial: Începând cu data de 3 septembrie 2012, Cristi Minculescu pãrãseºte grupul Iris. Activitatea formaþiei va continua, avându-l ca solist pe Toni ªeicãrescu”, se aratã în anunþul de pe Facebook semnat “Trupa Iris”.
“C
Toni ªeicãrescu este cunoscut pentru colaborarea sa cu formaþia Direcþia 5. Soþia lui Minculescu a explicat cã acesta a decis sã se retragã din trupã dupã 32 de ani de activitate pentru cã “nu mai are chef sã cânte”, însã liderul Iris, Nelu Dumitrescu, are o altã variantã: “E trist cã se întâmplã aºa ceva, când pierzi un coleg de formaþie. Cristi a spus cã nu mai vrea sã cânte cu noi pentru cã nu-l mai convine cât câºtigã în
dat, la absolvire, Placheta Universitãþii ,,Constantin Brâncuºi” Târgu-Jiu, pentru rezultate deosebite obþinute în activitatea studenþeascã.
recenzii mãgulitoare din partea criticilor. Pãrinþi lui nu aveau prea mulþi bani ºi Petru Birãu nu s-a putut înscrie la o facultate pentru a-ºi perfecþiona talentul. În plus, s-a cãsãtorit imediat dupã terminarea liceului ºi avea nevoie de bani pentru întreþinerea familiei. Aºa cã s-a orientat, mai mult forþat, cãtre un loc de muncã bine plãtit, iar cum în Valea Jiului toatã lumea trebuia sã munceascã în minele de cãrbune ºi Petricã a fãcut la fel. A fost miner 21 de ani la Exploatarea Minierã Petrila, însã nu a renunþat la artã. „Pictam în timpul meu liber, dar nu prea puteam sã mã ocup de treabã, dupã ce ieºeam din ºut. De abia mã obiºnuiam cu lumina zilei. Totuºi am pictat mult în concedii ºi chiar am avut lucrãri expuse la saloane de artã din Cluj, Deva ºi Petroºani. Pe unele dintre ele am fost obligat sã le vând pentru cã m-au
E
impresionat cei care le vroiau în colecþia lor personalã. Banii primiþi au fost puþini, dar nu le-am vândut pentru bani”, a spus fostul ortac.
I
nvestiþie în artã
Petricã Birãu a primit la disponibilizare 20 de mii de lei drept platã compensatorie. Nu a ales sã-i cheltuiascã ºi nici sã-i investeascã într-o afacere. A vrut sã-ºi împlineascã visul, sã ajungã un pictor adevãrat ºi s-a înscris la
facultate. Astfel a ajuns student la Facultatea de Pedagogia Artelor Plastice ºi Decorative din Târgu Jiu, unde s-a remarcat imediat. “Aveam banii necesari pentru studii ºi am zis cã-i cel mai bun moment sã fac ce-mi doresc. Am absolvit facultatea ºi predau desenul la ºcolile din Valea Jiului”, spunea fostul miner. Petru Birãu a fost unul dintre cei mai apreciaþi studenþi, iar drept recompensã pentru dorinþa sa de a-ºi realiza visul, profesorii universitari i-au acor-
xpoziþie la Paris
Minerul-artist nu s-a mulþumit nici cu condiþia de profesor de desen ºi a continuat sã lucreze, iar operele sale au atras imediat atenþia. A fost invitat la o tabãrã de creaþie din Cehia, unde picturile sale au fost expuse în diferite colþuri ale þãrii. Uºurinþa cu care îºi pune pe pânzã creaþiile i-au adus o invitaþie de a expune în Franþa. Solicitarea a venit chiar din partea vicepreºedintelui Societãþii Poeþilor Francezi din Paris. A mai expus în Armissan sau Gruissan ºi a apãrut în mai multe publicaþii franceze, unde i s-au acordat spaþii largi ºi a avut parte de recenzii favorabile. Maximilian GÂNJU
România. Dar Iris e mai mult decât un grup rock, e un simbol al rockului din Romania ºi de aceea va merge mai departe”. Iris a sãrbãtorit 35 de ani de carierã la sfârºitul lunii iunie, printr-un concert care a avut loc în Piaþa Constituþiei din Capitalã. Noul album - “Iris - O lume doar a lor - 35 de ani” a fost lansat cu ocazia showului aniversar. Una dintre cele mai longevive ºi iubite formaþii româneºti, trupa Iris a fãcut istorie în rockul autohton timp de trei decenii ºi jumãtate. Decoraþi cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler în octombrie 2007, membrii trupei Iris au evoluat, de-a lungul
Conform Huffington Post, 50% din populaþia pãmântului are un IQ înregistrat între 90 ºi 110, 2.5% dintre oameni au IQ sub 70, 0.5% au peste 140, pentru cã 2.5% sã se laude cu un IQ de peste 130. Sursa citatã a fãcut, conform acestui criteriu, ºi un top al celor mai inteligenþi oameni din lume. Stephen Hawking, celebrul om de ºtiinþã, ajuns în prezent la vârsta de 70 de ani, se afla în acest top cu un IQ de 160. Alãturi de acesta mai sunt în top ºi Kin Ung-Yong, un fost angajat NASA în adolescenþã, acum la 50 de ani, cu un IQ de 210. Paul Allen (foto), co-fondatorul Microsoft are un IQ de 170, Rick Rosner a
carierei lor muzicale, în faþa a peste 9 milioane de oameni, în peste 5.000 de concerte. În 2007, ei au sãrbãtorit 30 de ani de existenþã pe Aeroportul Bãneasa, unde au cântat în faþa a peste 15.000 de fani, un record autohton greu de egalat. Un an mai târziu, în 2008, veteranii muzicii rock au primit discul de aur pentru vânzãrile albumului “Cei ce vor fi” ºi discul de platinã pentru albumul “Maxima”, fiind premiaþi ºi în faþa publicului a doua zi, la concertul Iris Aeterna susþinut la Teatrul Naþional Bucureºti. Tot în 2008, Romanian Music Awards a consemnat alte douã premii câºtigate de Iris: Best Live ºi Best Rock - “Cei
intrat în top cu un IQ de 192, celebrul campion la ºah Garry Kasparov are un IQ de 190, iar matematicianul Sir Andrew Wiles a prins topul cu un IQ de 170. Nici femeile nu lipsesc din acest top, iar Judit Polgar este recunoscutã drept una dintre cele mai inteligente femei din lume, cu un IQ de 170. Cu un IQ de 225 vine Christopher Hirata, de 30 de ani, care la vârsta de 16 ani a început sã lucreze pentru NAªA. Terrence Tao, de 37 de ani, se mândreºte cu un IQ de 230 ºi cu titlul de cel mai tânãr profesor care a predat vreodatã la faimoasa universitate UCLA. În top a mai intrat ºi James Woods, cu un IQ de 180.
ce vor fi”. Dupã transplantul de ficat suferit de Cristi Minculescu în 2009, pe 6 iunie al aceluiaºi an, Iris ºi-a fãcut prima apariþie la Romanian Music Awards, pentru a fi recompensatã cu Most Wanted Award. Acesta a fost un preambul pentru megaconcertul de revenire susþinut pe 8 octombrie 2009, la Sala Polivalentã în Capitalã, în faþa a peste 7.000 de persoane. Cu ocazia acestui spectacol a fost lansatã ºi “Integrala Iris”, un box set cuprinzând întreaga discografie a trupei. Anul 2010 a însemnat lansarea albumului Iris “12 Porþi”, marcatã printr-un concert la Sala Palatului din Bucureºti.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 august 2012
8 Actualitate
Tã i e r e a c a p u l u i S f . I o a n B o t e z ã t o r u l ãierea capului T Sfântului Ioan Botezãtorul, sãrbãtoritã la 29 august, este, desigur, o sãrbãtoare creºtinã, numitã ºi Sântion de toamnã, dar faptul cã existã ºi multe tradiþii populare legate de aceastã sãrbãtoare, dovedeºte cã sãrbãtoarea a fost adânc asimilatã de popor. Feþele bisericeºti afirmã (în) cã: „Sfântul Ioan Botezãtorul s-a nãscut în cetatea Orini. Fiu al Elisabetei ºi al preotului Zaharia, este cunoscut sub denumirea de “Înaintemergãtorul”, pentru cã a anunþat venirea lui Hristos. Zaharia, tatãl sãu, era preot al Legii Vechi, din neamul lui Abia, iar mama lui era din neamul lui Aaron ºi erau rude cu Ioachim ºi Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit cã Elisabeta va naºte un fiu la bãtrâneþe ºi se va chema Ioan. Pentru cã Zaharia s-a îndoit de aceastã veste, a rãmas mut pânã ce Elisabeta a nãscut. Primele ã ale : “Pocãiþi-vã, cã s-a apropiat împãrãþia cerurilor” (…). Tot aºa a început ºi Hristos Evanghelia Sa. Primele cuvinte pe care le-a rostit la Capernaum când a ieºit sã propovãduiascã
ucrãrile de asfaltare a arterelor din Cartierul Aeroport sunt în plinã desfãºurare, iar oamenii din zonã sunt mai mult decât mulþumiþi. Asta
L
sunt acestea: “Pocaiti-va, ca s-a apropiat “ (…). Din Evanghelie cunoaºtem cã Irod, la un ospãþ prilejuit de sãrbãtorirea zilei de naºtere, a poruncit Sfântului Ioan Botezãtorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniþat în castelulul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soþia fratelui sãu. În ura ei de moarte, Irodiada a sfãtuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase ºi plãcuse oaspeþilor ºi îndeosebi lui Irod, sã cearã de la acesta capul Botezãtorului ca rãsplatã. Pentru cã se temea cã Botezãtorul ar putea învia dacã trupul ar fi fost îngropat alãturi de cap, Irod nu a dat ucenicilor decât trupul sfântului, care a fost îngropat în Sevastia. Capul a fost îngropat de Irodiada în curtea sa, la mare adâncime.
Potrivit tradiþiei, Sfânta Ioana, femeia dregãtorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezãtorul din curtea Irodiadei ºi l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. Aceasta e socotitã cea dintâi aflare a sfântului cap. Capul Sfântului Ioan Botezãtorul a fost prezent aici pânã în vremea , când, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, în Siria, la un olar. În anul 453, episcopul Uranie al Emesei, l-a aºezat în biserica din aceastã cetate. Aceasta este socotitã a cap al Botezãtorului. În vremea luptei împotriva , capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de cãtre (860), în vremea împãratului Mihail. Aceasta este cea dea treia ºi cea din urmã cap. În timpul cruciadelor, latinii
au luat din Constantinopol, în anul 1204, o parte din capul Sfântului Ioan Botezãtorul ºi l-au dus în Franþa, aºezându-l într-o bisericã din Amiens, unde se aflã ºi astãzi. În amintirea tãierii capului Sfântului Ioan Botezãtorul, Biserica Ortodoxã a rânduit ca ziua de 29 august sã fie zi de post aspru. Tãierea Capului Sf. Ioan Botezãtorul este ultima mare care se încheie pe data de 31 august. Pe 1 septembrie începe un nou an bisericesc.” Numeroase tradiþii ºi obiceiuri populare sunt legate de ziua de 29 august. Astfel, se zice cã în
aceastã zi este bine sã nu se mãnânce pepeni ºi nimic care prin formã ar aminti de forma capului, pentru cã în aceastã zi a fost tãiat capul Sfântului Ioan Botezãtorul. Mai ales varza nu se mãnâncã, întrucât se spune cã pe varzã i-a fost tãiat capul. Nici struguri nu se mãnâncã, mai ales roºii, nici vin nu se bea, fãcându-se asociere cu sângele curs la tãierea capului. De asemenea, fiind vorba de tãiere, în aceastã zi nu se foloseºte cuþitul ºi nici alte unelte asemãnãtoare de tãiere, ci totul se rupe cu mâna. „În popor se vorbeºte – aflãm tot de pe - ºi de un post care þine “de la cruce pânã la cruce”, un post de douã sãptãmâni, neconsemnat în , care avea rolul de a-i curãþi pe cei care au sãvârºit omoruri sau alte pãcate grave. Postitorii mâncau în aceastã zi numai o turtã de grâu sau de mãlai.” Fiind ultima sãrbãtoare înainte de încheierea anului bisericesc ºi începerea la 1 septembrie a unui nou an bisericesc, postul dedicat acestei sãrbãtori se þine cu strãºnicie. Ioan Dan BÃLAN Elisabeta BOGÃÞAN
pentru cã este prima datã când acolo au loc astfel de lucrãri, iar fiecare vine sã îºi dea cu pãrerea. Unii spun cã e bine, alþii se tem de inundaþii,
dar toþi apreciazã faptul cã strada ºi trotuarele vor avea alt aspect. Locuitorii din Cartierul Aeroport aºteaptã cu nerãbdare finalizarea lucrãrilor pe strada lor. Mai multe astfel de locuri sunt acum adevãrate ºantiere în lucru ºi nu lipsesc cei care au ceva de zis. „E bine cã se face asta. Nu aveam noi aici stradã, iar acum avem ºi trotuare. E meritul primarului ºi ne place”, spune un locatar de pe strada Venus. Alþii spun, însã, cã se tem de inundaþii. „A venit ºi primarul aici ºi i-am zis cã aici
eºi ploile abundente ºi-au fãcut simþitã prezenþa ºi în Valea Jiului, unii dintre locuitorii zonei se plâng cã au rãmas pe sec. Mai exact, este vorba despre câteva sute de oameni care locuiesc în Blocul D3 din municipiul Petroºani, amplasat pe locul unei foste unitãþi militare.
D
Afarã plouã, în case e secetã
În ciuda faptului cã au încercat sã opreascã utilajele ºi angajaþii Apa Serv sã le taie apa, locatarii blocului social din cartierul petroºenean Colonie au rãmas, pânã la urmã, fãrã apã potabilã. Mãsura a fost luatã de cãtre furnizorul de apã þinîndu-se cont de datoriile prea mari ºi restante ale celor care locuiesc în blocul amplasat pe strada Tudor Vladimirescu. “Nu putem fi de acord cu astfel de mãsuri care ne discrimineazã pe motiv cã suntem niºte oameni sãraci care nu avem niciun fel de venituri. Motiv pentru care nu ne putem achita datoriile. În plus,
iriguitorii firmei care asigurã canalizarea ºi furnizarea de apã potabilã în Valea Jiului recunosc cã au fost învinºi de hoþii de capace de canal.
D
Asfalt ºi trotuare pe strada Venus
Actualitate 9
pe tot blocul, avem un singur apometru, instalat într-o groapã inundatã ºi plinã de dejecþii, care nu înregistreazã consumul efectiv de apã. Ne-au tãiat apa, deci, vom muri de sete”, a declarat Claudia Sârb. “Am un copil cãruia nu pot sã-i spun cã dacã îi este sete nu are de unde bea apã. Ce o sã ne facem? De unde o sã mai luãm apã? Avem
datorii, ãsta este adevãrul, dar nu avem locuri de muncã aºa cã nu avem cum sã plãtim restanþele”, a spus ºi Loredana Munteanu care are o datorie, cãtre furnizorul de apã potabilã, în valoare de 500 de lei. Dupã cum au precizat reprezentanþii Apa Serv furnizarea apei potabile va fi reluatã doar în momentul în care
Învinºi de hoþii de capace
Aceºtia, se pare, sunt mult mai bine organizaþi ºi mai activi decât reprezentanþii Apa Serv, poliþiei sau autoritãþilor
canalizarea stã prost ºi cum plouã, cum e baltã. Ne intrã ºi în subsol ºi nu sunt bani sã repare canalizarea, iar dacã asfalteazã strada rãu, sã vedeþi ce ne ia apa”, spune un alt om care locuieºte în zonã. Una peste alta, cei mai mulþi sunt mulþumiþi cã se lucreazã ºi cred cã acum ar trebui sã fie ºi ei mai atenþi la curãþenie. „Acum va fi bine, dar sã aibã grijã ºi cei care aruncã gunoaie peste tot, cã altfel degeaba avem curat”, a adãugat un alt om. Administraþia
foto Sorin Tiþescu
foto Sorin Tiþescu
spune cã lucrãrile sunt în grafic ºi cã se va þine cont de faptul cã strada are nevoie de o pantã mai mare, aºa încât apa sã nu mai bãlteascã. „Vom turna covor asfaltic ºi vom reabilita ºi trotuarele ºi
zonele verzi. Sunt în plan mai multe strãzi, la care se lucreazã, dar asfaltarea va þine cont de tot ceea ce înseamnã scurgerea apelor pluviale”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Mai multe strãzi din acest cartier au, sau vor avea pentru prima datã asfalt. Primãria din Petroºani va reabilita mai multe strãzi din municipiu, iar lucrãrile sunt în valoare de peste 60 de miliarde de lei vechi. Diana MITRACHE
locale. Mãrturie stau ultimele “atacuri” în urma cãrora câteva zeci de capace au dispãrut numai în capitala Vãii. “Recunosc, am fost
învinºi de aceºti hoþi, care subtilizeazã capacele de canal. Deocamdatã, nu avem nicio soluþie ca aceºtia sã fie puºi sã rãspundã ºi sã suporte rigorile legii”, a spus Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv SA Valea Jiului. Deºi valoarea, în bani, obþinutã de hoþii de capace (de la centrele de comercializare ale fierului vechi) nu este una deosebit de mare, aceºtia creeazã numeroase prejudicii atât pietonilor cât ºi conducãtorilor auto. Nu puþini sunt cei care se trezesc cu picioarele rupte sau cu maºinile distruse dupã ce cad în “hãurile” rãmase fãrã acoperire… Mircea NISTOR
uncitorii de la Se schimbã magistrala M SC Termoficare SA executã în aceste zile o lucrare de schimbare a magistralei din unele puncte ale Petroºaniului. În prezent, ei au ajuns în zona cimitirului, aici unde ºi accesul auto a fost blocat pe perioada derulãrii lucrãrilor. “Aceastã lucrare cuprinde schimbarea magistralei pe agent primar începând cu zona de la Capela Bobocu ºi pânã în zona Restaurantului Românaºul Vesel”, ne-a
locatarii din respectivul bloc îºi vor mai achita, mãcar, o parte din datoriile restante. Pânã atunci, nu vor mai exista niciun fel de negocieri sau înþelegeri… În prezent, dintre cele 118 familii domiciliate acolo, 107 au debite restante, în valoare totalã de 51.077 de lei. “În urmã cu o lunã de zile, când am efectuat o
la Petroºani
declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. Deºi SC Termoficare SA, societatea care se ocupã cu furnizarea agentului termic în sistem centralizat, este în insolvenþã, a câºtigat aceastã lucrare de la SE Paroºeni SA, pentru cã plata se face în compensarea cu energie, ceea ce ar însemna diminuarea datoriei mari pe care firma au are cãtre Termocentralã. De
asemenea, la Petroºani, în acest an s-au fãcut mai multe investiþii în sistemul centralizat de termoficare. “Principala investiþie care este în proporþie de 99 % realizatã este reþeaua nouã care s-a fãcut la PT 10 A, în zona Dimitrov ºi care cuprinde inclusiv branºamentul pentru viitoarea catedralã care se va construi”, a mai spus Ovidiu Munteanu. Luiza ANDRONACHE
operaþiune similarã de sistare a furnizãrii de apã, 58 de locatari, dintre cei 107 restanþieri, au fãcut cereri pentru reeºalonarea datoriilor. Niciunul dintre aceºtia, însã, nu a respectat termenele ân care s-au angajat sã-ºi achite restanþele. Ceilalþi nu au avut nici mãcar bunul – simþ sã facã cereri de reeºalonare a datoriilor. Am purtat discuþii cu primarul, cu liderul celor din blocul de locuinþe sociale, Marius Rad, dar nu s-a întâmplat nimic. Prin urmare, cu începere din ziua de luni, 27 august, nu le vom mai da apã pânã nu vom avea ceva încasãri. Îmi este milã de ei dar, pânã nu or plãti, vor rãmâne fãrã apã”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani. Pe de altã parte, dupã venirea noului director la Apa Serv a crescut ºi consumul de apã potabilã de la unele dintre societãþile comerciale din Valea Jiului. Mai exact, patronii de firme au început sã declare ºi sã plãteascã adevãratul consum de apã pe care îl efectueazã! Mircea NISTOR
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 august 2012
8 Actualitate
Tã i e r e a c a p u l u i S f . I o a n B o t e z ã t o r u l ãierea capului T Sfântului Ioan Botezãtorul, sãrbãtoritã la 29 august, este, desigur, o sãrbãtoare creºtinã, numitã ºi Sântion de toamnã, dar faptul cã existã ºi multe tradiþii populare legate de aceastã sãrbãtoare, dovedeºte cã sãrbãtoarea a fost adânc asimilatã de popor. Feþele bisericeºti afirmã (în) cã: „Sfântul Ioan Botezãtorul s-a nãscut în cetatea Orini. Fiu al Elisabetei ºi al preotului Zaharia, este cunoscut sub denumirea de “Înaintemergãtorul”, pentru cã a anunþat venirea lui Hristos. Zaharia, tatãl sãu, era preot al Legii Vechi, din neamul lui Abia, iar mama lui era din neamul lui Aaron ºi erau rude cu Ioachim ºi Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit cã Elisabeta va naºte un fiu la bãtrâneþe ºi se va chema Ioan. Pentru cã Zaharia s-a îndoit de aceastã veste, a rãmas mut pânã ce Elisabeta a nãscut. Primele ã ale : “Pocãiþi-vã, cã s-a apropiat împãrãþia cerurilor” (…). Tot aºa a început ºi Hristos Evanghelia Sa. Primele cuvinte pe care le-a rostit la Capernaum când a ieºit sã propovãduiascã
ucrãrile de asfaltare a arterelor din Cartierul Aeroport sunt în plinã desfãºurare, iar oamenii din zonã sunt mai mult decât mulþumiþi. Asta
L
sunt acestea: “Pocaiti-va, ca s-a apropiat “ (…). Din Evanghelie cunoaºtem cã Irod, la un ospãþ prilejuit de sãrbãtorirea zilei de naºtere, a poruncit Sfântului Ioan Botezãtorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniþat în castelulul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soþia fratelui sãu. În ura ei de moarte, Irodiada a sfãtuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase ºi plãcuse oaspeþilor ºi îndeosebi lui Irod, sã cearã de la acesta capul Botezãtorului ca rãsplatã. Pentru cã se temea cã Botezãtorul ar putea învia dacã trupul ar fi fost îngropat alãturi de cap, Irod nu a dat ucenicilor decât trupul sfântului, care a fost îngropat în Sevastia. Capul a fost îngropat de Irodiada în curtea sa, la mare adâncime.
Potrivit tradiþiei, Sfânta Ioana, femeia dregãtorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezãtorul din curtea Irodiadei ºi l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. Aceasta e socotitã cea dintâi aflare a sfântului cap. Capul Sfântului Ioan Botezãtorul a fost prezent aici pânã în vremea , când, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, în Siria, la un olar. În anul 453, episcopul Uranie al Emesei, l-a aºezat în biserica din aceastã cetate. Aceasta este socotitã a cap al Botezãtorului. În vremea luptei împotriva , capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de cãtre (860), în vremea împãratului Mihail. Aceasta este cea dea treia ºi cea din urmã cap. În timpul cruciadelor, latinii
au luat din Constantinopol, în anul 1204, o parte din capul Sfântului Ioan Botezãtorul ºi l-au dus în Franþa, aºezându-l într-o bisericã din Amiens, unde se aflã ºi astãzi. În amintirea tãierii capului Sfântului Ioan Botezãtorul, Biserica Ortodoxã a rânduit ca ziua de 29 august sã fie zi de post aspru. Tãierea Capului Sf. Ioan Botezãtorul este ultima mare care se încheie pe data de 31 august. Pe 1 septembrie începe un nou an bisericesc.” Numeroase tradiþii ºi obiceiuri populare sunt legate de ziua de 29 august. Astfel, se zice cã în
aceastã zi este bine sã nu se mãnânce pepeni ºi nimic care prin formã ar aminti de forma capului, pentru cã în aceastã zi a fost tãiat capul Sfântului Ioan Botezãtorul. Mai ales varza nu se mãnâncã, întrucât se spune cã pe varzã i-a fost tãiat capul. Nici struguri nu se mãnâncã, mai ales roºii, nici vin nu se bea, fãcându-se asociere cu sângele curs la tãierea capului. De asemenea, fiind vorba de tãiere, în aceastã zi nu se foloseºte cuþitul ºi nici alte unelte asemãnãtoare de tãiere, ci totul se rupe cu mâna. „În popor se vorbeºte – aflãm tot de pe - ºi de un post care þine “de la cruce pânã la cruce”, un post de douã sãptãmâni, neconsemnat în , care avea rolul de a-i curãþi pe cei care au sãvârºit omoruri sau alte pãcate grave. Postitorii mâncau în aceastã zi numai o turtã de grâu sau de mãlai.” Fiind ultima sãrbãtoare înainte de încheierea anului bisericesc ºi începerea la 1 septembrie a unui nou an bisericesc, postul dedicat acestei sãrbãtori se þine cu strãºnicie. Ioan Dan BÃLAN Elisabeta BOGÃÞAN
pentru cã este prima datã când acolo au loc astfel de lucrãri, iar fiecare vine sã îºi dea cu pãrerea. Unii spun cã e bine, alþii se tem de inundaþii,
dar toþi apreciazã faptul cã strada ºi trotuarele vor avea alt aspect. Locuitorii din Cartierul Aeroport aºteaptã cu nerãbdare finalizarea lucrãrilor pe strada lor. Mai multe astfel de locuri sunt acum adevãrate ºantiere în lucru ºi nu lipsesc cei care au ceva de zis. „E bine cã se face asta. Nu aveam noi aici stradã, iar acum avem ºi trotuare. E meritul primarului ºi ne place”, spune un locatar de pe strada Venus. Alþii spun, însã, cã se tem de inundaþii. „A venit ºi primarul aici ºi i-am zis cã aici
eºi ploile abundente ºi-au fãcut simþitã prezenþa ºi în Valea Jiului, unii dintre locuitorii zonei se plâng cã au rãmas pe sec. Mai exact, este vorba despre câteva sute de oameni care locuiesc în Blocul D3 din municipiul Petroºani, amplasat pe locul unei foste unitãþi militare.
D
Afarã plouã, în case e secetã
În ciuda faptului cã au încercat sã opreascã utilajele ºi angajaþii Apa Serv sã le taie apa, locatarii blocului social din cartierul petroºenean Colonie au rãmas, pânã la urmã, fãrã apã potabilã. Mãsura a fost luatã de cãtre furnizorul de apã þinîndu-se cont de datoriile prea mari ºi restante ale celor care locuiesc în blocul amplasat pe strada Tudor Vladimirescu. “Nu putem fi de acord cu astfel de mãsuri care ne discrimineazã pe motiv cã suntem niºte oameni sãraci care nu avem niciun fel de venituri. Motiv pentru care nu ne putem achita datoriile. În plus,
iriguitorii firmei care asigurã canalizarea ºi furnizarea de apã potabilã în Valea Jiului recunosc cã au fost învinºi de hoþii de capace de canal.
D
Asfalt ºi trotuare pe strada Venus
Actualitate 9
pe tot blocul, avem un singur apometru, instalat într-o groapã inundatã ºi plinã de dejecþii, care nu înregistreazã consumul efectiv de apã. Ne-au tãiat apa, deci, vom muri de sete”, a declarat Claudia Sârb. “Am un copil cãruia nu pot sã-i spun cã dacã îi este sete nu are de unde bea apã. Ce o sã ne facem? De unde o sã mai luãm apã? Avem
datorii, ãsta este adevãrul, dar nu avem locuri de muncã aºa cã nu avem cum sã plãtim restanþele”, a spus ºi Loredana Munteanu care are o datorie, cãtre furnizorul de apã potabilã, în valoare de 500 de lei. Dupã cum au precizat reprezentanþii Apa Serv furnizarea apei potabile va fi reluatã doar în momentul în care
Învinºi de hoþii de capace
Aceºtia, se pare, sunt mult mai bine organizaþi ºi mai activi decât reprezentanþii Apa Serv, poliþiei sau autoritãþilor
canalizarea stã prost ºi cum plouã, cum e baltã. Ne intrã ºi în subsol ºi nu sunt bani sã repare canalizarea, iar dacã asfalteazã strada rãu, sã vedeþi ce ne ia apa”, spune un alt om care locuieºte în zonã. Una peste alta, cei mai mulþi sunt mulþumiþi cã se lucreazã ºi cred cã acum ar trebui sã fie ºi ei mai atenþi la curãþenie. „Acum va fi bine, dar sã aibã grijã ºi cei care aruncã gunoaie peste tot, cã altfel degeaba avem curat”, a adãugat un alt om. Administraþia
foto Sorin Tiþescu
foto Sorin Tiþescu
spune cã lucrãrile sunt în grafic ºi cã se va þine cont de faptul cã strada are nevoie de o pantã mai mare, aºa încât apa sã nu mai bãlteascã. „Vom turna covor asfaltic ºi vom reabilita ºi trotuarele ºi
zonele verzi. Sunt în plan mai multe strãzi, la care se lucreazã, dar asfaltarea va þine cont de tot ceea ce înseamnã scurgerea apelor pluviale”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Mai multe strãzi din acest cartier au, sau vor avea pentru prima datã asfalt. Primãria din Petroºani va reabilita mai multe strãzi din municipiu, iar lucrãrile sunt în valoare de peste 60 de miliarde de lei vechi. Diana MITRACHE
locale. Mãrturie stau ultimele “atacuri” în urma cãrora câteva zeci de capace au dispãrut numai în capitala Vãii. “Recunosc, am fost
învinºi de aceºti hoþi, care subtilizeazã capacele de canal. Deocamdatã, nu avem nicio soluþie ca aceºtia sã fie puºi sã rãspundã ºi sã suporte rigorile legii”, a spus Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv SA Valea Jiului. Deºi valoarea, în bani, obþinutã de hoþii de capace (de la centrele de comercializare ale fierului vechi) nu este una deosebit de mare, aceºtia creeazã numeroase prejudicii atât pietonilor cât ºi conducãtorilor auto. Nu puþini sunt cei care se trezesc cu picioarele rupte sau cu maºinile distruse dupã ce cad în “hãurile” rãmase fãrã acoperire… Mircea NISTOR
uncitorii de la Se schimbã magistrala M SC Termoficare SA executã în aceste zile o lucrare de schimbare a magistralei din unele puncte ale Petroºaniului. În prezent, ei au ajuns în zona cimitirului, aici unde ºi accesul auto a fost blocat pe perioada derulãrii lucrãrilor. “Aceastã lucrare cuprinde schimbarea magistralei pe agent primar începând cu zona de la Capela Bobocu ºi pânã în zona Restaurantului Românaºul Vesel”, ne-a
locatarii din respectivul bloc îºi vor mai achita, mãcar, o parte din datoriile restante. Pânã atunci, nu vor mai exista niciun fel de negocieri sau înþelegeri… În prezent, dintre cele 118 familii domiciliate acolo, 107 au debite restante, în valoare totalã de 51.077 de lei. “În urmã cu o lunã de zile, când am efectuat o
la Petroºani
declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. Deºi SC Termoficare SA, societatea care se ocupã cu furnizarea agentului termic în sistem centralizat, este în insolvenþã, a câºtigat aceastã lucrare de la SE Paroºeni SA, pentru cã plata se face în compensarea cu energie, ceea ce ar însemna diminuarea datoriei mari pe care firma au are cãtre Termocentralã. De
asemenea, la Petroºani, în acest an s-au fãcut mai multe investiþii în sistemul centralizat de termoficare. “Principala investiþie care este în proporþie de 99 % realizatã este reþeaua nouã care s-a fãcut la PT 10 A, în zona Dimitrov ºi care cuprinde inclusiv branºamentul pentru viitoarea catedralã care se va construi”, a mai spus Ovidiu Munteanu. Luiza ANDRONACHE
operaþiune similarã de sistare a furnizãrii de apã, 58 de locatari, dintre cei 107 restanþieri, au fãcut cereri pentru reeºalonarea datoriilor. Niciunul dintre aceºtia, însã, nu a respectat termenele ân care s-au angajat sã-ºi achite restanþele. Ceilalþi nu au avut nici mãcar bunul – simþ sã facã cereri de reeºalonare a datoriilor. Am purtat discuþii cu primarul, cu liderul celor din blocul de locuinþe sociale, Marius Rad, dar nu s-a întâmplat nimic. Prin urmare, cu începere din ziua de luni, 27 august, nu le vom mai da apã pânã nu vom avea ceva încasãri. Îmi este milã de ei dar, pânã nu or plãti, vor rãmâne fãrã apã”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani. Pe de altã parte, dupã venirea noului director la Apa Serv a crescut ºi consumul de apã potabilã de la unele dintre societãþile comerciale din Valea Jiului. Mai exact, patronii de firme au început sã declare ºi sã plãteascã adevãratul consum de apã pe care îl efectueazã! Mircea NISTOR
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 august 2012 Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara Miercuri 29 august 2012
DN 7 Deva - Sântuhalm -Simeria DJ 687 Cristur - Hunedoara DJ 687 Hunedoara Hãºdat DN 66 Cãlan - Bãcia DN7 Mintia
S . C . A PA S E R V VA L E A J I U L U I S . A .
anunþã restricþii pentru miercuri, 29 august 2012, Petroºani 9:00-15:00. Zona afectatã este Cartier Carpaþi, 9 Mai, Al. Trandafirilor, Al.
- Veþel DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie
Poporului, Nicolae Bãlcescu. Motivul este schimbare amplasament hidrant în parcul I.L.Caragiale, Vulcan 9:00-15:00. Zona afectatã este Cartierul Micro 3 B. Motivul restricþiei este demontare vanã Dn 200 mm Moriºoara, Lupeni 10:00-15:00. Zona afectatã este Cartier Braia. Motivul restricþiei este anulare branºamente ilegale pe str. Spiru Haret, garaje, zona bl. 5 Vã mulþumim pentru înþelegere! Conducerea ApaServ Valea Jiului
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
29 august 2012
Alãturi de partenerul de suflet vei pune la punct proiecte de interes comun ºi te vei simþi mai în largul tãu. Pe cât posibil nu te lãsa influenþat de comentariile unor persoane rãutãcioase. Nevoia de cooperare, de dialog va fi mare în aceastã perioadã.
Atât fizic, cât ºi mintal eºti eficient ºi reuºeºti sã faci faþã cu succes în activitãþile în care te implici. Un eveniment oarecum neaºteptat îþi va pune nervii la grea încercare, dar numai pentru puþin timp. Vei fi tentat sã încerci unele schimbãri.
Starea psihicã este bunã ºi acest lucru te ajutã sã te menþii în formã pe tot parcursul zilei. Atmosfera la serviciu va fi plãcutã, aºa cã eforturile pe care le vei face nu te vor obosi. Intuiþia te-ar putea ajuta sã iei o decizie care îºi va demonstra eficienþa.
Este posibil ca o suferinþã mai veche sã se amelioreze sau chiar sã-ºi gãseascã rezolvarea. Vei cheltui ceva bani pentru îmbunãtãþirea sãnãtãþii, iar efectele nu vor întârzia sã aparã. Din punct de vedere financiar situaþia va fi stresantã.
Partenerul de suflet ar putea avea o realizare socio-profesionalã de care vã veþi bucura împreunã. Dacã ai în vedere unele tratative pentru a încheia o afacere, ºansa este de partea ta. Oricum, tot ce þine de semnarea actelor oficiale poate fi rezolvat.
Eºti foarte interesat de tot ce se întâmplã la serviciu, dar nu reuºeºti sã te concentrezi la tot ce ai de fãcut. Ar fi bine dacã ai apela la sprijinul celor apropiaþi, mãcar pentru a te sfãtui asupra deciziilor pe care urmeaza sã le iei.
Starea ta fizicã nu este dintre cele mai bune, aºa cã ai face bine sã nu te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. Mare atenþie, cãci o suferinþã mai veche ar putea reveni în atenþia ta. La serviciu te vei confrunta cu situaþii mai dificile.
Partenerul va avea de finalizat un proiect, iar ajutorul tãu i-ar putea fi de un real folos. Dacã doreºti sã-l convingi sã-þi accepte propunerile, aceastã zi se va dovedi deosebit de favorabilã, cu condiþia sã dai dovadã de diplomaþie.
Eºti cam impulsiv ºi ai tendinþa de a te implica în tot felul de acþiuni fãrã o maturã chibzuinþã. Chiar dacã þi se pare cã cei din familie nu au dreptate, nu trebuie sã te implici în discuþii în contradictoriu. Proiectele tale pot fi puse în practicã oricum.
Evitã discuþiile pe teme financiare! ªi comunicarea cu colegii îþi va aduce bucurii. Fii prudent în relaþia cu ºefii! Oricum, poþi miza pe sprijinul fiinþei iubite pentru punerea în practicã a proiectelor tale. Ai putea încerca sã-þi foloseºti eficient calitãþile.
Beneficiezi de un excelent echilibru energetic, ceea ce îþi permite sã faci faþã unor activitãþi dintre cele mai diverse. Pretenþiile tale sunt exagerate ºi acest lucru poate genera mici neînþelegeri în relaþia cu partenerul de suflet.
La serviciu vor exista unele fricþiuni cu colegii, dar vei gãsi repede o cale de a rezolva lucrurile. Este posibil sã faci unele schimbãri în ceea ce priveºte situaþia profesionalã. Nu te grãbi ºi gândeºte-te de douã ori înainte de a lua o decizie.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 august 2012 ostel Stroe, tânãrul bãtut cu sãlbãticie de doi poliþiºti din Uricani pânã când n-au mai avut vlagã, dupã cum povesteºte chiar victima, nu suferã de schizofrenie. Medicii specialiºti de la Spitalul Zam confirmã acest lucru ºi cred cã nu era nevoie nici de internarea cu forþa la care au recurs poliþiºtii.
C
Eliberat de la Zam ºi apoi arestat?
Dupã principiul „corb la corb nu-ºi scoate ochii” poliþiºtii din Uricani fac tot posibilul sã-ºi salveze colegii care au bãtut un tânãr de 31 de ani ore în ºir pânã i-au rupt maxilarul ºi l-au desfigurat, dupã cum susþine victima. Pentru cã a intrat în greva foamei, nemulþumit de faptul cã bãtãuºii lui nu sunt mãcar suspendaþi din serviciu pânã la finalizarea anchetei, Costel Stroe a fost momit într-o ambulanþã de oamenii legii ºi internat la Spitalul de Psihiatrie Zam. Mai mult a fost ºi o presiune au recunoscut medicii care s-au sãturat sã fie „soldaþi” într-un rãzboi ce nu-i al lor.
ai este de lucru la Centrul Civic de la Petroºani, deºi în câteva zile, aceastã mare lucrare ar fi trebuit sã fie gata.
M
Firma constructoare a solicitat însã o amânare în procesul de finalizare, în ideea de reuºi sã ducã la bun sfârºit planul de execuþie. “La Centrul Civic s-a fãcut o solicitare de prelungire ºi probabil vom prelungi cu douã sãptãmâni termenul de finalizare a lucrãrilor, ceea ce înseamnã pânã
Aceºtia explicã foarte clar: „Costel Stroe nu suferã de schizofrenie. E o pãcãlealã, nici vorbã, nu are nicio boalã psihicã. Acum, poliþiºtii nu au inventat-o de la ei, era trecutã pe o hârtie de un medic nespecialist”, ne-a precizat un medic specialist de la Spitalul Zam.
confiscat teleI -au foanele
ªeful Poliþiei Uricani, Dan Mocanu, aflat în concediu în momentul agresiunii a încercat sã explice cât de „periculoasã” este victima subordonaþilor lui ºi
de ce trebuia dusã la nebuni. Totuºi acest lucru nu ar justifica în vreun fel bãtaia administratã, însã comisarul spune cã „dacã poliþiºtii sunt vinovaþi ºi ancheta constatã acest lucru, ei vor trebui sã rãspundã”. Mai mult, odatã dus la Zam, Costel Stroe a rãmas ºi fãrã telefoanele mobile care i-au fost luate de poliþiºtii din Uricani. Abia luni seara acestea au fost predate susþine familia bãrbatului fãrã vreun proces verbal ori alt document justificativ prin care sã se înþeleagã pe ce motiv aparatele i-au fost confiscate. ªeful
Poliþiei Uricani a explicat cã aparatele au fost luate în custodie de poliþiºti în baza unui temei legal. „Existã documente în baza cãrora s-au luat telefoanele ºi apoi au fost returnate. Nu-ºi permite nimeni sã încalce legea, eu nu-mi permit dupã atâþia ani de activitate în Poliþie”, a precizat ºeful Poliþiei Uricani. Costel Stroe a fost externat ieri-marþi de la Spitalul de Psihiatrie Zam cu un document care atestã cã nu este nebun, are discernãmânt ºi locul lui nu este într-un ospiciu. Prin Uricani umblã zvonul cã Stroe nu va rãmâne mult timp liber. Este cercetat pentru alte
Toamna vine cu prelungiri la Petroºani
undeva la jumãtatea lunii septembrie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului
Petroºani. Cã aici lucrurile s-au mai complicat pe parcurs ºi a trebuit o prelungire
a termenului este oarecum de înþeles, þinând seama de complexitatea proiectului. Însã, tot
infracþiuni ºi cum s-a reuºit sã obþinerea unui mandat pentru a-l interna la nebuni, la fel se va obþine ºi mandatul de arestare preventivã. Mocanu spune cã bãrbatul face obiectul unor cercetãri penale dar el nu ar putea afirma aºa ceva ºi oricum „mãsura dacã se impune nu o iau poliþiºtii ci este cerutã de Parchet ºi procurori”. Stroe a susþinut cã a fost bãtut cu bestialitate de doi poliþiºti din Uricani ºi are nevoie conform certificatului medico legal de circa 40 de zile de îngrijiri medicale pentru a se recupera dacã nu intervin complicaþii. Maximilian GÂNJU
acum, la începutul sãptãmânii în curs, un alt proiect ar fi trebuit deja sã fie terminat. Vorbim de Piaþa Dacia din Cartierul Aeroport, despre care primarul Petroºaniului spune cã… este gata. “Ei se vor încadra în termenul prevãzut de contract ºi au fãcut deja solicitarea cãtre Serviciul de Administrarea a Domeniului Public ºi Privat pentru efectuarea recepþiei. În termen de 10 zile, recepþia va fi
fãcutã, iar dupã aceea urmeazã utilarea halei cu mese ºi cu tot ce este nevoie”, a mai spus primarul Iacob Ridzi. Realitatea de la faþa locului, îl contrazice, însã pe edil. Ieri, cel puþin, Piaþa Dacia era încã un ºantier, iar muncitorii lucrau de zor. Dacã se vor încadra sau nu în acel termen de 10 zile pânã la efectuarea recepþiei, rãmâne de vãzut. Luiza ANDRONACHE
Glume la Tribunalul Hunedoara C ine s-ar fi gândit vreodatã cã Judecãtoria din Petroºani, Brad, Haþeg, sau oricare alta din Hunedoara, este un loc de amuzament ? ªi dacã nu vã vine a crede, atunci vã spunem noi cã aºa stau lucrurile. Nu oriunde, ci în spaþiul virtual. Asta chiar dacã în sãlile de judecatã situaþiile nu sunt dintre cele mai amuzante. Totuºi, vizitatorii site-ului acestei instituþii, în afarã de faptul cã pot afla exact cât e ceasul (asta dacã au defect ceasul de la monitor), pot sã se ºi amuze. Nu e nicio întâmplare, iar cine acceseazã pagina Tribunalului Hunedoara la http://tribhd.nicolaelupsa.ro/Amu zament.htm poate sã se ºi amuze.
Acolo, reprezentantul Biroului Informatic al Tribunalului Hunedoara, Nicolae Lupºa a postat mai multe filmuleþe amuzante ºi a creat o secþiune specialã pentru „amuzament”.
Asta aºa ca sã mai descreþeascã frunþile încruntate ale celor care cautã vreo soluþie datã de una dintre instanþele hunedorene. Diana MITRACHE
12 Turism
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 august 2012
Fonduri eur opene pentru pro m o v a re
Capitala judeþului Hunedoara promovatã de MDRT cu bani europeni romovarea reºedinþei de judeþ se va face pe bani europeni.
P
Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru REGIO - Programul Operaþional Regional 2007-2013, Direcþia pentru Gestionarea Fondurilor Comunitare pentru Turism, în calitate de Organism Intermediar pentru REGIO Programul Operaþional Regional 2007- 2013 ºi Unitatea Administrativ Teritorialã Municipiul Deva, în calitate de beneficiar, au semnat, pe 27.08.2009, Contractul de Finanþare Nr. 516/27.08.2009 pentru proiectul “Promovarea potenþialului turistic al obiectivului “Zona urbanã Dealul Cetãþii ºi Centrul istoric al Municipiului Deva”, în valoare de 999.183,50 lei. Obiectivul general al proiectului a fost promovarea potenþialului turistic al obiectivului “Zona urbanã Dealul Cetãþii ºi Centrul istoric al Municipiului Deva” pentru dezvoltarea economicã integratã durabilã a turismului ºi a activitãþilor conexe în Municipiul Deva, Regiunea de dezvoltare Vest. Obiectivul specific al proiectului l-a reprezentat creºterea vizibilitãþii ºi atractivitãþii obiectivului turistic “Zona urbanã Dealul Cetãþii ºi Centrul istoric al Municipiului Deva” prin dezvoltarea ºi implementarea de produse ºi activitãþi de marketing specifice turismului cultural ºi istoric.
D
ealul Cetãþii Deva...
...este o arie protejatã, de interes naþional, ce corespunde inei rezervaþii naturale de
tip mixt. Rezervaþia naturalã are o suprafaþã de 30 ha ºi pe lângã importanþa istoricã (prezenþa cetãþii medievale), conul vulcanic format din andezite, rezervaþia naturalã adãposteºte o vegetaþie de interes fitogeografic. Dealul Cetãþii (371 m), de origine vulcanicã, având formã unui trunchi de con ºi care oferã o priveliºte minunatã asupra Vãii Mureºului. Dealul Cetãþii este rezervaþie naturalã datoritã speciilor rare ale florei ºi existenþei viperei cu corn (Vipera Ammodytes). Pe vârful dealului sunt ruinele cetãþii (Cetatea Devei) construitã în secolul XIII în timpul invaziilor mongole, în perioada romanã timpurie. Dezvoltarea oraºului din secolele care au urmat este o consecinþã a protecþiei oferite de fortãreaþã. Ca centru militar ºi administrativ a jucat un rol important în istoria Transilvaniei. În 1849, chiar înainte de înfrângerea revoluþiei din Europa Centralã, dupã retragerea generalului Bem ºi ocuparea
fortãreþei, aceasta a fost distrusã de o puternicã explozie cauzatã de aprinderea unor explozivi din depozit. Ruinele au devenit monument istoric. Mergând pe alei
glaciare ºi specii de plante ºi animale de munte - parcul devenind celebru pentru populaþia de zimbri. Munþii oferã o mare varietate de locuri propice alpinismului,
ºerpuite pânã în vârful dealului, acestea pot fi vizitate oferind totodatã vizitatorilor o minunatã panorama asupra vãii. Alt monument istoric important, construit în secolul XVII. Munþii Retezat sunt dintre cei mai sãlbatici ºi frumoºi munþi stâncoºi din Carpaþi. Ei constituie o zonã de conservare a naturii - Parcul Naþional Retezat - pentru frumuseþea ºi unicitatea peisajului sãlbatic ºi pentru numeroasele lacuri
pãrþii pentru schi, poteci ºi cabane. Promovarea obiectivului turistic s-a realizat prin intermediul mai multor materiale distribuite la
nivelul Regiunii Vest ºi în oraºele mari din þarã. Astfel au fost împãrþite 20 de mii pliante, 12 mii de broºuri ºi DVD-uri. Totodatã au fost realizate bannere ºi meshuri. În plus, promovarea reºedinþei de judeþ s-a realizat ºi prin intermediul site-ului www.turism-deva.ro Campania de distribuire a materialelor de promovare a avut ca impact creºterea vizibilitãþii obiectivului turistic la nivel naþional, conturându-se astfel un produs turistic puternic, reprezentând în acelaºi timp un mijloc de promovare ºi valorificare a istoriei ºi culturii Municipiului Deva. Proiectul a fost finanþat din Fondul European de Dezvoltare Regionalã,
prin REGIO - Programul Operaþional Regional 2007-2013, Axa prioritarã 5 “Dezvoltarea durabilã a turismului regional ºi local”, Domeniul major de intervenþie 5.3 “Promovarea potenþialului turistic ºi crearea infrastructurii necesare, în scopul creºterii atractivitãþii României ca destinaþie turisticã”. Valoarea totalã a proiectului a fost de 999.183,50 lei din care: valoarea eligibilã nerambursabilã din Fondul European de Dezvoltare Regionalã 712.852,50 LEI, valoarea eligibilã nerambursabilã din bugetul naþional 109.024,50 Lei, Cofinanþarea eligibilã a beneficiarului 16.773,00 lei. Raul IRINOVICI