Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 193
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 22 august 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Lipsa banilor blocheazã proiectele de infrastructurã
Decizia CCR aruncã în aer reþelele de socializare! ucurie, dezamãgire sau chemarea la protestele de stradã. Decizia Curþii Constituþionale a României de invalidare a Referendumului pentru demiterea Preºedintelui Traian Bãsescu a aruncat în aer reþelele de socializare.
B
>>> PAGINA A 3-A
Deponeul din Petrila, discutat în Consiliul Petrila iitoarea groapã de gunoi ecologicã de la Petrila stã în decizia consiliului local din acest oraº. Totuºi, primarul spune cã ia în calcul ºi doleanþele locatarilor care au casele cel mai aproape de locul în care va fi construit deponeul.
V
>>> PAGINA A 5-A
Ce a fost ºi ce-a ajuns! κi schimbã directorii ca pe ciorapi asa de Culturã ”Ladislau Schmidt” Petrila, cândva un centru cultural puternic, este cuprinsãde un nou scandal privind schimbarea conducãtorilor ei – al treilea, în opt luni.
C
>>> PAGINILE 6-7
Statul se judecã cu statul pentru pãdurile... statului! proximativ 30 de hectare de pãdure din Masivul Parâng sunt disputate în instanþã de Primãria Petroºani ºi Romsilva.
A PAGINILE 8-9
>>> PAGINILE 6-7
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 22 august 2012
n turist din Bucureºti care a vizitat munþii Parâng ºi-a gãsit telefonul pierdut, dupã ce ºi-a terminat vacanþa ºi era deja acasã. Asta a fost posibil cu sprijinul jandarmilor, care l-au sunat, când nici nu se mai aºtepta sã ºi-l recupereze, ºi i-au dat telefonul mobil.
U
Turistul bucureºtean a constatat cã nu îºi mai gãseºte telefonul mobil, la staþia de îmbarcare a telescaunului, însã nimeni nu l-a putut ajuta atunci. Bãrbatul a constatat cã nu mai are telefonul mobil când a dorit sã urce în telescaun pentru a pleca din staþiunea montanã Parâng. Atunci, el a întrebat persoanele întâlnite în apropierea staþiei de telescaun dacã nu au gãsit
ªi-a gãsit telefonul pe munte, dupã vacanþã Hunedoara. Jandarmii i-au predat telefonul celui cãruia îi aparþinea, un tânãr de 37 ani, domiciliat în municipiul Bucureºti. Telefonul recuperat de jandarmi este un aparat Apple iPhone 4. Diana MITRACHE
DECES un telefon mobil. „Aceastã situaþie a ajuns sã fie cunoscutã ºi de jandarmii montani, care au luat în calcul posibilitatea sã gãseascã aparatul telefonic pe traseul telescaunului. Unul dintre jandarmii montani a coborât din staþiunea montanã cu telescaunul ºi, în apropierea zonei „Poieniþa”, a observat doi tineri din al cãror comportament a dedus cã au gãsit un obiect pe sol. Jandarmul
i-a oprit pe cei doi tineri, care au recunoscut cã au gãsit un telefon mobil în apropierea traseului telescaunului. Telefonul a fost predat jandarmului, care, dupã ce a apelat unul dintre numerele din agenda telefonului, a reuºit sã contacteze proprietarul aparatului. Acesta plecase din staþiune, convins cã nu îºi va mai recupera telefonul”, spune Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ
Amplasarea aparatelor radar în judeþul Hunedoara Miercuri 22 august 2012
DN 7 Deva - Sântuhalm -Simeria DJ 687 Cristur - Hunedoara
Cu mare durere anunþãm trecerea în nefiinþã a celei care a fost o minunatã mãtuºã,
Davidovici Elena Amintirea ei va rãmâne veºnic în sufletele nepoþilor care au iubit-o ºi au preþuit-o Nina, Alexe, Marika, Alin, Cristina, Oana
Dumnezeu sã-o odihneascã!
DJ 687 Hunedoara - Hãºdat DN 66 Cãlan - Bãcia DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 BurjucZam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1
National TV
8:00 DimiNeatza 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 În gura presei 10:00 Suflete pereche (r) 10:50 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 11:10 Vânãtoarea de comori 12:00 Vouã (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Comedia de la 5 19:00 Observator
20:20 Arca ucigaºã Profeþia 22:15 În puii mei 23:45 Observator 0:30 Arca ucigaºã Profeþia
12:15 Împãratul mãrii 13:45 Vouã (r) 14:00 Moby Dick (r) 16:00 Baronii (r) 16:30 Cuscrele 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Cele ºapte aventuri ale lui Sinbad 23:15 Împãratul mãrii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Povestea tragediei mele (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Decizie dificilã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV
20:30 Serviþi, vã rog! 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Chuck 0:00 Dexter 1:00 Totul despre poker (r)
Prima TV 9:30 Miss fata de la þarã 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Întoarcerea în Halloweentown 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 În timp ce tu dormeai 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii 0:30 Cãderea în uitare
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Vedeta familiei 11:30 Rezumatele zilei UEFA Champions League 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 13:20 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:35 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Dr. House 21:55 Dr. House 22:50 Avocaþii schimbãrii 23:10 În pragul nebuniei
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politic 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 august 2012 reºedintele PD-L Hunedoara, Dorin Gligor considerã cã revenirea lui Traian Bãsescu la Cotroceni, dupã ce Curtea Constituþionalã a decis cã referendumul nu a fost valid va însemna “o scenã politicã mai curatã fãrã Crin Antonescu”, dacã acesta va respecta propria declaraþie: ori eu, ori Bãsescu!
P
“Sincer îmi este foarte greu sã vorbesc despre o persoanã ca ºi Crin Antonescu. Cu siguranþã însã fãrã Crin Antonescu scena politicã va fi mult mai curatã”, a declarat Dorin Gligor. În ceea ce priveºte decizia Curþii Constituþionale de invalidare a referendumului privind demiterea preºedintelui Traian Basescu, ce s-a desfãºurat pe 29 iulie, preºedintele PD-L Hunedoara, Dorin Gligor este de pãrere cã magistraþii Curþii nu aveau altã variantã. “Din
Dorin Gligor
“O scenã politicã mai curatã fãrã Crin Antonescu” punctul meu de vedere în afarã de tergiversare cred cã Curtea Constituþionalã nu avea altã variantã, iar tergiversarea ar fi de explicat prin presiunea ieºitã din comun a USL-ului. Sper ca odatã cu întoarcea la Cotroceni preºedintele sã fi înþeles problemele românilor”, a mai spus Gligor. La rândul sãu, Tiberiu Iacob Ridzi, prim-vicepreºedintele BPJ Hunedoara, crede cã odatã tranºatã aceastã chestiune lucrurile sã revinã la normal, iar viaþa românilor sã se îmbunãtãþeascã. “Legea Referendumului era clarã, 50 la sutã plus 1 ar fi trebuit pentru demiterea preºedintelui, iar în urma referendumului scorul a fost undeva la 46 la sutã. Pânã la urmã cea mai importantã problemã, acea a tergiversãrii a dus la o situaþie neplãcutã pentru majoritatea oamenilor din punct de vedere economic. Euro a crescut ºi a avut repercursiuni imediate asupra populaþiei. Odatã tranºatã
aceastã crizã sper ca nivelul de trai al oamenilor sã creascã”, declarã Tiberiu Iacob Ridzi. „Eu cã ºi deputat al României nu pot sã comentez sub nicio formã nicio decizie a Curþii Constituþionale din România. Se pare cã dânºii au þinut cont de faptul cã nu s-a îndeplinit acel cvorum de participare 50%+1. Eu vã spun cã din punct de vedere moral, din punct de vedere omeneºte nu putem sã trecem peste faptul cã 8 milioane de oameni ºi jumãtate de oameni au votat la acest referendum ºi 7 milioane ºi jumãtate au votat într-un anume fel ºi anume pentru demiterea domnului preºedinte Traian Bãsescu. Eu discut cu foarte mulþi cetãþeni din colegiul de vest al Vãii Jiului ºi sã ºtiþi cã noi cei care facem politica trebuie sã facem în aºa fel încât sã explicãm oamenilor cã votul lor conteazã foarte mult. ªi o sã vã zic ºi de ce. Foarte mulþi cetãþeni mi-au spus cã indiferent de ce
Decizia CCR aruncã în aer reþelele de socializare! ucurie, dezamãgire sau chemarea la protestele de stradã. Decizia Curþii Constituþionale a României de invalidare a Referendumului pentru demiterea Preºedintelui Traian Bãsescu a aruncat în aer reþelele de socializare.
B
Imediat dupã anunþarea deciziei de invalidare a Referendumului pentru demiterea lui Traian Bãsescu, pe site-urile de socializare au ºi apãrut reacþiile. Unii se bucurã cã ºi cum ar fi Revelionul ºi aici vorbim despre susþinãtorii preºedintelui suspendat. Cei mai mulþi, însã, ºi-au exprimat dezamãgirea prin tot felul de mesaje sau imagini sugestive, iar alþii îndeamnã la proteste de stradã, pentru a demonstra cã votul lor nu a
fost în zadar. Este, practic, vârful de aisberg al polemicilor aprinse purtate pe aceste site-uri imediat dupã anunþarea rezultatelor referendumului. Cei mai mulþi susþin cã votul celor aproximativ 7,5 milioane de oameni care au votat pentru demiterea lui Bãsescu nu poate fi aruncat, pur ºi simplu, la gunoi. „ROMANI, VI SE FURÃ VOTUL. DEªI REFERENDUMUL A AVUT CVORUM, DOVEZILE O ARATA, CCR A INVALIDAT REFERENDUMUL. ROMÂNI, IEªIÞI ÎN STRADÃ ªI PROTESTAÞI. JOS BÃSESCU ªI TOATE SLUGILE LUI!!!”, scrie un utilizator de Facebook. Un altul este de pãrere cã : „Haideþi cu toþii în stradã! Ori îi dãm jos pe toþi ori plecãm cu toþii din þarã ºi îi lãsãm pe ei aici în jegul ºi minciuna lor”. Dezamãgirea exprimatã în mesaje este la fel de mare,
în cele mai multe cazuri, ca ºi neputinþa clamatã de internauþi: „Nu pot sã cred !!! Bãsescu revine, ºi dacã noi, 7,4 milioane romani l-am suspendat ....”, ori „Iatã dragii mei, cum “lupul strigã <lupul>” devine realitate: pdl-istii au urlat “loviturã de stat” în timp ce ei puneau în aplicare o loviturã de stat: ignorarea votului a milioane de români”. Aºa, cum spuneam, însã, pentru alþii decizia CCR a fost un motiv de mare bucurie ºi au salutat iminenta reîntoarcere a lui Traian Bãsescu la Cotroceni. Raþionamentul merge, însã, mai departe, iar pe internet circulã deja speculaþii conform cãrora PSD se va duce direct în cap,
PNL va ieºi din USL ºi la toamnã va câºtiga alegerile. Fãrã Crin Antonescu, însã. Uitaþi ºi raþionamentul: „1. Crin Antonescu demisioneazã...; 2. PNL iese din USL ºi depune moþiune de cenzurã împotriva lui Ponta; 3. PSD=PD-L aceeaºi mizerie! 4. PNL 40% în toamnã!”. Una peste alta, însã, este extrem de posibil ca nemulþumirile acumulate de opozanþii lui Bãsescu sã se mute în stradã. Sunt informaþii conform cãrora mitingurile din iarnã sã fie reluate zilele urmãtoare - beneficiind ºi de susþinere politicã pentru provocarea de alegeri anticipate. Carmen COSMAN
voteazã ei totul se întâmplã doar cum vor cei de la Bucureºti. Eu cred cã nu este normal acest lucru”, a declarat deputatul PSD Colegiul de Vest, Cristian Resmeriþã. CCR a decis, marþi, invalidarea referendumului privind demiterea preºedintelui Traian Bãsescu, ce s-a desfãºurat pe 29 iulie, fapt ce înseamnã cã Traian Bãsescu se întoarce la Cotroceni. “Decizia a fost luatã cu majoritatea legalã cerutã. A fost majoritate calificatã. Rezultatul este cel de invalidare. Preºedintele ºi comunicatul CCR va lãmuri”, a confirmat judecãtorul CCR Tudorel Toader. USL ar putea totuºi sã îngreuneze reinstalarea lui Bãsescu la Cotroceni, dacã Parlamentul - aflat în vacanþã în prezent - ar amâna sã se reuneascã în sesiune extraordinarã pentru a lua act de decizia Curþii. Pe de altã parte în ziua suspendãrii a preºedintelui Traian Bãsescu, Crin Antonescu
iderii politici ai USL Hunedoara sunt de pãrere cã decizia adoptatã marþi de Curtea Constituþionalã a României, privind invalidarea Referendumului pentru demiterea Preºedintelui Traian Bãsescu, este nedreaptã.
L
Mai mult, aceºtia cred cã CCR a fãcut abuz de putere, pentru cã, dupã ce a solicitat datele privind numãrul real al alegãtorilor înscriºi pe listele permanente, nu le-a mai luat în considerare ºi au facilitat, astfel, întoarcerea lui Traian Bãsescu la Cotroceni. Referindu-se la decizia Curþii Constituþionale a României, preºedintele PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a
declara, de la tribuna Parlamentului, cã el va ieºi din politicã dacã referendumul nu va duce la demitere. “Ori eu, ori Traian Bãsescu”, spunea Crin Antonescu, iar în sãptãmânile care au urmat referendumului ºi-a reafirmat poziþia categoricã în mai multe rânduri. Marius MITRACHE
CCR a comis un abuz de putere prin invalidarea referendumului
declarat, marþi, cã nu mai este aproape nimic de comentat. „Nu cunosc motivaþia acestei decizii, dar, chiar ºi aºa, nu mi se pare corect ca 9 oameni sã decidã soarta unui popor, când 7 milioane ºi jumãtate de oameni au spus <<La revedere, domnule Preºedinte! Nu te mai vrem>>. Este pentru prima datã când cineva a avut împotriva lui
atâþia oameni”. Moloþ spune cã, din datele transmise cãtre CCR ºi din cele de la Institutul de Statisticã reiese clar cã cele 8,5 milioane de voturi exprimate reprezintã 65% din numãrul total de alegãtori ºi nu 46%, cum au decis judecãtorii de la CCR. „Lupta nu este una politicã. Lupta este între preºedinte ºi poporul lui. Oamenii lui sunt doar cei 9 judecãtori de la Curtea Constituþionalã ºi câþiva procurori care îi ancheteazã în mod abuziv pe cei care au mers la vot. Am mai spus-o ºi o repet: suntem o dictaturã. Nu suntem o þarã democraticã”, a conchis preºedintele PNL Hunedoara. Carmen COSMAN
4 Actualitate
este 2000 de învãþãcei în clasa 0. Clopoþelul de început de an ºcolar va suna pentru prima datã pentru peºte 2000 de boboci. Este vorba de elevii care au fost înscriºi în clasa pregãtitoare.
P
“În judeþul Hunedoara în urma etapelor de înscriere a copiilor pentru clasa pregãtitoare avem un numãr de peste 2200 de elevi, de asemenea avem un numãr de 130,28 de clase respective 90 de posturi com-
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 22 august 2012
Primul clopoþel pentru mii de elevi plete ºi peste 130 de posturi la învãþãmântul simultan”, a declarat Marta Mate, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara.
P
regãtiri zero pentru clasa zero
Deºi în mai puþin de o lunã elevii ar trebui sã intre în bãnci, majoritatea claselor nu sunt pregãtite în acest sens, deºi Ministerul Educaþiei a virat banii în conturile Inspectoratelor ªcolare. “În momentul de faþã
au sosit finanþãrile pentru mobilierul specific pe care fiecare unitate ºcolarã o sã-l achiziþioneze pentru a-i aºtepta pe cei mici cu mobilier adecvat. În momentul de faþã existã deja achiziþionate peste 600 de pupitre ºi scaune pentru cei mici, iar unitãþile ºcolare ne-au raportat cã pânã la 1 septembrie le vor avea în ºcoli”, a precizat Marta Mate vizavi de stadiul pregãtirilor pentru noul an ºcolar. ªi cadrele didactice vor
Vaccin pentru Hunedoara edicii din judeþul Hunedoara au primit marþi vaccin BCG, împotriva tuberculozei. Potrivit unui comunicat remis presei de Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara, dozele de vaccin au plecat de la Bucureºti ºi, în cel mai scurt timp, vor ajunge în spitale.
M
ªapte mii de vaccinuri împotriva tuberculozei au fost repartizate
judeþului Hunedoara. Vaccinurile urmau sã ajungã marþi în Deva, iar de acolo vor fi distribuite în spitale. „Direcþia de Sãnãtate Publicã a primit o adresã din partea Ministerului Sãnãtãþii prin care s-au repartizat pentru judeþul
fi pregãtite pentru a-ºi desfãºura activitatea la clasa pregãtitoare. “Iar în ceea ce priveºte pregãtirea cadrelor didactice se afla în curs de pregãtire 4 formatori naþionali la Bucureºti ºi un numãr de peste 200 de cadre didactice vor beneficia începând de sãptãmâna viitoare de formare în acest sens. Având în vedere cã existã o programã nouã ºi se va centra acest tip de învãþãmânt pe formarea de competenþe toate
Hunedoara un numãr de 7000 de doze de vaccin BCG împreunã cu seringile aferente. În dupã amiaza zilei de 21.08.2012 maºina de transport vaccinuri a DSP judeþului Hunedoara va pleca la Bucureºti pentru ridicarea vaccinului BCG (pentru prevenirea tuberculozei) care va fi repartizat în spitalele din judeþ care au secþii de ginecologie”, se aratã în comunicat. Vaccinul se administreazã nou-nãscuþilor ºi, în ultima perioadã, la nivel naþional, a fost întreruptã furnizarea lui cãtre secþiile de specialitate. Potrivit Programului national de imunizare, acesta trebuie administrat nou-nãscuþilor in doza unica, în maternitãþi, între 2 ºi 7 zile de la naºtere. Diana MITRACHE
Se lucreazã de zor la ambulatoriul Spitalului Petroºani nvestiþia demaratã în aceastã lunã la Spitalul de Urgenþã Petroºani prevede modernizarea ambulatoriului instituþiei, iar lucrãrile sunt în grafic susþin autoritãþile locale.
I
Proiectul privind modernizarea ºi dotarea ambulatoriului se ridicã la 18,7 milioane de lei, iar lucrãrile au început în urmã cu circa douã sãptãmâni. Reprezentanþii municipalitãþii spun cã firma care a câºtigat licitaþia este cu lucrarea în grafic. „Se lucreazã de zor, am
fost în inspecþie ºi se face izolaþia exterioarã la clãdire, douã faþade au fost deja terminate. Acolo vrem sã facem o recepþie unde oamenii sã aºtepte în condiþii civilizate. Se construieºte ºi un lift exterior pentru bolnavi”, a declarat ieri, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob
Ridzi. Tot în cadrul proiectului, vor fi achiziþionate echipamente medicale ºi mobilier, iar dupã finalizarea investiþiei la Spitalul de Urgenþã Petroºani vor putea fi rezolvate probleme medicale din mai multe tipuri iar pacienþii nu vor mai fi în alte pãrþi. Maximilian GÂNJU
cadrele didactice din învãþãmântul primar care vor preda la aceastã clasã pregãtitoare trebuie sã ia legãtura cu nouã curriculã. La aceastã clasã pregãtitoare existã un anumit timp pentru studiu ºi un anumit timp pentru joacã, iar în ceea ce
priveºte evaluarea nu se va face în aceastã clasã pe note”, a mai spus purtãtorul de cuvânt al ISJ Hunedoara. Pânã la 1 septembrie unitãþile ºcolare au responsabilitatea de a amenaja sãlile de clasã cu mobilierul adecvat pentru clasa zero. Raul IRINOVICI
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 august 2012 raficanþii de droguri, sãltaþi cu mascaþii din Valea Jiului, au recunoscut cã sunt viunovaþi. Aceºtia au fost audiaþi luni la Tribunalul Hunedoara, iar, potrivit site-ul oficial al acestei instituþii, ei vor afla verdictul judecãtorilor la finele lunii. Termenul la care instanþa se va pronunþa este 27 august. Atunci, toþi cei 23 de arestaþi aflã care va fi soarta lor.
T
Cel puþin 80 de tineri dealeri ºi consumatori de droguri din Valea Jiului au fost sãltaþi de mascaþi, la începutul lunii iune. Atunci au fost luaþi chiar ºi din curtea ºcolii, iar comisarul Traian Berbeceanu afirma cã majoritatea sunt tineri între 16 ºi 26 de ani, sau chiar
iitoarea groapã de gunoi ecologicã de la Petrila stã în decizia consiliului local din acest oraº. Totuºi, primarul spune cã ia în calcul ºi doleanþele locatarilor care au casele cel mai aproape de locul în care va fi construit deponeul.
V
Problema delicatã a deponeului ecologic, ce ar trebui construit la Petrila atrage din nou nemulþumiri ºi genereazã discuþii. Singura locaþie care a fost agreatã de cei care dau banii, respectiv fondurile europene, nu este pe placul celor care stau la Petrila. Primarul Ilie
D e a l e r i i d e d r o g u r i d i n Va l e ºi-au recunoscut vina
mai tineri. Zeci de mascaþi au rãscolit ºi percheziþionat în data de 8 iunie, locuinþele mai multor suspecþi din Valea Jiului. Acþiunea a fost una fãrã prece-
dent, dat fiind numãrul mare de echipaje, o parte fiind venite sã susþinã acþiunea chiar de la Bucureºti. Dis de dimineaþã, zeci de mascaþii au ajuns la
Deponeul din Petrila, discutat în Consiliul Petrila
Pãducel spune cã nu se opune construcþiei, dar nu va da girul, decât dupã ce îi invitã, din nou, pe cei responsabili la masa dialogului. „Au fost o parte dintre consilieri, dar ºi câþiva cetãþeni interesaþi, sã viziteze deponeul de la Vâlcea ºi apoi la Timiºoara. O parte dintre ei au fost mulþumiþi, o parte nu. S-a stabilit ca sã ne întâl-
femeie care locuieºte într-un cãtun al Petroºaniului a mers disperatã la vânzãtorii de produse industriale din Piaþa Centralã Petroºani, pentru a le cere o alarmã cu care sã sperie un urs.
O
Bãtrâna spune cã de câteva luni, în zona unde are casã, un urs coboarã din pãdurea de deasupra cartierului Saºa ºi aproape searã de searã îi
nim în ºedinþã de consiliu ºi, între timp, am primit o petiþie din partea unui grup de peste 200 de cetãþeni din zona Popi, Dobreºti, care sunt cel mai aproape de amplasamentul viitorului deponeu. Ei îºi manifestã îngrijorarea ºi dezaprobã acest lucru. Oricum, eu am spus-o, doresc ca înainte de a decide sã avem o dez-
batere publicã”, a spus Ilie Pãducel, primarul din Petrila. Construcþia unui deponeu ecologic la Petrila a fost, în cursul anului trecut, blocatã de votul majoritãþii consilierilor locali ai oraºului Petrila. Acum a revenit în actualitate ºi tema a fost relansatã în discuþie de conducerea Consiliului judeþean Hunedoara. Construcþia ar
reduce la zero costurile pentru cei care locuiesc în Petrila, în ceea ce priveºte colectarea gunoiului menajer, iar dacã nu va fi realizat aici, atunci întreg judeþul Hunedoara va plãti sume foarte mari,pentru cã se va pierde finanþarea europeanã, iar oamenii vor duce gunoiul într-un alt judeþ. Pe de altã parte, judeþul Hunedoara riscã sã piardã peste 50 de milioane de euro, bani obþinuþi pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deºeurilor Diana MITRACHE
S-a trezit cu ursul în bãtãturã face prãpãd prin gospodãrie. Pentru a þine animalul sãlbatic la distanþã de casã, femeia s-a gândit sã-ºi cumpere un aparat care sã facã gãlãgie când animalul se apropie. „Cineva mi-a spus sã cumpãr de aici o sirenã care face larmã mare când simte miºcare. Un urs tot coboarã noaptea ºi-mi face prãpãd în grãdinã. A prins curaj ºi se apropie de casã ºi de aceea vreau ceva sã-l sperie”, le-a spus vânãtorilor bãtrâna. Femeia a primit de la
Petroºani, Vulcan, Lupeni ºi Uricani, unde au fãcut percheziþii în mai multe locuinþe. Ofiþerii BCCO au cãutat mai mulþi suspecþi care fac parte dintr-o reþea ce a reuºit sã treacã peste graniþã droguri, dar ºi consumatori de aici din zonã. Optzeci pe tineri au fost luaþi atunci de mascaþi de acasã sau de la ºcoalã, pentru cã mulþi sunt liceeni ºi primeau drogurile printr-o reþea care le trecea graniþa cu maºini ce fac curierat. Diana MITRACHE
Fãrã city manager la Petrila
rimarul din Petrila, Ilie Pãducel nu mai vrea administrator al oraºului. Potrivit edilului din estul Vãii Jiului, acest post a fost desfiinþat ºi nici nu se pune deocamdatã problema ca acesta sã revinã în organigramã.
P
Ilie Pãducel nu mai are nevoie de un administrator al oraºului. Decizia este deja luatã ºi deocamdatã nu sunt ºanse sã revinã asupra organigramei. „Postul din organigrama primãriei a fost desfiinþat ºi nu m-am gândit când o sã îl reînfiinþez, sau dacã mai am nevoie de el”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.
Postul de city manager a fost ocupat de Dorin Curtean, iar în ultimul an cel puþin, înainte de alegerile locale,primarul l-a susþinut mereu pentru acest post. Lucrurile au luat o cu totul altã turnurã în momentul în care Curtean a candidat la primãrie împotriva lui Ilie Pãducel, iar mai apoi, Curtean a fost concediat. Singurul post de city manager din Valea Jiului mai este cuprins în organigrama aparatului de la Lupeni, acolo unde este angajat Gabriel Lungu. Diana MITRACHE
vânzãtori o alarmã care se declanºeazã la miºcare ºi o portavoce cu care ar putea rezolva situaþia dar ºi sfatul cã ar fi bine sã anunþe autoritãþile locale care ar putea interveni eficient la problema ei.
Bãtrâna le-a spus cã a trãit o viaþã întreagã cu ursul în apropiere „cât am avut oi” ºi nu-i este teamã de animal dar nici nu-l vrea în apropierea casei. Maximilian GÂNJU
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 august 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Ce a fost ºi ce-a ajuns! κi schimbã directorii ca pe ciorapi informa ºi va ºti ce are de fãcut. Este al treilea responsabil de acest aºezãmânt în nici un an de zile. Schimbarea multiplã, precum ciorapii, a administratorilor nu face bine culturii din Petrila.
asa de Culturã ”Ladislau Schmidt” Petrila, cândva un centru cultural puternic, este cuprinsãde un nou scandal privind schimbarea conducãtorilor ei – al treilea, în opt luni. Dupã ce în ianuarie 2012 s-a consumat unul odatã cu schimbarea administratorului, luni, a izbucnit altul, pe aceeaºi temã.
C
La Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” din Petrila, supãrare mare! Am încercat sã stãm de vorbã cu directorul/administratorul lãcaºului de culturã, Cristian Drãghici, ºi alte localitãþi, unde s-au am aflat cã nu mai implementat proiecte similare, este. Întrebând în Romsilva a primit teren la shimb dreapta ºi în stânga ce în pãdurile administrate de s-a întâmplat, am aflat municipalitãþi, dar cei de la cã s-a supãrat pe cei Petroºani spun cã nu au cum sã care îl criticau cã nu ar satisfacã aceastã cerere. fi fãcut mare lucru în „Ceea ce vor ei nu este pe lege, aºa cã ne judecãm cu ei”, a cele câteva luni de când a fost numit administradeclarat primarul municipiului tor al Casei de culturã, Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. cã nu este consultat în Telescaunul TS 4 ar urma sã diverse situaþii speciplece din zona Maleia, dupã staþia de pompe, ºi ar urca pânã fice, dar ºi cã a fost contestat cã nu are nici sus, în munte, unde se în clin nici în mânecã ºi amenajeazã pârtii de schi. În Parâng, la finalul proiectului nici nu cunoaºte cu ce care se implemenetazã, ar trebui se mãnâncã activitatea sã fie cel mai mare domeniu schi- culturalã. Cei care au încercat sã arguabil din Europa de Sud-Est, care menteze criticile, au se va întinde pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pãrþii. subliniat cã mintea sa De asemenea, pentru acces, între de programator IT e prea ”rece” pentru Petroºani ºi staþiunea montanã activitãþile de gen, iar Parâng este prevãzut sã fie imaginaþia este limitatã. amenajatã ºi o telegondolã. Car men COSMAN Pe de altã parte,
Statul se judecã cu statul pentru pãdurile …statului! proximativ 30 de A hectare de pãdure din Masivul Parâng sunt disputate în instanþã de Primãria Petroºani ºi Romsilva. Practic, municipalitatea din Petroºani a dat în judecatã administratorul pãdurilor statului, respectiv Romsilva, pe motiv cã acesta refuzã sã le punã la dispoziþie terenul în cauzã. Cele 30 de hectare de teren sunt necesare pentru amenajarea telescaunului TS4, cuprins în amplul proiect de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, finanþat din fonduri guvernamentale. Edilii din Petroºani spun cã, în baza prevederilor legale, cei de la Romsilva ar trebui sã le dea cu titlu gratuit cele 30 de hectare de teren, însã aceºtia cer alt teren la schimb ºi în condiþiile lor. Este deja o practicã, pentru cã în
susþinãtorii lui Cristian Drãghici spun cã i s-au creat doar probleme de cei care nu-l doreau în acea funcþie. Am mai aflat cã Drãghici a lucrat o vreme în cadrul Poliþiei comunitare, apoi a devenit analist programator ºi a lucrat multã vreme în cadrul Primãriei Petrila. Pe Cristian Drãghici nu lam putut întreba direct pentru cã se aflã în concediu. La începutul acestui an, a fost schimbatã, cu scandal, din funcþia de administrator al Casei de Culturã din Petrila, Emilia Andronache, soþia consilierului local Emanoel Andronache, dupã ce cu doar o lunã înainte îi fusese evaluatã activitatea ºi obþinuse calificativul ”foarte bine”. Emilia Andronache a ocupat câþiva ani aceastã funcþie, trecând ºi prin perioada transfor-
mãrilor/modernizãrii Casei de Culturã, dupã care a fost înlocuitã. Atunci s-au adus acuzaþii PDL-ului cã vrea sã-ºi impunã oamenii politizându-se întreaga situaþie. Primarul Petrilei, Ilie Pãducel, a declarat în ianuarie 2012 cã ”în momentul de faþã Casa de Culturã este dotatã cu aparaturã scumpã, superioarã, sofisticatã, care trebuie administratã de un om care se pricepe, de un specialist. Iar domnul Drãghici preia ºi aceastã funcþie, cea de administrator al Casei de Culturã”.
Acest lucru se întâmpla în condiþiile în care Petrila are foarte mulþi oameni de culturã, care au ocupat funcþii de gen, directori ai unor case de culturã din Valea Jiului, metodiºti culturali, iar alþii chiar în prezent demonstreazã cã ºtiu sã organizeze ºi sã administreze acþiuni ºi patrimonii de culturã. Întrebat ºi de acestã datã despre situaþia de faþã, primarul Ilie Pãducel s-a enervat, întrebând retoric cum de au ajuns criticile administratorului la presã? ”Nu înþeleg cum de au ajuns astea
la presã. Luaþi legãtura cu doamna Oana Bãlãnescu, pentru cã ea rãspunde acum de Casa de Culturã. Mulþumesc, sã trãiþi!” – ne-a trântit telefonul, enervat de întrebare, Ilie Pãducel. Oana Bãlãnescu, este responsabilã cu Biblioteca oraºului, care are locaþia chiar în Casa de Culturã. Aceasta ne-a precizat cã ieri (luni –n.n.) printr-o notã internã a fost informatã cã va prelua temporar atribuþiile administratorului Cristi Drãghici, care probabil va pleca din câte a înþeles dum-
neaei. Oana Bãlãnescu a fost cea datoritã cãreia s-a înfiinþat Biblioteca orãºeneascã Petrila, prin comasarea fostei Biblioteci a Sindicatelor - care îºi încetase activitatea de vreo ºase ani – cu cea de la Lonea. Iniþial a funcþionat la parterul unui bloc de locuinþe, pentru ca dupã modernizarea Casei de Culturã sã i se acorde un spaþiu gemeros, adecvat acestei activitãþi. Oana Bãlãnescu nu ºtia prea multe despre atribuþiile pe care le are, chiar ºi temporar, dar a declarat cã se va
Existã o soluþie! Ridzi precum Resmeriþã i Petroºaniul poate aplica metoda Lupeniului pentru a eradica furturile masive ale capacelor de canal, care fac Primãria sã scoatã bani grei pentru a le înlocui.
ª
Cumpãrarea a 300 de capace de la începutul anului ºi pânã în prezent, înseamnã subvenþionarea centrelor de fier vechi din bani publici, spun petroºãnenii. Pentru a nu mai cheltui sume mari de bani pe cumpãrarea capacelor de canal furate ºi vândute la firmele de fier vechi, cetãþenii Petroºaniului cer primarului Tiberiu Iacob Ridzi sã aplice aceeaºi metodã ca a primarului municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Sã închidã o perioadã centrele de fier vechi, pentru cã aceste furturi se fac direct cu colaborarea administratorilor acestora,
sau chiar de oameni angajaþi de ei. În urma declaraþiilor fãcute de ºeful D.P.A.D.P.P. din cadrul primãriei Petroºani, Lucian Dragomir, cum cã primarul a alocat bani pentru a cumpãra 300 de capace de canal doar în 2012, ºi se pare cã nu este suficient, pentru a acoperi gurile de canalizare pãgubite de hoþi, petrosãnenii au reacþionat. Laszlo I. Szasz, inginer, Petroºani: ”Cum sã plãteascã pagubele hoþilor
cu banii din impozitele noastre? Pãi e la mintea cocoºului cã hoþii sunt mânã în mânã cu centrele de la fier vechi. Pãi ce face primarul? Îi subveniþioneazã pe ãia?” Gheorghe Maican, maistru minier, Petroºani: ”Eu lucrez la minã la Lupeni ºi vreau sã vã spun cã acolo, dupã ce le-au închis centrele de fier vechi, au venit unii administratori ºi s-au oferit sã le cumpere ei, sã le punã la loc, doar sã le lase centrele deschise. Sã facã la fel ºi primarul
nostru”. Care a fost efectul închiderii centrelor de fier vechi de la Lupeni în urma hoþiilor masive de capace de canal, spune city-managerul municipiului, Gabriel Lungu. ”Dupã ce s-a recurs la aceastã mãsurã, de închidere a centrelor de fier vechi, Primãria Lupeni nu a mai fost nevoitã sã cumpere nici mãcar un capac de canal. Au rãmas deschise doar centrele care achiziþionau ºi mase plastice, cu interdicþia de a cumpãra fier. Chiar au fost administratori care s-au oferit sã cumpere toate capacele
furate pentru a-i lãsa sã funcþioneze, dar cu promisiunea sã nu mai primeascã la cumpãrare capace de canal. Mulþi au spus cã oricum se furã pentru cã le vând în alte localitãþi, dar acest lucru nu s-a întâmplat pentru cã e costisitor pentru ei sã le transporte, apoi existã ºi riscul sã fie prinºi” – a declarat Gabriel Lungu. Deci existã soluþii, ba mai mult, pentru a nu li se mai închide centrele de fier vechi, administratorii din Lupeni s-au angajat sã pãzeascã prin metode specifice capacele atât de vânate. Ileana FIRÞULESCU
jucau piese cu actori renumiþi, iar copii Petrilei aveau parte de cercuri culturale ºi de meserii – dansuri de societate, populare, de balet, gimnasticã artisticã, croitorie, desen/picturã, tenis de masã etc. Dar câte nu se fãceau în acest spaþiu! Acum e frumos ºi rece, pustiu ºi necãutat de petrileni… Ileana FIRÞULESCU
Mulþi au pretenþia cã se pricep la culturã, precum la fotbal. Dar timpul ºi oamenii care s-au perindat pe la Casa de Culturã acum, ºi mai înainte Casa de Culturã a Sindicatelor, nu au excelat prin nici o activitate ºi nici nu s-a auzit de vreo acþiune care sã rãzbatã peste timp, aºa cum a fost cândva, când aici cadrele didactice puneau în scenã operete, când Cenaclul literar ”Venus” a strâns ºi cultivat oameni care au devenit scriitori de renume, când pe scena din Petrila veneau teatre de revistã din Cristian þarã, sau se
Drãghici
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 august 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Ce a fost ºi ce-a ajuns! κi schimbã directorii ca pe ciorapi informa ºi va ºti ce are de fãcut. Este al treilea responsabil de acest aºezãmânt în nici un an de zile. Schimbarea multiplã, precum ciorapii, a administratorilor nu face bine culturii din Petrila.
asa de Culturã ”Ladislau Schmidt” Petrila, cândva un centru cultural puternic, este cuprinsãde un nou scandal privind schimbarea conducãtorilor ei – al treilea, în opt luni. Dupã ce în ianuarie 2012 s-a consumat unul odatã cu schimbarea administratorului, luni, a izbucnit altul, pe aceeaºi temã.
C
La Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” din Petrila, supãrare mare! Am încercat sã stãm de vorbã cu directorul/administratorul lãcaºului de culturã, Cristian Drãghici, ºi alte localitãþi, unde s-au am aflat cã nu mai implementat proiecte similare, este. Întrebând în Romsilva a primit teren la shimb dreapta ºi în stânga ce în pãdurile administrate de s-a întâmplat, am aflat municipalitãþi, dar cei de la cã s-a supãrat pe cei Petroºani spun cã nu au cum sã care îl criticau cã nu ar satisfacã aceastã cerere. fi fãcut mare lucru în „Ceea ce vor ei nu este pe lege, aºa cã ne judecãm cu ei”, a cele câteva luni de când a fost numit administradeclarat primarul municipiului tor al Casei de culturã, Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. cã nu este consultat în Telescaunul TS 4 ar urma sã diverse situaþii speciplece din zona Maleia, dupã staþia de pompe, ºi ar urca pânã fice, dar ºi cã a fost contestat cã nu are nici sus, în munte, unde se în clin nici în mânecã ºi amenajeazã pârtii de schi. În Parâng, la finalul proiectului nici nu cunoaºte cu ce care se implemenetazã, ar trebui se mãnâncã activitatea sã fie cel mai mare domeniu schi- culturalã. Cei care au încercat sã arguabil din Europa de Sud-Est, care menteze criticile, au se va întinde pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pãrþii. subliniat cã mintea sa De asemenea, pentru acces, între de programator IT e prea ”rece” pentru Petroºani ºi staþiunea montanã activitãþile de gen, iar Parâng este prevãzut sã fie imaginaþia este limitatã. amenajatã ºi o telegondolã. Car men COSMAN Pe de altã parte,
Statul se judecã cu statul pentru pãdurile …statului! proximativ 30 de A hectare de pãdure din Masivul Parâng sunt disputate în instanþã de Primãria Petroºani ºi Romsilva. Practic, municipalitatea din Petroºani a dat în judecatã administratorul pãdurilor statului, respectiv Romsilva, pe motiv cã acesta refuzã sã le punã la dispoziþie terenul în cauzã. Cele 30 de hectare de teren sunt necesare pentru amenajarea telescaunului TS4, cuprins în amplul proiect de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, finanþat din fonduri guvernamentale. Edilii din Petroºani spun cã, în baza prevederilor legale, cei de la Romsilva ar trebui sã le dea cu titlu gratuit cele 30 de hectare de teren, însã aceºtia cer alt teren la schimb ºi în condiþiile lor. Este deja o practicã, pentru cã în
susþinãtorii lui Cristian Drãghici spun cã i s-au creat doar probleme de cei care nu-l doreau în acea funcþie. Am mai aflat cã Drãghici a lucrat o vreme în cadrul Poliþiei comunitare, apoi a devenit analist programator ºi a lucrat multã vreme în cadrul Primãriei Petrila. Pe Cristian Drãghici nu lam putut întreba direct pentru cã se aflã în concediu. La începutul acestui an, a fost schimbatã, cu scandal, din funcþia de administrator al Casei de Culturã din Petrila, Emilia Andronache, soþia consilierului local Emanoel Andronache, dupã ce cu doar o lunã înainte îi fusese evaluatã activitatea ºi obþinuse calificativul ”foarte bine”. Emilia Andronache a ocupat câþiva ani aceastã funcþie, trecând ºi prin perioada transfor-
mãrilor/modernizãrii Casei de Culturã, dupã care a fost înlocuitã. Atunci s-au adus acuzaþii PDL-ului cã vrea sã-ºi impunã oamenii politizându-se întreaga situaþie. Primarul Petrilei, Ilie Pãducel, a declarat în ianuarie 2012 cã ”în momentul de faþã Casa de Culturã este dotatã cu aparaturã scumpã, superioarã, sofisticatã, care trebuie administratã de un om care se pricepe, de un specialist. Iar domnul Drãghici preia ºi aceastã funcþie, cea de administrator al Casei de Culturã”.
Acest lucru se întâmpla în condiþiile în care Petrila are foarte mulþi oameni de culturã, care au ocupat funcþii de gen, directori ai unor case de culturã din Valea Jiului, metodiºti culturali, iar alþii chiar în prezent demonstreazã cã ºtiu sã organizeze ºi sã administreze acþiuni ºi patrimonii de culturã. Întrebat ºi de acestã datã despre situaþia de faþã, primarul Ilie Pãducel s-a enervat, întrebând retoric cum de au ajuns criticile administratorului la presã? ”Nu înþeleg cum de au ajuns astea
la presã. Luaþi legãtura cu doamna Oana Bãlãnescu, pentru cã ea rãspunde acum de Casa de Culturã. Mulþumesc, sã trãiþi!” – ne-a trântit telefonul, enervat de întrebare, Ilie Pãducel. Oana Bãlãnescu, este responsabilã cu Biblioteca oraºului, care are locaþia chiar în Casa de Culturã. Aceasta ne-a precizat cã ieri (luni –n.n.) printr-o notã internã a fost informatã cã va prelua temporar atribuþiile administratorului Cristi Drãghici, care probabil va pleca din câte a înþeles dum-
neaei. Oana Bãlãnescu a fost cea datoritã cãreia s-a înfiinþat Biblioteca orãºeneascã Petrila, prin comasarea fostei Biblioteci a Sindicatelor - care îºi încetase activitatea de vreo ºase ani – cu cea de la Lonea. Iniþial a funcþionat la parterul unui bloc de locuinþe, pentru ca dupã modernizarea Casei de Culturã sã i se acorde un spaþiu gemeros, adecvat acestei activitãþi. Oana Bãlãnescu nu ºtia prea multe despre atribuþiile pe care le are, chiar ºi temporar, dar a declarat cã se va
Existã o soluþie! Ridzi precum Resmeriþã i Petroºaniul poate aplica metoda Lupeniului pentru a eradica furturile masive ale capacelor de canal, care fac Primãria sã scoatã bani grei pentru a le înlocui.
ª
Cumpãrarea a 300 de capace de la începutul anului ºi pânã în prezent, înseamnã subvenþionarea centrelor de fier vechi din bani publici, spun petroºãnenii. Pentru a nu mai cheltui sume mari de bani pe cumpãrarea capacelor de canal furate ºi vândute la firmele de fier vechi, cetãþenii Petroºaniului cer primarului Tiberiu Iacob Ridzi sã aplice aceeaºi metodã ca a primarului municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Sã închidã o perioadã centrele de fier vechi, pentru cã aceste furturi se fac direct cu colaborarea administratorilor acestora,
sau chiar de oameni angajaþi de ei. În urma declaraþiilor fãcute de ºeful D.P.A.D.P.P. din cadrul primãriei Petroºani, Lucian Dragomir, cum cã primarul a alocat bani pentru a cumpãra 300 de capace de canal doar în 2012, ºi se pare cã nu este suficient, pentru a acoperi gurile de canalizare pãgubite de hoþi, petrosãnenii au reacþionat. Laszlo I. Szasz, inginer, Petroºani: ”Cum sã plãteascã pagubele hoþilor
cu banii din impozitele noastre? Pãi e la mintea cocoºului cã hoþii sunt mânã în mânã cu centrele de la fier vechi. Pãi ce face primarul? Îi subveniþioneazã pe ãia?” Gheorghe Maican, maistru minier, Petroºani: ”Eu lucrez la minã la Lupeni ºi vreau sã vã spun cã acolo, dupã ce le-au închis centrele de fier vechi, au venit unii administratori ºi s-au oferit sã le cumpere ei, sã le punã la loc, doar sã le lase centrele deschise. Sã facã la fel ºi primarul
nostru”. Care a fost efectul închiderii centrelor de fier vechi de la Lupeni în urma hoþiilor masive de capace de canal, spune city-managerul municipiului, Gabriel Lungu. ”Dupã ce s-a recurs la aceastã mãsurã, de închidere a centrelor de fier vechi, Primãria Lupeni nu a mai fost nevoitã sã cumpere nici mãcar un capac de canal. Au rãmas deschise doar centrele care achiziþionau ºi mase plastice, cu interdicþia de a cumpãra fier. Chiar au fost administratori care s-au oferit sã cumpere toate capacele
furate pentru a-i lãsa sã funcþioneze, dar cu promisiunea sã nu mai primeascã la cumpãrare capace de canal. Mulþi au spus cã oricum se furã pentru cã le vând în alte localitãþi, dar acest lucru nu s-a întâmplat pentru cã e costisitor pentru ei sã le transporte, apoi existã ºi riscul sã fie prinºi” – a declarat Gabriel Lungu. Deci existã soluþii, ba mai mult, pentru a nu li se mai închide centrele de fier vechi, administratorii din Lupeni s-au angajat sã pãzeascã prin metode specifice capacele atât de vânate. Ileana FIRÞULESCU
jucau piese cu actori renumiþi, iar copii Petrilei aveau parte de cercuri culturale ºi de meserii – dansuri de societate, populare, de balet, gimnasticã artisticã, croitorie, desen/picturã, tenis de masã etc. Dar câte nu se fãceau în acest spaþiu! Acum e frumos ºi rece, pustiu ºi necãutat de petrileni… Ileana FIRÞULESCU
Mulþi au pretenþia cã se pricep la culturã, precum la fotbal. Dar timpul ºi oamenii care s-au perindat pe la Casa de Culturã acum, ºi mai înainte Casa de Culturã a Sindicatelor, nu au excelat prin nici o activitate ºi nici nu s-a auzit de vreo acþiune care sã rãzbatã peste timp, aºa cum a fost cândva, când aici cadrele didactice puneau în scenã operete, când Cenaclul literar ”Venus” a strâns ºi cultivat oameni care au devenit scriitori de renume, când pe scena din Petrila veneau teatre de revistã din Cristian þarã, sau se
Drãghici
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 august 2012
8 Actualitate ai multe proiecte extrem de importante pentru comunitate sunt blocate la ora actualã din lipsa banilor. Unele linii de finanþare au fost stopate complet, iar pentru altele deocamdatã nu se gãsesc fondurile necesare.
M
La Vulcan, de exemplu, proiectele de infrastructurã ce urmau sã fie realizate în douã zone sãrace din municipiu sunt acum stopate. Este vorba despre proiectele ce trebuiau implementate în cartierul Micro 3 B – supranumit Dallas, respectiv Colonia de Jos. Primarul localitãþii, Gheorghe Ile, spune cã aceste proiecte nu mai pot fi continuate pentru cã finanþãrile au fost stopate. „Proiectul de modernizare din cartierul Micro 3 B aºa cum se cunoaºte a primit finanþare prin ARDDZI, fondurile fiind de la
nstituþia Prefectului judeþului Hunedoara ºi Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã Hunedoara (APIA) îi atenþioneazã pe fermierii care utilizeazã pajiºti permanente (pãºuni/fâneþe) sau teren arabil.
I
Cã este interzisa arderea vegetaþiei, inclusiv iarba rãmasã dupã
Lipsa banilor blocheazã proiectele de infrastructurã
Banca Mondialã. Finanþatorul a oprit deocamdatã fondurile necesare continuãrii lucrãrilor. Din fericire, însã, a fost extinsã durata contractului, ceea ce înseamnã cã proiectul rãmâne de actualitate, cã executantul va putea relua lucrãrile de la data la care ARDDZI va anunþa cã se
reia finanþarea”, a declarat Ile. În aceeaºi situaþie este ºi proiectul de canalizare a Coloniei de Jos, pentru care fondurile erau asigurate de la Guvern. Numai cã ºi în acest ca finanþarea este stopatã. „Dorinþa administraþiei locale a fost sã fie încheiate cele douã proiecte conform progra-
mului de execuþie ºi conform tuturor discuþiilor avute cu grupurile de cetãþeni din aceste zone ale Vulcanului. Ne pãstrãm încrederea cã vom putea finaliza ceea ce am început, cunoscând interesul cetãþenilor ºi mai ales problemele existente în cele douã
cartiere”, susþine primarul Gheorghe Ile. ªi la Petroºani sunt probleme, în acest caz fiind vorba despre lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng . primarul Tiberiu Iacob – Ridzi spune cã în Parâng se lucreazã, la pârtiile de schi ºi bazinul de apã, dar pe cheltuiala constructorului, care ar urma sã-ºi recupereze banii ulterior. În schimb sunt stopate lucrãrile la telescaunul TS 3, realizat de Doppelmayr, care nu lucreazã decât cu banii jos. Aici ar mai trebui construitã instalaþia de acþionare, respectiv sã fie montate cablul ºi scaunele, dar pânã nu vin banii – aproximativ 3 milioane de euro - lucrarea stagneazã. „La demararea proiectului din Parâng, s-a stabilit ca la fiecare trimestru sã ne fie daþi banii. Anul acesta, însã, s-au alocat banii pe primul trimestru, iar mai apoi nu am mai primit nimic”, explicã primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Carmen COSMAN
Arderea vegetaþiei, strict interzisã!
Administrator ascuzat de evaziune ministratorul uneri societãþi comerciale din Brad a intrat în atenþia poliþiºtilor Serviciului de Investigare a Fraudelor Hunedoara, care în urma activitãþilor desfãºurate, au stabilit ar fi prejudiciat bugetul statului cu 700.000 de lei.
Ad cosirea pajiºtilor, respectiv este interzisa arderea miriºtilor ºi/sau a resturilor vegetale rezultate dupã recoltarea culturilor (cereale pãioase, vreji de
plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapiþã, inclusiv iarba rãmasã dupã cosirea pajiºtilor temporare etc.). Încãlcarea dispoziþiilor legale, are ca efect aplicarea reducerilor la suma totalã de platã, conform sancþiunilor pentru nerespectarea GAEC5„Nu este permisã arderea miriºtilor ºi a resturilor vegetale pe terenul arabil” si GAEC8 „Nu este permisa arderea vegetatiei pajistilor permanente”, aratã Prefectura Hunedoara într-un comunicat remis presei. “Facem precizarea cã în situaþiile de constatare a arderii vegetaþiei pe terenurile arabile sau pajiºti permanente, mãsurile se vor lua împotriva fermierilor care utilizeazã acele parcelele, indiferent dacã incendierea a fost provocatã de cãtre fermier sau de o cauzã necunoscutã, cu excepþia situaþiei în care se prezintã o copie dupã sesizarea depusã ºi înregistratã la poliþie, privind producerea aces-
tui fapt”, se aratã în comunicat.. Inspectorii APIA vor executa vizite rapide în teren pentru constatarea nerespectãrii bunelor condiþii agricole si de mediu. Daca încãlcarea este rezultatul unei acþiuni ori a unei omiteri imputabile fermierului care a depus cererea de platã pentru schemele de sprijin pe suprafaþã, suma totalã a plãþilor efectuate sau care urmeazã sa fie efectuate pentru anul 2011, va fi redusã sau exclusã. Gravitatea nerespectãrii bunelor condiþii agricole si de mediu se evalueazã în funcþie de suprafaþa parcelelor cu miriºti sau resturi vegetale arse sau pajiºti permanente arse, raportatã la tolalul suprafeþei arabile sau pajiºti permanente determinate din exploataþie. Se va lua în calcul întreaga suprafaþã a parcelei cu miriºti sau resturi vegetale arse sau pajiºti permanente, indiferent dacã arderea a afectat în întregime parcela sau nu. Diana MITRACHE
Este vorba despre faptul cã, administratorul, în perioada anilor 2010 – 2011, a înregistrat în evidenþele contabile ale firmei cheltuieli care nu au avut la bazã operaþiuni comerciale reale, sustrãgându-se astfel de la plata taxelor ºi impozitelor datorate statului în suma de 700.000 lei. Potrivit reprezentanþilor IPJ Hunedoara, în cauzã se efectueazã cercetãri sub supravegherea Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de evaziune fiscalã.
Prins cu mâna în buzunarul altcuiva n bãrbat din Timiº riscã sã-ºi petreacã urmãtorii ani dupã gratii, dupã ce a fost prinsd în timp ce încerca sã-i fure banii din buzunarul unei persoane.
U
Potrivit anchetatorilor Poliþia Oraºului Haþeg a fost sesizatã de cãtre un bãrbat din Haþeg cu privire la faptul cã, în timp ce se afla în incinta Policlinicii din Haþeg, a fost acostat de cãtre o persoanã de sex masculin care a încercat sã îi sustragã suma de bani pe care o avea în buzunarul de la spate al pantalonilor. Poliþiºtii din cadrul Formaþiunilor Investigaþii Criminale ºi Ordine Publicã s-au deplasat la faþa locului ºi, în urma verificãrilor, l-au depistat pe Constantin G., de 40 de ani, din localitatea Jimbolia, judeþul Timiº, cu privire la care s-a stabilit cã este prezumtivul autor al faptei. Pe numele lui Constantin G. a fost întocmit dosar de cercetare penalã sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de tentativã de furt calificat.
perioada 11 - 20 Îdin naugust 2012 o parte copiii aflaþi cu mãsurã de protecþie în centrele rezidenþiale subordonate Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara au primit vizita a 8 membri ai Organizaþiei Internaþionale de caritate Lions Club din Anglia.
Actualitate 9 De 12 ani
Lions Club Anglia ºi bucuria de a dãrui copilãrie specializate aflate în subordinea DGASPC Hunedoara cu dorinþa de a-ºi dedica timpul liber copiilor pe parcursul unei sãptãmâni întregi. Anul acesta „Leii” au venit cu donaþii pentru copiii din centrele aflate în localitãþile Brad, Haþeg, Orãºtie ºi Hunedoara constând în jucãrii, pampers ºi cadouri. Copiii au aºteptat cu mare nerãbdare vizita prietenilor englezi. Alãturi de aceºtia au avut ocazia sã petreacã clipe de neuitat la cumpãrãturi, la pizza, la ºtrandurile din localitate, la Aqualand ºi la McDonald’s. DGASPC Hunedoara a venit în întâmpinarea iniþiativelor membrilor organiza-
Una dintre cele mai mari organizaþii de caritate din lume. Scopul colaborãrii dintre cele douã instituþii constã în sprijinul acordat copiilor prin oferirea de excursii, activitãþi recreative ºi de socializare ºi susþinere financiarã în achiziþionarea diferitelor bunuri. Începând cu anul 2001 membrii acestei organizaþii din Anglia reprezentatã prin domnul Chris Hibbert, preºedinte Romanian Pride, vin anual în vizitã în centrele rezidenþiale pentru copiii abandonaþi, neglijaþi, abuzaþi de pãrinþi ºi care se aflã cu mãsurã de protecþie în aceste servicii
þiei susþinând organizarea diverselor activitãþi recreative în centrele de copii. Luni 20 august 2012, ultima zi de vizitã s-a încheiat cu o ieºire la McDonald’s ºi o petrecere organizatã pentru toþi copiii din cele 4 centre rezidenþiale. Dorinþa noastrã ºi a oaspeþilor noºtri este sã dãruim copiilor bucurie în suflete, zile liniºtite ºi fericite de vacanþã, zâmbete luminoase pe chipurile lor, într-un cuvânt sã îndeplinim motto-ului organizaþiei Lions Club Anglia acela de ,,A da copiilor o copilãrie’’(,,Giving children a chidhood’’), declarã Viorica Popescu, director general DGASP Hunedoara.
,25 % dintre românii din dreap87 Românii vor unirea cu ta Prutului îºi doresc unirea cu Republica Moldova. Acesta este unul dintre rezultatele preliminare ale unui sondaj de opinie efectuat în România, în luna iunie, de cãtre Centrul Român pentru Studii ºi Strategii. O serie de date cu privire la percepþia românilor asupra identitãþii lingvistice, istorice, politice ºi culturale a locuitorilor din Republica Moldova au fost fãcute publice astãzi la Chiºinãu. În timp ce numai 55,2% dintre respondenþi considerã cã politicienii din România ar trebui sã trateze unirea ca prioritate, un procent mult mai ridicat dintre cei chestionaþi sunt de pãrere cã locuitorii din dreapta Prutului sunt în primul rând români (67,8%), cã limba vorbitã de ei este româna (71,9 %) ºi cã
Republica Moldova
„Basarabia este pãmânt românesc”(84,9%). Datele preliminare au fost
prezentate în cadrul conferinþeidezbatere cu tema “Reunirea celor douã state germane model de integrare euroatlanticã pentru R. Moldova, prin reunirea celor douã state româneºti”. Cu aceastã ocazie, directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române Radu Baltasiu a declarat: ,,Aceastã cercetare este prima aºezatã într-o paradigmã româneascã, în sensul cã e realizatã din perspectiva unui interes românesc ºi orânduieºte demersul ºtiinþific sub aceastã stea. Din acest punct de vedere, este una dintre primele cercetãri care indicã limpede cã teritoriul dintre Prut ºi Nistru, respectiv
Republica Moldova sau Basarabia, este încã bine aºezat în mentalul colectiv din România. Asta a fost o surprizã plãcutã pentru noi, ne aºteptam ca dupã douãzeci de ani de curriculã ºi mass-media într-o formulã deznaþionalizantã, neadaptatã în raport cu complexul Europa, sã gãsim mai puþin prezentã aceastã resursã mentalã. Iatã cã ea este prezentã ºi asta ne bucurã”. Evenimentul a fost organizat în ajunul vizitei cancelarului german Angela Merkel la Chiºinãu. Societatea din Republica Moldova aºteaptã cu interes
rezultatele acestei deplasãri a oficialului german, în contextul în care în ultimele luni s-a vehiculat ideea reglementãrii conflictului transnistrean prin aplicarea unui plan de federalizare a republicii. Sondajul de opinie a fost realizat în România, în perioada 7-23 iunie, pe un eºantion reprezentativ naþional de 1486 de persoane, cu o eroare toleratã de +/- 2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele finale ale cercetãrii vor fi fãcute publice în luna septembrie.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 august 2012
8 Actualitate ai multe proiecte extrem de importante pentru comunitate sunt blocate la ora actualã din lipsa banilor. Unele linii de finanþare au fost stopate complet, iar pentru altele deocamdatã nu se gãsesc fondurile necesare.
M
La Vulcan, de exemplu, proiectele de infrastructurã ce urmau sã fie realizate în douã zone sãrace din municipiu sunt acum stopate. Este vorba despre proiectele ce trebuiau implementate în cartierul Micro 3 B – supranumit Dallas, respectiv Colonia de Jos. Primarul localitãþii, Gheorghe Ile, spune cã aceste proiecte nu mai pot fi continuate pentru cã finanþãrile au fost stopate. „Proiectul de modernizare din cartierul Micro 3 B aºa cum se cunoaºte a primit finanþare prin ARDDZI, fondurile fiind de la
nstituþia Prefectului judeþului Hunedoara ºi Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã Hunedoara (APIA) îi atenþioneazã pe fermierii care utilizeazã pajiºti permanente (pãºuni/fâneþe) sau teren arabil.
I
Cã este interzisa arderea vegetaþiei, inclusiv iarba rãmasã dupã
Lipsa banilor blocheazã proiectele de infrastructurã
Banca Mondialã. Finanþatorul a oprit deocamdatã fondurile necesare continuãrii lucrãrilor. Din fericire, însã, a fost extinsã durata contractului, ceea ce înseamnã cã proiectul rãmâne de actualitate, cã executantul va putea relua lucrãrile de la data la care ARDDZI va anunþa cã se
reia finanþarea”, a declarat Ile. În aceeaºi situaþie este ºi proiectul de canalizare a Coloniei de Jos, pentru care fondurile erau asigurate de la Guvern. Numai cã ºi în acest ca finanþarea este stopatã. „Dorinþa administraþiei locale a fost sã fie încheiate cele douã proiecte conform progra-
mului de execuþie ºi conform tuturor discuþiilor avute cu grupurile de cetãþeni din aceste zone ale Vulcanului. Ne pãstrãm încrederea cã vom putea finaliza ceea ce am început, cunoscând interesul cetãþenilor ºi mai ales problemele existente în cele douã
cartiere”, susþine primarul Gheorghe Ile. ªi la Petroºani sunt probleme, în acest caz fiind vorba despre lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng . primarul Tiberiu Iacob – Ridzi spune cã în Parâng se lucreazã, la pârtiile de schi ºi bazinul de apã, dar pe cheltuiala constructorului, care ar urma sã-ºi recupereze banii ulterior. În schimb sunt stopate lucrãrile la telescaunul TS 3, realizat de Doppelmayr, care nu lucreazã decât cu banii jos. Aici ar mai trebui construitã instalaþia de acþionare, respectiv sã fie montate cablul ºi scaunele, dar pânã nu vin banii – aproximativ 3 milioane de euro - lucrarea stagneazã. „La demararea proiectului din Parâng, s-a stabilit ca la fiecare trimestru sã ne fie daþi banii. Anul acesta, însã, s-au alocat banii pe primul trimestru, iar mai apoi nu am mai primit nimic”, explicã primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Carmen COSMAN
Arderea vegetaþiei, strict interzisã!
Administrator ascuzat de evaziune ministratorul uneri societãþi comerciale din Brad a intrat în atenþia poliþiºtilor Serviciului de Investigare a Fraudelor Hunedoara, care în urma activitãþilor desfãºurate, au stabilit ar fi prejudiciat bugetul statului cu 700.000 de lei.
Ad cosirea pajiºtilor, respectiv este interzisa arderea miriºtilor ºi/sau a resturilor vegetale rezultate dupã recoltarea culturilor (cereale pãioase, vreji de
plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapiþã, inclusiv iarba rãmasã dupã cosirea pajiºtilor temporare etc.). Încãlcarea dispoziþiilor legale, are ca efect aplicarea reducerilor la suma totalã de platã, conform sancþiunilor pentru nerespectarea GAEC5„Nu este permisã arderea miriºtilor ºi a resturilor vegetale pe terenul arabil” si GAEC8 „Nu este permisa arderea vegetatiei pajistilor permanente”, aratã Prefectura Hunedoara într-un comunicat remis presei. “Facem precizarea cã în situaþiile de constatare a arderii vegetaþiei pe terenurile arabile sau pajiºti permanente, mãsurile se vor lua împotriva fermierilor care utilizeazã acele parcelele, indiferent dacã incendierea a fost provocatã de cãtre fermier sau de o cauzã necunoscutã, cu excepþia situaþiei în care se prezintã o copie dupã sesizarea depusã ºi înregistratã la poliþie, privind producerea aces-
tui fapt”, se aratã în comunicat.. Inspectorii APIA vor executa vizite rapide în teren pentru constatarea nerespectãrii bunelor condiþii agricole si de mediu. Daca încãlcarea este rezultatul unei acþiuni ori a unei omiteri imputabile fermierului care a depus cererea de platã pentru schemele de sprijin pe suprafaþã, suma totalã a plãþilor efectuate sau care urmeazã sa fie efectuate pentru anul 2011, va fi redusã sau exclusã. Gravitatea nerespectãrii bunelor condiþii agricole si de mediu se evalueazã în funcþie de suprafaþa parcelelor cu miriºti sau resturi vegetale arse sau pajiºti permanente arse, raportatã la tolalul suprafeþei arabile sau pajiºti permanente determinate din exploataþie. Se va lua în calcul întreaga suprafaþã a parcelei cu miriºti sau resturi vegetale arse sau pajiºti permanente, indiferent dacã arderea a afectat în întregime parcela sau nu. Diana MITRACHE
Este vorba despre faptul cã, administratorul, în perioada anilor 2010 – 2011, a înregistrat în evidenþele contabile ale firmei cheltuieli care nu au avut la bazã operaþiuni comerciale reale, sustrãgându-se astfel de la plata taxelor ºi impozitelor datorate statului în suma de 700.000 lei. Potrivit reprezentanþilor IPJ Hunedoara, în cauzã se efectueazã cercetãri sub supravegherea Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de evaziune fiscalã.
Prins cu mâna în buzunarul altcuiva n bãrbat din Timiº riscã sã-ºi petreacã urmãtorii ani dupã gratii, dupã ce a fost prinsd în timp ce încerca sã-i fure banii din buzunarul unei persoane.
U
Potrivit anchetatorilor Poliþia Oraºului Haþeg a fost sesizatã de cãtre un bãrbat din Haþeg cu privire la faptul cã, în timp ce se afla în incinta Policlinicii din Haþeg, a fost acostat de cãtre o persoanã de sex masculin care a încercat sã îi sustragã suma de bani pe care o avea în buzunarul de la spate al pantalonilor. Poliþiºtii din cadrul Formaþiunilor Investigaþii Criminale ºi Ordine Publicã s-au deplasat la faþa locului ºi, în urma verificãrilor, l-au depistat pe Constantin G., de 40 de ani, din localitatea Jimbolia, judeþul Timiº, cu privire la care s-a stabilit cã este prezumtivul autor al faptei. Pe numele lui Constantin G. a fost întocmit dosar de cercetare penalã sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de tentativã de furt calificat.
perioada 11 - 20 Îdin naugust 2012 o parte copiii aflaþi cu mãsurã de protecþie în centrele rezidenþiale subordonate Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara au primit vizita a 8 membri ai Organizaþiei Internaþionale de caritate Lions Club din Anglia.
Actualitate 9 De 12 ani
Lions Club Anglia ºi bucuria de a dãrui copilãrie specializate aflate în subordinea DGASPC Hunedoara cu dorinþa de a-ºi dedica timpul liber copiilor pe parcursul unei sãptãmâni întregi. Anul acesta „Leii” au venit cu donaþii pentru copiii din centrele aflate în localitãþile Brad, Haþeg, Orãºtie ºi Hunedoara constând în jucãrii, pampers ºi cadouri. Copiii au aºteptat cu mare nerãbdare vizita prietenilor englezi. Alãturi de aceºtia au avut ocazia sã petreacã clipe de neuitat la cumpãrãturi, la pizza, la ºtrandurile din localitate, la Aqualand ºi la McDonald’s. DGASPC Hunedoara a venit în întâmpinarea iniþiativelor membrilor organiza-
Una dintre cele mai mari organizaþii de caritate din lume. Scopul colaborãrii dintre cele douã instituþii constã în sprijinul acordat copiilor prin oferirea de excursii, activitãþi recreative ºi de socializare ºi susþinere financiarã în achiziþionarea diferitelor bunuri. Începând cu anul 2001 membrii acestei organizaþii din Anglia reprezentatã prin domnul Chris Hibbert, preºedinte Romanian Pride, vin anual în vizitã în centrele rezidenþiale pentru copiii abandonaþi, neglijaþi, abuzaþi de pãrinþi ºi care se aflã cu mãsurã de protecþie în aceste servicii
þiei susþinând organizarea diverselor activitãþi recreative în centrele de copii. Luni 20 august 2012, ultima zi de vizitã s-a încheiat cu o ieºire la McDonald’s ºi o petrecere organizatã pentru toþi copiii din cele 4 centre rezidenþiale. Dorinþa noastrã ºi a oaspeþilor noºtri este sã dãruim copiilor bucurie în suflete, zile liniºtite ºi fericite de vacanþã, zâmbete luminoase pe chipurile lor, într-un cuvânt sã îndeplinim motto-ului organizaþiei Lions Club Anglia acela de ,,A da copiilor o copilãrie’’(,,Giving children a chidhood’’), declarã Viorica Popescu, director general DGASP Hunedoara.
,25 % dintre românii din dreap87 Românii vor unirea cu ta Prutului îºi doresc unirea cu Republica Moldova. Acesta este unul dintre rezultatele preliminare ale unui sondaj de opinie efectuat în România, în luna iunie, de cãtre Centrul Român pentru Studii ºi Strategii. O serie de date cu privire la percepþia românilor asupra identitãþii lingvistice, istorice, politice ºi culturale a locuitorilor din Republica Moldova au fost fãcute publice astãzi la Chiºinãu. În timp ce numai 55,2% dintre respondenþi considerã cã politicienii din România ar trebui sã trateze unirea ca prioritate, un procent mult mai ridicat dintre cei chestionaþi sunt de pãrere cã locuitorii din dreapta Prutului sunt în primul rând români (67,8%), cã limba vorbitã de ei este româna (71,9 %) ºi cã
Republica Moldova
„Basarabia este pãmânt românesc”(84,9%). Datele preliminare au fost
prezentate în cadrul conferinþeidezbatere cu tema “Reunirea celor douã state germane model de integrare euroatlanticã pentru R. Moldova, prin reunirea celor douã state româneºti”. Cu aceastã ocazie, directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române Radu Baltasiu a declarat: ,,Aceastã cercetare este prima aºezatã într-o paradigmã româneascã, în sensul cã e realizatã din perspectiva unui interes românesc ºi orânduieºte demersul ºtiinþific sub aceastã stea. Din acest punct de vedere, este una dintre primele cercetãri care indicã limpede cã teritoriul dintre Prut ºi Nistru, respectiv
Republica Moldova sau Basarabia, este încã bine aºezat în mentalul colectiv din România. Asta a fost o surprizã plãcutã pentru noi, ne aºteptam ca dupã douãzeci de ani de curriculã ºi mass-media într-o formulã deznaþionalizantã, neadaptatã în raport cu complexul Europa, sã gãsim mai puþin prezentã aceastã resursã mentalã. Iatã cã ea este prezentã ºi asta ne bucurã”. Evenimentul a fost organizat în ajunul vizitei cancelarului german Angela Merkel la Chiºinãu. Societatea din Republica Moldova aºteaptã cu interes
rezultatele acestei deplasãri a oficialului german, în contextul în care în ultimele luni s-a vehiculat ideea reglementãrii conflictului transnistrean prin aplicarea unui plan de federalizare a republicii. Sondajul de opinie a fost realizat în România, în perioada 7-23 iunie, pe un eºantion reprezentativ naþional de 1486 de persoane, cu o eroare toleratã de +/- 2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele finale ale cercetãrii vor fi fãcute publice în luna septembrie.
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 august 2012
S . C . A PA S E R V VA L E A J I U L U I S . A .
în furnizarea apei potabile, pentru Miercuri, 22 august 2012, Petroºani între orele 10:00 - 15:00. Zona afectatã este Cartierul Carpaþi. Motivul restricþiei este remediere pierdere pe str. 13 Septembrie nr. 2. - Lupeni între orele 10:00 - 15:00. Zona afectatã este Cartierul Bãrbãteni. Motivul restricþiei este remediere pierdere pe str. Barbateni bl. 26 A.
anunþã restricþii
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
Vã mulþumim pentru înþelegere! Conducerea ApaServ Valea Jiului
HOROSCOP
21 august 2012
Este posibil sã demarezi o nouã activitate în plan profesional, dar lucrurile nu îþi vor ieºi nici pe de o parte atât de repede pe cât îþi doreºti. În plan sentimental traversezi o perioadã tensionatã. Totuºi, entuziastmul sentimental atinge limita superioarã.
Este o perioadã în care trebuie sã dai dovadã de modestie ºi conºtiinciozitate. De asemenea ar trebui sã faci un efort pentru a-i ajuta pe cei din jur. Relaþia cu partenerul de viaþã este bunã, iar acesta îþi oferã sprijinul ori de câte ori ai nevoie.
Energia de care dispui îþi poate permite sã îþi pui în practicã planurile pe care le ai în minte. Eºti, de asemenea, mai autoritar, ceea ce te va ajuta în tot ce doreºti sã întreprinzi. Cei din jur vor fi impresionaþi de personalitatea ta.
Inclinaþia pentru ordine te va ajuta sã ieºi în evidenþã în cercul de prieteni. Ai putea sã îþi consolidezi relaþiile de prietenie cu aceastã ocazie. Magnetismul de care dispui în aceste zile îþi va aduce simpatie în toate cercurile în care îþi vei face apariþia.
Colaborarea cu prietenii te va face sã te simþi mai în siguranþã ºi implicit sã priveºti cu mai multã încredere în viitor. O mare parte din atenþie se va îndrepta, în aceastã zi, spre problemele bãneºti. Ai mari ºanse sã obþii unele câºtiguri substanþiale.
Munceºti destul de mult, dar energia tinde sã se disipe în activitãþi minore. La serviciu va trebui sã faci eforturi destul de mari, iar relaþia cu colegii va fi bunã. Acest lucru te va ajuta sã depãºeºti mai uºor neplãcerile cu care te confrunþi.
Relaþiile cu prietenii evolueazã cel puþin mulþumitor în ciuda faptului cã eºti cam suspicios. Nu este exclus ca un prieten sã aibã probleme de sãnãtate ºi sã vã solicite ajutorul. Oricum în aceastã perioadã popularitatea ta este în continuã creºtere.
În ceea ce priveºte activitãþile profesionale, este posibil sã ai unele realizãri, dar nu la nivelul aºteptarilor. Vei avea mult de lucru, dar nu vei reuºi sã finalizezi chiar tot ce þi-ai propus. Este nevoie de mai multã insistenþã.
La slujbã este mult de lucru ºi este nevoie de un efort susþinut pentru a rezolva toate sarcinile. Conjunctura astralã îþi permite o oarecare reuºitã în plan material. Ai putea primi un cadou sau ai putea fi susþinut cu bani pentru a-þi pune în practicã ideiile.
Eºti cam impulsiv în aceastã zi, parcã mai mult decât în mod obiºnuit. Nevoia ta de manifestare este foarte mare, mai ales în plan social ºi profesional. Reuºeºti sã faci o bunã impresie oriunde te duci aºa cã ai putea sã-i convingi pe cei din jur.
Dacã doreºti sã rezolvi ceva legat de acte financiar-contabile, aceastã zi se va dovedi deosebit de favorabilã. Este posibil sã þi se ofere ocazia sã faci o investiþie ce se va dovedi în scurt timp deosebit de rentabilã.
De energie nu duci lipsã, dar eºti cam împrãºtiat ºi nu reuºeºti sã o foloseºti în mod eficient. Doreºti sã faci prea multe lucruri odatã ºi riscul este sã nu rezolvi mai nimic. O informaþie pe care o vei primi, folositã corespunzator.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 august 2012 entru perioada P 21.08 – 23.08 2012 este anunþat pe teritori-
Mãsuri anti-caniculã transmise de DSP Hunedoara
ul judeþului Hunedoara cod galben de caniculã, iar temperaturile ridicate din aceastã perioadã pot sã determine efecte negative asupra populaþiei din judeþul nostru, mai ales pentru copii, vârstnicii ºi persoanele cu dizabilitãþi sau boli cronice (pot sã aparã lipotimii, probleme cardiace sau respiratorii). Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara avertizeazã din nou cã ieºitul din casã la orele prânzului, când asfaltul frige ºi aerul pare de nerespirat, este imprudenþã curatã. Direcþia de Sãnãtate Publicã avertizeazã cã atunci când termometrele aratã la umbrã peste 34 de grade Celsius, trebuie sã evitãm pe cât posibil sã ieºim afarã. Pe strãzile cu asfalt încins ºi printre blocurile ce radiazã cãldura, chiar ºi cel mai sãnãtos organism poate sã cedeze. Fãrã o hidratare corespunzãtoare, care sã menþinã temperatura corpului în jur de 37 grade Celsius, pot apãrea crampele de cãldurã, insolaþie, epuizare sau ºoc hipertermic. Crampele de cãldurã apar la nivelul abdomenului, braþelor, membrelor inferioare, mai ales atunci când transpirãm abundent în timpul unor activitãþi fizice solicitante. În aceste condiþii, orice activitate fizicã va fi sistatã, iar pacientul va intra în repaos intr-un loc rãcoros. Activitãþile fizice intense pot fi reluate dupã mai multe ore, când canicula s-a mai potolit. Este recomandat consumul de lichide precum sucuri de fructe naturale sau de
pele de munte curg tot mai firav la vale. Asta se întâmplã din cauza secetei prelungite din ultimele sãptãmâni, însã, pânã acum nu au fost restricþii cãtre populaþie. Totuºi, abia dacã se mai zãresc firicelele de apã, cât ale unui mic izvor, în locuri în care apele celor douã Jiuri, de Est ºi de Vest, curgeau la vale învolburate.
A
Potrivit responsabililor care gestioneazã sistemul hidrotehnic din Valea
bãuturi energizante diluate cu apa. Dacã aceste crampe dureazã mai mult de o orã, este necesar consultul medical. Epuizarea cauzatã de temperaturile ridicate apare dupã câteva zile de cãlduri excesive ºi se manifestã prin somnolenþã, senzaþia de slãbiciune ºi obosealã, somn agitat sau insomnie. Aceste stãri pot fi combãtute prin odihnã în locuri rãcoroase, consumul lichidelor, iar dacã simptomele continuã va fi solicitat ajutorul medicului. Insolaþia este datã de expunerea directã ºi prelungitã a capului la soare. Se manifestã prin: dureri de cap violente, somnolenþã, greaþã ºi eventual pierderea cunoºtinþei, febrã ºi uneori arsuri ale pielii. Riscul de insolaþie este mult mai ridicat la copii. De aceea, trebuie evitatã expunerea prelungitã la soare, mai ales între orele 1118. Iar cel care a fãcut insolaþie va fi dus la umbrã, încercânduse rãcirea corpului cu gheaþã sau apã rece, ventilaþie, administrarea unei cantitãþi consistente de lichid. Socul hipertermic este o urgenþã medicalã. Apare ca urmare a incapacitãþii organismului de a-ºi menþine temperatura normalã, aceasta crescând repede,
ajungând/depãºind 40 grade Celsius. Simptomele ºocului sunt: pielea este foarte caldã, roºie ºi uscatã, dureri de cap violente, dezorientare ºi pierderea cunoºtinþei (leºin), eventual convulsii. În acest caz va fi solicitat serviciul de urgenþe medicale (Salvarea). Pânã la sosirea acesteia bolnavul va fi dus la umbrã, udat cu apa rece, dacã este posibil, persoanei i se face un duº rece. Fãrã acordarea rapidã a îngrijirilor medicale, ºocul hipertermic poate fi fatal. Pentru a limita efectele temperaturilor ridicate în locuinþe, ferestrele expuse la soare vor fi închise, fiind trase jaluzelele sau draperii. Ferestrele vor rãmâne închise pe toatã perioada cât temperatura exterioarã este superioarã celei din locuinþã ºi vor fi deschise seara târziu, noaptea ºi dimineaþa devreme, provocând curenþi de aer, pe perioada cât temperatura exterioarã este inferioarã celei din locuinþã. De asemenea, pentru a reduce temperatura din casã este bine ca lumina artificialã sã fie menþinutã la intensitate scãzutã ºi utilizatã pentru perioade mai scurte. În plus, orice aparat electrocasnic de care nu este nevoie va fi închis.
Vestimentaþia în zilele cu temperaturi ridicate trebuie sã fie lejerã ºi amplã, din fibre naturale, de culori deschise. Pe cap vor fi purtate pãlãrii sau ºepci în culori deschise. O mare atenþie trebuie acordatã copiilor, vârstnicilor ºi persoanelor cu dizabilitãþi, oferindu-le periodic lichide, chiar dacã nu sunt solicitate. Pãrinþii trebuie sã evite sã iasã cu copilul din casã în orele cu temperaturile ridicate, mai ales dacã este vorba despre bebeluº (0-12 luni). În cazul în care este necesarã deplasarea, atunci copilul va fi îmbrãcat lejer, chiar dacã are pânã la 9 luni, iar capul va fi acoperit cu o pãlãrie de soare. Copilul trebuie lãsat dezvelit atunci când doarme. În schimb, nu este recomandat scãldatul în apa
rece deoarece diferenþele mari de temperaturã pot sã determine apariþia ºocului. Este bine ca în zilele cu temperaturi ridicate sã fie evitate activitãþile în exterior care necesitã un consum mare de energie (sport, grãdinãrit, etc). Pe parcursul zilei vor fi fãcute duºuri calduþe, apa fiind lãsatã pe corp. In zilele cu temperaturi ridicate, consumul de lichide trebuie sã depãºeascã doi litri, fãrã a aºtepta sã aparã senzaþia de sete. Consumul de alcool (inclusiv bere sau vin) este interzis întrucât acesta favorizeazã deshidratarea ºi diminueazã capacitatea de luptã a organismului împotriva cãldurii. De asemenea, va fi evitat consumul bãuturilor cu conþinut ridicat de cofeinã (cafea, ceai, cola) sau de zahãr (sucuri rãcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice. În schimb, Direcþia de Sãnãtate Publicã a jud. Hunedoara recomandã consum ridicat de fructe ºi legume proaspete (pepene galben, roºu, prune, castraveþi, roºii) deoarece acestea conþin o mare cantitate de apã. O dozã de iaurt produce aceeaºi hidratare ca ºi un pahar de apã. Dacã avem aer condiþionat, aparatul trebuie reglat astfel încât temperatura sã fie cu 5 grade mai micã decât temperatura ambientalã.
Seacã apele de secetã Jiului, cotele cu care au scãzut apele nu sunt alarmante, dar s-au înregistrat pe anumite cursuri de apã minime istorice. „Ultimele precipitaþii au
fost în data de 12 august. Atunci, putem sã spunem cã a plouat cu 7 pânã la 17 litri pe metru pãtrat. Nu a fost mult ºi pentru cã de atunci can-
titãþile de precipitaþii au fost zero, variaþia cotelor apelor este între 2 ºi 4 cm, iar apele sunt în scãdere din cauza
caniculei, desigur”, a spus Adriana Sârbu, responsabil al Sistemului
Hidrotehnic Valea Jiului. Toate staþiile de furnizare a apei potabile cãtre populaþia Vãii Jiului au funcþionat normal pânã acum, chiar ºi la cotele scãzute ale apelor, dar încã nu se impune restricþionarea furnizãrii apei potabile câtre populaþie. În schimb, în albii este cel mai vizibil modul în care apele de munte devin mici pârâiaºe. În judeþul Hunedoara este cod galben de caniculã ºi cotele apelor sunt în scãdere. Diana MITRACHE
12 Actualitate upã ce în ultima vreme devenise ca un tranºeu, care pãrea cã fusese bombardat de câteva ori, strada Aleea Muncii din Vulcan a intrat în reabilitare. Lucrãrile au începând de ieri, dupã nenumãrate solicitãri din partea oamenilor.
D
Locuitorilor de pe Aleea Muncii din Vulcan, dar ºi celor care tranziteazã des aceastã stradã nu lea venit sã creadã când ieri dimineaþã au vãzut muncitorii de la primãrie în zonã. Dupã nenumãrate sesizãri ºi mai ales dupã ce strada se transformase într-un adevãrat tranºeu ca unul din cele mai periculoase zone de
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 august 2012
Aleea Muncii din Vulcan, în sfârºit, se asfalteazã
rãzboi, cu gropi, cratere ºi piatrã cubicã scoasã ºi lãsatã la voia întâmplãrii, iatã cã acum, primãria s-a apucat de reparaþii. “Conform graficului, ºi aceastã stradã era prinsã pentru anul
acesta. N-am ºtiut dacã ne mai încadrãm sau nu, dar am fãcut eforturi ºi ne-am apucat ºi de aceasta. Nu este o reabilitare, practic este o modernizare completã. Se schimbã inclusiv infra-
structura”, ne-a declarat Alin Fara, director tehnic la Primãria Vulcan. Deºi aceastã stradã trebuia sã beneficieze mai întâi de canalizare, reprezentanþii primãriei au admis
ºi ei cã nu se mai putea aºtepta încã un an, pânã când cei de la Apa serv ar fi ajuns probabil cu lucrãrile aici. “Se pare cã Apa Servul întârzie demararea lucrãrilor la reabilitarea reþelelor de canalizare ºi alimentare cu apã potabilã ºi astfel nu mai puteam aºtepta încã un an pânã când se vor realiza lucrãrile pentru utilitãþi. În speþã, când acestea vor începe, dacã va fi nevoie sã se treacã pe lângã tronsoanele modernizate, vom face tot posibilul sã deviem sau sã gãsim un alt traseu al conductelor, astfel încât sã nu afectãm ceea ce am reparat acum”, a mai spus Fara. Luiza ANDRONACHE
ªi totuºi, vin amenzile eºi se aºternuse liniºtea peste legea care prevedea asigurarea obligatorie a locuinþelor, primãriile au fost somate sã treacã la calcularea cuantumului amenzilor ce urmeazã a fi aplicate, cu începere din acest an.
D
În Petroºani, de exemplu, nici mãcar 25% dintre locuinþe nu au fost, încã, asigurate. Persoanele care nu ºiau asiguratlocuinþele împotriva dezastrelor naturale urmeazã sã fie sancþionate contravenþional. Legea referitoare la acest aspect a
intrat în vigoare încã de anul trecut dar numãrul celor care ºi-au asigurat locuinþelor a rãmas unul foarte mic. Prin dezastre naturale se înþelege, de exemplu, cutremurele, alunecãrile de teren sau inundaþiile. Amenzile pe care le
pot încasa cei care nu ºiau asigurat locuinþele se situeazã între valorile de 100 ºi 500 de lei. Constatarea ºi încasarea contravenþiilor urmeazã a fi efectuate de cãtre primarii localitãþilor sau de cãtre personalul împuternicit în acest scop. Ieri,
serviciile de impozite ºi taxe locale ale primãriilor din Valea Jiului au primit o notã prin care sunt invitate sã stabileascã valoarea sancþiunilor contravenþionale ce urmeazã a fi aplicate cu începere, chiar din acest an. Mir cea NISTOR
Parcarea de la Universitatea Petroºani s-a asfaltat! rimãria Petroºani a fost de acord sã asfalteze ºi parcarea de la P Universitate. Reprezentanþii instituþiei din deal au ajuns la o înþelegere cu primãria, vizavi de parcarea rãmasã neasfaltatã din zona Rectoratului ºi care de câteva luni bune oferea o imagine de coºmar pentru ºoferi ºi nu numai. Ieri, muncitorii firmei care au executat reabilitarea drumului spre Brãdet, au asfaltat ºi aceastã porþiune. “Într-adevãr, se asfalteazã, iar un aport important putem sã spunem cã a avut ºi presa, pentru cã de fiecare datã, primarului i s-a ridicat aceastã problemã. Noi, cei de la Universitate am interve-
nit, de asemenea. Am avut o întâlnire la primãrie, iar atunci, domnul primar a promis cã aceastã lucrare se va executa”, a declarat Marius Cucãilã, ºef Patrimoniu Universitatea Petroºani. Pentru cã nu a fost vorba de o lucrare mare, muncitorii firmei Drupo au ºi terminat treaba pânã la sfârºitul zilei. Luiza ANDRONACHE