Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 190
Cronica Vãii Jiului Vineri, 17 august 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Bãtut cu bestialitate de poliþiºti ºi ameninþat cu moartea
Lacãt pe minerit
Peste 500 de obiective miniere închise în 14 ani eci de demolatori, niciun constructor. Perimetrele Z miniere din întreaga þarã le fac cu ochiul aºa-ziºilor constructori care nu fac altceva decât sã demoleze.
>>> PAGINA A 3-A
Accident mortal la mina Paroºeni ITM din Valea Identnspectorii Jiului cerceteazã un accide muncã mortal care a avut loc la mina Paroºeni. Incidentul a avut loc marþi seara, când un miner de 42 de ani ºi-a pierdut viaþa.
>>> PAGINA A 3-A
Dosarul minerilor arºi la Petrila, finalizat TM aproape a finalizat dosarul în care doi mineri au fost arºi la mina Petrila. Conform inspectorilor ITM, toate piesele au fost puse cap la cap, iar în scurt timp, dosarul va pleca la Inspecþia Muncii.
I
>>> PAGINA A 3-A
ncã un caz de abuz ºocheazã opinia publicã din Valea Jiului, iar vinovaþii indicaþi de victimã sunt poliþiºti. Un bãrbat de 31 de ani a ajuns cu rãni grave tocmai la Spitalul Judeþean Timiºoara, dupã o bãtaie încasatã în secþia de poliþie din localitatea Uricani.
Î
PAGINA A 5-A
Bilanþ sumbru - peste 500 de accidente în „curba morþii”
inci tineri au ajuns la C Spitalul de Urgenþã din Petroºani cu rãni dupã ce
maºinile în care se aflau s-au ciocnit într-o curbã de la ieºirea din Petroºani, pe DN 66.
>>> PAGINA A 4-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 17 august 2012
S-a scumpit pâinea la Petroºani reºteri de preþuri la alimentele de bazã. Alimentele de bazã se scumpesc începând de ieri. La o brutãrie din municipiul Petroºani s-au anunþat deja aceste creºteri ale preþurilor la pâine.
C
Astfel, pâine de 300 de grame care pânã acum costã 1 leu, începând de astãzi aceasta va valora 1,2 lei. Cumpãrãtorii vor scoate mai mulþi bani din buzunar pentru cheltuielile zilnice ale alimentelor. Potrivit reprezentanþilor societãþii, majorarea de preþ vine în urma scumpirii combustibililor ºi a utilitãþilor. Cumpãrãtorii nu sunt încântaþi de aceastã veste.
“Toate se scumpesc. Pâinea s-a scumpit acum. Pânã acum era 1 leu, acum dacã nu am 20 de bani nu îmi dã pâinea. Nu ºtiu ce ne vom face. La piaþa toate se scumpesc în loc sã scadã preþurile. Toate astea în timp ce salariile stau pe loc”, a declarat o SPAÞIU petroºãneancã. DE ÎNCHIRIAT În urmãtoarea perioadã sunt preDEPOZIT conizate alte creºteri Str. Lunca, Nr. 100, Preþ de preþuri la toate alifoarte avantajos mentele ºi nu numai. Relaþii la tel.: 0372764439, Raul IRINOVICI 0254542472
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtoarea de comori 12:10 Mireasã pentru fiul
meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Demascarea (r) 19:00 Observator 20:20 Gladiatorul 23:00 Blestemul ºerpilor 1:30 Dincolo de ring
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Grupul Vouã (r) 14:30 Jocul aºteptãrii (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulceamarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Turnul singurãtãþii 22:15 Kickboxer 5: Ultima rãzbunare 0:15 Turnul singurãtãþii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Mai presus de foc (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Aventurile lui Marco Polo 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV
20:30 Terminatorul II 23:15 Neamul întunericului 1:15 CSI: Miami
Prima TV 9:30 Schimb de mame (r) 11:00 Efectul WOW (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Curat, murdar? (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Vreau sã divorþez 22:00 Faþã în faþã 0:00 CSI: Crime ºi investigaþii 1:00 CSI: Crime ºi investigaþii
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 TV BAC 11:30 Open Fellas 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 13:20 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Zori de zi 16:00 Tezaur folcloric 16:55 La vie en rose 17:35 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Noua Franþã 23:35 Distractis Show 0:20 Distractis Show 1:05 Sãruturi
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 august 2012
Dosarul minerilor arºi la Petrila, finalizat TM aproape a finalizat dosarul în care doi mineri au fost arºi la mina Petrila. Conform inspectorilor ITM, toate piesele au fost puse cap la cap, iar în scurt timp, dosarul va pleca la Inspecþia Muncii.
I
Lacãt pe minerit
Peste 500 de obiective miniere închise în 14 ani eci de demolatori, niciun constructor. Perimetrele miniere din întreaga þarã le fac cu ochiul aºa-ziºilor constructori care nu fac altceva decât sã demoleze.
Z
Zeci de societãþi atât din þarã cât ºi de peste hotare sunt luate în evidenþele celor de la Ministerul Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri cum cã ºi-au manifestat interesul de a efectua lucrãri de închidere ºi ecologizare a perimetrelor miniere.
43
de demolatori
Pe site-ul Ministerului Economiei sunt zeci de constructori care ºi-au exprimat intenþia de a efectua lucrãri de închidere ºi ecologizare a perimetrelor miniere. Mai exact, 43 de societãþi efectueazã în zonele miniere din þarã lucrãri de închidere ºi ecologizare. 38 dintre acestea sunt firme de construcþii din þarã.
T
rei demolatori locali
Trei societãþi din cele 38 de la nivel naþional îºi duc veacul în judeþul Hunedoara. Astfel, trei societãþi de construcþii din judeþ închid ºi ecologizeazã perimetrele miniere din þarã ºi nu în ultimul rând din Valea Jiului. Printre societãþile hunedorene specializate în închiderea ºi ecologizarea perimetrelor miniere sunt Eco Invest Deva ºi CNCAF Minvest Deva.
de mine închise în Valea Jiului
20
Conform Monitorului Oficial din anul 2007, în Valea Jiului au fost închise 20 de unitãþi miniere. Totul s-a petrecut în decursul a 65 de ani. Mai exact prima unitate minierã închisã a fost Mina Rafael din Lupeni în anul 1941. Cea mai recentã închidere dateazã din anul 2006. În urmã cu 6 ani a fost suspendatã activitatea Minei Barbateni din Lupeni. Conform aceluiaºi document, s-au alocat diferite sume pentru închiderea ºi conservarea acestor perimetre miniere. Astfel, statul roman a cheltuit peste 70 de milioane
de lei pentru închiderea ºi conservarea perimetrelor miniere care au fost închise în decursul timpului. Mai exact au fost cheltuiþi 76.032.621 de lei pentru închiderea minelor.
3
mine închise pânã în 2018
Statul român intenþioneazã sã mai închidã trei unitãþi miniere din subordinea Companiei Naþionale a Huilei pânã în anul 2018. Astfel, cele trei mine care vor fi închise pânã la data stabilitã de comun acord cu Comisia Europeanã sunt Petrila, Paroseni ºi Uricani. Pentru a accesa ajutorul de stat acordat conform legislaþiei europene, CNH Petroºani a întocmit Planul de închidere ºi documentaþia de finanþare a costurilor de închidere pentru cele trei exploatãri miniere. Aceste documentaþii fac obiectul notificãrii transmise Comisiei Europene. Pentru închiderea celor trei unitãþi miniere Comisia Europeanã acorda un ajutor în valoare totalã de 1,17 miliarde de lei. Pentru acest an au fost alocaþi 213,085 milioane de lei. Pânã la finele acestei perioade
vor mai fi disponibilizaþi 3 300 de mineri, iar pentru acest an trebuie disponibilizaþi 200 de ortaci.
ute de obiective miniere închise la nivel de þarã
S
Conform unui document al Ministerului Economiei, din anul 1998 ºi pânã în prezent au fost închise sute de perimetre miniere. Mai exact este vorba de 556 de obiective miniere. “În cadrul programului de restructurare a sectorului minier din România, începând cu anul 1998 s-a trecut la conservarea ºi închiderea minelor ºi carierelor considerate a fi nerentabile. Pentru închiderea definitivã, conservarea, ecologizarea ºi monitorizarea postinchidere a minelor ºi carierelor au fost aprobate 11 hotãrâri ale Guvernului cu un total de 556 de obiective miniere”, se aratã în documentul Ministerului Economiei. Banii necesari pentru aceste operaþii de închidere au fost alocaþi de la bugetul de stat. astfel, statul pune lacãtul pe industria minierã din întreaga þarã. Raul IRINOVICI
Accident mortal la mina Paroºeni nspectorii ITM din Valea Jiului cerceteazã un accident de muncã mortal care a avut loc la mina Paroºeni. Incidentul a avut loc marþi seara, când un miner de 42 de ani ºi-a pierdut viaþa.
I
Un miner de 42 de ani a murit la locul de muncã, chiar dacã în ziua în care s-a întâmplat tragedia, el nu lucra în subteran. Acesta este unul dintre cel mai grave incidente ce au avut loc în acest an la minele din Valea Jiului.
„Nu îl categorisim ca accident de muncã. Este un eveniment, pe care noi îl cercetãm ºi,l a finele cercetãrii se va face încadrarea. Din punct de vedere al gravitãþii accidentelor, la nivelul zonei arondate Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în
Muncã (SSM) Valea Jiului, este al patrulea. Avem unul înregistrat deja, douã în cercetare, respectiv accidentul mortal de la Petrila, unul la o firmã de exploatãri forestiere”, a declarat Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM Valea Jiului. Paramedicii l-au resuscitat pe ortac zeci de minute, dar inspectorii ITM susþin cã nu au putut decât sã constate decesul omului. „Omul nu a suferit o vãtãmare corporalã vizibilã la locul de muncã, ci i s-a fãcut rãu la locul de muncã,
iar paramedicii l-au resuscitat 50 de minute, pânã au declarat decesul”, a adãugat Ileana Bodea Inspectorii ITM spun cã accidentele de acest gen au devenit tot mai dese în ultimii ani. Asta din cauza stresului pentru ziua de mâine. Pânã acum se murea la minã din cauza exploziilor de metan, dar, mai nou, se moare de stres. „În ultima vreme, evenimentele în care angajaþii
Inspectorilor ITM le lipsea declaraþia singurului supravieþuitor al accidentului de muncã de la Petrila. Practic, în acest moment, inspectorii de muncã au toate datele pentru a finaliza dosarul ºi apoi vor fi numiþi vinovaþii. „În acest moment, practic avem ºi ultimele douã piese de la dosar. Avem declaraþia oficialã a domnului ªerban ºi certificatul medico-legal al minerului decedat. Ca atare suntem în mãsurã sã închidem dosarul, sã încheiem procesul verbal de cercetare al evenimentului ºi sã îl transmitem la Inspecþia Muncii, în cursul sãptãmânii viitoare”, a spus Ileana Bodea, ºefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din ITM Petroºani. Doi angajaþi ai Minei Petrila, inginerul adjunct, Catãlin ªerban ºi minerul ºef de brigadã, Dãnuþ Codreanu, dãdeau gãuri într-un perete despãrþitor într-o zonã care trebuia izolatã pentru lichidarea unui foc de minã. Prin gãurile fãcute a þâºnit abur fierbinte care le-a provocat arsuri. Dãnuþ Codreanu a murit la spitalul de arºi din Bucureºti, iar celãlalt angajat a reuºit sã vorbeascã cu angajatorii. Mina Petrila este una dintre unitãþile extractive aflate pe lista celor care se vor închide. În acest moment, din subteran se scoate cãrbune dintr-un singur abataj, cel în care în 2008 a avut loc o puternicã explozie în urma cãreia 13 ortaci au murit, iar alþi 15 au suferit arsuri pe corp. Diana MITRACHE
suferã infarcturi, ori stopuri respiratorii sunt tot mai dese. Aceste sunt urmare a stresului. Din Statistici, rezultã cã pânã în 1887, de exemplu, noi nu prea cercetam astfel de evenimente. Erau foarte puþine ºi foarte multe erau cele de muncã propriu-zise. În 1989 erau 79 de accidente mortale, dar erau zero evenimentele de acest gen. În ultimul timp, accidentele propriuzise scad, iar cele
datorate stresului sunt în creºtere”, susþine Ileana Bodea. Personalul din subteran este unul îmbãtrânit ºi mulþi ortaci sunt la vârsta de pensionare. ªi minerul care ºi-a pierdut viaþa la Paroºeni în aceastã sãptãmânã mai avea 3 ani pânã la pensie. Asta denotã cã forþa de muncã e mult îmbãtrânitã ºi cã ortacii sunt tot mai stresaþi de frica zilei de mâine. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Vineri, 17 august 2012
inci tineri au ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani cu rãni dupã ce maºinile în care se aflau s-au ciocnit într-o curbã de la ieºirea din Petroºani, pe DN 66. Zona este numitã de localnici „curba morþii” pentru cã nu este lunã în care sã nu se producã un accident de circulaþie.
C
Accidentul a avut loc miercuri seara pe DN 66 în zona Gerom-Petroºani, din cauza unui ºofer care a vrut sã-ºi întoarcã maºina, însã nu s-a asigurat deºi avea vizibilitate foarte bunã. A fost lovit în lateral de un alt autoturism de lux al cãrui ºofer n-a apucat sã frâneze la timp, iar în urma tamponãrii cinci persoane au fost rãnite. Imediat la faþa locului au sosit mai multe ambu-
Bilanþ sumbru - peste 500 de accidente în „curba morþii”
lanþe cât ºi un echipaj SMURD care au acordat îngrijiri medicale rãniþilor. „Ionuþ B., de 28 de ani, din municipiul Câmpulung, judeþul Argeº, în timp ce conducea o autoutilitarã pe bulevardul 1 Decembrie 1918 din municipiul Petroºani, nu s-a asigurat corespunzãtor la efectuarea manevrei de întoarcere de pe un sens de circulaþie pe celãlalt sens prin viraj la stânga, fapt pentru care a intrat în coliziune cu autoturismul condus de Fancisc P., de 45 de ani, din
n bãrbat din Simeria Veche, rãmas izolat pe o micã insulã, a fost salvat de pompierii din Deva, dupã ce nivelul apei a crescut simþitor. Asta a fost posibil dupã ce staþia de captare ºi deversare a apei a dat drumul apei dintr-un baraj.
U
Garda de intervenþie a Detaºamentului de Pompieri din Deva a fost alertatã, în noaptea de miercuri spre joi, în jurul orei douã, de un bãrbat, care a apelat numãrul de urgenþã 112. Acesta a cerut ajutor, dupã ce a constatat cã se aflã izolat pe o insuliþã de pe râul Strei, în urma creºterii nivelului apei. „În cel mai scurt timp echipa de intervenþie, formatã din 4 subofiþeri, dotatã cu o barcã pneumaticã ºi accesorii de salvare a ajuns la locul indicat de apelant, pe raza localitãþii Simeria Veche. Pompierii au înaintat pânã la insuliþa înconjuratã de ape, l-au preluat pe bãrbatul în vârstã de 41 de ani ºi l-au adus în siguranþã la mal”, spune cãpitan Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. În ultimii ani, în perioada estiandarmii hunedoreni care asigurau mãsurile de ordine publicã la Festivalul de muzicã popularã „Ileana Rus” Geoagiu Bãi, au depistat, miercuri seara, un bãrbat care a sustras un portmoneu din buzunarul din spate al pantalonilor unei alte
J
Petrila. În urma accidentului a rezultat avarierea celor douã autovehicule ºi rãnirea uºoarã a unei pasagere din autoutilitarã precum ºi a conducãtorului autoturismului ºi a trei pasageri din autoturismul condus de acesta. Cei doi conducãtori auto au fost testaþi cu aparatul alcooltest, constatându-se cã Francisc P. prezenta o concentraþie de 0,31 mg/l, vapori de alcool în aerul expirat”, a declarat, inspector Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara.
T
entaþi sã accelereze
Martorii accidentului spun cã în „curba morþii” în ultimii 20 de ani au avut loc peste 500 de accidente. „La peste 100 am fost eu chemat martor, de la mine din curbã se vede ºi doar eu am prins pe viu o mulþime de tamponãri.
Bãrbat salvat din apele în creºtere ale Streiului
valã, pompierii deveni au fost implicaþi în numeroase operaþiuni de salvare a persoanelor surprinse de viituri pe râul Strei. Anul trecut, într-o singurã zi, ºapte copii ºi mamele lor precum ºi alþi doi tineri au avut nevoie de ajutorul pompierilor pentru a ajunge în siguranþã la mal. În total, în acest an, pompierii au intervenit pentru salvarea a 4 persoane izolate de viituri, doar pe râul Strei. În plus, din pãcate, în ultimii 5 ani, cel puþin 4 persoane, majoritatea copii, ºi-au pierdut viaþa înecate, în râul Strei. „Pentru evitarea unor situaþii asemãnã-
toare, recomandãm celor care aleg sã îºi petreacã timpul liber, pe malul râului Strei sã nu campeze sau staþioneze pe insuliþele formate pe cursul acestuia, deoarece pot fi inundate sau retragerea de pe acestea este extrem de periculoasã, atunci când nivelul apei creºte ca urmare a deversãrilor controlate. Reamintim cã râul Strei este parte integrantã a unei amenajãri hidroenergetice în care procesul de captare ºi deversare a apei este necesar pentru acþionarea turbinelor”, a mai adãugat Anemona Doda. Diana MITRACHE
L-a lãsat fãrã portmoneu, dar a fost prins de jandarmi persoane. Persoana în cauzã, în vârstã de 34 ani, din localitatea Homorod, a sustras portmoneul în timp ce se afla, la masã, în apropierea persoanei vãtãmate. În portmoneu
se aflau actele de identitate ale pãrþii vãtãmate ºi suma de 550 lei. Toate aceste bunuri au fost recuperate de jandarmi ºi predate pãrþii vãtãmate. „Jandarmii au întocmit în cauzã acte de constatare
cu privire la sãvârºirea faptei de furt calificat, care vor fi înaintate pentru continuarea cercetãrilor Parchetului de pe lângã Judecãtoria Orãºtie”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. Carmen COSMAN
Curba e uºoarã, zona are douã benzi pe sens ºi chiar dacã e limitã de vitezã 50 de kilometri la orã, toþi sunt tentaþi sã accelereze. Pentru unii aici e sfârºitul drumului. Cel mai groaznic accident a fost acum vreo 10 ani dacã-mi amintesc bine. Tot aºa s-au ciocnit ºi cei dintr-o maºinã au rãmas pur ºi simplu fãrã cap. Cred cã ceva ar trebui fãcut aici”, spune Costel, unul dintre martori. Statistica din ultimele luni aratã cã în „curba morþii” au avut loc trei accidente de circulaþie, toate soldate cu rãniþi. Câteva ore mai târziu un bãrbat de 71 de ani din Bãniþa, tot pe DN 66 avea sã-ºi piardã viaþa dupã ce a fost cãlcat de un autoturism. Omul se afla pe prãbuºit pe mijlocul drumului. Maximilian GÂNJU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 august 2012 ncã un caz de abuz ºocheazã opinia publicã din Valea Jiului, iar vinovaþii indicaþi de victimã sunt poliþiºti. Un bãrbat de 31 de ani a ajuns cu rãni grave tocmai la Spitalul Judeþean Timiºoara, dupã o bãtaie încasatã în secþia de poliþie din localitatea Uricani.
Î
Incidentul extrem de grav dacã ne raportãm la concluziile medicilor legiºti care s-au îngrozit dupã ce au examinat victima, a avut loc pe data de 8 august a.c., în Uricani. Un bãrbat de 31 de ani spune cã a mers la poliþie pentru a-ºi reclama un vecin, dar nu ºi-ar fi
Bãtut cu bestialitate de poliþiºti ºi ameninþat cu moartea putut imagina vreodatã ceea ce avea sã pãþeascã. Costel Stroe a fost întâmpinat în curtea poliþiei de ofiþerul de serviciu care i-a spus senin cã nu poate depune nicio reclamaþie pentru cã ºeful Poliþiei Uricani este în concediu de odihnã. „Am mers la poliþie cu soþia ºi fiica mea, era seara pe la 9 ºi jumãtate. În curte m-a întâmpinat ofiþerul care mi-a zis cã nu primeºte reclamaþia pentru cã este în concediu comandantul. În spatele meu a venit un poliþist ºi mi-a zis cã mai are douã
zile pânã la pensie ºi nu-l las eu fãrã pensie. Am intrat în maºinã ºi plec ºi au venit ºi m-au tras afarã. Pe soþie ºi fetiþã le-au bãgat într-o camerã ºi pe mine dupã ce m-au încãtuºat, m-au dus în altã camerã unde au început sã mã batã”, afirmã Costel Stroe.
„A
i dreptul sã mori!”
Victima susþine cã de la ora 10 ºi pânã la ora patru dimineaþa a fost bãtutã fãrã încetare de poliþiºti. „M-au bãtut cum nu bãteau nici miliþienii. M-au dat cu capul de masã, mã trãgeau pe jos ºi nu s-au oprit pânã dimineaþa. La ora patru a venit locþiitorul comandantului ºi mi-a zis cã ei mã iubesc ºi nu vor sã mã bage în puºcãrie. Apoi mi-au spus cei care m-au bãtut cã ei sunt legea ºi eu am singurul drept, acela sã mor. În Uricani ei fac legea ºi sã-mi iau soþia ºi sã plec din þarã dacã vreau sã mai trãiesc. M-au forþat sã semnez o declaraþie în alb ºi mi-au zis cã mã bagã în puºcãrie pentru ultraj. Au adus apoi o Biblie ºi m-au pus aºa leºinat din cauza bãtãii sã jur cã tot ce s-a întâmplat acolo în noaptea aceea, rãmâne în secþia de poliþie. Apoi miau dat drumul ºi dupã ce am ieºit de pe poartã am leºinat la scurt timp”,
poliþiei este ºtirbitã de astfel de incidente care sunt tot mai numeroase în Valea Jiului. Costel Stroe spune cã nu se va lãsa pânã când vinovaþii nu vor fi traºi la rãspundere, chiar dacã a primit ameninþãri de la poliþiºtii care l-au agresat. „Îmi este fricã sã mã întorc la Uricani, dar nu mã las. Mi-au transmis cã au bani sã-mi dea ca sã mã împac, apoi au încercat cu intimidãri. Eu sper ca procurorii sã facã dreptate ca alþi oameni sã nu mai fie nenorociþi”, a precizat bãrbatul agresat.
ãtaia noua regulã a poliþistului din Vale?
B
povesteºte bãrbatul.
T
rimis la Timiºoara
A fost dus imediat la Spitalul Lupeni ºi de acolo trimis de urgenþã la Petroºani. Pentru cã rãnile sale, majoritatea la cap ºi faþã erau grave, a fost trimis la Deva, iar medicii de aici, dupã examene de specialitate au decis cã trebuie dus la Timiºoara. „Le mulþumesc medicilor care m-au tratat ºi s-au îngrozit ºi ei de bãtaia pe care am primit-o. Acum sunt mai bine dar trebuie sã merg iarãºi la Timiºoara pentru internare ºi trata-
ment”, declarã victima. Costel Stroe a depus plângere împotriva poliþiºtilor care l-au agresat iar cercetarea este efectuatã de procurorii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba. La nivel de IPJ Hunedoara a fost dispusã ºi o anchetã internã în acest caz a precizat, purtãtorul de cuvânt, inspectorul Bogdan Niþu. Mai toate anchetele interne de pânã acum dispuse de inspectorul Liviu Dumitru, s-au finalizat „cu bine” pentru cei acuzaþi de abuz. Poate pe bunã dreptate, însã un lucru este cert: imaginea
Incidentul nu este singular, poliþiºtii din Uricani fiind acuzaþi în frunte cu superiorul lor, de mai multe ori, cã au agresat diferite persoane pe care le cercetau. De altfel, în ultimele luni la poliþiile din Valea Jiului au avut loc mai multe incidente care au ºocat opinia publicã. La Lupeni un tânãr suspect de o infracþiune s-a spânzurat în sediul de poliþie fiind lãsat nesupravegheat. La puþin timp, ºeful instituþiei a fost acuzat de un subordonat cã l-a bãtut ºi tâlhãrit tot în poliþie, iar recent, la Petroºani, de acest datã poliþiºtii locali (nesubordonaþi IPJ-ului) au fost arãtaþi cu degetul dupã ce au vrut sã încãtuºeze un vârstnic de 73 de ani. Maximilian GÂNJU
Gaz metan pentru sãraci ºi bogaþi D
ouã cartiere ale municipiului Petroºani, diametral opuse, unul fiind foarte bogat iar celãlalt sãrac, ar urma sã beneficieze de reþea de gaz metan.
Acum se face o analizã pentru a se stabili dacã investiþia în reþeaua de distribuþie este rentabilã. Cele douã cartiere sunt: Maleia, zona de la poalele staþiunii Parâng, una dintre cele mai scumpe din municipiul Petroºani ºi unde locuiesc mai toþi ºtabii localitãþii. Celãlalt cartier este Colonie, o zonã apropiatã de centrul oraºului dar foarte sãracã, fiind locuitã în proporþie destul de mare de familii cu venituri modeste sau aflate în asistenþã socialã. „Încã de anul trecut Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera am primit sute de soli-
citãri pentru introducerea reþelei de gaze atât în Colonie cât ºi pe Maleia. Investiþia se face în colaborare cu distribuitorul de gaze iar ei fac acum un studiu pentru a se vedea dacã este eficientã. Dacã pe Maleia nu se prea pune problema pentru cã familiile de acolo a cu ce plãti facturile, în Colonie sunt multe familii care preferã sã se încãlzeascã cu lemne ºi cãrbuni. Totuºi, investiþia este rentabilã ºi aici pentru cã oamenii vor folosi gazele pentru aragaz.
Sunt ºi foarte multe familii care-ºi permit chiar ºi pentru încãlzire”, a precizat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Pe de altã parte, în cartierul Colonie, în luna iunie a fost demarat cel mi mare program de reabilitare a zonei. Aproape toate strãzile au fost asfaltate, trotuarele refãcute cu pavele ºi introdusã reþea de canalizare. În mare parte, lucrãrile sunt aproape de final. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 august 2012
6 Reportaj ine uitã trecutul, e condamnat sã îl repete”. Acest citat, al lui George Santayana, este cumva leit-motivul Memorialului Victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei de la Sighetu – Marmaþiei. Mai mult decât un muzeu al ororilor comunismului, memorialul – amenajat în fosta închisoare politicã – nu ne lasã sã uitãm ce a fost, tocmai pentru a nu repeta greºelile trecutului.
„C
„Tati, cine a fost Ceauºescu?”. Pentru noi, aceastã întrebare este, poate ciudatã. Pentru copilul de aproximativ 5 ani, care îl trãgea pe tatãl sãu de mânecã la Memorialului Victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei de la Sighetu – Marmaþiei în încãperea destinatã fostului dictator comunist era doar o paginã de istorie, pe care o învãþa pe viu de la pãrintele sãu, trãitor al acelor vremuri. Întrebarea, de o naivitate adorabilã, mi-a produs o tresãrire puternicã ºi m-a scos din starea care m-a cuprins în peregrinarea mea prin fostele celule în care ºi-au pierdut viaþa atâþia intelectuali sau þãrani care s-au opus regimului. Mi-am dat seama cã Memorialul se adreseazã mai mult acelui copil decât mie, adultul, care a vãzut lumina zilei într-o perioadã în care pâinea sau alte alimente de bazã distribuite pe cartelã, învãþatul la lumina lãmpii cu petrol, ori televizorul mai mult de decor din
Destinaþii de vacanþã Ororile comunismului, la Memorialul Victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei de la Sighet sufragerie erau chestiuni absolut obiºnuite. Aceºti copii trebuie sã ºtie cum a fost atunci, demult pentru ei, pentru a nu ne întoarce în tenebrosul trecut. Memorialului Victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei a fost gândit ºi iniþiat încã din
1992 de cãtre preºedintele de la acea datã al Alianþei Civice, Ana Blandiana, ºi realizat în urmãtorul deceniu împreunã cu Romulus Rusan ºi o prestigioasã echipã de istorici, arhitecþi, constructori ºi designeri. În ianuarie 1993, Ana Blandiana a predat proiectul Memorialului la Consiliul Europei. Dupã ce douã delegaþii de experþi au vizitat Sighetul, Consiliul Europei a întocmit, în 1995, un studiuraport ºi a luat Memorialul sub egida sa. Mai mult decât atât, în anul 1998 Consiliul Europei aºeazã Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de pãstrare a memoriei continentului, alãturi de Memorialul de la Auschwitz ºi Memorialul Pãcii din Normandia. Situat în extremitatea nordicã a României, în centrul Europei de Est, Memorialul are ca scop reconstituirea ºi pãstrarea memoriei unor popoare, în particular a celui român, cãrora timp de jumãtate de secol li s-a indus în conºtiinþã o istorie falsã.
resuscitare a memoriei colective.
ereþii P celulelor respirã durere
Conform propriei prezentãri, cea mai mare victorie a comunismului o victorie relevatã dramatic abia dupã 1989 - a fost crearea omului fãrã memorie, a omului nou, cu creierul „spãlat”, care nu trebuie sã-ºi aminteascã nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a fãcut înainte de comunism. Realizarea Memorialului Victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei este tocmai o formã de contracarare a acestei victorii, un mijloc de
Deºi au trecut atâþia amar de ani de la acele atrocitãþi, iar fosta închisoare de drept comun, transformatã întruna politicã, a suferit mai multe modificãri, celulele respirã încã durere. Cele trei nivele ale fostei închisori au cãpãtat, în mare parte, alte destinaþii, ºi în timp au fost organizate pe teme. Fiecare celulã prezintã alte
aspecte, extrem de importante, din istoria României între 1945 ºi 1989. La parter, celulele gãzduiesc informaþii despre alegerile din 1946, Celula în care a murit Iuliu Maniu, Distrugerea partidelor politice, Represiunea asupra bisericii, Securitatea între 1948-1989, Colectivizarea, Monarhie versus comunism, Anul 1948 Sovietizarea Românie, o cronologie a þãrilor din Europa de est (1945-1989). Etajul I gãzduieºte celula de pedeapsa neagrã. “Vara era un cuptor iar iarna un frigider, mâncarea era redusã la minimum. nu se permitea nici un contact cu nimeni”, spunea unul dintre supravieºuitorii acelor vremuri, respectiv Ioan Ploscaru. Tot la primul nivel mai sunt amenajate Sala demnitarilor, Distrugerea Academiei Romane, Represiuni entice ºi religioase, Deportarea în Bãrãgan, Anul 1956 - Miºcãri studenþeºti din România, Femei în închisoare sau Viaþa intelectualã. La etajul 2 se afla celulã în care a murit Gheorghe I.
Reportaj 7 Brãtianu, Miºcãrile sociale din Valea Jiului ºi Braºov, “Epoca de Aur” sau comunismul kitsch, oponenþi ºi dizidenþi în deceniile ‘8 - ‘9, Sala demolãrilor sau Lotul Visovan. Existã ºi douã expozii permanente, una dedicatã lui Iuliu Maniu ºi una pentru Gheorghe Brãtianu, precum ºi o expoziþie temporarã Corneliu Coposu. În cele douã curþi exterioare se aflã amplasat ansamblul statuar “Cortegiul sacrificaþilor”, opera sculptorului Aurel Vlad, precum ºi Spaþiul de Reculegere ºi Rugãciune, realizat dupã proiectul arhitectului Radu Mihãilescu, care are inscripþionat pe zidurile laterale peste 8000 de nume ale celor decedaþi în închisorile ºi lagãrele de muncã din perioada comunistã. Clãdirea închisorii a fost construitã în 1897 dupã planurile arhitectului Wagner Gyula ºi reprezintã monument de arhitectura. Împreunã cu Palatul de Justiþie cele douã clãdiri formau un ansamblu construit cu intenþia de a marca trecerea în noul secol. Dupã 1948, închisoarea a devenit una politica, aici fiind aduºi þãrani care s-au împotrivit colectivizãri, studenþi, preoþi, demnitari sau academicieni. Ea a avut rol de exterminare a celor care se împotriveau comunismului dar ºi a intelectualilor sau politicienilor care intrau în disgraþia guvernului. Închisoare a funcþionat ca una politicã pânã în 1955, anul aderãrii României la ONU, când aceasta s-a transformat în una de drept comun. Pânã atunci, condiþiile vitrege de detenþie, torturã ºi interogatoriile, infometarea sau
privarea de servicii medicale ºiau pus amprenta asupra deþinuþilor. O parte a acestora au murit (mai mult de 50 însã nu se cunoaºte numãrul exact), o parte au fost tranferati în alte închisori unde calvarul a continuat iar o parte au fost graþiaþi, fiind însã afectaþi pe viaþã de suferinþele îndurate. În 1977, închisoarea a fost dezafectatã.
durerii ºi a I storia suferinþei… În toate spaþiile fostei închisori sunt gãzduite documente, fotografii, obiecte personale, elemente din inventarul închisorii, etc. Sunt mãrturii ale celor care au trecut prin închisorile comuniste ºi care au supravieþuit atrocitãþilor, ori cele lãsate în urmã de victimele regimului comunist. Extrem e sugestivã pentru toate aceste atrocitãþi este opera de artã intitulatã “Cortegiul Sacrificatilor”. Amplasatã în curtea închisorii, lucrarea este formatã din 18 statui de bronz ºi înfãþiºeazã 18 corpuri umane care se îndreaptã spre un zid, un drum închis, fãrã orizont, simbolul comunismul. Memorialul Victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei este, fãrã doar ºi poate, unul dintre cele mai importante puncte de interes din Maramureº. Sute de oameni îi trec zilnic pragul, fie cã vorbim despre turiºti români sau strãini, cutremuraþi deopotrivã de ororile comunismului. Carmen COSMAN
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 august 2012
6 Reportaj ine uitã trecutul, e condamnat sã îl repete”. Acest citat, al lui George Santayana, este cumva leit-motivul Memorialului Victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei de la Sighetu – Marmaþiei. Mai mult decât un muzeu al ororilor comunismului, memorialul – amenajat în fosta închisoare politicã – nu ne lasã sã uitãm ce a fost, tocmai pentru a nu repeta greºelile trecutului.
„C
„Tati, cine a fost Ceauºescu?”. Pentru noi, aceastã întrebare este, poate ciudatã. Pentru copilul de aproximativ 5 ani, care îl trãgea pe tatãl sãu de mânecã la Memorialului Victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei de la Sighetu – Marmaþiei în încãperea destinatã fostului dictator comunist era doar o paginã de istorie, pe care o învãþa pe viu de la pãrintele sãu, trãitor al acelor vremuri. Întrebarea, de o naivitate adorabilã, mi-a produs o tresãrire puternicã ºi m-a scos din starea care m-a cuprins în peregrinarea mea prin fostele celule în care ºi-au pierdut viaþa atâþia intelectuali sau þãrani care s-au opus regimului. Mi-am dat seama cã Memorialul se adreseazã mai mult acelui copil decât mie, adultul, care a vãzut lumina zilei într-o perioadã în care pâinea sau alte alimente de bazã distribuite pe cartelã, învãþatul la lumina lãmpii cu petrol, ori televizorul mai mult de decor din
Destinaþii de vacanþã Ororile comunismului, la Memorialul Victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei de la Sighet sufragerie erau chestiuni absolut obiºnuite. Aceºti copii trebuie sã ºtie cum a fost atunci, demult pentru ei, pentru a nu ne întoarce în tenebrosul trecut. Memorialului Victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei a fost gândit ºi iniþiat încã din
1992 de cãtre preºedintele de la acea datã al Alianþei Civice, Ana Blandiana, ºi realizat în urmãtorul deceniu împreunã cu Romulus Rusan ºi o prestigioasã echipã de istorici, arhitecþi, constructori ºi designeri. În ianuarie 1993, Ana Blandiana a predat proiectul Memorialului la Consiliul Europei. Dupã ce douã delegaþii de experþi au vizitat Sighetul, Consiliul Europei a întocmit, în 1995, un studiuraport ºi a luat Memorialul sub egida sa. Mai mult decât atât, în anul 1998 Consiliul Europei aºeazã Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de pãstrare a memoriei continentului, alãturi de Memorialul de la Auschwitz ºi Memorialul Pãcii din Normandia. Situat în extremitatea nordicã a României, în centrul Europei de Est, Memorialul are ca scop reconstituirea ºi pãstrarea memoriei unor popoare, în particular a celui român, cãrora timp de jumãtate de secol li s-a indus în conºtiinþã o istorie falsã.
resuscitare a memoriei colective.
ereþii P celulelor respirã durere
Conform propriei prezentãri, cea mai mare victorie a comunismului o victorie relevatã dramatic abia dupã 1989 - a fost crearea omului fãrã memorie, a omului nou, cu creierul „spãlat”, care nu trebuie sã-ºi aminteascã nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a fãcut înainte de comunism. Realizarea Memorialului Victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei este tocmai o formã de contracarare a acestei victorii, un mijloc de
Deºi au trecut atâþia amar de ani de la acele atrocitãþi, iar fosta închisoare de drept comun, transformatã întruna politicã, a suferit mai multe modificãri, celulele respirã încã durere. Cele trei nivele ale fostei închisori au cãpãtat, în mare parte, alte destinaþii, ºi în timp au fost organizate pe teme. Fiecare celulã prezintã alte
aspecte, extrem de importante, din istoria României între 1945 ºi 1989. La parter, celulele gãzduiesc informaþii despre alegerile din 1946, Celula în care a murit Iuliu Maniu, Distrugerea partidelor politice, Represiunea asupra bisericii, Securitatea între 1948-1989, Colectivizarea, Monarhie versus comunism, Anul 1948 Sovietizarea Românie, o cronologie a þãrilor din Europa de est (1945-1989). Etajul I gãzduieºte celula de pedeapsa neagrã. “Vara era un cuptor iar iarna un frigider, mâncarea era redusã la minimum. nu se permitea nici un contact cu nimeni”, spunea unul dintre supravieºuitorii acelor vremuri, respectiv Ioan Ploscaru. Tot la primul nivel mai sunt amenajate Sala demnitarilor, Distrugerea Academiei Romane, Represiuni entice ºi religioase, Deportarea în Bãrãgan, Anul 1956 - Miºcãri studenþeºti din România, Femei în închisoare sau Viaþa intelectualã. La etajul 2 se afla celulã în care a murit Gheorghe I.
Reportaj 7 Brãtianu, Miºcãrile sociale din Valea Jiului ºi Braºov, “Epoca de Aur” sau comunismul kitsch, oponenþi ºi dizidenþi în deceniile ‘8 - ‘9, Sala demolãrilor sau Lotul Visovan. Existã ºi douã expozii permanente, una dedicatã lui Iuliu Maniu ºi una pentru Gheorghe Brãtianu, precum ºi o expoziþie temporarã Corneliu Coposu. În cele douã curþi exterioare se aflã amplasat ansamblul statuar “Cortegiul sacrificaþilor”, opera sculptorului Aurel Vlad, precum ºi Spaþiul de Reculegere ºi Rugãciune, realizat dupã proiectul arhitectului Radu Mihãilescu, care are inscripþionat pe zidurile laterale peste 8000 de nume ale celor decedaþi în închisorile ºi lagãrele de muncã din perioada comunistã. Clãdirea închisorii a fost construitã în 1897 dupã planurile arhitectului Wagner Gyula ºi reprezintã monument de arhitectura. Împreunã cu Palatul de Justiþie cele douã clãdiri formau un ansamblu construit cu intenþia de a marca trecerea în noul secol. Dupã 1948, închisoarea a devenit una politica, aici fiind aduºi þãrani care s-au împotrivit colectivizãri, studenþi, preoþi, demnitari sau academicieni. Ea a avut rol de exterminare a celor care se împotriveau comunismului dar ºi a intelectualilor sau politicienilor care intrau în disgraþia guvernului. Închisoare a funcþionat ca una politicã pânã în 1955, anul aderãrii României la ONU, când aceasta s-a transformat în una de drept comun. Pânã atunci, condiþiile vitrege de detenþie, torturã ºi interogatoriile, infometarea sau
privarea de servicii medicale ºiau pus amprenta asupra deþinuþilor. O parte a acestora au murit (mai mult de 50 însã nu se cunoaºte numãrul exact), o parte au fost tranferati în alte închisori unde calvarul a continuat iar o parte au fost graþiaþi, fiind însã afectaþi pe viaþã de suferinþele îndurate. În 1977, închisoarea a fost dezafectatã.
durerii ºi a I storia suferinþei… În toate spaþiile fostei închisori sunt gãzduite documente, fotografii, obiecte personale, elemente din inventarul închisorii, etc. Sunt mãrturii ale celor care au trecut prin închisorile comuniste ºi care au supravieþuit atrocitãþilor, ori cele lãsate în urmã de victimele regimului comunist. Extrem e sugestivã pentru toate aceste atrocitãþi este opera de artã intitulatã “Cortegiul Sacrificatilor”. Amplasatã în curtea închisorii, lucrarea este formatã din 18 statui de bronz ºi înfãþiºeazã 18 corpuri umane care se îndreaptã spre un zid, un drum închis, fãrã orizont, simbolul comunismul. Memorialul Victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei este, fãrã doar ºi poate, unul dintre cele mai importante puncte de interes din Maramureº. Sute de oameni îi trec zilnic pragul, fie cã vorbim despre turiºti români sau strãini, cutremuraþi deopotrivã de ororile comunismului. Carmen COSMAN
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 august 2012
8 Actualitate n perioada 06 august - 21 septembrie 2012, deþinãtorii a 2-15 vaci pot depune cererile de platã aferentã anului 2012 în cadrul “Schemei de ajutor specific acordat producatorilor de lapte ºi de carne de vitã din zonele defavorizate”, finanþatã din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA). Toate localitãþile din Valea Jiului sunt clasificate ca localitãþi defavorizate.
Î
Valea Jiului are peste 5.500 de vaci, din care vreo 1.300 la Petroºani, la Petrilei - circa 1.000, iar restul la Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºi Bãniþa, conform dr. Gheorghe Cristea, ºeful Circumscripþiei SanitarVeterinare ºi pentru Siguranþa
Toate localitãþile Vãii Jiului fiind defavorizate, momârlanii primesc 250 euro/cap de vacã
Alimentelor din Valea Jiului. Ajutoarele din fonduri europene pentru garantare agricolã vin sã ajute micii producãtori ºi sã sprijine gospodãriile din zonele defavorizate pentru dez-
voltarea unor mari ferme. Ca urmare, acest ajutor se acordã începând de la douã vaci în sus. Schemã de ajutor specific se adreseazã producãtorilor agricoli persoane fizice, persoane fizice autorizate ºi/sau persoane juridice, crescãtori de animale, în funcþie de efectivul de animale deþinut/beneficiar/categorie, din urmãtoarele categorii: - vaci de lapte, - bivoliþe de lapte - taurine din rase de carne ºi metiºii acestora: vaci din rase de
upã douã luni D de neplata, evacuaþi. Administraþia localã din Lupeni primeºte cereri pentru ocuparea locuinþelor ANL din localitate. Pânã acum doar opt persoane ºi-au arãtat intenþia de a beneficia de o astfel de locuinþã. Reprezentanþii administraþiei locale spun cã cererile se primesc pânã în datã de 14 septembrie. “Au început sã se primeascã cereri. Din câte am înþeles doar 8 cereri au fost depuse pânã acum. Rãmâne în continuare sã vedem câte vom mai primi. Pânã pe 14 septembrie se primesc cereri. Dupã data resp dacã se primesc cereri pt toate apartamentele se va face punctajul respective. Cine are dreptul sã primeascã va primi, cine nu are dreptul nu va primi”, declarã Cornel Resmerita, primarul municipiului Lupeni. Dupã ce comisia va
carne, tineret mascul ºi/sau femel din rase de carne ºi/sau metiºi cu rase de carne. Pentru a beneficia de ajutorul specific, crescãtorii trebuie sã deþinã un efectiv de animale: - cuprins între douã ºi 15 capete de vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar - de maximum 50 capete femele din specia bivoliþe de lapte, pe beneficiar - de maximum 90 capete pe beneficiar, constituit, dupã caz, din vaci din rase de carne ºi/sau
tineret mascul ºi/sau femel din rase de carne ºi/sau metiºi cu rase de carne. Ajutorul specific se acordã din fonduri FEGA, sub formã de platã anualã, pânã la data de 30 iunie a anului calendaristic urmãtor anului solicitãrii. Valoarea ajutorului specific se calculeazã anual, în lei, la cursul euro-leu stabilit de Banca Centralã Europeanã la ultima cotaþie a lunii septembrie, care este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru un plafon maxim de 30.000.000 euro. Cuantumul ajutorului specific se calculeazã de cãtre Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã, dupã finalizarea verificãrilor, prin raportarea plafonului maxim la efectivul de capete eligibile din toate categoriile, fãrã a depãºi: - 250 euro/cap, pentru categoria vaci de lapte - 187,5 euro/cap, pentru categoria bivoliþe de lapte - 300 euro/cap, pentru categoriataurine din rase de carne ºi metiºii acestora. Perioada de depunere a cererilor este 06 august – 21 septembrie a anului pentru care se face solicitarea ajutorului specific la Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii în Agriculturã (APIA). Ileana FIRÞULESCU
Evacuaþi fãrã drept de apel
Chiriaºii de la ANL din Lupeni vor pierde locuinþa dacã nu achita chiria analiza cererile solicitanþilor, chiriaºii vor avea locuinþe în cel mult trei zile. “Primii chiriaºi vor intra în locuinþe dupã 3 zile dup ace va fi fãcut punctajul necesar. Toate cheile apartamentelor sunt la mine în birou. Dupã ce repartizam apartamentele le punem cheia în mânã ºi au apartamente oamenii”, mai spune edilul ºef din Lupeni.
fãrã E vacuaþi drept de apel În urmã cu aproximativ douã luni, consilierii locali au aprobat criteriile de alocare a locuinþelor. Cea mai importantã clauza este cea a evacuãrii chiriaºilor dacã nu plãtesc chiria lunarã. “Sã nu aibã vârsta depa de 35 de ani, sã
nu fi beneficiat de locuinþa pânã la momentul respectiv, sã lucreze obligatoriu. În clauzele contractual va fi trecut obligatoriu cã cei care nu plãtesc douã luni chiria vor fi evacuaþi”, a conchis Resmerita.
Chiria lunarã pentru o garsonierã este de 90 de lei, pentru un apartament cu douã camere 120 de lei, iar pentru un apartament cu 3 camere chiriaºii vor plãti 130 de lei. Raul IRINOVICI
Actualitate 9
in grãdina aia îmi puneam pe iarnã dovlecei, ceapã, usturoi, castraveþi, fasole verde, verdeaþã ºi era mare lucru la pensia mea de 6 milione lei vechi. Acum e pârloagã terenul ãla, de am fost nevoitã sã tai cu secera buruiana care îmi ajunsese la geam. A fost rãutate din partea Primãriei sã ni-l ia” – Maria Bejan, Petrila.
”D
Cu câþiva ani în urmã, locatarilor din strada Prundului din Petrila li s-au luat grãdinile închiriate pe spaþiul dintre cele 8 blocuri ºi malul Jiului sun pretextul cã terenul va fi folosit pentru construirea a patru blocuri ANL. Doar cã respectivul teren a ajuns plin de bãlãrii ce ascund pe alocuri gunoiele provenite din demolãri ºi din hainele magazinelor second hand nevalorificate. În cartierul petrilean locuiesc mulþi pensionari. Vãzând valul de scumpiri ºi anunþurile alarmante ale unei posibile foamete cauzate de seceta prelungitã, oamenii ºi-au adus aminte de bucãþica de pãmânt care îi hrãnea.
nspectorii fisali IHunedoara din judeþul au reuºit sã atragã venituri suplimentare la bugetul de stat, de la începutul anului, în sumã totalã de 105.315 mii lei, în urma controalelor pe care le-au efectuat la agenþii economici. Potrivit reprezentanþilor DGFP Hunedoara în perioada ianuarie – iulie 2012, structurile cu atribuþii de inspecþie fiscalã din cadrul ºi subordinea Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a judeþului Hunedoara au efectuat un numãr total de 727 acþiuni de control la persoane juridice ºi 252 acþiuni de control la persoanele fizice, în vedere respectarea de cãtre contribuabili a reglementãrilor legale privind stabilirea, evidenþierea declararea ºi plata impozitelor, taxelor, contribuþiilor datorate bugetului general consolidat. “La nivelul judeþului,
Scandalul ”grãdina” a reizbucnit: ”batã-i puterea sovieticã!” ”Din grãdina aia îmi puneam pe iarnã dovlecei, ceapã, usturoi, castraveþi, fasole verde, verdeaþã ºi era mare lucru la pensia mea de 6 milione lei vechi. Acum e pârloagã terenul ãla, de am fost nevoitã sã tai cu secera buruiana care îmi ajunsese la geam. A fost rãutate din partea Primãriei sã ni-l ia. De câþiva ani au zis cã nu ºtiu ce constuiesc aicea ºi uite cum aratã” – a declarat Maria Bejan, pensionarã.
”Acuma am plãtit omul, care e cu motocositoarea pe drum sã taie ºi la noi buruienile care ne-au ajuns la geam. Batã-i puterea sovieticã de aºa consilieri ºi primar,
cã ni le-au luat, au intrat cu buldozerul în grãdini! Ce era rãu cã era totul grijit ºi aveam ºi ce mânca, mai puneam câte ceva pe iarnã, mai scuteam ºi noi din rahatul ãsta de pensie” – a spus supãrat O. Ianc. De partea cealaltã, Primãria Petrila trebuia sã facã dovada terenului aferent proiectelor construirii celor patru blocuri ANL pentru care ceruse finanþarea. ”Nici vorbã sã renunþãm la cele patru blocuri ANL. Suntem în aºteptarea finanþãrii. Chiar sãptãmâna trecutã am fost la minister, unde nu am fost refuzaþi, ci ni sa spus cã trebuie sã mai aºteptãm. Lucrãrile vor demara acolo imediat ce vom avea aprobatã finanþarea” – a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Astfel, scandalul de la interzicerea grãdinilor a fost reluat cu aceeºi intensitate de cãtre foºtii chiariaºi. Ileana FIRÞULESCU
Fiscul hunedorean a atras venituri suplimentare de peste 100 de mii de lei la bugetul statului
rezultatele înregistrate urmare verificãrilor efectuate la persoane juridice se concretizeazã în atragerea la bugetul de stat a unor venituri suplimentare în sumã totalã de 105.315 mii lei. Media realizãrilor aferente perioadei ianuarie – iulie, în dinamicã pe anii 2009 – 2011, este de 102.658 mii lei. Raportând realizãrile perioadei ianuarie - iulie
2012 (105.315 mii lei) la media realizãrilor din anii anteriori (102.658 mii lei) constatãm cã pentru cele 7 luni ale anului 2012 înregistrãm un indice de evoluþie de 102,59 %”, declarã Vasile Rusan, director executiv DGFP Hunedoara. În ce priveºte rambursãrile de TVA, reprezentanþii Direcþiei finanþelor susþin cã au fost
soluþionate un numãr de 270 solicitãri de rambursare/restituire a taxei pe valoare adãugatã, suma solicitatã la rambursare/restituire fiind de 37.204 mii lei, din care s-a admis la rambursare/restituire suma de 32.463 mii lei ºi s-a respins suma de 4.741 mii lei. Marius MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 august 2012
8 Actualitate n perioada 06 august - 21 septembrie 2012, deþinãtorii a 2-15 vaci pot depune cererile de platã aferentã anului 2012 în cadrul “Schemei de ajutor specific acordat producatorilor de lapte ºi de carne de vitã din zonele defavorizate”, finanþatã din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA). Toate localitãþile din Valea Jiului sunt clasificate ca localitãþi defavorizate.
Î
Valea Jiului are peste 5.500 de vaci, din care vreo 1.300 la Petroºani, la Petrilei - circa 1.000, iar restul la Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºi Bãniþa, conform dr. Gheorghe Cristea, ºeful Circumscripþiei SanitarVeterinare ºi pentru Siguranþa
Toate localitãþile Vãii Jiului fiind defavorizate, momârlanii primesc 250 euro/cap de vacã
Alimentelor din Valea Jiului. Ajutoarele din fonduri europene pentru garantare agricolã vin sã ajute micii producãtori ºi sã sprijine gospodãriile din zonele defavorizate pentru dez-
voltarea unor mari ferme. Ca urmare, acest ajutor se acordã începând de la douã vaci în sus. Schemã de ajutor specific se adreseazã producãtorilor agricoli persoane fizice, persoane fizice autorizate ºi/sau persoane juridice, crescãtori de animale, în funcþie de efectivul de animale deþinut/beneficiar/categorie, din urmãtoarele categorii: - vaci de lapte, - bivoliþe de lapte - taurine din rase de carne ºi metiºii acestora: vaci din rase de
upã douã luni D de neplata, evacuaþi. Administraþia localã din Lupeni primeºte cereri pentru ocuparea locuinþelor ANL din localitate. Pânã acum doar opt persoane ºi-au arãtat intenþia de a beneficia de o astfel de locuinþã. Reprezentanþii administraþiei locale spun cã cererile se primesc pânã în datã de 14 septembrie. “Au început sã se primeascã cereri. Din câte am înþeles doar 8 cereri au fost depuse pânã acum. Rãmâne în continuare sã vedem câte vom mai primi. Pânã pe 14 septembrie se primesc cereri. Dupã data resp dacã se primesc cereri pt toate apartamentele se va face punctajul respective. Cine are dreptul sã primeascã va primi, cine nu are dreptul nu va primi”, declarã Cornel Resmerita, primarul municipiului Lupeni. Dupã ce comisia va
carne, tineret mascul ºi/sau femel din rase de carne ºi/sau metiºi cu rase de carne. Pentru a beneficia de ajutorul specific, crescãtorii trebuie sã deþinã un efectiv de animale: - cuprins între douã ºi 15 capete de vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar - de maximum 50 capete femele din specia bivoliþe de lapte, pe beneficiar - de maximum 90 capete pe beneficiar, constituit, dupã caz, din vaci din rase de carne ºi/sau
tineret mascul ºi/sau femel din rase de carne ºi/sau metiºi cu rase de carne. Ajutorul specific se acordã din fonduri FEGA, sub formã de platã anualã, pânã la data de 30 iunie a anului calendaristic urmãtor anului solicitãrii. Valoarea ajutorului specific se calculeazã anual, în lei, la cursul euro-leu stabilit de Banca Centralã Europeanã la ultima cotaþie a lunii septembrie, care este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru un plafon maxim de 30.000.000 euro. Cuantumul ajutorului specific se calculeazã de cãtre Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã, dupã finalizarea verificãrilor, prin raportarea plafonului maxim la efectivul de capete eligibile din toate categoriile, fãrã a depãºi: - 250 euro/cap, pentru categoria vaci de lapte - 187,5 euro/cap, pentru categoria bivoliþe de lapte - 300 euro/cap, pentru categoriataurine din rase de carne ºi metiºii acestora. Perioada de depunere a cererilor este 06 august – 21 septembrie a anului pentru care se face solicitarea ajutorului specific la Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii în Agriculturã (APIA). Ileana FIRÞULESCU
Evacuaþi fãrã drept de apel
Chiriaºii de la ANL din Lupeni vor pierde locuinþa dacã nu achita chiria analiza cererile solicitanþilor, chiriaºii vor avea locuinþe în cel mult trei zile. “Primii chiriaºi vor intra în locuinþe dupã 3 zile dup ace va fi fãcut punctajul necesar. Toate cheile apartamentelor sunt la mine în birou. Dupã ce repartizam apartamentele le punem cheia în mânã ºi au apartamente oamenii”, mai spune edilul ºef din Lupeni.
fãrã E vacuaþi drept de apel În urmã cu aproximativ douã luni, consilierii locali au aprobat criteriile de alocare a locuinþelor. Cea mai importantã clauza este cea a evacuãrii chiriaºilor dacã nu plãtesc chiria lunarã. “Sã nu aibã vârsta depa de 35 de ani, sã
nu fi beneficiat de locuinþa pânã la momentul respectiv, sã lucreze obligatoriu. În clauzele contractual va fi trecut obligatoriu cã cei care nu plãtesc douã luni chiria vor fi evacuaþi”, a conchis Resmerita.
Chiria lunarã pentru o garsonierã este de 90 de lei, pentru un apartament cu douã camere 120 de lei, iar pentru un apartament cu 3 camere chiriaºii vor plãti 130 de lei. Raul IRINOVICI
Actualitate 9
in grãdina aia îmi puneam pe iarnã dovlecei, ceapã, usturoi, castraveþi, fasole verde, verdeaþã ºi era mare lucru la pensia mea de 6 milione lei vechi. Acum e pârloagã terenul ãla, de am fost nevoitã sã tai cu secera buruiana care îmi ajunsese la geam. A fost rãutate din partea Primãriei sã ni-l ia” – Maria Bejan, Petrila.
”D
Cu câþiva ani în urmã, locatarilor din strada Prundului din Petrila li s-au luat grãdinile închiriate pe spaþiul dintre cele 8 blocuri ºi malul Jiului sun pretextul cã terenul va fi folosit pentru construirea a patru blocuri ANL. Doar cã respectivul teren a ajuns plin de bãlãrii ce ascund pe alocuri gunoiele provenite din demolãri ºi din hainele magazinelor second hand nevalorificate. În cartierul petrilean locuiesc mulþi pensionari. Vãzând valul de scumpiri ºi anunþurile alarmante ale unei posibile foamete cauzate de seceta prelungitã, oamenii ºi-au adus aminte de bucãþica de pãmânt care îi hrãnea.
nspectorii fisali IHunedoara din judeþul au reuºit sã atragã venituri suplimentare la bugetul de stat, de la începutul anului, în sumã totalã de 105.315 mii lei, în urma controalelor pe care le-au efectuat la agenþii economici. Potrivit reprezentanþilor DGFP Hunedoara în perioada ianuarie – iulie 2012, structurile cu atribuþii de inspecþie fiscalã din cadrul ºi subordinea Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a judeþului Hunedoara au efectuat un numãr total de 727 acþiuni de control la persoane juridice ºi 252 acþiuni de control la persoanele fizice, în vedere respectarea de cãtre contribuabili a reglementãrilor legale privind stabilirea, evidenþierea declararea ºi plata impozitelor, taxelor, contribuþiilor datorate bugetului general consolidat. “La nivelul judeþului,
Scandalul ”grãdina” a reizbucnit: ”batã-i puterea sovieticã!” ”Din grãdina aia îmi puneam pe iarnã dovlecei, ceapã, usturoi, castraveþi, fasole verde, verdeaþã ºi era mare lucru la pensia mea de 6 milione lei vechi. Acum e pârloagã terenul ãla, de am fost nevoitã sã tai cu secera buruiana care îmi ajunsese la geam. A fost rãutate din partea Primãriei sã ni-l ia. De câþiva ani au zis cã nu ºtiu ce constuiesc aicea ºi uite cum aratã” – a declarat Maria Bejan, pensionarã.
”Acuma am plãtit omul, care e cu motocositoarea pe drum sã taie ºi la noi buruienile care ne-au ajuns la geam. Batã-i puterea sovieticã de aºa consilieri ºi primar,
cã ni le-au luat, au intrat cu buldozerul în grãdini! Ce era rãu cã era totul grijit ºi aveam ºi ce mânca, mai puneam câte ceva pe iarnã, mai scuteam ºi noi din rahatul ãsta de pensie” – a spus supãrat O. Ianc. De partea cealaltã, Primãria Petrila trebuia sã facã dovada terenului aferent proiectelor construirii celor patru blocuri ANL pentru care ceruse finanþarea. ”Nici vorbã sã renunþãm la cele patru blocuri ANL. Suntem în aºteptarea finanþãrii. Chiar sãptãmâna trecutã am fost la minister, unde nu am fost refuzaþi, ci ni sa spus cã trebuie sã mai aºteptãm. Lucrãrile vor demara acolo imediat ce vom avea aprobatã finanþarea” – a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Astfel, scandalul de la interzicerea grãdinilor a fost reluat cu aceeºi intensitate de cãtre foºtii chiariaºi. Ileana FIRÞULESCU
Fiscul hunedorean a atras venituri suplimentare de peste 100 de mii de lei la bugetul statului
rezultatele înregistrate urmare verificãrilor efectuate la persoane juridice se concretizeazã în atragerea la bugetul de stat a unor venituri suplimentare în sumã totalã de 105.315 mii lei. Media realizãrilor aferente perioadei ianuarie – iulie, în dinamicã pe anii 2009 – 2011, este de 102.658 mii lei. Raportând realizãrile perioadei ianuarie - iulie
2012 (105.315 mii lei) la media realizãrilor din anii anteriori (102.658 mii lei) constatãm cã pentru cele 7 luni ale anului 2012 înregistrãm un indice de evoluþie de 102,59 %”, declarã Vasile Rusan, director executiv DGFP Hunedoara. În ce priveºte rambursãrile de TVA, reprezentanþii Direcþiei finanþelor susþin cã au fost
soluþionate un numãr de 270 solicitãri de rambursare/restituire a taxei pe valoare adãugatã, suma solicitatã la rambursare/restituire fiind de 37.204 mii lei, din care s-a admis la rambursare/restituire suma de 32.463 mii lei ºi s-a respins suma de 4.741 mii lei. Marius MITRACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 august 2012 Amplasarea aparatelor radar în judeþul Hunedoara - Vineri 17 august 2012 -
S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.
anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru vineri, 17 august 2012, în municipiul Petroºani între orele 9:00 12:00 zona str. Livezeni. Motivul ºi în mun. Lupeni în cart. Bãrbãteni . Vã mulþumim pentru înþelegere! Conducerea ApaServ Valea Jiului
DN 7 Deva Sântuhalm Simeria DJ 687 Cristur Hunedoara DJ 687 Hunedoara Hãºdat DN 66 Cãlan - Bãcia DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -
Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
17 august 2012
În aceastã zi interesul tãu pentru chestiunile sentimentale se va accentua considerabil, iar iniþiativele din acest domeniu se vor bucura de succes. Nu este exclus sã existe unele divergenþe de pãreri, generate de proiectele comune.
Nu tot ce þi-ai propus pentru aceastã zi va putea fi pus în practicã, dar pânã la urmã lucrurile se vor aranja într-un mod care sã vã avantajeze. Cineva îþi va face o surprizã, care se va dovedi a fi dintre cele plãcute.
Partenerul se va confrunta cu o situaþie mai dificilã, iar sprijinul tãu i-ar putea fi de un real folos. Vei avea tot felul de discuþii cu rudele apropiate pe teme de interes comun ºi îþi vei susþine cu înverºunare punctele de vedere. Nu se vor rezolva chiar toate.
Unul dintre pãrinþi îþi va solicita sprijinul pentru a rezolva o situaþie delicatã. Traversezi o bunã perioadã pentru a te bucura de proiectele pe care þi le-ai fãcut pentru timpul liber. Activitãþile sociale îþi vor stimula imaginaþia ºi creativitatea.
Ziua se anunþã încãrcatã, cãci vei avea mult de lucru la serviciu, iar rezolvãrile pe care le vei iniþia nu se vor dovedi prea inspirate. Colaborãrile þi-ar putea ridica ºi ele ceva probleme ºi dacã nu vei acþiona cu diplomaþie poþi avea parte de ceva încurcãturi.
Din punct de vedere mintal eºti deosebit de eficient. Reuºeºti sã te concentrezi cu uºurinþã ºi nu vei avea nici o problemã dacã vei dori sã îþi pui ideile în practicã. Dacã ai probleme legate de aparatul circulator, în aceastã perioadã ele s-ar putea acutiza.
Dacã doreºti sã faci unele mici schimbãri în plan profesional, situaþia te avantajeazã cu condiþia sã nu exagerezi. Este posibil sã te confrunþi cu ceva probleme legate de acte, sau de o aprobare, care te va þine cu sufletul la gurã o vreme.
Eºti mai optimist decât în mod obiºnuit, iar comunicarea cu cei din jur decurge cât se poate de armonios. Ai putea profita de ocazie pentru a-þi gãsi susþinãtori pentru proiectele în care eºti implicat. Este posibil sã primeºti o sumã de bani.
Lucrurile nu îþi ies prea uºor ºi ai senzaþia cã eforturile pe care le depui nu-i intereseazã pe cei din anturajul de la serviciu. Vei avea mult de muncit ºi nu întotdeauna meritele îþi vor fi recunoscute. Conºtiinciozitatea îþi va fi de un real folos.
Vor fi multe de pus la punct, iar rãbdarea nu va fi punctul tãu forte în aceastã perioadã. Încearcã sã nu fii încãpãþânat ºi mai ales nu da curs pornirilor impulsive, care pot determina apariþia unor neînþelegeri cu partenerul de suflet.
Entuziasmul tãu sentimental va creºte semnificativ în aceastã perioadã. Timpul liber petrecut în compania fiinþei iubite îþi va da ocazia sã îþi consolidezi relaþia cu aceasta. Veþi cheltui ceva bani împreunã, dar acest lucru nu are de ce sã te deranjeze.
Ar trebui sã te concentrezi asupra unor activitãþi la care ai rãmas în urmã pânã acum. Neînþelegerile pe care le-ai avut cu partenerul de viaþã s-ar putea ameliora, cu condiþia sã dai dovadã de mai multã înþelegere.a
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 august 2012
M
ai bine staþi acasã!
Ponto, Crine, Traiane ºi care oþi mai fi, vouã nu vã este ruºine chiar deloc? Dupã ce aþi fãcut praf o þarã ºi tineretul ei? Vã continuaþi insignifiantele voastre bãtãlii politice, cu mini sau maxi – referendumuri, cu suspendãri de preºedinþi, sau cu numiri de noi ºi noi miniºtri, fãrã sã þineþi cont de faptul cã ÞARA s-a dus dracului! Cel puþin din punct sportiv! În timp ce voi vã cãlcaþi pe bãtãturi ºi participaþi pe la tot felul de sub-evenimente sportive, gen amicale fotbalistice “extraterestre” sau închiderea unor jocuri olimpistice la care ne-am fãcut de cacao, sportul românesc a ajuns pe un bine-meritat loc 27 în lume. ªi, încã, este prea bine! În timp ce premierul este un susþinãtor al echipei americane de baschet (a fost musai sã vadã de la faþa locului triumful, aºteptat, al USA-iºtilor în
Olimpiada ruºinii. Româneºti… competiþia de aruncare cu mingea pe la coº), preºedintele “intempestiv” a þinut “neapãrat” sã se arate pe la amicalul de doi bani (a se citi mãcar un milion de euro) pe care l-a susþinut fosta echipã a Miliþiei cu “galacticii” barcelonezi. Prin anii 90 ºi noii “guvernatori” ai patriei proaspãt eliberate erau peste tot ºi mai ales pe la slujbele religioase, deºi nu au crezut niciodatã în Dumnezeu…
D
e la 2 la 27…
Sportul românesc a fost cândva cel mai bun ambasador al României! Între timp, ºi acesta a intrat în penumbrã, ajungând un fel de pisicã jigãritã la fel ca ºi viaþa trãitã de aproape toþi românii. Timp de decenii, bune,
sportivii români au câºtigat medalii peste medalii, dedicate (la finalul competiþiilor) conducãtorilor vremelnici ai þãrii. Interesant, sau poate nu, cele mai bune rezultate au fost obþinute în anii “Epocii de Aur”. Dupã împuºcarea (într-o zi de mare sãrbãtoare creºtinã) a tovarãºului Nicu ºi a “sinistrei” sale soþii, (dupã cum s-au exprimat “unii” care astãzi sunt mari mahãri) totul s-a dus dracului. Adicã România, în aproape 40 de ani, a ajuns de la locul 2 (în lume) undeva prin coada plutonului planetar. Respectiv de la Olimpi\ada din anul 1984 ºi pânã la funebra Olimpiadã din acest an… Dacã în urmã cu 38 de ani, la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, din anul 1984, România se clasa pe locul al II-lea (dupã numãrul medaliilor
- Cronicã rimatã Se zvoneºte-n radio- ºanþuri (spirit horror de grãmadã !), cã ai noºtri, dup-atâtea, îºi doresc Olimpiadã ; nu sportivã sau ºcolarã, de trup sau de-nvãþãturã , ci la tot ce-i reprobabil, putred, jaf, rãu, fãcãturã : deci, sã-nscrie hoþii , gãinarii, ºmanglitorii sã se-ntreacã la « impozit » cu miliardarii þãrii ºi, dupã un an (nu patru !), la festin cu premiere, sã aflãm care-i secretul de faci din « carton »,avere . sã vedem lucrând « la mânã » ºmecherii ºi cerºetorii , cei cu foi de boalã false, mincinoºii, turnãtorii , ãi de au uitat ce-i munca ºi ciupesc din ajutoare , spãrgãtorii ºi « magneþii » ce-ºi împut umbra sub soare, sã se-ntreacã în « palate » (cocini, turnuri aurite !) , evazioniºti ce joacã milioanele « pe fripte » , toþi corupþii ce se plimbã epatant în limuzine cu fufe siliconate care dau “pe sticlã”, bine , s-adunãm toþi trepãduºii, boarfe ºi ºnapani, lichele , mitangii ºi mitomani, traficanþii de “proptele” , iar de-ar fi ca sã aparã câte-un exemplar « integru » , s-aibã pensie de « secu’ » ºi-un urmaº cu job la... negru! en vedette cerem sã fie neo-cripto-comuniºtii ce ne saltã-n slip moralul, detractorii, fataliºtii ºi ca-ntrecerea sã fie dreaptã (asta-i culmea veºtii !) , curvele vor fi arbitri ºi, indubitabil, peºtii ! (Vai, ce moþ, ce patã suntem pentru toatã Europa !... Cum de am uitat de mama, tata ºi de « taica popa », Cum sã ºtim cã Domnul pus-a Raiu-n cotul din Carpaþi, Când dracii ne-oferã iadul, chinuiþii mei fârtaþi ?)
m fost ce am fost ºi vom fi mai mult decât atât! Basme…
A
Raportându-ne la ultimii 40 de ani, participarea la Olimpiada londonezã s-a soldat cu cele mai slabe rezultate înregistrate de cãtre reprezentanþii sportului românesc. Aceºtia au “obþinut” doar 2 medalii de aur, 5 de argint ºi 2 de bronz, respectiv cea mai slabã “producþie” din ultimele 4 decenii. În condiþiile în care numãrul
odatã ca nicioA fost datã!
Cel mai bun loc ocupat de România la o ediþie a Jocurilor Olimpice a fost cel din anul 1984, de la Los Angeles, respectiv locul 2. Atunci, olimpicii români au câºtigat 20 de medalii de aur, 16 de argint ºi 17 de bronz, respectiv 53, per total. Sporturile care au “punctat” au fost gimnastica, atletismul, halterele, luptele, canotajul, kaiac – canoea, scrima, tirul, boxul, judoul ºi nataþia. Mir cea NISTOR
FMI dicteazã, politicienii viseazã
Ioan Dan Bãlan
SÃ PUNEM DE-O OLIMPIADÃ
câºtigate) cu 20 de medalii de aur, 16 de argint ºi 17 de bronz, acum, bilanþul este unul de avarie. Adicã, DOAR 2 de aur, 5 de argint ºi 2 de bronz… Fapt care a retrogradat þara carpato-danubiano-ponticã pânã pe locul 27… Mie, chiar îmi este ruºine cu aceste rezultate, vouã?
sportivilor prezenþi în competiþie a fost de 104. La Seul, de exemplu, în 1988, am avut doar 63 de sportivi care au colecþionat 7 medalii de aur, 11 de argint ºi 6 de bronz… Adicã, potrivit “planului cincinal comunist” o productivitate maximã. Dacã în 1984 ne-a depãºit, ca numãr de madalii, o singurã þarã (USA) acum 26 au fost peste noi.
Se scumpesc gazele începând cu luna septembrie Veºti proaste pentru populaþie. Preþul gazelor naturale livrate populaþiei va creºte din septembrie cu 5%, iar pentru firme majorarea va fi de 10%, a anunþat, marþi, ºeful misiunii FMI de evaluare a acordului preventiv cu România, Erik der Vrijer. Autoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a anunþat la finele lunii iunie un calendar de creºtere a preþurilor care însã nu includea pentru anul în curs vreo modificare a tarifelor.
MI dicteazã, politicienii viseazã...
F
În timp ce reprezentanþii Fondului Monetar Internaþional dicteazã anumite aspecte în ceea ce
priveºte funcþionarea statului român, politicienii autohtoni se lanseazã în afirmaþii care în momentul de faþã nu au baza solidã. Unul dintre deputaþii Vãii Jiului, Cristian Resmeriþã a ajuns la concluzia cã Valea Jiului este sãracã, ca populaþia este la limita subzistentei. „Populaþia din Valea Jiului este foarte, foarte sãracã ºi eu cred cã pentru perioada imediat urmãtoare una dintre prioritãþile Guvernului Ponta, ale
Guvernului USL trebuie sã fie acela de a asigura minimul de confort tuturor ce locuiesc în Valea Jiului ºi aici mã refer la cãldurã, la electricitate ºi de ce sã nu ne referim ºi la preþul gazului metan pentru cã în Valea Jiului foarte mulþi cetãþeni au acele centrale pe gaz metan care îi ajutã foarte mult”, spune Cristian Resmeriþã, deputat PSD Colegiul de Vest Valea Jiului.
rei localitãþi fãrã cãldurã, la iarnã
T
Trei localitãþi din Valea Jiului nu vor avea cãldura nici în acest a. Cel puþin nu de la sistemul de termoficare pentru cã acestea au fost desfiinþate. Este vorba de Petrila, Aninoasa ºi Uricani. ªi în ceea ce priveºte aceastã problemã, Resmeriþã spune cã reprezentanþii Guvernului cauta soluþii. „Dacã spunem de încãlzirea Vãii Jiului pentru sezonul rece nu stãm chiar atâta de bine pentru cã avem trei localitãþi care de ceva vreme nu au agent termic. Este vorba de
Petrila, Aninoasa ºi Uricani. Mai avem Petroºaniul, Vulcanul ºi Lupeniul, ºi aici cu probleme pentru cã toate reþelele de termoficare din Valea Jiului au datorii la furnizorul de la Paroºeni. Important este cã Guvernul României, Guvernul Ponta sã gãseascã o soluþie pentru cã cetãþenii din Valea Jiului sã poatã sã plãteascã agentul termic în cazul în care se va furniza”, a conchis deputatul. Datele anunþate de ANRE aratã cã preþul gazelor pentru populaþie va creºte cu 10% atât anul viitor cât ºi în 2014, pentru cã în 2015-2018 sã urce cu 12% anual, prin ajustãri trimestriale, conform calendarului de eliminare a tarifelor reglementate, iar liberalizarea pieþei de energie va începe în septembrie, cu clienþii industriali. Pentru anul în curs nu erau prevãzute creºteri de preþ în baza calendarului anunþat de ANRE, prima, de 8%, urmând sã fie efectuatã la 1 iulie 2013, iar a doua, de 2%, în octombrie 2013. Raul IRINOVICI
12 Turism recut de la Craiova la Timiºoara ºi retur, DN 7A Petroºani – Voineasa, aratã tot ca dupã bombardament. ªi asta în ciuda faptului cã face legãtura cu douã staþiuni – Voineasa ºi Vidra – iar aiic se construieºte ºi o modernã telegondolã spre pârtiile din Vidra.
T
Drumul Naþional 7 A este tot nereabilitat. De ani de zile, aici s-au fãcut doar lucrãri de peticire, mai ales pe partea care aparþine de judeþul Hunedoara, în ciuda promisiunilor politicianiste. Acum, ºi ce s-a fãcut s-a stricat, iar circulaþia pe acest tronson de drum naþional pune la grea încercare nervii conducãtorilor auto. Preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, anunþa anul trecut cã drumul Petroºani – Voineasa a primit 3 milioane de lei pentru reparaþii de amploare pe cei aproximativ 20 de kilometri cu probleme ºi cã în 2012 existã ºanse mari ca DN 7A sã beneficieze de fonduri pentru modernizare.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 august 2012
DN 7A aratã tot ca dupã bombardament! unde drumul era prea degradat pentru a mai fi doar reparat ºi aºa a rãmas. n covor zburãtor pentru telegondola de la Vidra
U
Nu numai cã modernizarea nu s-a mai fãcut, dar dacã alegi aceastã rutã stai ºi te întrebi unde au intrat cele 3 milioane de lei, pentru cã, în afara unor mici petece de asfalt gropile sunt la ele acasã. Între timp, DN 7A a fost minge de ping – pong între Regionala de Drumuri ºi Poduri Craiova ºi cea din Timiºoara. La începutul verii trecute, drumul a trecut de la Regionala de Drumuri ºi Poduri Craiova, la Regionala Timiºoara. În toamnã, ajuns înapoi la cei de la Craiova, ca sã poatã fi implementat un proiect complex, dupã cum au explicat ofi-
Interesant este cã, în timp ce oficialii nu gãsesc fonduri pentru asfaltarea celor 20 de kilometri, în apropiere de Staþiunea Vidra încã de pe timpul ministrului Elena Udrea se lucreazã intens la o telegondolã, care sã ducã spre domeniul schiabil din vârful muntelui. Lucrarea în sine constã în realizarea a 4 pârtii de schi cu o lungime totalã de 9 km, prevãzute cu tunuri de zãpadã artificialã ºi instalaþii de transport pe cablu care totalizeazã peste 5 kilometri. De asemenea, proiectul cialii. Concret, pânã aproape de graniþa cu Hunedoara, pe partea de Vâlcea, drumul a fost reabilitat ºi asfaltat de societatea Romstrade, care a câºtigat licitaþia. Din acest motiv, ºi porþiunea din judeþul Hunedoara a trecut de la Regionala de Drumuri ºi Poduri
Timiºoara în administrarea celor din Dolj, care vroiau sã continue lucrarea, tot cu cei de la Romstrade. Proiectul nu a mai fost, însã, finanþat, aºa cã, de la Regionala de Drumuri ºi Poduri Craiova, drumul a fost dat înapoi la Regionala Timiºoara, pentru ca acum sã ajungã din nou la cei de la Craiova, dar tot nereparat a rãmas. DN7A PetroºaniVoineasa traverseazã pe o porþiune Cheile Jieþului, o zonã de un pitoresc aparte, ºi face legãtura cu Transalpina, cea mai înaltã ºosea din România. În toamna anului trecut s-a reuºit plombarea gropilor din carosabil ºi turnarea de covoare asfaltice acolo
prevede amenajarea unui telescaun, cu o lungime de 1800 m, un teleschi de 733 m ºi o telegondola de 3 kilometri, cu staþie intermediarã. Tot în cadrul proiectului vor fi realizate spaþii adiacente pentru servicii, o parcare cu minim 350 locuri ºi un refugiu salvamont la cota 1975 m. Un proiect excelent pentru dezvoltarea turismului, dar, pânã la telegondolã accesul se va face probabil cu… covoraºul zburãtor. Aºa cum se prezintã acum, drumul de acces este mai mult un coºmar decât un vis frumos pentru dezvoltarea turismului ºi, mai grav, pe toatã perioada iernii, adicã atunci când se presupune cã va fi un aflux de turiºti, drumul este închis! Carmen COSMAN