Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 188
Cronica Vãii Jiului C u p o rc u l pe datorie Marti, 14 august 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Nerecunoscut în România, a devenit director medical...
octorul Cristian Remus Hârºan, din Vulcan, a luptat un an de zile, ºi nu a încetat, sã fie lãsat sã-ºi punã experienþa în slujba ”lui acasã”. A venit însetat de România ºi s-a întors în Iraq îndurerat ºi confuz…
D
PAGINILE 8-9
În lighean, prin Europa... – o zi ghinionistã pentru abonaþii la apã caldã. România, implicit ºi Valea Jiului, au intrat în Europa care ne aºtepta „cu braþele larg deschise” ºi bineînþeles, cu numeroase alte „avantaje” destinate regãsitului popor român.
13
PAGINA A 11-A
Uricaniul are una din cele mai pure ape nvestitori spanioli vor sã-ºi deschidã o fabricã de îmbuteliere a apei plate extrasã din izvoarele subterane al zonei Câmpu lui NeagUricani.
I
PAGINA A 4-A
u e Ignatul ºi nici Crãciunul nu se apropie. În Colonia Petroºani, însã, porcii se tranºeazã în mijlocul curþii din faþa blocului, iar carnea se dã pe datorie.
N
PAGINA A 3-A
A revenit moda garajelor transformate în en-gros ute de kilograme de produse alimentare sunt depozitate în condiþii mizerabile în garaje transformate pe post de en gros.
S
PAGINA A 4-A
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Marti, 14 august 2012
Anunþ Municipiul Lupeni cu sediul în Lupeni, strada Revoluþiei nr. 2, judeþul Hunedoara, cod fiscal 4375046, telefon 0254/ 560725, fax 0254/ 560515, e- mail: lupeni@petrosani.astral.ro, organizeazã în data de 06.09.2012 licitaþie publicã în vederea închirierii pe o perioadã de 3 ani a imobilului cu destinaþia de spaþiu comercial aparþinând domeniului public al Municipiului Lupeni, în suprafaþã de 14 m2, situat în corpul B al Grupului ªcolar Industrial Minier Lupeni în vederea desfãºurãrii activitãþii de comerþ. Documentaþia pentru licitaþie se poate procura de la Biroul Achiziþii, Investiþii, Lucrãri,
condiþiile cerute în documentaþia de atribuire. Preþul documentaþiei de atribuire este de 50 lei ºi se va achita în contul RO20TREZ3685004XXX0024 93 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct, la casieria Primãriei municipiului Lupeni, de la adresa mai sus menþionatã. Criteriul care va fi aplicat pentru atribuirea contractului de închiriere este: cel mai mare nivel al chiriei. Informaþiile privind condiþiile de eligibilitate, precum ºi capacitatea economico-financiarã pe care trebuie sã le îndeplineascã ofertantul se gãsesc in documentaþia de licitaþie. Ofertele redactate în limba românã se vor depune la Registratura Primãriei municipiului Lupeni pânã în data de 06.09.2012 ora 900. Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 06.09.2012 ora 1000 la sediul Primãriei SPAÞIU municipiului Lupeni. Relaþii suplimentare se pot DE ÎNCHIRIAT obþine la telefon 0254 – DEPOZIT 560725, 560504, interior Str. Lunca, Nr. 100, Preþ 213. foarte avantajos Primar, Relaþii la tel.: 0372764439, Cornel RESMERIÞÃ 0254542472
Patrimoniu din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni. Chiria lunarã va fi stabilitã în urma licitaþiei pornindu-se de la suma de 10,7 lei/m2/ lunã, stabilitã prin Hotãrârea Consiliului Local al municipiului Lupeni nr. 67/ 2012 privind închirierea prin licitaþie publicã a imobilului cu destinaþia de spaþiu comercial, în suprafaþã de 14 m2, aparþinând domeniului public al Municipiului Lupeni, situat în corpul B al Grupului ªcolar Industrial Minier Lupeni. Pentru participare la licitaþie, ofertantul trebuie sã constituie garanþia de participare în valoare de 300 lei în contul RO57TREZ3685006XXX0025 03 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct la casieria Primãriei municipiului Lupeni ºi sã îndeplineascã
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Comedia de la 5
19:00 Observator 20:20 Rãfuialã dincolo de moarte 22:15 În puii mei 23:45 Observator 0:30 Rãfuialã dincolo de moarte
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:00 Baronii (r) 16:30 Cuscrele 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Teroarea din adâncuri 2
PRO TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Apropo TV (r) 12:00 România, te iubesc! 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Copilul nimãnui 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:15 Prinþesa ºi soldatul 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog!
22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Chuck
Prima TV 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)
15:00 Domniºoara Pettigrew (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Blestemul lui Tutankhamon 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 TV BAC 11:30 Vedeta familiei 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:45 Legendele palatului 13:20 Legendele palatului 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Leacurile naturii 17:40 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Anatomia lui Grey 21:55 Anatomia lui Grey 22:50 Avocaþii schimbãrii 23:10 Telecinemateca: Ziua ªacalului
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 2012 u e Ignatul ºi nici Crãciunul nu se apropie. În Colonia Petroºani, însã, porcii se tranºeazã în mijlocul curþii din faþa blocului, iar carnea se dã pe datorie.
N
îl vând la bucatã. Sunt oameni sãraci aici ºi le dã ºi pe caiet”, spune un privitor de la distanþã. Asta pentru cã nu oricine se poate apropia de locul sacrificiului. „Ce vreþi? Noi nu suntem vedete. Mâncãm ºi noi ceva”, au replicat bãrbaþii care au tranºat animalul în stradã. „Ãl dau cu 12 lei kilogramul ºi mulþi iau pe datorie”, ne ºoptesc cei care privesc de la distanþã, pentru cã nu toþi au acceptul de a participa la ritual. În câteva minute, copiii se aºeazã pe o piatrã ºi nimeni nu mai spune nimic. De jur împrejur e mizerie, caii cãruþei cu care a fost adus porcul pasc nestingheriþi, n timp ce oamenii îºi vãd de treabã. ªi asta fix în faþa blocului, dimineaþa pe rãcoare.
C u p o rc u l pe datorie
Dis de dimineaþã, luni, doi tineri au adus cu o cãruþã în cartierul Colonie din Petroºani, la locuinþele sociale, un porc. Alaiul s-a înmulþit rapid. Animalul era mort ºi, imediat s-a încropit o masã de sacrificare. Câþiva bãrbaþi au apucat animalul sacrificat, ºi l-au pus pe un lemn. Alþii au adus o butelie ºi un arzãtor ºi imediat zona s-a animat de zeci de copii care priveau minunea. Peisajul nu le e strãin celor care trãiesc în zonã. „Îl taie ºi
n nor de fum a stat timp de douã zile peste partea dinspre Jiu a municipiului Petroºani. Nimeni nu ºtie, sau nu recunoaºte de unde vine fumul ºi cine a dat foc, însã, cer este cã fumul ajunge pânã în oraº.
U
Locul în care fumegã de douã zile deºeurile adunate este la locuinþele sociale din Cartierul Colonie, acolo unde au fost depozitate tone de crengi care au rezultat de la cosmetizarea tuturor copacilor din oraº. Acolo sunt ºi deºeuri ºi oamenii din zonã spun cã au observat ºi ei focul, fãrã ca sã ºtie cine l-a pus. Autoritãþile locale spun cã fac încã o anchetã. „Nu ºtim cine a dat foc. Arde ºi poate ardem ºi
ngajaþii Poºtei române nu lucreazã miercuri. Decizia aparþine conducerii companiei, iar toate ghiºeele de lucru cu publicul vor fi închise.
A
La fel se va întâmpla ºi cu poºtaºii care nu vor aduce corespondenþa în ziua de 15 august. Ziua de 15 august a fost declaratã nelucrãtoare, în con-
Diana MITRACHE
Mai mulþi sãraci Fum peste ot mai mulþi vin sã-ºi ia T oameni C o l o n i a P e t r o º a n i porþia de mâncare de la noi aici, cã nimeni nu are grijã ce se întâmplã aici”, spun oamenii din zonã. Alþii cred cã vina îi aparþine unuia dintre cei care a cumpãrat acolo un teren. „Nu am vãzut cine a dat foc, dar e unu care construieºte ceva acolo ºi poate cã el a dat foc sã facã curat aici”, spune un alt localnic. Cei din primãrie, însã, nu ºtiau de existenþa focului. Angajaþii serviciului de salubrizare au spus cã vor face o analizã la faþa locului ºi apoi vor sesiza ºi angajaþii de la protecþia mediului, pentru
poluare. „Trebuie sã verificãm ºi sã aflãm cine a dat foc. Noi nu am fost sesizaþi nici de pompieri ºi nu ºtim ce s-a petrecut. Abia apoi putem sã luãm vreo decizie, împreunã cu cei de la mediu”, a spus Aron Dumitrescu, responsabil Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat. În Colonie, oamenii se plâng cã i-au nãpãdit gunoaiele, ºobolanii ºi insectele adunate între crengile respective, dar toþi se jurã cã nu ei au dat foc. „E plin de mizerie aici ºi sunt oameni care aduc gunoi de la grajd ºi îl pun aici. Ne-au nãpãdit muºtele ºi ºobolanii ºi acum mai e ºi fum”, spune un om din zonã. Nici pompierii nu au fost anunþaþi ºi nimeni nu s-a impacientat cã flãcãrile ar putea sã cuprindã întreg cartierul. Asta pentru cã s-a dovedit cã, deºi a plouat duminicã noaptea, luni dimineaþa deºeurile încã fumegau. Diana MITRACHE
Poºta închisã miercuri
formitate cu Legea. Sãrbãtoarea Adormirea Maicii Domnului este declaratã zi de sãrbãtoare legalã în care nu se
lucreazã. Prin urmare, în 15 august 2011, toate subunitãþile poºtale din judeþ vor fi închise. Potrivit Poºtei Romane, trimiterile poºtale prezentate în aceastã zi vor înregistra timpi mai mari de circulaþie, iar presa cotidianã ºi periodicã, cu data de apariþie 15 august 2012, va fi distribuitã in data de 16 august 2012. Diana MITRACHE
cantina socialã. Asta se mai întâmpla doar în perioada disponibilizãrilor masive din minerit, iar lucrurile par cã se întorc în timp. Cantina socialã de la Petroºani are tot mai mulþi abonaþi. Numãrul lor creºte constant lunã de lunã din cauza sãrãciei ºi a lipsei locurilor de muncã. Mulþi oameni au rãmas fãrã nicio sursã de venit ºi atunci primesc o mâncare caldã de la cantina sãracilor. Angajaþii de aici povestesc cã niciodatã nu au fost aºa de mulþi oameni sãraci ºi cã situaþia poate fi comparatã cu cea din vremea disponibilizãrilor din anii 90. Atunci mai beneficiau atât de mulþi oameni de o porþie de mâncare caldã. „Avem din iulie 126 de porþii. Nu aveam decât 120 cu o lunã înainte. Ce sã-i
la mâncare
faci, e sãrãcie. Nu am mai vãzut atâþia sãraci de când aveam cantina în cealaltã locaþie ºi, dupã vreo doi ani de la disponibilizãrile alea mari. Atunci erau aºa mulþi, poate mai mulþi”, spune Victoria Niculescu, angajatã a cantinei sociale. Cei mai mulþi sunt atât de
sãraci, încât abia dacã le ajunge mâncarea pe o zi. Dis de dimineaþã vin ºi dau târcoale cantinei, pânã ce soseºte maºina cu hrana caldã. Atunci se face coadã ºi sãracii se aºeazã cuminþi la coadã sã-ºi primeascã porþia. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Marti, 14 august 2012
nvestitori spanioli Uricaniul are una din cele mai pure ape Ifabricã vor sã-ºi deschidã o de îmbuteliere a stantã iar studiile efectuate aratã cã investiþia ar fi profitabilã. „Analizele asupra apei din zona respectivã au fost efectuate atât în þarã cât ºi în strãinãtate. Ca un exemplu, la laboratorul din Spania unde au fost trimise mostre pentru analize, cei de acolo s-au întrebat de unde provine apa pentru cã are o puritate extraordinarã. Sursa identificatã are un debit constant indiferent dacã este secetã sau nu, apa fiind extrasã din izvoare subterane ºi
apei plate extrasã din izvoarele subterane al zonei Câmpu lui NeagUricani. Analizele efectuate asupra apei din zona Câmpu lui Neag aratã cã are o puritate cu pânã la 40 de procente mai mare decât normele impuse ºi se detaºeazã de majoritatea apelor îmbuteliate ºi vândute cel puþin la noi în þarã. În plus, sursa de apã este con-
ute de kilograme de produse alimentare sunt depozitate în condiþii mizerabile în garaje transformate pe post de en gros. Autoritãþile îi vâneazã pe patronii care pun viaþa consumatorilor în pericol.
S
κi permit sã plãteascã lunar chirii exorbitante pe câþiva metri pãtraþi, atât cât oferã un garaj din zone pieþei. Dau aceºti bani pe care-i scot înzecit nu pentru a-ºi parca maºinile ci pentru a-ºi þine mãrfurile pe care le scot apoi la tarabe. Numãrul tot mai mare al celor care cautã sã se îmbogãþeascã peste noapte pe spatele locuitorilor zonei punân-
A revenit moda garajelor transfor mate în en-gros
du-le viaþa în pericol, fãrã sã respecte normele elementare de protecþie a consumatorului, a condus la acþiuni de control fãrã precedent în Valea Jiului. Situaþia s-a mai îmbunãtãþit o perioadã, însã moda garajelor
oi fraþi din municipiul Petroºani au ajuns la spital dupã ce au fost bãtuþi de membrii unei gãºti din Colonia Brãtianu – Petrila.
D
Victimele spun cã au trecut pe lângã bãtãuºii care erau bãuþi ºi i-au înjurat necontenit. Unul dintre fraþi a fãcut greºeala sã le rãspundã ºi de aici motivul de scandal. Au fost bãtuþi cu pumnii ºi picioarele ºi ca sã fie siguri cã nu se mai ridicã de jos, unul dintre agresori le-a pulverizat spray iritant în faþã. „Poliþia Oraºului Petrila a fost sesizatã de cãtre doi tineri în vârstã de 25, respectiv 27 de ani, cu privire la faptul cã, în jurul orei 06:40, în timp ce se deplasau pe strada Parcului, din Petrila, au fost acostaþi de alþi tineri, cu vârste cuprinse între 20 ºi 30 de ani, care i-au agresat fizic, lovindu-i de mai multe ori cu pumnii ºi cu picioarele. Poliþiºtii au întocmit un dosar penal pentru sãvârºirea infracþiunii de lovire sau alte violenþe ºi au demarat cercetãrile în vederea identificãrii autorilor ºi a tragerii acestora la rãspundere
transformate în en gros a revenit. “Alimentele sunt depozitate printre piesele de maºinã, uleiuri ºi alte substanþe toxice. Pe lângã faptul cã nu se respectã nici o normã privind depozitarea ºi comercializarea acestor
produse, proprietarii garajelor transformate în depozit en-gros pun viaþa consumatorilor în pericol. Am descoperit într-un garaj în care, printre sacii de zahãr, fãinã sau alte produse se plimbau în voie ºobolani
Bãgaþi în spital de beþivi puºi pe scandal
penalã”, declarã, inspectorul Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Poliþiºtii din Petrila au reuºit sã-i descopere pe bãtãuºi ºi-i cerceteazã în libertate. „Aceºtia se numesc Cistian D., de 23 de ani ºi Samuil P., de 21 de ani, ambii din oraºul Petrila, iar cercetãrile au stabilit cã cei doi, în dimineaþa zilei de 10.08.2012, în jurul orei 06:40, aflându-se sub influenþa bãuturilor alcoolice, au avut un conflict verbal cu pãrþile vãtãmate, dupã care i-au agresat
fizic”, precizeazã inspectorul Niþu. Cei doi bãtuºi au fost amendaþi ºi sunt cercetaþi penal. Victimele spun însã cã au fost mai mulþi tineri care i-au agresat. Un alt tânãr bãrbat în vârstã de 38 de ani a ajuns în comã la Spitalul de Urgenþã Petroºani dupã ce a fost bãtut într-un bar din Vulcan de un tânãr de 26 de ani, bãut bine. Poliþiºtii l-au descoperit pe bãtãuº ºi-l ancheteazã în stare de libertate. Maximilian GÂNJU
de aici ºi puritatea ei”, spune un inspector în siguranþa alimentaþiei. Spaniolii se aflã în faza de a obþine autorizãrile necesare. Pe de alt parte, apele din zona Vãii Jiului, când nu sunt poluate de deºeuri menajere ori accidental cu cãrbune, sunt cele mai pure din România, aratã inspecþiile fãcute de instituþiile de mediu, iar la izvoarele Jiului de Vest, adicã exact în zona Uricani, apa este numai bunã de bãut.
sau alþi paraziþi care sunt un pericol pentru sãnãtate”, aratã inspectorii în siguranþa alimentarã. Acþiunea de depistare a
Maximilian GÂNJU acestor “bombe” este îngreunatã de faptul cã depozitele clandestine sunt greu de localizat. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 2012 este 20 de oameni au votat de mai multe ori în judeþul Hunedoara la Referendum. Asta susþin acum reprezentanþii partidelor politice, care considerã cã totul este posibil ºi cã apar deja persoane care au votat de cel puþin douã ori.
P
Actualitate 5
Dorin Gligor:
“Trebuie un premier ºi pentru morþi...”
La referendum au fost oameni din Hunedoara care au ales sã voteze în mai multe locuri. În 29 iulie, în judeþul Hunedoara, la cele 526 de secþii au votat pe listele suplimentare peste 8.400 de persoane. Existã suspiciuni cã unii ar fi votat de mai multe ori. Preºedintele PD-L Hunedoara, Dorin Gligor îi acuzã pe cei din USL cã ºi la nivelul judeþului Hunedoara, cu ocazia referendumului pentru demiterea preºedintelui Traian
Bãsescu, au fãcut o serie de ilegalitãþi, iar mai multe persoane au votat pe liste speciale. „La o examinare sumarã apar persoane care au votat în mai multe locuri, dar centralizarea se face la nivelul cen-
tral al partidului. Totul se înscrie în stilul USL, unde nu are loc ºi legea. Nu ºtiu câtã vinã au acei oameni ºi cât cei care i-au îndemnat sã o facã”, declarã Dorin
Funcþionarii publici se judecã cu Curtea de Conturi ngajaþii municipalitãþii Petroºani se judecã cu Curtea de Conturi pentru a-ºi menþine sporul de dispozitiv, în cuantum de 25 la sutã din salariul minim pe economie.
A
Funcþionarii publici din cadrul Primãriei Petroºani au acþionat în judecatã Curtea de Conturi care, în urma unui raport de control, a declarat ilegal sporul de dispozitiv acordat angajaþilor. În plus, cei care au primit cei 25 la
sutã drept spor de dispozitiv au fost obligaþi sã returneze sumele încasate, însã au scãpat în urma amnistiei datã de guvern. Numai cã, angajaþii municipalitãþii nu concep sã renunþe la acest spor care li se acordã în baza unei hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi irevocabilã. Prin urmare au mers iarãºi în
faþa judecãtorului pentru a-ºi obþine sporurile. „Este un proces pe rol ºi încã se judecã, nu s-a dat o soluþie”, susþin reprezentanþii funcþionarilor din Primãria Petroºani. Maximilian GÂNJU
Gligor, preºedintele PD-L Hunedoara. Partidele politice au cerut copii dupã listele din secþiile de vot ºi au ºi primit, aºa încât concluziile pot fi trase în consecinþã. ªi în ce priveºte “morþii fictivi” ca în cazul celor 40.000 gãsiþi în “judeþul lui Ponta”, Gorj, preºedintele PD-L Hunedoara este de pãrere cã, “Ponta se pricepe foarte bine la morþi ºi el ºtie cel mai bine câþi sunt în fiecare judeþ”. “Trebuie sã existe un premier ºi pentru morþi...”, a conchis Dorin Gligor. „Listele electorale permanente, cât ºi cele suplimentare, pe care au votat alþi oameni, decât cei cu domiciliul în Petroºani au fost introduse
într-un dosar de cãtre preºedinþii birourilor electorale ale secþiilor de votare. Apoi au fost predate, împreunã cu un alt dosar ce conþinea procesul verbal centralizator al voturilor, la Biroul Electoral de Circumscripþie nr 22 Hunedoara. De asemenea, copii dupã listele electorale ºi-au procurat partidele care au cerut în scris acest lucru, de la fiecare secþie de votare. Anumite partide au ºi fãcut copii dupã listele suplimentare”, a declarat Adrian Negoe, secretar primãria Petroºani. Potrivit datelor centralizate de partidele politice din judeþ, unii alegãtori care au votat pe listele suplimentare au pus ºtampila de mai multe ori. Cei mai mulþi turiºti electorali s-au înregistrat în oraºele Hunedoara, Orãºtie ºi Cãlan. Diana MITRACHE
Curtean îl ia la întrebãri pe Pãducel în ultima sãptãmânã de lucru
ste ultima sãptãmânã de lucru la primãrie pentru city managerul de la Petrila, Dorin Curtean. Dupã data de 15 august, postul acestuia va fi desfiinþat.
E
Dorin Curtean, încã city managerul de la Petrila, care mai are o sãptãmânã de preaviz, nu pleacã oricum, ci dupã ce va încerca sã-l mai împiedice puþin pe primarul Ilie Pãducel, despre care crede în continuare cã a tras toate sforile pentru a fi dat afarã. „Eu, împreunã cu colegii mei consilieri, am fãcut o interpelare scrisã în atenþia domnului primar, iar acum aºteptãm rãspunsul. Vrem un rãspuns legat de reabilitarea termicã a blocurilor, care s-au executat în anul 2009, reabilitarea strãzii Republicii, apoi sunt câteva lucruri pe care cetãþenii nu le cunosc cu privire la închirierea pãºunilor alpine pe care primãria le are în administrare. Mai este o problemã cu PUG-ul oraºului, pentru care s-a încheiat un contract. Au trecut ani buni de atunci, iar el nu s-a executat, aºa cã vrem sã vedem de ce”, ne-a declarat Dorin Curtean, city managerul Oraºului Petrila. De altfel, el mai spune cã va încerca
sã-ºi ducã în liniºte ultima sãptãmânã de lucru la primãrie, ba chiar aºteaptã ziua când va pleca. „ Dacã era sã þin morþiº sã rãmân aici, poate cã îmi rezolvam cumva treburile. Dar, nu, pentru cã nu poþi sã colaborezi cu Pãducel, aºa cã îmi vãd de drumul meu ”, a spus actualul city manager. Curtean, care nu a vrut sã-ºi dezvãluie planurile sale de viitor, a ocupat funcþia de city manager în cadrul primãriei Petrila din anul 2008. În perioada 2007 – 2008, el a fost consilierul personal al primarului Ilie Pãducel, iar din anul 1998 este angajat al primãriei. Pânã sã lucreze în administraþie el a muncit ºi la Mina Lonea vreme de aproape 8 ani. Luiza ANDRONACHE
Primãria Petrila funcþioneazã greu a Primãria Petrila se înregistreazã o deficienþã de personal de aproape 40 de persoane, iar în unele compartimente cum ar fi Poliþia Localã sau Asistenþa Socialã, activitatea este mult îngreunatã.
L
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
„În momentul acesta avem 159 de posturi aprobate prin organigramã, din care 120 sunt ocupate, iar
39 sunt vacante. Noi cu greu reuºim sã facem faþã tuturor solicitãrilor de patrulare, pentru toate serviciile pe care trebuie sã le asigure Poliþia Localã. La Serviciul de Asistenþã Socialã, la fel, avem o deficienþã la Cantina Socialã. Aici aveam doar douã bucãtãrese, dar una dintre ele ºi-a rupt piciorul ºi a intrat în concediu medical. Am fost puºi în situaþia de a transfera pe cineva de aici, din primãrie ”, ne-a declarat Vasilicã Jurca,
viceprimarul Oraºului Petrila. Vineri, la primãrie a avut loc un concurs pentru ocuparea a trei posturi, unul la Asistenþa Socialã, al doilea pentru Compartimentul de Achiziþii, iar ultimul pentru Starea Civilã. “La acest concurs, din pãcate nu s-au prezentat candidaþi decât pentru douã posturi”, a mai spus Jurca. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 2012
6 Actualitate
Geoparcul Valea Jiului rãmâne la stadiul de intenþie
nfiinþarea unui geoparc mineral în Valea Jiului a venit ca o propunere din partea preºedintelui Geoparcului Sardinia din Italia, monument inclus pe lista UNESCO.
Î
Autoritãþile locale din Petroºani au fost interesate de proiect dar, pânã la finalizarea investiþiilor în dezvoltarea staþiunilor, intenþia nu va fi concretizatã. Valea Jiului se preteazã înfiinþãrii unui geoparc mineral care sã atragã turiºti cu precãdere în afara sezonului de schi, însã pentru a deveni realitate este nevoie de fonduri
importante, bani care lipsesc deocamdatã. Prioritare sunt programele
dministraþia localã din Uricani organizeazã zilele oraºului... pe forþe proprii 70 de mii de lei pentru zilele oraºului Uricani.
A
Administraþia localã din vestul Vãii Jiului, mai exact din oraºul Uricani organizeazã, în acest sfârºit de spatamana, Zilele Oraºului. Pentru organizarea evenimentului, administraþia localã a alocat din bugetul propriu suma de 70 de mii de lei. În acest an, ca ºi pânã acum de altfel, evenimentele organizate cu ocazia Zilelor oraºului Uricani se vor derula timp de trei zile, când pe scenã din localitate vor concerta numeroºi artiºti de talie naþionalã, dar ºi localã. Ediþia 2011, cu bani de la CJH Anul trecut administraþia localã
derulate în modernizarea staþiunilor de schi ºi abia dupã finalizarea acestora
se va putea aduce în discuþie ºi înfiinþarea geoparcului mineral. „Nu a fost
abandonatã pe deplin ideea, dar nu s-a mai fãcut nimic în acest scop”, a precizat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În urma unei vizite fãcute în Valea Jiului de o delegaþie din provincia italiana Sardinia, oficialii au lansat ideea de a se face un geoparc în zonã la fel ca ºi în provincia lor. În Italia, mineritul a fost restructurat încã din 1960, iar Sardinia se poate lauda cu singurul geoparc mineral inclus pe lista monumentelor UNESCO. Provincia face parte dintr-o reþea de parcuri naturale europene care e vizitatã de circa 80 milioane de turiºti anual. Maximilian GÂNJU
Anul trecut cu bani de la CJH, acum doar local
olectare selectivã C la Petrila. Reprezentanþii admi-
organizate cu ajutor financiar de la nivel judeþean. Mai exact Primãria Uricani a primit suma de 950 de milioane
de lei vechi pentru a organiza spectacolul de zilele oraºului. Raul IRINOVICI
Acþiune de curãþenie la Petrila
Administraþia localã începe colectarea selectivã
nistraþiei locale de la Petrila au demarat o campanie de colectare selectivã. Pe uºile mai multor imobile din localitate au apãrut afiºe prin care cetãþenii sunt atenþionaþi de faptul cã începând din luna septembrie colectarea deºeurilor menajere se va face selectiv. “Având în vedere prevederile articolului 34 (..), începând cu data de 15.09.2012, toþi locuitorii oraºului Petrila au obligaþia de a introduce în recipienþii destinaþi colectãrii selective doar a deºeurilor menþionate pe containere”, se aratã în anunþul lipit pe uºile imobilelor din Petrila. Mai mult, cei care nu vor respecta aceste prevederi vor fi sancþionaþi conform normelor în vigoare… asta
iscina ºcolarã care se construieºte lângã sediul ªcolii generale Spiru Haret, fosta ºcoalã nr. 5 din Cartierul Aeroport, va fi gata anul acesta, ba chiar mai devreme de termenul de execuþie stabilit iniþiat.
P
de la Uricani a organizat acelaºi eveniment care deja a devenit o tradiþie,. Singura diferenþa este cã în urmã cu un an acþiunile au fost
Actualitate 7
„Piscina ºcolarã este
dacã vor fi identificaþi cei care nu arunca deºeurile conform indicaþiilor de pe pubele. Consilierii de la Petrila au stabilit ºi valoarea amenzilor în acest caz. Astfel, acestea sunt cuprinse între 100 ºi 500 de lei.
S
e vrea, dar nu se poate
Reprezentanþii administraþiei locale îi anunþa pe cetãþeni cã se va colecta selective gunoiul menajer,
însã nu în toate zonele este posibil acest lucru. De ce? Pentru cã nu peste tot exista containere pentru sticle de plastic, hârtii ºi sticle. Raul IRINOVICI
Piscina ºcolarã din Aeroport, gata în noiembrie
în grafic, iar constructorul lucreazã. Am înþeles cã în noiembrie
re doar 12 ani, A dar a jucat în 8 muzicaluri. Andrei Popa, un copil extrem de talentat din Petroºani a uimit artiºtii de talie naþionalã cu talentul sãu ºi a jucat în 8 filme alãturi de interpreþi cunoscuþi. În acest an a interpretat rolul unui copil a cãrui pãrinþi sunt la muncã în strãinãtate. Alãturi de el au fost nume cunoscute din muzica uºoarã româneascã. Mama lui Andrei povesteºte cã fiul sãu a fost selectat în urma unui festival la care a participat. Atunci l -au vãzut cei care fac astfel de filme ºi de atunci, varã de varã, Andrei este eroul filmelor muzicale româneºti. „Anul acesta am jucat rolul unui copil trist cã pãrinþii sãi
are termen de finalizare ºi acum s-au comandat grinzile pen-
tru a acoperi bazinul. La acest moment, cred cã mai mult de 50 %
din lucrare este fãcutã”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Anul trecut, firma din Sibiu care a contractat lucrãrile de construcþie a dat faliment, astfel cã cei de la Compania Naþionalã de Investiþii au trebuit sã facã o altã licitaþie, iar câºtigãtoare a fost o firmã din Valea Jiului. Luiza Andronache
Andrei Popa, artistul cu 8 filme muzicale la muncã în strãinãtate. Aveam bunicii care fãceau orice sã mã înveseleascã, la fel ca ºi oamenii din jurul meu. Nu eram, însã, singurul copil, ci eram mai mulþi în aceastã comedie, dar care e tristã, pentru cã rãmân copiii acasã fãrã pãrinþii lor”, povesteºte Andrei Popa. Andrei a ajuns un adevãrat artist, care la 12 ani a cochetat în filme importante. Nume sonore ale muzicii uºoare româneºti i-au fost alãturi lui Andrei de-a lungul carierei sale actoriceºti. ªi în aceastã varã, i-au fost colegi de platou interpreþi importanþi. „Am cântat alãturi de Ileana ªipoteanu, Cristian Popescu, Silvia Dumitrescu, Alexandru Jula. Sunt 8 filme în care am jucat ºi am fost primit într-o tabãrã muzicalã în care s-a turnat acest film”, spune Andrei, care are peste
200 de premii la concursuri de interpretare muzicalã din þarã. Andrei a fost descoperit de Dumitru Lupu, cel care a compus piesa „mai vino iar în gara noastrã micã”, iar de atunci a fost chemat mereu sã
joace în astfel de piese. De-a lungul celor 8 muzicaluri realizate, Andrei a jucat alãturi de Jan Constantin, Benone Sinulescu ºi de fiecare datã a jucat rolului unui copil talentat la muzicã. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 2012
6 Actualitate
Geoparcul Valea Jiului rãmâne la stadiul de intenþie
nfiinþarea unui geoparc mineral în Valea Jiului a venit ca o propunere din partea preºedintelui Geoparcului Sardinia din Italia, monument inclus pe lista UNESCO.
Î
Autoritãþile locale din Petroºani au fost interesate de proiect dar, pânã la finalizarea investiþiilor în dezvoltarea staþiunilor, intenþia nu va fi concretizatã. Valea Jiului se preteazã înfiinþãrii unui geoparc mineral care sã atragã turiºti cu precãdere în afara sezonului de schi, însã pentru a deveni realitate este nevoie de fonduri
importante, bani care lipsesc deocamdatã. Prioritare sunt programele
dministraþia localã din Uricani organizeazã zilele oraºului... pe forþe proprii 70 de mii de lei pentru zilele oraºului Uricani.
A
Administraþia localã din vestul Vãii Jiului, mai exact din oraºul Uricani organizeazã, în acest sfârºit de spatamana, Zilele Oraºului. Pentru organizarea evenimentului, administraþia localã a alocat din bugetul propriu suma de 70 de mii de lei. În acest an, ca ºi pânã acum de altfel, evenimentele organizate cu ocazia Zilelor oraºului Uricani se vor derula timp de trei zile, când pe scenã din localitate vor concerta numeroºi artiºti de talie naþionalã, dar ºi localã. Ediþia 2011, cu bani de la CJH Anul trecut administraþia localã
derulate în modernizarea staþiunilor de schi ºi abia dupã finalizarea acestora
se va putea aduce în discuþie ºi înfiinþarea geoparcului mineral. „Nu a fost
abandonatã pe deplin ideea, dar nu s-a mai fãcut nimic în acest scop”, a precizat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În urma unei vizite fãcute în Valea Jiului de o delegaþie din provincia italiana Sardinia, oficialii au lansat ideea de a se face un geoparc în zonã la fel ca ºi în provincia lor. În Italia, mineritul a fost restructurat încã din 1960, iar Sardinia se poate lauda cu singurul geoparc mineral inclus pe lista monumentelor UNESCO. Provincia face parte dintr-o reþea de parcuri naturale europene care e vizitatã de circa 80 milioane de turiºti anual. Maximilian GÂNJU
Anul trecut cu bani de la CJH, acum doar local
olectare selectivã C la Petrila. Reprezentanþii admi-
organizate cu ajutor financiar de la nivel judeþean. Mai exact Primãria Uricani a primit suma de 950 de milioane
de lei vechi pentru a organiza spectacolul de zilele oraºului. Raul IRINOVICI
Acþiune de curãþenie la Petrila
Administraþia localã începe colectarea selectivã
nistraþiei locale de la Petrila au demarat o campanie de colectare selectivã. Pe uºile mai multor imobile din localitate au apãrut afiºe prin care cetãþenii sunt atenþionaþi de faptul cã începând din luna septembrie colectarea deºeurilor menajere se va face selectiv. “Având în vedere prevederile articolului 34 (..), începând cu data de 15.09.2012, toþi locuitorii oraºului Petrila au obligaþia de a introduce în recipienþii destinaþi colectãrii selective doar a deºeurilor menþionate pe containere”, se aratã în anunþul lipit pe uºile imobilelor din Petrila. Mai mult, cei care nu vor respecta aceste prevederi vor fi sancþionaþi conform normelor în vigoare… asta
iscina ºcolarã care se construieºte lângã sediul ªcolii generale Spiru Haret, fosta ºcoalã nr. 5 din Cartierul Aeroport, va fi gata anul acesta, ba chiar mai devreme de termenul de execuþie stabilit iniþiat.
P
de la Uricani a organizat acelaºi eveniment care deja a devenit o tradiþie,. Singura diferenþa este cã în urmã cu un an acþiunile au fost
Actualitate 7
„Piscina ºcolarã este
dacã vor fi identificaþi cei care nu arunca deºeurile conform indicaþiilor de pe pubele. Consilierii de la Petrila au stabilit ºi valoarea amenzilor în acest caz. Astfel, acestea sunt cuprinse între 100 ºi 500 de lei.
S
e vrea, dar nu se poate
Reprezentanþii administraþiei locale îi anunþa pe cetãþeni cã se va colecta selective gunoiul menajer,
însã nu în toate zonele este posibil acest lucru. De ce? Pentru cã nu peste tot exista containere pentru sticle de plastic, hârtii ºi sticle. Raul IRINOVICI
Piscina ºcolarã din Aeroport, gata în noiembrie
în grafic, iar constructorul lucreazã. Am înþeles cã în noiembrie
re doar 12 ani, A dar a jucat în 8 muzicaluri. Andrei Popa, un copil extrem de talentat din Petroºani a uimit artiºtii de talie naþionalã cu talentul sãu ºi a jucat în 8 filme alãturi de interpreþi cunoscuþi. În acest an a interpretat rolul unui copil a cãrui pãrinþi sunt la muncã în strãinãtate. Alãturi de el au fost nume cunoscute din muzica uºoarã româneascã. Mama lui Andrei povesteºte cã fiul sãu a fost selectat în urma unui festival la care a participat. Atunci l -au vãzut cei care fac astfel de filme ºi de atunci, varã de varã, Andrei este eroul filmelor muzicale româneºti. „Anul acesta am jucat rolul unui copil trist cã pãrinþii sãi
are termen de finalizare ºi acum s-au comandat grinzile pen-
tru a acoperi bazinul. La acest moment, cred cã mai mult de 50 %
din lucrare este fãcutã”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Anul trecut, firma din Sibiu care a contractat lucrãrile de construcþie a dat faliment, astfel cã cei de la Compania Naþionalã de Investiþii au trebuit sã facã o altã licitaþie, iar câºtigãtoare a fost o firmã din Valea Jiului. Luiza Andronache
Andrei Popa, artistul cu 8 filme muzicale la muncã în strãinãtate. Aveam bunicii care fãceau orice sã mã înveseleascã, la fel ca ºi oamenii din jurul meu. Nu eram, însã, singurul copil, ci eram mai mulþi în aceastã comedie, dar care e tristã, pentru cã rãmân copiii acasã fãrã pãrinþii lor”, povesteºte Andrei Popa. Andrei a ajuns un adevãrat artist, care la 12 ani a cochetat în filme importante. Nume sonore ale muzicii uºoare româneºti i-au fost alãturi lui Andrei de-a lungul carierei sale actoriceºti. ªi în aceastã varã, i-au fost colegi de platou interpreþi importanþi. „Am cântat alãturi de Ileana ªipoteanu, Cristian Popescu, Silvia Dumitrescu, Alexandru Jula. Sunt 8 filme în care am jucat ºi am fost primit într-o tabãrã muzicalã în care s-a turnat acest film”, spune Andrei, care are peste
200 de premii la concursuri de interpretare muzicalã din þarã. Andrei a fost descoperit de Dumitru Lupu, cel care a compus piesa „mai vino iar în gara noastrã micã”, iar de atunci a fost chemat mereu sã
joace în astfel de piese. De-a lungul celor 8 muzicaluri realizate, Andrei a jucat alãturi de Jan Constantin, Benone Sinulescu ºi de fiecare datã a jucat rolului unui copil talentat la muzicã. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 2012
8 Reportaj octorul Cristian Remus Hârºan, din Vulcan, a luptat un an de zile, ºi nu a încetat, sã fie lãsat sã-ºi punã experienþa în slujba ”lui acasã”. A venit însetat de România ºi s-a întors în Iraq îndurerat ºi confuz…
D
Nu recunoaºte cã este întristat de aceastã ultimã lunã trãitã acasã, în România, Valea Jiului… Entuziasmul debordant, energia sa molipsitoare ºi optimismul, care nu au fost atinse de rãzboiele din Iraq ºi Afganistan, au fost umbrite serios de a treia venire în þarã, în concediul periodic acordat de o mare companie medicalã construitã de englezi în Iraq. Deºi apreciat de americani ºi englezi, care se mândresc cu iniþiativele sale, cu munca efectivã ºi cu dãruirea cu care îºi îndeplineºte menirea de medic, Cristian Remus Hârºan, a visat ºi viseazã sã activeze în þara sa. A fost cu greu acceptat la Urgenþa Spitalului din Vulcan, dar cu competenþe limitate, datoritã unei legi româneºti aberante. S-a implicat în ajutorarea oamenilor cu care viaþa nu a fost prea darnicã lipindu-se de extraordinara echipã de profesioniºti, condusã de dr. Cãtãlin Popa, a Asociaþiei Search and Rescue Service România (SARS) – Serviciul de Cãutare Salvare, din Vulcan pentru a pune umãrul la consolidarea asociaþiei. Nu a stat ºi a încercat sã arate celor care construiesc sistemul
Nerecunoscut în România, a devenit director medical la cea mai mare companie englezã din Iraq
de sãnãtate cã se pierd medici de valoare, fãcând referire la alte cazuri de medici de excepþie, nu doar la al sãu. În zadar, pentru cã proiectul noii legi a sãnãtãþii este încã în dezbatere publicã.
a SMS, cea mai L mare companie medicalã englezã din Iraq Deci România nu-l doreºte. Ca urmare, a semnat una dintre multiplele oferte fãcute de Occident. A semnat un contract pe perioadã nedeterminatã cu o mare companie medicalã privatã, construitã de englezi, care fiinþeazã ºi în Erbil, Iraq. Soran Medical Services SMS - este singura companie care asigurã tot ce înseamnã ramura medicalã, începând de la inspecþii în teren, inter-
venþii medicale, operaþii, dar ºi securitatea demnitarilor ºi a transporturilor de orice fel, asigurã chiar ºi mãsuri de protecþie, salvare ºi asistenþã medicalã în cazul forajelor de adâncime, scãpãri de gaze, atac cu gaze etc., pentru cã unitatea medicalã are contracte cu mari companii de profil care activeazã în Iraq, precum OMV, Rompetrol ºi cele ale guvernului kurd. Contractul semnat de Cristian Remus cu repesctiva companie este unul flexibil în viziunea doctorului, adicã douã luni este ”pe baricade”, dupã care o lunã are concediu. În primele douã luni doctorul a demonstrat cã este mult mai mult decât un salvator de vieþi, cã este un bun coordonator ºi ”profesor”, fãrã sã uite de continua sa perfecþionare. ”Ce am fãcut? Eram
doctor - emergency phisicians, cu atribuþiile ºi responsabilitãþile aferente
la acel nivel, aveam ca atribuþii în plus de a observa ºi de a lua mãsuri acolo unde se impuneau, plus coordonarea. Eram un super vizor pentru celilalþi medici. Am o echipã frumoasã acolo, toþi cu experienþã în teatre de rãzboi. De exemplu, ºoferul este ºi bodyguard ºi asistent ºi provine din Forþele speciale ale USA, a participat la rãboiul din Iraq. Apoi managerul de operaþiuni este din Marea Britanie, cu o experienþã bogatã în teatre de rãzboi. Chiar ºi directorul
general al companiei este tot un om cu experienþã de rãzboi, specializat în escortã, securitate transporturi etc. Dar am ºi români, chiar de aici de la noi. Doctorii urgentiºti de aici din Vale, Claudiu Toma cu beckgraud de Iraq, ºi Petre Corlan, la fel. Mai este Romeo Rahãu, din Mircurea Ciuc, medic de urgenþã care are drept de practicã pentru cã s-a nãscut mai repede ºi nu a prins legea aceea din 2007, care ne interzice sã practicãm la noi în þarã. ªi dacã ai drept, dacã te înscrii la acel rezidenþiat impus, þi se ridicã dreptul de practicã, aºa cum s-a întâmplat cu dr. Mihai Preda. Parcã i s-au ºters cu buretele toþi anii aceia, aproape 10 ani ca medic de urgenþã” – a declarat abãtut, de data aceasta,
fãrã jovialitatea proverbialã, doctorul Cristian Remus. În toatã aceastã perioadã a începutului de contract, a predat ºi cursuri de profil în cadrul companiei dupã ce s-a specializat el însuºi în
resuscitare cardiacã sub egida Asociaþiei Americane de Cardiologie. Urmeazã prin Marea Britanie o altã specializare, sindrom postraumatic, pentru competenþe în tratarea soldaþilor care au luptat în rãzboaie.
emisia de la D Urgenþa Vulcan, aprobatã imediat Cristian Remus Hârºan face parte din Colegiul Medicilor din Marea Britanie, cu drept deplin de practicã în calitate de doctor în Anglia, Irlanda, Scoþia, Wales, Australia, Sud Africa, US Army ºi UK Army etc., exceptând România, a fost agajat la Urgeþa Spitalului Municipal din Vulcan, dar cu compe-
tenþe limitate. Adicã trebuia sã practice doar în prezenþa unui alt doctor de urgenþã, doar pentru cã intrase în sistem dupã adoptarea legii din 2007. Tensiunile sub care se lucreazã aici, tesiuni create de conducere care doreºte
sã impunã practici în afara Ordinului ministerului 1706/2007, ce stabileºte reguli clare ºi stricte de funcþionare a unitãþilor ºi centrelor de urgenþã, plus atitudini care nu au de-a face cu actul medical ºi procedurile stricte din domeniu, l-au fãcut pe Cristian Remus sã-ºi înainteze demisia. Demisia i-a fost aprobatã pe loc. ”M-au deranjat mai multe, dar faptul cã se doreºte impunerea preluãrii de cãtre Urgenþã a copiilor, lucru ilegal, a fost apogeul pentru mine. În loc sã discutãm, sã gãsim soluþii pentru a putea face acest lucru, primarul însoþit de managerul spitalului au venit sã ne dea lecþii de medicinã ducând în derizoriu acestã meserie. Un alt lucru care mi s-a pãrut impardonabil a fost refuzul conducerii ca studenþi de la facutãþile de medicinã sã facã practica la Urgenþa din Vulcan. Nu am înþeles care a fost logi-
ca acestui refuz, pentru cã aveam oameni care munceau gratis, plus faima pe care o putea câºtiga spitalul cu aceste ocazii, prin aceºti viitori doctori ºi prin universitãþile de unde proveneau. Clar mediul de lucru de aici este grav viciat profesional de astfel de atitudini ºi mã tem cã acea echipã extraordinarã nu va mai rezista mult acolo” – a declarat trist doctorul demisionar, precizând cã regretã profund cã nu poate face nimic pentru locurile sale dragi lui, pentru cã nu este lãsat.
irector medical la Soran Medical Services Iraq
D
Duminicã, Cristian Remus Hârºan, a plecat
Reportaj 9
din nou spre Iraq, de acestã datã în calitate de director medical al marii companii Soran Medical Services. Dupã cele douã luni de muncã ºi ca dovadã a înaltului profesionalism, doctorul din
motivele, respectiv cã sunt încântaþi de prestaþia mea, cã sunt mândri cã mã au etc., m-au anunþat cã am fost numit deputy manager, un fel de director medical. Acest lucru îmi
Vulcan a fost avansat. ”Înainte de a veni în concediu, am fost sunat de conducerea companiei ºi dupã ce ºi-au expus
sporeºte responsabilitãþile, pe lângã munca de doctor. Voi face muncã de birou, voi coordona activitatea, voi negocia contracte în
numele companiei acoperind douã dintre cele mai mari oraºe din zona Iraq-ului, respectiv Sulaymaniyah ºi Ebril. Satisfacþia muncii existã, iar aceste recunoºteri mã stimuleazã ºi mã reponsabiluizeazã înzecit sporindu-mi exigenþele faþã de mine” – a spus dr. Cristian Remus. Doctorul va veni de fiecare datã cu speranþã acasã, însetat de þara lui. Dar probabil se va produce ceea ce a trãit ºi a pus pe hârtie, un emigrant român, Alin Fumurescu, profesor de filosofie politicã la Indiana University-Bloomington… ” Vino (acasã –n.n.), dacã însetezi tare, dar ai sã pleci mai îndurerat ºi mai confuz, realizând cã, de fapt, alternativa perpetuã în care trãieºti, dulcele intangibil, posibilitatea acelui acasã la care visezi mereu ºi-n care, ca emigrant român, eºti suspendat o viaþã întreagã, de fapt nu existã. A murit ºi, încet-încet, va muri ºi în tine.” Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 2012
8 Reportaj octorul Cristian Remus Hârºan, din Vulcan, a luptat un an de zile, ºi nu a încetat, sã fie lãsat sã-ºi punã experienþa în slujba ”lui acasã”. A venit însetat de România ºi s-a întors în Iraq îndurerat ºi confuz…
D
Nu recunoaºte cã este întristat de aceastã ultimã lunã trãitã acasã, în România, Valea Jiului… Entuziasmul debordant, energia sa molipsitoare ºi optimismul, care nu au fost atinse de rãzboiele din Iraq ºi Afganistan, au fost umbrite serios de a treia venire în þarã, în concediul periodic acordat de o mare companie medicalã construitã de englezi în Iraq. Deºi apreciat de americani ºi englezi, care se mândresc cu iniþiativele sale, cu munca efectivã ºi cu dãruirea cu care îºi îndeplineºte menirea de medic, Cristian Remus Hârºan, a visat ºi viseazã sã activeze în þara sa. A fost cu greu acceptat la Urgenþa Spitalului din Vulcan, dar cu competenþe limitate, datoritã unei legi româneºti aberante. S-a implicat în ajutorarea oamenilor cu care viaþa nu a fost prea darnicã lipindu-se de extraordinara echipã de profesioniºti, condusã de dr. Cãtãlin Popa, a Asociaþiei Search and Rescue Service România (SARS) – Serviciul de Cãutare Salvare, din Vulcan pentru a pune umãrul la consolidarea asociaþiei. Nu a stat ºi a încercat sã arate celor care construiesc sistemul
Nerecunoscut în România, a devenit director medical la cea mai mare companie englezã din Iraq
de sãnãtate cã se pierd medici de valoare, fãcând referire la alte cazuri de medici de excepþie, nu doar la al sãu. În zadar, pentru cã proiectul noii legi a sãnãtãþii este încã în dezbatere publicã.
a SMS, cea mai L mare companie medicalã englezã din Iraq Deci România nu-l doreºte. Ca urmare, a semnat una dintre multiplele oferte fãcute de Occident. A semnat un contract pe perioadã nedeterminatã cu o mare companie medicalã privatã, construitã de englezi, care fiinþeazã ºi în Erbil, Iraq. Soran Medical Services SMS - este singura companie care asigurã tot ce înseamnã ramura medicalã, începând de la inspecþii în teren, inter-
venþii medicale, operaþii, dar ºi securitatea demnitarilor ºi a transporturilor de orice fel, asigurã chiar ºi mãsuri de protecþie, salvare ºi asistenþã medicalã în cazul forajelor de adâncime, scãpãri de gaze, atac cu gaze etc., pentru cã unitatea medicalã are contracte cu mari companii de profil care activeazã în Iraq, precum OMV, Rompetrol ºi cele ale guvernului kurd. Contractul semnat de Cristian Remus cu repesctiva companie este unul flexibil în viziunea doctorului, adicã douã luni este ”pe baricade”, dupã care o lunã are concediu. În primele douã luni doctorul a demonstrat cã este mult mai mult decât un salvator de vieþi, cã este un bun coordonator ºi ”profesor”, fãrã sã uite de continua sa perfecþionare. ”Ce am fãcut? Eram
doctor - emergency phisicians, cu atribuþiile ºi responsabilitãþile aferente
la acel nivel, aveam ca atribuþii în plus de a observa ºi de a lua mãsuri acolo unde se impuneau, plus coordonarea. Eram un super vizor pentru celilalþi medici. Am o echipã frumoasã acolo, toþi cu experienþã în teatre de rãzboi. De exemplu, ºoferul este ºi bodyguard ºi asistent ºi provine din Forþele speciale ale USA, a participat la rãboiul din Iraq. Apoi managerul de operaþiuni este din Marea Britanie, cu o experienþã bogatã în teatre de rãzboi. Chiar ºi directorul
general al companiei este tot un om cu experienþã de rãzboi, specializat în escortã, securitate transporturi etc. Dar am ºi români, chiar de aici de la noi. Doctorii urgentiºti de aici din Vale, Claudiu Toma cu beckgraud de Iraq, ºi Petre Corlan, la fel. Mai este Romeo Rahãu, din Mircurea Ciuc, medic de urgenþã care are drept de practicã pentru cã s-a nãscut mai repede ºi nu a prins legea aceea din 2007, care ne interzice sã practicãm la noi în þarã. ªi dacã ai drept, dacã te înscrii la acel rezidenþiat impus, þi se ridicã dreptul de practicã, aºa cum s-a întâmplat cu dr. Mihai Preda. Parcã i s-au ºters cu buretele toþi anii aceia, aproape 10 ani ca medic de urgenþã” – a declarat abãtut, de data aceasta,
fãrã jovialitatea proverbialã, doctorul Cristian Remus. În toatã aceastã perioadã a începutului de contract, a predat ºi cursuri de profil în cadrul companiei dupã ce s-a specializat el însuºi în
resuscitare cardiacã sub egida Asociaþiei Americane de Cardiologie. Urmeazã prin Marea Britanie o altã specializare, sindrom postraumatic, pentru competenþe în tratarea soldaþilor care au luptat în rãzboaie.
emisia de la D Urgenþa Vulcan, aprobatã imediat Cristian Remus Hârºan face parte din Colegiul Medicilor din Marea Britanie, cu drept deplin de practicã în calitate de doctor în Anglia, Irlanda, Scoþia, Wales, Australia, Sud Africa, US Army ºi UK Army etc., exceptând România, a fost agajat la Urgeþa Spitalului Municipal din Vulcan, dar cu compe-
tenþe limitate. Adicã trebuia sã practice doar în prezenþa unui alt doctor de urgenþã, doar pentru cã intrase în sistem dupã adoptarea legii din 2007. Tensiunile sub care se lucreazã aici, tesiuni create de conducere care doreºte
sã impunã practici în afara Ordinului ministerului 1706/2007, ce stabileºte reguli clare ºi stricte de funcþionare a unitãþilor ºi centrelor de urgenþã, plus atitudini care nu au de-a face cu actul medical ºi procedurile stricte din domeniu, l-au fãcut pe Cristian Remus sã-ºi înainteze demisia. Demisia i-a fost aprobatã pe loc. ”M-au deranjat mai multe, dar faptul cã se doreºte impunerea preluãrii de cãtre Urgenþã a copiilor, lucru ilegal, a fost apogeul pentru mine. În loc sã discutãm, sã gãsim soluþii pentru a putea face acest lucru, primarul însoþit de managerul spitalului au venit sã ne dea lecþii de medicinã ducând în derizoriu acestã meserie. Un alt lucru care mi s-a pãrut impardonabil a fost refuzul conducerii ca studenþi de la facutãþile de medicinã sã facã practica la Urgenþa din Vulcan. Nu am înþeles care a fost logi-
ca acestui refuz, pentru cã aveam oameni care munceau gratis, plus faima pe care o putea câºtiga spitalul cu aceste ocazii, prin aceºti viitori doctori ºi prin universitãþile de unde proveneau. Clar mediul de lucru de aici este grav viciat profesional de astfel de atitudini ºi mã tem cã acea echipã extraordinarã nu va mai rezista mult acolo” – a declarat trist doctorul demisionar, precizând cã regretã profund cã nu poate face nimic pentru locurile sale dragi lui, pentru cã nu este lãsat.
irector medical la Soran Medical Services Iraq
D
Duminicã, Cristian Remus Hârºan, a plecat
Reportaj 9
din nou spre Iraq, de acestã datã în calitate de director medical al marii companii Soran Medical Services. Dupã cele douã luni de muncã ºi ca dovadã a înaltului profesionalism, doctorul din
motivele, respectiv cã sunt încântaþi de prestaþia mea, cã sunt mândri cã mã au etc., m-au anunþat cã am fost numit deputy manager, un fel de director medical. Acest lucru îmi
Vulcan a fost avansat. ”Înainte de a veni în concediu, am fost sunat de conducerea companiei ºi dupã ce ºi-au expus
sporeºte responsabilitãþile, pe lângã munca de doctor. Voi face muncã de birou, voi coordona activitatea, voi negocia contracte în
numele companiei acoperind douã dintre cele mai mari oraºe din zona Iraq-ului, respectiv Sulaymaniyah ºi Ebril. Satisfacþia muncii existã, iar aceste recunoºteri mã stimuleazã ºi mã reponsabiluizeazã înzecit sporindu-mi exigenþele faþã de mine” – a spus dr. Cristian Remus. Doctorul va veni de fiecare datã cu speranþã acasã, însetat de þara lui. Dar probabil se va produce ceea ce a trãit ºi a pus pe hârtie, un emigrant român, Alin Fumurescu, profesor de filosofie politicã la Indiana University-Bloomington… ” Vino (acasã –n.n.), dacã însetezi tare, dar ai sã pleci mai îndurerat ºi mai confuz, realizând cã, de fapt, alternativa perpetuã în care trãieºti, dulcele intangibil, posibilitatea acelui acasã la care visezi mereu ºi-n care, ca emigrant român, eºti suspendat o viaþã întreagã, de fapt nu existã. A murit ºi, încet-încet, va muri ºi în tine.” Ileana FIRÞULESCU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 august 2012
Anunþ Municipiul Lupeni cu sediul în Lupeni, strada Revoluþiei, nr. 2, judeþul Hunedoara, cod fiscal 4375046, cod poþtal 335600, tel: 0254/ 560725, fax: 0254/560515, e-mail: lupeni@petrosani.astral.ro, adresa internet (URL): www.lupeni.ro, organizeazã negociere directã în vederea vânzãrii instalaþiei de transport pe cablu rezultatã în urma demontãrii activului „Telescaun Straja”, respectiv: - 32 buc. piloni - 5.000 ml de cablu flexibil de tracþiune de Ø 22 m/ m în þase toroane cu fibrã de cânepã în interior - 100 buc. scaune fixe (cu 2 locuri) Pentru participarea la negociere, ofertantul trebuie sã constituie garanþia de participare în valoare de 500 lei în contul RO57TREZ3685006XXX002503 deschis la Trezoreria Petroþani sau direct la casieria Primãriei municipiului Lupeni þi sã îndeplineascã condiþiile cerute în documentaþia de licitaþie. Preþul documentaþiei de licitaþie este de 50 lei þi se va achita în contul
RO20TREZ3685004XXX002493 deschis la Trezoreria Petroþani sau direct, la casieria Primãriei municipiului Lupeni, de la adresa mai sus menþionatã. Criteriul care va fi aplicat la negociere este: nivelul preþului, respectiv preþul cel mai mare. Preþul de pornire la negociere este de 300.915 lei conform raportului de evaluare întocmit de Societatea Experþilor Tehnici „ Expet Cet” S.R.L. Deva. Candidaturile redactate în limba românã vor fi depuse la sediul vânzãtorului pânã în data de 06.09.2012 ora 0900, la Registratura Primãriei municipiului Lupeni. Negocierea va avea loc în data de 06.09.2012 ora 1200 la sediul Primãriei municipiului Lupeni, în sala de þedinþe a Consiliului local. Documentaþia de licitaþie poate fi procuratã de la sediul vânzãtorului la Biroul achiziþii, investiþii, lucrãri, patrimoniu, iar relaþii suplimentare se pot obþine la telefon 0254 – 560725, 560504, interior 213. Primar, Cornel RESMERIÞÃ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
14 august 2012
Este posibil sã aveþi un conflict cu o persoanã mai în vârstã din familie. Tensiunile se pot aplana foarte uºor, cu o vorbã bunã. Fiþi mai atent la ce spuneþi, mai ales cã astãzi sunteþi mai vorbãreþ ca de obicei! Dupã-amiazã s-ar putea sã primiþi o veste.
În prima parte a zilei, aveþi dificultãþi de concentrare, ceea ce vã scoate din sãrite. Acordaþi mai mult timp odihnei! Vã aºteaptã o sãptãmânã grea, cu multe probleme de rezolvat. Spre searã, vã face plãcere sã întâlniþi o veche cunoºtinþã.
Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus ºi sã nu vã purtaþi corect cu persoana iubitã. Nu este exclus ca de aici sã înceapã o ceartã în toatã regula. Evitaþi afacerile ºi întâlnirile cu prietenii. Spre searã, sãriþi în ajutorul unei rude mai în vârstã.
Starea de melancolie vã poate afecta relaþiile sentimentale. Aveþi mari ºanse de reuºitã în activitãþi casnice: curãþenie, reparaþii, mutat mobilã. Acordaþi mai multã atenþie persoanelor vârstnice din familie.
Relaþiile sentimentale pot avea de suferit dacã refuzaþi sã mergeþi într-o vizitã la rude. Partenerul de viaþã nu este de acord cã un eºec în afaceri poate fi un motiv pentru a rãmâne acasã. Încercaþi sã vã limitaþi la activitãþi de rutinã!
S-ar putea sã fiþi apatic ºi, din cauza aceasta, sã aveþi probleme sentimentale. Aveþi chef sã fiþi lãsat în pace ºi sã nu faceþi nimic. Oricât de indispus aþi fi, acordaþi mai multã atenþie persoanei iubite! Dupã-amiazã, un prieten vã oferã sugestii bune.
Aflaþi cã trebuie sã plecaþi de urgenþã într-o delegaþie, spre nemulþumirea partenerului de viaþã. Pãstraþi-vã calmul, indiferent de situaþie. Nu faceþi investiþii astãzi, pentru cã nu este un moment favorabil! Daþi dovadã de mult calm.
Dorinþa de a vã întâlni cu prietenii vã face sã lipsiþi cam mult de acasã. Nu este exclus sã aveþi o discuþie cu partenerul de viaþã. Organizaþi-vã în aºa fel încât sã nu stricaþi relaþiile sentimentale. Temperaþi-vã nervozitatea!
Dimineaþa s-ar putea sã vã pierdeþi rãbdarea ºi sã vã certaþi cu cineva din familie, din cauza banilor. Mai mult calm! N-ar strica sã vã odihniþi mai mult. Oricum, este recomandabil sã evitaþi activitãþile care necesitã eforturi deosebite.
Aveþi tendinþa de a fi impulsiv. Calculaþi-vã bine fiecare pas, în special în afaceri ºi pe plan sentimental. Ar fi bine sã nu faceþi astãzi investiþii ºi sã evitaþi cãlãtoriile în interes personal. Nu exageraþi cu munca, pentru cã puteþi avea probleme cu sãnãtatea!
Dimineaþa, lipsa banilor vã determinã sã amânaþi o cãlãtorie în interes personal, ceea ce vã afecteazã relaþiile cu partenerul de viaþã. Vã îngrijoreazã starea de sãnãtate a unui membru mai tânãr al familiei - un copil sau un frate mai mic.
Discuþiile cu persoana iubitã vã iritã, iar starea de nervozitate vã poate afecta relaþiile sociale. Exprimaþi-vã clar ºi nu evitaþi comunicarea. Ar fi bine sã vã mai temperaþi orgoliul. Sfaturile unui prieten de încredere se pot dovedi foarte folositoare.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 2012 – o zi ghinionistã pentru abonaþii la apã caldã. România, implicit ºi Valea Jiului, au intrat în Europa care ne aºtepta „cu braþele larg deschise” ºi bineînþeles, cu numeroase alte „avantaje” destinate regãsitului popor român.
13
Odatã cu intrarea Europei în România, pe lângã faptul cã românii au rãmas cu salariile lor „subumane”, iar europenii au venit cu preþurile ºi cerinþele lor, naþiunea românã a contribuit ºi ea la dezvoltarea patrimoniului cultural, economic ºi social european. Astfel, o datã cu „românii” au fost duse spre vestul european ºi câteva trãsãturi specifice Balcanilor, printre acestea, la loc de cinste, aflându-se lipsa de civilizaþie necesarã (con)vieþuirii în condiþii umane în secolul XXI. La acest punct, Valea Jiului se aflã printre zonele fruntaºe ale þãrii, cel puþin în ceea ce priveºte lipsa crasã a igienei personale. Astfel, pânã ieri, municipiul Petroºani era singura localitate din Vale în apartamentele cãreia mai curgea la robinete apã caldã provenitã din sistemul centralizat de furnizare a apei calde menajere. În rest, în Bãniþa, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni ºi Uricani fiecare cetãþean euro-
În lighean, prin Europa...
pean îºi încãlzeºte apa „lavabilã” în funcþie de posibilitãþile materiale, prin utilizarea de boilere, centrale pe gaz, sobe, aragazuri sau, în tot mai numeroase cazuri, deloc. În acest timp, pentru tot mai mulþi dintre locuitorii Vãii, cel mai utilizat obiect de toaletã personalã a rãmas arhaicul lighean. Am vrut UE, am vrut libertate ºi civilizaþie ºi facem bãiþã tot în lighean ca pe vremea „împuºcatului”. Mulþi se plâng cã odraslele lor aduc de la ºcoalã pãduchi ºi râie dar nu
se gândesc cã tocmai acasã nu au ce le trebuie pentru întreþinerea igienei personale. În parte, este ºi vina lor dar ºi a celor care se ocupã de bunul mers înainte al societãþii româneºti. Adicã al guvernanþilor, cei care stabilesc preþul gigacaloriei, unul descurajant pentru tot mai mulþi oameni. Astfel, datoritã preþurilor, douã localitãþi din Valea Jiului care puteau beneficia de apã caldã furnizatã de termocentrala din Paroºeni pe timp de varã, de ani buni, au
cerut sistarea acesteia. Singura localitate branºatã la reþea ºi în care a mai fost furnizatã apã caldã menajerã (pânã în data de 13 august) a fost municipiul Petroºani. Ce-i drept, ºi aici, circa 66% dintre apartamente au fost debranºate dar aproape 15.000 de oameni încã mai utilizau apa caldã venitã de la Paroºeni. Cu începere de ieri, însã, nici aceºtia nu mai au parte de apã caldã „centralizatã”. Din cauza unor reparaþii ale reþelei, demarate de cãtre angajaþii SE Paroºeni, în zona
strãzilor ªt. O. Iosif ºi Gen. Dragalina (dar ºi datoritã anualei revizii tehnice „vãratice” a termocentralei) apa caldã menajerã nu va mai curge la robinete în urmãtoarele 7 sãptãmâni. Adicã, în principiu, pânã în data de 1 octombrie... Prin urmare, nici mãcar puþinii racordaþi la reþea, cu toþii bun-platnici, nu vor mai beneficia de serviciile plãtite, de cãtre unii, chiar ºi în avans. Este vorba despre minerii care (mai) beneficiazã de bonurile acordate de CNH ºi care plãtesc în avans „deserviciile” oferite de temocentrala din Paroºeni. Deci, vor fi nevoiþi sã se întoarcã ºi ei la strãmoºescul lighean... Asta se întâmplã în anul de graþie 2012, într-o zonã membrã a UE, zonã consideratã drept una civilizatã. Apropo, tot este bine cã apa caldã va lipsi doar o lunã ºi jumãtate, þinând cont de faptul cã în 2008, timp de o varã întreagã, la toate robinetele din Valea Jiului nu a curs deloc apã încãlzitã în sistem centralizat... Oare ce se întâmpla dacã aºa ceva se întâmpla prin alte oraºe? În acest timp, singura soluþie valabilã pentru ultimii abonaþi la sistem ar fi o plecare în concediu, undeva unde existã un hotel cu apã caldã sau o vizitã pe la rudele din alte zone. Adicã în Italia, Spania, Portugalia sau oriunde altundeva decât România. Altfel, vã (ne) paºte ligheanul... Mircea NISTOR
oua Republicã N ia act de Avertismente severe din partea mediului economic comunicãrile publice din ce în ce mai îngrijorate ale reprezentanþilor Bãncii Naþionale cu privire la instabilitatea politicã din România. Filiala hunedoreanã a Noii Republici invitã toþi factorii implicaþi în acest conflict politic aflat în desfãºurare, la maturitate decizionalã, la responsabilitate. Actorilor politici li se cere acum sã acþioneze în interesul þãrii, uitând de orgolii sau interese partizane.
Reprezentanþii formaþiunii Noua Republicã Hunedoara transmite tuturor celor care pot avea un cuvânt de spus în deciziile urmãtoarelor zile - aleºi ai hunedorenilor, senatori, deputaþi, alþi factori de decizie - urmãtorul mesaj: Nu atentaþi asupra propriilor cetãþeni! Momentele de crizã pun în luminã adevãratele caractere. Arãtaþi caracter, generaþi soluþii. Lãsaþi reglãrile de conturi ºi aveþi grijã de conturile României. Noua Republicã ia act de comunicãrile publice
din ce în ce mai îngrijorate ale reprezentanþilor Bãncii Naþionale cu privire la instabilitatea politicã din România. Guvernatorul BNR, dl. Mugur Isãrescu a adresat luni un avertisment dur clasei politice: a venit momentul sã punã capãt scandalurilor care au afectat ºi vor continua sã afecteze ºi în crizei politice declanºatã de abuzurile Guvernului Ponta ºi ale majoritãþii parlamentare USL. Impactul imediat al tensiunilor politice din þarã a putut fi deja observat sub forma ieºirilor de capital strãin de ordinul miliardelor de euro prin vânzãrile de titluri de stat de cãtre nerezidenþi ºi limitarea înnoirii liniilor de credit ale filialelor bancare din România de cãtre bãncile mamã. În plus, ne confruntãm în continuare cu o foarte slabã ratã de absorbþie a banilor europeni. BNR avertizeazã prin vocea oficialilor cã resusele sale nu sunt nelimitate. Ieºirile de capital au fost contra-
balansate pânã în acest moment doar de Banca Naþionalã cu un cost semnificativ. În consecinþã, vor exista dificultãþi privind finanþarea deficitului public, a contului curent ºi a rostogolirii datoriilor publice. Costurile de finantare vor creºte ºi vor fi plãtite tot de contribuabili. Diminuarea creditãrii bancare vine într-un moment foarte prost pentru economia româneascã ºi va cauza în mod
inevitabil blocaje economice care vor avea un impact negativ ºi asupra bugetului de stat. Toate acestea într-un context economic extrem de dificil în întreaga Europã. Semnale convergente vin astãzi de la misiunea FMI, CE ºi a Bãncii Mondiale. Recomandãm domnului Preºedinte Interimar Antonescu ºi domnului Prim-Ministru Ponta sã trateze cu maximã responsabilitate ºi sã aprecieze la justa va-
loare acest cumul de semnale de atenþionare venite din direcþia economiei. Noua Republicã sperã ca acest duº rece sã trezeascã factorii responsabili de adâncirea crizei economice din România. Criza politicã trebuie sã înceteze imediat, întrucât consecinþele economice pe termen scurt ºi mediu ale acesteia, suprapuse situaþiei deosebit de delicate la nivel internaþional, sunt dezastruoase pentru cetãþenii României!
12 Turism
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 2012
Mãnãstirea Prislop
Loc de pelerinaj ºi sãlaº de regãsire iniºte ºi regãsire la Prislop. De aproape ºapte secole, Mãnãstirea Prislop reprezintã unul din cele mai importante aºezãminte religioase ortodoxe din Transilvania. În decursul existenþei sale de peste ºase veacuri, mãnãstirea a îndeplinit un rol cultural semnificativ în viaþa romanilor transilvãneni.
L
Începuturi incerte Existã surse care au informaþii certe de când dateazã mãnãstirea, însã existã altele care nu dau o data exactã cu datã când a fost construitã mãnãstirea. Mãnãstirea Prislop este cunoscutã ºi sub numele de “Silvas”, dupã satul Silvasu de Sus, gãsit pentru prima datã în documente în anul 1360. La 200 de metri de actuala biserica se afla locul numit “La Mãnãstirea Bãtrânã”, dovada existenþei acolo a unei mãnãstiri mai vechi, din lemn. Biserica actualã a Mãnãstirii Prislop dateazã de la sfârºitul secolului al XIV-lea ºi a fost construitã din piatrã, în plan triconic, cu turla pe naos, arhitectura specificã bisericilor din Tara Româneascã. Istoriografia mãnãstirii arata ca Sfântul Nicodim de la Mãnãstirea Tismana a copiat la Prislop, între anii 1404-1405, “Tetravanghelul slavon” aflat azi la Muzeul de Artã.
S
fântul Ioan de la Prislop
De numele mãnãstirii se leagã existenta Sfântului Ioan de la Prislop, care s-a retras de la mãnãstire la 500 de metri pe raul Slivat, unde ºi-a construit o chilie din piatrã, cunoscutã ºi azi sub numele de “Casã Sfântului”. Se presupune cã a trãit aici în secolul al XV-lea sau în prima jumãtate a secolului al XVI-lea.
Sãpându-ºi peºtera într-o stâncã sub munte, asemenea altor sihastri, s-a nevoit acolo singur pânã la moarte cu grele ºi neºtiute osteneli. Cuviosul Ioan Sihastrul, bineplacand lui Dumnezeu ºi umplându-se de darul Duhului Sfânt, s-a sãvârºit în acea peºterã în ultimele decenii ale secolului XVII, proslãvindu-se dupã moarte ca fãcãtor de minuni. El însã, a murit foarte devreme din cauza unui vânãtor care, vãzându-l în gura peºterii ºi confundându-l cu un animal sãlbatic, l-a împuºcat.
P
ãrintele Arsenie Boca scurtã biografie
Nu departe de chilia Sfântului Ioan, se afla locul de odihnã al unui alt vieþuitor al mãnãstirii: Pãrintele Arsenie Boca. Torturat ºi “vânat” de cãtre securitate pânã la sfârºitul vieþii, Pãrintele Arsenie este considerat a fi al treilea ctitor al actualei mãnãstiri deoarece, în toþi anii în care s-a
nevoit aici (41 de ani) a pictat fresce ºi icoane deosebit de valoroase astãzi, a reorganizat viaþa de obºte ºi a redat mãnãstirii strãlucirea ºi frumuseþea de care se bucura astãzi mii de credincioºi veniþi chiar ºi de peste hotare. Pãrintele Arsenie Boca se naºte la 29 septembrie 1910, la Vatã de Sus, lângã Brad, judeþul Hunedoara. Pãrinþii sãi, Iosif ºi Cristina, îi pun la botez numele Zian. Din anul 1929, tânãrul Zian începe ºcoala primarã în satul natal ºi apoi intrã la Liceul Naþional Ortodox “Avram Iancu” din Brad, pe care-l absolvã în anul 1929. În anul 1929, tânãrul seminarist se e înscrie la Institutul Teologic din Sibiu, iar în 1933 el pleacã la studii în capitalã. Mitropolitul Nicolae Balan îl trimite cu bursã la Academia de Arte Frumoase din Bucureºti. Face studii cu profesorul Costin Petrescu. Raul IRINOVICI