Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 195
Cronica Vãii Jiului Vineri, 24 august 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
AV R A M
ºi sfidarea Maybach-ului candalul produs de mãsurile luate de noul director de la SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram, în ceea ce priveºte stoparea furturilor de apã de la socitãþile comerciale, încã este de actualitate. Din dorinþa de a-ºi rezolva problema fãrã a stârni un rãzboi, cunoscându-se influenþa ºi puterea oamenilor de afaceri atunci când sunt cãlcaþi pe bãtãturi, Avram a încercat sã se facã înþeles aplicând metoda ”sã împãcãm ºi capra ºi varza”. Adicã eu nu te dau în judecatã, iar tu, om de afaceri, nu mai furi.
S
PAGINILE 6-7
Cãmãtarii din Valea Jiului pot sta liniºtiþi în continuare! egea cãmãtãriei, intratã în vigoare încã de anul trecut din luna noiembrie, este ambiguã, uºor de interpretat, iar probarea unei asemenea infracþiuni este aproape imposibilã.
L
>>> PAGINA A 3-A
Sclavi pe „moºia” Axis Corporate Security formã de sclavagism O modernã. Aºa poate fi descrisã activitatea agenþilor care asigurã paza unitãþilor miniere sub contract cu firma ginerelui ex-ministrului Vasile Blaga, Axis Corporate Security.
>>> PAGINA A 5-A
”Dragu’ mamii, eu te las baltã, mã duc unde se câºtigã bani” – în nici un caz! sistenþii maternali sunt puºi în situaþia extrem de grea de a alege între supravieþuire ºi rãnirea unui suflet de copil. Consiliul Judeþean Hunedoara este îngrijorat de înjumãtãþirea personalului din cauze financiare.
A
>>> PAGINILE 6-7
Bãtrânii (europeni) vor avea parte de îngrijitori specializaþi om avea ºi ceea ce nu am mai avut! Respectiv specialiºti (cu patalama la mânã) în îngrijirea persoanelor în vârstã. În principiu ar fi vorba despre pensionarii din strãinãtate ºi nu despre cei din Valea Jiului.
V
>>> PAGINILE 8-9
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 24 august 2012
Vânzãri Vând garsonierã utilatã ºi renovatã situatã în Vulcan, strada Aleea Muncii, bloc c13, sc 1, ap. 1. Relaþii la telefon 0737574464 S.C. EURO JOBS S.R.L din Petroºani Organizeazã concurs pentru ocuparea postului vacant de:
– Responsabil IT – Cerinþe: · experienþã în lucru cu programe de tehnoredactare/design grafic (e.g. Quark Express,InDesign, Photoshop, Corel, etc.) · cunoºtinþe tehnice depanare echipamente IT (soft/hard) Avantaje: · experienþã în promovare online (SEO/SEM) CV-urile pot fi trimise la sediul firmei din Petroºani, Str. 22 Decembrie Nr.1 sau la adresa de e-mail . Beneficii: · oportunitatea de a lucra într-un mediu de lucru plãcut · pachet salarial motivant
COMEMORARE La 26 august 2012 se împlinesc 3 ani de lacrimi ºi dor de la decesul scumpei mele soþii
Tanþa Hogman În marea sa durere, soþul tãu cu duioºie ºi evlavie se reculege permanent la mormântul tãu mulþumindu-þi cã
ai dat sens vieþii noastre fericite 49 de ani. Dumnezeu sã te odihneascã ºi sã ocroteascã sufletul tãu bun ºi lumina care m-a însoþit tot timpul. Al tãu soþ, copiii ºi cei care te-au cunoscut nu te vom uita niciodatã. Otto, Felicia ºi Miºu!
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Demascarea (r)
19:00 Observator 20:20 Adâncul albastru 23:00 Campionul strãzii 1:00 Smokey ºi Banditul 2
National TV
PRO TV
9:00 Triunghiul iubirii 2 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Suflete pereche (r) 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Culoarea fericirii 11:00 Lista neagrã (r) 12:00 Grupul Vouã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 O dragoste împlinitã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV
12:15 13:45 16:00 16:30 17:30 amarã 18:30 19:15 20:15 22:15
Împãratul mãrii Grupul Vouã (r) Baronii (r) 1x2 Dragoste dulceªtiri Naþional TV Suflete pereche Turnul singurãtãþii Ringul de foc II
20:30 Asasini 23:15 Devoratorul de oase 1:15 CSI: Miami
Prima TV 9:30 Schimb de mame 11:00 Efectul WOW (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Curat, murdar? (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Vreau sã divorþez 22:00 Ultima secvenþã 1:00 CSI: Crime ºi investigaþii
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 O datã-n viaþã 11:30 O datã-n viaþã 12:40 Legendele palatului: Pictorul de la curte 13:20 Legendele palatului: Pictorul de la curte 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Planeta arborilor 16:00 Ora Regelui (r) 16:55 La vie en rose 17:35 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Insula dinozaurilor 22:45 Distractis Show
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 august 2012 ostel Stroe, bãrbatul de 31 de ani din localitatea Uricani care a fost bãtut crunt de doi poliþiºti în noaptea de 8 august a.c, a fost internat cu forþa la Spitalul de Psihiatrie din Zam. Familia tânãrului susþine cã a fost luat de pe stradã de poliþiºti ºi urcat într-o ambulanþã iar apoi dus la Zam.
C
ªeful Poliþiei Uricani, comisarul Dãnuþ Mocanu, aflat în concediu de odihnã când Stroe a fost desfigurat de subordonaþii lui, a spus cã internarea a fost decisã de medici ºi nu de poliþiºti. „De la bun început vreau sã precizez cã ancheta în cazul lui merge înainte, o fac procurorii ºi dacã se va constata cã poliþiºtii sunt vinovaþi vor rãspunde. Internarea nu schimbã cu nimic lucrurile”, a declarat ºeful Poliþiei Uricani. Acesta a explicat ºi cum s-a ajuns ca bãrbatul sã fie dus la spital pentru un consult ºi apoi
Bãtut crunt de poliþiºti ºi
internat la nebuni
sã fie internat împotriva voinþei lui la Psihiatria Zam. „Au fost solicitãri ale vecinilor, ale unor persoane cã are un comportament periculos. El este în evidenþa medicului de familie cu schizofrenie. S-a fãcut o evaluare psihiatricã ºi medicii specialiºti au decis cã trebuie dus la
un spital de specialitate”, susþine comisarul Dan Mocanu. Numai cã, Stroe era în greva foamei ºi poliþiºtii locali din Uricani îl monitorizau în permanenþã. Aceºtia au raportat superiorilor cã Stroe nu ºi-a pãrãsit perimetru unde avea voie sã protesteze
ceea ce contrazice varianta colegilor lor de la Poliþia Uricani.
A
demenit în salvare
Mama tânãrului spune însã cã fiul ei a fost ademenit în salvare pentru „a i se lua tensiunea” ºi imediat cum a ajuns în
ambulanþã a fost flancat de poliþiºti ºi dus la spital. Curios este cã poliþiºtii susþin cã bãrbatul era un pericol ºi cã suferã de schizofrenie însã primul consult specialiºtilor de la Zam nu a relevat acest lucru. Medicul de gardã a precizat cã s-au fãcut presiuni în cazul bãrbatului,
cã au fost cinci poliþiºti care l-au dus cu duba ºi cã „nu reiese cã suferã de afecþiunea de care mi-au spus ei”. Totodatã, doctorii de la spitalul din Zam nu au putut ajunge la concluzia cã victima poliþiºtilor bãtãuºi de la Uricani este atât de „periculos” precum a fost descris. Costel Stroe a fost bãtut cu bestialitate de doi poliþiºti din Uricani, timp de mai multe ore chiar în sediul de poliþie, iar în urma agresiunii a fost nevoie de transferul sãu la spitalul din Timiºoara. Legiºtii au stabilit cã are maxilarul rup dar ºi alte rãni ºi cã este nevoie de circa 40 de zile de îngrijiri pentru a se recupera, doar dacã nu apar alte complicaþii. Pe de altã parte surse demne de încredere spun cã s-a solicitat ºi o verificare a Corpului de Control al ministrului de Interne în cazul agresiunii asupra lui Stroe. În acest caz a fost demaratã ºi o anchetã internã dispusã de conducerea IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
Cãmãtarii din Valea Jiului pot sta liniºtiþi în continuare! egea cãmãtãriei, intratã în vigoare încã de anul trecut din luna noiembrie, este ambiguã, uºor de interpretat, iar probarea unei asemenea infracþiuni este aproape imposibilã.
L
În Valea Jiului, pânã acum s-au înregistrat multe cazuri de cãmãtãrie, unele chiar sub nasul poliþiºtilor, dar pânã anul trecut nu a existat cadrul legal de cercetare ºi acuzare. Însã, chiar ºi acum, cãmãtarii pot dormi liniºtiþi, pentru cã aceastã lege, în forma adoptatã, este ambiguã ºi uºor de interpretat. Camãta este definitã prin dobânda excesivã pe care o percepe cãmãtarul pentru anumite sume date cu împrumut. Însã, cine poate stabili ce ºi cât înseamnã dobândã excesivã?! “În luna noiembrie 2011 a fost adoptatã Legea 216 care sancþioneazã activitatea de cãmãtãrie. Potrivit acestui act normativ, activitatea de cãmãtãrie, ca îndeletnicire este sancþionatã cu o pedeapsã între 6 luni ºi 5 ani. Însã, în opinia mea, acest act normativ, datoritã conþinutului sumar, face aproape imposibilã aplicarea în practicã
a textului de lege, organele cercetare penalã având o muncã extrem de dificilã în ceea ce priveºte probarea elementului material al acestei infracþiuni”, ne-a declarat avocatul Ciprian Coandreº. Legea privind activitatea de cãmãtãrie are patru articole, respectiv interzicerea acestei
activitãþi, semnificaþia cuvântului camãtã, a ceea ce înseamnã cãmãtar ºi cel care prevede pedeapsa pe care o risca o persoanã neautorizatã atunci când se dovedeºte cã a împrumutat bani cu dobândã, adicã închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Luiza ANDRONACHE
DN 66 Simeria - Petroºani, în atenþia poliþiºtilor hunedoreni odernizat chiar dacã cu chiu cu vai, DN 66 Petroºani – Simeria, este o bijuterie pentru ºoferi, însã tinde sã devinã încã o ºosea „neagrã” a judeþului în privinþa accidentelor rutiere. Poliþiºtii hunedoreni au luat în calcul aceastã posibilitate ºi mãsurile ar trebui sã împiedice o astfel de situaþie.
M
De la începutul anului ºi pânã în prezent au fost înregistrate mai multe accidente rutiere grave soldate cu morþi ºi rãniþi grav produse pe DN 66, majoritatea din cauza vitezei. Pentru cã a fost lãrgit ºi este „ca în palmã” ºoferii sunt tentaþi sã circule cu vitezã foarte mare pe acest tronson chiar dacã limita de vitezã este cea stabilitã de legislaþie ca pentru un drum naþional. Deja ºoferii ºtiu cã sunt prea puþine aparate radar ºi zonele
unde acþioneazã de regulã, astfel cã nu-ºi fac griji cã ar putea fi sancþionaþi. Lucrurile se vor schimba însã spun poliþiºtii hunedoreni. „Colegii de la Serviciul Rutier au în vedere acest aspect ºi sunt planificãri fãcute care cuprind ºi DN 66 pentru siguranþa rutierã. Se acþioneazã cu aparatul radar însã noi nu stãm la pândã, mulþi conducãtori auto au staþii de emisie recepþie ºi se anunþã între ei unde este poziþionat echipajul”, a declarat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 24 august 2012
lãdirea de lângã Casa de Culturã de la Petroºani, care s-a vrut a fi o grãdiniþã, se degradeazã pe zi ce trece. Lucrãrile au fost oprite acum doi ani, iar primãria spune cã acum nu are bani sã le continue pe cont propriu.
C
Timpul trece, iar odatã cu asta apare ºi factorul numit degradare, mai ales atunci când treaba este fãcutã pe jumãtate, iar apoi este lãsatã baltã. Este cazul clãdirii de lângã Casa de Culturã a Sindicatelor Ion
Grãdiniþã abandonatã înainte a fi contruitã Dulãmiþã la care s-a început lucrul acum câþiva ani. La scurt timp, însã, lucrãrile s-au sistat, pentru cã fondurile promise de la centrul nu au mai ajuns la Petroºani. “Din pãcate avem o situaþie neplãcutã, în sensul în care finanþarea vine 100% de la Guvern, în speþã Ministerul Educaþiei. Nu am mai primit bani în ultimii doi ani, iar situaþia este aºa cum este”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Construcþia, într-adevãr, acum este în stare de
degradare. Complet abandonatã, nici pazã nu mai existã acolo, iar curtea ºantierului este plinã de câini ºi bãlãrii, semn
cã nimeni nu a mai trecut pe acolo de mult timp. Primãria, însã, ridicã din umeri ºi spune cã nu prea are ce face acum, atât timp cât fondurile au fost stopate, iar cu bani din buget local, construcþia nu s-ar putea realiza
S c u m p e t e î n p i e þ e l e d i n Va l e a J i u l u i reþuri mari în vestul Vãii Jiului. În partea de vest a Vãii Jiului totul este mai scump faþã de punctul zero, ºi anume de municipiul Petroºani.
P
Carburanþi mai valoroºi. În vestul Vãii Jiului sunt puþine benzinãrii. Acestea pot fi numãrate pe degetele de la o mânã. În aceste condiþii, reprezentanþii acestor societãþi îºi permit sã jongleze cu preþurile în funcþie de cum vor. Astfel, la una
din pompele din vest preþul unui litru de benzinã este 6,25 de lei, în timp de la Petroºani este 6,17 lei. ªi litrul de motorinã este mai scump în vestul Vãii. Aºa se face cã la pompele din vest motorinã costã 6,17 lei,
analizarea din Cartierul vulcãnean Dallas s-a înfundat, iar apele pline de dejecþii au ajuns direct în stradã. Nu este pentru prima oarã când se întâmplã acest lucru, însã de aceastã datã s-a format o adevãratã cascadã urât mirositoare.
C
În plinã perioadã canicularã, canalizarea de la blocurile din cartierul micro 3 B din municipiul
iar la Petroºani 6.07 lei.
P
reþuri mari la alimente
ªi preþul alimentelor este mai piperat în vestul Vãii Jiului. Aºa se face cã aici un kilogram de roºii costa chiar ºi 4 lei. În plus, culturile oamenilor
sunt compromise. Seceta le-a afectat recoltele în aºa mãsurã încât nu îºi permit sã scadã preþurile. Astfel, un kilogram de fasole verde se cumpãrã din pieþele din Lupeni ºi Vulcan cu 7 lei kilogramul ãsta în timp ce la Petroºani e ºase. Raul IRINOVICI
Canalizarea din cartierul Dallas a dat pe dinafarã Vulcan – cunoscut sub numele de Dallas a ajuns direct în stradã. Omaneii sunt revoltaþi pentru cã apele pline de mizerii ºi de microbi îi pot îmbolnãvi. Mai grav, copiii lor sunt nevoiþi sã se joace chiar lângã „râuleþul” plin de fecale ºi de agenþi microbieni. Situaþia nu este deloc neobiºnuitã pentru acest cartier muncitoresc, însã oamenii sunt la limita rãbdãrii ºi
spun cã nu este posibil aºa ceva. Pe de o parte, se tem cã se vor îmbolnãvi pe capete, iar pe de altã parte, mirosul este insuportabil. Apele refulate din canalizare au format o mini-cascadã ºi, în ritmul acesta, au toate ºansele sã ajungã direct în bulevardul proaspãt modernizat de primarul Gheorghe Ile, care nu a putut fi contactat pentru a preciza ce mãsuri va lua pentru remedierea situaþiei. Nici directorul ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram nu a fost de gãsit, deºi societatea este cea care administreazã sistemul de canalizare în Valea Jiului. Vina poate fi împãrþitã. Pe de o parte, vorbim despre un sistem de canalizare subdimensionat, care nu poate prelua întreaga cantitate de ape reziduale. La fel de adevãrat este, însã, cã ºi populaþia este vinovatã, în condiþiile în care aruncã în canalizare tot felul de deºeuri, care duc la colmatarea sistemului. Carmen COSMAN
prea curând, ci în ani de zile… “Cu bani cu bugetul local s-ar putea face, însã doar într-o perioadã destul de lungã. Dar în acest moment, repet, finanþarea este 100% pe Ministerul Educaþiei”, a mai spus Iacob Ridzi. Luiza ANDRONACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 august 2012
Sclavi pe „moºia” Axis Corporate Security formã de sclavagism modernã. Aºa poate fi descrisã activitatea agenþilor care asigurã paza unitãþilor miniere sub contract cu firma ginerelui ex-ministrului Vasile Blaga, Axis Corporate Security.
O
Sãtui sã lucreze mult peste norma legalã admisã ºi sã primeascã în schimb salarii de mizerie, agenþii de pazã de la unitãþile miniere din Valea Jiului au reclamat ilegalitãþile din activitate ºi regimul infernal de muncã la care sunt supuºi de angajator, iar o comisie de anchetã condusã de secretarul general al Ministerului Muncii, Petru Pãun Jura, tinde sã le dea dreptate. Petru Pãun Jura ne-a declarat joi cã ancheta este la un pas de finalizare, iar la începutul sãptãmânii viitoare va începe redactarea actelor oficiale ca urmare a verificãrilor fãcute în teritoriu. „Nu aº vrea sã mã ante-pronunþ pânã la finalizarea verificãrilor de cãtre inspectorii de muncã, dar se pare cã aºa este. Am discutat cu oamenii, cu liderii lor de sindicat, iar aceºtia mi-au spus cã este o formã de sclavie modernã”, a
declarat secretarul general al Ministerului Muncii. Pãun Jura spune cã, dupã declanºarea verificãrilor la Axis Corporate Security ºi dupã ce s-a stat de vorbã cu angajaþii nemulþumiþi, ancheta a fost extinsã ºi la cea de a doua firmã care asigurã paza unitãþilor miniere, respectiv Scorseze Security International. Practic, a explicat Jura, s-au fãcut ºi se fac verificãri încruciºate în ceea ce priveºte pontajele ºi rapoartele de predare a pazei de la un agent la altul, pentru cã aºa se poate stabili cu exactitate care este situaþia realã ºi cât anume stã un om la lucru.
M
uncesc cât pentru doi
Potrivit sesizãrilor înaintate organelor statului de cãtre Sindicatul „Vulturul negru”, care îi reprezintã pe agenþii de pazã, angajaþii holdingului de firme Axis trebuie sã lucreze aproape cât pentru doi. În anul 2010, Scorseze Security International a câºtigat licitaþia organizatã de Compania Naþionalã a Huilei Petroºani pentru paza sucursalelor miniere din Valea Jiului. Deºi contractul iniþial prevedea clar
imposibilitatea subcontractãrii cãtre terþi a serviciilor, pe fir a intrat – spun sindicaliºtii, cu acceptul conducerii CNH Petroºani – ºi firma înfiinþatã de ginerele ex-ministrului Vasile Blaga,
român”, se aratã în sesizarea înaintatã de „Vulturul negru” ºi care a stat la baza declanºãrii acestor ample verificãri. Iar pentru volumul imens de muncã, agenþii de pazã încaseazã la final de
societãþii, care s-ar fi rãzbunat tot pe agenþi, dupã cum spun cei care au înaintat sesizãrile. Petru Pãun Jura spune cã, aºa cum a promis, rezultatele controlului fãcut în teritoriu vor fi
Ionuþ Rudeanu, respectiv Axis, „Salariaþii angajaþi de cãtre holdingul de firme Axis nu sunt în numãrul total necesar, ci undeva la un procent de 55% din acest numãr, drept prentru care salariaþii sunt obligaþi sã presteze serviciul în program de 12 ore cu 24 de ore libere, acumulându-se astfel o medie de 250 de ore de serviciu prestate lunar de cãtre agenþii de pazã, aspect care nu se va regãsi pe declaraþiile ºi taxele plãtite statului
lunã vreo 720 de lei cu tot cu tichetele de masã acordate de angajator. Mai mult decât atât, oamenii spun cã s-au încãlcat o serie de prevederi ale Codului Muncii, aspecte verificate de asemenea de comisia de anchetã venitã de la Bucureºti, asta dupã ce – spun oamenii – ITM Hunedoara ar fi încercat sã acopere neregulile sesizate de angajaþii Axis Corporate Security ºi, mai mult, ar fi anunþat imediat conducerea
fãcute publice.
Cu mâna întinsã la primãrie unar, la primãria Petroºani se înregistreazã zeci de cereri de solicitare a unui sprijin bãnesc din partea celor care nu se mai pot descurca.
L
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Ajutoarele de urgenþã la Petroºani se acordã de administraþia localã aproape ca pe bandã
ancþionaþi ºi de ITM, dar mai blând
S
Reamintim cã Axis Corporate Security a fost sancþionatã ºi de Inspectoratul Teritorial de Muncã de cel puþin trei ori, pentru nereguli în activitate. Ultima datã, inspectorii de muncã au aplicat doar un avertisment, asta în ciuda gravitãþii celor semnalate de oameni. Inspectoratul Teritorial
rulantã. Oamenii, în special cei cu nevoie sociale mai mari, vin sã cearã sprijin financiar de la primãrie pentru rezolvarea problemelor de ordin medical. Aºa se face cã pânã acum, numãrul ajutoarelor acordate a ajuns la câteva sute, deºi reprezentanþii Serviciului de Asistenþã Socialã spun cã acesta nu este unul atât de mare, comparativ cu alþi ani. “Pe tot anul avem un numãr de cereri de acordare de 650. Criteriile sunt stabilite de Consiliul Local, în general pe probleme de sãnãtate.
de Muncã Hunedoara a efectuat un control la sediul societãþi ºi, prin sondaj, la mai multe obiective pãzite de SC Axis Corporate Security SRL. Inspectorii de muncã au venit în control ca urmare a unei petiþii trimise la ANAF Bucureºti ºi repartizatã de aceºtia cãtre ITM Hunedoara. Iar firma administratã de Ionuþ Rudeanu a fost sancþionatã cu avertisment. Alte douã controale s-au lãsat, însã, cu amenzi: prima datã în valoare de 1.000 de lei, iar a doua oarã sancþiune a fost de 300 de lei. Reprezentanþii ITM Hunedoara au precizat cã nu pot oferi amãnunte despre neregulile descoperite, pentru cã aºa prevede legislaþia, dar societatea este monitorizatã în continuare cu mare atenþie. Înfiinþatã în 24 aprilie 2009, Axis Corporate Security are sediul în Deva ºi figureazã la poziþia 784 pe lista Ministerului de Interne care cuprinde firmele ce au obþinut licenþã de funcþionare în domeniul pazã ºi protecþie, licenþã luatã de altfel la scurt timp dupã ce a fost înfiinþatã. Car men COSMAN
Am avut cazuri în care s-au dat bani în sumã mai mare pentru problemele medicale, în special pentru copii. Odatã cu inundaþiile care au fost la 1 iunie, am avut mai multe ajutoare date. Atunci a sãrit un pic numãrul”, a declarat Cristina Mraz, ºef Serviciul de Asistenþã Socialã - Primãria Petroºani. Cel mai mare ajutor financiar acordat de primãria Petroºani vreodatã a fost de 10.000 de lei pentru operaþia unei persoane suferinde, care avea mare nevoie de aceºti bani. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 august 2012
6 Actualitate
Actualitate 7 ”Vreau sã vã spun cã pânã acum puteam sã merg în audienþã la director doar la program. Acum m-am dus la directorul acesta nou ºi vreau sã vã spun cã m-a primit imediat ºi am fost tratatã ca un om, nu ca un cerºetor ca pânã acum. Sunt o femeie bolnavã, cu probleme de familie ºi ajunsesem sã fiu debranºatã pentru apã, dar nimeni nu înþelegea cã nu pot plãti toþi banii dintr-o datã, ci numai în rate. Imediat domnul director a vorbit cu angajaþii lui, a gãsit soluþii ºi am putut sã am apã, cu plata în
Avram ºi sfidarea Maybach-ului
aptul cã noi nu ºtim sã furãm ca ãia cu bani, eram fãcuþi din om neom. Eu nu gãseam înþelegere, dar ei erau primiþi cu cafele ºi cu ”domnule”. Eram proºti ºi sãrãntoci. Oare asta este calitatea de om? Hoþia?” – Alexandrina Dinu, Lupeni.
”F
sistenþii A maternali sunt puºi în situ-
Scandalul produs de mãsurile luate de noul director de la SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram, în ceea ce priveºte stoparea furturilor de apã de la socitãþile comerciale, încã este de actualitate. Din dorinþa de a-ºi rezolva problema fãrã a stârni un rãzboi, cunoscându-se influenþa ºi puterea oamenilor de afaceri atunci când sunt cãlcaþi pe bãtãturi, Avram a încercat sã se facã înþeles aplicând metoda ”sã
împãcãm ºi capra ºi varza”. Adicã eu nu te dau în judecatã, iar tu, om de afaceri, nu mai furi. Faptul cã au rãzbãtut în presã problemele depistate a supãrat o parte a societarilor, care au orgoliile lor, dar pe de altã parte directorul Apa Serv a satisfãcut marea masã a abonaþilor de rând care erau sfidaþi de cei cu bani, spun ei, deºi cu banii în batistã îºi plãteau cinstit serviciile cãtre firma prestatoare de servicii.
”Dragu’ mamii, eu te las baltã, mã duc unde se câºtigã bani” – în nici un caz!
aþia extrem de grea de a alege între supraviþuire ºi rãnirea unui suflet de copil. Consiliul Judeþean Hunedoara este îngrijorat de înjumãtãþirea personalului din cauze financiare. Consiliul Judeþean Hunedoara, care are în subordonare Direcþia Generala de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului (DGASPC) Hunedoara, este îgrijorat de înjumãtãþirea asistenþilor maternali care au pãrãsit sistemul o datã cu tãierea drasticã a salariilor, a plafonului sumelor alocate pentru întreþinerea copiilor aflaþi în plasament din motivul aºa-zisei austeritãþi, care aruncã mulþi copii în stradã. ”Scãderea salariilor asistenþilor maternali, care a ajuns sã fie puþin peste 5 milioane lei vechi, a condus la situaþia în care foarte mulþi dintre aceºtia sãºi dea demisia, unii au plecat în strãinãtate, alþii gãsindu-ºi alte
locuri de muncã. În ce privesc locuinþele sociale pentru copiii aflaþi în plasament este nevoie sã plece ºapte persoane ca sã angajãm unul, lucru ce a fãcut sã rãmânem fãrã personal” – a declarat vicepreºedintele CJH, Tiberiu Balint. De ce au rãmas, în aceste condiþii vitrege, alþi asistenþi maternali în sistem, ne spune familia Aniºoara ºi Iulian Iordache, oameni care au crescut generaþii de copii, doi dintre aceºtia fiind chiar adoptaþi de cei doi soþi ºi care sunt mândria ºi raþiunea lor de a fi. În prezent, Aniºoara Iordache are trei copii în plasament. ”Sigur cã dacã o iau strict dupã câºtig, nu
este avantajos. Dar când cresc un copil de la trei ani ºi acum are nouã ani, ce-i spun? Vezi, mamã, cã eu trebuie sã te las baltã pentru cã trebuie sã mã duc unde se câºtigã bani. Sau la cel care acum are cea mai mare nevoie de mine ºi este în clasa a X-a, cum sã-i spun aºa ceva. Eu ca asistent maternal i-am luat sufletul în palmã de când era mic, i l-am modelat, iar când ajung la jumãtatea drumului sã-l pãrãsesc numai din raþiuni financiare? Nu se poate aºa ceva! În cazul nostru, al asistenþilor maternali, implicaþiile muncii sunt mult mai complexe, iar responsabilitatea moralã, datoria de suflet este deasupra
celei financiare. Nu spun cã nu conteazã! Conteazã foarte mult, dar ne zbatem, încercãm sã ne descurcãm în aceste perioade grele. Consiliul Judeþean a mai crescut puþin plafonul pentru hranã ºi încet, încet ne vom descurca. Eu am fãcut un curs de lucrãtor social, recunoscut în Europa ºi puteam sã plec imediat în Austria, oferta fiind bunã la experienþa acumulatã, dar nu pot sã plec. Voi putea, cred, s-o fac doar când aceºti copii vor ajunge sã se realizeze ca oameni ºi profesional. Un lucru extraordinar este cã Guvernul a redeschis ºcolile profesionale. Când îi voi vedea la locul lor de muncã, adicã atunci când îºi
iau zborul în siguraþã, dupã ce i-am învãþat sã zboare, atunci da, aº putea pleca ºi eu. Vã dau exemplu doar un fapt care este îmbucurãtor pentru copil, dar care pentru mine doare. Fetiþa care am crescut-o ºapte ani, se aflã acum la mãmica ei, în Hunedoara. Deci, dacã în aceste condiþii de bucurie a întregirii familiei am resimþit acut despãrþirea, clar nu aº putea sã-i pãrãsesc doar pentru bani, pânã nu îmi duc munca ºi investiþia sufleteascã pânã la capãt” – a declarat Aniºoara Iordache, asistent maternal, Petroºani. Doar cã sunt asistenþi maternali care au propriile probleme, unii cazuri de boalã grea în familii, pe alþii i-au prins criza înglodaþi în datorii pentru cã ºi-au planificat veniturile promise la angajare ºi tãiate gradual etc. În aceste situaþii, ce sã alegi? Grea, foarte grea alegere, care poate lãsa rãni pe suflet pentru videcarea cãrora nu ajunge o viaþã. Ileana FIRÞULESCU
rate. Faptul cã noi nu ºtim sã furãm ca ãia cu bani, eram fãcuþi din om neom. Eu nu gãseam înþelegere, dar ei erau primiþi cu cafele ºi cu ”domnule”. Eram proºti ºi sãrãntoci. Oare asta este calitatea de om? Hoþia? În sfârºit i-a pus ºi pe ei cineva, cu curaj, la punct” – a declarat Alexandrina Dinu, din Lupeni. Pe strada Maleia din Petroºani, Costicã Aurel Cãbulea, de 69 de ani, a fãcut o paralelã între venirea lui Dan Diaconescu în Valea Jiului ºi oamenii ”cu bani” din Petroºani. ”Domnilor, în sfârºit unul care are sânge în …. ºi care le-a spus-o verde ãstora care ne sfideazã zi de zi pe noi, oamenii simpli, exact aºa cum a venit Dan Diaconescu sã ne vorbeascã despre hoþi, despre îmbogãþiþi ºi ne cãina pe noi sãracii care trãim din salarii ºi pensii de mizerie, dar el a venit sfindându-ne cu ditai maºina Maybach. N-am treabã cu el, dar sã nu mã sfideze ºi sã mã ia de prost. Bine le-au fãcut ãºtia de la Apa Serv cã prea îºi
Open ºah Petroºani eci de ºahiºti, maeºtrii ai sportului minþii s-au adunat la Petroºani, la una dintre cele mai mari competiþii de gen din þarã. Este vorba despre turneul de ºah denumit Open ªah Petroºani 2012, aflat la ediþia cu numãrul III.
Z
Timp de trei zile, la sfârºitul acestei sãptãmâni, de la cel mai mic ºahist, care atre doar 6 ani ºi pânã la cel mai în vârstã, care are 79 de ani, toþi se întrec pentru a-ºi dovedi superioritatea. ªahul este un sport al minþii, iar competiþia dedicatã celor care agreeazã acest gen de întrecere se desfãºoarã la Biblioteca din Campusul Universitãþii din Petroºani. Aici i-am întâlnit pe cei mai talentaþi ºahiºti, mândri cã se aflã la competiþie. „Este nemaipomenit cã astfel de turnee se desfãºoarã în Valea Jiului. Turnee au loc în toatã þara, dar noi, cei de aici, ne-am lovit de lipsa fondurilor pentru cazare ºi deplasare, aºa încât acum e o ocazie nemaipomenitã pentru
noi sã ne arãtãm valoarea”, a declarat Dorel ªchiopu, preºedintele secþiei de ºah din municipiul Vulcan, Valea Jiului. Tot aici am întâlnit ºi copii deosebiþi, veniþi tocmai de la Timiºoara cu gândul de a fi cei mai buni. „Eu joc ºah de 4 ani ºi am învãþat sã jos de la profesorul meu. El m-a învãþat cã este logic ºi creativ. Azi vreau sã iau premiul I”, spune Alexandru Ungureanu, un tânãr de doar 9 ani, despre care profesorul sãu are numai cuvinte de laudã. „A început sã practice ºah la 6 ani, iar dupã un an ºi jumãtate era capabil de aºa-numitul ºah orb, este acea competiþie în care þi se spun mutãrile, iar tu stai cu spatele la tablã. Are deja victorii la competiþii de renume ºi îºi doreºte sã ajungã mare maestru de ºah”, susþine Zamfir Moldovan, antrenor, cel care are 200 de copii medaliaþi la Clubul din Timiºoara.
Competiþia de la Petroºani gãzduieºte în trei zile, 9 runde în sistem elveþian ºi 7 runde în sistem elveþian, pentru turneul principal de Elo. Competiþiile se desfãºoarã joi, vineri ºi sâmbãtã, în ultima zi fiind ºi festivitatea de premiere. Marele favorit este maestrul FIDE, Dinu Simi Suciu, legitimat la clubul CS Voinþa Satu Mare. Alþi ºahiºti cunoscuþi care vor participa la competiþia din Valea Jiului sunt Eleonora Mihai, Maria Rohlicek, ambele legitimate la CS Mediator Giarmata Vii, Nicolae Simion, Mihai Fluieraºu, Nicolae Vârtopeanu sau Traian Popescu, cu toþii candidaþi de maestru. Octavian Mitricã, este speranþa hunedorenilor la acest turneu el având de asemenea rangul de candidat de maestru, la venerabila vârstã de 79 de ani, fiind ºi cel mai în vârstã competitor. Diana MITRACHE
fãceau de cap ºi nimeni nu îndrãznea sã se ia de ei” – a spus cu nãduf Costicã Aurel Cãbulea.
Aceleaºi reacþii ale oamenilor simpli, care ºi-au fãcut angajamente de platã sau care ºi-au plãtit cu greu ”dãrile”, am întâlnit ºi în Bosnea ºi Colonia Petroºani. Pensionarii din Petrila, de pe strada Prundului, susþin cã ”mai face cineva ºi dreptate” în timp ce tot sãracii sunt blamaþi, iar ºmecherii furã în vãzul tuturor ºi sunt salutaþi ”cu respect, sã trãiþi”. Cât îi este de comod directorului Apa Serv sã ia asemenea mãsuri, numai el ºtie. Sã vedem cât îl þine acest curaj invocat de oameni. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 august 2012
6 Actualitate
Actualitate 7 ”Vreau sã vã spun cã pânã acum puteam sã merg în audienþã la director doar la program. Acum m-am dus la directorul acesta nou ºi vreau sã vã spun cã m-a primit imediat ºi am fost tratatã ca un om, nu ca un cerºetor ca pânã acum. Sunt o femeie bolnavã, cu probleme de familie ºi ajunsesem sã fiu debranºatã pentru apã, dar nimeni nu înþelegea cã nu pot plãti toþi banii dintr-o datã, ci numai în rate. Imediat domnul director a vorbit cu angajaþii lui, a gãsit soluþii ºi am putut sã am apã, cu plata în
Avram ºi sfidarea Maybach-ului
aptul cã noi nu ºtim sã furãm ca ãia cu bani, eram fãcuþi din om neom. Eu nu gãseam înþelegere, dar ei erau primiþi cu cafele ºi cu ”domnule”. Eram proºti ºi sãrãntoci. Oare asta este calitatea de om? Hoþia?” – Alexandrina Dinu, Lupeni.
”F
sistenþii A maternali sunt puºi în situ-
Scandalul produs de mãsurile luate de noul director de la SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram, în ceea ce priveºte stoparea furturilor de apã de la socitãþile comerciale, încã este de actualitate. Din dorinþa de a-ºi rezolva problema fãrã a stârni un rãzboi, cunoscându-se influenþa ºi puterea oamenilor de afaceri atunci când sunt cãlcaþi pe bãtãturi, Avram a încercat sã se facã înþeles aplicând metoda ”sã
împãcãm ºi capra ºi varza”. Adicã eu nu te dau în judecatã, iar tu, om de afaceri, nu mai furi. Faptul cã au rãzbãtut în presã problemele depistate a supãrat o parte a societarilor, care au orgoliile lor, dar pe de altã parte directorul Apa Serv a satisfãcut marea masã a abonaþilor de rând care erau sfidaþi de cei cu bani, spun ei, deºi cu banii în batistã îºi plãteau cinstit serviciile cãtre firma prestatoare de servicii.
”Dragu’ mamii, eu te las baltã, mã duc unde se câºtigã bani” – în nici un caz!
aþia extrem de grea de a alege între supraviþuire ºi rãnirea unui suflet de copil. Consiliul Judeþean Hunedoara este îngrijorat de înjumãtãþirea personalului din cauze financiare. Consiliul Judeþean Hunedoara, care are în subordonare Direcþia Generala de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului (DGASPC) Hunedoara, este îgrijorat de înjumãtãþirea asistenþilor maternali care au pãrãsit sistemul o datã cu tãierea drasticã a salariilor, a plafonului sumelor alocate pentru întreþinerea copiilor aflaþi în plasament din motivul aºa-zisei austeritãþi, care aruncã mulþi copii în stradã. ”Scãderea salariilor asistenþilor maternali, care a ajuns sã fie puþin peste 5 milioane lei vechi, a condus la situaþia în care foarte mulþi dintre aceºtia sãºi dea demisia, unii au plecat în strãinãtate, alþii gãsindu-ºi alte
locuri de muncã. În ce privesc locuinþele sociale pentru copiii aflaþi în plasament este nevoie sã plece ºapte persoane ca sã angajãm unul, lucru ce a fãcut sã rãmânem fãrã personal” – a declarat vicepreºedintele CJH, Tiberiu Balint. De ce au rãmas, în aceste condiþii vitrege, alþi asistenþi maternali în sistem, ne spune familia Aniºoara ºi Iulian Iordache, oameni care au crescut generaþii de copii, doi dintre aceºtia fiind chiar adoptaþi de cei doi soþi ºi care sunt mândria ºi raþiunea lor de a fi. În prezent, Aniºoara Iordache are trei copii în plasament. ”Sigur cã dacã o iau strict dupã câºtig, nu
este avantajos. Dar când cresc un copil de la trei ani ºi acum are nouã ani, ce-i spun? Vezi, mamã, cã eu trebuie sã te las baltã pentru cã trebuie sã mã duc unde se câºtigã bani. Sau la cel care acum are cea mai mare nevoie de mine ºi este în clasa a X-a, cum sã-i spun aºa ceva. Eu ca asistent maternal i-am luat sufletul în palmã de când era mic, i l-am modelat, iar când ajung la jumãtatea drumului sã-l pãrãsesc numai din raþiuni financiare? Nu se poate aºa ceva! În cazul nostru, al asistenþilor maternali, implicaþiile muncii sunt mult mai complexe, iar responsabilitatea moralã, datoria de suflet este deasupra
celei financiare. Nu spun cã nu conteazã! Conteazã foarte mult, dar ne zbatem, încercãm sã ne descurcãm în aceste perioade grele. Consiliul Judeþean a mai crescut puþin plafonul pentru hranã ºi încet, încet ne vom descurca. Eu am fãcut un curs de lucrãtor social, recunoscut în Europa ºi puteam sã plec imediat în Austria, oferta fiind bunã la experienþa acumulatã, dar nu pot sã plec. Voi putea, cred, s-o fac doar când aceºti copii vor ajunge sã se realizeze ca oameni ºi profesional. Un lucru extraordinar este cã Guvernul a redeschis ºcolile profesionale. Când îi voi vedea la locul lor de muncã, adicã atunci când îºi
iau zborul în siguraþã, dupã ce i-am învãþat sã zboare, atunci da, aº putea pleca ºi eu. Vã dau exemplu doar un fapt care este îmbucurãtor pentru copil, dar care pentru mine doare. Fetiþa care am crescut-o ºapte ani, se aflã acum la mãmica ei, în Hunedoara. Deci, dacã în aceste condiþii de bucurie a întregirii familiei am resimþit acut despãrþirea, clar nu aº putea sã-i pãrãsesc doar pentru bani, pânã nu îmi duc munca ºi investiþia sufleteascã pânã la capãt” – a declarat Aniºoara Iordache, asistent maternal, Petroºani. Doar cã sunt asistenþi maternali care au propriile probleme, unii cazuri de boalã grea în familii, pe alþii i-au prins criza înglodaþi în datorii pentru cã ºi-au planificat veniturile promise la angajare ºi tãiate gradual etc. În aceste situaþii, ce sã alegi? Grea, foarte grea alegere, care poate lãsa rãni pe suflet pentru videcarea cãrora nu ajunge o viaþã. Ileana FIRÞULESCU
rate. Faptul cã noi nu ºtim sã furãm ca ãia cu bani, eram fãcuþi din om neom. Eu nu gãseam înþelegere, dar ei erau primiþi cu cafele ºi cu ”domnule”. Eram proºti ºi sãrãntoci. Oare asta este calitatea de om? Hoþia? În sfârºit i-a pus ºi pe ei cineva, cu curaj, la punct” – a declarat Alexandrina Dinu, din Lupeni. Pe strada Maleia din Petroºani, Costicã Aurel Cãbulea, de 69 de ani, a fãcut o paralelã între venirea lui Dan Diaconescu în Valea Jiului ºi oamenii ”cu bani” din Petroºani. ”Domnilor, în sfârºit unul care are sânge în …. ºi care le-a spus-o verde ãstora care ne sfideazã zi de zi pe noi, oamenii simpli, exact aºa cum a venit Dan Diaconescu sã ne vorbeascã despre hoþi, despre îmbogãþiþi ºi ne cãina pe noi sãracii care trãim din salarii ºi pensii de mizerie, dar el a venit sfindându-ne cu ditai maºina Maybach. N-am treabã cu el, dar sã nu mã sfideze ºi sã mã ia de prost. Bine le-au fãcut ãºtia de la Apa Serv cã prea îºi
Open ºah Petroºani eci de ºahiºti, maeºtrii ai sportului minþii s-au adunat la Petroºani, la una dintre cele mai mari competiþii de gen din þarã. Este vorba despre turneul de ºah denumit Open ªah Petroºani 2012, aflat la ediþia cu numãrul III.
Z
Timp de trei zile, la sfârºitul acestei sãptãmâni, de la cel mai mic ºahist, care atre doar 6 ani ºi pânã la cel mai în vârstã, care are 79 de ani, toþi se întrec pentru a-ºi dovedi superioritatea. ªahul este un sport al minþii, iar competiþia dedicatã celor care agreeazã acest gen de întrecere se desfãºoarã la Biblioteca din Campusul Universitãþii din Petroºani. Aici i-am întâlnit pe cei mai talentaþi ºahiºti, mândri cã se aflã la competiþie. „Este nemaipomenit cã astfel de turnee se desfãºoarã în Valea Jiului. Turnee au loc în toatã þara, dar noi, cei de aici, ne-am lovit de lipsa fondurilor pentru cazare ºi deplasare, aºa încât acum e o ocazie nemaipomenitã pentru
noi sã ne arãtãm valoarea”, a declarat Dorel ªchiopu, preºedintele secþiei de ºah din municipiul Vulcan, Valea Jiului. Tot aici am întâlnit ºi copii deosebiþi, veniþi tocmai de la Timiºoara cu gândul de a fi cei mai buni. „Eu joc ºah de 4 ani ºi am învãþat sã jos de la profesorul meu. El m-a învãþat cã este logic ºi creativ. Azi vreau sã iau premiul I”, spune Alexandru Ungureanu, un tânãr de doar 9 ani, despre care profesorul sãu are numai cuvinte de laudã. „A început sã practice ºah la 6 ani, iar dupã un an ºi jumãtate era capabil de aºa-numitul ºah orb, este acea competiþie în care þi se spun mutãrile, iar tu stai cu spatele la tablã. Are deja victorii la competiþii de renume ºi îºi doreºte sã ajungã mare maestru de ºah”, susþine Zamfir Moldovan, antrenor, cel care are 200 de copii medaliaþi la Clubul din Timiºoara.
Competiþia de la Petroºani gãzduieºte în trei zile, 9 runde în sistem elveþian ºi 7 runde în sistem elveþian, pentru turneul principal de Elo. Competiþiile se desfãºoarã joi, vineri ºi sâmbãtã, în ultima zi fiind ºi festivitatea de premiere. Marele favorit este maestrul FIDE, Dinu Simi Suciu, legitimat la clubul CS Voinþa Satu Mare. Alþi ºahiºti cunoscuþi care vor participa la competiþia din Valea Jiului sunt Eleonora Mihai, Maria Rohlicek, ambele legitimate la CS Mediator Giarmata Vii, Nicolae Simion, Mihai Fluieraºu, Nicolae Vârtopeanu sau Traian Popescu, cu toþii candidaþi de maestru. Octavian Mitricã, este speranþa hunedorenilor la acest turneu el având de asemenea rangul de candidat de maestru, la venerabila vârstã de 79 de ani, fiind ºi cel mai în vârstã competitor. Diana MITRACHE
fãceau de cap ºi nimeni nu îndrãznea sã se ia de ei” – a spus cu nãduf Costicã Aurel Cãbulea.
Aceleaºi reacþii ale oamenilor simpli, care ºi-au fãcut angajamente de platã sau care ºi-au plãtit cu greu ”dãrile”, am întâlnit ºi în Bosnea ºi Colonia Petroºani. Pensionarii din Petrila, de pe strada Prundului, susþin cã ”mai face cineva ºi dreptate” în timp ce tot sãracii sunt blamaþi, iar ºmecherii furã în vãzul tuturor ºi sunt salutaþi ”cu respect, sã trãiþi”. Cât îi este de comod directorului Apa Serv sã ia asemenea mãsuri, numai el ºtie. Sã vedem cât îl þine acest curaj invocat de oameni. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 august 2012
8 Actualitate om avea ºi ceea ce nu am mai avut! Respectiv specialiºti (cu patalama la mânã) în îngrijirea persoanelor în vârstã. În principiu ar fi vorba despre pensionarii din strãinãtate ºi nu despre cei din Valea Jiului.
V
Nu de alta, dar, diplomele recunoscute în Uniunea Europeanã vor fi necesare celor care pleacã „afarã” pentru a se ocupa
Bãtrânii (europeni) vor avea parte de îngrijitori specializaþi de cei care plãtesc bine astfel de servicii. În perioada imediat urmãtoare, Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani va organiza mai multe cursuri de calificare în diferite domenii de activitate. Printre acestea se numãrã: lucrãtor în construcþii, maseur, manager proiect ºi îngrijitor de bãtrâni la domiciliu. Cel din urmã curs este organizat în premierã în Valea Jiului. „Este,
într-adevãr, vorba despre o premierã pentru cã
irca 30% dintre ºomerii hunedoreni locuiesc în Valea Jiului. Pe localitãþi, numãrul acestora este de 1.094 (în Petroºani ºi Aninoasa), 562 (în Petrila ºi Lonea), 670 (în Lupeni ºi Uricani) ºi 689 (în Vulcan).
C
În acest timp, locurile de muncã disponibile cam lipsesc. „Cam o treime dintre ºomerii hundoreni (indemnizaþi ºi neindemnizaþi) sunt din Valea Jiului. Dintre aceºtia, mai mult de jumãtate sunt înregistraþi la agenþia din Petroºani. În acest timp, oferta de locuri de muncã
pânã acum nu au mai fost organizate cursuri pe
ªomeri da, locuri de muncã nu prea
este, de ani buni, aceeaºi, respectiv noi locuri de muncã, în alte domenii decât cele devenite tradiþionale, apar foarte greu”, a precizat Judith Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani.
Pentru cei peste 3.000 de ºomeri din Valea Jiului, vinerea viitoare va fi organizatã o bursã a locurilor de muncã. Aceasta se va desfãºura la sediile agenþiilor locale din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. Mircea NISTOR
Convocator n temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 29 august 2012, ora 11, cu urmãtoarea ordine de zi:
Î
1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Planului de Analizã ºi Acoperire a Riscurilor al judeþului Hunedoara; 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea unor documentaþii tehnico-economice pentru unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 3. Proiect de hotãrâre privind actualizarea devizului general pentru un obiectiv de investiþii al Consiliului Judeþean Hunedoara;
4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea contractãrii unei finanþãri rambursabile interne; 5. Proiect de hotãrâre privind modificarea Acordului de asociere încheiat între Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea achiziþionãrii de cãtre Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva a serviciilor juridice specializate, de asistenþã ºi reprezentare a intereselor în justiþie; 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii dintre Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Asociaþia „Multum in Parvo” Hunedoara, în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a unui proiect de interes public judeþean; 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Consiliului Judeþean Hunedoara cu Asociaþia Pãrinþilor „Dr.Aurel Vlad” Orãºtie, în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a
acest profil. În alegerea profilului cursurilor preconizate a fi demarate în perioada imediat urmãtoare s-a þinut cont ºi de numãrul mare de solicitãri privind respectivele domenii de activitate”, a precizat Judith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Dacã în cazul cursului destinat lucrãtorilor în construcþii sunt necesare ca studii doar ºcoalã generalã incomplectã, pentru maseuri ºi îngrijitorii de bãtrâni este nevoie de ºcoalã generalã (complectã) iar pentru manageri de proiect – studii superioare. Cursurile au durata cuprinsã între 45 de ore ºi 360 de ore. Mircea NISTOR
unei acþiuni de interes public judeþean; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii dintre Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Asociaþia ”Club Sportiv Off Road” Hunedoara, în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a unei acþiuni; 10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii dintre Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Asociaþia „IOANISYS” Deva, în vederea realizãrii în comun a unei acþiuni; 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara; 12. Proiect de hotãrâre pentru aprobarea Listei cuprinzând lucrãrile privind elaborarea ºi/sau actualizarea planurilor urbanistice generale ºi a regulamentelor locale de urbanism finanþate în anul 2012 din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltãrii
Regionale ºi Turismului; 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului propriu al Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2012, precum ºi anularea unor credite bugetare neutilizate, majorarea ºi utilizarea fondului de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2012; 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 ale unor instituþii publice din subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 15. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 ale spitalelor publice de interes judeþean; 16. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea servici-
ului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 17. Proiect de hotãrâre privind completarea inventarului bunurilor aparþinând domeniului public al Judeþului Hunedoara; 18. Proiect de hotãrâre privind trecerea din domeniul privat al Judeþului Hunedoara, în domeniul public al judeþului Hunedoara, a unui teren în suprafaþã de 100.000 mp înscris în CF nr.62674, oraºul Simeria; 19. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Anexei nr.4 la Protocolul de dezmembrare, separare ºi stabilire a dreptului de proprietate asupra construcþiilor realizate în comun în cadrul obiectivului de investiþii „Palat administrativ al judeþului Hunedoara”, aprobat prin Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr.118/2012; 20. Proiect de hotãrâre privind aprobarea încheierii convenþiei de colaborare dintre Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara ºi Fundaþia „Sera România”. Preºedinte, Mircea Ioan MOLOÞ
Actualitate 9
iaþa imobiliarã P în scãdere. Scad preþurile Preþurile imobilelor din Valea Jiului au scãzut semnificativ faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. Conform anunþurilor publicate în ziarele de micã publicitate din judeþul Hunedoara, preþul apartamentelor variazã în funcþie de localitate dar ºi de zona în care sunt amplasate. Totodatã, depinde ºi de dotãrile existente valoarea la care este vândut un apartament.
G
arsoniere cu 8000 de euro
Spre exemplu, în municipiul Petroºani, pe strada Aviatorilor o garsonierã poate fi cumpãratã cu 8000 de euro. O valoare mult mai micã faþã de anul precedent, când în aceeaºi zonã un astfel de imobil era evaluat la suma de 10 mii de euro. Existã însã ºi excepþii. Sunt garsoniere tot în municipiul Petroºani, în zona
apartamentelor
Primãriei care se vând cu 10000 de euro.
partamente A la sute de mii de lei Un apartament în zona centralã a municipiului Petroºani, mai exact în zona Parcului Carol Schreter de 106 metri pãtraþi este vândut cu 120 de mii de lei. Drept este cã apartamentul este vândut cu absolut tot ce este în el, adicã mobilã de rigoare. Pe mãsurã ce ne îndreptãm spre vestul Vãii Jiului aici preþurile scad. Astfel, un apartament cu trei camere în Lupeni variazã între 45 de mii ºi 70 de mii de lei. Agenþii imobiliari din
Dac-ar ºti nea procurorul... -Cronicã rimatãCe frumos e-n România! fericit e tot românul ce-i profet trãgând de coadã mâþa, soaþa, timpul, tunul ºi aruncã înspre semeni urã, scârbã ºi mânie aºteptând sã-i schimbe cerul sãrãcia-n bogãþie... Cu o genã alteratã-n timpul de ne-amintire, þara e în douã cete: de vardiºti ºi pãcãlire, sau e turma de mioare fãrã baci, când tont, mãgarul fuge biet în lumea largã, pierzând ºuba ºi samarul. Cã, oricum, nu-i chef de muncã... oameni buni, e de mirare? sunt pomeni electorale ºi tot felul de-ajutoare, înlesniri sunt la hoþie... ah, de-ar ºti nea procurorul ni s-ar umple ochi pârnaia, s-ar mai «prespãla» poporul! Sau, s-o spunem pe a dreaptã, noi vrem legi ca sã oblige infractorii sã munceascã, existenþa sã-ºi câºtige, sã refacã-mbogãþiþii de carton fabrici, tarlale, sã re-patriem lichele, cerºetori ºi haimanale, Sã bãgãm în câmpul muncii toþi scârboss – consilierii ce-au luat postul pe ºpagã... ºtiþi c-aºa fãceau hingherii care, dincolo de banii ridicaþi pe «ºtat de platã» vindeau pielea de pe javra, jigodia «ºtampilatã»... Ce frumos e-n România!... cei cu musca pe cãciulã, cei ce joacã þara-n puluri vor sta sluj sub caraulã, iarã cei de pierd din oase, muncind, stropi de sãnãtate, sã se bucure de viaþã!... oameni buni, nu am dreptate? Ioan Dan BÃLAN
Valea Jiului estimeazã cã preþurile vor scãdea în urmãtoarea perioadã. “Este posibil cã preþurile imobilelor sã mai scadã. Sunt foarte multe persoane care vin sã intermedieze prin
agenþie ºi sunt dispuse sã negocieze oricât pentru a vinde imobilul”, spune reprezentantul unei agenþii imobiliare din Valea Jiului. Raul IRINOVICI
Blocuri izolate termic la Petrila
dministraþia de la Petrila demareazã procedurile pentru izolarea termicã a peste zece blocuri. În aceste zile, la primãrie au ajuns reprezentanþii asociaþiilor de locatari ºi cei ai constructorului, care s-au pus de acord cu privire la ultimele detalii tehnice.
A
În câteva zile, la Petrila, în Valea Jiului, urmeazã decât sã înceapã lucrãrile de izolare termicã a blocurilor. Asta spune ºi primarul, care deja s-a întâlnit cu cei implicaþi în definitivarea detaliilor tehnice. „Am aprobat în Consiliul Local reabilitarea termicã a unui numãr de 14 blocuri. Au fost scoase la licitaþie lucrãrile la 12 blocuri, pentru cã pentru celelalte douã nu au fost bani strânºi la asociaþiile de proprietari. Au participat 22 de firme la licitaþia electronicã ºi au câºtigat 4 dintre ele”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.
Totuºi, lucrãrile încep doar la cei care au strâns bani. Este vorba despre cota parte ce le revine locatarilor din cofinanþarea lucrãrilor. „Constructorii ºi reprezentanþii asociaþiilor de proprietari sau preºedinþii de blocuri au venit la dialog comun ºi am stabilit cã se va încheia contract de începere a lucrãrilor la blocurile la care locatarii au adunat o parte din bani. Cel puþin 50 la sutã din sumele ce le datoreazã locatarii, pentru cã, o parte dintre constructorii prezenþi au fost ºi la alte blocuri ºi avem cazuri nefericite când, din 2009 locatarii nu ºi-au achitat banii ºi suntem în instanþã cu ei”, a mai adãugat Ilie Pãducel. Valoarea totalã a lucrãrilor se ridicã la peste 4 milioane ºi 600 de mii de lei, iar locatarilor din Petrila le revine, în total, 900.000 de lei. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 august 2012
8 Actualitate om avea ºi ceea ce nu am mai avut! Respectiv specialiºti (cu patalama la mânã) în îngrijirea persoanelor în vârstã. În principiu ar fi vorba despre pensionarii din strãinãtate ºi nu despre cei din Valea Jiului.
V
Nu de alta, dar, diplomele recunoscute în Uniunea Europeanã vor fi necesare celor care pleacã „afarã” pentru a se ocupa
Bãtrânii (europeni) vor avea parte de îngrijitori specializaþi de cei care plãtesc bine astfel de servicii. În perioada imediat urmãtoare, Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani va organiza mai multe cursuri de calificare în diferite domenii de activitate. Printre acestea se numãrã: lucrãtor în construcþii, maseur, manager proiect ºi îngrijitor de bãtrâni la domiciliu. Cel din urmã curs este organizat în premierã în Valea Jiului. „Este,
într-adevãr, vorba despre o premierã pentru cã
irca 30% dintre ºomerii hunedoreni locuiesc în Valea Jiului. Pe localitãþi, numãrul acestora este de 1.094 (în Petroºani ºi Aninoasa), 562 (în Petrila ºi Lonea), 670 (în Lupeni ºi Uricani) ºi 689 (în Vulcan).
C
În acest timp, locurile de muncã disponibile cam lipsesc. „Cam o treime dintre ºomerii hundoreni (indemnizaþi ºi neindemnizaþi) sunt din Valea Jiului. Dintre aceºtia, mai mult de jumãtate sunt înregistraþi la agenþia din Petroºani. În acest timp, oferta de locuri de muncã
pânã acum nu au mai fost organizate cursuri pe
ªomeri da, locuri de muncã nu prea
este, de ani buni, aceeaºi, respectiv noi locuri de muncã, în alte domenii decât cele devenite tradiþionale, apar foarte greu”, a precizat Judith Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani.
Pentru cei peste 3.000 de ºomeri din Valea Jiului, vinerea viitoare va fi organizatã o bursã a locurilor de muncã. Aceasta se va desfãºura la sediile agenþiilor locale din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. Mircea NISTOR
Convocator n temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 29 august 2012, ora 11, cu urmãtoarea ordine de zi:
Î
1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Planului de Analizã ºi Acoperire a Riscurilor al judeþului Hunedoara; 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea unor documentaþii tehnico-economice pentru unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 3. Proiect de hotãrâre privind actualizarea devizului general pentru un obiectiv de investiþii al Consiliului Judeþean Hunedoara;
4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea contractãrii unei finanþãri rambursabile interne; 5. Proiect de hotãrâre privind modificarea Acordului de asociere încheiat între Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara; 6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea achiziþionãrii de cãtre Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva a serviciilor juridice specializate, de asistenþã ºi reprezentare a intereselor în justiþie; 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii dintre Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Asociaþia „Multum in Parvo” Hunedoara, în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a unui proiect de interes public judeþean; 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Consiliului Judeþean Hunedoara cu Asociaþia Pãrinþilor „Dr.Aurel Vlad” Orãºtie, în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a
acest profil. În alegerea profilului cursurilor preconizate a fi demarate în perioada imediat urmãtoare s-a þinut cont ºi de numãrul mare de solicitãri privind respectivele domenii de activitate”, a precizat Judith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Dacã în cazul cursului destinat lucrãtorilor în construcþii sunt necesare ca studii doar ºcoalã generalã incomplectã, pentru maseuri ºi îngrijitorii de bãtrâni este nevoie de ºcoalã generalã (complectã) iar pentru manageri de proiect – studii superioare. Cursurile au durata cuprinsã între 45 de ore ºi 360 de ore. Mircea NISTOR
unei acþiuni de interes public judeþean; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii dintre Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Asociaþia ”Club Sportiv Off Road” Hunedoara, în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a unei acþiuni; 10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii dintre Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Asociaþia „IOANISYS” Deva, în vederea realizãrii în comun a unei acþiuni; 11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara; 12. Proiect de hotãrâre pentru aprobarea Listei cuprinzând lucrãrile privind elaborarea ºi/sau actualizarea planurilor urbanistice generale ºi a regulamentelor locale de urbanism finanþate în anul 2012 din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltãrii
Regionale ºi Turismului; 13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului propriu al Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2012, precum ºi anularea unor credite bugetare neutilizate, majorarea ºi utilizarea fondului de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2012; 14. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 ale unor instituþii publice din subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 15. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 ale spitalelor publice de interes judeþean; 16. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea servici-
ului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 17. Proiect de hotãrâre privind completarea inventarului bunurilor aparþinând domeniului public al Judeþului Hunedoara; 18. Proiect de hotãrâre privind trecerea din domeniul privat al Judeþului Hunedoara, în domeniul public al judeþului Hunedoara, a unui teren în suprafaþã de 100.000 mp înscris în CF nr.62674, oraºul Simeria; 19. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Anexei nr.4 la Protocolul de dezmembrare, separare ºi stabilire a dreptului de proprietate asupra construcþiilor realizate în comun în cadrul obiectivului de investiþii „Palat administrativ al judeþului Hunedoara”, aprobat prin Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr.118/2012; 20. Proiect de hotãrâre privind aprobarea încheierii convenþiei de colaborare dintre Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara ºi Fundaþia „Sera România”. Preºedinte, Mircea Ioan MOLOÞ
Actualitate 9
iaþa imobiliarã P în scãdere. Scad preþurile Preþurile imobilelor din Valea Jiului au scãzut semnificativ faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. Conform anunþurilor publicate în ziarele de micã publicitate din judeþul Hunedoara, preþul apartamentelor variazã în funcþie de localitate dar ºi de zona în care sunt amplasate. Totodatã, depinde ºi de dotãrile existente valoarea la care este vândut un apartament.
G
arsoniere cu 8000 de euro
Spre exemplu, în municipiul Petroºani, pe strada Aviatorilor o garsonierã poate fi cumpãratã cu 8000 de euro. O valoare mult mai micã faþã de anul precedent, când în aceeaºi zonã un astfel de imobil era evaluat la suma de 10 mii de euro. Existã însã ºi excepþii. Sunt garsoniere tot în municipiul Petroºani, în zona
apartamentelor
Primãriei care se vând cu 10000 de euro.
partamente A la sute de mii de lei Un apartament în zona centralã a municipiului Petroºani, mai exact în zona Parcului Carol Schreter de 106 metri pãtraþi este vândut cu 120 de mii de lei. Drept este cã apartamentul este vândut cu absolut tot ce este în el, adicã mobilã de rigoare. Pe mãsurã ce ne îndreptãm spre vestul Vãii Jiului aici preþurile scad. Astfel, un apartament cu trei camere în Lupeni variazã între 45 de mii ºi 70 de mii de lei. Agenþii imobiliari din
Dac-ar ºti nea procurorul... -Cronicã rimatãCe frumos e-n România! fericit e tot românul ce-i profet trãgând de coadã mâþa, soaþa, timpul, tunul ºi aruncã înspre semeni urã, scârbã ºi mânie aºteptând sã-i schimbe cerul sãrãcia-n bogãþie... Cu o genã alteratã-n timpul de ne-amintire, þara e în douã cete: de vardiºti ºi pãcãlire, sau e turma de mioare fãrã baci, când tont, mãgarul fuge biet în lumea largã, pierzând ºuba ºi samarul. Cã, oricum, nu-i chef de muncã... oameni buni, e de mirare? sunt pomeni electorale ºi tot felul de-ajutoare, înlesniri sunt la hoþie... ah, de-ar ºti nea procurorul ni s-ar umple ochi pârnaia, s-ar mai «prespãla» poporul! Sau, s-o spunem pe a dreaptã, noi vrem legi ca sã oblige infractorii sã munceascã, existenþa sã-ºi câºtige, sã refacã-mbogãþiþii de carton fabrici, tarlale, sã re-patriem lichele, cerºetori ºi haimanale, Sã bãgãm în câmpul muncii toþi scârboss – consilierii ce-au luat postul pe ºpagã... ºtiþi c-aºa fãceau hingherii care, dincolo de banii ridicaþi pe «ºtat de platã» vindeau pielea de pe javra, jigodia «ºtampilatã»... Ce frumos e-n România!... cei cu musca pe cãciulã, cei ce joacã þara-n puluri vor sta sluj sub caraulã, iarã cei de pierd din oase, muncind, stropi de sãnãtate, sã se bucure de viaþã!... oameni buni, nu am dreptate? Ioan Dan BÃLAN
Valea Jiului estimeazã cã preþurile vor scãdea în urmãtoarea perioadã. “Este posibil cã preþurile imobilelor sã mai scadã. Sunt foarte multe persoane care vin sã intermedieze prin
agenþie ºi sunt dispuse sã negocieze oricât pentru a vinde imobilul”, spune reprezentantul unei agenþii imobiliare din Valea Jiului. Raul IRINOVICI
Blocuri izolate termic la Petrila
dministraþia de la Petrila demareazã procedurile pentru izolarea termicã a peste zece blocuri. În aceste zile, la primãrie au ajuns reprezentanþii asociaþiilor de locatari ºi cei ai constructorului, care s-au pus de acord cu privire la ultimele detalii tehnice.
A
În câteva zile, la Petrila, în Valea Jiului, urmeazã decât sã înceapã lucrãrile de izolare termicã a blocurilor. Asta spune ºi primarul, care deja s-a întâlnit cu cei implicaþi în definitivarea detaliilor tehnice. „Am aprobat în Consiliul Local reabilitarea termicã a unui numãr de 14 blocuri. Au fost scoase la licitaþie lucrãrile la 12 blocuri, pentru cã pentru celelalte douã nu au fost bani strânºi la asociaþiile de proprietari. Au participat 22 de firme la licitaþia electronicã ºi au câºtigat 4 dintre ele”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.
Totuºi, lucrãrile încep doar la cei care au strâns bani. Este vorba despre cota parte ce le revine locatarilor din cofinanþarea lucrãrilor. „Constructorii ºi reprezentanþii asociaþiilor de proprietari sau preºedinþii de blocuri au venit la dialog comun ºi am stabilit cã se va încheia contract de începere a lucrãrilor la blocurile la care locatarii au adunat o parte din bani. Cel puþin 50 la sutã din sumele ce le datoreazã locatarii, pentru cã, o parte dintre constructorii prezenþi au fost ºi la alte blocuri ºi avem cazuri nefericite când, din 2009 locatarii nu ºi-au achitat banii ºi suntem în instanþã cu ei”, a mai adãugat Ilie Pãducel. Valoarea totalã a lucrãrilor se ridicã la peste 4 milioane ºi 600 de mii de lei, iar locatarilor din Petrila le revine, în total, 900.000 de lei. Diana MITRACHE
10 Diverse imp de 4 zile, traficul pe DN 66 este restricþionat pe raza localitãþii Haþeg, anunþã Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 august 2012
Trafic restricþionat pe DN 66
T
Astfel, în perioada 23 – 27 august, circulaþia rutierã pe drumul naþional DN 66, pe sectorul cuprins între km 179+965 - km 180+596, pe raza localitãþii Haþeg, va fi închisã. Reprezentanþii CNADNR spun cã închiderea circulaþiei este cauzatã de desfãºurarea manifestãrilor prilejuite de Zilele Oraºului Haþeg. Participanþii la trafic pot opta pentru douã rute ocolitoare. Astfel, pentru relaþia Caransebeº – Simeria, traseul este: DN 66, km. 179+965 Str. Progresului - DN 66, km. 178+200 - B-
dul Nicolae Titulescu DN 66, km. 180+596 Simeria; iar pentru relaþia Petroºani - Simeria traseul de parcurs este: DN 66, km. 178+200 B-dul Nicolae Titulescu DN 66, km. 180+596 -
Amplasarea aparatelor radar în judeþul Hunedoara Vineri 24 august 2012
Simeria. Oricum, ºoferii vor fi ajutaþi de poliþiºtii de la circulaþie. care se vor afla în permanenþã la capetele sectorului de drum restricþionat. Carmen COSMAN
DN 7 Deva - Sântuhalm -Simeria DJ 687 Cristur - Hunedoara DJ 687 Hunedoara - Hãºdat DN 66 Cãlan Bãcia DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie
HOROSCOP
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
24 august 2012
O activitate socialã va fi în centrul preocupãrilor pentru aceastã zi. Nu vor lipsi ocaziile de a petrece clipe excelente în compania prietenilor, dar ºi de a cunoaºte persoane care îþi vor fi de un real folos în viitorul apropiat.
Vei da dovadã de ceva mai multã impulsivitate, ceea ce te-ar putea determina sã faceþi greºeli. Încearcã sã fii ponderat în manifestãri. Cel mai bine ar fi dacã ai evita sã îþi impui punctele de vedere ºi ai accepta ºi sugestii din partea acestora.
Chestiunile financiare vor fi prioritate în aceastã perioadã. Este posibil sã þi se ofere ocazia unor investiþii, dar în acest caz riscurile asumate ar trebui sã fie minime. Cheltuielile vor fi destul de mari, dar din fericire vei avea parte ºi de ceva câºtiguri.
În plan familial lucrurile evolueazã bine; relaþia cu ceilalþi membrii ai familiei te ajutã sã te relaxezi ºi sã depãºeºti cu mai multã uºurinþã frecusurile cotidiene. Popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus creºte considerabil.
N-ar fi exclus sã afli cã cineva din anturajul apropiat se confruntã cu o situaþie mai deosebitã ºi are nevoie de sprijinul tãu. Încearcã sã-þi gãseºti timp ºi pentru el! Vei avea discuþii legate de cheltuielile ce ar trebui fãcute în cãmin.
Starea ta generalã nu va fi dintre cele mai bune. Pot sã aparã unele neînþelegeri cu ceilalþi membrii ai familiei, aºa cã evitã discuþiile în contradictoriu. Dacã vei da dovadã de rãbdare ai putea avea o reuºitã pe care o aºtepti de mult timp.
Pe de altã parte nu este exclus ca o rudã apropiatã sã aibã o realizare de care se va bucura întregul clan. Din punct de vedere sentimental vei fi cam confuz în aceastã zi, aºa cã nu este cazul sã iei nici un fel de decizii în aceastã direcþie.
Þi se vor face complimente, declaraþii. Totuºi, nu te grãbi sã faci schimbãri în viaþa ta sentimentalã, deoarece relaþiile din aceastã perioadã au puþine ºanse sã se dovedeascã de duratã. Traversezi o perioadã de acumulãri cantitative.
Ar trebui sã te gândeºti de douã ori înainte de a scoate banii din buzunar, cãci ai putea avea probleme serioase. În familie se va produce un eveniment care te va face sã închei ziua cât se poate de optimist. Este posoibil ca o rudã sã aibã o realizare socialã.
Popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus este la limita superioarã, aºa cã n-ar fi exclus sã faci o cucerire. Activitãþile de divertisment îþi vor da posibilitatea sã te relaxezi, dar ºi sã cunoºti o persoanã ce îþi va fi de un real folos în viitor.
Poþi avea mai multã încredere în propriile calitãþi. În plan afectiv totul se aflã într-un echilibru fragil. În sfera familiei va fi agitaþie mare. Este posibil sã demarezi o lucrare în apartament cu scopul îmbunãtãþirii confortului.
Te poþi aºtepta ca o rudã apropiatã sã plece într-o cãlãtorie, ceea ce va fi în avantajul tuturor. Activitãþile intelectuale îþi vor da ocazia sã-þi pui în valoare calitãþile, dar ºi sã iei decizii de ale cãror rezultate te vei bucura în scurt timp.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 august 2012
mai fost ceva asemãnãtor dar tot nu s-a apropiat de situaþia de acum”, a precizat ºeful salvatorilor montani. În Retezat, pârãul care vine din zona Pietrele ºi alimenteazã cascada Loloaia ºi-a redus debitul la jumãtate, iar pe culmi la Vf. Gugu spre exemplu, izvoarele
n fenomen îngrijorãtor are loc în munte din cauza secetei prelungite din aceastã varã. Izvoarele alpine sunt aproape secate ºi chiar dacã ar ploua ºi o sãptãmânã, tot nu s-ar putea regenera.
U
Atât în Masivul Parâng cât ºi în Retezat situaþia este aproape identicã, iar izvoarele alpine aproape cã au dispãrut. Nu au secat de tot însã ce a mai rãmas abia dacã aduce cu un firicel de apã, lucru ce face sã scadã ºi debitul lacurilor ºi pâraielor pe care le alimenteazã. Dacã în Retezat, lacurile glaciale nu sunt în pericol dat fiind faptul cã nu au numai izvoarele ca sursã de alimentare, în Parâng situaþia este de-a dreptul îngrijorãtoare pentru cã din aceste izvoare sunt alimentate ºi cabanele din staþiunea cu acelaºi nume. Dacã ºi toamna va fi secetoasã, cel puþin în
Seceta seacã izvoarele montane Parâng, izvoarele alpine ar putea seca de tot. „ªi anul trecut a fost secetã dar nu aºa de mare ca ºi acum. Izvoarele alpine din Parâng sunt practic pe ducã din cauza secetei din ultimele trei luni. A ploua în acest interval dar torenþial ºi apa n-a intrat în pãmânt, s-a scurs. Aºa cã nu are ce sã alimenteze aceste izvoare ºi ar trebui sã plouã mãrunt o perioadã bunã ca situaþia sã se amelioreze”, a declarat, Dumitru Bârlida, ºeful Serviciului Salvamont
Parâng.
ngrijorare în Îcabanierilor rândul Cabanierii sunt ºi ei îngrijoraþi dat fiind faptul cã sursa lor de apã este periclitatã, mai toþi având captãri la aceste izvoare. Bârlida mai spune cã în cei peste 30 de ani de
când îºi desfãºoarã activitatea în masiv, nu a mai întâlnit o aºa secetã.
utoritãþile locale hunedorene au amenajat 44 de puncte de prim ajutor din momentul în care a fost instituit cod portocaliu de caniculã. Potrivit Direcþiei de Sãnãtate Publica 38 de ambulanþe au fost mobilizate pentru intervenþie în judeþ, în timp ce pânã ieri numãrul de solicitãri la Serviciile de Ambulanþã / SMURD a fost de 142.
A
Reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publica judeþul Hunedoara atenþioneazã populaþia ºi de faptul cã sãnãtatea este menþinutã ºi de consumul unor alimente salubre, pastate ºi preparate în condiþii igienico-sanitare corespunzãtoare. Respectarea igienei personale ºi a regulilor de preparare ºi pãstrare a hranei sunt mãsurile cele mai elementare pentru prevenirea apariþiei a unor boli infecþioase cu cale de transmitere digestivã. Mãsuri de prevenire a apariþiei a unor boli infecþioase cu cale de transmitere digestivã sunt simple ºi la îndemâna oricui: - evitarea preparãrii alimentelor cu mai mult de 2-3 ore înaintea consumului, în cazul în care nu se pot asigura condiþiile de temperaturã necesare pãstrãrii alimentelor preparate; în cazul alimentelor gãtite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70º C,rãcirea alimentelor ºi apoi depozitarea lor în spaþii frigorifice . - asigurarea pãstrãrii alimentelor la temperaturi de 4 - 8º C, în cazul alimentelor ce vor fi consumate la mai mult de 2 - 3 ore de la preparare (refrigerare); - consumarea alimentelor pregãtite pentru sugari imediat
„Secetã a mai fost dar în munte nu ca ºi acum. În urmã cu vreo zece ani a
nu mai au apã care sã curgã la suprafaþã. Maximilian GÂNJU
Codul portocaliu de caniculã pune în alertã autoritãþile locale
dupã prepararea lor, fãrã a fi reîncãlzite sau pãstrate la frigider; - evitarea contactului între alimentele ne-preparate ºi cele preparate; - spãlarea repetatã a mâinilor, nu numai dupã utilizarea toaletei ºi înainte de masã; - întreþinerea curãþeniei tuturor suprafeþelor bucãtãriei (paviment, mese de lucru); - evitarea preparãrii alimentelor de cãtre persoane care prezintã vre-o leziune sau infecþie la nivelul mâinilor/degetelor; - spãlarea atentã a fructelor, zarzavaturilor ºi verdeþurilor înainte de consumarea lor; - pãstrarea în condiþii de maximã igienã a tuturor suprafeþelor destinate preparãrii alimentelor; - asigurarea condiþiilor necesare evitãrii oricãrui contact între ali-
mentele destinate consumului ºi insecte sau animale; - folosirea doar a surselor de apã potabilã pentru preparea alimentelor ºi consumul uman. O atenþie deosebitã trebuie acordatã apei folosite la prepararea alimentelor pentru copii (fierberea apei este obligatorie, în cazul în care existã îndoieli asupra calitãþii surselor de apã potabilã ce sunt folosite pentru consumul uman ºi prepararea alimentelor) . - evitarea consumãrii alimentelor precum îngheþatã, prãjituri, produse de patiserie, hot-dog, mici, hamburger etc din locaþii care nu sunt autorizate ºi care nu respecta condiþiile de pãstrare a alimentelor perisabile (lanþul de frig).; - fierberea laptelui, în cazul în care acesta nu este pasteurizat.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 august 2012
Foc în munþii Straja n puternic incendiu de vegetaþie a izbucnit joi în munþii Straja, iar focul se apropie de o pãdure din apropiere.
U
Flãcãrile au cuprins o vegetaþie de jnepeni ºi afinari ºi se extind, din cauza vântului de pe
creste. Pompierii de la Petroºani au urcat sã intervinã, însã acþiunea de stingere a focului se desfãºoarã cu dificultate din cauza condiþiilor din teren. “Drumul este greu accesibil. Cu maºina s-a putut urca pânã într-un anumit punct iar de acolo mai este de mers pe jos
încã vreo 3 ore. Se intervine cu lopeþi ºi mãturi, în munte este afectatã o suprafaþã de 1.500 de metri în linie dreaptã”, spune locotenent Rãzvan Stancu, detaºamentul de pompieri Iancu de
Hunedoara. Incendiul a fost anunþat de ciobanii care îºi pasc animalele în zona Zãnoaga- Balomir, undeva pe partea de vest a vârfului Straja. Marius MITRACHE
Se cautã investitor privat pentru Brãdet rimãria Municipiului P Petroºani cautã un investitor privat care sã construiascã un nou restaurant sau o cabanã în zona de agrement de la Bãdet. Municipalitatea a reabilitat Brãdetul ºi a demolat vechea cabanã, ajunsã o ruinã, dar spune cã nu are fonduri sã construiascã alta. Administraþia publicã din Petroºani vrea sã concesioneze parcela de teren pe care a funcþionat Cabana Brãdet, devenitã acum amintire. Aceasta era într-o avansatã stare de degradare, aºa cã municipalitatea a decis sã o demoleze, odatã cu implementarea proiectului de reabilitare a zonei de agrement. „O sã concesionãm terenul unde a fost cabana, cãtre un investitor, care sã facã acolo altceva, o cabanã, un restaurant… Primãria nu poate sã facã ºi, în plus, aºa se va asigura ºi paza locaþiei, pentru cã aceasta este condiþia”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.
Înainte sã fie demolat, complexul turistic de la Brãdet a fost scos la licitaþie în repetate rânduri, dar niciun investitor nu a fost interesat sã preia baza de agrement, care era exterm de degradatã. În consecinþã, edilii din Petroºani au inclus zona într-un proiect finanþat din fonduri europene nerambursabile, care vizeazã reabilitarea centrului civic din municipiul Petroºani, iar dupã reabilitarea completã complexul va
avea spaþii de joacã pentru copii, zonã de recreare, o bazã sportivã dar ºi mai multe pãrculeþe, fiind în întregime o oazã de verdeaþã. Ca ºi la centrul civic al municipiului Petroºani, pentru aleile pietonale se foloseºte granit ºi, în plus, drumul de acces a fost complet reabilitat. Baza de agrement de la Brãdet se întinde pe o suprafaþã de aproape 15.000 de metri pãtraþi. Car men COSMAN