Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 196

Cronica Vãii Jiului Luni, 27 august 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Poliþistul – bãtãuº din Uricani, acoperit de ºefii lui

Dealerii de droguri aflã azi sentinþa ei 19 tineri din Valea Jiului care au fost C acuzaþi de trafic ºi consum de droguri aflã azi sentinþa. Ei ºi-au recunoscut vina la termenul de sãptãmâna trecutã ºi acum aºteaptã decvizia judecãtorului.

>>> PAGINA A 5-A

Dosarul Sucilã a ajuns în instanþã archetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara a trimis în instanþã dosarul în care poliþistul Adrian Sucilã este acuzat de act sexual cu un minor, corupere sexualã ºi furt. În acelaºi dosar, fiica viceprimarului din Vulcan, Mihalea Stoica, este acuzatã de complicitate.

P

>>> PAGINA A 5-A

Bizoni în trafic ºi poliþiºti loviþi de ...Lucifer i-a parcat maºina chiar în mijlocul alveolei din centrul municipiului Petroºani ºi a plecat sã se relaxeze. Aºa s-a gândit sã-ºi parcheze maºina un ºofer, sâmbãtã la orele amiezei, fãrã sã îi pese cã îi încurcã în trafic pe ceilalþi conducãtori auto, ori cã încalcã regulile de circulaþie.

ª

>>> PAGINA A 5-A

Maidanezii nu þin cont de regulile de circulaþie âinii vagabonzi, pericol pentru conducãtorii auto ºi nu numai. Deºi se vorbeºte de câteva luni de înfiinþarea serviciului judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân se pare cã acest proiect încã nu îºi face resimþite beneficiile.

C

oliþistul acuzat cã l-a bãtut pe tânãrul din Uricani pânã l-a bãgat în spital cu rãni grave nu este la prima faptã de acest fel. Pe numele lui sunt o serie de plângeri ºi are cel puþin o sancþiune din acest motiv, însã ºefii lui continuã sã îl pãstreze în post. PAGINA A 3-A Mai mult, faptele acestuia sunt bine ascunse de ochii publicului ºi ai presei.

P

>>> PAGINA 11


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 27 august 2012

Vitezomanii ºoselelor, prinºi de poliþiºti imitele de vitezã de pe anumite sectoare de drum L sunt fãcute doar ca sã fie încãlcate. De acest lucru s-au convins ºi poliþiºtii din oraºul Aninoasa, care au desfãºurat o acþi-

Vânzãri Vând garsonierã utilatã ºi renovatã situatã în Vulcan, strada Aleea Muncii, bloc c13, sc 1, ap. 1. Relaþii la telefon 0737574464

une pe DN 66A pentru prinderea vitezomanilor. În numai 4 ore, poliþiºtii au aplicat 12 sancþiuni contravenþionale în valoare de 1.570 lei, pentru nerespectarea vitezei legale de deplasare. Totodatã, a fost ridicat în vederea suspendãrii permisul de conducere al unui bãrbat de 34 de ani, din Petroºani, care a fost înregistrat de aparatul radar cu viteza de 104 km/h, pe un sector de drum cu limitare de vitezã la 50 km/h, în zona Gui-Aninoasa. Acestuia i s-a aplicat ºi o sancþiune contravenþionalã în valoare de 630 de lei. Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI  Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428  Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Comedia de la 5: Alo, aterizeazã strãbunica! (r)

National TV

PRO TV

9:30 Baronii (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Suflete pereche (r) 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Culoarea fericirii 11:00 Nebunia Zeilor II 12:00 Vouã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Fãrã reþineri (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 18:00 Legile atracþiei 19:00 ªtirile Pro TV

12:15 Baronii (r) 13:15 Taxi Driver (r) 14:15 Vouã (r) 14:45 Aladin (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 19:00 Observator 20:20 Kickboxer 3: Arta 21:15 Meteoritul 23:15 Culoarea fericirii rãzboiului 0:15 Meteoritul (r) 22:15 În puii mei

20:30 21:30 22:30 23:00

Las fierbinþi Las fierbinþi ªtirile Pro TV Chuck

Prima TV 9:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 10:30 Verde-n faþã cu Cristina Þopescu, la Prima TV (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de ras 13:45 Teleshopping 14:15 Cu lumea-n cap 15:00 Bratz: Prietenie pentru totdeauna 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Satul 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii 0:30 Obsesia

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Vedeta familiei 11:30 Vedeta familiei 12:40 Legendele palatului: Pictorul de la curte 13:20 Legendele palatului: Pictorul de la curte 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:35 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Justiþiarii Vestului 21:50 Justiþiarii Vestului 22:40 Viziunea - Viaþa lui Hildegard von Bingen 0:35 Nocturne

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Investigatii 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 august 2012

oliþistul acuzat cã l-a bãtut pe tânãrul din Uricani pânã l-a bãgat în spital cu rãni grave nu este la prima faptã de acest fel. Pe numele lui sunt o serie de plângeri ºi are cel puþin o sancþiune din acest motiv, însã ºefii lui continuã sã îl pãstreze în post. Mai mult, faptele acestuia sunt bine ascunse de ochii publicului ºi ai presei.

P

Virgil Cãluþoiu, poliþistul care l-ar fi bãtut, la începutul acestei luni, pe un tânãr din Uricani pânã când l-a bãgat în spital are mai multe fapte de acest gen reclamate de potenþialele lui victime. În plus, are ºi cel puþin o sancþiune, tot pentru agresiune, dar asta nu îl împiedicã sã rãmânã bine înfipt în postul lui de la Poliþia Oraºului Uricani. Mai grav, ºefii IPJ Hunedoara ascund cât pot de bine aceste sesizãri de ochii presei, iar ca sã vorbeascã despre sancþiunile aplicate lui Virgil Cãluþoiu îi cer tot lui acordul!

D

in fericire...

... Internetul are „memorie”, iar o parte dintre sesizãri au ajuns ºi în mâna presei. Cãluþoiu ºi-a fãcut un bun renume de bãtãuº în urmã cu ani de zile ºi a fost chiar ºi sancþionat disciplinar pentru cel puþin o astfel de faptã. Astfel, în urmã cu câþiva ani, comandantul ºi agentul sef adjunct de la Poliþia Uricani au fost sancþionati disciplinar de cãtre IPJ Hunedoara pentru „gestionarea defectuoasã” a unui eveniment, asta dupã ce un bãrbat a reclamat cã a fost bãtut chiar de comandantul Poliþiei Uricani pentru cã nu ºi-ar fi plãtit biletul de maxi – taxi. Totul a pornit dupã ce ºoferul unui maxi – taxi a reclamat la poliþie cã un cãlãtor refuzã sã plãteascã biletul, pe motiv cã e comisar de poliþie. Cum – necum, din fãptuitor, bãrbatul a devenit victimã ºi povestea s-a finalizat cu o plângere a acestuia împotriva poliþiaºtilor, bãrbatul reclamând cã a fost agresat fizic de ºeful poliþiei, Dãnuþ Mocanu, iar în

Poliþistul – bãtãuº din Uricani, acoperit de ºefii lui vecin ºi a ajuns direct la spital la Timiºoara cu multiple traumatisme, fiind bãtut ore în ºir de poliþiºti.

efii IPJ Hunedoara ascund „gunoiul” sub preº

ª

toatã aceastã afacere ar fi fost implicat ºi Virgil Cãluþoiu. Ancheta internã dispusa de IPJ Hunedoara în acest caz s-a finalizat cu douã sancþiuni disciplinare, una pentru Mocanu ºi cea de a doua pentru Virgil Cãluþoiu, care “a dat dovada de lipsã de profesionalism, lipsã de fermitate ºi neglijenþã manifestata în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu”, dupã cum scria presa vremii. ªi nu este singura sesizare pe numele acestui poliþist.

L

a începutul anului 2008...

... alþi doi tineri din Uricani Ioan Antoniu Perneº ºi Fery Nagy – au fost de asemenea victimele unei agresiuni, spun ei, comisã de doi poliþiºti din

Uricani, unul dintre ei chiar Virgil Cãluþoiu. De asemenea, un alt bãrbat din Uricani,

Gheorghe Ursu, în vârstã de 49 de ani, l-a reclamat pe Cãluþoiu tot pentru agresiune, iar victima spune cã ºi fiica sa minorã a fost bãtutã, de acelaºi poliþist. Iar acestea sunt doar câteva dintre sesizãrile fãcute în timp, aºa, la „prima strigare”. Acum, ºi Costel Stroe a depus o nouã sesizare, dupã ce, spune el, în data de 8 august a mers la Poliþia Oraºului Uricani, însoþit de soþia ºi fiica lui, pentru a-ºi reclama un

Mai mult, scandalul a continuat ºi în zile urmãtoare, pentru cã tot poliþiºtii ar fi vrut sã îl interneze cu forþa la Spitalul din Zam, dupã ce bãrbatul a decis sã intre în greva foamei. Câte sesizãri sunt pe numele poliþistului din Uricani ºi ce mãsuri a luat IPJ în acest caz

este greu de aflat, ba chiar imposibil, pentru cã ºefii IPJ Hunedoara ascund gunoiul sub preº. La întrebarea noastrã privind sesizãrile formulate pe numele lui Virgil Cãluþoiu nu am primit absolut nici un rãspuns. În schimb, în ceea ce priveºte eventualele mãsuri aplicate, ºeful IPJ Hunedoara, Liviu Dumitru, ne-a comunicat cã este nevoie de… acceptul poliþistului reclamat: „Sancþiunile disciplinare ale poliþistului nominalizat de dumneavoastrã sunt evidenþiate în dosarul de personal al acestuia, document care nu are un caracter public ºi cu privire la care poliþistul nu ºi-a manifestat acordul de voinþã în scopul

mediatizãrii”.

S

pre comparaþie...

... în judeþul vecin Gorj nu este nevoie de acceptul subordonaþilor pentru ca ºefii IPJ sã dea detalii despre sancþiunile disciplinare. Astfel, în urmã cu doar câteva zile un imens scandal a izbucnit dupã ce o camerã de supraveghere ale unui market a surprins imagini care aratã cum un poliþist bate un alt bãrbat cu pumnii ºi picioarele. Furia poliþistului s-a dezlãnþuit dupã ce victima,

ºofer al unui autoturism, l-ar fi stropit pe agentul de ordine. Bãrbatul a cãzut la pãmânt sub ploaia de lovituri, iar dupã ce ºi-a revenit s-a dus la spital unde a obþinut un certificat medico-legal ºi a ºi fãcut o plângere la Inspectoratul de Poliþie Judeþean Gorj. Reprezentanþii IPJ Gorj au anunþat imediat cã pe numele agentului de ordine publicã din Mãtãsari existã cel puþin douã plângeri pânã în acest moment ºi cã s-a început o anchetã disciplinarã. De asemenea, au mai spus cã poliþistul a mai fost sancþionat cu tãieri din salariu si amânarea avansãrii în grad, ca urmare a comportamentului sãu. Carmen COSMAN


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 27 august 2012

CEH, cu sediul la Paroºeni -a stabilit sediul S Complexului Energetic Hunedoara. Reprezentanþii Ministerului Economiei au analizat solicitarea celor din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara ºi au stabilit sediul Complexului Energetic Hunedoara. Acesta va fi, temporar, la Termocentrala Paroºeni. Sediul noii entitãþi energetice nu a putut fi stabilit la Petroºani, la Compania Naþionalã a Huilei din cauza unor sechestre care au fost puse de Agenþia Naationala de Administrare Fiscalã pe societatea huilei. “Chiar azi dimineaþã (vineri dimineaþã-n.r.) am vorbit cu reprezentanþii

Ministerului Economiei care au spus cã sediul Complexului Energetic Hunedoara a fost stabilit în Valea Jiului, mai exact la Termocentrala Paroºeni. Acesta este un lucru bun pentru Valea Jiului, pentru administraþiile locale pentru cã aºa toate impozitele pe venit vor rãmâne aici”, a declarat deputatul PSD Colegiul de

Poºtaºii hunedoreni protesteazã eci de angajaþi de la Poºta Românã din judeþul Hunedoara vor picheta luni sediul Prefecturii Hunedoara.

Z

Vest Valea Jiului, Cristian Resmeriþã. Mai mult, politicienii Vãii Jiului, ºi nu numai, continuã sã facã lobby pentru ca sediul Complexului sã fie la Petroºani dupã ce se rezolvã problemele financiare ale Companiei. “Încercãm ca, dupã ce se separã minele viabile de cele neviabile, sã stabilim sediul Complexului la

Mitingul a fost programat la începutul acestei luni pentru ca factorii poºtali sã îºi poatã arãta public nemulþumirile. Liderul de sindicat zonal spune cã la Prefecturã vor veni sindicaliºti din toate oficiile poºtale. Potrivit lui Ioan Pavel poºtaºii din întreg judeþul Hunedoara, inclusiv Valea Jiului vor sã nu mai fie concedieri ºi sã nu mai lucreze în plus

Petroºani la Compania Naþionalã a Huilei aºa cum prevede tradiþia huilei”, a mai precizat Resmeriþã. Stabilirea sediului Complexului Energetic Hunedoara vine în urmã mai multor discuþii care au avut loc între factorii de decizie din tot judeþul Hunedoara. Raul IRINOVICI

fãrã sã fie plãtiþi. Liderul de sindicat din Hunedoara spune cã lunar, angajaþii Poºtei au douã zile libere neplãtite ºi, dacã nu ajung la serviciu, nu înseamnã cã le face altcineva treaba. În plus, nici concedierile de personal nu sunt bine vãzute de sindicaliºti, care susþin cã pânã acum 12 oameni din Hunedoara ºi-au pierdut posturile, în timp ce la nivel naþional sute de angajaþi ai Poºtei Române au rãmas ºomeri. Ioan Pavel estimeazã cã la acest miting vor participa circa 100 de poºtaºi din judeþ. Lucrãtorii din Compania Naþionalã Poºta Românã vor protesta în faþa sediilor prefecturilor din toatã þara deoarece doresc sã atragã atenþia opiniei publice ºi a factorilor politici decidenþi cu privire la problemele cu care se confruntã compania ºi angajaþii ei. Diana MITRACHE

Norvegienii cautã ingineri în România rei firme din Norvegia oferã aproape 40 de posturi de ingineri pentru specialiºtii români în domeniul petrolului ºi al gazelor naturale.

T

Cele 39 de posturi de ingineri vacante sunt oferite prin reþeaua EURES ROMÂNIA de cãtre societãþile AKER ADVANTAGE AS, DFIND ENGINEERING AS ºi SLITASJETEKNIKK AS. Salariile sunt motivante ºi ajung de la 35 º- 47 de euro/ orã la 60.000 de euro/ an, în funcþie de

experienþã ºi de priceperea angajatului. Durata contractului este de un an, cu posibilitatea de prelungire, se lucreazã 7 ore ºi jumãtate pe zi, iar doritorul trebuie sã cunoascã bine limba englezã. Cei care doresc aceste posturi pot sã aplice pentru ele ºi, dupã trimiterea aplicaþiilor, persoanele preselectate de cãtre angajator vor fi contactate de cãtre acesta ºi de cãtre consilierul EURES din judeþul de domiciliu pentru a fi invitate la interviu în România. Data, locaþia ºi documentele necesare la interviu li se vor comunica în timp util. De asemenea, persoanele interesate, se pot prezenta la sediul Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara, Compartimentul EURES, pentru mai multe informaþii. Car men COSMAN

Judeþul Hunedoara, fruntaº la canalizare udeþul Hunedoara în topul judeþelor cu canalizare.

J

Conform unui document al Comisiei Centrale pentru Recensãmântul Populaþiei ºi al Locuinþelor, privind rezultatele preliminare ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor – 2011, judeþul Hunedoara se afla în fruntea judeþelor care au alimentare cu apã în locuinþã. Cele mai mari ponderi ale locuinþelor care au alimentare cu apã sunt înregistrate în municipiul Bucureºti (96,8%) ºi în urmãtoarele judeþe: Braºov (89,5%), Timiº (85,0%), Constanþa (84,7%), Hunedoara (84,0%), Sibiu (82,0%) ºi Cluj (80,8%). La nivel naþional, 84,6% din locuinþele convenþionale sunt dotate cu bucãtãrie în interiorul locuinþei (93,6% în municipii ºi oraºe ºi 73,9% în comune). În Municipiul Bucureºti, 96,2% din totalul locuinþelor con-

venþionale dispun de bucãtãrie în interiorul locuinþei. În 16 judeþe se înregistreazã ponderi ridicate (peste 85,0%) ale dotãrii locuinþelor cu bucãtãrie, respectiv în judeþele: Timiº, Ilfov, Braºov, Harghita, Covasna, Sibiu, Mureº, Constanþa, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Arad, Cluj, Bihor, Caraº-Severin ºi Giurgiu. Dotarea locuinþelor cu baie este mai redusã, numai trei din cinci locuinþe au cel puþin o baie în interiorul locuinþei (61,9%), discrepanþa dintre medii fiind mare, 88,0% dintre locuinþele înregistrate în mediul urban ºi doar 31,0% dintre cele aflate în mediul rural dispun de baie în interiorul locuinþei. În Municipiul Bucureºti, 95,2% din totalul locuinþelor convenþionale dispun de baie în interiorul locuinþei. În judeþele Braºov, Constanþa, Hunedoara, Timiº, Cluj ºi Sibiu mai mult de trei sferturi din locuinþe au baie în interiorul locuinþei. Raul IRINOVICI


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 august 2012 uvernul a aprobat reabilitarea unui drum care vine spre Petroºani.

G

În ºedinþa de Guvern de sãptãmâna trecutã, Guvernul a aprobat o hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Guvernului nr. 996/2009 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici

De 4 ani...

DN 66 Filiaºi – Petroºani intra în reabilitare ai obiectivului de investiþii “Reabilitare DN 66 Filiaºi - Petroºani km 0 + 000 km 131 + 000, sector km 93 + 500 – km 126+000”. Prin aceastã Hotãrâre de Guvern s-au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea DN 66 FiliaºiPetroºani.

Dealerii de droguri aflã azi sentinþa ei 19 tineri din Valea Jiului care au fost acuzaþi de trafic ºi consum de droguri aflã azi sentinþa. Ei ºi-au recunoscut vina la termenul de sãptãmâna trecutã ºi acum aºteaptã decvizia judecãtorului. Dosarul a rãmas în pronunþare pentru luni, 27 august 2012.

C

D

rum reabilitat din 2007

De reabilitarea tronsonului de drum se vorbeºte încã din anul 2007, dar nici pânã astãzi nu s-a întâmplat acest lucru în fapt. Licitaþiile au fost câºtigate de douã companii strãine, din Spania ºi Ungaria, proiectarea fiind realizatã de o firmã din Bucureºti,

archetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara a trimis în instanþã dosarul în care poliþistul Adrian Sucilã este acuzat de act sexual cu un minor, corupere sexualã ºi furt.

P

Nu mai puþin de 23 de tineri din Hunedoara sunt cercetaþi în dosarul de trafic ºi consum de droguri, ei fiind arestaþi în urma unei razii de amploare ce a avut loc la începutul lunii iunie. 19 dintre ei locuiesc în Valea Jiului ºi au fost sãltaþi de mascaþi direct de la ºcoalã sau de acasã, o parte dintre ei fiind elevi care au stat dupã gratii toatã vacanþa. Lunea trecutã, în faþa instanþei de judecatã de la Tribunalul Hunedoara ºi-au recunoscut vinovãþia: Adrian Cosmin Ojic, Florin Octavian Cic, Ionel Mãdãlin Mastan, Bogdan Adrian Tãnase, Daniel Alexandru Chirilã, Andreea Iulia Rãscolean, Alexandru Tãutu, Alexandru Bîcu, Mihai Antohe, Stelian Gabriel

Boboc, Andrei Rãzvan Peter, Alexandra Georgeta Rasa, Iosif Alexandru Hoca, Cosmin Dãnuþ Gâtman, Constantin Marius Ermoiu, Vasile Octavian Costache, ªtefan Bogdan Teohar, Ionuþ Lucian Albescu, Rãzvan Mihai Rusu, ªtefan Alexandru Câmpian, ªtefan Almãºan Giani, Alin Truþã ºi Andrei Eduard Erdoº. Traian Berbeceanu, ºeful BCCO Alba Iulia a cerut arestarea celor 23 de tineri dintre cei 80 care au fost duºi la audieri la Deva. Unul a fost operat la spitalul din Petroºani, dupã ce a înghiþit o pungã cu droguri, în timpul percheziþiei. Diana MITRACHE

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

În acelaºi dosar, fiica viceprimarului din Vulcan, Mihalea Stoica, este acuzatã de complici-

iar monitorizarea calitãþii execuþiei lucrãrilor, de firma englezã Hyder Consulting. Lucrãrile prevãzute în contractul de reabilitare a DN 66 constau în lãrgirea actualului drum, prin executarea de casete laterale, reciclarea la rece a unei pãrþi din sistemul rutier, menþinerea altei pãrþi ºi aºternerea a trei straturi de covor asfaltic, fãrã ca circulaþia sã fie deviata.

Proiectul mai prevede, de asemenea, reabilitarea a noua poduri existente pe traseu, executarea de podete transversale noi ºi extinderea celor existente, ºanþuri betonate ºi rigole, trotuare, podete la proprietãþi, staþii de autobuz, parcãri, amenajãri de intersecþii cu drumuri laterale pe o distanþã de 20 de metri. Totodatã, proiectul

vizeazã ºi siguranþa rutierã, prin executarea unei semnalizãri verticale cu indicatoare noi ºi a uneia orizontale, prin marcaj reflectorizant axial, lateral ºi divers. Reabilitarea DN 66 va continua ºi pe Defileul Jiului, intre kilometrii 103-120, în acest sens fiind mai multe soluþii tehnice propuse, între care lãrgirea platformei drumului actual la zece metri ºi execuþia unor tuneluri rutiere. În perioada sezonului rece, care deja a început, se va lucra în afara carosabilului, la pregãtirea terenurilor laterale, precum ºi la execuþia podurilor, podeþelor ºi rigolelor. Valoarea totalã a investiþiei, inclusiv TVA, este de 348.744 mii lei, iar finanþarea se va realiza de la bugetul de stat ºi Banca Europeanã de Investiþii. Raul IRINOVICI

Dosarul Sucilã a ajuns în instanþã 6513/278/2012 ºi are primul termen în data de 11 septembrie. La finele sãptãmânii trecute, procuorii le-au citit celor doi inculpaþi materialul de urmãrire penalã. Procurorii spun cã pentru Adrian Sucilã se va cere în continuare menþinerea mãsurii de arestare preventivã, în timp ce Mihaela Stoica este judecatã în stare de libertate. tate. Dosarul a fost înregis-

i-a parcat maºina chiar în mijlocul alveolei din centrul municipiului Petroºani ºi a plecat sã se relaxeze.

ª

Aºa s-a gândit sã-ºi parcheze maºina un ºofer, sâmbãtã la orele amiezei, fãrã sã îi pese cã îi încurcã în trafic pe ceilalþi conducãtori auto, ori cã încalcã regulile de circulaþie. Trecãtorii au privit uimiþi la cât tupeu a avut ºoferul care ºi-a lãsat maºina în mijlocul alveolei. “ Aºtia sunt ºmecheri ºi au voie sã parcheze unde vor pentru cã poliþiºtii de la circulaþie nu îi vãd. Nu vedeþi cã în trafic sunt unii care cred cã sunt în junglã. Seara fac pe stradã întreceri cu motoarele ºi cu maºinile, dar poliþiºtii nu îi vãd”, declarã un trecãtor. “ Nu existã searã sã nu îi auzi pe stradã cum îºi tureazã motoarele. Cred cã se aude ºi din sediul Poliþiei. Oare poliþiºtii sunt chiar aºa de surzi? ”, spune un alt bãrbat. Sesizaþi prob-

trat vineri al Judecãtoria Petroºani, sub numãrul

Carmen COSMAN

Bizoni în trafic ºi poliþiºti loviþi de... Lucifer

abil de vreun trecãtor un echipaj de la poliþia localã, ºi-a fãcut apariþia în zonã. Poliþiºtii locali sau postat cu maºina în spatele autoturismlui parcat în mijlocul alveolei ºi s-au pus sã-l aºtepte pe ºofer, probabil ca sã-l sfãdeascã un

pic, cã altceva ei nu aveau ce sã-i facã. Poliþiºtii lui Brãgaru de la rutierã or fi fost la acea orã loviþi prea tare “ Lucifer” cum a fost denumit valul de caniculã din ultimele zile... Marius MITRACHE


Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 august 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Dorel ªchiopu se apucã de muzicã în trupa Picioare Rupte ostul consilier de la Vulcan, Dorel ªchiopu, ºi-a gãsit ºi altã pasiune în afarã de politicã ºi ºah.

F

Peremistul Dorel ªchiopu, care ani de-a rândul a þinut contre puterii în Consiliul Local de la Vulcan, spre deliciul asistenþei întrunirilor lunare, are acum o altã preocupare, nebãnuitã de nimeni pânã acum. Dacã în politicã nu a mai fost sã fie,

pentru cã nu a obþinut suficiente voturi încât sã aibã un loc în legislativul local,

acum, pe lângã faptul cã se dedicã familiei ºi pasiunii sale de-o viaþã, adicã ºahul,

el s-a apucat ºi de muzicã. Dorel ªchiopu ne-a dezvãluit câte ceva din culisele familiei

sale, aºa cã am aflat faptul cã provine dintr-o familie numeroasã cu ºase fraþi ºi 14 nepoþi. În aceste condiþii, dacã în politicã nu prea mai are ce spune, el ºi-a gãsit un alt spaþiu de exprimare. “ Miam propus sã înfiinþez o trupã de muzicã pop-rock doar cu veriºori. Una dintre ideile de nume este The Broken legs - Picioarele rupte, pentru cã pe toþi îi cheamã ªchiopu. Însã, nu

ute de ciori ºi-au S gãsit adãpost în parInvazie de ciori în Petroºani curile ºi în zonele împãdu-

Cod galben de vijelii în urmãtoarele zile

rite ale municipiului Petroºani, fãcând o larmã de nedescris. Începând de vineri ºi pânã duminicã, stoluri formate din sute de zburãtoare soseau la intervale scurte de timp în capitala Vãii Jiului, spre disperarea localnicilor. Ca o armatã, pãsãrile poposeau pe stâlpii de curent de la intrarea în municipiu ºi apoi îºi cutau adãpost printre frunzele castanilor din centrul localitãþii. Specialiºtii spun cã localnicii nu trebuie sã-ºi facã griji pentru cã pãsãrile au fost mânate de caniculã spre zona mai rãcoroasã a Vãii ºi nu vor rãmâne prea mult timp aici pentru cã nu-ºi gãsesc cu uºurinþã hrana, regiunea nefiind una agricolã.

„Ciorile sunt sedentare dar pot ºi migra în masã dacã mâncarea se împuþineazã, sau condiþiile meteo se înrãutãþesc. Cam asta s-a întâmplat pe parcursul week-end-ului pentru cã a fost extrem de cald. Au cãutat zona mai rãcoroasã a Vãii Jiului dar cum nu sunt prea multe culturi de

grâne, nu vor rãmâne aici, nu vor tomna în zona noastrã”, spune un medic veterinar. Localnicii sunt deranjaþi de prezenþa pãsãrilor pentru cã fac mizerie ºi zgomot. De altfel, în municipiul Petroºani deja existau douã colonii numeroase de ciori în zona Spitalului de Urgenþã ºi în

parcul de la Poºtã, iar municipalitatea a primit numeroase plângeri din aceastã cauzã. Toate încercãrile de a le goni s-au sortit eºecului pentru cã pãsãrile sunt deosebit de inteligente ºi în plus nu se tem de om. Maximilian GÂNJU

Primãria Vulcan lucreazã la drumul spre Dealul Babii dministraþia Naþionalã de Meteorologie a trimis o atenþionare de cod galben începând de duminicã ºi pânã marþi dimineaþã.

A

„În intervalul menþionat instabilitatea atmosfericã se va accentua ºi va cuprinde treptat toate regiunile, începând din nord-vestul þãrii. Vântul va prezenta intensificãri susþinute, care vor avea trecãtor ºi aspect de vijelie, cu viteze ce vor atinge la rafalã 50 – 70 km/h, iar izolat, mai ales în regiunile extracarpatice ºi la munte, vor depãºi 80 km/h. Vor fi frecvente descãrcãri electrice, averse ce vor avea ºi caracter torenþial, iar izolat cantitãþile de apã vor depãºi

25...30 l/mp ºi va cãdea grindinã”, precizeazã meteorologii Administraþiei Naþionale de Meteorologie. Astãzi valorile termice vor marca o scãdere accentuatã faþã de zilele precedente, astfel încât temperaturile maxime vor fi uºor mai scãzute decât mediile multianuale ale lunii august, vremea devenind rãcoroasã.

e circa o sãptãmânã de zile, primãria Vulcan a început lucrãrile de reconstrucþie ºi modernizare a drumului de la Dealul Babii, care face legãtura cu zona Meriºor, de la Bãniþa. Deocamdatã se fac pregãtiri în teren pentru asfaltarea propriu-zisã.

D

“Se defriºeazã zonele adiacente drumului ºi deja s-a reprofilat o parte de circa 300 de metri din drum. Urmeazã sã ne apucãm de montarea bordurilor ºi execuþia rigolelor pentru apele pluviale ”, ne-a declarat Alin Fara, director tehnic la Primãria Vulcan.

Porþiunea care a întrat în lucru se va face doar cu bani din bugetul local al primãriei Vulcan ºi mãsoarã fix 600 de metri. Anul viitor, mai spun reprezentanþii administraþiei locale, vor sã continue proiectul cu o altã bucatã de drum, în funcþie de posibilitãþile financiare.

ealul Babii, D zonã agroturisticã Odatã cu darea în folosinþã a acestui drum, în afarã de scurtarea rutei Valea Jiului - Deva cu aproape 30 de kilometrii, datoritã zonei mirifice, a peisajelor ºi a aºezãrii geografice, aici, fãrã pro-

bleme se va putea dezvolta agroturismul. „ªtiþi cã acest traseu Dealul Babii – Meriºor, Dealul Babii – Vulcan, pe timpuri era numit Drumul Poºtalioanelor ºi era foarte circulat de cei care fãceau naveta dintre Ardeal ºi Oltenia, pentru cã el merge pânã la Schela, în Gorj, prin Pasul Vulcan, aºa cã este un drum istoric. Pentru cã în Dealul Babii este foarte bine conservatã tradiþia momârlãneascã, aici mizãm pe dezvoltarea turismului local ºi promovarea alimentelor naturale. ªi, eu mai zic cã aici, în vârful Dealului Babii, la trecerea înspre Meriºor, sunt locuri foarte frumoase, unde se va dezvolta partea de agroturism”, a declarat primarul Gheorghe Ile la momentul când aceastã porþiunea de drum

a fost scoasã la licitaþie. DJ 666 se aflã pe traseul unuia dintre dintre cele mai vechi drumuri de pe teritoriul României. În antichitate era una dintre principalele cãi de legãturã dintre sudul þãrii ºi zona intracarpaticã. Se presupune cã pe aici au trecut pânã ºi o parte dintre legiunile lui Traian, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. Istoricii sunt însã absolut siguri cã, în Evul Mediu, drumul constituia o importantã cale de acces din Þara Româneascã spre Transilvania ºi invers. El a fost folosit intens pânã la finele secolului al XlX-lea, când a aparut calea feratã dinspre Simeria pânã la Petroºani ºi abandonat dupã construirea ºoselei de pe Defileul Jiului. Luiza ANDRONACHE

excludem posibilitatea de a colabora ºi cu alþii. Avem tobe, avem chitarã electricã ºi tot ce ne trebuie pentru repetiþii”, a declarat fostul consilier, Dorel ªchiopu, care este ºi preºedintele PRM Vulcan. Dorel ªchiopu are acum multiple calitãþi, care þin de locul lui de muncã, de opþiunea politicã ºi de hobbyurile sale. Este pe rând PRM-ist, CFR-ist, ªah-ist ºi

posibil viitor solist. Însã, pentru cã Trupa Picioarelor Rupte se vrea a fi una serioasã, are deja o structurã bine gânditã. S-a gãsit ºi liderul în persoana fiului lui Dorel Schiopu, mare iubitor al muzicii vechi. “ În aceastã trupã, eu vreau sã readuc în topuri muzica bunã a anilor 60, 70 sau 80. Vreau ca generaþiile viitoare sã cunoascã muzicã lui Beatles, The Rolling Stones sau AC/DC ”, a spus Dorel ªchiopu, liderul viitoarei formaþii “The Broken legs”. Luiza ANDRONACHE


Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 august 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Dorel ªchiopu se apucã de muzicã în trupa Picioare Rupte ostul consilier de la Vulcan, Dorel ªchiopu, ºi-a gãsit ºi altã pasiune în afarã de politicã ºi ºah.

F

Peremistul Dorel ªchiopu, care ani de-a rândul a þinut contre puterii în Consiliul Local de la Vulcan, spre deliciul asistenþei întrunirilor lunare, are acum o altã preocupare, nebãnuitã de nimeni pânã acum. Dacã în politicã nu a mai fost sã fie,

pentru cã nu a obþinut suficiente voturi încât sã aibã un loc în legislativul local,

acum, pe lângã faptul cã se dedicã familiei ºi pasiunii sale de-o viaþã, adicã ºahul,

el s-a apucat ºi de muzicã. Dorel ªchiopu ne-a dezvãluit câte ceva din culisele familiei

sale, aºa cã am aflat faptul cã provine dintr-o familie numeroasã cu ºase fraþi ºi 14 nepoþi. În aceste condiþii, dacã în politicã nu prea mai are ce spune, el ºi-a gãsit un alt spaþiu de exprimare. “ Miam propus sã înfiinþez o trupã de muzicã pop-rock doar cu veriºori. Una dintre ideile de nume este The Broken legs - Picioarele rupte, pentru cã pe toþi îi cheamã ªchiopu. Însã, nu

ute de ciori ºi-au S gãsit adãpost în parInvazie de ciori în Petroºani curile ºi în zonele împãdu-

Cod galben de vijelii în urmãtoarele zile

rite ale municipiului Petroºani, fãcând o larmã de nedescris. Începând de vineri ºi pânã duminicã, stoluri formate din sute de zburãtoare soseau la intervale scurte de timp în capitala Vãii Jiului, spre disperarea localnicilor. Ca o armatã, pãsãrile poposeau pe stâlpii de curent de la intrarea în municipiu ºi apoi îºi cutau adãpost printre frunzele castanilor din centrul localitãþii. Specialiºtii spun cã localnicii nu trebuie sã-ºi facã griji pentru cã pãsãrile au fost mânate de caniculã spre zona mai rãcoroasã a Vãii ºi nu vor rãmâne prea mult timp aici pentru cã nu-ºi gãsesc cu uºurinþã hrana, regiunea nefiind una agricolã.

„Ciorile sunt sedentare dar pot ºi migra în masã dacã mâncarea se împuþineazã, sau condiþiile meteo se înrãutãþesc. Cam asta s-a întâmplat pe parcursul week-end-ului pentru cã a fost extrem de cald. Au cãutat zona mai rãcoroasã a Vãii Jiului dar cum nu sunt prea multe culturi de

grâne, nu vor rãmâne aici, nu vor tomna în zona noastrã”, spune un medic veterinar. Localnicii sunt deranjaþi de prezenþa pãsãrilor pentru cã fac mizerie ºi zgomot. De altfel, în municipiul Petroºani deja existau douã colonii numeroase de ciori în zona Spitalului de Urgenþã ºi în

parcul de la Poºtã, iar municipalitatea a primit numeroase plângeri din aceastã cauzã. Toate încercãrile de a le goni s-au sortit eºecului pentru cã pãsãrile sunt deosebit de inteligente ºi în plus nu se tem de om. Maximilian GÂNJU

Primãria Vulcan lucreazã la drumul spre Dealul Babii dministraþia Naþionalã de Meteorologie a trimis o atenþionare de cod galben începând de duminicã ºi pânã marþi dimineaþã.

A

„În intervalul menþionat instabilitatea atmosfericã se va accentua ºi va cuprinde treptat toate regiunile, începând din nord-vestul þãrii. Vântul va prezenta intensificãri susþinute, care vor avea trecãtor ºi aspect de vijelie, cu viteze ce vor atinge la rafalã 50 – 70 km/h, iar izolat, mai ales în regiunile extracarpatice ºi la munte, vor depãºi 80 km/h. Vor fi frecvente descãrcãri electrice, averse ce vor avea ºi caracter torenþial, iar izolat cantitãþile de apã vor depãºi

25...30 l/mp ºi va cãdea grindinã”, precizeazã meteorologii Administraþiei Naþionale de Meteorologie. Astãzi valorile termice vor marca o scãdere accentuatã faþã de zilele precedente, astfel încât temperaturile maxime vor fi uºor mai scãzute decât mediile multianuale ale lunii august, vremea devenind rãcoroasã.

e circa o sãptãmânã de zile, primãria Vulcan a început lucrãrile de reconstrucþie ºi modernizare a drumului de la Dealul Babii, care face legãtura cu zona Meriºor, de la Bãniþa. Deocamdatã se fac pregãtiri în teren pentru asfaltarea propriu-zisã.

D

“Se defriºeazã zonele adiacente drumului ºi deja s-a reprofilat o parte de circa 300 de metri din drum. Urmeazã sã ne apucãm de montarea bordurilor ºi execuþia rigolelor pentru apele pluviale ”, ne-a declarat Alin Fara, director tehnic la Primãria Vulcan.

Porþiunea care a întrat în lucru se va face doar cu bani din bugetul local al primãriei Vulcan ºi mãsoarã fix 600 de metri. Anul viitor, mai spun reprezentanþii administraþiei locale, vor sã continue proiectul cu o altã bucatã de drum, în funcþie de posibilitãþile financiare.

ealul Babii, D zonã agroturisticã Odatã cu darea în folosinþã a acestui drum, în afarã de scurtarea rutei Valea Jiului - Deva cu aproape 30 de kilometrii, datoritã zonei mirifice, a peisajelor ºi a aºezãrii geografice, aici, fãrã pro-

bleme se va putea dezvolta agroturismul. „ªtiþi cã acest traseu Dealul Babii – Meriºor, Dealul Babii – Vulcan, pe timpuri era numit Drumul Poºtalioanelor ºi era foarte circulat de cei care fãceau naveta dintre Ardeal ºi Oltenia, pentru cã el merge pânã la Schela, în Gorj, prin Pasul Vulcan, aºa cã este un drum istoric. Pentru cã în Dealul Babii este foarte bine conservatã tradiþia momârlãneascã, aici mizãm pe dezvoltarea turismului local ºi promovarea alimentelor naturale. ªi, eu mai zic cã aici, în vârful Dealului Babii, la trecerea înspre Meriºor, sunt locuri foarte frumoase, unde se va dezvolta partea de agroturism”, a declarat primarul Gheorghe Ile la momentul când aceastã porþiunea de drum

a fost scoasã la licitaþie. DJ 666 se aflã pe traseul unuia dintre dintre cele mai vechi drumuri de pe teritoriul României. În antichitate era una dintre principalele cãi de legãturã dintre sudul þãrii ºi zona intracarpaticã. Se presupune cã pe aici au trecut pânã ºi o parte dintre legiunile lui Traian, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. Istoricii sunt însã absolut siguri cã, în Evul Mediu, drumul constituia o importantã cale de acces din Þara Româneascã spre Transilvania ºi invers. El a fost folosit intens pânã la finele secolului al XlX-lea, când a aparut calea feratã dinspre Simeria pânã la Petroºani ºi abandonat dupã construirea ºoselei de pe Defileul Jiului. Luiza ANDRONACHE

excludem posibilitatea de a colabora ºi cu alþii. Avem tobe, avem chitarã electricã ºi tot ce ne trebuie pentru repetiþii”, a declarat fostul consilier, Dorel ªchiopu, care este ºi preºedintele PRM Vulcan. Dorel ªchiopu are acum multiple calitãþi, care þin de locul lui de muncã, de opþiunea politicã ºi de hobbyurile sale. Este pe rând PRM-ist, CFR-ist, ªah-ist ºi

posibil viitor solist. Însã, pentru cã Trupa Picioarelor Rupte se vrea a fi una serioasã, are deja o structurã bine gânditã. S-a gãsit ºi liderul în persoana fiului lui Dorel Schiopu, mare iubitor al muzicii vechi. “ În aceastã trupã, eu vreau sã readuc în topuri muzica bunã a anilor 60, 70 sau 80. Vreau ca generaþiile viitoare sã cunoascã muzicã lui Beatles, The Rolling Stones sau AC/DC ”, a spus Dorel ªchiopu, liderul viitoarei formaþii “The Broken legs”. Luiza ANDRONACHE


Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 august 2012

8 Actualitate eci de noi cazuri de alergii sunt înregistrate în ultima perioadã la spitalele de boli infecþioase, sau la pediatrie. Medicii spun cã de vinã e canicula, care accentueazã astfel de boli.

Canicula accentueazã alergiile ºi bolile infecþioase

Z

Cei mai expuºi sunt cei alergici. Asta pentru cã acum au înflorit din nou anumite specii de plante ºi alergiile la polen sunt devastatoare. Totul din vina temperaturilor extrem de ridicate, care creeazã neplãceri la nivelul cãilor respiratorii ºi aºa pacienþii ajung în spitale. „Ar fi normal ca acum sã nu avem mai mult de 25 – 27 C, dar noi am fost atenþionaþi cã se ajunge ºi la 40C. Acum apar accentuãri ale bolnavilor cronici cardiaci, diabetici, pulmonarii cronicii ºi copiii ºi adulþii cu alergii. Se pare cã acum existã o reînflorire

a unor plante care trebuiau sã fie la rod acum. Atunci apar ºi exacerbeazã aceastã tentã cu alergie. Avem în pediatrie acum

e ntru cã e foarte cald ºi alimentele se altereazã uºor, inspectorii sanitari care asigurã calitatea produselor de pe piaþã ºi-au intensificat controalele. Astfel au gãsit sute de nereguli ºi au dat amenzi de mii de lei pentru abateri care ar genera epidemii grave, dacã nu s-ar þine sub control.

P

Inspectorii sanitar-veterinari au luat mii de probe din produsele scoase la vânzare în pieþe ºi au constat zeci de nereguli. De la alimente alterate, la bacterii care ºi-au gãsit un loc de dezvoltare în produsele vândute, lipsã de curãþenie ºi igienã necorespunzãtoare, toate au fost taxate cu amenzi ºi sancþiuni. „Temperaturile sunt mari, iar produsele alimentare, mai ales cele de origine animalã sunt un mediu propice pentru diferite bacterii. Astfel cã am intensificat controalele la unitãþile de producþie,depozitare, sau cele comercializeazã produse. Am recoltat probe ºi am constatat cã sunt unitãþi care nu respectã nici acum condiþiile de depozitare, temperaturile de depozitare, sau nu fac curãþenie în modul cerut de temperaturile de afarã. Am aplicat 32

În temeiul art. 39 aliniatul (1) din Legea nr. 215/ 2001, republicatã privind Administraþia publicã localã, se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru joi 30 august 2012, ora 1500, în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea

copii, care acum, în aceastã perioadã erau liniºtiþi din punct de vedere al alergiilor la polen, dar avem câteva cazuri noi.

Unul, pe care chiar l-am studiat, este un copil cu o alergie puternicã la brusture, iar aceastã plantã a înflorit din nou acum,

Nereguli ºi amenzi DSV pe caniculã

de contravenþii în consecinþã, pentru cã am identificat tot felul de bacterii ce pot da toxiinfecþii alimentare”, a declarat dr. Gheorghe Cristea, ºef DSVSA Valea Jiului. În total, toþi cei amendaþi au primit între 600 ºi 1.000 de lei, iar medicii veterinari susþin cã astfel de probleme le-au gãsit în diverse preparate. „Am gãsit carne cu diferite bacterii ce dau diaree acutã ºi am luat toate mãsurile de a le scoate din consum. Este vorba despre carne tocatã, pastã de mici

Ordine de zi 1 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului local multianual în vederea creºterii calitãþii arhitectural –ambientale la clãdirile din municipiul Lupeni. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar

ºi brânzã”, a mai adãugat doctorul Gheorghe Cristea. Temperaturile extrem de crescute au intensificat controalele de specialitate în mai toate unitãþile de alimentaþie publicã,iar inspectorii sanitari atrag atenþia ºi celor care cumpãrã ouã de la þãrani. Acestea pot sã înceapã ecluzarea la temperaturi de 25 C, în condiþiile în care ouãle din magazine, ce provin de la gãini þinute în baterii, fãrã cocoºi, nu reacþioneazã la fel la cãldurã. Diana MITRACHE al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre privind sprijinirea activitãþii Postului de Jandarmi Ordine Publicã Montan Straja. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea decontãrii cheltuielilor de navetã pentru medicii Spitalului Municipal Lupeni. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 4 – Diverse. Primar Cornel RESMERIÞÃ

iar copilul este chiar într-un puseu al bolii”, spune dr. Mariana Mateescu, director Spitalul din Vulcan. Nici bolile de naturã infecþioasã nu sunt mai puþine. Astfel, medicii specialiºti spun cã acum, date fiind temperaturile extrem de crescute, acestea se manifestã ºi mai mult, iar uneori afecteazã chiar membrii unei familii întregi. „Bolile diareice am avut foarte multe. Iniþial am avut la copii, dar acum i-a cuprins ºi pe adulþi ºi, am observat cã e vorba despre membrii aceleiaºi familii. Nu þine mult, dar trebuie sã ºtie oamenii sã vinã la spital, tot din cauzã cã temperaturile crescute sunt factori agravanþi”, mai spune dr. Mateescu. Tot acum, medicii vorbesc ºi despre hepatite de tot felul, sau de afecþiuni respiratorii acute.

Actualitate 9

ai multe unitãþi au fost avertizate ºi urmeazã sã fie chiar amendate, dacã nu îºi iau mãsuri în ceea ce priveºte sistemul de alimentare cu apã potabilã. Inspectorii sanitari au gãsit o serie de nereguli în sistemele de distribuþie a apei, iar apa era pur ºi simplu nepotabilã.

M

Inspectorii sanitari din Valea Jiului au gãsit unitãþi la care sistemul de aducþiune al apei nu este sigur, iar apa este contaminatã cu dejecþii. Cei vizaþi, au fost deja avertizaþi ºi urmeazã sã fie amendaþi, ori chiar sã le fie suspendatã temporar activitate. „Apa potabilã din Valea Jiului, în general, pleacã de la sursã în condiþii bune, dar pe traseu, din

Diana MITRACHE

n speranþa de a câºtiga mai bine medicii români pleacã în þãrile din vestul Europei iar locul lor este ocupat de doctori veniþi, în special, din Asia.

Î

Aceºtia au urmat cursurile facultãþilor din România astfel cã au avantajul de a cunoaºte limba românã, fiind angajaþi pe loc. În timp ce alte unitãþi spitaliceºti din Valea Jiului pierd din angajaþi, la spitalul din Vulcan se fac angajãri, medicii venind ºi din strãinãtate. Astfel, în

Apã infestatã cu dejecþii

cauzã cã sunt reþele vechi ºi conductele de apã au trasee ce trec pe lângã cele de dejecþii ºi sunt fisuri, apa este contaminatã. Aºa au apãrut enterococi, eºerichia colli, coli bacili în apa potabilã de la diferite unitãþi. Asta s-a întâmplat fie pentru cã sunt fisuri în sistemul de alimentare

cu apã ºi canalizare a unitãþii,în interior, sau în cel de pânã la unitatea respectivã. În aceste cazuri am recomandat ºi am dat termene sã îºi schimbe conductele de aducþiune. În plus, am cerut ca apa tehnologicã, cu care se preparã produsele, sã fie fiartã ºi rãcitã ºi abia utilizatã la

Medicii români, înlocuiþi de medicii arabi

timp ce doctorii de la alte spitale au optat pentru a lucra peste hotare, la Vulcan s-a reuºit aducerea mai

edicii veterinari au depistat primul caz pozitiv de trichinelozã. Este vorba despre un porc care a fost sacrificat în municipiul Vulcan, din Valea Jiului, în luna august, iar carnea a fost distrusã.

M

Potrivit medicului Gheorghe Cristea, ºeful DSVSA Valea

multor specialiºti, unii dintre ei fiind originari din þãrile arabe. Aici ar fi vorba despre un ginecolog venit din

Fâºia Gaza ºi un specialist în boli infecþioase sosit din Yemen. Acesta a fost angajat împreunã cu soþia sa, de profesie medic dermatolog. Pentru perioada imediat urmãtoare, tot aici, vor fi angajaþi ºi alþi medici de origine arabã. Aceºtia provin din Siria ºi au optat sã vinã în România dupã ce þara lor s-a transformat într-o zonã de conflicte armate. Mircea NISTOR

Diana MITRACHE

avertizoare aºa încât oamenii sã ºtie cã apa nu se poate consuma de la izvor”, a mai adãugat dr Gheorghe Cristea. Agenþii economici, care au fost gãsiþi cu astfel de probleme legate de sistemul de alimentare cu apã, trebuie sã ºi le rezolve în cel mai scurt timp. În caz contrar riscã chiar suspendarea activitãþii. Diana MITRACHE

Crizã de vaccinuri antitetanos ai sunt vaccinuri pentru câteva sãptãmâni. M Cei care au nevoie de un vaccin ATPA riscã sã dezvolte boli grave, dacã sistemul medical nu se redreseazã, iar medicii din Valea Jiului spun cã stocul e la limitã. Medicii de la Spitalul din bile. Acolo plãcuþecu Vulcan spunam cã aplicat se confruntã o crizã fãrã precedent, generatã de lipsa vaccinului împotriva tetanosului, ATPA. Astfel, zeci de oameni riscã sã dezvolte diferite boli, dacã nu se va

rezolva criza din spitale. ªi totul vine ca reacþie la închiderea Institutului Cantacuzino din Bucureºti, iar medicii se tem cã vor fi nevoiþi sã cumpere astfel de vaccinuri la preþuri foarte mari. „Având în vedere cã orice plagã tãiatã sau înþepatã are risc tetanigen, acest vaccin este cerut incinerarea porcului”, a absolut necesar atunci când declarat dr. Gheorghe Cristea, medicul care examineazã considmedic veterinar. erã cã e un risc. De exemplu, Anul trecut a fost primul an în noi la Vulcan, folosim pânã la care în Valea Jiului nu a existat 150 de doze lunar la urgenþã. nici un caz de trichinelozã la porcii sacrificaþi în gospodãrii. Asta în comparaþie cu anii de dupã Revoluþie, când Valea Jiului deþinea recordul absolut la numãrul de cazuri depistate în laborator, dar ºi la numãrul de îmbolnãviri la om. Medicii veterinari le recomandã oamenilor sa verifice carnea de porc în laborator printr-un examen trichineloscopic în vederea prevenirii îmbolnãvirilor de trichinelozã. În judeþul Hunedoara sunt 55 de circumscripþii sanitar-veterinare unde pot fi efectuate aceste analize, costul unei astfel de proceduri fiind de 12 lei.

Trichineloza la Vulcan Jiului, cazul s-a înregistrat la o familie care locuieºte în zona cu case a oraºului, dar nimeni nu a avut de suferit, deoarece au adus la timp carnea la analize. „Este primul caz din acest an, dar este bine cã nu a fost consumatã carnea. Au venit oamenii cu carnea la analize ºi, dupã ce am depistat cã este trichinelozã, am

prepararea lor”, susþine dr. Gheorghe Cristea, ºeful DSVSA Valea Jiului. În plus, nici apele din izvoarele de munte nu sunt toate potabile, iar oamenii chiar merg ºi le folosesc ca sursã alternativã de apã. „Noi, împreunã cu DSPul, verificãm aceste ape de izvor. Existã un areal al izvoarelor care sunt cu apã potabilã, iar noi leam identificat ºi pe cele nepota-

Institutul Cantacuzino nu a mai fabricat, iar ultima aprovizionare am fãcut-o din stocul de rezervã pe care îl aveau. Acum nu mai e decât din import ºi este de 20 de ori mai scump. Deocamdatã,am gãsit la DSP un

mic stoc, de unde luãm 200 de doze. Mai avem 50 de doze ºi apoi nu mai avem deloc”, a declarat dr. Mariana Mateescu, dir Spital Vulcan. Dacã nu se va gãsi o soluþie internã, atunci stocurile existente se vor epuiza în scurt timp, iar pentru a trata pacienþii cu risc se va importa vaccin la preþuri de 20 de ori mai mari decât cel la care îl vindea institutul bucureºtean. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 august 2012

8 Actualitate eci de noi cazuri de alergii sunt înregistrate în ultima perioadã la spitalele de boli infecþioase, sau la pediatrie. Medicii spun cã de vinã e canicula, care accentueazã astfel de boli.

Canicula accentueazã alergiile ºi bolile infecþioase

Z

Cei mai expuºi sunt cei alergici. Asta pentru cã acum au înflorit din nou anumite specii de plante ºi alergiile la polen sunt devastatoare. Totul din vina temperaturilor extrem de ridicate, care creeazã neplãceri la nivelul cãilor respiratorii ºi aºa pacienþii ajung în spitale. „Ar fi normal ca acum sã nu avem mai mult de 25 – 27 C, dar noi am fost atenþionaþi cã se ajunge ºi la 40C. Acum apar accentuãri ale bolnavilor cronici cardiaci, diabetici, pulmonarii cronicii ºi copiii ºi adulþii cu alergii. Se pare cã acum existã o reînflorire

a unor plante care trebuiau sã fie la rod acum. Atunci apar ºi exacerbeazã aceastã tentã cu alergie. Avem în pediatrie acum

e ntru cã e foarte cald ºi alimentele se altereazã uºor, inspectorii sanitari care asigurã calitatea produselor de pe piaþã ºi-au intensificat controalele. Astfel au gãsit sute de nereguli ºi au dat amenzi de mii de lei pentru abateri care ar genera epidemii grave, dacã nu s-ar þine sub control.

P

Inspectorii sanitar-veterinari au luat mii de probe din produsele scoase la vânzare în pieþe ºi au constat zeci de nereguli. De la alimente alterate, la bacterii care ºi-au gãsit un loc de dezvoltare în produsele vândute, lipsã de curãþenie ºi igienã necorespunzãtoare, toate au fost taxate cu amenzi ºi sancþiuni. „Temperaturile sunt mari, iar produsele alimentare, mai ales cele de origine animalã sunt un mediu propice pentru diferite bacterii. Astfel cã am intensificat controalele la unitãþile de producþie,depozitare, sau cele comercializeazã produse. Am recoltat probe ºi am constatat cã sunt unitãþi care nu respectã nici acum condiþiile de depozitare, temperaturile de depozitare, sau nu fac curãþenie în modul cerut de temperaturile de afarã. Am aplicat 32

În temeiul art. 39 aliniatul (1) din Legea nr. 215/ 2001, republicatã privind Administraþia publicã localã, se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru joi 30 august 2012, ora 1500, în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea

copii, care acum, în aceastã perioadã erau liniºtiþi din punct de vedere al alergiilor la polen, dar avem câteva cazuri noi.

Unul, pe care chiar l-am studiat, este un copil cu o alergie puternicã la brusture, iar aceastã plantã a înflorit din nou acum,

Nereguli ºi amenzi DSV pe caniculã

de contravenþii în consecinþã, pentru cã am identificat tot felul de bacterii ce pot da toxiinfecþii alimentare”, a declarat dr. Gheorghe Cristea, ºef DSVSA Valea Jiului. În total, toþi cei amendaþi au primit între 600 ºi 1.000 de lei, iar medicii veterinari susþin cã astfel de probleme le-au gãsit în diverse preparate. „Am gãsit carne cu diferite bacterii ce dau diaree acutã ºi am luat toate mãsurile de a le scoate din consum. Este vorba despre carne tocatã, pastã de mici

Ordine de zi 1 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea Programului local multianual în vederea creºterii calitãþii arhitectural –ambientale la clãdirile din municipiul Lupeni. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar

ºi brânzã”, a mai adãugat doctorul Gheorghe Cristea. Temperaturile extrem de crescute au intensificat controalele de specialitate în mai toate unitãþile de alimentaþie publicã,iar inspectorii sanitari atrag atenþia ºi celor care cumpãrã ouã de la þãrani. Acestea pot sã înceapã ecluzarea la temperaturi de 25 C, în condiþiile în care ouãle din magazine, ce provin de la gãini þinute în baterii, fãrã cocoºi, nu reacþioneazã la fel la cãldurã. Diana MITRACHE al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre privind sprijinirea activitãþii Postului de Jandarmi Ordine Publicã Montan Straja. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre privind aprobarea decontãrii cheltuielilor de navetã pentru medicii Spitalului Municipal Lupeni. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 4 – Diverse. Primar Cornel RESMERIÞÃ

iar copilul este chiar într-un puseu al bolii”, spune dr. Mariana Mateescu, director Spitalul din Vulcan. Nici bolile de naturã infecþioasã nu sunt mai puþine. Astfel, medicii specialiºti spun cã acum, date fiind temperaturile extrem de crescute, acestea se manifestã ºi mai mult, iar uneori afecteazã chiar membrii unei familii întregi. „Bolile diareice am avut foarte multe. Iniþial am avut la copii, dar acum i-a cuprins ºi pe adulþi ºi, am observat cã e vorba despre membrii aceleiaºi familii. Nu þine mult, dar trebuie sã ºtie oamenii sã vinã la spital, tot din cauzã cã temperaturile crescute sunt factori agravanþi”, mai spune dr. Mateescu. Tot acum, medicii vorbesc ºi despre hepatite de tot felul, sau de afecþiuni respiratorii acute.

Actualitate 9

ai multe unitãþi au fost avertizate ºi urmeazã sã fie chiar amendate, dacã nu îºi iau mãsuri în ceea ce priveºte sistemul de alimentare cu apã potabilã. Inspectorii sanitari au gãsit o serie de nereguli în sistemele de distribuþie a apei, iar apa era pur ºi simplu nepotabilã.

M

Inspectorii sanitari din Valea Jiului au gãsit unitãþi la care sistemul de aducþiune al apei nu este sigur, iar apa este contaminatã cu dejecþii. Cei vizaþi, au fost deja avertizaþi ºi urmeazã sã fie amendaþi, ori chiar sã le fie suspendatã temporar activitate. „Apa potabilã din Valea Jiului, în general, pleacã de la sursã în condiþii bune, dar pe traseu, din

Diana MITRACHE

n speranþa de a câºtiga mai bine medicii români pleacã în þãrile din vestul Europei iar locul lor este ocupat de doctori veniþi, în special, din Asia.

Î

Aceºtia au urmat cursurile facultãþilor din România astfel cã au avantajul de a cunoaºte limba românã, fiind angajaþi pe loc. În timp ce alte unitãþi spitaliceºti din Valea Jiului pierd din angajaþi, la spitalul din Vulcan se fac angajãri, medicii venind ºi din strãinãtate. Astfel, în

Apã infestatã cu dejecþii

cauzã cã sunt reþele vechi ºi conductele de apã au trasee ce trec pe lângã cele de dejecþii ºi sunt fisuri, apa este contaminatã. Aºa au apãrut enterococi, eºerichia colli, coli bacili în apa potabilã de la diferite unitãþi. Asta s-a întâmplat fie pentru cã sunt fisuri în sistemul de alimentare

cu apã ºi canalizare a unitãþii,în interior, sau în cel de pânã la unitatea respectivã. În aceste cazuri am recomandat ºi am dat termene sã îºi schimbe conductele de aducþiune. În plus, am cerut ca apa tehnologicã, cu care se preparã produsele, sã fie fiartã ºi rãcitã ºi abia utilizatã la

Medicii români, înlocuiþi de medicii arabi

timp ce doctorii de la alte spitale au optat pentru a lucra peste hotare, la Vulcan s-a reuºit aducerea mai

edicii veterinari au depistat primul caz pozitiv de trichinelozã. Este vorba despre un porc care a fost sacrificat în municipiul Vulcan, din Valea Jiului, în luna august, iar carnea a fost distrusã.

M

Potrivit medicului Gheorghe Cristea, ºeful DSVSA Valea

multor specialiºti, unii dintre ei fiind originari din þãrile arabe. Aici ar fi vorba despre un ginecolog venit din

Fâºia Gaza ºi un specialist în boli infecþioase sosit din Yemen. Acesta a fost angajat împreunã cu soþia sa, de profesie medic dermatolog. Pentru perioada imediat urmãtoare, tot aici, vor fi angajaþi ºi alþi medici de origine arabã. Aceºtia provin din Siria ºi au optat sã vinã în România dupã ce þara lor s-a transformat într-o zonã de conflicte armate. Mircea NISTOR

Diana MITRACHE

avertizoare aºa încât oamenii sã ºtie cã apa nu se poate consuma de la izvor”, a mai adãugat dr Gheorghe Cristea. Agenþii economici, care au fost gãsiþi cu astfel de probleme legate de sistemul de alimentare cu apã, trebuie sã ºi le rezolve în cel mai scurt timp. În caz contrar riscã chiar suspendarea activitãþii. Diana MITRACHE

Crizã de vaccinuri antitetanos ai sunt vaccinuri pentru câteva sãptãmâni. M Cei care au nevoie de un vaccin ATPA riscã sã dezvolte boli grave, dacã sistemul medical nu se redreseazã, iar medicii din Valea Jiului spun cã stocul e la limitã. Medicii de la Spitalul din bile. Acolo plãcuþecu Vulcan spunam cã aplicat se confruntã o crizã fãrã precedent, generatã de lipsa vaccinului împotriva tetanosului, ATPA. Astfel, zeci de oameni riscã sã dezvolte diferite boli, dacã nu se va

rezolva criza din spitale. ªi totul vine ca reacþie la închiderea Institutului Cantacuzino din Bucureºti, iar medicii se tem cã vor fi nevoiþi sã cumpere astfel de vaccinuri la preþuri foarte mari. „Având în vedere cã orice plagã tãiatã sau înþepatã are risc tetanigen, acest vaccin este cerut incinerarea porcului”, a absolut necesar atunci când declarat dr. Gheorghe Cristea, medicul care examineazã considmedic veterinar. erã cã e un risc. De exemplu, Anul trecut a fost primul an în noi la Vulcan, folosim pânã la care în Valea Jiului nu a existat 150 de doze lunar la urgenþã. nici un caz de trichinelozã la porcii sacrificaþi în gospodãrii. Asta în comparaþie cu anii de dupã Revoluþie, când Valea Jiului deþinea recordul absolut la numãrul de cazuri depistate în laborator, dar ºi la numãrul de îmbolnãviri la om. Medicii veterinari le recomandã oamenilor sa verifice carnea de porc în laborator printr-un examen trichineloscopic în vederea prevenirii îmbolnãvirilor de trichinelozã. În judeþul Hunedoara sunt 55 de circumscripþii sanitar-veterinare unde pot fi efectuate aceste analize, costul unei astfel de proceduri fiind de 12 lei.

Trichineloza la Vulcan Jiului, cazul s-a înregistrat la o familie care locuieºte în zona cu case a oraºului, dar nimeni nu a avut de suferit, deoarece au adus la timp carnea la analize. „Este primul caz din acest an, dar este bine cã nu a fost consumatã carnea. Au venit oamenii cu carnea la analize ºi, dupã ce am depistat cã este trichinelozã, am

prepararea lor”, susþine dr. Gheorghe Cristea, ºeful DSVSA Valea Jiului. În plus, nici apele din izvoarele de munte nu sunt toate potabile, iar oamenii chiar merg ºi le folosesc ca sursã alternativã de apã. „Noi, împreunã cu DSPul, verificãm aceste ape de izvor. Existã un areal al izvoarelor care sunt cu apã potabilã, iar noi leam identificat ºi pe cele nepota-

Institutul Cantacuzino nu a mai fabricat, iar ultima aprovizionare am fãcut-o din stocul de rezervã pe care îl aveau. Acum nu mai e decât din import ºi este de 20 de ori mai scump. Deocamdatã,am gãsit la DSP un

mic stoc, de unde luãm 200 de doze. Mai avem 50 de doze ºi apoi nu mai avem deloc”, a declarat dr. Mariana Mateescu, dir Spital Vulcan. Dacã nu se va gãsi o soluþie internã, atunci stocurile existente se vor epuiza în scurt timp, iar pentru a trata pacienþii cu risc se va importa vaccin la preþuri de 20 de ori mai mari decât cel la care îl vindea institutul bucureºtean. Diana MITRACHE


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 august 2012

S . C . A PA S E R V VA L E A J I U L U I S . A .

anunþã restricþii

în furnizarea apei potabile, pentru luni, 27 august 2012, Uricani 8:00-12:00. Zona afectatã este Oraº vechi. Motivul este remediere pierdere pe str. Revoluþiei, bl. 8. - Lupeni 10:00-15:00. Zona afectatã este str. Viitorului ºi Tineretului. Motivul este reconfigurare distribuitor pe str. Pãcii bl. A 2, sc. 3. Vã mulþumim pentru înþelegere! Conducerea ApaServ Valea Jiului

Amplasarea aparatelor radar în judeþul Hunedoara Vineri 24 august 2012

DN 7 Deva - Sântuhalm -Simeria  DJ 687 Cristur - Hunedoara  DJ 687 Hunedoara - Hãºdat  DN 66 Cãlan -

Bãcia  DN7 Mintia - Veþel  DN7 Veþel - Leºnic  DN7 Leºnic - Sãcãmaº  DN7 Ilia - Gurasada  DN7 Gurasada - Burjuc  DN7 Burjuc-Zam  Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

HOROSCOP

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

27 august 2012

Simþiþi nevoia sã faceþi schimbãri în cãmin ºi sunteþi tentat sã cheltuiþi o sumã mare de bani. Fiþi prudent în luarea deciziilor pe plan financiar, pentru cã nu este un moment favorabil investiþiilor!

Încercaþi, totuºi, sã nu vã detaºaþi prea mult de problemele persoanelor apropiate! Riscaþi sã fiþi greºit înþeles ºi chiar sã vi se facã reproºuri. Fiþi prudent în tot ce faceþi astãzi.

Nu sunteþi mulþumit de nimic ºi simþiþi nevoia sã faceþi o schimbare în viaþa dumneavoastrã. Se pare cã nu aveþi ºanse sã obþineþi împrumutul pe care contaþi. Pãstraþi-vã calmul!

Nu este momentul sã vã ocupaþi de afaceri, pentru cã ºansele de reuºitã sunt reduse. Existã riscul sã intraþi în conflict cu legea. Fiþi atent ºi prudent! Petreceþi dupãamiaza în mijlocul familiei.

Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã ºi þineþi cont de sfaturile unei persoane mai în vârstã din familie. Intuiþia nu vã ajutã prea mult astãzi. În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþi nervos din cauza dificultãþilor.

Sunteþi predispus la conflicte cu autoritãþile. Relaþiile parteneriale parcurg o perioadã favorabilã. La locul de muncã, însã, nervozitatea vã predispune la greºeli. Pãstraþi-vã calmul.

În caz contrar, riscaþi sã declanºaþi o ceartã care va implica mai multe persoane. În prima parte a zilei, deveniþi irascibil din cauza lipsei banilor. În jurul prânzului, vã întâlniþi cu un prieten.

Se pare cã ºeful ierarhic este nervos ºi reuºeºte sã tensioneze atmosfera de la locul de muncã. Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii de serviciu!

Totul se rezolvã în scurt timp cu ajutorul colegilor de serviciu. În partea a doua a zilei, puteþi face schimbãrile dorite în cãmin. Membrii familiei vã susþin. Sunteþi bine dispus ºi optimist.

Neînþelegerile din cursul dimineþii cu o femeie mai în vârstã din familie vã creeazã o stare de nervozitate. Astãzi nu este indicat sã vã întâlniþi cu prietenii ºi cu rudele.

Starea dumneavoastrã de agitaþie ar putea sã le strice ºi lor buna dispoziþie. Nu încercaþi sã faceþi vreo speculaþie financiarã! Astãzi nu aveþi ºanse de reuºitã. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

Împreunã cu partenerul de viaþã, puteþi rezolva o problemã care vã frãmântã de câteva zile. Nu este o zi bunã pentru a porni o nouã afacere ºi nici pentru întâlniri cu prietenii.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 august 2012 âinii vagabonzi, C pericol pentru conducãtorii auto ºi nu numai. Deºi se vorbeºte de câteva luni de înfiinþarea serviciului judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân se pare cã acest proiect încã nu îºi face resimþite beneficiile. Câinii comunitari încã circula nestingheriþi pe strãzile din Valea Jiului fãrã ca nimeni sã ia atitudine. Ei reprezintã un pericol pentru conducãtorii auto ºi nu numai.

utoturism A avariat din cauza unui câine De unde nu te aºtepþi de acolo sar în fata câinii. Aºa se face cã în fiecare zi, zeci de câini trec pe strãzile din Valea Jiului, printre maºini, printre cãrucioare cu copii, prin parcuri, oriunde. Animalele sunt imprevizibile. Nu de puþine ori

Maidanezii nu þin cont de regulile de circulaþie s-a întâmplat ca un câine sã sarã pur ºi simplu în faþa unui autoturism, în cele din urmã rezultând avarierea maºinii. Conducãtorii auto sunt revoltaþi din aceastã cauzã. “Am pãþit ca sã-mi sarã câinele în faþa maºinii. Pur ºi simplu mi-a distrus toatã partea din faþã. Pe cine sad au în judecatã? Ce sã fac? Eu rãmân cu pagubã. Numanui nu-i pasã. Doamne fereºte se poate întâmpla ceva mai grav”, spune un conducãtor auto din Petroºani. Mai mult, sunt ºi martori care au asistat la astfel de incidente. “Într-o dimineaþã a sãrit dintre taxiurile de la piaþa un câine direct pe drum. ªoferul care mergea în jos (spre cartierul Dimitrov-n.r.) l-a lovit ºi l-a aruncat în celalaltul care mergea spre centru. Praf s-au fãcut maºinile. Câinele s-a ridicat ºi a plecat, iar oamenii au

uni, 27 august, încep probele scrise ale Bac-ului de toamnã. Prima probã va fi cea de limba ºi literatura românã.

rãmas cu pagubele. Nu e normal cã într-o þarã civilizatã, într-un municipiu care se considerã European sã se întâmple astfel de lucruri”, spune ºoferul unui taxi.

parcuri, printre Î ncopii Nici cei care iasã în parcuri nu scapã de câinii vagabonzi. Animalele se plimba nestingherite printre copii,

printer bãtrâni sau femei cu cãrucioare. Problema câinilor vagabonzi reprezintã un subiect sensibil datoritã legilor care interzic eutanasierea maidanezilor, dar ºi o adevãratã bãtaie de cap pentru edilii locali care nu mai fac faþã plângerilor cetãþenilor care au fost “compostaþi” de cãtre câinii fãrã stãpân. Serviciul de ecarisaj înfiinþat de Consiliul Judeþean a devenit operaþional în Hunedoara.

L

Astãzi încep probele scrise la Bacalaureat

Marþi este programatã cea la matematicã iar miercuri cea obli-

gatorie a profilului. Bacalaureatul se va încheia vineri, 31 august, cu

Câinii fãrã stãpân vor fi luaþi de pe strãzi ºi duºi într-un adãpost special. Primii ºase maidanezi au fost luaþi de pe strãzile municipiului Hunedoara, în cursul zilei de luni, a acestei sãptãmâni, când Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân, înfiinþat de Consiliul Judeþean Hunedoara, a devenit funcþional. Cei din Valea Jiului, însã, aºteaptã sã le vinã rândul. Problema câinilor maidanezi a intrat în atenþia Consiliului Judeþean Hunedoara, care va implica toate administraþiile locale în gestionarea cât mai eficientã a populaþiei canine din judeþ. În acest sens, va fi înfiinþatã o societate care sã se ocupe de aceastã problemã. Pentru a stopa fenomenul de înmulþire a câinilor fãrã stãpân, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Molot, a propus o colaborare între instituþia pe care o reprezintã ºi toate administraþiile locale din judeþ, astfel încât sã fie amenajate cinci centre în care maidanezii sã fie aduºi ºi hrãniþi. Raul IRINOVICI

proba la alegere a profilului ºi specializãrii. Rezultatele vor fi afiºate în ziua de 2 septembrie. Dupã rezolvarea contestaþiilor, rezultatele finale vor fi fãcute publice miercuri, 5 septembrie. În judeþul Hunedoara, la cea de-a II-a sesiune a examenului de bacalaureat din acest an s-au înscris aproape 2.500 de absolvenþi ai clasei a XII-a. Circa 300 dintre aceºtia susþin examenul de maturitate în centrele din Valea Jiului. Mircea NISTOR

enu Tuþu a G ajuns la volu- 1 4 a n i – 2 7 d e v o l u m e mul cu numãrul 27 publicat în cei 14 ani de când s-a dedicat scrisului. Noul material poartã titlul „Defileul Vãii Jiului –

Drum în istorie ºi spiritualitate” ºi este dedicat „minunii naturii” care leagã Valea Jiului de judeþul Gorj ºi sudul României. Cartea reprezintã o mai veche intenþie a autorului de a culege ºi pune în valoare date referitoare la canionul sãpat în piatrã de apele Jiului (vechiul Strabon) ºi cuprinde numeroase fotografii inedite. Urmãtorul volum, aflat în lucru, care va purta semnãtu-

ra lui Genu Tuþu este dedicat celor 765 de ani de atestare documentarã a Vãii Jiului. Materialul se bazeazã, în special, pe numeroase fotografii unice ºi extrem de rare. Cu începere din anul 1998, anul în care Genu

Tuþu ºi-a publicat prima carte (Ghidul microbistului din Valea Jiului) acesta a semnat nu mai puþin de 27 de volume. Acestea au ca subiecte istoria, geografia, turismul ºi, nu în ultimul rând, sportul. Mircea NISTOR


12 Turism e drumuri istorice. Sãlaºul de Sus o localitate din judeþul Hunedoara oferã mai multe obiective turistice cu importanþã istoricã.

P

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 august 2012

File de istorie în judeþul Hunedoara

Cnezatul Sãlaºului, loc de importanþã istoricã

File scrise ale istoriei se întâlnesc aici. Dacã acestea existã în analele istoriei, ruine ale timpurilor de mult apuse pot fi întâlnite aici.

C

nezatul Sãlaºului

Curtea cnezilor Cândreº din Sãlaºu de Sus, judeþul Hunedoara, dateazã din secolul XV. Figureazã pe nouã listã a monumentelor istorice. Cetatea a fost simbolul

cnezatului Sãlaºului între secolele XIV-XVII. Incinta este dreptunghiularã, cu laturile de aproximativ 99/35 m, fiind înconjuratã de un zid gros de

1-1,10 m. La colþurile incintei, ca ºi pe laturile ei, au existat odinioarã turnuri. Interiorul incintei adãpostea casa de zid a cneazului ºi o capelã de

curte, cu turn-clopotniþã, întemeiatã cel mai devreme în jurul secolului XVII ºi transformatã ulterior în capelã calvinã. Cetatea feudalã a fost ridicatã în Evul Mediu târziu. Se spune cã nobilul din þinutul Sãlaºului, dupã ce a construit în apropiere o cetate, ºi-a amenajat aici o reºedinþã mai confortabilã, ridicând în jurul unei curþi interioare camere mai spaþioase ºi mai luminoase decât cele ale fortificaþiilor. Se pare cã locul nu a fost ales la întâmplare. Aici era deja un turn mai vechi, care a fost integrat în noua construcþie. Vechiul turn fusese construit ca sã apere intrarea în sat. De aceea avea ziduri groase ºi fe-

na dintre cele mai mari staþiuni de schi din sud estul Europei, cum se urmãreºte sã ajungã Parângul, va avea de toate mai puþin un serviciu de salvatori montani care sã facã faþã numãrului de turiºti.

U

În prezent Serviciul Salvamont Petroºani, pentru turiºtii aflaþi în plin sezon la schi în Parâng, ar mai avea nevoie de cel puþin patru salvatori. Factorii locali care administreazã staþiunea montanã din Parâng sunt de acord cu solicitarea ºi chiar dispuºi sã facã angajãri. Se izbesc însã de ordonanþa guvernamentalã care a blocat orice angajare de personal în administraþia publicã localã. Timpul deja este pierdut pentru cã un salvamontist are nevoie de circa doi sau trei ani de pregãtire pentru a putea fi apt de misiuni de salvare. În condiþiile în care Staþiunea Parâng va fi modernizatã cu pârtii noi, instalaþii de transport pe cablu sau restaurante

restre înguste, de fortificaþie. Arcaºii puteau supraveghea de aici zona, fãrã a fi þintiþi la rândul lor. Poarta era joasã. Asta înseamnã cã nu se intra cãlare în curtea interioarã. Intrarea în turn era mai jos de nivelul solului, iar la uºã nu se putea ajunge decât cu ajutorul unei scãri de lemn, care noaptea sau în caz de pericol era trasã sus. Se mai vãd încã spãrturile din zid unde era prinsã mica platformã de lemn din faþa uºii. Camerele de locuit aveau ferestre cu ochiuri de sticlã, fãcute manual. Deasupra ferestrelor au fost construite bolþi de cãrãmidã, din care s-au pãstrat doar câteva bucãþi.

N

obilii de la Sãlaº

Istoria spune cã nobilul din þinutul Sãlaºului dupã ce a construit în apropiere o cetate ºi-a amenajat o reºedinþã la cnezat. El a ridicat în jurul curþilor interioare camere mai spaþioase ºi mai luminoase decât cele ale fortificaþiilor. Aici a fost un turn mai vechi care a fost încorporat în noua construcþie. Vechiul turn fusese consrtuit ca sã apere intrarea în sat. Arcaºii puteau, astfel, supraveghea zonã fãrã a fi în pericol, ei neputând fi þintiþi de inamici. Curtea nobiliarã aparþinea familiei Mara care deþinea cetatea de la Mãlãieºti. Raul IRINOVICI

Prea puþini salvatori montani la zecile de mii de turiºti

de lux, iar schiorii vor da nãvalã, un Salvamont gata sã acopere necesitãþile este extrem de important. „Legea nu dã voie la angajãri. Noi am vrea, primarul ar vrea, toatã lumea ar vrea sã angajeze. La situaþia de acum avem nevoie de încã patru oameni ºi pregãtirea unui salvator dureazã ºi trei ani. Ar fi trebuit de anul trecut sã fie angajaþi pentru a fi pregãtiþi când se finalizeazã proiectul de modernizare din Parâng. Ca voluntar tot legea nu te lasã sã-i oferi nimic.

Omul vine ºi întreabã ce primeºte pentru serviciu, dar dacã nu este angajat nu-i putem da nici mãcar echipamentul necesar”, declarã ºeful Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida. Deja în staþiunea turisticã de deasupra Petroºaniului numãrul schiorilor care ajung în sezon creºte, anul trecut fiind înregistraþi într-un week-end circa 6000 de turiºti. Numãrul este un record absolut pentru staþiune. Maximilian GÂNJU


Cronica Vaii Jiului