Skip to main content

CVJ, Nr. 179, Miercuri 1 august 2012

Page 1

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 179

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 1 august 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Stâlpii de înaltã tensiune sunt noile þinte ale

„magneþilor” tâlpii metalici de înaltã tensiune au intrat în atenþia hoþilor de fier vechi care taie segmentele metalice pentru a le valorifica. Echipele de mentenanþã abia mai rãzbesc sã repare ceea ce furã „magneþii” peste noapte. Dacã sunt prinºi, hoþii riscã ani grei de închisoare pentru furt calificat, iar poliþiºtii sunt pe urmele lor.

S

PAGINILE 8-9

Se dã liber la achiziþii publice directe, prin dublarea sumei plafon

eºi contractarea de servicii prin atribuire direcD tã a creat mari scandaluri, Guvernul intenþioneazã creºterea plafonului permis de la 15.000 euro, la 30.000 euro, cu eliminarea garanþiei de participare la selecþia de oferte.

>>> PAGINA A 3-A

Minerii din Valea Jiului cer renegocierea CCM indicaliºtii din mineritul de huilã cer sã renegocieze Contractul Colectiv de Muncã. Asta pentru cã nu sunt de acord cu cuantumul primelor de Ziua Minerului...

S

>>> PAGINA A 3-A

Petrilenii supravegheazã cu sufletul la gurã lucrãrile lui Avram imp de 3 ani, o parte a locuitorilor din partea de jos a Petrilei au reclamat an de an cã le sunt puse în pericol imobilele datoritã apei care bãltea luni întregi în subsoluri.

T

>>> PAGINA A 5-A

Curtea de Apel Alba Iulia decide, astãzi, soarta Ambulatoriului de la Petroºani oarta Policlinicii de la S Petroºani, se decide astãzi, când judecãtorii de la Curtea de Apel Alba vor lua o decizie vizavi de contestarea soluþiei date de CNSC de continuare a procedurii de licitaþie.

>>> PAGINILE 8-9


2 Diverse irmele care au avut datorii la stat nu s-au înghesuit sã ºi le achite integral pentru a beneficia de scutirea plãþii penalitãþilor.

F

Potrivit datelor Direcþiei Generale a Finanþelor Publice (DGFP) Hunedoara doar 450 de firme din circa 12.000 au reuºit sã facã rost de bani la timp pentru a-ºi achita datoriile la stat ºi pentru a scãpa astfel de penalitãþi, ori pentru a plãti jumãtate din suma datoratã. Potrivit Ordonanþei Guvernului nr. 30 din 2011 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 571 din 2003 privind Codul fiscal, firmelor care au plãtit datoriile restante înregistrate de

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 1 august 2012

Nici facilitãþile nu i-a convins sã-ºi plãteascã datoriile la stat

Direcþie la data de 31 august, pânã în 31 decembrie 2011, li s-au ºters penalitãþile de întârziere aferente acestor sume. De asemenea, legea prevedea facilitãþi ºi pentru hunedorenii bun-platnici care nu au reuºit sã se încadreze în acest termen.

Potrivit datelor statistice întocmite de DGFP Hunedoara, procentual societãþile hunedorene care s-au încadrat în primul termen menþionat de lege nu a reprezentat decât aproximativ 3 la sutã din totalul firmelor, în condiþiile în care la 31 august 2011 aproape

11.700 de firme hunedorene, active ºi inactive, înregistrau datorii la Fisc. Conform statisticilor Direcþiei Generale a Finanþelor Publice Hunedoara, cele mai multe firme hunedorene, peste 3.200, au datorii cuprinse între 1.500 ºi 7.500 de lei. Mai bine de 2.300 de companii hunedorene au adunat SPAÞIU restanþe de câteva DE ÎNCHIRIAT sute de lei, iar în jur de 1.700 au DEPOZIT Str. Lunca, Nr. 100, Preþ datorii cuprinse între 15.000 ºi foarte avantajos 150.000 de lei. Relaþii la tel.: 0372764439, 0254542472

Dacã anul trecut peste 360 de contribuabili au achitat debite principale ºi accesorii în valoare totalã de 4,9 milioane de lei ºi au beneficiat de anulãri în valoare de aproape 600.000 de lei, purtãtorul de cuvânt al DGFP Hunedoara, Cristina Poenariu, spune cã, anul acesta numai 70 de contribuabili au achitat o sumã de trei ori mai micã (aproximativ 1,5 milioane de lei) ºi nu au mai plãtit penalitãþi în valoare de 70.000 de lei. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct

19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 22:15 În puii mei

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r)

16:00 16:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Baronii (r) Cuscrele ªtiri Naþional TV Triunghiul iubirii 2 Suflete pereche În cãutarea comorii

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 13:00 ªtirile Pro TV 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Serviþi, vã rog! 21:45 Fotbal Champions

Prima TV 9:30 Erori reversibile (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Orãºelul leneº 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Anotimpul vrãjitoarelor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

19:30 Cireaºa de pe tort League: Fenerbahce - Vaslui 20:30 Cãlãtoria 2: Rãtãciþi 23:45 Chuck în San Francisco

TVR 1 9:25 Legendele palatului: concubina regelui 10:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 11:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 11:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Akzente 15:30 Convieþuiri 16:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 18:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 18:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 20:30 Jurnalul TVR 21:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 23:15 Ultimul atentat 0:15 Jocurile Olimpice 2012 - Londra

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 august 2012 eºi contractarea de servicii prin atribuire directã a creat mari scandaluri, Guvernul intenþioneazã creºterea plafonului permis de la 15.000 euro, la 30.000 euro, cu eliminarea garanþiei de participare la selecþia de oferte. Hotãrârea are ca scop creºterea absorbþiei fondurilor europene, dar deschide larg uºile cãtre firme de casã ale partidelor politice, care s-a dovedit cã ºtiu sã-ºi ”construiascã” documente de îndeplinire a condiþiilor impuse.

D

Pragul valoric al contractelor de la care autoritãþile publice pot cumpãra direct produse, servicii sau lucrãri, fãrã a fi obligate sã iniþieze licitaþii publice, va fi dublat, de la 15.000 euro la 30.000 euro, pentru achiziþiile sub acest plafon urmând sã fie eliminatã ºi garanþia de participare. Noile reguli sunt incluse într-un proiect de ordonanþã de urgenþã care modificã legislaþia achiziþiilor publice ºi care a fost discutat deja în Guvern în primã lecturã. Modificãrile sunt argumentate în document prin “flexibilizarea ºi transparentizarea” procesului de atribuire a contractelor de achiziþie publicã, explicã ZF, având în vedere ºi gradul scãzut de absorbþie a fondurilor europene.

indicaliºtii din mineritul de huilã cer sã renegocieze Contractul Colectiv de Muncã. Asta pentru cã nu sunt de acord cu cuantumul primelor de Ziua Minerului ºi pentru cã vor sã ºtie clar ce pot face pe viitor cu angajaþii din minerit.

S

Potrivit liderului ds la Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Zoltan Lacataº, în

Se dã liber la achiziþii publice directe, prin dublarea sumei plafon acele caiete de sarcini create special pentru o firmã sau alta în dauna celor concurente, nu se spune în textul proiectului de hotãrâre.

fertanþii sancþionaþi penal în ultimii cinci ani, eliminaþi!

O

e stopeazã înþelegerile prealabile, dar caietul de sarcini nu mai conteazã

S

“În orice situaþie, autoritatea contractantã asigurã, la cerere, operatorilor economici implicaþi acces la informaþiile din ofertele contracandidaþilor”, este o altã prevedere din proiectul de ordonanþã, argumentatã prin “creºterea transparenþei în proceduri ºi eliminarea practicilor actuale, excesive, de ascundere a unor informaþii sub pretextul confidenþialitãþii lor”. “Candidatul/ofertantul nu are dreptul ca, în cadrul aceleiaºi proceduri, sã fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei oferte ºi ca terþ susþinãtor în cadrul aceleiaºi sau unei alte oferte, sub sancþi-

unea excluderii acesteia din urmã”, este o altã mãsurã prezentatã în ordonanþã cu scopul de a elimina înþelegeri posibile sau presiuni asupra ofertanþilor din partea furnizorului unic. Autoritatea Naþionalã pentru Reglementarea ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice (ANRMAP) va evalua, înainte de transmiterea spre publicare a anunþului de participare, conformitatea documentaþiei de atribuire, dar fãrã ca aceastã evaluare sã mai aibã în vedere ºi caietul de sarcini. Astfel, se propune eliminarea evaluãrii specificaþiilor “pur tehnice” ale caietului de sarcini de cãtre ANRMAP, cu argumentul cã astfel va fi redus termenul necesar evaluãrii conformitãþii documentaþiei de atribuire. Dar ce se va întâmpla cu

Autoritatea contractantã are obligaþia de a exclude din procedura aplicatã pentru atribuirea contractului de achiziþie publicã orice ofertant/candidat despre care are cunoºtinþã cã, în ultimii cinci ani, a fost condamnat prin hotãrârea definitivã a unei instanþe judecãtoreºti, pentru participare la activitãþi ale unei organizaþii criminale, pentru corupþie, pentru fraudã ºi/sau pentru spãlare de bani, dar ºi pentru prezentarea de informaþii false în scopul demonstrãrii îndeplinirii criteriilor de calificare ºi selecþie. Dispoziþiile vor fi aplicabile ºi în cazul în care condamnarea priveºte persoane care fac parte din consiliul de administraþie/organul de conducere al ofertantului.

“În practicã, nu sunt întâlnite des situaþii în care este atrasã rãspunderea penalã a persoanei juridice, în schimb, în forma actualã a textului, sunt acceptaþi ofertanþi cu administratori-directori condamnaþi”, se explicã în document.

N

e aliniem…

“Vrem ca acel prag de 15.000 de euro de la care autoritatea contractantã este obligatã sã iniþieze o procedurã de achiziþie publicã sã fie ridicat. Evident, nu vom ridica la un nivel foarte înalt, pentru cã atunci vom trezi suspiciuni, firesc, la nivelul Comisiei Europene, dar mie mi se pare anormal ca Bulgaria sã aibã acest prag la nivelul de 20.000 de euro pentru contractele care au ca obiect produse ºi servicii ºi 60.000 de euro pentru lucrãri, respectiv 66.000 de euro pentru proiectare, iar România sã fie la acelaºi nivel la care s-a aflat în 2006”, a spus preºedintele ANRMAP, Lucian Vlãescu. Ileana FIRÞULESCU

Minerii din Valea Jiului cer renegocierea CCM aceste zile se continuã negocierile pentru primele de 6 august. „Luni am avut o întâlnire cu organizaþiile sindicale ºi administraþia CNH, în urma unei adrese transmise de cãtre directorul general, prin care am discutat despre adaosurile salariale de Ziua Minerilor. În urma discuþiilor, însã, nu am ajuns la nici un rezul-

tat, iar organizaþiile sindicale au solicitat ca aceste adaosuri sã fie într-un cuantum egal pentru toþi salariaþii. Oferta administraþiei a fost 3 milioane de lei vechi, net, pentru fiecare salariat, lucru pe care nu l-am negociat, ci, dimpotrivã vom avea în continuare ºi alte întâlniri. Abia apoi vom putea stabili o renegociere a contractului Colectiv de Muncã ºi un nou act adiþional, care sã însemne adaosul salarial de Ziua Minerului”, a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. Liderii de sindicat spun cã au avut discuþii, ºi acum au mai multe variante ce vor fi prezentate la negocieri, în ceea ce priveºte cuantumul adaosurilor salariale.

„Credem cã minerii ar merita mai mult decât 3 milioane de lei net ºi mandatarea directorul general pentru aceastã sumã, cred cã nu este conformã cu legislaþia în vigoare. Acest lucru ne impune nouã, sindicaliºtilor sã nu trecem peste un anumit cuantum ºi sã nu fim de acord cu acest lucru inechitabil ºi incorect. Nu poþi sã transmiþi minerilor cã asta e ºi la revedere”, a mai adãugat Zoltan Lacataº. Directorul general al CNH a fost mandatat de cãtre Consiliul de Administraþie sã negocieze cu sindicatele din minerit ºi sã le ofere lucrãtorilor de unitãþile miniere prime de Ziua Minerului în cuantum de 300 de lei. Diana MITRACHE

Petrom a majorat preþul combustibililor enzina ºi motorina s-au scumpit, începând de marþi, cu 9 bani pe litru la staþiile Petrom.

B

Compania ºi-a motivat decizia pe baza evoluþiei cotaþiilor, dar ºi a deprecierii masive a leului în raport cu dolarul, monedã în care se fac tranzacþiile cu produse energetice. Astfel, dupã scumpire,

preþurile sunt urmãtoarele: benzina standard 95 - 5,95 lei litrul, benzina Extra 99 - 6,37 lei litrul, motorina Standard 6,00 lei litrul, motorina Extra 6,23 lei litrul. Ultima datã compania Petrom a scumpit carburanþii în data de 17 iulie, când preþul benzinei ºi motorinei crescuse cu 9, respectiv 8 bani pe litru. Diana MITRACHE


4 Actualitate u mai puþin de 1043 de angajaþi au intrat în atenþia justiþiei, dupã ce inspectorii de muncã au sesizat organele de cercetare penalã cã, în urma controalelor, i-au depistat cã foloseau mai mult de cinci persoane fãrã forme legale de angajare, de la intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii.

N

Potrivit bilanþului întocmit de Inspecþia Muncii, inspectorii de muncã au efectuat, în primele ºase luni ale acestui an, 50.531 controale pentru reducerea incidenþei muncii nede-

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 1 august 2012

Peste 1.000 de angajatori depistaþi cã aveau angajaþi “la negru” clarate ºi au depistat 739 angajatori care foloseau mai mult de cinci persoane fãrã încheierea unui contract individual de muncã, trimiþând organelor competente dosarele respective, în vederea declanºãrii urmãririi penale. În perioada menþionatã, au fost identificate 7.500 persoane care munceau fãrã a avea încheiate contracte individuale de muncã în formã scrisã ºi au fost aplicate sancþiuni contravenþionale pentru munca fãrã forme legale de angajare în sumã de 46,186 milioane lei (circa

10,74 milioane euro). Anul trecut, din mai ºi pânã în decembrie, respectiv dupã intrarea în vigoare a noului Cod al muncii, inspectoratele teritoriale de muncã au sesizat organele de cercetare penalã pentru 304 fapte prevãzute de legislaþia muncii ca fiind infracþiune, respectiv, pentru primirea la muncã a mai mult de cinci persoane fãrã forme legale de angajare. Sancþiunea prevãzutã de lege în acest caz este ‘închisoare de la unu la doi ani sau amendã penalã’. ‘În cazul persoanelor descoperite cã au peste cinci lucrãtori fãrã forme legale se constituie infracþiune ºi se trimit actele respective la Procuraturã. De când se

aplicã Codul muncii nici mãcar un caz nu a fost rezolvat în acest sens pentru cã toate au primit neînceperea urmãririi penale pentru cã ancheta se face de cãtre poliþistul din zona respectivã care scrie un proces verbal care constatã cã nu existã faptã sau alte considerente, iar procurorul, în

omerii din Petroºani sunt total dezinteresaþi de oferta de locuri de muncã în strãinãtate prezentatã de agenþia din Capitala Vãii Jiului. Este vorba despre job-urile oferite, legal, în statele membre ale Uniunii Europene.

ª

În acest an, un singur om a venit pentru a se interesa de condiþiile de angajare oferite de o firmã din Norvegia. Acesta, însã, nu a mai revenit pentru a-ºi depunele actele de angajare… “Am avut, de-a lungul întregului an, o singurã persaonã care a venit sã se intereseze de un loc de muncã, legal, oferit în strãinãtate. A venit, a luat referinþe despre firma respectivã ºi condiþiile de angajare solicitate, dar nu a mai revenit. Chiar dacã susþinea cã ºtie limba norvegianã…”, a precizat Judith Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã

baza procesului verbal, dã NUP (neînceperea urmãrii penale - n.r.). Ca atare, este o mãsurã de protecþie a angajaþilor pe care trebuie sã o rezolvãm în momentul în care vom modifica Codul muncii’, a afirmat ministrul muncii Mariana Câmpeanu. Pentru a veni în sprijinul

Diana MITRACHE

1 s-a interesat, 0 au plecat

Petroºani. În general, ºomerii din Valea Jiului nu îndeplinesc, în primul rând, condiþiile de calificare solicitate de cãtre firmele din Europa. Apoi, aceºtia nici nu cunosc mãcar o limbã de circulaþie internaþionalã. “Calificãrile solicitate îi depãºesc pe cei mai mulþi dintre ºomerii înregistraþi la noi. Europenii au nevoie de medici, de ingineri zootehniºti, de specialiºti în silviculturã, ºamd. Ori, ºomerii din Valea Jiului nu deþin calificãri

la nivelul solicitat în þãrile din Uniunea Europeanã ºi apoi, nici nu cunosc limba care se vorbeºte în þara din care vine o ofertã de muncã. Acestea sunt motivele principale datoritã cãrora nu am avut, în acest an, niciun singur caz de plecare legalã pe locurile de muncã oferite în Uniunea Europeanã”, a mai spus Judith Babþan. În prezent, în municipiul Petroºani, numãrul oficial al ºomerilor este de 1004. Mircea NISTOR

Tinerii, nevoiþi sã aleagã ºomajul Aproape 100 de tineri absolvenþi s-au prezentat, pânã în prezent, la Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã pentru a-ºi întocmi actele de ºomaj. Este vorba despre absolvenþii din acest an ai liceelor, ºcolilor profesionale, unitãþilor de învãþãmânt superior sau ºcolilor postliceale. Aceºtia urmeazã a primi, timp de 6 luni de zile, câte 250 de lei. “Dacã nu-ºi gãsesc un loc de muncã pot opta pentru ajutorul de ºomaj. Acesta are valoarea de

cetãþenilor ºi pentru scãderea incidenþei muncii nedeclarate, Inspecþia Muncii a înfiinþat linia telefonicã gratuitã pentru sesizãri privind munca fãrã forme legale: TEL VERDE munca la negru 0800868-622.

250 de lei ºi este acordat pe cel mult 6 luni de zile. Nu este o sumã deosebit de mare dar, decât nimic, este foarte bun ºi acest ajutor”, a declarat Judith

Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani. În cazul în care, în termen de 60 de zile de la

data absolvirii, tinerii nu se prezintã la agenþia localã sau la furnizorii particulari de servicii de mediere acreditaþi pe piaþa forþei de muncã, ei riscã sã piardã ºi bruma de bani oferitã de cãtre statul român. “Dacã nu vin, în termen de 60 de zile, sã-ºi depunã actele atunci pierd ºi banii ãºtia”, a mai spus Judith Babþan. În acest timp, în Valea Jiului, foarte puþini dintre absolvenþii din acest an ai diferitelor forme de învãþãmânt au reuºit sã-ºi gãseascã un loc de muncã. Mircea NISTOR


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 august 2012 imp de 3 ani, o parte a locuitorilor din partea de jos a Petrilei au reclamat an de an cã le sunt puse în pericol imobilele datoritã apei care bãltea luni întregi în subsoluri. SC Apa Serv Petroºani nu avea soliþii pentru o reþea de canalizare subdimesionatã, iar locuitorii pregãteau acþionarea în instanþã cu expertizarea Inspecþiei în Construcþii. Acum existã soluþii ºi se lucreazã intens, spune Costel Avram, directorul general al societãþii.

T

Locuitori ai cartierelor de jos ale Petrilei, respectiv Republicii, Prundului, Mãgura, fac cu rândul câte o ”vizitã” ºantierului unde se reabiliteazã reþeaua de canalizare în virtutea primului contract al SC Apa Serv Petroºani, de extindere ºi reabilitare a infrastructurii de apã ºi canalizare, în valoare de 40 milioane de euro. Interesul cetãþenilor faþã de lucrãri este crescut în aceastã zonã având în vedere cã de circa 2-3 ani subsolurile blocurilor în care locuiesc sunt

Petrilenii supravegheazã cu sufletul la gurã lucrãrile lui Avram

inundate periodic. Durerea era mare ºi soluþii nu prea existau, deºi lucrãtorii Apa Serv au încercat cu vidanje, cu tot felul de instrunemte de desfundat, dar fãrã rezultat. Blocurile având construite la subsol garaje, pivniþe, amenajate boxe de alimente ºi de combustibil, pierderile erau considerabile, iar structurile de rezistenþã ale imobilelor erau în pericol în condiþiile în care apa infiltratã bãltea ºi câte 3-4 luni. În disperare, locuitorii afectaþi erau hotãrâþi sã dea în judecatã Apa Serv pentru punerea în pericol a locuinºelor, unii dintre aceºtia au antamat ºi expertize ale

Ispecþiei în Construcþii pentru a face dovada cã au dreptate. Dar, se pare cã acest calvar al lor a luat sfârºit. ”Dupã terminarea acestei lucrãri oamenii nu vor mai avea probleme cu inundarea subsolurilor. Am spus atunci, deºi nu eram director al Apa Serv, ci coordonator din partea Consiliului Judeþean, cã reþeaua principalã de canalizare este subdimensionatã dupã dezvoltarea oraºului ºi nu existau suficiente modalitãþi de preluare, pe lângã faptul cã cele existente erau învechite ºi pe alocuri obturate ºi de aceea locuitorii de acolo aveau probleme. Atunci nu existau posi-

bilitãþi de rezolvare. Acum existã! Personal am fost la faþa locului sã vãd care este stadiul lucrãrilor” – a declarat directorul general al SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram. Acest prim contract al Apa Serv prevede extinderea ºi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apã ºi de canalizare în Petrosani, Petrila ºi Aninoasa. ”În ce priveºte îmbunãtãþirea sistemului de canalizare ºi reducerea ratei

infiltraþilor, se vor construi 14.396 metri de reþea de canalizare pentru deservirea a 2.740 de racorduri la Petrila, reabilitarea a 3.309 metri de reþea de canalizare tot la Petrila ºi constructia a 6.938 metri de reþea nouã de canalizare în Aninoasa”, declara la demararea proiectului, Monica Tarcea, director de dezvoltare Apa Serv. Proiectul privind extinderea ºi reabilitarea sistemului de alimentare cu apa ºi de canalizare are valoarea de 40 de milioane de euro, din care 85 la sutã 34 de milioane de euro, sunt fonduri comunitare, 13 la suta - 5,2 milioane de euro, de la bugetul de stat ºi 2 la sutã 800.000 de euro, de la bugetele locale. Durata de derulare a primului contract este de 36 de luni, iar a întregului proiect de 50 de luni. Startul s-a dat în 28 martie 2011. Ileana FIRÞULESCU

Certificatul medico-legal al lui Codreanu, întârzie finalizarea anchetei de la Mina Petrila nchetã de la Petrila încã este în desfãºurare. Reprezentanþii ITM Petroºani se afla în dificultate în ceea ce priveºte finalizarea anchetei de la mina Petrila, în urma accidentului care a avut loc în datã de 18 iunie a acestui an. Potrivit reprezentanþilor ITM de la dosar lipseºte o piesã foarte importantã.

A

“Nu putem finaliza anchetã pentru cã nu avem certificatul medico-legal al lui Danut Codreanu, cel care a decedat în urma accidentului. Cu ªerban am reuºit sã vorbim însã nu am putut sã îi luãm declarative scrisã pentru cã u ocazia ºedinþei de ieri, consilierii locali din Petroºani au aprobat alocarea sumei de 2.500 de lei în vederea suportãrii cheltuielilor de transport ale Ansamblului Folcloric “Parângul” în Olanda.

C

Aici, mai exact în localitatea

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

încã este la spital”, a declarat Ileana Bodea. Potrivit sursei citate, cei de la Bucureºti întârzie cu certificatele medico-legale. “Existã cazuri în care cei de la Bucureºti trimit certificatul medico-legal chiar ºi cu ºase luni întârziere. Noi am vorbit cu colegii de la ITM Bucureºti ºi i-am rugat sã ne ajute sã urgenteze lucrurile pentru cã certificatul medico-legal este

absolute necesar pentru soluþionarea anchetei”, a mai precizat ºefa ITM Petroºani. La Mina Petrila a avut loc un accident de muncã în 18 iunie. În urma acestui incident un miner ºi-a pierdut viaþa, iar unul a fost rãnit. Cãtãlin ªerban se afla internat ºi la aceastã orã la spitalul Sf. Ion din capitalã. Raul IRINOVICI

“Parângul” pleacã în Olanda Heikenszand, tinerii pregãtiþi de coregraful Nicu Nicoarã vor reprezenta România la un festival internaþional de folclor. “Mã bucur pentru faptul cã membrii Consiliului Local au fost de acord cu acordarea acestei sume de bani, þinând cont de

faptul cã în Olanda tinerii dansatori din Petroºani vor reprezenta nu numai municipiul nostru ci ºi România”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În cadrul aceleiaºi ºedinþe a fost aprobatã ºi alocarea altei

sume de bani pentru cheltuielile de transport ale componenþilor trupei Gothic în Germania. Rockerii din Petroºani urmeazã a participa, în localitatea Wacken, la un concurs internaþional. Mircea NISTOR

Un nou episod în proiectul de izolare a blocurilor, caselor ºi cladirilor sociale rimarul Gheorghe Ile va participa astãzi, la Bucureºti, la cea de-a doua întâlnire a Comitetului de Coordonare la nivel naþional.

P

Întâlnirea are loc în cadrul proiectului „Îmbunãtãþirea eficienþei energetice în gospdãriile ºi comunitãþile ce venituri reduse din România”, la care participã reprezentanþii MDRT ºi cei ai administraþiilor locale.

Deciziile care vor fi luate în cadrul acestei întâlniri vor permite accelerarea procesului de implementare a Proiectului ºi vor asigura atingerea obiectivelor în mod transparent ºi eficient. Administraþia localã a Vulcanului se înscrie în acest proiect cu mai multe blocuri, case ºi clãdiri sociale (grãdiniþe). Numãrul exact al celor ce vor putea fi izolate va fi cunoscut în etapa de selecþie încheiatã de Comitetul de Coordonare.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 august 2012

6 Reportaj

Reportaj 7

Tabãrã de creaþie la poalele Parângului este 20 de copii au venit în tabãrã, la poalele munþilor Parâng, unde timp de o sãptãmânã vor dormi la cort, vor mânca la ceaun, vor fotografia natura, vor scrie poezii ºi vor picta. La final, unul dintre participanþi, un elev, va crea un film despre tabãrã.

P

Ideea a pornit de la o mânã de oameni, care vor sã antreneze copiii la distracþie ºi aventurã. Totul se petrece în zona de deasupra staþiei de îmbarcare a telescaunul din Parâng, unde copiii au montat

o tabãrã de corturi ºi se pregãtesc sã facã faþã provocãrilor naturii. „Tabãra este la a III-a ediþie ºi se desfãºoarã sub egida Asociaþiei Les amies de la France, doar cã de data aceasta

avem ºi noi colaboratori. Vom cere pãrerea copiilor cu privire la orice activitate ce o vom organiza. Avem panouri cu „ne place”, „nu ne place”, le vorbim despre ce vrem ºi

avem acces la arta vremelnicã ºi aici încercãm sã facem câte ceva din ceea ce gãsim în naturã aici, facem ºi o petrecere în pijamale, ori frigãrui. Apoi începem sã elaborãm artã. Pornim de la necuvintele lui Nichita Stãnescu ºi fiecare copil va crea pornind de la un astfel de pasaj, pe care îl va reda în arta plasticã, fotografie sau picturã”, a declarat Ionel Zmãu, organizator. Alãturi de copii va fi ºi Sorin Oprea, cel care spune cã în aceastã tabãrã va avea orice rol, dar pentru a le fi de ajutor copiilor. „Sper cã voi fi cineva. Adicã, cineva care taie

lemne, face mâncare, salveazã pe altcineva din impas. Indiferent ce facem, toþi vom pleca în câºtig. Vom respira un aer pe care foarte mulþi îl invidiazã, vom

bea apã de la izvor, iar dacã ne gândim cã tabãra se numeºte „artã ºi naturã”, va fi, în mod sigur, o experienþã de creaþie artisticã în naturã”, a adãugat Sorin Oprea, un alt organizator al taberei. Tabãra se va încheia cu o expoziþie ce va cuprinde lucrãrile copiilor, dar finalul va fi asigurat de Vlad Ciontescu, care va face un film despre viaþa în tabãra de la poalele Parângului. „Am venit în calitate de fotograf, membru al Asociaþiei Les amis de la France ºi am fost rugat sã fac ºi un film al taberei. Voi sta, voi filma, iar apoi gândim ideea filmului”, a spus Vlad Ciontescu,

unul dintre participanþii la tabãra din munte, care recent a luat pre-

Vizitatorii Reteazatului- întâmpinaþi cu un miracol ncã de cum pui piciorul în Parcul Naþional Retezat, la poarta de intrare de la Cârnic, eºti întâmpinat de un prim miracol al muntelui. Cascada Loloaia, ascunsã bine printre „cotloanele” muntelui, îþi aratã doar o pãrticicã din aventura care te aºteaptã în cel mai sãlbatic munte al României.

Î

Zeci de mii de turiºti care aleg sã ajungã în Retezat prin Nucºoara-Cârnic cu popas la Cabana Pietrele viziteazã o cascadã care ºi-a croit loc prin stâncã ºi impresioneazã prin frumuseþe. Chiar dacã nu este impresionat de înaltã, Cascada Loloaia are o frumuseþe aparte, iar brazii semeþi ieºiþi ca din stâncã ºi care se oglindesc în cãldarea ei, fac spectacolul sã fie plin de culoare. Lolaia este la micã distanþã de bariera de la Cârnic care permite accesul în Parcul Naþional Retezat însã este foarte uºor pentru un turist sã o rateze în drumul sãu spre zona Pietrele. Situatã la altitudinea de 1050 metri în partea de nord a parcului, este accesibilã pentru vizitare tot timpul anului.

pus în O biectiv valoare

Pânã în iulie trecut, accesul era dificil la cascadã însã voluntari ai APNR ºi Agent Green, jandarmi montani dar ºi alþi temerari au ame-

najat o potecã cu trepte ºi balustrade astfel ca turiºtii sã nu se mai accidenteze. Totodatã au fost montate indicatoare ºi panouri informative în limbile românã ºi englezã, iar obiectivul nu mai poate fi ratat de turiºti. „Pe termen lung ne propunem sã aducem parcul Retezat la cele mai înalte standarde privind atractivitatea ecoturisticã. Doar astfel putem aduce în zonã turiºti români ºi din strãinãtate care sã lase bani membrilor comunitãþilor locale ce asigurã servicii de calitate. Sunt convins cã odatã cu implicarea localnicilor într-un astfel de program va scãdea apetitul ºi puterea celor interesaþi de agresiuni asupra parcului”, a spus Gabriel Pãun, Preºedinte Agent Green. Proiectul ”Belvedere pentru cascada Lolaia” a fost desfãºurat în parteneriat cu Administraþia Parcului Naþional Retezat ºi realizat cu sprijinul financiar

al Fundaþiei pentru Parteneriat ºi al Mol România în cadrul programului ”Spaþii verzi”. Agent Green a dus la cascada Loloaia, în urmã cu o lunã de zile, o delegaþie de ambasadori din state ca Venezuela, Emiratele Arabe Unite ºi Kazahstan, iar oaspeþii au fost invitaþi sã ia micul dejun fermecaþi de sursurul Loloaiei. Acelaºi lucru îl pot face ºi miile de turiºti care viziteazã obiectivul turistic de la poarta de intrare în Retezat. Maximilian GÂNJU

miul pentru cea mai bunã imagine la un festival naþional de film. Tabãra se va încheia sâmbãtã, când toþi copii îºi vor preda lucrãrile, vor strânge corturile ºi îºi vor împãrþi adresele de email ºi facebook, pentru cã aici se leagã cele mai frumoase prietenii. Diana MITRACHE

Promovare ºi adrenalinã la peste 1000 de metri altitudine ampionat naþional de ENDURO în Strajã. La începutul lunii septembrie în staþiunea montanã Strajã va avea loc finala campionatului naþional de ENDURO.

C

Administraþia localã din Lupeni a alocat suma de 9000 de lei din bugetul local pentru organizarea în comun cu Federaþia Naþionalã de Motociclism a Etapei Finale a Campionatului Naþional de ENDURO.

cunoscut T raseu de motocicliºti

Pasionaþii de sporturi extreme se vor întrece pe o distanþã ce se întinde pe zeci de kilometri. Aceasta porneºte din Strajã, de la peste 1.000 de metri altitu-

dine, coboarã prin Sohodol, ajunge la circuitul de motocros de la intrarea în municipiu, iar de aici urcã spre vârful Negrele.Enduro este una dintre cele mai pretenþioase ºi solicitante discipline ale motociclismului. Aceasta este cea de-a IVa etapa finalã a concursului

naþional de ENDURO. Organizatorul este Emil Pârâu prin COMEXIM R, binecunoscutul investitor în turismul montan. El spune cã organizarea unei astfel de acþiuni are rolul de a promova turismul montan din Valea Jiului. Raul IRINOVICI


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 august 2012

6 Reportaj

Reportaj 7

Tabãrã de creaþie la poalele Parângului este 20 de copii au venit în tabãrã, la poalele munþilor Parâng, unde timp de o sãptãmânã vor dormi la cort, vor mânca la ceaun, vor fotografia natura, vor scrie poezii ºi vor picta. La final, unul dintre participanþi, un elev, va crea un film despre tabãrã.

P

Ideea a pornit de la o mânã de oameni, care vor sã antreneze copiii la distracþie ºi aventurã. Totul se petrece în zona de deasupra staþiei de îmbarcare a telescaunul din Parâng, unde copiii au montat

o tabãrã de corturi ºi se pregãtesc sã facã faþã provocãrilor naturii. „Tabãra este la a III-a ediþie ºi se desfãºoarã sub egida Asociaþiei Les amies de la France, doar cã de data aceasta

avem ºi noi colaboratori. Vom cere pãrerea copiilor cu privire la orice activitate ce o vom organiza. Avem panouri cu „ne place”, „nu ne place”, le vorbim despre ce vrem ºi

avem acces la arta vremelnicã ºi aici încercãm sã facem câte ceva din ceea ce gãsim în naturã aici, facem ºi o petrecere în pijamale, ori frigãrui. Apoi începem sã elaborãm artã. Pornim de la necuvintele lui Nichita Stãnescu ºi fiecare copil va crea pornind de la un astfel de pasaj, pe care îl va reda în arta plasticã, fotografie sau picturã”, a declarat Ionel Zmãu, organizator. Alãturi de copii va fi ºi Sorin Oprea, cel care spune cã în aceastã tabãrã va avea orice rol, dar pentru a le fi de ajutor copiilor. „Sper cã voi fi cineva. Adicã, cineva care taie

lemne, face mâncare, salveazã pe altcineva din impas. Indiferent ce facem, toþi vom pleca în câºtig. Vom respira un aer pe care foarte mulþi îl invidiazã, vom

bea apã de la izvor, iar dacã ne gândim cã tabãra se numeºte „artã ºi naturã”, va fi, în mod sigur, o experienþã de creaþie artisticã în naturã”, a adãugat Sorin Oprea, un alt organizator al taberei. Tabãra se va încheia cu o expoziþie ce va cuprinde lucrãrile copiilor, dar finalul va fi asigurat de Vlad Ciontescu, care va face un film despre viaþa în tabãra de la poalele Parângului. „Am venit în calitate de fotograf, membru al Asociaþiei Les amis de la France ºi am fost rugat sã fac ºi un film al taberei. Voi sta, voi filma, iar apoi gândim ideea filmului”, a spus Vlad Ciontescu,

unul dintre participanþii la tabãra din munte, care recent a luat pre-

Vizitatorii Reteazatului- întâmpinaþi cu un miracol ncã de cum pui piciorul în Parcul Naþional Retezat, la poarta de intrare de la Cârnic, eºti întâmpinat de un prim miracol al muntelui. Cascada Loloaia, ascunsã bine printre „cotloanele” muntelui, îþi aratã doar o pãrticicã din aventura care te aºteaptã în cel mai sãlbatic munte al României.

Î

Zeci de mii de turiºti care aleg sã ajungã în Retezat prin Nucºoara-Cârnic cu popas la Cabana Pietrele viziteazã o cascadã care ºi-a croit loc prin stâncã ºi impresioneazã prin frumuseþe. Chiar dacã nu este impresionat de înaltã, Cascada Loloaia are o frumuseþe aparte, iar brazii semeþi ieºiþi ca din stâncã ºi care se oglindesc în cãldarea ei, fac spectacolul sã fie plin de culoare. Lolaia este la micã distanþã de bariera de la Cârnic care permite accesul în Parcul Naþional Retezat însã este foarte uºor pentru un turist sã o rateze în drumul sãu spre zona Pietrele. Situatã la altitudinea de 1050 metri în partea de nord a parcului, este accesibilã pentru vizitare tot timpul anului.

pus în O biectiv valoare

Pânã în iulie trecut, accesul era dificil la cascadã însã voluntari ai APNR ºi Agent Green, jandarmi montani dar ºi alþi temerari au ame-

najat o potecã cu trepte ºi balustrade astfel ca turiºtii sã nu se mai accidenteze. Totodatã au fost montate indicatoare ºi panouri informative în limbile românã ºi englezã, iar obiectivul nu mai poate fi ratat de turiºti. „Pe termen lung ne propunem sã aducem parcul Retezat la cele mai înalte standarde privind atractivitatea ecoturisticã. Doar astfel putem aduce în zonã turiºti români ºi din strãinãtate care sã lase bani membrilor comunitãþilor locale ce asigurã servicii de calitate. Sunt convins cã odatã cu implicarea localnicilor într-un astfel de program va scãdea apetitul ºi puterea celor interesaþi de agresiuni asupra parcului”, a spus Gabriel Pãun, Preºedinte Agent Green. Proiectul ”Belvedere pentru cascada Lolaia” a fost desfãºurat în parteneriat cu Administraþia Parcului Naþional Retezat ºi realizat cu sprijinul financiar

al Fundaþiei pentru Parteneriat ºi al Mol România în cadrul programului ”Spaþii verzi”. Agent Green a dus la cascada Loloaia, în urmã cu o lunã de zile, o delegaþie de ambasadori din state ca Venezuela, Emiratele Arabe Unite ºi Kazahstan, iar oaspeþii au fost invitaþi sã ia micul dejun fermecaþi de sursurul Loloaiei. Acelaºi lucru îl pot face ºi miile de turiºti care viziteazã obiectivul turistic de la poarta de intrare în Retezat. Maximilian GÂNJU

miul pentru cea mai bunã imagine la un festival naþional de film. Tabãra se va încheia sâmbãtã, când toþi copii îºi vor preda lucrãrile, vor strânge corturile ºi îºi vor împãrþi adresele de email ºi facebook, pentru cã aici se leagã cele mai frumoase prietenii. Diana MITRACHE

Promovare ºi adrenalinã la peste 1000 de metri altitudine ampionat naþional de ENDURO în Strajã. La începutul lunii septembrie în staþiunea montanã Strajã va avea loc finala campionatului naþional de ENDURO.

C

Administraþia localã din Lupeni a alocat suma de 9000 de lei din bugetul local pentru organizarea în comun cu Federaþia Naþionalã de Motociclism a Etapei Finale a Campionatului Naþional de ENDURO.

cunoscut T raseu de motocicliºti

Pasionaþii de sporturi extreme se vor întrece pe o distanþã ce se întinde pe zeci de kilometri. Aceasta porneºte din Strajã, de la peste 1.000 de metri altitu-

dine, coboarã prin Sohodol, ajunge la circuitul de motocros de la intrarea în municipiu, iar de aici urcã spre vârful Negrele.Enduro este una dintre cele mai pretenþioase ºi solicitante discipline ale motociclismului. Aceasta este cea de-a IVa etapa finalã a concursului

naþional de ENDURO. Organizatorul este Emil Pârâu prin COMEXIM R, binecunoscutul investitor în turismul montan. El spune cã organizarea unei astfel de acþiuni are rolul de a promova turismul montan din Valea Jiului. Raul IRINOVICI


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 augustp 2012

8 Actualitate

Curtea de Apel Alba Iulia decide, astãzi, soarta Ambulatoriului de la Petroºani oarta Policlinicii de la Petroºani, se decide astãzi, când judecãtorii de la Curtea de Apel Alba vor lua o decizie vizavi de contestarea soluþiei date de

S

CNSC de continuare a procedurii de licitaþie. “Noi am primit decizia Consiliului Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor, care ne-a

dat dreptate nouã, dar firma care a fãcut contestaþia a mers mai departe ºi a atacat în instanþã decizia CNSC. Acum sperãm ca hotãrârea instanþei de la Curtea de Apel Alba Iulia sã fie favorabilã autoritãþii publice locale”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul

Urcã ºi, apoi, coboarã elescaunul din Masivul Parâng îºi porneºte motoarele numai în cazul în care numãrul turiºtilor care vor sã urce sus în munte, sau sã coboare, este de minimum 10 persoane.

T

În rest, staþioneazã… Prin urmare, turiºtii sunt nevoiþi sã aºtepte pânã se completeazã “decarul” altfel nu au nicio ºansã sã o ia din loc. Mulþi, însã, se plictisesc aºteptând ºi renunþã la plimbarea cu telescaunul. Este cazul ºi unei familii din Bucureºti, cazatã la un hotel din zonã, care, dupã câteva zeci de minute de aºteptare, a renunþat la proiectata ascensiune cãtre staþiunea turisticã din Parâng. “Am stat ce am stat, nu ne-am strâns decât

noi trei, altcineva nu a mai venit, ne-am plictisit ºi am renunþat. Ne-am întors în camerã. În parantezã fie spus, trecând peste aceastã micã neplãcere legatã de telescaun, þin sã precizez cã aveþi aici o zonã turisticã extraordinar de frumoasã care, în unele privinþe, este peste Valea Prahovei. Cel puþin în ceea ce priveºte liniºtea. Spre deosebire de zona Sinaia – Braºov, în Parâng, chiar te poþi odihni”, a spus Ioan Vãcãroaia. “Programul de funcþionare al telescaunului nu depinde de primãrie ci, este fixat ºi

stabilit de cãtre cei care îl administreazã. Ei au un regulament intern în baza cãruia funcþioneazã ºi telescaunul”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În viitorul apropiat urmeazã a fi finalizate ºi lucrãrile la viitoarea telegondolã. Rãmâne, însã, de vãzut dacã ºi aceasta va avea acelaºi program restrictiv de circulaþie… În parantezã fie spus, pe actualul telescaun, o cãlãtorie dusîntors are valoarea de 16,5 lei. Mir cea NISTOR

Municipiului Petroºani. În cazul în care magistraþii de la Curtea de Apel Alba nu vor avea aceeaºi decizie cu reprezentanþi CNSC, întreaga procedurã de lictaþie a proiectului care vizeazã reabilitarea ºi dotarea ambulatoriului cu aparaturã medicalã performantã, va trebui reluatã. În aceastã situaþie, lucrãrile vor întârzia foarte mult, în timp ce Policlinica de la Petroºani are nevoie stringentã mãcar de reparaþii minime. Firma care a câºtigat licitaþia este din Valea Jiului, Masa Adrigela, iar cea care contestã rezultatul este din Craiova. Luiza ANDRONACHE

Concurs pentru trei posturi la Petrila rimãria Petrila a deblocat mai multe posturi în vederea angajãrii. Primãria oraºului Petrila anunþa concurs pentru ocuparea unor funcþii publice de execuþie temporar vacante.

P

Este vorba de trei posturi din cadrul mai multor servicii din administraþia localã. Astfel, se organizeazã concurs pentru un post inspector clasa I, gradul principal, din cadrul Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã Petrila. Cei care vor sã opteze pentru acest post trebuie sã întruneascã mai multe condiþii, ºi anume sã aibã studii universitare de licenþã absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diploma de licenþã sau echivalentã, 5 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcþiei publice. Totodatã la Petrila se mai fac angajãri pentru un post inspector clasa I, gradul principal din cadrul Serviciul

Actualitate 9

Stâlpii de pînaltã tensiune sunt noile þinte ale „magneþilor” tâlpii metalici de înaltã tensiune au intrat în atenþia hoþilor de fier vechi care taie segmentele metalice pentru a le valorifica.

S

au început sã taie segmente din stâlpii metalici de înaltã tensiune pe care le vând apoi la centrele de colectare a fierului vechi. „Sunt tãiate contravântuirile pânã la o înãlþime de zece

metri, pânã unde pot ajunge în siguranþã. Pun în pericol tot stâlpul care se poate prãbuºi la un moment dat. Norocul nostru este cã majoritatea „caprelor” cum le numim noi au fost construite în perioada rãposatului când nu se fãcea rabat la fier de calitate. În toate oraºele s-au pus pe tãiat segmentele de contravântuire. Noi mergem ºi le

înlocuim pentru cã un singur stâlp care s-ar prãbuºi poate provoca pagube imense”, declarã un angajat de la Electrica, societate care se ocupã de reparaþiile la infrastructura de transport a energiei electrice în zona Vãii Jiului.

Î

nchisoare de pânã la 15 ani

Poliþiºtii sunt pe urmele hoþilor fiind înregistrate

Echipele de mentenanþã abia mai rãzbesc sã repare ceea ce furã „magneþii” peste noapte. Dacã sunt prinºi, hoþii riscã ani grei de închisoare pentru furt calificat, iar poliþiºtii sunt pe urmele lor. Pagube de zeci de mii de lei sunt înregistrate lunar în Valea Jiului la infrastructura de transport a energiei electrice. Echipele de mentenanþã abia mai rãzbesc sã repare ceea ce furã hoþii de fier vechi peste noapte. „Magneþii”

plângeri pentru acest tip de infracþiune. În acelaºi timp oamenii legii verificã ºi centrele de colectare a fierului vechi care nu au voie sã primeascã aceste componente. „Ultima plângere înregistratã la Petroºani a fost în iunie 2012. S-a deschis un dosar penal pentru furtul acestor tip de elemente din zona Saºa ºi avem un cerc de suspecþi. Este vorba de furt calificat, infracþiune care se pedepseºte cu închisoarea de la 3 la 15 ani”, a precizat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Hunedoara. Hoþii de fier vechi atacã ºi infrastructura de transport a energiei electrice ce aparþine CNH Petroºani. Mai mulþi stâlpi care merg spre EM Petrila au fost, în apropiere de cartierul Bosnia –Petroºani – „ciopârþiþi” de magneþi. Maximilian GÂNJU

Mini-campusul de la Câmpul lui Neag nu se mai face

achiziþii investiþii proiecte cu finanþare internaþionalã managementul calitãþii ºi un post inspector clasa I, gradul asistent, din cadrul Serviciului Public Comunitar Local de Evidenta Persoanei, condiþii: studii universitare de licenþã absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diploma de licenþã sau echivalentã, 1 an vechime în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcþiei publice. Concursul pentru ocuparea celor trei posturi vacante va avea loc în douã zile, ºi anume în data de 10 august 2012 proba scrisã ºi 13 august 2012 interviul. Cele douã probe se vor desfãºura începând cu ora 10 la sediu Primãriei oraºului Petrila. Raul IRINOVICI

-a stabilit: Universitatea nu va întreprinde nicio investiþie în mini campusul de la Uricani. Tot anul trecut, conducerea instituþiei de la Petroºani a vorbit despre modernizarea ºi darea în folosinþã a cãminelor de aici, însã aproape de finalul anului s-a constatat cã nu existã suficienþi bani în buget.

S

A murit la marginea drumului n tânãr de 29 de ani din judeþul Mureº care venise de ceva vreme în zona Vãii Jiului, a murit dupã ce i s-a fãcut rãu ºi s-a prãbuºit la marginea DN 66 în zona Peºtera Bolii.

U

Un localnic l-a descoperit ºi a cerut ajutor prin 112. Echipele de la Ambulanþã ajunse la faþa

locului l-au gãsit pe bãrbat în stop cardio respirator ºi deºi au încercat sã-l readucã la viaþã, efortul lor a fost în zadar. „Am crezut cã e beat ºi apoi ne-am dat seama cã s-a întâmplat ceva cu el, când încercau sã-l resusciteze. E pãcat cã era tânãr”, spune unul dintre mar-

tori. Poliþiºtii din comuna Baru Mare au început cercetãrile pentru a stabili dacã este vorba de o faptã penalã ºi din primele date, bãrbatul nu prezenta urme

Astfel, planul a rãmas pentru anul acesta, iar la începutul lui 2012, noul rector, Aron Poanta, afirmã ca se încearcã obþinerea de fonduri în acest sens. Acum, însã, dupã o altã analizã, cei de la Universitatea Petroºani ºi-au luat gândul de la acest proiect. “Fonduri pentru investiþii nu sunt, iar pe parcursul acestui an sunt slabe ºanse de a primi unele suplimentare pentru a face aceastã investiþie. Existã un bloc reabilitat în cadrul acestei baze de la Câmpul lui Neag ºi încercãm sã-l punem în circuit, însã fãrã aprobarea Ministerului nu putem”, ne-a declarat Marius Marcu, prorector la Universitatea Petroºani. Pânã acum, atât din fonduri proprii cât ºi extra, Universitatea de la Petroºani a

de violenþã, însã vor putea finaliza ancheta abia dupã verdictul medicilor legiºti care vor stabili cauza exactã a decesului. Maximilian GÂNJU

cheltuit destul de mulþi bani pentru lucrãri precum reabilitarea unui cãmin, plus punerea în funcþiune a unei centrale termice. Planul pentru aceastã locaþie era acela de a crea un loc ideal pentru tabere ºcolare ºi studenþeºti pentru perioada verii ºi nu numai, în parteneriat cu Ministerul Educaþiei ºi Primãria Uricani. Vreme de aproape un an de zile, aici a existat o problemã vizavi de intabularea terenului pe care este construitã baza, însã în cele din urmã aceasta s-a rezolvat, iar Universitatea a devenit proprietar cu acte în regulã. Luiza ANDRONACHE


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 augustp 2012

8 Actualitate

Curtea de Apel Alba Iulia decide, astãzi, soarta Ambulatoriului de la Petroºani oarta Policlinicii de la Petroºani, se decide astãzi, când judecãtorii de la Curtea de Apel Alba vor lua o decizie vizavi de contestarea soluþiei date de

S

CNSC de continuare a procedurii de licitaþie. “Noi am primit decizia Consiliului Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor, care ne-a

dat dreptate nouã, dar firma care a fãcut contestaþia a mers mai departe ºi a atacat în instanþã decizia CNSC. Acum sperãm ca hotãrârea instanþei de la Curtea de Apel Alba Iulia sã fie favorabilã autoritãþii publice locale”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul

Urcã ºi, apoi, coboarã elescaunul din Masivul Parâng îºi porneºte motoarele numai în cazul în care numãrul turiºtilor care vor sã urce sus în munte, sau sã coboare, este de minimum 10 persoane.

T

În rest, staþioneazã… Prin urmare, turiºtii sunt nevoiþi sã aºtepte pânã se completeazã “decarul” altfel nu au nicio ºansã sã o ia din loc. Mulþi, însã, se plictisesc aºteptând ºi renunþã la plimbarea cu telescaunul. Este cazul ºi unei familii din Bucureºti, cazatã la un hotel din zonã, care, dupã câteva zeci de minute de aºteptare, a renunþat la proiectata ascensiune cãtre staþiunea turisticã din Parâng. “Am stat ce am stat, nu ne-am strâns decât

noi trei, altcineva nu a mai venit, ne-am plictisit ºi am renunþat. Ne-am întors în camerã. În parantezã fie spus, trecând peste aceastã micã neplãcere legatã de telescaun, þin sã precizez cã aveþi aici o zonã turisticã extraordinar de frumoasã care, în unele privinþe, este peste Valea Prahovei. Cel puþin în ceea ce priveºte liniºtea. Spre deosebire de zona Sinaia – Braºov, în Parâng, chiar te poþi odihni”, a spus Ioan Vãcãroaia. “Programul de funcþionare al telescaunului nu depinde de primãrie ci, este fixat ºi

stabilit de cãtre cei care îl administreazã. Ei au un regulament intern în baza cãruia funcþioneazã ºi telescaunul”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În viitorul apropiat urmeazã a fi finalizate ºi lucrãrile la viitoarea telegondolã. Rãmâne, însã, de vãzut dacã ºi aceasta va avea acelaºi program restrictiv de circulaþie… În parantezã fie spus, pe actualul telescaun, o cãlãtorie dusîntors are valoarea de 16,5 lei. Mir cea NISTOR

Municipiului Petroºani. În cazul în care magistraþii de la Curtea de Apel Alba nu vor avea aceeaºi decizie cu reprezentanþi CNSC, întreaga procedurã de lictaþie a proiectului care vizeazã reabilitarea ºi dotarea ambulatoriului cu aparaturã medicalã performantã, va trebui reluatã. În aceastã situaþie, lucrãrile vor întârzia foarte mult, în timp ce Policlinica de la Petroºani are nevoie stringentã mãcar de reparaþii minime. Firma care a câºtigat licitaþia este din Valea Jiului, Masa Adrigela, iar cea care contestã rezultatul este din Craiova. Luiza ANDRONACHE

Concurs pentru trei posturi la Petrila rimãria Petrila a deblocat mai multe posturi în vederea angajãrii. Primãria oraºului Petrila anunþa concurs pentru ocuparea unor funcþii publice de execuþie temporar vacante.

P

Este vorba de trei posturi din cadrul mai multor servicii din administraþia localã. Astfel, se organizeazã concurs pentru un post inspector clasa I, gradul principal, din cadrul Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã Petrila. Cei care vor sã opteze pentru acest post trebuie sã întruneascã mai multe condiþii, ºi anume sã aibã studii universitare de licenþã absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diploma de licenþã sau echivalentã, 5 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcþiei publice. Totodatã la Petrila se mai fac angajãri pentru un post inspector clasa I, gradul principal din cadrul Serviciul

Actualitate 9

Stâlpii de înaltã tensiune sunt noile þinte ale „magneþilor” tâlpii metalici de înaltã tensiune au intrat în atenþia hoþilor de fier vechi care taie segmentele metalice pentru a le valorifica.

S

au început sã taie segmente din stâlpii metalici de înaltã tensiune pe care le vând apoi la centrele de colectare a fierului vechi. „Sunt tãiate contravântuirile pânã la o înãlþime de zece

metri, pânã unde pot ajunge în siguranþã. Pun în pericol tot stâlpul care se poate prãbuºi la un moment dat. Norocul nostru este cã majoritatea „caprelor” cum le numim noi au fost construite în perioada rãposatului când nu se fãcea rabat la fier de calitate. În toate oraºele s-au pus pe tãiat segmentele de contravântuire. Noi mergem ºi le

înlocuim pentru cã un singur stâlp care s-ar prãbuºi poate provoca pagube imense”, declarã un angajat de la Electrica, societate care se ocupã de reparaþiile la infrastructura de transport a energiei electrice în zona Vãii Jiului.

Î

nchisoare de pânã la 15 ani

Poliþiºtii sunt pe urmele hoþilor fiind înregistrate

Echipele de mentenanþã abia mai rãzbesc sã repare ceea ce furã „magneþii” peste noapte. Dacã sunt prinºi, hoþii riscã ani grei de închisoare pentru furt calificat, iar poliþiºtii sunt pe urmele lor. Pagube de zeci de mii de lei sunt înregistrate lunar în Valea Jiului la infrastructura de transport a energiei electrice. Echipele de mentenanþã abia mai rãzbesc sã repare ceea ce furã hoþii de fier vechi peste noapte. „Magneþii”

plângeri pentru acest tip de infracþiune. În acelaºi timp oamenii legii verificã ºi centrele de colectare a fierului vechi care nu au voie sã primeascã aceste componente. „Ultima plângere înregistratã la Petroºani a fost în iunie 2012. S-a deschis un dosar penal pentru furtul acestor tip de elemente din zona Saºa ºi avem un cerc de suspecþi. Este vorba de furt calificat, infracþiune care se pedepseºte cu închisoarea de la 3 la 15 ani”, a precizat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Hunedoara. Hoþii de fier vechi atacã ºi infrastructura de transport a energiei electrice ce aparþine CNH Petroºani. Mai mulþi stâlpi care merg spre EM Petrila au fost, în apropiere de cartierul Bosnia –Petroºani – „ciopârþiþi” de magneþi. Maximilian GÂNJU

Mini-campusul de la Câmpul lui Neag nu se mai face

achiziþii investiþii proiecte cu finanþare internaþionalã managementul calitãþii ºi un post inspector clasa I, gradul asistent, din cadrul Serviciului Public Comunitar Local de Evidenta Persoanei, condiþii: studii universitare de licenþã absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diploma de licenþã sau echivalentã, 1 an vechime în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcþiei publice. Concursul pentru ocuparea celor trei posturi vacante va avea loc în douã zile, ºi anume în data de 10 august 2012 proba scrisã ºi 13 august 2012 interviul. Cele douã probe se vor desfãºura începând cu ora 10 la sediu Primãriei oraºului Petrila. Raul IRINOVICI

-a stabilit: Universitatea nu va întreprinde nicio investiþie în mini campusul de la Uricani. Tot anul trecut, conducerea instituþiei de la Petroºani a vorbit despre modernizarea ºi darea în folosinþã a cãminelor de aici, însã aproape de finalul anului s-a constatat cã nu existã suficienþi bani în buget.

S

A murit la marginea drumului n tânãr de 29 de ani din judeþul Mureº care venise de ceva vreme în zona Vãii Jiului, a murit dupã ce i s-a fãcut rãu ºi s-a prãbuºit la marginea DN 66 în zona Peºtera Bolii.

U

Un localnic l-a descoperit ºi a cerut ajutor prin 112. Echipele de la Ambulanþã ajunse la faþa

locului l-au gãsit pe bãrbat în stop cardio respirator ºi deºi au încercat sã-l readucã la viaþã, efortul lor a fost în zadar. „Am crezut cã e beat ºi apoi ne-am dat seama cã s-a întâmplat ceva cu el, când încercau sã-l resusciteze. E pãcat cã era tânãr”, spune unul dintre mar-

tori. Poliþiºtii din comuna Baru Mare au început cercetãrile pentru a stabili dacã este vorba de o faptã penalã ºi din primele date, bãrbatul nu prezenta urme

Astfel, planul a rãmas pentru anul acesta, iar la începutul lui 2012, noul rector, Aron Poanta, afirmã ca se încearcã obþinerea de fonduri în acest sens. Acum, însã, dupã o altã analizã, cei de la Universitatea Petroºani ºi-au luat gândul de la acest proiect. “Fonduri pentru investiþii nu sunt, iar pe parcursul acestui an sunt slabe ºanse de a primi unele suplimentare pentru a face aceastã investiþie. Existã un bloc reabilitat în cadrul acestei baze de la Câmpul lui Neag ºi încercãm sã-l punem în circuit, însã fãrã aprobarea Ministerului nu putem”, ne-a declarat Marius Marcu, prorector la Universitatea Petroºani. Pânã acum, atât din fonduri proprii cât ºi extra, Universitatea de la Petroºani a

de violenþã, însã vor putea finaliza ancheta abia dupã verdictul medicilor legiºti care vor stabili cauza exactã a decesului. Maximilian GÂNJU

cheltuit destul de mulþi bani pentru lucrãri precum reabilitarea unui cãmin, plus punerea în funcþiune a unei centrale termice. Planul pentru aceastã locaþie era acela de a crea un loc ideal pentru tabere ºcolare ºi studenþeºti pentru perioada verii ºi nu numai, în parteneriat cu Ministerul Educaþiei ºi Primãria Uricani. Vreme de aproape un an de zile, aici a existat o problemã vizavi de intabularea terenului pe care este construitã baza, însã în cele din urmã aceasta s-a rezolvat, iar Universitatea a devenit proprietar cu acte în regulã. Luiza ANDRONACHE


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 august 2012

Locomotiva ajunge mai greu la Petroºani unt aproape patru luni de când primarul Tiberiu Iacob Ridzi ºi-a exprimat intenþia de a aduce la Petroºani o locomotivã veche, de patrimoniu, pentru a o pune undeva în zona centralã a municipiului, respectiv în Piaþa Victoriei, ca punct de reper.

S

De atunci ºi pânã acum, însã, nu s-a mai luat nicio decizie vizavi de acest lucru, iar administraþia localã aºteaptã sã vadã ce locomotivã primesc de la CFR, pentru care s-a fãcut deja solicitarea. “Acest lucru depinde de cei de la CFR pentru cã locomotiva este în patrimoniul lor. Din discuþiile pe care le-am avut recent cu ei, vom primi locomotiva, care s-ar putea sã fie adusã de la Subcetate”,

ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Locul unde edilul s-a gândit sã amplaseze locomotiva pe abur este scuarul din Piaþa Victoriei, care desparte cele douã staþii de îmbarcare pentru transportul în comun, respectiv cãtre Petrila ºi spre Uricani. Luiza ANDRONACHE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

1 august 2012

Nu reuºeºti sã depãºeºti starea de agitaþie care te caracterizeazã în ultimul timp. Astãzi eºti chiar ceva mai pesimist ºi n-ar strica sã faci ceva care sã te relaxeze ºi sã te ajute sã vezi viaþa în culori mai deschise. La slujbã evenimentele nu par sã te avantajeze.

Mintea ta va fi deosebit de vioaie, iar inventivitatea de care vei da dovadã va fi apreciatã mai ales în zona serviciului. Aici vei fi implicat în tot felul de activitãþi mãrunte dar cãrora le vei face faþã cu brio. Oricum, lucrurile se vor rezolva mai repede decât ai putea crede.

Pe cât posibil ar fi de dorit sã nu te implici în activitãþi la limita legalitãþii cãci existã un mare risc de a avea probleme cu autoritãþile. De asemenea, fii prudent, cãci cineva încearcã sã þeasã o mulþime de intrigi în jurul tãu.

Dai dovadã de suficientã energie fizicã pentru a duce totul la bun sfârºit. Dacã vei da dovadã de ceva mai multã rãbdare ºi modestie, nu ai cum sã dai greº. Partenerul de suflet ar putea avea unele nemulþumiri ºi va avea nevoie de sprijinul tãu.

Nu este un moment favorabil pentru a lua decizii în chestiunile sentimentale. Implicarea ta în relaþia cu partenerul este profundã ºi tocmai de aceea ai putea greºi. Cheltuielile vor fi destul de mari în aceastã perioadã.

În plan profesional este o perioadã în care ai putea face unele schimbãri, în cazul în care doreºti acest lucru. Oricum, capacitatea ta de decizie este bunã ºi poþi miza pe ea în orice situaþie. Totuºi, este nevoie de mai multã rãbdare.

La serviciu este mult de lucru, dar poþi spera la un ajutor din partea colegilor. Situaþia financiarã va fi favorabilã, cel puþin în prima jumatate a intervalului. N-ar fi exclus ca unul dintre prietenii tãi sã aibã o problemã mai deosebitã.

Este posibil ca cineva aflat pe alte meleaguri sã îþi transmitã veºti care nu te vor încânta într-o prea mare mãsurã. Nu trebuie însã sã te alarmezi, deoarece se va demonstra cã lucrurile nu sunt chiar atât de grave precum s-ar putea crede.

Încercarea de a iniþia o nouã activitate se va bucura de succes, cu condiþia sã nu aºtepþi rezultate imediate. La serviciu situaþia va fi destul de agitatã, deoarece vei avea de luat decizii mai delicate. Este posibil sã primeºti noi sarcini de serviciu.

În relaþia cu partenerul vei avea o zi destul de tensionatã, în care te vei enerva pentru cã nu vei reuºi sã ajungi la un acord asupra unor chestiuni de interes comun. Ofertele de distracþii se pare cã nu vor lipsi ºi vor veni mai ales din partea prietenilor.

Vei fi deosebit de irascibil ºi acest lucru ar putea determina apariþia unor neînþelegeri cu cei din jur mai ales cu rudele apropiate sau cu partenerul de afaceri. Dacã vei reuºi sã îþi pãstrezi calmul, vei putea evita multe dispute.

Fii prudent în a te implica în activitãþi de colaborare. Chiar dacã nu va avea probleme deosebite, are nevoie mai mult ca oricând sã ºtie cã poate miza pe sprijinul tãu. Iniþiativele pe care le ai în vedere se vor dovedi rentabile.


Actualitat 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 august 2012

n Valea Jiului, doar industria minierã este motorul economiei, administraþiile locale din zona nefiind în stare, la peste 20 de ani de la obþinerea democraþiei, sã gãseascã alternative pentru o zonã ce supravieþuieºte monoindustrial.

Î

Buni la identificãri, slabi la rezolvat problemele. Reprezentanþii administraþiilor locale din Valea Jiului au identificat ca punct slab lipsa terenurilor cu potenþial agricol care sã poatã oferi resurse pentru dezvoltarea economiei alternative. Nici nu ar avea cum sã fie terenuri agricole în

u venit cabinele pentru instalaþia de transport pe cablu care se construieºte la Lupeni, spre Staþiunea Straja.

A

Maºinile de mare tonaj care au transportat gondolele au sosit la sfârºitul sãptãmânii trecute în Valea Jiului.“ La acest moment sunt venite toate cele 46 de cabine ale telegondolei. Capacitatea uneia este de 8 locuri, iar cei 13 stâlpi ai instalaþiei sunt deja montaþi pe

Valea Jiului, fãrã alternative reale la minerit Valea Jiului, depresiunea neoferind posibilitatea cultivãrii la scarã largã a niciunei legume. Nici mãcar recolta de fructe nu este una garantatã în aceastã zonã, tocmai din prisma specificului climatic. În Valea Jiului s-a vorbit de nenumãrate ori de creearea unor spaþii pentru valorificarea fructelor de pãdure. Nici aceste spaþii nu au fost realizate din lipsa investitorilor dornici sã realizeze astfel de spaþii.

orþa de muncã necalificatã, piedicã în calea investitorilor

F

De altfel, nici locuitorii din Valea Jiului nu par foarte interesaþi sã urmeze cursuri de reorientare profesionalã care sã-i facã pe investitori sã vinã în Valea Jiului, pentru cã exista personal calificat în anumite domenii. Acest aspect negativ

a fost indentificat de cei din administraþia din Lupeni. “Lipsa de interes a persoanelor pentru programe de reorientare profesionalã care reduce atractivitatea zonei pentru investitori”, se aratã în strategia elaboratã la Lupeni. Cursurile de reorientare profesionalã organizate de agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã sunt foarte puþine. Astfel, cetãþenii pot opta doar pentru cursurile care se organizeazã contra-cost.

alternaT urismul, tivã temporarã Edilii din Valea Jiului au ajuns la concluzia cã turismul

Au venit cabinele pentru telegondola de la Lupeni traseul de 2500 de metri. Aºteptãm sã ne vinã ºi un cablu dintr-o bucatã de 5 kilometri ºi cu o greutate de 66 de tone.”, ne-a declarat Gabriel Lungu, city managerul de la Lupeni. Noua instalaþie are capacitatea de a transporta 1800 de persoane pe orã,iar drumul pânã în staþiune va dura 8 minute. Cu vechiul

telescaun care a fost scos din uz în primãvarã, drumul avea o duratã de 23 de minute, iar capacitatea acestuia era de a transporta doar 300 de persoane pe orã. Primele probe pentru telegondolã sunt progra-

mate pentru luna septembrie, iar în octombrie este preconizatã finalizarea întregului proiect de construcþie ºi darea în folosinþã a instalaþiei. Luiza ANDRONACHE

Inaugurarea, tot mai aproape otrivit edililor locali, derularea lucrãrilor de reamenajare a centrului civic se aflã în grafic.

P

Mai exact, acesta urmeazã a fi inaugurat, conform programãrii, la sfârºitul lunii august sau, cel mai târziu, în primele zile ale lunii septembrie. “Lucrãrile se deruleazã conform graficului, nu este

înregistratã nicio întârziere, prin urmare, acestea vor fi încheiate pânã, la începutul primei luni de toamnã”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Reamenajarea centrului civic al localitãþii face parte dintr-un proiect mai amplu care prevede, printre altele, ºi reabilitarea zonei Brãdet. Mircea NISTOR

poate fi o alternativã la minerit. Þinând cont cã în perioada de varã turismul nu este promovat la cote maxime ºi aici existã lacune. Doar pe timp de iarnã ce vin turiºtii în numãr mai mare în munþii din Valea Jiului. În tot acest timp, turismul se dezvoltã, se creeazã domenii schiabile de kilometri întregi, se are în vedere unirea Pasului Vâlcan cu Strajã ºi dezvoltarea unor noi zone turistice în zone virgine. Chiar ºi aºa încã turiºtii nu au aflat de adevãratul potenþial al Vãii Jiului, aºa cã totul este la stadiul de industrie “monocromã” totul se bazeazã pe minerit. Raul IRINOVICI


12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 august 2012

Raid nocturn pe crestele munþilor din Valea Jiului C ei care iubesc muntele, miºcarea în aer liber ºi competiþia sunt invitaþi la un raid nocturn, primul de acest fel din România. În afarã de experienþa de neuitat, participanþii primesc medalii, diplome, bani, plachete manufacturate ºi au parte de multã adrenalinã. “Iorgovanu Night Run” este un concurs de semimaraton nocturn ce se va desfãºura în perioada 1819 august 2012, începând cu ora 01.00 noaptea, pe un traseu în Munþii Retezat. Mai exact, competiþia este localizatã în zona Retezatului Mic din raza localitãþii Uricani, Hunedoara ºi vine în întâmpinarea celor care doresc sã-ºi depãºeascã limitele într-un cadru natural deosebit. „Este practic primul maraton nocturn, prima alergare pe timp de noapte de la noi din þarã ºi, pe lângã asta e ºi faptul cã toatã aceastã competiþie se desfãþoarã pe traseu montan. Adicã, nu e nimic asfaltat acolo, sunt porþiuni de gol alpin, grohotiº, pãdure. E cât se poate de extrem, plus cã e noaptea,

iar asta e inedit. Vor fi concurenþi din toatã þara, iar dacã luãm în calcul cã în primãvarã la Oslea Hike and Ride Challenge au venit peste 100 de oameni din toatã þara. Doritorii ne pot gãsi la adresa http://www.iorgovanunightrun.com”, a precizat Cristian Kuszai, PR-ul competiþiei. Cei care se vor înscrie nu vor regreta adrenalina, spiritul competiþional ºi vor avea parte de premii, unele chiar inedite. „În primul rând câºtigã experienþa unei participãri la un asemenea eveniment. Vor exista ºi premii în bani, pentru cã toþi trebuie sã ne plãtim facturi, plus, cã

fiecare va primi câte un tricou inscripþionat cu denumirea concursului, medalii ºi statuete, create de unul dintre colegii noºtri de la Clubul Aplin, Petre”, a mai adãugat Cristian Kuszai. “Totul a plecat de la o mânã de prieteni, în timp ne-am transformat într-un club montan ºi momentan ceea ce facem e sã împãrþim experienþele ºi ideile noastre cu toatã lumea. La fel s-a întâmplat ºi cu Oslea Hike and Ride Challenge unde totul a plecat de la turele de freeride, la fel se întâmplã momen-

tan ºi cu Iorgovanu Night Run, totul pornind de la turele de noapte în Retezat. Chiar daca ideile sunt îndrãzneþe ºi poate uneori par chiar nebuneºti, înainte sã pornim cu o astfel de competiþie cerem consultanþã din partea salvamontului, visãm traseul ziua pentru cã noaptea stãm mai mult pe el, practic nu lãsãm nici un detaliu la voia întâmplãrii. Important e cã ne place ceea ce facem, punem suflet în toate activitãþile acestea ºi se

vede”, a spus ºi Laurentiu Petreanu, unul dintre organizatorii competiþiei, vicepreºedinte CAVJ. Retezatul Mic este parte a Parcului Naþional Retezat ºi aduce competitorilor posibilitatea descoperirii naturii în forma ei brutã. Punctul cel mai înalt al traseului competiþiei se aflã pe vârful Iorgovanu la 2.014 m, În peºterile de acolo, spune legenda, trãia demult un balaur înfricoºãtor. Acesta o rãpeºte într-o buna zi pe Ana - sora cea micã a viteazului Iorgovanu -, iar drept pedeapsã eroul legendei, îl omoarã ºi îi carã leºul pe crestele munþilor, urma putând fi vãzutã pânã ºi azi de cei care bat aceste cãrãri. Diana MITRACHE


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ, Nr. 179, Miercuri 1 august 2012 by Geza Szedlacsek - Issuu