Cronica Vaii Jiului

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 186

Cronica Vãii Jiului Vineri, 10 august 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

CNH este pregãtitã sã intre în Complexul Ener getic Hunedoara

Jurca, probleme cu pontajele fictive? iderul de sindicat de la mina Livezeni, Adrian Jurca va trebui cât de curând sã dea explicaþii în faþa magistraþilor de ce figureazã ca fiind pontat la minã în condiþiile în era în delegaþie la negocierea contractului colectiv de muncã sau la greva minerilor, ori la alte acþiuni sindicale precum procese la diferite instanþe.

L

PAGINA A 3-A

Ucis de arma unui poliþist n bãrbat de 49 de ani din Orãºtie, judeþul Hunedoara a murit, ucis de arma de vânãtoare a vecinului sãu, poliþist. IPJ Hunedoara ºi Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara au demarat o anchetã.

U

PAGINA A 4-A

Învãþãmântul de acum 70 de ani, avea în vedere ºi calitatea umanã…

Foaie matricolã, de acum 70 ani, aratã O faptul cã un elev era ompania Huilei din Petroºani a primit aprecieri din partea delegaþiei Fondului Monetar Internaþional pentru paºii pe care i-a fãcut în ceea ce priveºte divizarea ºi includerea în Complexul Energetic.

C

PAGINA A 3-A

apreciat în complexitatea sa ca individ, nu doar dupã note.

PAGINA A 9-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 10 august 2012

trebare interactivã pe Facebook.

Existã opere de artã ale cãror autor îi induce în ceaþã pe unii. Sunt persoane curioase sã afle anumite date despre anumite lucruri.

În

Spre exemplu, mulþi se întreabã cine a realizat sculpturã din fata Primãriei municipiului Vulcan, sculpturã intitulatã “Familia”. În acest sens, edilul ºef, Gheorghe Ile îi invitã pe cei care cunosc informaþii despre opera sã rãspundã pe Facebook.

“Sunt mulþi concitadini ai noºtri care nu cunosc cine a realizat sculpturã aflatã în fata Primãriei, intitulatã Familia”, se aratã în mesajul postat de Gheorghe Ile pa Facebook.

Astfel, el posteazã ºi câteva întrebãri de referinþã.

Cunoºti, împarte cu ceilalþi

Gheorghe Ile, întrebãri de cultura generalã pe Facebook

3. Prin ce este recunoscut acest artist plastic la nivel mondial?”, sunt întrebãrile lui Gheorghe Ile la care cunoscãtorii sunt invitaþi sã rãspundã.

Ile aºteaptã rãspunsurile tot 1. Cine este sculp- pe pagina de socializare, care torul lucrãrii Familia? ulterior vor fi publicate în ziarul 2. Ce anume îl Primãriei. leagã pe acesta de „Aºtept cu bucurie rãspunVulcan? surile voastre, aici pe FB. ulterior le vom publica ºi în ziarul SPAÞIU Primãriei: ,,Primar ºi ºi vom face ºi o DE ÎNCHIRIAT Cetãþean” selecþie a celor mai complete DEPOZIT rãspunsuri”, conchide Str. Lunca, Nr. 100, Preþ Gheorghe Ile. foarte avantajos Raul IRINOVICI Relaþii la tel.: 0372764439, 0254542472

ã rog sã le dãm împreunã o mânã de ajutor, cu rãspunsuri la întrebãrile:

„V

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1

National TV

8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Comedia de la 5 19:00 Observator 20:30 Fotbal: Spartak Trnava - Steaua Bucureºti

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Grupul Vouã (r) 14:15 Fosta mea iubire (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Povestea lui Traci 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog!

Prima TV 9:30 Miss fata de la þarã 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Reacþie în lanþ (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort-

TVR 1 9:00 Olimpiada veselã 9:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 10:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 11:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 18:00 Lozul cel mare 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Olimpiada veselã 20:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 23:55 Blackjack 1:50 Jocurile Olimpice 2012 - Londra (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

22:15 Prodanca ºi Reghe: Aventura americanã 0:00 Acuzatul

16:00 16:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Baronii (r) Cuscrele ªtiri Naþional TV Triunghiul iubirii 2 Suflete pereche Reþeta rãzbunãrii

22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Chuck 0:00 Vis de femeie 0:30 Dexter 1:30 ªtirile Pro TV (r)

Redifuzare 20:30 Curat, murdar?

21:30 Fete Bune 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 august 2012 ompania Huilei din Petroºani a primit aprecieri din partea delegaþiei Fondului Monetar Internaþional pentru paºii pe care i-a fãcut în ceea ce priveºte divizarea ºi includerea în Complexul Energetic.

C

Potrivit directorului general al CNH Nicolae Drãgoi, societatea naþionalã de închideri este gata, au fost operate ºi înregistrãrile la Registrul Comerþului, dar acum se aºteaptã elaborarea Hotãrârilor de Guvern ºi fuziunea dintre Paroºeni ºi Mintia. “ La întâlnirea de zilele trecute cu delegaþia FMI, în timp ce alte companii de stat au fost cu probleme, Compania Naþionalã a Huilei a fost felicitatã pentru paºii pe care i-a fãcut. Acum problema, dacã pot sã spun aºa este legatã de apariþia celor douã Hotãrâri de Guvern prin care sã se dividã CNH în

CNH este pregãtitã sã intre în Complexul Ener getic Hunedoara

grupul de mine viabile ºi cele neviabile. Am înþeles cã în ºedinþa de Guvern de sãptãmâna viitoare se vor scoate ºi aceste Hotãrâri de Guvern”, spune Nicolae Drãgoi, director general CNH. De toate aceste demersuri se ocupã casa de avocaturã Boºtinã & Asociaþii, care au dat ca termen de finalizare a

întregii operaþiuni ºi înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara 28 septembrie, în timp ce Ministerul Economiei le-a solicitat termen de finalizare data de 15 septembrie. Întârzierea elaborãrii celor douã Hotãrâri de Guvern creazã unele probleme în ce priveºte respectarea programu-

Jurca, probleme cu pontajele fictive? iderul de sindicat de la mina Livezeni, Adrian Jurca va trebui cât de curând sã dea explicaþii în faþa magistraþilor de ce figureazã ca fiind pontat la minã în condiþiile în era în delegaþie la negocierea contractului colectiv de muncã sau la greva minerilor, ori la alte acþiuni sindicale precum procese la diferite instanþe.

L

Pe adresa Companiei Naþionale a Huilei a venit o solicitare de la Tribunalul Hunedoara prin care magistraþii hunedoreni cer conducerii companiei sã facã o verificare a liderilor sindicatului Muntele, Bebe Nica, Adrian Jurca ºi Laszlo Domokos în ce priveºte pontajele la unitãþile miniere unde sunt angajaþi.

Solicitarea magistraþilor vine ca urmare a suspiciunilor care existã în ceea ce priveºte faptul cã liderii de sindicat ar fi fost pontaþi la unitãþile miniere în timpul în care ei se aflau în altã parte. Perioada verificatã este ianuarie-martie 2012.

Directorul general al CNH, Nicolae

Drãgoi a confirmat faptul cã a primit o adresã de la Tribunalul Hunedoara prin care i se solicitã sã verifice dacã zilele în care liderii Sindicatului Muntele erau la procese figureazã ca fiind ºi pontaþi la unitãþile miniere, iar Corpul de Control face acum aceste verificãri.

“Cred cã are legãturã cu procesele în care liderii acestui sindicat sunt pãrþi. Este o adresã a Tribunalului Hunedoara la care noi suntem obligaþi sã rãspundem. Corpul de Control a verificat ce se solicitã în adresã, iar la Bebe Nica ºi la Laszlo Domokoº nu au gãsit nimic. Aceºtia au avut delegaþii ”, a declarat Nicolae Drãgoi. În ceea ce-l priveºte pe Adrian Jurca, se pare cã membrii Corpului de Control l-au gãsit ºi cu pontaj ºi cu delegaþii, adicã sindicalistul ar fi încasat bani necuveniþi, fapt pentru care ar cam avea probleme ºi va trebui sã dea explicaþii.

Marius MITRACHE

lui de disponibilizãri prevãzut pentru acest an. Viitoarele disponibilizãri din minerit urmeazã a fi fãcute de Societatea Naþionalã de Închidere ºi nu de CNH, iar aceastã societate nu este stipulatã în Ordonanþa 116 prin care cei care pãrãsesc sistemul primesc pânã la 24 de salarii medii pe economie. În aceste

condiþii, membrii Executivului vor trebui sã elaboreze alte Hotãrâri de Guvern prin care sã modifice Ordonanþa 116 în sensul includerii Societãþii Naþionale de Închidere astfel cele 250 de persoane care vor fi disponibilizate sã poate beneficia de sumele de bani. Cel mai devreme, dacã întreaga procedurã s-ar începe de sãptãmâna viitoare ºi s-ar respecta termenele legale, disponibilizãrile ar fi posibile în luna noiembrie. Acest lucru este puþin probabil cã se va întâmpla în condiþiile în care în noiembrie au loc alegeri parlamentare ºi nu îºi permite nimeni sã disponibilize chiar în timpul campaniei electorale. În aceste condiþii începutul anului 2013 va fi marcat cu disponibilizãri masive în minele din Valea Jiului.

Marius MITRACHE

Sedinþã tehnicã pentru Ambulatoriul de la Petroºani

eprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani au avut joi dimineaþa o întâlnire cu firma care a câºtigat licitaþia pentru ambulatoriu, pentru a stabili câteva detalii de ordin tehnic.

R

Întrunirea la care a participat ºi conducerea Spitalului de Urgenþã a durat câteva ore, pentru cã probleme discutate sunt destul de stringente pentru medici ºi pacienþi. Muncitorii

au intrat în teren ºi se ocupã de recompartimentarea clãdirii. “ Lucrãrile au început deja, însã noi am discutat de cele la interior, la cabinetele medicale. Acolo este o problemã legatã de relocarea acestora pe perioada efectuãrii lucrãrilor, astfel cã trebuie sã se punã la punct ºi aceastã chestiune ”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Firma care va executa aceastã lucrare de amploare este din Valea Jiului ºi se numeºte Masa Adrigela.

Luiza ANDRONACHE

Proprietari lângã autostradã...

Bani mai puþini pentru exproprieri xproprieri pentru autostrada Lugoj-Deva. În urma ºedinþei de Guvern din 7 august, executivul a discutat despre declanºarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã situate pe tronsonul de autostrada Lugoj-Deva.

E

În urma discuþiilor, cei care deþin imobile în zona respectivã vor beneficia de sume mai mici faþã decât cele stabilite iniþial. Astfel, dacã la început s-a discutat despre despãgubiri de 1,9 euro pe metrul pãtrat, la intervenþia CNADNR suma a fost modificatã unilateral, fãrã acordul proprietarilor la 0,12 euro pe metru pãtrat.

Conform datelor de la Guvern s-au aprobat sumele de 5.188,15 mii lei ºi 147,002 mii lei necesare pentru exproprierile imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentul lucrãrii de utilitate publicã “Autostrada LugojDeva”.

Raul IRINOVICI

4 Actualitate n bãrbat de 49 de ani din Orãºtie, judeþul Hunedoara a murit, ucis de arma de vânãtoare a vecinului sãu, poliþist. IPJ Hunedoara ºi Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara au demarat o anchetã.

U

Bãrbatul de 49 de ani a murit marþi dupã-amiazã în curtea casei sale, ucis de arma ce îi aparþinea unui poliþist.

Deocamdatã nu se ºtie în ce împrejurãri s-a petrecut tragicul accident, la

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 10 august 2012

Ucis de arma unui poliþist

care se pare cã a asistat ºi un minor. Cel mai probabil, bãrbatul ucis încerca sã cureþe arma în

agazinele cu droguri au fost închise, iar oamenii legii au întocmit mai multe dosare penale celor care comercializau produse de acest fel. Ample acþiuni au avut loc ºi în Valea Jiului ºi mai mulþi dealeri au fost arestaþi.

M

Statisticile aratã cã la sfârºitul lunii mai 2012, pe teritoriul naþional mai funcþionau 10 magazine specializate în comercializarea directã de substanþe noi cu efecte psihoactive, faþã de 158 de astfel de unitãþi identificate în luna martie 2011.

Un numãr de 565 de dosare penale au fost întocmite celor care le deþineau. Cei în cauzã sunt cercetaþi sub aspectul sãvârºirii de infracþiuni privind traficul ºi consumul ilicit de droguri, 758 persoane fiind cercetate, iar pentru 59 dintre acestea a fost dispusã

a Aninoasa, 15 posturi de administratori ºi paznici au fost desfiinþate în ultimele douã luni.

L

Pe când fostul primar de la Aninoasa, Ilie Botgros, se plângea cã nu prea are cu cine sã lucreze, actualul edil, Nicolae Dunca, de cum a venit a ºi fãcut propria ordine între angajaþi. El a restructurat mai multe posturi de administratori ºi paznici care manageriau ºi pãzeau aproape nimic. Un exemplu în acest sens, conform primarului, este acela al unei creºe care avea cinci angajaþi ºi patru copii înscriºi. “ Am fãcut o restructurare de vreo 15 persoane pentru cã trebuie sã eficientizãm la maxim activitatea administraþiei. Noi am avut o

curte, când aceasta s-ar fi descãrcat accidental.

Reprezentanþii IPJ Hunedoara spun cã au

demarat o anchetã internã. „Conducerea IPJ a dispus efectuarea unei cercetãri disciplinare în

Fenomenul etnobotanicelor, þinut sub control

mãsura reþinerii.

Potrivit celor de la Agenþia Naþionalã Antidrog, se constatã o stabilizare, în ultimele trei luni, a fenomenului comercializãrii directe. În prezent, mai funcþioneazã magazine specializate doar în judeþul Vâlcea ºi municipiul Bucureºti.

Specialiºtii sunt de pãrere cã, în urma mãsurilor întreprinse, întreg

fenomenul desfacerii de substanþe cu proprietãþi psihoactive comercializate sub denumirea de „droguri legale” sau „etnobotanice” s-a stabilizat în ultimele 2 luni la valori minime, dupã ce, în perioada martie-decembrie 2011 a parcurs un evident trend descendent.

Diana MITRACHE

Dunca a venit cu restructurãrile la primãrie grãmadã de paznici ºi administratori care nu-ºi aveau rostul. Nu aveau ce sã administreze în Aninoasa când nu prea e nimic în patrimoniu. Erau vreo ºase administratori, la Stadion unul, la Centrul Cultural unul, la Cãmin la Iscroni unul ºi la Anena la fel. Am redus aceste posturi, de fapt leam desfiinþat ºi am lãsat un singur post care se va scoate la concurs pentru a administra tot ce este în patrimoniu. Nu se poate numai paznici ºi administratori într-o administraþie publicã”, ne-a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. Însã, lipsa de personal la primãrie se simte cel mai tare la compartimentul de Contabilitate –

Finanþe, care ºi în prezent funcþioneazã fãrã conducere.

“Nu am avut contabil ºef ºi nu am avut oameni în posturi cheie la mai multe compartimente.

Dar, în luna iulie am avut o hotãrâre de consiliul

prin care am modificat organigrama ºi statul de funcþii ºi am prevãzut aceste posturi de contabil ºef ºi ºef serviciu la cadastru”, a mai spus Dunca.

Luiza ANDRONACHE

acest caz”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Ancheta a fost preluatã de procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Potrivit purtãtorului de cuvânt al acestei instituþii, oamenii legii aºteaptã câteva expertize ºi au decis un dosar penal. „Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara a deschis un dosar de cercetare penalã privind decesul prin împuºcare al unui bãrbat de 49 de ani din Orãºtie.

Nu au fost stabilite deocamdatã împrejurãrile în care s-a produs incidentul, iar în funcþie de rezul-

tatele expertizei balistice cele de la medicinã legalã ºi alte rezultate fizico chimice, vom decide în consecinþã. Atât poliþistul, cât ºi minorul de 16 ani, care a asistat la incident, sunt cercetaþi în stare de libertate ºi nu s-a dispus urmãrire penalã”, a declarat Adina Velescu, purtãtor de cuvânt al Tribunalului Hunedoara.

Deocamdatã, nimeni nu poate explica de ce bãrbatul ucis se apucase de curãþat arma, în timp ce era încãrcatã ºi nimeni nu a putut preciza pânã acum în ce împrejurãri aceasta s-a descãrcat.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 august 2012 n centrul municipiului Petroºani mai exact pe drumul care duce înspre staþiunea turisticã Parâng se construieºte un sens giratoriu... fãrã niciun sens.

Sau poate doar sã se cheltuiascã niºte bani degeaba!

Î

Mai mulþi locuitori din Petroºani ne-au semnalat acest aspect, contrariaþi de inutilitatea sensului girator în locul respectiv. “Normal un sens giratoriu are rolul de a fluidiza traficul ºi se construieste la

onstrucþia staþiei de îmbarcare în telegondola care va urca în Staþiunea Parâng, în cartierul muncitoresc al Petroºaniului, a crescut preþul locuinþelor din zonã. Un apartament cu douã camere ajuns ºi la 25 de mii de euro, sumã de neimaginat pentru zona respectivã.

C

Ideea de a scoate din vânzarea unui apartament o sumã de bani mare a încolþit în minþile proprietarilor imediat dupã demararea lucrãrilor de

Sensul giratorul din centru Petroºaniuloui este .... o alveolã intersecþia unor drumuri intens circulate pentru a înlocui semafoarele. Aici nu existã nicio intersecþie de drumuri, deci din punctul meu de vedere acest giratoriu nu îºi are locul aici ºi nu se justificã din punct de vedere economic cheltuirea unor sume de bani”, ne-a declarat un locuitor din centrul Petroºaniului.

Pe de altã parte autoritãþile locale susþin cã nu este vorba despre un sens giratoriu ci de o alveolã a cãrui rol este de a creºte siguranþa pietonilor. “Pe Strada Cloºca din centrul municipiului Petroºani se amenajeazã o alveolã de zonã

verde, nu un sens giratoriu.

Alveola va fi înconjuratã de piatrã cubicã, lãþimea benzilor de circulaþie asigurând fluenþa traficului pentru toate tipurile de autovehicule. De asemenea, în zonele trecerilor de pietoni, carosabilul se va ridica la nivelul trotuarelor. Aceaste lucrãri au rolul de a limita viteza de circulaþie în zonã ºi de a creºte gradul de siguranþã al pietonilor, strada menþionatã intersectându-se cu zona pietonalã a Centrului Civic”, declarã primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Lucrãrile de pe Strada Cloºca fac parte, potrivit

municipalitãþii, din Proiectele „Reabilitare Zonã Pietonalã ºi Parcuri în Centrul Municipiului Petroºani”ºi „Reabilitare Strãzi

în Zona Centralã a Municipiului Petroºani”.

Marius MITRACHE

Aeroportul - un Eldorado al Petroºaniului

reabilitare a cartierului.

Imediat cum muncitorii au ajuns din aceastã primãvarã în Aeroport, preþurile la locuinþe au început sã urce ºi s-a ajuns ca astãzi pe un apartament cu douã

u cãlca iarba! Acesta este sloganul Universitãþii din Petroºani, care a þinut sã marcheze acest fapt la intrarea pe terenul echipei de Rugby ªtiinþa Petroºani. Numai cã animalele au voie sã o ºi pascã.

N

Nimeni nu are voie sã calce iarba de pe teren. Asta reiese din anunþul pus pe gardul terenului de antrenament din campusul Universitãþii din Petroºani, iar paznicii au grijã sã nu se întâmple asta.

Zeci de copii, care încearcã sã încropeascã un fotbal sunt alungaþi de

camere sã fie perceputã suma de 25 de mii de euro. Prin comparaþie, în buricul Petroºaniului, un apartament similar costã pe piaþa liber 80 de mii de lei, cu cel puþin 25 de mii de lei mai puþin faþã

de zona muncitoreascã. „Cei care vând în Aeroport la preþuri de zeci de mii de euro mizeazã pe faptul cã zona va fi înþesatã de turiºti, cã va fi un sat de vacanþã pentru cã telegondola

care urcã în staþiune este la scara blocului. Noi nu ne adresãm localnicilor ci turiºtilor ºi nu aºteptãm sã vindem imediat.

Drumurile asfaltate în aceastã varã, trotuarele noi, piaþa nouã ºi restul lucrãrilor fãcute ne încurajeazã sã cerem aceeaºi bani ca într-un bloc din centru”, spune unul dintre vânzãtori. De partea cealaltã cei interesaþi de o locuinþã spun cã preþurile au crescut artificial dat fiind faptul cã zona este totuºi una muncitoreascã ºi foarte departe de centru. Prin urmare cu aceeaºi bani sau chiar mai puþini îºi pot cumpãra locuinþe în zona ultracentralã a

Nu calca iarba! Paºte-o ! m-am chinuit sã scot animalele astea ºi nu am reuºit. Nu ºtiu de unde au venit ºi cum au intrat aici.

Probabil cineva a lãsat poarta de la teren deschisã”, a spus paznicul. În tot acest timp, directorul administrativ al Universitãþii Petroºani paznicul care îºi face meseria, aºa cum i-au dictat ºefii. „Mi s-a spus cã nimeni nu are voi sã intre pe teren. Eu am grijã sã nu se întâmple asta”, a declarat paznicul venit sã îi goneascã pe tinerii care nu pricepeau cã terenul nu e al lor.

Nimic mai adevãrat, doar cã, la câþiva paºi, iarba era de-a dreptul mâncatã de doi cai. Întrebat ce cautã animalele pe teren, paznicul a dat din colþ în colþ. „Nu zic cã copiii nu au voie ºi caii, au, dar

Petroºaniului. Este adevãrat cã sunt ºi apartamente la preþuri corecte în Aeroport. În cartierul de la intrarea în Petroºani urmeazã a fi construitã staþia de îmbarcare în telegondola care va lega municipiul de staþiunea de schi.

Domeniul schiabil ce se construieºte acum în masiv ar trebui la final sã facã din staþiunea Petroºaniului cel mai mare domeniu schiabil din Europa de Sud-Est. Proiectul costã 68 de milioane de euro, deruleazã în patru etape, însã totul depinde de alocãrile bugetare.

Maximilian GÂNJU

recunoaºte cã pe teren nu e permis accesul, dar nu a îngrãdit nimãnui sã foloseascã parcelele din spatele porþilor.

Iar în ce priveºte animalele, Dacian Ciodaru susþine cã acest fapt nu e permis. „Nu am mai permis accesul pe teren, pentru cã vrem sã reîmprospãtãm iarba. Copiii se pot juca dincolo de terenul propriu-zis, dar caii e clar cã nu aveau ce cãuta”, a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ al Universitãþii din Petroºani.

Diana MITRACHE

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 august 2012

6 Reportaj flat în imediata apropiere a municipiului Satu Mare, reºedinþa judeþului cu acelaºi nume, Careiul reprezintã o paginã importantã a istoriei noastre. Puþini sunt cei care mai ºtiu, de exemplu, cã Armata Românã îºi serbeazã ziua la 25 octombrie ca urmare a luptelor glorioase duse la Cãrei, acolo unde a fost eliberatã ultimã palmã de pãmânt românesc.

A

Tristeþe ºi dezamãgire.

Acesta este sentimentul care te încearcã în momentul în care ajungi la Cãrei, acolo unde bravii noºtri ostaºi au luptat cu eroism pentru eliberarea ultimei palme de pãmânt românesc. Un oraº unde ºi pietrele ar trebui sã respire istorie, dar unde se vede, din pãcate, extrem de bine patriotismul LIPSÃ la români. Un monument realizat de cel mai cunoscut sculptor maramureºean, Vida Geza, amplasat în mijlocul municipiului

Cãrei este singurul care aminteºte de eroismul ostaºilor noºtri, dar asta numai dacã ºtii ce s-a întâmplat acolo. Altfel, poþi doar sã îþi imaginezi cã a mai fost încã o luptã, datoritã inscripþiei de pe grupul statuar, dar fãrã sã afli vreodatã importanþa realã a acestuia. În Satu Mare nu existã nicio tãbliþã indicatoare care sã te îndrume spre monument. E drept cã se aflã în centrul localitãþii, dar este ascuns de copacii din parcul care îl gãzduieºte, un parc aflat într-o suferinþã cronicã din cauza secetei prelungite, unde ºi iarba a fost pârjolitã de arºiþa verii.

Sunt în schimb numeroase indicatoare cãtre ºtrandul oraºului sau diverse situri arheologice, ori cãtre castelul din Cãrei ce pare, brusc, mult mai important decât glorioasa paginã de istorie. Din fericire, oamenii locului – fie cã sunt români ori maghiari – sunt cumsecade ºi nu te lasã cu ochii în soare sã te învârþi de bezmetic fãrã o þintã precisã, dar asta nu compenseazã în nici un fel lipsa de implicare a autoritãþilor. ªi, mai trist, nu existã nicio tãbliþã pe care trei rânduri scrise eventual cu vopsea sã explice de ce anume a fost ridicat acel monument, cum nu au fost bani sãu interes nici pentru un steag românesc care sã vegheze odihna bravilor eroi, ori pentru o altã tãbliþã pe

Reportaj 7

Destinaþii de vacanþã

CAREI – Patriotismul LIPSÃ al românilor care sã fie aºternute cuvintele atât de sugestive ale comandantului Armatei a 4-a, generalul Gheorghe Avrãmescu, adresate militarilor din subordinea sa, consemnate în Ordinul de Zi nr.

104 din 25.10.1944.

Acesta reliefeazã foarte elocvent ce s-a întâmplat la 25 octombrie 1944 ºi, credem noi, ar fi extrem de utile pentru a vorbi despre importanþa luptelor de aici: “La chemarea þãrii pentru dezrobirea Ardealului rupt prin Dictatul de la Viena aþi rãspuns cu însufleþire ºi credinþã în izbânda poporului nostru, tineri ºi bãtrâni aþi pornit spre hotarele sfinte ale patriei ºi cu piepturile voastre aþi fãcut zãgaz neînfricat duºmanului care voia sã ajungã la

Carpaþi. Zdrobit de focul nãpraznic al artileriei ºi de necontenitele voastre atacuri, inamicul a fost izgonit din Ardealul scump, eliberând astfel ultimã palmã de pãmânt sfânt al þãrii. Prin ploi, prin noroaie ºi drumuri desfundate, zi ºi noapte aþi luptat cu un duºman dârz ºi hotãrât ºi l-aþi învins. Azi, când avangãrzile trec pe pãmânt strãin (se trecuse la eliberarea Ungariei n.r.), pentru desãvârºirea înfrângerii definitive a duºmanului, gândul meu se îndreaptã cãtre voi, cu dragoste ºi admiraþie pentru faptele voastre de arme. Peste veacuri veþi fi slãviþi, voi ofiþeri ºi ostaºi care aþi eliberat Ardealul. Pe cei care au cãzut la datorie îi vor preamãri urmaºii ºi numele lor va fi scris în

cartea de aur a neamului. Încrezãtori în destinele neamului ºi luând pildã de la cei ce au pus patria mai presus decât viaþa, continuãm lupta strâns uniþi în jurul steagului”.

Am plecat dezamãgiþi de Careiul anului 2012 sau, mai bine spus, de lipsa de implicare a factorilor locali, judeþeni sau ai celor de la Ministerul Culturii, în condiþiile în care vorbim despre un obiectiv declarat monument istoric, ridicat în 1964. De atunci nimic nu s-a mai fãcut, iar peste eroismul ostaºilor români s-a aºternut, din pãcate, uitarea.

C

e reprezintã monumentul

COMPLEXUL MEMORIAL CÃREI –reprezintã unul dintre cele mai impunãtoare ºi reprezentative monumente ridicate pe teritoriul þãrii noastre pentru slavã eroilor români care ºi-au jertfit viaþa în luptele pentru alungarea horthyºtilor unguri de pe teritoriul Patriei. Aici odihnesc în pace eroii neamului cãzuþi în luptele pentru eliberarea Transilvaniei.

Monumentul este creaþia sculptorului român Vida Gheza ºi a arhitectului Anton Dâmboianu, fiind dezvelit în anul 1964, cu prilejul împlinirii a douã decenii de la alungarea trupelor duºmane de pe ultima brazdã de pãmânt

românesc. Realizat din piatrã albã, complexul se compune din câteva elemente sculpturale ºi arhitecturale distincte, armonios legate între ele, ºi anume: un cap

de þãran, care degajã demnitate ºi statornicie; o poartã cu încrustaþii inspirate din crestãturile ceardacurilor maramureºene; o femeie sãdind o floare; chipul unui ostaº, cu trãsãturi aspre, impresionant prin masivitatea sã; un obelisc care aminteºte de turlele bisericilor maramureºene.

Complexul are urmãtoarele dimensiuni: 18 x 5 x 12 m. Referindu-se la creaþia sa monumentalã, sculptorul Vida Gheza spunea într-un interviu: „Lucrarea are mai multe elemente simbolice, începând cu acel cap de þãran care existã la capãtul complexului, simbolizând rãscoalele þãrãneºti care au fost pe aceste meleaguri.

Urmeazã poarta jertfelor care s-au dat pentru eliberarea patriei. Þãranca, ce împlântã o floare, simbolizeazã viaþa nouã care începe. Urmeazã soldatul eliberator, care sub forma

în care e reprezentat ilustreazã un ostaº demn de menirea lui, participant activ la eliberarea

Patriei. Ca punct culminant al acestui monument, am înãlþat obeliscul sau flacãra veºnicã, un obelisc ce seamãnã cu turlele bisericilor de lemn din Maramureº”. Pe obelisc este sãpat urmãtorul text: „Glorie ostaºilor armatei române cãzuþi în luptele pentru eliberarea patriei”.

de O paginã istorie…

Devenita simbol al tuturor bãtãliilor ºi eroilor neamului românesc, data de 25 octombrie a rãmas întipãritã în sufletele romanilor ca zi în care tara îºi sãrbãtoreºte armata ºi pe cei care au fost în slujba ei.

Dupã 23 august 1944, Armata Romanã a alungat trupele germane de pe teritoriile controlate de statul român, ducând lupte în care au cãzut 5.048 soldaþi inamici ºi au fost luaþi 56.455 de prizonieri. A fost rea-

lizatã apãrarea strategicã a graniþelor ºi a liniei de demarcaþie romanoungare din Crisana ºi Platoul Transilvaniei, impuse prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940.

Sub acoperirea strategicã a românilor, trupele sovietice au parcurs aproximativ 1.000 de kilometri într-un timp foarte scurt ºi, fãrã sã întâmpine rezistenta, au trecut prin strâmtorile din Carpaþii

Occidentali ºi Meridionali, în zona Banatului. Conform articolului 1 din Convenþia de Armistiþiu (semnatã în 12/13 septembrie 1944), România urma sã contribuie la efortul de rãzboi al aliaþilor cu peste 12 divizii de infanterie, dar aceste forþe au crescut constant în numãr, în pofida dificultãþilor întâmpinate în cooperarea militarã romanosovietica.

Dupã alungarea trupelor germane de pe teritoriul românesc, Armatele a 1-a ºi a 4-a au fost angajate în luptele de pe marele front la nord de Carpaþii Occidentali ºi la vest de Carpaþii Meridionali, ajungând la aproape 350 de kilometri în adâncimea aliniamentului de luptã germano-ungar.

Oprind înaintarea ºi respingând inamicul în afara arcului carpatic, pe direcþia Braºov, Cluj, Cãrei, au sprijinit ofensiva armatei sovietice din Carpaþii Rãsãriteni pe direcþia Targu-Mures, Dej, Satu Mare.

Prin operaþiunea

„Debreþin” trebuiau eliberate regiunile din estul Ungariei, pânã la râul Tisã. Acþiunile ofensive s-au desfãºurat în trei etape. Prima etapã a durat din 9 pânã în 13 octombrie 1944, când trupele romaneºti au rupt apãrarea inamicã de pe linia de contact, au avansat pe valea Somesului Mic ºi au cucerit înãlþimile de la vest de rãu. Marile unitãþi romane au continuat ofensiva împreunã cu Corpul Sovietic de Armata 104, ajutând astfel la eliberarea oraºului Cluj. În a doua etapã, între 14 ºi 20 octombrie, rezistenta inamicã a fost zdrobitã în Munþii Fãget ºi Meses. Obiectivul ofensivei a fost atins în etapa a treia, între 21 ºi 25 octombrie, când forþele inamice au fost alungate din oraºele Cãrei ºi Satu Mare, dincolo de graniþa romano-ungara, pe 25 octombrie 1944.

Pentru a treia etapã, comandantul Armatei a 4-a, generalul Gheorghe Avrãmescu, a hotãrât sã îndrepte eforturile cu prioritate pentru eliberarea oraºului Cãrei ºi cu o parte din forþe sã elibereze oraºul Satu Mare. Misiunea trupelor române a fost extrem de grea deoarece inamicul se afla în avantaj, el structurandu-ºi limita dinaintea apãrãrii pe puncte de sprijin ºi noduri de apãrare în special în oraºe. Pentru eliberarea oraºului Cãrei a fost conceputã o mare manevra de învãluire, cu patru divizii din Corpul 6 Armata, care urma sã nimiceascã inamicul din zona oraºului, în timp ce Corpul 2 Armatã împreunã cu Divizia 11 Infanterie aveau sã atace de la sud rezistenta inamicului din Satu Mare.

Atacul a început în seara zilei de 24 octombrie, iar în dimineaþa zilei de 25 octombrie a fost eliberat ultimul oraº romanesc de la graniþa de vest.

Victoria asupra trupelor germane ºi ungare a fost câºtigatã de 525.702 soldaþi romani, începând cu 23 august 1944. Din aceºtia, 58.330 au fost declaraþi morþi, rãniþi sau dispãruþi în luptã. Numãrul total al pierderilor inamicului s-a ridicat la peste 72.937 de soldaþi.

Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 august 2012

6 Reportaj flat în imediata apropiere a municipiului Satu Mare, reºedinþa judeþului cu acelaºi nume, Careiul reprezintã o paginã importantã a istoriei noastre. Puþini sunt cei care mai ºtiu, de exemplu, cã Armata Românã îºi serbeazã ziua la 25 octombrie ca urmare a luptelor glorioase duse la Cãrei, acolo unde a fost eliberatã ultimã palmã de pãmânt românesc.

A

Tristeþe ºi dezamãgire.

Acesta este sentimentul care te încearcã în momentul în care ajungi la Cãrei, acolo unde bravii noºtri ostaºi au luptat cu eroism pentru eliberarea ultimei palme de pãmânt românesc. Un oraº unde ºi pietrele ar trebui sã respire istorie, dar unde se vede, din pãcate, extrem de bine patriotismul LIPSÃ la români. Un monument realizat de cel mai cunoscut sculptor maramureºean, Vida Geza, amplasat în mijlocul municipiului

Cãrei este singurul care aminteºte de eroismul ostaºilor noºtri, dar asta numai dacã ºtii ce s-a întâmplat acolo. Altfel, poþi doar sã îþi imaginezi cã a mai fost încã o luptã, datoritã inscripþiei de pe grupul statuar, dar fãrã sã afli vreodatã importanþa realã a acestuia. În Satu Mare nu existã nicio tãbliþã indicatoare care sã te îndrume spre monument. E drept cã se aflã în centrul localitãþii, dar este ascuns de copacii din parcul care îl gãzduieºte, un parc aflat într-o suferinþã cronicã din cauza secetei prelungite, unde ºi iarba a fost pârjolitã de arºiþa verii.

Sunt în schimb numeroase indicatoare cãtre ºtrandul oraºului sau diverse situri arheologice, ori cãtre castelul din Cãrei ce pare, brusc, mult mai important decât glorioasa paginã de istorie. Din fericire, oamenii locului – fie cã sunt români ori maghiari – sunt cumsecade ºi nu te lasã cu ochii în soare sã te învârþi de bezmetic fãrã o þintã precisã, dar asta nu compenseazã în nici un fel lipsa de implicare a autoritãþilor. ªi, mai trist, nu existã nicio tãbliþã pe care trei rânduri scrise eventual cu vopsea sã explice de ce anume a fost ridicat acel monument, cum nu au fost bani sãu interes nici pentru un steag românesc care sã vegheze odihna bravilor eroi, ori pentru o altã tãbliþã pe

Reportaj 7

Destinaþii de vacanþã

CAREI – Patriotismul LIPSÃ al românilor care sã fie aºternute cuvintele atât de sugestive ale comandantului Armatei a 4-a, generalul Gheorghe Avrãmescu, adresate militarilor din subordinea sa, consemnate în Ordinul de Zi nr.

104 din 25.10.1944.

Acesta reliefeazã foarte elocvent ce s-a întâmplat la 25 octombrie 1944 ºi, credem noi, ar fi extrem de utile pentru a vorbi despre importanþa luptelor de aici: “La chemarea þãrii pentru dezrobirea Ardealului rupt prin Dictatul de la Viena aþi rãspuns cu însufleþire ºi credinþã în izbânda poporului nostru, tineri ºi bãtrâni aþi pornit spre hotarele sfinte ale patriei ºi cu piepturile voastre aþi fãcut zãgaz neînfricat duºmanului care voia sã ajungã la

Carpaþi. Zdrobit de focul nãpraznic al artileriei ºi de necontenitele voastre atacuri, inamicul a fost izgonit din Ardealul scump, eliberând astfel ultimã palmã de pãmânt sfânt al þãrii. Prin ploi, prin noroaie ºi drumuri desfundate, zi ºi noapte aþi luptat cu un duºman dârz ºi hotãrât ºi l-aþi învins. Azi, când avangãrzile trec pe pãmânt strãin (se trecuse la eliberarea Ungariei n.r.), pentru desãvârºirea înfrângerii definitive a duºmanului, gândul meu se îndreaptã cãtre voi, cu dragoste ºi admiraþie pentru faptele voastre de arme. Peste veacuri veþi fi slãviþi, voi ofiþeri ºi ostaºi care aþi eliberat Ardealul. Pe cei care au cãzut la datorie îi vor preamãri urmaºii ºi numele lor va fi scris în

cartea de aur a neamului. Încrezãtori în destinele neamului ºi luând pildã de la cei ce au pus patria mai presus decât viaþa, continuãm lupta strâns uniþi în jurul steagului”.

Am plecat dezamãgiþi de Careiul anului 2012 sau, mai bine spus, de lipsa de implicare a factorilor locali, judeþeni sau ai celor de la Ministerul Culturii, în condiþiile în care vorbim despre un obiectiv declarat monument istoric, ridicat în 1964. De atunci nimic nu s-a mai fãcut, iar peste eroismul ostaºilor români s-a aºternut, din pãcate, uitarea.

C

e reprezintã monumentul

COMPLEXUL MEMORIAL CÃREI –reprezintã unul dintre cele mai impunãtoare ºi reprezentative monumente ridicate pe teritoriul þãrii noastre pentru slavã eroilor români care ºi-au jertfit viaþa în luptele pentru alungarea horthyºtilor unguri de pe teritoriul Patriei. Aici odihnesc în pace eroii neamului cãzuþi în luptele pentru eliberarea Transilvaniei.

Monumentul este creaþia sculptorului român Vida Gheza ºi a arhitectului Anton Dâmboianu, fiind dezvelit în anul 1964, cu prilejul împlinirii a douã decenii de la alungarea trupelor duºmane de pe ultima brazdã de pãmânt

românesc. Realizat din piatrã albã, complexul se compune din câteva elemente sculpturale ºi arhitecturale distincte, armonios legate între ele, ºi anume: un cap

de þãran, care degajã demnitate ºi statornicie; o poartã cu încrustaþii inspirate din crestãturile ceardacurilor maramureºene; o femeie sãdind o floare; chipul unui ostaº, cu trãsãturi aspre, impresionant prin masivitatea sã; un obelisc care aminteºte de turlele bisericilor maramureºene.

Complexul are urmãtoarele dimensiuni: 18 x 5 x 12 m. Referindu-se la creaþia sa monumentalã, sculptorul Vida Gheza spunea într-un interviu: „Lucrarea are mai multe elemente simbolice, începând cu acel cap de þãran care existã la capãtul complexului, simbolizând rãscoalele þãrãneºti care au fost pe aceste meleaguri.

Urmeazã poarta jertfelor care s-au dat pentru eliberarea patriei. Þãranca, ce împlântã o floare, simbolizeazã viaþa nouã care începe. Urmeazã soldatul eliberator, care sub forma

în care e reprezentat ilustreazã un ostaº demn de menirea lui, participant activ la eliberarea

Patriei. Ca punct culminant al acestui monument, am înãlþat obeliscul sau flacãra veºnicã, un obelisc ce seamãnã cu turlele bisericilor de lemn din Maramureº”. Pe obelisc este sãpat urmãtorul text: „Glorie ostaºilor armatei române cãzuþi în luptele pentru eliberarea patriei”.

de O paginã istorie…

Devenita simbol al tuturor bãtãliilor ºi eroilor neamului românesc, data de 25 octombrie a rãmas întipãritã în sufletele romanilor ca zi în care tara îºi sãrbãtoreºte armata ºi pe cei care au fost în slujba ei.

Dupã 23 august 1944, Armata Romanã a alungat trupele germane de pe teritoriile controlate de statul român, ducând lupte în care au cãzut 5.048 soldaþi inamici ºi au fost luaþi 56.455 de prizonieri. A fost rea-

lizatã apãrarea strategicã a graniþelor ºi a liniei de demarcaþie romanoungare din Crisana ºi Platoul Transilvaniei, impuse prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940.

Sub acoperirea strategicã a românilor, trupele sovietice au parcurs aproximativ 1.000 de kilometri într-un timp foarte scurt ºi, fãrã sã întâmpine rezistenta, au trecut prin strâmtorile din Carpaþii

Occidentali ºi Meridionali, în zona Banatului. Conform articolului 1 din Convenþia de Armistiþiu (semnatã în 12/13 septembrie 1944), România urma sã contribuie la efortul de rãzboi al aliaþilor cu peste 12 divizii de infanterie, dar aceste forþe au crescut constant în numãr, în pofida dificultãþilor întâmpinate în cooperarea militarã romanosovietica.

Dupã alungarea trupelor germane de pe teritoriul românesc, Armatele a 1-a ºi a 4-a au fost angajate în luptele de pe marele front la nord de Carpaþii Occidentali ºi la vest de Carpaþii Meridionali, ajungând la aproape 350 de kilometri în adâncimea aliniamentului de luptã germano-ungar.

Oprind înaintarea ºi respingând inamicul în afara arcului carpatic, pe direcþia Braºov, Cluj, Cãrei, au sprijinit ofensiva armatei sovietice din Carpaþii Rãsãriteni pe direcþia Targu-Mures, Dej, Satu Mare.

Prin operaþiunea

„Debreþin” trebuiau eliberate regiunile din estul Ungariei, pânã la râul Tisã. Acþiunile ofensive s-au desfãºurat în trei etape. Prima etapã a durat din 9 pânã în 13 octombrie 1944, când trupele romaneºti au rupt apãrarea inamicã de pe linia de contact, au avansat pe valea Somesului Mic ºi au cucerit înãlþimile de la vest de rãu. Marile unitãþi romane au continuat ofensiva împreunã cu Corpul Sovietic de Armata 104, ajutând astfel la eliberarea oraºului Cluj. În a doua etapã, între 14 ºi 20 octombrie, rezistenta inamicã a fost zdrobitã în Munþii Fãget ºi Meses. Obiectivul ofensivei a fost atins în etapa a treia, între 21 ºi 25 octombrie, când forþele inamice au fost alungate din oraºele Cãrei ºi Satu Mare, dincolo de graniþa romano-ungara, pe 25 octombrie 1944.

Pentru a treia etapã, comandantul Armatei a 4-a, generalul Gheorghe Avrãmescu, a hotãrât sã îndrepte eforturile cu prioritate pentru eliberarea oraºului Cãrei ºi cu o parte din forþe sã elibereze oraºul Satu Mare. Misiunea trupelor române a fost extrem de grea deoarece inamicul se afla în avantaj, el structurandu-ºi limita dinaintea apãrãrii pe puncte de sprijin ºi noduri de apãrare în special în oraºe. Pentru eliberarea oraºului Cãrei a fost conceputã o mare manevra de învãluire, cu patru divizii din Corpul 6 Armata, care urma sã nimiceascã inamicul din zona oraºului, în timp ce Corpul 2 Armatã împreunã cu Divizia 11 Infanterie aveau sã atace de la sud rezistenta inamicului din Satu Mare.

Atacul a început în seara zilei de 24 octombrie, iar în dimineaþa zilei de 25 octombrie a fost eliberat ultimul oraº romanesc de la graniþa de vest.

Victoria asupra trupelor germane ºi ungare a fost câºtigatã de 525.702 soldaþi romani, începând cu 23 august 1944. Din aceºtia, 58.330 au fost declaraþi morþi, rãniþi sau dispãruþi în luptã. Numãrul total al pierderilor inamicului s-a ridicat la peste 72.937 de soldaþi.

Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 august 2012

8 Actualitate acã pânã în urmã cu doi ani, locuitori ai Vãii Jiului se întorceau cu bani câºtigaþi în starãinãtate ºi îºi cumpãrau case, anul acesta fenomenul sa inversat. Vin pentru aºi vinde casele…

D

Piaþa imobiliarã din valea Jiului stagneazã datoritã faptului cã proprietarii care vând apartamente sau case nu lasã din preþ, iar cei care au bani de achiziþie aºteaptã rãbdãtori sã cumpere la preþ mic. Cei care vor sã speculeze piaþa pe vreme de crizã pentru a cumpãra la preþuri de nimic, pe la noi prin zonã nu prea au spor. ”Teoretic au scãzut preþurile, dar în fapt nu poþi cumpãra la preþ mic. Sporadic s-au mai vândut, dar au fost cei care aveau neapãratã nevoie de bani sau sã plece cu orice chip. Cei care

Vin din strãinãtate sã-ºi vândã casele

stau cu banii ºi aºteaptã chiar ºi de doi ani o vânzare avantajoasã, încã mai aºteaptã. Este ciudat cã nici cei care vor sã

vândã nu cedeazã. La vânzare, pe un apartament cu douã camere în zone centrale ale Petroºaniului se cere 1 – 1,3

miliarde lei vechi, iar la cumpãrare nu oferã mai mult de 700 – 800 milioane lei vechi.

La preþuri normale, cerere-ofer-

tã, s-au vândut foarte puþine. În schimb merg bine închirierile” – a declarat Sorina Mateevici, director executiv Agenþia Imobiliarã Macarena. Aceasta a precizat cã în zona au venit firme care au închiriat apartamente ºi s-a mai anunþat un val, care doreºte câteva apartamente în chirie.

Directorul agenþiei a remarcat un fenomen invers cu privire la cei care muncesc în strãinãtate. ”Dacã pânã în anii 2007, 2008, cei care se întorceau acasã îºi cumpãrau locuinþe la un preþ destul de mare, de ceva vreme acest lucru s-a inversat. Oamenii vin ºi în loc sã cumpere, vând” – a precizat Sorina Mateevici.

Fenomenul are douã explicaþii. O parte dintre aceºtia îºi iau familiile ºi se mutã definitiv în strãinãtate, iar o altã parte, care nu mai doresc sã plece, îºi completeazã veniturile din aceste vânzãri.

Ileana FIRÞULESCU

Foaie matricolã, de O acum 70 ani, aratã Învãþãmântul de acum 70 de ani, avea în faptul cã un elev era apreciat în complexitatea sa ca individ, nu doar vedere ºi calitatea umanã… dupã note. Înscrisul era un tablou complet al calitãþii umane... ªcoala româneascã veche, pare sã se fi aplecat mult mai mult asupra însuºirilor elevilor, dar mai ales urmãrea, dincolo de materiile învãþate, însuºirile sufleteºti, înclinaþii ºi talente, ºi, funcþie de acestea, recomandãri ale dascãlilor pentru profesiunea ce i s-ar potrivi.

O foaie matricolã a unui elev de 14 ani, Aurel Iancu, nãscut în

comuna Cimpa, raionul Petroºani, din anul ºcolar 19431944, este un înscris care arãtã totul despre copilul de la acea vreme. Pe lângã mediile anuale, foaia matricolã conþine date asupra individualitãþii tânãrului, pornid de la starea materialã a pãrinþilor – sãraci.

Datele se referã la dezvolatrea fizicã a elevului ºi însuºirile sufleteºti. Inteligenþã: foarte deºtept; Temperament: fire deschisã; Caracter: conºtiincios; Deprinderi: foarte bune etc. Foia

matricolã mai cuprinde materiile pentru care copilul prezintã mai mare interes, dar ºi profesiunea pentru care înclinã. Pentru ca elevul sã nu fie ”aruncat” într-un sector de activitate în care nu ar excela, sau mai rãu pentru a nu abandona din cauzã cã profesia aleasã de pãrinþi nu ar concorda cu înclinaþiile tânãrului, dascãlii recomandau profesia care i s-ar potrivi ºi pentru exercitarea cãreia elevul ar arãta o realã plãcere. În timp, aceste ”însuºiri

lutonierul P Daniel Luca din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeþean „Decebal” Hunedoara a primit Medalia „Bãrbãþie ºi Credinþã” în clasa a III-a, cu însemn militar.

Medalia a fost conferitã de cãtre Preºedintele României, dorind sã rãsplãteascã astfel meritele jandarmului hunedorean, în semn de apreciere pentru implicarea în combaterea efectelor provocate de condiþiile meteorologice excepþionale din iarna anului 2011-2012, prin salvare de vieþi omeneºti, deblocarea drumurilor ºi ajutorarea populaþiei sinistrate, dar ºi pentru îndeplinirea exemplarã a misiunilor încredinþate de-a lungul întregii sala cariere. În luna februarie a acestui an, plutonierul Daniel Luca a fãcut parte din trei echipaje de jandarmi care au însoþit transporturile umanitate ce au plecat din judeþul Hunedoara cãtre zonele afectate de ninsorile abundente din judeþele Cãlãraºi, Buzãu ºi Galaþi.

Totodatã, plutonierul Luca Daniel a fãcut parte din echipele de jandarmi care au împãrþit alimente ºi apã ºoferilor de tir, care au rãmas, datoritã vremii neprielnice, timp de 48 de

Actualitate 9

Jandarm hunedorean medaliat de Preºedintele României ore în judeþul nostru în luna februarie.

Plutonierul Luca Daniel are 42 de ani, este cãsãtorit ºi are un copil. Este angajat în Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Hunedoara din anul 1998, iar pe timpul carierei sale a fost apreciat cu calificativele de bun ºi foarte bun ºi a primit numeroase recompense. De la încadrare pânã în prezent a executat doar misiuni de ordine publicã.

Datoritã experienþei sale profesionale este un permanent sprijin pentru colegii mai tineri, fiind unanim apreciat ºi respectat de aceºtia.

Pe lângã calitãþile morale de care a dat dovadã, oferindu-se voluntar pentru orice acþiune cu caracter umanitar, plutonierul Luca Daniel este posesorul unei forþe fizice impresionante. În urmã cu patru ani, folosindu-ºi forþa fizicã subofiþerul a contribuit decisiv la evitarea unui accident feroviar. El a îndepãrtat de pe calea feratã Simeria – Hunedoara un bughiu aruncat în grabã de mai multe persoane care doreau sã sustragã material feros. La puþin timp dupã îndepãrtarea bughiului prin acel loc a trecut un tren. „Am fost plãcut sur-

prins de faptul cã am primit aceastã medalie. Ca militar este o onoare sã primesc o medalie din partea Preºedintelui României. Nu mi-am fãcut decât datoria alãturi de colegii mei. Bineînþeles cã misiunile de asigurare protecþiei transporturilor umanitar în zone în care zãpada depãºea 2 metri presupuneau ºi un anumit grad de dificultate. Era de datoria noastrã, a jandarmilor, sã ne asigurãm cã bunurile donate de hunedoreni ajung la persoanele care au nevoie de

ele indiferent câte obstacole trebuiau depãºite.

Acum, privind aceastã medalie, mã încearcã un sentiment de bucurie, ºtiind cã munca mea este apreciatã”, a declarat plutonierul Daniel Luca.

Medalia a fost conferitã domnului plutonier Daniel Luca prin Decretul nr. 472 din 05 iulie 2012 ºi i-a fost înmânatã subofiþerului în cadru festiv de cãtre inspectorul ºef al IJJ Hunedoara, general de brigadã Viorel Sãlan, în data de 9 august 2012.

Diana MITRACHE

Spectacol pentru tineri, de ziua lor sociaþia Culturalã ”Les amis de la A France” Petrila, în parteneriat cu cele douã case de culturã din Petrila ºi Petroºani, au iniþiat un spectacol dedicat tinerilor, de ziua lor.

Dupã cum se ºtie, la 17 decembrie 1999, Adunarea

Generalã ONU, prin rezoluþia 54/120, a aprobat recomandarea Conferinþei Mondiale a miniºtrilor responsabili cu problemele tineretului - Lisabona, 812 august 1998. Astfel, ziua de 12 august a fost declaratã Ziua Internaþionalã a Tineretului în semn de recunoaºtere a contribuþiei tinerilor la dezvoltarea societãþii, precum ºi pentru a

susþine o adresare mai atentã a nevoilor cu care aceºtia se confruntã la nivel internaþional. În acest context, în parteneriat cu Casa de Culturã „Ion Dulãmiþã” - Petroºani ºi Casa de Culturã „Ladislau Schmidt Petrila, Asociaþia Culturalã „Les Amis de la France” Petrila una dintre cele mai cunoscute ºi active asociaþii din judeþul Hunedoara – a iniþiat organizarea unui spectacol amplu, la care sã participe copii ºi tineri din toatã Valea Jiului. În spectacol, coordonat de Clara Lapºanschi, vor fi prezentate dansuri moderne ºi populare, cântece de diferite genuri ºi multe, multe surprize.

Spectacolul va avea loc duminicã, 12 august, începând cu ora 18:00, la Casa de Culturã „Ion Dulãmiþã” - Petroºani.

Intrarea este liberã.

Ileana FIRÞULESCU

sufleteºti” au dispãrut din atenþia învãþãmântului modern, elevii fiind caracterizaþi ºi chiar judecaþi doar dupã note, fãrã a se mai lua în considerare celelalte

calitãþi ale unui tânãr. Nu mai vorbim de cultivarea acestor calitãþi…

Ileana FIRÞULESCU

Ta x i m e t r i a pirat, eradicatã? ã mai aduceþi aminte vremurile în care în Valea Jiului se duceau lupte aproape de gherilã între taximetriºti ºi ºoferii de maxi taxi ºi cã nu exista zi fãrã reclamaþii, sesizãri ºi chiar bãtãi?! Ei bine, toate acestea se întâmplau pânã acum circa doi ani, iar la acea vreme, primãria Petroºani cât ºi Poliþie era de multe ori de depãºite de fenomenul taximetriei pirat.

V

Acum, apele sunt mai limpezi, iar la acest moment, primãria Petroºani spune cã toate firmele de transport de persoane sunt în regulã. “S-au limpezit apele bine de tot. Nu mai avem piraterie pe maxi taxi de când am concesionat transportul de persoane la ZMK. La taxiuri, ºi aici, apele sunt limpezite în proporþie de 98 – 99 %. Sunt rare cazurile în care vreun taximetrist din Vulcan mai vine cu cineva de acolo ºi mai ia de pe traseu oameni, dar tot din Vulcan, nu din Petroºani. În staþii nu staþioneazã

oricum niciunul. Oamenii de la Poliþia Rutierã ºi Poliþia Localã sunt pe teren ºi îºi fac datoria. Am scãpat de piraterie!”, ne-a declararat Marian Popescu, city manager la Petroºani. Însã, chiar dacã la suprafaþã lucrurile par destul de roz acum, în realitate, taximetriºtii de la Petrila, în special, fac în continuare transport ilegal, iar pentru a nu ocupa locurile în staþii, pentru cã altfel ar fi prinºi, staþioneazã în locurile de parcare din centrul Petroºaniului.

Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 august 2012

8 Actualitate acã pânã în urmã cu doi ani, locuitori ai Vãii Jiului se întorceau cu bani câºtigaþi în starãinãtate ºi îºi cumpãrau case, anul acesta fenomenul sa inversat. Vin pentru aºi vinde casele…

D

Piaþa imobiliarã din valea Jiului stagneazã datoritã faptului cã proprietarii care vând apartamente sau case nu lasã din preþ, iar cei care au bani de achiziþie aºteaptã rãbdãtori sã cumpere la preþ mic. Cei care vor sã speculeze piaþa pe vreme de crizã pentru a cumpãra la preþuri de nimic, pe la noi prin zonã nu prea au spor. ”Teoretic au scãzut preþurile, dar în fapt nu poþi cumpãra la preþ mic. Sporadic s-au mai vândut, dar au fost cei care aveau neapãratã nevoie de bani sau sã plece cu orice chip. Cei care

Vin din strãinãtate sã-ºi vândã casele

stau cu banii ºi aºteaptã chiar ºi de doi ani o vânzare avantajoasã, încã mai aºteaptã. Este ciudat cã nici cei care vor sã

vândã nu cedeazã. La vânzare, pe un apartament cu douã camere în zone centrale ale Petroºaniului se cere 1 – 1,3

miliarde lei vechi, iar la cumpãrare nu oferã mai mult de 700 – 800 milioane lei vechi.

La preþuri normale, cerere-ofer-

tã, s-au vândut foarte puþine. În schimb merg bine închirierile” – a declarat Sorina Mateevici, director executiv Agenþia Imobiliarã Macarena. Aceasta a precizat cã în zona au venit firme care au închiriat apartamente ºi s-a mai anunþat un val, care doreºte câteva apartamente în chirie.

Directorul agenþiei a remarcat un fenomen invers cu privire la cei care muncesc în strãinãtate. ”Dacã pânã în anii 2007, 2008, cei care se întorceau acasã îºi cumpãrau locuinþe la un preþ destul de mare, de ceva vreme acest lucru s-a inversat. Oamenii vin ºi în loc sã cumpere, vând” – a precizat Sorina Mateevici.

Fenomenul are douã explicaþii. O parte dintre aceºtia îºi iau familiile ºi se mutã definitiv în strãinãtate, iar o altã parte, care nu mai doresc sã plece, îºi completeazã veniturile din aceste vânzãri.

Ileana FIRÞULESCU

Foaie matricolã, de O acum 70 ani, aratã Învãþãmântul de acum 70 de ani, avea în faptul cã un elev era apreciat în complexitatea sa ca individ, nu doar vedere ºi calitatea umanã… dupã note. Înscrisul era un tablou complet al calitãþii umane... ªcoala româneascã veche, pare sã se fi aplecat mult mai mult asupra însuºirilor elevilor, dar mai ales urmãrea, dincolo de materiile învãþate, însuºirile sufleteºti, înclinaþii ºi talente, ºi, funcþie de acestea, recomandãri ale dascãlilor pentru profesiunea ce i s-ar potrivi.

O foaie matricolã a unui elev de 14 ani, Aurel Iancu, nãscut în

comuna Cimpa, raionul Petroºani, din anul ºcolar 19431944, este un înscris care arãtã totul despre copilul de la acea vreme. Pe lângã mediile anuale, foaia matricolã conþine date asupra individualitãþii tânãrului, pornid de la starea materialã a pãrinþilor – sãraci.

Datele se referã la dezvolatrea fizicã a elevului ºi însuºirile sufleteºti. Inteligenþã: foarte deºtept; Temperament: fire deschisã; Caracter: conºtiincios; Deprinderi: foarte bune etc. Foia

matricolã mai cuprinde materiile pentru care copilul prezintã mai mare interes, dar ºi profesiunea pentru care înclinã. Pentru ca elevul sã nu fie ”aruncat” într-un sector de activitate în care nu ar excela, sau mai rãu pentru a nu abandona din cauzã cã profesia aleasã de pãrinþi nu ar concorda cu înclinaþiile tânãrului, dascãlii recomandau profesia care i s-ar potrivi ºi pentru exercitarea cãreia elevul ar arãta o realã plãcere. În timp, aceste ”însuºiri

lutonierul P Daniel Luca din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeþean „Decebal” Hunedoara a primit Medalia „Bãrbãþie ºi Credinþã” în clasa a III-a, cu însemn militar.

Medalia a fost conferitã de cãtre Preºedintele României, dorind sã rãsplãteascã astfel meritele jandarmului hunedorean, în semn de apreciere pentru implicarea în combaterea efectelor provocate de condiþiile meteorologice excepþionale din iarna anului 2011-2012, prin salvare de vieþi omeneºti, deblocarea drumurilor ºi ajutorarea populaþiei sinistrate, dar ºi pentru îndeplinirea exemplarã a misiunilor încredinþate de-a lungul întregii sala cariere. În luna februarie a acestui an, plutonierul Daniel Luca a fãcut parte din trei echipaje de jandarmi care au însoþit transporturile umanitate ce au plecat din judeþul Hunedoara cãtre zonele afectate de ninsorile abundente din judeþele Cãlãraºi, Buzãu ºi Galaþi.

Totodatã, plutonierul Luca Daniel a fãcut parte din echipele de jandarmi care au împãrþit alimente ºi apã ºoferilor de tir, care au rãmas, datoritã vremii neprielnice, timp de 48 de

Actualitate 9

Jandarm hunedorean medaliat de Preºedintele României ore în judeþul nostru în luna februarie.

Plutonierul Luca Daniel are 42 de ani, este cãsãtorit ºi are un copil. Este angajat în Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Hunedoara din anul 1998, iar pe timpul carierei sale a fost apreciat cu calificativele de bun ºi foarte bun ºi a primit numeroase recompense. De la încadrare pânã în prezent a executat doar misiuni de ordine publicã.

Datoritã experienþei sale profesionale este un permanent sprijin pentru colegii mai tineri, fiind unanim apreciat ºi respectat de aceºtia.

Pe lângã calitãþile morale de care a dat dovadã, oferindu-se voluntar pentru orice acþiune cu caracter umanitar, plutonierul Luca Daniel este posesorul unei forþe fizice impresionante. În urmã cu patru ani, folosindu-ºi forþa fizicã subofiþerul a contribuit decisiv la evitarea unui accident feroviar. El a îndepãrtat de pe calea feratã Simeria – Hunedoara un bughiu aruncat în grabã de mai multe persoane care doreau sã sustragã material feros. La puþin timp dupã îndepãrtarea bughiului prin acel loc a trecut un tren. „Am fost plãcut sur-

prins de faptul cã am primit aceastã medalie. Ca militar este o onoare sã primesc o medalie din partea Preºedintelui României. Nu mi-am fãcut decât datoria alãturi de colegii mei. Bineînþeles cã misiunile de asigurare protecþiei transporturilor umanitar în zone în care zãpada depãºea 2 metri presupuneau ºi un anumit grad de dificultate. Era de datoria noastrã, a jandarmilor, sã ne asigurãm cã bunurile donate de hunedoreni ajung la persoanele care au nevoie de

ele indiferent câte obstacole trebuiau depãºite.

Acum, privind aceastã medalie, mã încearcã un sentiment de bucurie, ºtiind cã munca mea este apreciatã”, a declarat plutonierul Daniel Luca.

Medalia a fost conferitã domnului plutonier Daniel Luca prin Decretul nr. 472 din 05 iulie 2012 ºi i-a fost înmânatã subofiþerului în cadru festiv de cãtre inspectorul ºef al IJJ Hunedoara, general de brigadã Viorel Sãlan, în data de 9 august 2012.

Diana MITRACHE

Spectacol pentru tineri, de ziua lor sociaþia Culturalã ”Les amis de la A France” Petrila, în parteneriat cu cele douã case de culturã din Petrila ºi Petroºani, au iniþiat un spectacol dedicat tinerilor, de ziua lor.

Dupã cum se ºtie, la 17 decembrie 1999, Adunarea

Generalã ONU, prin rezoluþia 54/120, a aprobat recomandarea Conferinþei Mondiale a miniºtrilor responsabili cu problemele tineretului - Lisabona, 812 august 1998. Astfel, ziua de 12 august a fost declaratã Ziua Internaþionalã a Tineretului în semn de recunoaºtere a contribuþiei tinerilor la dezvoltarea societãþii, precum ºi pentru a

susþine o adresare mai atentã a nevoilor cu care aceºtia se confruntã la nivel internaþional. În acest context, în parteneriat cu Casa de Culturã „Ion Dulãmiþã” - Petroºani ºi Casa de Culturã „Ladislau Schmidt Petrila, Asociaþia Culturalã „Les Amis de la France” Petrila una dintre cele mai cunoscute ºi active asociaþii din judeþul Hunedoara – a iniþiat organizarea unui spectacol amplu, la care sã participe copii ºi tineri din toatã Valea Jiului. În spectacol, coordonat de Clara Lapºanschi, vor fi prezentate dansuri moderne ºi populare, cântece de diferite genuri ºi multe, multe surprize.

Spectacolul va avea loc duminicã, 12 august, începând cu ora 18:00, la Casa de Culturã „Ion Dulãmiþã” - Petroºani.

Intrarea este liberã.

Ileana FIRÞULESCU

sufleteºti” au dispãrut din atenþia învãþãmântului modern, elevii fiind caracterizaþi ºi chiar judecaþi doar dupã note, fãrã a se mai lua în considerare celelalte

calitãþi ale unui tânãr. Nu mai vorbim de cultivarea acestor calitãþi…

Ileana FIRÞULESCU

Ta x i m e t r i a pirat, eradicatã? ã mai aduceþi aminte vremurile în care în Valea Jiului se duceau lupte aproape de gherilã între taximetriºti ºi ºoferii de maxi taxi ºi cã nu exista zi fãrã reclamaþii, sesizãri ºi chiar bãtãi?! Ei bine, toate acestea se întâmplau pânã acum circa doi ani, iar la acea vreme, primãria Petroºani cât ºi Poliþie era de multe ori de depãºite de fenomenul taximetriei pirat.

V

Acum, apele sunt mai limpezi, iar la acest moment, primãria Petroºani spune cã toate firmele de transport de persoane sunt în regulã. “S-au limpezit apele bine de tot. Nu mai avem piraterie pe maxi taxi de când am concesionat transportul de persoane la ZMK. La taxiuri, ºi aici, apele sunt limpezite în proporþie de 98 – 99 %. Sunt rare cazurile în care vreun taximetrist din Vulcan mai vine cu cineva de acolo ºi mai ia de pe traseu oameni, dar tot din Vulcan, nu din Petroºani. În staþii nu staþioneazã

oricum niciunul. Oamenii de la Poliþia Rutierã ºi Poliþia Localã sunt pe teren ºi îºi fac datoria. Am scãpat de piraterie!”, ne-a declararat Marian Popescu, city manager la Petroºani. Însã, chiar dacã la suprafaþã lucrurile par destul de roz acum, în realitate, taximetriºtii de la Petrila, în special, fac în continuare transport ilegal, iar pentru a nu ocupa locurile în staþii, pentru cã altfel ar fi prinºi, staþioneazã în locurile de parcare din centrul Petroºaniului.

Luiza ANDRONACHE

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 august 2012

La Aninoasa, visteria s-a golit din nou acã a crezut cã la primãrie este boierie, ei bine, acum s-a convins sã nu este chiar aºa. Primarul de la Aninoasa, Nicolae Dunca, se confruntã cu aceleaºi probleme în administrarea localitãþii ca ºi fostul edil, Ilie Botgros.

D

Situaþiile de crizã, în special cele financiare, au apãrut încã din prima zi de mandat, iar acum se face cã primãrie este din nou în situaþia în care nu are bani de salarii pentru angajaþi. “Este foarte dificil pentru cã veniturile sunt foarte reduse la ora actualã, iar bani de salarii nu sunt. Chiar acum, pentru luna iulie, nu avem integral sumele necesare pentru plata salariilor, aºa cã vom face doar o platã parþialã. Douã compartimente le vom mai amâna o sãptãmânã.

Sperãm sã ne mai intre ceva bani cu care sã putem achita toate salariile. În

rest, cu utilitãþile, iluminatul public ºi telefoanele suntem la zi ”, ne-a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa.

Cea mai mare perioadã în care funcþionarii de la Aninoasa au fost neplãtiþi a fost de aproape trei luni în cursul anului trecut.

Luiza ANDRONACHE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

10 august 2012

Primeºti un sprijin subtil, din umbrã, poate fãrã sã-þi dai seama de la cine ºi în ce mod, numai ce te trezeºti cu problema rezolvatã. Aceia sunt prietenii cei mai buni pe care meritã sã îi ai alãturi. Te bucuri de o bunã colaborare cu un astfel de om.

Deja ai intrat în linie dreaptã spre finalul unui proiect la care þi-ai adus contribuþia o perioadã mai lungã de timp. Nu poþi încheia totul pânã ce nu treci în revistã etapele parcurse pânã în prezent.

Dacã una din dorinþele tale este sã apari în presã sau la televizor poate ai acest noroc chiar azi.

Profitã de momentele prielnice, luptând cu blocajele tale de comunicare ºi la final vei avea numai motive de satisfacþie.

Descoperi cã totul are rezolvare dacã reuºeºti sã-þi pãstrezi calmul. Stai liniºtit sã treacã valul cel mare, dupã care vei putea aduce totul pe un fãgaº mai bun.

Cu bani visele se pot împlini mai repede, de aceea te arãþi dispus sã cheltuieºti o anumitã sumã.

Ca sã duci mai departe un priect, ai avea nevoie de un sprijin din afarã, deci gândeºte-te la persoanele pe care ºi tule-ai ajutat. În astfel de momente poþi descoperi cine þine la tine pentru cã numai la nevoie prietenul adevãrat iese la luminã.

Nu îþi gãseºti cuvintele potrivite pentru a te face înþeles într-o discuþie pe care o ai cu cineva drag. Dacã eºti în faþa persoanei pe care o iubeºti, în loc sã-i arãþi ce simþi ºi ce doreºti de la voi doi, taci ºi laºi o impresie opusã.

Nu ai alãturi tovarãºi de nãdejde cu care sã clãdeºti ceva de succes pentru cã îþi tot pun beþe în roate ºi la toate încercãrile tale de a le vorbi despre viitor cu optimism din partea lor nu vin decât zvonuri negative ºi refuzuri.

E o investiþie pe care o consideri rentabilã. Când vei ajunge la rezultatul visat, vei trage linia ºi vei ajunge la concluzia cã a fost o investiþie excelentã. Azi eºti atât de generos, încât îþi cheltui banii pentru ai încânta pe alþii.

Succesul este de partea ta în orice plan în care te manifeºti ºi ºtii sã te pui foarte bine în valoare demonstrându-þi calitãþile.

Ai un atu numai al tãu de care vei ºti sã te foloseºti la momentul potrivit.

Totul pare sã evolueze calm ºi bine spre ceea ce þi-ai propus.

Nu insista, nu pretinde rezultate mai rapide pentru cã la final se vor ridca toate lent ºi durabil. Îþi place ceea ce faci ºi reuºeºti sã combini perfect utilul cu plãcutul în activitatea desfãºuratã.

Nu þine cont de ei, ci mergi mai departe cu capul sus. Vine o veste bunã care are rolul de a te liniºti. Erai nervos sau nesigur pe tine, dar iatã cã rãspunsul pe care îl aºteptai apare ºi te ajutã sã revii la normal.

Nu poþi duce la îndeplinire un proiect pentru cã îþi lipseºte un document obligatoriu. Fã un efort sã obþii mai repede acel act care va deveni punctul de plecare spre etapele urmãtoare ale planurilor tale. Nu încerca sã te abaþi de la reguli.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 august 2012 pt salvatori minieri din Valea Jiului vor participa la Concursul Internaþional de Salvare Minierã, ediþia a VIII-a, de la Doneþk, Ucraina, sub egida Asociaþiei Salvatorilor Minieri din România.

O

Salvatorii minieri, confruntare mondialã

Doneþk, Ucraina este locul în care timp de vreo 16 ani se confruntã într-o competiþie internaþionalã salvatorii minieri din toatã lumea. Deºi Concursul Internaþional de Slvare Minierã se aflã la cea de-a VIII-a ediþie, la Doneþk, în anii fãrã soþ au loc conferinþe care aduc noutãþile din domeniu din întreaga lume, se dezbat ºi se analizeazã studii de caz, iar în anii cu soþ au loc aplicaþiile practice sub forma acestui concurs, a dublat perioada competiþiei prin idei ºi faptã.

Sub egida Asociaþiei Salvatorilor Minieri de Suprafaþã ºi Subteran din

România, opt salvatori minieri din Valea Jiului, respectiv doi de la INSEMEX Petroºani ºi ºase de la Salvamin, vor participa pentru prima datã la ediþia a VIII-a a Concursului Internaþional de Savare Minierã – Doneþk 2012, care va avea loc în perioada 8-15 septembrie.

Artur Gãman, preºedinte al Asociaþiei Salvatorilor Minieri ºi cel sub conducerea cãruia, la INSEMEX, s-au format generaþii de salvatori, a declarat cã pânã în prezent au confirmat

emnele duse L pensionarilor de 80 de ani ºi

participarea 26 de echipe din toatã lumea, precum India, Canada, SUA, Germania, Polonia, Africa de Sud etc. ºi numãrul participanþilor va creºte.

Un câºtig remarcabil pentru echipa din Valea Jiului este doctorul Cãtãlin Popa - cel bãnuit cã nu se va opri vreodatã din cãutãrile, iniþiativele ºi realizãrile sale în ceea ce priveºte profesia sa, perfecþionarea pentru om ºi viaþã – de peste doi ani face parte ºi din colectivul INSEMEX, în

cadrul programului de autorizare salvatori, unde predã cursuri de prim ajutor. Doar cã doctorul a devenit ºi salvator minier, pe lângã specializãrile avute ca medic SMURD, fondator SARS, cu competenþe profesionale de intervenþie pentru situaþii de urgenþã etc.

Cum concursul va avea ºi o probã medicalã, de prim ajutor, dr. Cãtãlin Popa pare a fi cel mai indicat la acest nivel.

Echipa care v-a participa la Concurs a fost transmisã organizatorilor ºi este compusã din

Pensionarii plâng lângã ditamai ajutorul de încãlzire

peste, ca ajutor pentru încãlzire, sunt ditamai trunchiurile de copaci. De peste o lunã oamenii nici nu le-au putut urni din loc, iar un ”drujbar” costã 150 ron, sumã cu care ºi-ar fi putut cumpãra lemne gata tãiate.

Existã oameni în vârstã nevoiaºi care au depus cereri la Primãria Petroºani pentru a mai scãpa de presiunea plãþilor la întreþinere având în vedere cã pensia le este total insuficientã. ªi cum cheltuielile cresc pe timp de iarnã, mulþi

oameni remarcabili: Gheorghe Mununar – cãpitan, Daniel Pupãzan, vicecãpitan, Cãtãlin Popa – medic, Mihai Doºa – salvator, Constantin Ginghinã – salvator, Marius Ichim – salvator, Daniel Beacã – salvator, Adrian Suciu – salvator. Mulþi salvatori din Vale s-ar fi pretat la un asemenea concurs de nivel internaþional, dar regulamentele sunt clare. ”Acest concurs este o ocazie de excepþie pentru a vedea unde ne situam profesional, ca valoare, în raport cu salvarea minierã pe plan internaþional.

Este ºi o experienþã personalã remarcabilã a fiecãruia, pe lângã schimbul de experienþã propriu-zis privind modul de acþiune ºi diverse proceduri de intervenþie” – a declarat preºedintele Asociaþiei Salvatorilor Minieri din România, Artur Gãman.

De precizat cã o parte din costurile acestei participãri vor fi suportate de Asociaþie.

au cerut ajutoare pentru încãlzirea locuinþei cu lemne ºi cãrbuni în conformitate cu OUG 70/2011. Ordonanþa specificã precis care sunt condiþiile care trebuie îndeplinite pentru a

ctualizarea listelor electorale, dupã procesul electoral. La nivel naþional s-a iscat un adevãrat “rãzboi” în ceea ce priveºte listele electorale.

A

Dupã cum s-a prezentat, au exista persoane pe listele electorale care erau decedate de ani de zile, însã acestea figurau ca votanþi. Analizarea listelor electorale ºi înfiinþarea comisiilor de analizã va intra în atribuþia Primãriilor la nivel local, a Prefecturilor la nivel judeþean ºi la nivel naþional comisia de analizã va fi înfiinþatã prin ordin comun al ministrului

obþine lemne pentru foc. În asemenea situaþie au fost câþiva pensionari din Petroºani, cãrora serviciul de gospodãrie - Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat – le-a aprobat

Invitaþie la Primãrie

cererile ºi le-a îndeplinit dorinþele. Aºa s-a întâmplat în Colonia Petroºani, strada Oltului, cu vreo lunã de zile în urmã. Pe stada respectivã, la nr.

28, domnei Terezia Maruºca, în vârstã de 80 de ani, i s-au descãrcat la poartã lemnele solicitate.

Consultarea listelor electorale...

Administraþiei ºi Internelor ºi al Secretarului General al Guvernului.

Astfel, reprezentanþii administraþiei locale de la Petrila îi invitã pe cetãþeni sã consulte listele electorale. „În atenþia cetãþenilor.

Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanelor Petrila, invitã pe toþi cetãþenii care au cunoºtinþã despre existenþa în listele electorale perma-

nente, a unor persoane decedate sau care ºi-au schimbat domiciliul în strãinãtate, sã anunþe în cel mai scurt timp serviciul nostru, în vederea actualizãrii listelor electorale”, se arãta într-un anunþ postat pe site-ul Primãriei Petrila.

Raul IRINOVICI

Bucuria a fost mare…

Doar cã respectivele lemne sunt ditamai trunchii de copaci, înalþi de circa un metru ºi jumãtate ºi cu un diamentru de vreo 80 cm. De vreo lunã stau la poarta femeii pentru cã nimeni nu a putut-o ajuta mãcar sã-i le bage în curte. De când i-a sosit ajutorul, doamna Terezia scotoceºte prin Colonie un om care are o drujbã.

A gãsit, chiar mai mulþi, doar cã i-au cerut 100150 ron. Este o sumã mare pentru dumnaei ºi nu ºi-o permite. ”Cu banii pe care mi-i cer drujbarii, aº fi cumpãrat lemne gata tãiate. Chiar nu am de unde plãti atâþia bani. Dacã gãsesc un om, s-ar chinui sã mi le taie ºi tot o sã-mi cearã bani destui, cã e greu la aºa lemne” – a spus

Ileana FIRÞULESCU plângând, femeia de 80 de ani. Situaþia doamnei Terezia Maruºca nu este singularã…

De la serviciul de gospodãrie Petroºani am aflat cã aceste lemne provin din tãierile sau toaletãrile arborilor de prin oraº ºi sunt livrate ca urmare a cererilor aprobate.

Doar cã acei muncitori ar trebui sã ºtie, vorba cârcotaºilor, cã sigur creierul nu este un drog, deci este absolut legal sã-l foloseºti. Dacã tot aveau drujbe pentru tãiat copacii, puteau sã despice acele trunchiuri mãcar în douã bucãþi ºtiind cã le vor duce unor oameni în vârstã ºi bolnavi. Dar pentru asta trebuie sã-þi pese.

Cronica VJ a fãcut o chetã pentru ca doamna Terezia sã-ºi plãteascã ”drujbarul”…

Ileana FIRÞULESCU

12

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 august 2012

utoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret, prin Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara, organizeazã la Centrul de Agrement pentru Tineri ºi Copii Costeºti, “Tabãra naþionalã de culturã, tradiþii ºi civilizaþie dacicã ºi romanã”, în perioada 28.08. – 03.09.2012.

A

Tabãrã este un proiect prin care Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara îºi propune dezvoltarea ºi diversificarea acþiunilor de timp liber, vacanþã, sport ºi turism pentru tineri. Costul privind cazarea, masã, serviciile ºi materialele celor 60 de tineri beneficiari ai taberei naþionale va fi suportat de Autoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret. Pe parcursul celor 6 zile tinerii îºi vor îmbogãþii cunoºtinþele legate de istoria ºi civilizaþia dacicã prin participarea la cursuri tematice cât ºi prin vizite la cetãþile dacice din zonã. „Pentru cã procesul de învãþare sã fie cât mai activ, tinerii vor fi împãrþiþi în grupuri reprezentând dacii ºi romanii, fiecare grup fiind reunit sub steagul propriu. În fiecare dintre grupuri vor fi organizate jocuri de teambuilding legate Pe jos, pe cãrãri de munte. Valea Jiului nu este doar o zonã minierã cu clãdiri gri, erodate de negura timpului sau cu oameni cu fetele murdãrite când ies din adâncurile aurului negru.

Valea Jiului este ºi o zonã cu un potenþial turistic de neimaginat.

Valea Jiului pe cãrãri de munte Puþine persoane mai au dorinþa de a descopi locurile neatinse de fumul ºi de industria din Valea Jiului. Însã cele care fac acest lucru descoperã locuri care li se întipãresc în minte ºi în suflet ºi

“ Ta b ã r a n a þ i o n a l ã d e culturã, tradiþii ºi civilizaþie dacicã ºi romanã”

de aspecte din viaþa dacilor ºi a românilor dar ºi din tehnica de luptã a acestora.

Competiþia dintre cele douã grupuri va fi permanentã, ele concurând atât pe plan intelectual cât ºi fizic (trasul la þintã cu arcul ºi aruncare sulitei, toate armele fiind confecþionate în prealabil de cãtre tineri).

Suntem convinºi cã în urma participãrii la aceastã tabãrã, pe lângã îmbogãþirea cunoºtinþelor, tinerii vor identifica ºi noi modalitãþi de petrecere a timpului liber”, declarã Directorul executiv al Direcþiei Judeþene pentru Sport ºi Tineret Hunedoara, domnul Széll Lõrincz.

Tinerii care doresc sã participe trebuie sã fie: copii/ elevi/ tineri; sã aibã vârsta între 14-35 ani; sã

fie cetãþeni romani cu domiciliul în România; sã fie apþi din punct de vedere medical.

Cei care doresc sã se înscrie o pot face în perioada 10-21 august în bazã urmãtoarelor documente: formularul de înscriere tip, pe care îl gãsiþi la sediul DJST Hunedoara sau pe site-ul http://www.sportsitinerethd.ro/db/index.php/tabere/ documentul de identitate (CI) – în copie; diplome/ certificate/ adeverinþe/ contracte de voluntariat/ declaraþii în copie; curriculum – vitae.

Formularul de înscriere completat se transmite cãtre DJST Hunedoara, însoþit de documentele solicitate.

Diana MITRACHE

Înfricoºãtoare ºi protectoare

Excursie pe cãrãri de munte la mii de metri altitudine promit cã se vor reîntoarce acolo. Acolo însemnând oazã de liniºte, verdeaþã, locuri care îþi dau fiori, dar care te ºi relaxeazã.

Propunem o excursie în munþii noºtrii. Munþi semeþi, impunãtori. Cum este aerul la peste 2000 de metri altitudine. Este un aer care îþi taie respiraþia, care îþi reîncarca bateriile, care te face sã revii. Peisajele îþi tãie

rãsuflarea. Pãduri, creºte semeþe, lacuri neatinse de investitori, zone virgine, animale care mai

de care, plante, asta gãsim pe cãrãrile de munte din Valea Jiului.

Raul IRINOVICI