Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 162
Cronica Vãii Jiului Luni, 9 iulie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Vulcanul “periat”, din nou, de mascaþi
Recursul poliþistului Sucilã se judecã în 12 iulie
Zeci de contrabandiºti C de þigãri,
ridicaþi de ofiþerii BCCO Alba
el puþin încã o sãptãmânã mai rãmâne în arest poliþistul Adrian Sucilã, arestat preventiv pentru corupere sexualã, act sexual cu un minor ºi furt. Recursul împotriva sentinþei pronunþate de Judectãria Petroºani a fost depus de apãrãtorul sãu, iar magistraþii de la Tribunalul Hunedoara îl vor analiza în data de 12 iulie.
>>> PAGINA A 5-A
Scandal la singurul serviciu de paºapoarte din Valea Jiului irca 200 de persoane au reclamat ca fiind bãtaie de joc cele douã ore, o datã pe sãptãmânã, alocate de Serviciul Paºapoarte cetãþenilor din Valea Jiului, într-o perioadã în care se ºtie cã afluxul este mare.
C
acþiune fãrã precedent a fost derulatã vineri dimineaþa, în mai multe localitãþi ale Vãii Jiului, iar anchetatorii au vizat destructurarea clanurilor de contrabandiºti de þigãri. Mai bine de 50 de persoane au fost reþinute ºi duse la DIICOT Hunedoara pentru cercetãri. Dintre acestea 30 au primit mandat de arestare preventivã pentru 29 de zile. Ofiþerii BCCO Alba, cei care au coordonat acþiunea au estimat un prejudiciu de cel puþin 28 de miliarde de lei vechi. La percheziþii au fost confiscate sute de baxuri de þigãri precum ºi sume mari de bani.
O
PAGINILE 8-9
>>> PAGINA A 5-A
Dacã moare medicul de familie, va fi omorât de sistem ºi pacientul tudiu de caz al Cronicii VJ: Ce fac pacienþii - mici, mari sau la apusul vieþii - dacã medicii de familie pleacã în þãri strãine, sau îºi dau obºtescul sfârºit?
S
Dezastru fãrã precedent la Bacalaureat în Hunedoara
oar 36,84 la sutã dintre D elevii absolvenþi de clasa a XII-a din judeþul Hunedoara au promovat Bacalaureatul. Profesorii spun cã de vinã este lipsa de pregãtire.
>>> PAGINA 11
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 9 iulie 2012
SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT DEPOZIT Str. Lunca, Nr. 100, Preþ foarte avantajos Relaþii la tel.: 0372764439, 0254542472
Atenþie se trage! Primãria municipiului Petroºani, aduce la cunoºtinþa populaþiei cã în zilele de
11 ªI 25 IULIE 2012, ÎNTRE ORELE 09.00 - 14.00,
Femei salvate de la înec în Strei
I.J.J. Hunedoara va executa ºedinþe de tragere în poligonul Maleia. Pentru buna desfãºurare a acestor activitãþi ºi prevenirea accidentelor vã rugãm sã respectaþi urmãtoarele reguli din zona poligonului: - respectaþi tabliþele ºi panourile instalate pe cãile de acces spre poligon, fanionul roºu instalat pe stâlpul din adâncimea poligonului, precum ºi indicaþiile personalului militar aflat în pazã; - informaþi-vã asupra pericolului la care vã expuneþi la intrarea în zona poligonului pe timpul executãrii ºedinþelor de tragere.
ouã tinere din Hunedoara au fost salvate de un echipaj al ISU, dupã ce au rãmas blocate pe un mal al apei. Totul s-a întâmplat din vina celor care au dat drumul la un baraj de apã, iar nivelul apei a crescut simþitor.
D
Douã tinere de 21 ºi 26 de ani care au venit la scãldat în apa Streiului, în zona
localitãþii Bãcia, lângã Deva au fost la un pas sã se înece, dupã ce nivelul apei a crescut foarte mult. Prietenii lor au anunþat prin 112 echipajele de intervenþie, când ºi-au dat seama cã tinerele s-au refugiat pe un mal, ca sã scape de apa crescutã brusc. Totul s-a petrecut dupã ce în amonte de locul în care se scãldau tinerii, a fost dat drumul la baraj. „Cele douã tinere au cerut ajutor, dupã ce au rãmas izolate. Un Echipaj ISU a ajuns
imediat la faþa locului ºi a reuºit sã le recupereze de pe mal”, spun reprezentanþii ISU Hunedoara. Astfel de incidente au loc aproape sãptãmânal, dar mai ales în week-end, când cursul râului Strei este luat cu asalt de zeci de tineri care vin la scãldat. Vina,însã, este a celor de la barajul de la Cãlan, care dau drumul la apã fãrã sã anunþe ºi oamenii care sunt în apã constatã doar cã sunt luaþi de vâltooare pe nepregãtite. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Razvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie si David 12:10 Mireasa pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasa pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Surpriza: vine Polly!
22:15 Observator 23:00 Un Show Pacatos 1:00 Ginostra
National TV 9:00 Baronii(r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Voua (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Suflete pereche (r) 13:45 Cuscrele (s) 14:45 Eroii (r) 17:30 Dragoste dulce-amara 18:30 Stiri National TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Razboinicul 22:45 În cautarea Amandei 0:45 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 1:15 Culoarea fericirii (r)
PRO TV 7:00 Stirile Pro TV 10:00 Tânar si nelinistit (s)(r) 11:00 Surf Ninjas (r) 13:00 Stirile Pro TV 13:45 Frumoasa si dictatorul (r) 16:00 Tânar si nelinistit (s) 17:00 Stirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 Stirile Pro TV 20:30 Antrenament tactic
22:30 Stirile Pro TV 23:15 Mesaje de dincolo 0:15 Antrenament tactic (r)
Prima TV 9:30 Cunoaste, Viseaza, Iubeste! (r) 10:30 Verde-n fata cu Cristina Topescu, la Prima TV (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Oraselul lenes 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de ras Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Cu lumea-n cap (r) 15:00 Pete, mascota liceului 17:00 Trasnitii (r)
18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireasa de pe tortRedifuzare 20:30 Miss fata de la tara 22:15 Trasnitii 23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii- Redifuzare
TVR 1 9:10 Legendele palatului: printul Jumong 10:15 Dincolo de celebritate 10:30 Danutz S.R.L. - Prima parte 11:30 Danutz S.R.L. - Partea a doua 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: Copacul cu radacini adânci (r) 13:25 Legendele palatului: Copacul cu radacini adânci (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Magazin Mondial 2014 17:40 Legendele palatului: Copacul cu radacini adânci 18:20 Legendele palatului: Copacul cu radacini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live) 21:00 Serviciul omoruri 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 În vacanta 1:00 Nocturne
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Politic 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 iulie 2012 refectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu, a început pregãtirea referendumul de demitere a preºedintelui Traian Bãsescu, programat pentru 29 iulie. Un plus adus de hotãrârea Guvernului este acela cã de data aceasta pot vota ºi românii aflaþi peste hotare.
P
Guvernul s-a reunit sâmbãtã dimineaþã în ºedinþã extraordinarã, pentru a adopta hotãrârile de organizare a referendumului de demitere a ºefului statului. Ministrul delegat pentru Administraþie Publicã, Victor Paul Dobre, a confirmat cã Guvernul va cheltui 95 milioane lei pentru organizarea referendumului de demitere a preºedintelui Traian Bãsescu, banii urmând sã fie alocaþi din Fondul de rezervã bugetarã, mai mult ca în 2007, când s-au cheltuit 60 milioane lei. Costurile sunt mai pentru cã vor fi deschise secþii de vot ºi în strãinãtate. Ministrul pentru Relaþia cu Parlamentul,
Programul ºi plusurile referendumului pentru demiterea Preºedintelui
Mircea Duºa, a precizat astfel cã a fost eliminatã discriminarea prin care cetãþenii români, aflaþi în strãinãtate, nu puteau vota la referendum ºi erau valabile doar voturile exprimate pe teritoriul naþional. “Din punct de vedere organizatoric, cred cã lucrurile sunt mult mai simple : este un singur buletin de vot, o întrebare foarte simplã «Da» sau «Nu», se poate vota în toatã þara, nu mai existã obligativitatea de a vota doar în circumscripþia electoralã”, a spus Ponta, în ºedinþa de sâmbãtã a Guvernului.
Votul la referendumul de demitere a preºedintelui Traian Bãsescu, programat pentru 29 iulie, va începe la ora 08.00 ºi va fi oprit la ora 20.00, campania electoralã urmând sã se încheie la 28 iulie, ora 7.00, a anunþat ministrul delegat pentru Administraþie, Victor Paul Dobre. Au dreptul de a participa la vot toþi cetãþenii români care au împlinit vârsta de 18 ani. Potrivit acestuia, campania electoralã deja a început odatã cu publicarea în Monitorul Oficial a hotãrârii de organizare a referendumului.
Partidele politice trebuie sã îºi desemneze pânã la 10 iulie reprezentanþii în Biroul Electoral Central ºi în celelalte birouri electorale. Pentru dotarea secþiilor de votare, la nivelul localitãþilor vor fi utilizate, în mare mãsurã, materialele folosite ºi la alegerile generale locale. ”Sâmbãtã, am avut o videoconferiþã convovatã de ministrul Ioan Rus ºi ministrul delegat pentru Administraþie piblicã Paul Dobre în care ni s-au prelucarat urgenþele în aceastã perioadã de organizare a referendumului pentru demiterea preºedintelui suspendat, Traian Bãsescu. Suntem în stadiul în care am cerut primãriilor propunerile pentru secþiile de vot – delimitarea secþiilor, iar azi (ieri – n.n.), se face extragerea pentru Biroul Electoral. Celorlalte instituþii – Poliþia, Jandarmeria – le-am cerut un plan care sã prevadã mãsurile de care este nevoie pentru ca referendunul sã se desfãºoare fãrã probleme” – a declarat prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu. Ileana FIRÞULESCU
Dorin Gligor: „Paºii înapoi ai României sunt inevitabili” orin Gligor, liderul democratliberalilor hunedoreni susþine cã suspendarea preºedintelui þãrii poate fi fãcutã doar de cetãþeni.
D
“Sigur la urma umei suspendarea preºedintelui se poate face doar prin votul direct al populaþiei, dar într-o vreme în care traversam o crizã economicã... În perioade de crizã în democraþiile incipiente partenerii îºi dau mâna. Mi-e greu sã mã pronunþ ce se va întâmpla legat de suspendarea preºedintelui. Normalitatea e
urmãtoare. Atunci când este desemnat ca preºedinte ºi trebui sã iei decizii majore, cineva trebuie sã te apere ºi asta e legea. Acum, se modifica legile, care sã te apere pe tine ºi poþi fi pus într-un moment critic în faþa unui vot negativ, dar þara din pãcate prin aceastã revoltã a penalilor nu mai discutãm de lege”, declarã Dorin Gligor preºedintele PDL Hunedoara. În ceea ce priveºte revocarea din funcþie a preºedinþilor Camerei Deputaþilor ºi a Senatului este vãzutã din unghiuri diferite de politicienii hunedoreni. Social-democraþii vãd roºu în faþa ochilor în ceea ce priveºte ceea ce s-a petrecut la nivel parlamentar în ultimii ani.
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
„În Parlamentul României nu s-a întâmplat nimic deosebit, ºi aici vorbesc din punct de vedere democratic. S-au respectat principiile democratice. Pur ºi simplu s-a trecut la schimbarea preºedintelui Camerei Deputaþilor, cã acolo sunt membru. Astfel cu o majoritate covârºitoare, majoritatea USL a reuºit sã o revoce pe Roberta Anastase din funcþie. Vreau sã vã spun cã s-a întâmplat în limita Constituþiei, nu s-a fãcut decât sã se respecte legile þãrii, practic un exerciþiu democratic. Dacã discutãm de Roberta Anastase eu nu vreau sã reproduc toate motivele care au stat la baza deciziei, însã vã spun un lucru care ne-a afectat. Cel în momentul în care s-a votat legea pensiilor, cea mai importantã pentru romani. În Valea Jiului avem zeci de mii de pensionari din sistemul minier. Eu cred cã e un motiv suficient, o încãlcare a regulilor de desfãºurare a ºedinþelor de la Camera Deputaþilor”, susþine Cristian Resmerita, deputat PSD Colegiul de Vest Valea Jiului. Democrat liberalii însã îi contrazic pe social – democraþi ºi spun cã decizia de revocare din funcþie a diferitelor per-
soane este un atac la democraþia þãrii. „Vorbesc ca simplu cetãþean am spus-o de multe ori democraþia a venit în Romania ºi beneficiem de ea în urma unor sacrificii. Eu cred cã prea uºor se atenteazã la democraþia romanilor. Cred cã ce s-a întâmplat în Parlament e de fapt plagiatul comunismului. Niºte oameni crescuþi de vechiul sistem ºi daþi drumul în viaþã doar dupã ce au învãþat bine lecþia, ºi mã refer aici la Ponta ºi la cei din jurul lui asta doar ºtiu sã facã”, spune Dorin Gligor. Totodatã, liderul PDL Hunedoara, considerã cã aceste decizii politice vor afecta þara financiar. În plus, Gligor spune cã ºi percepþia celor din exterior se va schimba asupra României, într-un mod negativ.
„Din pãcate lumea se modernizeazã, Europa se modernizeazã iar astãzi România face paºi mari înapoi ºi asta o spun cu mare regret. Citeam undeva ºi sunt de acord sutã la sutã asta e revolta penalilor din România. Asta defineºte cel mai bine ce s-a întâmplat. Vor fi ºi mulþi care sã laude cã e mai bine aºa. Paºii înapoi ai României sunt inevitabili. Deciziile luate în câteva ore ne vor trebui ani sã le recuperãm. Va avea un impact negativ asupra vieþii economice, un impact negativ asupra vieþii sociale. E regretabil. Nu credeam cã voi mai vedea aºa ceva în România. Practic, romanilor nu le mai rãmâne nimic. Instituþiile sunt folosite ºi sunt comandate doar din sediile de partid”, conchide Gligor. Raul IRINOVICI
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 9 iulie 2012
Aviz favorabil pentru Primãria Petroºani de la CNSC rimãria Petroºani a primit aviz favorabil de la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor în cazul licitaþie pentru ambulatoriu.
P
Consumatorii, reabilitaþi doar dacã vor onsumatorii de droguri nu ajung în centrele de reabilitare decât dacã vor, sau la recomandarea cuiva.
C
Lucrurile sunt îngrijorãtoare pentru cã prea puþini ajung sã fie consiliaþi, în timp de zeci de tineri, unii copii de ºcoalã generalã au fost ridicaþi de mascaþi în Valea Jiului pentru consum. Doar 11 tineri au fost înscriºi într-un astfel de program în acest an, în condiþiile în care doar mascaþii au ridicat ºi dus la audieri vreo 80 de persoane. Din pãcate, însã, puþini ºtiu cã ar putea sã se trateze,pânã nu e prea târziu, iar primii vizaþi sunt pãrinþii lor, care ar trebui sã
observe asta înainte de a fi prea târziu. „Având în vedere cã majoritatea consumã cannabis, consilierea psihologicã e o soluþie care sã rezultate. La noi la centru, pânã în luna iunie au ajuns 11 tineri, care au fost trimiºi de diverse instituþii. Cei 11 se aflã în asistenþã, dar pãrinþii sunt cei care ar trebui sã se intereseze ce înseamnã consumul de droguri, dar cel mai important este sã ºtie sã recunoascã un consumator. Dacã ºtiu sã recunoascã consumul, pot sã ia atitudine, familia fiind un factor foarte important în consiliere ºi în ajutorarea consumatorilor”, a declarat Adriana Almãºan, inspector principal Centrul de Evaluare, Prevenire ºi Consiliere Antidrog HD.
Consumatorii de droguri din zona Vãii Jiului, ca ºi dealerii au fost sãltaþi de mascaþi de acasã ºi duºi în arest. Misiunea BCCO, DIICOT ºi a Poliþiei este doar aceea de a respecta legea ºi restul depinde de anturaj. Cei care ºtiu un astfel de caz, pot sã îi vinã în ajutor. „Noi avem în judeþ un centru la Deva, care se ocupã de asta, dar pãrinþii ºi cei interesaþi pot accesa informaþii de pe site-ul Agenþiei Naþionale Antidrog, sau la telefonul 0254229935”, a mai adãugat Adriana Almãºan. Valea Jiului a ajuns un rai al traficanþilor ºi consumatorilor de droguri ºi chiar ºi în aceste zile, zeci de tineri sunt în arest pentru consum ºi trafic. Diana MITRACHE
Lucrurile se aºeazã, în sfârºit, în cazul ambulatoriului de la Petroºani. Rezultatul licitaþiei derulatã de primãrie în urmã cu câteva sãptãmâni a fost contestat ºi a stat în analizã pânã acum.De câteva zile, Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor a transmis ºi rãspunsul administraþiei locale de la Petroºani. “CNSC-ul ne-a dat dreptate nouã, iar procedura va continua. Acum suntem în perioada în care aºteptãm sã treacã 10 zile, timp estimat pânã la semnarea contractului”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,
Centrul de sãnãtate din Cãlan, închis definitiv! ocuitorii din Cãlan nu mai au nicio ºansã la sãnãtate, decât dacã se duc la spitalele din localitãþile învecinate.
L
Spitalul închis nu va mai funcþiona nici ca centru de sãnãtate.Guvernul a decis, ca urmare a unei solicitãri venite din partea Prefecturii Hunedoara, desfiinþarea Centrului de Sãnãtate din Cãlan, judeþul Hunedoara.
În conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 529/2010, Consiliul Local al Oraºului Cãlan a preluat managementul asistenþei medicale pentru Centrul de Sãnãtate Cãlan, iar ulterior a aprobat iniþierea procedurii de desfiinþare a Centrului de Sãnãtate Cãlan, judeþul Hunedoara. De asemenea, se aratã în motivarea Guvernului, Consiliul Local al Oraºului Cãlan nu ºi-a exprimat acordul cu privire la transformarea unitãþii sanitare în cãmin pentru persoane vârstnice, ceea ce a atras lipsa finanþãrii acestei unitãþi sa-
nitare. Ca urmare a solicitãrii Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara ºi a Consiliului Judeþean Hunedoara, Guvernul a decis desfiinþarea Centrului de Sãnãtate Cãlan, judeþul Hunedoara. De precizat cã toate componentele bazei materiale ale Centrului de Sãnãtate Cãlan, achiziþionate cu finanþare de la bugetul de stat sau cu credite externe garantate de Guvern, precum ºi celelalte componente ale bazei materiale inclusiv stocurile de medicamente, materiale sanitare ºi aparaturã, vor fi date în administrarea Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva, care le va prelua prin protocol de predarepreluare. Reamintim cã anul trecut Centrul de Sãnãtate din Cãlan a trecut în subordinea Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva, însã nici aºa nu a putut deveni funcþional. Car men COSMAN
primarul Municipiului Petroºani. Dacã aceastã decizie a CNSC nu va fi din nou atacatã, pentru cã existã ºi aceastã variantã, în scurt timp, lucrãrile propriu-zise de reconstrucþie ºi modernizare ar putea începe. “ Demararea lucrãrilor se poate face în circa o sãptãmânã, pentru cã totul depinde de organizarea de ºantier a firmei câºtigãtoare”, a mai spus primarul Petroºaniului. Firma care a câºtigat aceastã licitaþie se numeºte Masa Adrigela ºi este din Petroºani. Valoarea acestor lucrãri, cu tot cu achiziþionarea de materiale sanitare ºi aparate medicale performante, se ridicã la câteva milioane de euro, încã aceastã firma se va ocupa doar de partea de construcþie. Pentru achiziþii ºi dotãri, primãria va trebui sã facã o altã licitaþie. ªi dinspre Lupeni vine o veste bunã, pentru cã actele ºi contractul se finanþare pentru un proiect similar, de modernizare ºi dotare a ambulatoriului aferent Spitalului Municipal Lupeni, s-au întors înapoi la primãrie, dupã ce au fost semnate de oficialii de la centru. Valoarea acestor lucrãri este de circa 200 de miliarde de lei vechi. Luiza ANDRONACHE
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 iulie 2012
Recursul poliþistului Sucilã se judecã în 12 iulie el puþin încã o sãptãmânã mai rãmâne în arest poliþistul Adrian Sucilã, arestat preventiv pentru corupere sexualã, act sexual cu un minor ºi furt. Recursul împotriva sentinþei pronunþate de Judectãria Petroºani a fost depus de apãrãtorul sãu, iar magistraþii de la Tribunalul Hunedoara îl vor analiza în data de 12 iulie.
C
Miercuri, Adrian Sucilã a fost arestat prevenitv pentru 29 de zile sub acuzaþia cã ar fi întreþinut relaþii sexuale cu fiul viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, în vârstã de numai 16 ani. El este învinuit de corupere sexualã ºi act sexual cu un minor. Mai mult decât atât, omul legii este acuzat ºi cã ar fi furat 500 de euro de la soþul politicianului din
Valea Jiului. În acest dosar este cercetatã ºi fiica viceprimarului, în vârstã de 19 ani, iar procurorii spun cã existã indicii cum cã ea ar fia sistat la scenele de sex dintre cei poliþist ºi minor. Pe lângã ancheta declanºatã de organele de cercetare penalã, ºi reprezentanþii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþie a Copilului Hunedoara au
Scandal la singurul serviciu de paºapoarte din Valea Jiului irca 200 de persoane au reclamat ca fiind bãtaie de joc cele douã ore, o datã pe sãptãmânã, alocate de Serviciul Paºapoarte cetãþenilor din Valea Jiului, într-o perioadã în care se ºtie cã afluxul este mare. Prefectul de Hunedoara promite o fluidizare a serviciului, deºi logistica este restrictivã.
C
Peroanele care sunt nevoite sã-ºi reînnoiscã paºapoartele, sau sã obþinã unele noi pentru copiii lor au mari probleme în aceastã perioadã. Pentru cã Serviciul Public Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea ºi Evidenþa Paºapoartelor Hunedoara a alocat doar douã ore pe sãptãmânã, joia, pentru întreaga Vale a Jiului, aglomeraþia în aceastã perioadã a creat nervozitate, care a degenerat în înjurãruri ºi atitudini cu ton ridicat, oamenii reclamând umilinþa la care sunt supuºi de sistem. Zeci de persoane din localitãþile Vãii Jiului, unele cu câte 2-4 copii dupã ele se aflau joia trecutã la Primãria Petroºani, Serviciu Paºapoarte. ”Deºi mi s-a spus sã vin astãzi, joi, de la poartã ºi de la gardieni am aflat cã trebuia sã vin de azi-noapte ca sã apuc sã depun actele. Cei de la birou spun la rândul lor cã ei sunt plãtiþi doar douã ore pentru cei din întreaga Vale a Jiului ºi cã nu pot lua mai mult de 35 de persoane.
demarat verificãri în acest caz. Dupã reþinerea sa, Adrian Sucilã a fost suspendat din funcþia de agent Ordine Publicã. Dacã va fi gãsit nevinovat, atunci se va putea întoarce la lucru.
U
nde dai ºi unde crapã
Scandalul sexual din familia viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, în care poliþistul Adrian
Au expirat paºapoartele copiilor ºi trebuie neapãrat sã le reînnoiesc, pentru cã sunt minori ºi, neavând buletin, au neapãrat nevoie de ele pentru cã bãiatul este la ºcoalã, iar fetiþa la grãdiniþã în Germania, unde stãm ºi muncim cu soþia. Noi nu am fost de acord sã ne despãrþim de copii ºi i-am luat cu noi. Pãi acest serviciu ºtie excat când sunt perioadele mai aglomerate ºi nici acum dupã atâþia ani nu sunt în stare sã se organizeze. Pe canicula asta trebuie sã-mi sui copiii în maºinã ºi sã mã duc la Deva pentru asta. E inuman. Sã zicem cã eu am cu ce sã-i duc ºi mã descurc, dar oamenii care nu au posibilitate ce fac? Vã daþi seama cât îi costã sã meargã 4-5 persoane pânã la Deva ºi înapoi? Asta este de-a dreptul nesimþire, nu le pasã. Parcã este din ce în ce mai rãu aici, în þara mea. Abia aºtept sã vin aici acasã, ca dupã o sãptãmânã sã vreau sã plec cât mai repede. Nu este în regulã” – a declarat Paul Bejan, din Petrila. Oamenii care au nevoie de reînnoirea paºapoartelor au declarat cã nu se aºteptau sã fie uºor, dar în nici un caz atât de rãu. ”Dumnealor ºtiu de acest aflux în timpul verii, apoi au evidenþe care le aratã câte paºapoarte expirã într-un an ºi mai au ºi statisticile cu cei plecaþi afarã care îi ajutã sã-ºi facã niºte calcule pentru a nu-ºi bloca sistemul. Dar asta ar însemna sã ai cap ca ºi conducãtor de instituþie ºi sã ºtii cum sã gestionezi situaþii din astea. Dar ei ridicã din umeri spunând cã ‘aºa e vara’ ºi asta de ani ºi ani de zile. Nepãsare, lipsã de implicare pe principiul timpul trece leafa merge. Nu sunt rãu când spun asta,
Sucilã a fost reþinut pe 29 de zile, iar fiica Angelei Stoica este cercetatã în stare de libertate a pornit de la un alt caz, total independent de acest nou dosar. Surse apropiate anchetei dau de înþeles cã procurorii s-au autosesizat în dosarul de corupþie sexualã ºi act sexual cu un minor, în care este prinsã direct familia Angelei Stoica, în urma informaþiilor pe care le-au aflat cu totul întâmplãtor. Practic, telefoanele au fost interceptate în dosarul deschis imediat dupã ce maºina fiului primarului din Vulcan a fost incendiatã în parcare. Aºa ar fi aflat anchetatorii despre grozãviile care se petrec în familia viceprimarului din Vulcan. Imediat, s-a deschis un nou dosar de cercetare penalã, în care telefoanele familiei Stoica, dar ºi ale poliþistului Adrian Sucilã, au fost interceptate.
Tocmai pe aceste interceptãri telefonice îºi bazeazã acum anchetatorii acuzaþiile formulate împotriva lui Sucilã ºi ale fiicei viceprimarului, Mihaela Stoica. Însã, noi probe ar putea sã aparã în urma percheziþiei informatice dispuse în acest dosar, în care au fost ridicate mai multe suporturi optice, filme ºi unitãþi de stocare pe care existã posibilitatea sã fie fotografii incriminatoare. „Nu pot sã dau informaþii cu privire la probele existente în dosar. (…) Din moment ce sunt apãrãtor, eu aº putea sã spun cã nu existã probe pentru arestarea preventivã, dar Parchetul este de altã pãrere, instanþa a fost de cu totul altã
dar atunci când ºi se explicã ce se întâmplã, parcã ar cãuta motive cum sã nu mergã treaba ºi nu invers”- a declarat Ioan Mircea Nichifor, din Vulcan. Pe site-ul Prefecturii Judeþului Hunedoara nu am gãsit nici o informaþie despre programul Serviciului Paºapoarte, informaþiile necesare cetãþenilor nu existã. Sau poate a fost doar o eroare datã se serverul cu pricina ºi pagina nu se deschide. Pe alt site, http://www.asistenta-juridica.eu/pasapoarte. php?id=Hunedoara , aflãm cã fiecare localitate a Vãii Jiului are un asemenea Serviciu de Paºapoarte, cu numere de telefon, adrese etc., lucru neadevãrat. Noul prefect de Hunedoara a confirmat cã existã un serviciu la Petroºani. I-am relatat situaþia din Valea Jiului… ”Sã vedem ce putem face pentru a fluidiza acest serviciu. În condiþiile date, chiar dacã se primesc cererile ºi documentele mai multor persoane, acestea nu se pot prelucra pentru cã nu existã nici personalul necesar ºi nici dotarea nu permite. La Deva, erau 50-60 de prelucrãri
pãrere. (…) Aºteptãm percheziþia informaticã sã vedem dacã existã acolo probe care sã-l incrimineze direct pentru cã în acest moment nu sunt asemenea probe”, a declarat avocatul lui Adrian Sucilã, Daniel Tomescu. Acesta a spus cã apãrarea lor se bazeazã pe negarea în totalitate a faptelor de care acesta este acuzat. Cât priveºte o posibilã rãzbunare, invocatã de poliþistul vulcãnean, Tomescu a precizat cã nu poate nici sã confirme, nici sã infirme acest lucru: “Este poziþia lui în ceea ce priveºte rãzbunarea. Eu nu pot sã declar nici cã este nici, cã nu este. El aºa crede”. Car men COSMAN
pe zi, iar acum, în aceastã perioadã, s-a ajuns la 100-120 de persoane ºi s-ar putea sã se ajungã la 150 pe zi cu aceeaºi bazã logisticã. Voi vedea ce se poate face în teritoriu” – a declarat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara, fãcând precizarea cã oricum se va sta la coadã, dar nici vorbã nu va fi ca oamenii sã stea nopþile pentru asta. Se vor da bonuri de ordine pentru a evita disfuncþionalitãþile, iar informaþia cãtre cetãþean va fi completã. Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 iulie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Staþiunea abandonatã de pe DN 7A a aproximativ 40 de kilometri de Petroºani, pe Drumul Naþionat 7, care duce pe Voineasa, se aflã o staþiune uitatã de timp. Hotelurile din Staþiunea Vidra au fost încuiate ºi abandonate, iar telescaunul ce ducea spre pârtia din munte a fost lãsat sã rugineascã. Existã planuri de relansare a staþiunii, iar acestea se leagã ºi de Parâng.
L
Nicolae Ceauºescu avea planuri mari pentru Staþiunea Vidra, situatã pe DN 7A, pe drumul care face legãtura dintre Petroºani ºi Staþiunea Voineasa. Intenþiona sã organizeze aici chiar o olimpiadã de iarnã, dar Vidra beneficiazã de un potenþial însemnat atât pentru sporturile de iarnã, cât ºi pentru cele de varã. Staþiunea se aflã în apropierea Barajului Vidra, unde amatorii de sporturi nautice cu vele pot sã îºi dovedeascã mãiestria în navigaþie. Iar aºa cum erau planurile staþiunea Vidra ar fi fost una din cele mai frumoase staþiuni montane din România. Este situatã la aproximativ 40 de kilometri de Petroºani, în inima Munþilor Lotrului, la o înãlþime de 1370 m, cu un aer deosebit
Noi disponibilizãri la CNH n numãr de 250 de angajaþi din cadrul Companiei Naþionale a Huilei vor fi disponibilizaþi în a doua jumãtate a acestui an în baza unui program de concedieri colective de personal ce se va derula la companie.
U
de ozonat. Staþiunea beneficiazã ºi de o pârtie de schi cu o complexitate medie, dar ºi de un telescaun, iar aici zãpada se menþine în jur de ºase luni pe an. Numai cã dupã 1989 din toate acestea s-a ales praful. Astãzi, peisajul este dezolant. Hotelurile a cãror construcþie a fost finalizatã sunt acum închise, iar defriºãrile masive din ultimii ani au lãsat versanþii golaºi. Declinul a început dupã 1990, când au fost stopate investiþiile începute. Aºa s-a întâmplat cu un hotel de 400 de locuri ºi o salã de spor, la care se lucra înainte de revoluþie. ªi telescaunul a fost abandonat. Nimeni nu s-a gândit sã-l dezafecteze sau sã-l protejeze de intemperii, aºa cã scaunele atârnã acum dezolant pe cablu ºi au fost acoperite de ruginã ºi chiar de licheni. În
prezent,din baza de cazare mai sunt deschise doar cinci vile, care se aflã sub coordonarea Sind România, dar capacitatea acestora este de numai 20 de locuri.
de aur C ariera secretã
Cele cinci vile sunt mai mereu pline, iar oamenii sunt atraºi atât de peisajul montan, cât ºi de lacul de acumulare
pentru staþiunea abandonatã dintre munþi, iar acestea sunt legate ºi de Parâng. Conform proiectului, din aceastã staþiune turiºtii ar putea face excursii prin Munþii Parângului, Lotrului sau Cãpãþânii, aspecte care o fac mai atractivã ºi dincolo de sporturile de iarnã. Lucrarea în sine, însã, constã în realizarea a 4 pârtii de schi cu o lungime totalã de 9 km, prevãzute cu tunuri de zuãpadã artificialã ºi instalaþii de transport pe cablu care totalizeazã peste 5 kilometri. Dacã vechiul telescaun este abandonat, se prevede amenajarea unuia nou, cu o lungime de 1800 m. De asemenea, se va construi un teleschi de 733 m ºi o telegondola de 3 kilometri, cu staþie intermediarã. Tot în cadrul proiectului vor fi realizate spaþii adiacente pentru servicii, o parcare cu minim 350 locuri ºi un refugiu salvamont la cota 1975 m. Car men COSMAN
Un accident groaznic a anulat raliul Hunedoarei upa VTM Hunedoara – C Hãºdat la raliu ce urma sã se desfãºoare la sfârºitul
elegondola din staþiunea abandonatã
sãptãmânii trecute, ºi care ar fi trebuit sã fie punctul de atracþie al week-endului a fost anulatã, din cauza unui groaznic accident ce a avut loc înainte de concurs.
În timp ce oficialii din Petroºani îºi fac griji pentru proiectul de dezvoltare a Staþiunii Parâng, a cãrui finanþare ar putea fi stopatã, la doar câþiva kilometri mai sus, pe DN 7A, aceste griji par sã nu existe. Sunt planuri mari
Un pilot de raliu ºi-a pierdut viaþa, vineri seara, iar alte douã persoane au suferit rãni grave, dupã ce, în timpul unui tur de recunoaºtere a traseului maºinile în care se aflau s-au izbit una de cealaltã. Pilotul decedat este o femeie, care urma sã participe la competiþia de raliu
T
vitezã ce urma sã aibe loc week-endul trecut la Hunedoara. Tânãra ºoferiþã a murit pe loc în urma impactului. Accidentul s-a produs pe drumul judeþean 687 A. Daniela Zaharia, avea 30 de ani ºi vineri, dupã orele în care s-a efectuat cursa de recunoaºtere, a mai intrat încã o datã sã facã un tur cu maºina de competiþie. Martorii accidentului spun cã acesta a fost, practic, momentul fatal, deoarece traseul nu mai era asigurat de organizatori ºi traficul rutier era redeschis circulaþiei. ªi cei din maºina cu care s-a ciocnit erau în recunoaºterea traseului, doar cã aceºtia nu erau în maºina de curse. „Maºina de concurs nu are airbag-uri ºi alte dotãri, ca sã fie mai uºoare. De aceea a murit pe loc în impact ºi ºi-a rupt gâtul”, spun martorii accidentului. Traseul pe care se desfãºoarã raliul este un loc în care sunt organizate competiþiile de gen, dat fiind faptul cã sunt curbe ºi serpentine ce pun în dificultate priceperea ºoferilor. Femeia pilot a murit în zona de pe serpentinele dintre Hãºdat ºi Silvaº. Diana MITRACHE
Mititeii se prãjesc ºi pe ºantier ã zona de C agrement Brãdet de aflã în
plinã reconstrucþie ºi cã urmeazã sã fie redatã circuitului turistic la finalizarea Potrivit directorului general al lucrãrilor de reameCNH, ing. Nicolae Drãgoi, pro- najare, ºtim deja, dar gramul de disponibizare se mulþi petroºeneni þin adreseazã numai salariaþilor din încã de nostalgia trecadrul celor trei unitãþi miniere cutului, deºi întreaga aflate pe program de închidere, zonã este un ºantier respectiv E.M. Petrila, E.M. de-a dreptul. Uricani ºi E.M. Paroºeni. De asemenea, angajaþii aflaþi în prag de pensionare nu vor mai avea întâietate la înscrierea pe listele de disponibilizare, iar administraþia CNH studiazã posibilitatea ca salariaþii care se pensioneazã, începând cu acest an sã nu mai beneficieze de prevederile Ordonanþei privind disponibilizarea personalului. Pânã la sfârºitul acestui an, din cei 7.700 de salariaþi, câþi numãrã, în acest moment, Compania Naþionalã a Huilei, vor mai rãmâne doar 7.450 sau chiar mai puþini. Marius MITRACHE
Vidra ºi barajul cu acelaºi nume. Acesta este singura construcþie hidrograficã de acest gen formatã din anrocamente ºi nu din beton. În vecinãtatea sa, pe malul opus, debuºeazã apele aduse printr-o galerie din reþeaua de captãri nord, sub forma unei cascade albe, vizibilã când nivelul lacului este mai scãzut. De aici se începe coborârea în serpentine, cãtre partea din aval a barajului. În dreapta, drumul betonat duce la fosta cariera “Chioarã”, de unde au fost extrase blocurile de piatra pentru baraj. ªi aici, poveºtile localnicilor stârnesc interesul. Se povesteºte cã în aceastã zonã se afla o minã de aur, þinutã în mare secret, care a fost exploatatã de cãtre naziºti în cel de-al II-lea rãzboi mondial, cu ajutorul prizonierilor de rãzboi. Când au aflat cã Germania a fost înfrântã, au bãgat toatã documentaþia ºi prizonierii în mina ºi au dinamitato; de atunci nimeni nu a mai ºtiut unde se afla deoarece pietrele cãzute de pe pereþii abrupþi ai versanþilor au acoperit o mare parte din zonã.
Astfel, în praf ºi moloz, oamenii continuã sã vinã aici ºi sã încingã grãtarele pe care sã sfârâie delicioºii mititei, doar pentru cã aºa au fãcut ei de când se ºtiu. Uitându-ne la ei, nu s-ar zice cã îi deranjeazã muncitorii ºi utilajele care lucreazã de zor la doar câþiva metri de ei, ci îºi vãd în continuare de pregãtirile pentru masa în aer liber. “ªi ce dacã se lucreazã, nici nu ne pasã. Stãm ºi noi puþin mai departe de
ºantier ºi facem grãtarul. Este ceva greºit ? Noi am mers la picnic întotdeauna pe Brãdet ºi aºa vom face mereu”, ne-a declarat capul unui familii care în acest week-end a fost la Brãdet. “Vrem sã ne simþim bine, sã luãm masa în familie, iar pentru asta nu cred cã trebuie sã ne pese de ce se întâmplã mai încolo de noi ”, a spus ºi o femeie. ªi aºa s-a întâmplat. Sâmbãtã ºi duminicã, la Brãdet, mititeii ºi cãrnurile care mai de care, s-au prãjit pe grãtarele încinse, în acordurile zgomotele fãcute de utilajele ºi muncitorii care trag tare pentru a finalize la timp proiectul de amenajare a Centrului Civic, în care este inclusã ºi modernizarea zonei de agrement. Luiza ANDRONACHE
We e k - e n d l a p i c n i c ºi gunoaiele rãmase în urma petrecãreþilor eek-end-ul care tocmai a trecut a fost unul excelent pentru a petrece timpul în aer liber, drept pentru care oamenii au ieºit cu sutele în toate zonele verzi ºi de agrement ale Vãii Jiului.
W
Profitând de vremea bunã, familiile s-au dus la picnic cu copii, cãþel ºi purcel ºi au petrecut o zi relaxantã, bucurându-se de soare. Au aprins focul, iar în scurt timp grãtarele sau discurile sfârâiau de cãrnuri ºi legume de toate felurile. “Important este cum prepari
mâncarea ºi mai ales unde, nu neapãrat ce pui în ea”, a afirmat unul dintre oamenii care sâmbãtã se învârtea pe lângã foc, întorcând bucãþile de carne de pe o parte pe alta. Cele mai populate locuri în cele douã zile toride din week-end, au fost drumul spre Parâng, pânã la Rusu, malul pârâului Jieþ, zona Taia ºi Lunca Florii, baza de agrement “La Brazi”, drumul spre Pasul Vîlcan sau Cabana Cãpriºoara, zona de agrement de la telescaunul care duce spre Staþiunea Straja, Valea de Peºti, Câmpul lui Neag ºi Cheile Buþii. Dupã ce s-au bucurat de
mâncare, aer curat ºi soare, din pãcate, unele porþiuni din zonele unde oamenii au petrecut timpul, au rãmas murdare. Chiar dacã cei mai mulþi s-au strãduit sã lase curãþenie în urma lor, unii au arãtat încã odatã cã nu le pasã de nimic din jurul lor ºi au lãsat hârtii, ambalaje din plastic, resturi de mâncare ºi PET-uri. Astfel, alte familii, atunci când vor veni la picnic sãptãmâna viitoare, vor trebui sã strângã gunoaiele rãmase, pentru a putea sta acolo. Asta dacã dau dovadã de respect pentru ei ºi pentru naturã. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 iulie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Staþiunea abandonatã de pe DN 7A a aproximativ 40 de kilometri de Petroºani, pe Drumul Naþionat 7, care duce pe Voineasa, se aflã o staþiune uitatã de timp. Hotelurile din Staþiunea Vidra au fost încuiate ºi abandonate, iar telescaunul ce ducea spre pârtia din munte a fost lãsat sã rugineascã. Existã planuri de relansare a staþiunii, iar acestea se leagã ºi de Parâng.
L
Nicolae Ceauºescu avea planuri mari pentru Staþiunea Vidra, situatã pe DN 7A, pe drumul care face legãtura dintre Petroºani ºi Staþiunea Voineasa. Intenþiona sã organizeze aici chiar o olimpiadã de iarnã, dar Vidra beneficiazã de un potenþial însemnat atât pentru sporturile de iarnã, cât ºi pentru cele de varã. Staþiunea se aflã în apropierea Barajului Vidra, unde amatorii de sporturi nautice cu vele pot sã îºi dovedeascã mãiestria în navigaþie. Iar aºa cum erau planurile staþiunea Vidra ar fi fost una din cele mai frumoase staþiuni montane din România. Este situatã la aproximativ 40 de kilometri de Petroºani, în inima Munþilor Lotrului, la o înãlþime de 1370 m, cu un aer deosebit
Noi disponibilizãri la CNH n numãr de 250 de angajaþi din cadrul Companiei Naþionale a Huilei vor fi disponibilizaþi în a doua jumãtate a acestui an în baza unui program de concedieri colective de personal ce se va derula la companie.
U
de ozonat. Staþiunea beneficiazã ºi de o pârtie de schi cu o complexitate medie, dar ºi de un telescaun, iar aici zãpada se menþine în jur de ºase luni pe an. Numai cã dupã 1989 din toate acestea s-a ales praful. Astãzi, peisajul este dezolant. Hotelurile a cãror construcþie a fost finalizatã sunt acum închise, iar defriºãrile masive din ultimii ani au lãsat versanþii golaºi. Declinul a început dupã 1990, când au fost stopate investiþiile începute. Aºa s-a întâmplat cu un hotel de 400 de locuri ºi o salã de spor, la care se lucra înainte de revoluþie. ªi telescaunul a fost abandonat. Nimeni nu s-a gândit sã-l dezafecteze sau sã-l protejeze de intemperii, aºa cã scaunele atârnã acum dezolant pe cablu ºi au fost acoperite de ruginã ºi chiar de licheni. În
prezent,din baza de cazare mai sunt deschise doar cinci vile, care se aflã sub coordonarea Sind România, dar capacitatea acestora este de numai 20 de locuri.
de aur C ariera secretã
Cele cinci vile sunt mai mereu pline, iar oamenii sunt atraºi atât de peisajul montan, cât ºi de lacul de acumulare
pentru staþiunea abandonatã dintre munþi, iar acestea sunt legate ºi de Parâng. Conform proiectului, din aceastã staþiune turiºtii ar putea face excursii prin Munþii Parângului, Lotrului sau Cãpãþânii, aspecte care o fac mai atractivã ºi dincolo de sporturile de iarnã. Lucrarea în sine, însã, constã în realizarea a 4 pârtii de schi cu o lungime totalã de 9 km, prevãzute cu tunuri de zuãpadã artificialã ºi instalaþii de transport pe cablu care totalizeazã peste 5 kilometri. Dacã vechiul telescaun este abandonat, se prevede amenajarea unuia nou, cu o lungime de 1800 m. De asemenea, se va construi un teleschi de 733 m ºi o telegondola de 3 kilometri, cu staþie intermediarã. Tot în cadrul proiectului vor fi realizate spaþii adiacente pentru servicii, o parcare cu minim 350 locuri ºi un refugiu salvamont la cota 1975 m. Car men COSMAN
Un accident groaznic a anulat raliul Hunedoarei upa VTM Hunedoara – C Hãºdat la raliu ce urma sã se desfãºoare la sfârºitul
elegondola din staþiunea abandonatã
sãptãmânii trecute, ºi care ar fi trebuit sã fie punctul de atracþie al week-endului a fost anulatã, din cauza unui groaznic accident ce a avut loc înainte de concurs.
În timp ce oficialii din Petroºani îºi fac griji pentru proiectul de dezvoltare a Staþiunii Parâng, a cãrui finanþare ar putea fi stopatã, la doar câþiva kilometri mai sus, pe DN 7A, aceste griji par sã nu existe. Sunt planuri mari
Un pilot de raliu ºi-a pierdut viaþa, vineri seara, iar alte douã persoane au suferit rãni grave, dupã ce, în timpul unui tur de recunoaºtere a traseului maºinile în care se aflau s-au izbit una de cealaltã. Pilotul decedat este o femeie, care urma sã participe la competiþia de raliu
T
vitezã ce urma sã aibe loc week-endul trecut la Hunedoara. Tânãra ºoferiþã a murit pe loc în urma impactului. Accidentul s-a produs pe drumul judeþean 687 A. Daniela Zaharia, avea 30 de ani ºi vineri, dupã orele în care s-a efectuat cursa de recunoaºtere, a mai intrat încã o datã sã facã un tur cu maºina de competiþie. Martorii accidentului spun cã acesta a fost, practic, momentul fatal, deoarece traseul nu mai era asigurat de organizatori ºi traficul rutier era redeschis circulaþiei. ªi cei din maºina cu care s-a ciocnit erau în recunoaºterea traseului, doar cã aceºtia nu erau în maºina de curse. „Maºina de concurs nu are airbag-uri ºi alte dotãri, ca sã fie mai uºoare. De aceea a murit pe loc în impact ºi ºi-a rupt gâtul”, spun martorii accidentului. Traseul pe care se desfãºoarã raliul este un loc în care sunt organizate competiþiile de gen, dat fiind faptul cã sunt curbe ºi serpentine ce pun în dificultate priceperea ºoferilor. Femeia pilot a murit în zona de pe serpentinele dintre Hãºdat ºi Silvaº. Diana MITRACHE
Mititeii se prãjesc ºi pe ºantier ã zona de C agrement Brãdet de aflã în
plinã reconstrucþie ºi cã urmeazã sã fie redatã circuitului turistic la finalizarea Potrivit directorului general al lucrãrilor de reameCNH, ing. Nicolae Drãgoi, pro- najare, ºtim deja, dar gramul de disponibizare se mulþi petroºeneni þin adreseazã numai salariaþilor din încã de nostalgia trecadrul celor trei unitãþi miniere cutului, deºi întreaga aflate pe program de închidere, zonã este un ºantier respectiv E.M. Petrila, E.M. de-a dreptul. Uricani ºi E.M. Paroºeni. De asemenea, angajaþii aflaþi în prag de pensionare nu vor mai avea întâietate la înscrierea pe listele de disponibilizare, iar administraþia CNH studiazã posibilitatea ca salariaþii care se pensioneazã, începând cu acest an sã nu mai beneficieze de prevederile Ordonanþei privind disponibilizarea personalului. Pânã la sfârºitul acestui an, din cei 7.700 de salariaþi, câþi numãrã, în acest moment, Compania Naþionalã a Huilei, vor mai rãmâne doar 7.450 sau chiar mai puþini. Marius MITRACHE
Vidra ºi barajul cu acelaºi nume. Acesta este singura construcþie hidrograficã de acest gen formatã din anrocamente ºi nu din beton. În vecinãtatea sa, pe malul opus, debuºeazã apele aduse printr-o galerie din reþeaua de captãri nord, sub forma unei cascade albe, vizibilã când nivelul lacului este mai scãzut. De aici se începe coborârea în serpentine, cãtre partea din aval a barajului. În dreapta, drumul betonat duce la fosta cariera “Chioarã”, de unde au fost extrase blocurile de piatra pentru baraj. ªi aici, poveºtile localnicilor stârnesc interesul. Se povesteºte cã în aceastã zonã se afla o minã de aur, þinutã în mare secret, care a fost exploatatã de cãtre naziºti în cel de-al II-lea rãzboi mondial, cu ajutorul prizonierilor de rãzboi. Când au aflat cã Germania a fost înfrântã, au bãgat toatã documentaþia ºi prizonierii în mina ºi au dinamitato; de atunci nimeni nu a mai ºtiut unde se afla deoarece pietrele cãzute de pe pereþii abrupþi ai versanþilor au acoperit o mare parte din zonã.
Astfel, în praf ºi moloz, oamenii continuã sã vinã aici ºi sã încingã grãtarele pe care sã sfârâie delicioºii mititei, doar pentru cã aºa au fãcut ei de când se ºtiu. Uitându-ne la ei, nu s-ar zice cã îi deranjeazã muncitorii ºi utilajele care lucreazã de zor la doar câþiva metri de ei, ci îºi vãd în continuare de pregãtirile pentru masa în aer liber. “ªi ce dacã se lucreazã, nici nu ne pasã. Stãm ºi noi puþin mai departe de
ºantier ºi facem grãtarul. Este ceva greºit ? Noi am mers la picnic întotdeauna pe Brãdet ºi aºa vom face mereu”, ne-a declarat capul unui familii care în acest week-end a fost la Brãdet. “Vrem sã ne simþim bine, sã luãm masa în familie, iar pentru asta nu cred cã trebuie sã ne pese de ce se întâmplã mai încolo de noi ”, a spus ºi o femeie. ªi aºa s-a întâmplat. Sâmbãtã ºi duminicã, la Brãdet, mititeii ºi cãrnurile care mai de care, s-au prãjit pe grãtarele încinse, în acordurile zgomotele fãcute de utilajele ºi muncitorii care trag tare pentru a finalize la timp proiectul de amenajare a Centrului Civic, în care este inclusã ºi modernizarea zonei de agrement. Luiza ANDRONACHE
We e k - e n d l a p i c n i c ºi gunoaiele rãmase în urma petrecãreþilor eek-end-ul care tocmai a trecut a fost unul excelent pentru a petrece timpul în aer liber, drept pentru care oamenii au ieºit cu sutele în toate zonele verzi ºi de agrement ale Vãii Jiului.
W
Profitând de vremea bunã, familiile s-au dus la picnic cu copii, cãþel ºi purcel ºi au petrecut o zi relaxantã, bucurându-se de soare. Au aprins focul, iar în scurt timp grãtarele sau discurile sfârâiau de cãrnuri ºi legume de toate felurile. “Important este cum prepari
mâncarea ºi mai ales unde, nu neapãrat ce pui în ea”, a afirmat unul dintre oamenii care sâmbãtã se învârtea pe lângã foc, întorcând bucãþile de carne de pe o parte pe alta. Cele mai populate locuri în cele douã zile toride din week-end, au fost drumul spre Parâng, pânã la Rusu, malul pârâului Jieþ, zona Taia ºi Lunca Florii, baza de agrement “La Brazi”, drumul spre Pasul Vîlcan sau Cabana Cãpriºoara, zona de agrement de la telescaunul care duce spre Staþiunea Straja, Valea de Peºti, Câmpul lui Neag ºi Cheile Buþii. Dupã ce s-au bucurat de
mâncare, aer curat ºi soare, din pãcate, unele porþiuni din zonele unde oamenii au petrecut timpul, au rãmas murdare. Chiar dacã cei mai mulþi s-au strãduit sã lase curãþenie în urma lor, unii au arãtat încã odatã cã nu le pasã de nimic din jurul lor ºi au lãsat hârtii, ambalaje din plastic, resturi de mâncare ºi PET-uri. Astfel, alte familii, atunci când vor veni la picnic sãptãmâna viitoare, vor trebui sã strângã gunoaiele rãmase, pentru a putea sta acolo. Asta dacã dau dovadã de respect pentru ei ºi pentru naturã. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 iulie 2012
8 Dezvãluiri
Dezvãluiri 9
Vulcanul “periat”, din nou, de mascaþi
Zeci de contrabandiºti de þigãri, ridic aþi de ofiþerii BCCO Alba acþiune fãrã precedent a fost derulatã vineri dimineaþa, în mai multe localitãþi ale Vãii Jiului, iar anchetatorii au vizat destructurarea clanurilor de contrabandiºti de þigãri. Mai bine de 50 de persoane au fost reþinute ºi duse la DIICOT Hunedoara pentru cercetãri. Dintre acestea 30 au primit mandat de arestare preventivã pentru 29 de zile. Ofiþerii BCCO Alba, cei care au coordonat acþiunea au estimat un prejudiciu de cel puþin 28 de miliarde de lei vechi. La percheziþii au fost confiscate sute de baxuri de þigãri precum ºi sume mari de bani.
O
Clanurile de contrabandiºti de þigãri netimbrate care acþionau în cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului, au primit lovitura de graþie vineri dimineaþa, dupã ce s-au trezit cu mascaþii la uºã. Ofiþerii BCCO Alba împreunã cu procurorii DIICOT au derulat cea mai mare acþiune de destructurare a reþelelor de contrabandiºti care a avut loc vreodatã pe raza Vãii Jiului. În urma percheziþiilor domiciliare au gãsit atât þigãri de contrabandã cât ºi sume mari de bani care nu puteau fi justificate. Reþeaua era coordonatã de membrii familiei Petriºor din Valea Jiului, care, utilizând o societate comercialã pe care o deþin în localitatea Vulcan, aprovizionau cele ºase oraºe ale zonei cu importante cantitãþi de þigãri de contrabandã. „Este vorba de o acþiune a Poliþiei
Reþeaua de contrabandiºti se pare cã beneficia ºi de ajutorul Române organizatã unor poliþiºti din Vulcan, aceasta fiind o explicaþie a faptului cã de ºi coordonatã de Brigada de fiecare datã când se organiza vreo razie nu se gãsea absolut nimic la Combatere a membrii reþelei. Unul dintre poliþiºtii luaþi în vizor de ofiþerii de la Criminalitãþii Crima organizatã ar fi Iosif Arcana, însã informaþia nu a fost Organizate Alba confirmatã oficial. “Pot sã vã spun doar cã poliþistul Arcana nu este Iulia. La acþiune au reþinut. În ce priveºte cercetarea sa, noi nu avem niciun fel de date participat ºi colegii
deoarece aceastã acþiune a fost a SCCO ºi BCCO, iar aceste instituþii nu ne sunt subordonate”, a declarat Adiana Voina, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. De asemenea, o altã informaþie neconfirmatã ºi neoficialã, ar fi cã reþeaua de contrabandiºti de þigãri din Vulcan ar fi beneficiat ºi de ajutorul unor persoane politice, printre de la care s-ar regãsi chiar fratele preºedintelui PSD IPJ fost Vulcan Marin Coltescu. Hunedoara ºi de la trupele de intervenþie rapidã din 5 judeþe ale þãrii, precum ºi colegii de la BCCO Timiºoara, Oradea ºi Suceava. În baza acþiunii au fost efectuate 54 de percheziþii ºi au
ridicate în baza mandatelor de aducere peste 60 de învinuiþi ºi cercetaþi pentru constituire în grup infracþional organizat, fiind specializaþi în activitãþile de contrabandã cu þigãri
CULISELE UNOR ARESTÃRI ercheziþiile desfãºurate de ofiþerii BCCO Alba nu au fost lipsite de surprize. Poliþiºtii de la Crima organizatã au avut de percheziþionat în cartierul Dallas din municipiul Vulcan, nu mai puþin de 13 autoturisme, toate aparþinând unuia dintre traficanþii de þigãri.
P
Verificãrile au început dimineaþa la ora ºase în locuinþa suspectului ºi nu au durat mai mult de 30 de minute. Ofiþerii n-au gãsit prea multe în casã ºi au trecut la „bunurile
mobile”. Mai precis la maºinile deþinute de traficantul percheziþionat. Aici surpriza le-a fost mare ºi nici mãcar nu bãnuiau cât vor avea de muncã. Traficantul avea pe numele lui sau pe numele membrilor familiei sale nu mai puþin de 13 autovehicule. Ofiþerii au scrâºnit din dinþi ºi sau pus pe controlat amãnunþit toate autoturismele, însã unul dintre ei nu s-a mai putut abþine ºi l-a întrebat pe suspect: „mai ai multe maºini, ce fãceai cu atâtea?” Dubiþe, maºini de teren ori bolizi de lux, toate au fost luate la verificat cu atenþie. Tot în DallasVulcan, localnicii care nu ºtiau de ce au descins
atâþia poliþiºti în cartierul lor, au povestit cu lux de amânunte cine ºi cum vinde þigãri de contrabandã. Surpriza a venit însã când unul dintre ei a spus cã printre cumpãrãtori erau ºi poliþiºti din localitate. Unii plecau cu plase pline de Jing Ling, Marble, Fast ori Doina, mãrci de þigãri de contrabandã. „În fiecare searã apãreau aici la contrabandiºti. Erau pe o mânã cu ei ºi cei de aici cumpãrau þigãri chiar în faþa patrulei. Nimeni nu se ferea ºi e clar cã ºi poliþiºtii mâncau o pâine din toatã treaba asta. De atâþia ani vindeau ºi pânã acum nimeni de la poliþie n-a ºtiut nimic?”, a spus bãrbatul. La Lupeni tot în timpul unei
provenite din Ucraina, Serbia ºi Republica Moldova”, a declarat comisarul ºef, Traian Berbeceanu, ºeful BCCO Alba.
M onitorizaþi în permanenþã Anchetatorii au lucrat la acest caz de circa jumãtate de an, iar membrii grupãrii se foloseau de autovehicule care aveau compartimente secrete pentru a-ºi aduce ºi distribui þigãrile netimbrate. Le vindeau fie în stradã ori pieþe agroalimentare, fie prin intermediul unor societãþi comerciale care desfãºoarã activitãþi de comerþ aparent legale. „Sunt monitorizaþi de circa 6 luni de zile ºi pe parcursul activitãþilor au fost indisponibilizate circa 450 de baxuri de þigãri, iar cu ocazia percheziþiilor de astãzi (n.r. vineri) peste 100 de baxuri ºi aproximativ 1,5 miliarde lei vechi”, mai spune ºeful BCCO Alba.
P rofit astronomic
percheziþii la unul dintre contrabandiºti, în timp ce mascaþii ºi procurorii îi cãutau casa, la uºa acestuia a venit un vecin ca sã cumpere þigãri. Degeaba i-au spus ofiþerii sã-ºi vadã de ale lui,
omul a insistat cã nu vrea decât un pachet de þigãri pentru cã nu are decât 8 lei ºi nu poate sã-ºi cumpere cu acei bani un pachet timbrat de la magazin. Maximilian GÂNJU
Unul dintre contrabandiºti cunoscut în localitatea Vulcan, imediat dupã ce a fost ridicat de mascaþi de la locuinþa sa, a recunoscut cã fãcea trafic. Profitul obþinut de pe urma contrabandei este astronomic. Doar un simplu vânzãtor din Valea Jiului, a adunat un profit, într-un singur an de zile, de pe urma þigãrilor netimbrate, de peste 2 miliarde de lei vechi. Oferta era foarte variatã, traficanþii aprovizionând piaþa neagrã cu diverse tipuri de sortimente de la cele ieftine ºi pânã la þigarete fine. Preþul pentru un pachet varia între 7 ºi 8,5 lei, iar profitul era ºi de 40 la sutã la pachet. Prejudiciul la bugetul de stat pânã în acest moment se ridicã la peste 28 de miliarde de lei vechi.
Z
eci de arestaþi
La sediul Poliþiei din Petroºani au ajuns circa 60 de contrabandiºti ce au fost duºi apoi la DIICOT Hunedoara. Procurorii au obþinut mandate de arestare preventivã pentru 29 de
zile pentru 27 de inculpaþi, iar alþi cinci au fost obligaþi de instanþa de judecatã sã nu-ºi pãrãseascã localitatea de domiciliu. Cei trimiºi în arest sunt Gal Vilhelm din Petroºani, Buliga Camelia Florica din Uricani, Buþã Stelian, Ciornei Vasile, Gaudi Dan, Covaci Mihai, Demeter Ioan, Gãlãþan Petru, Iozsa Cristina Irina, Mihai Viorel, Muntean Florin, Orban Ionel, Painca Vasile, Parâia Eugen Aliodor, Paraschiv Emilia, Paraschiv Marcel, Pãun Andrei, Petriºor Frasina, Petriºor Valeriu, Popescu Dumitru, Racoveanu Melania, Radu Ionel, Scurtu Alin, Stoian Mihaela, Timingeriu Mihai, Tufiº Florin, Suciu Marius. Pe de altã parte, în timpul audierilor de la Petroºani, unuia dintre reþinuþi, o femeie de circa 50 de ani, i s-a fãcut rãu ºi a fost dusã la spital de un echipaj SMURD. Acþiunea s-a derulat concomitent ºi la grupãri din judeþele Suceava, Bihor, Arad ºi Timiº, cu care clanurile de traficanþi din Valea Jiului îºi derulau afacerile de contrabandã cu þigãri. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 iulie 2012
8 Dezvãluiri
Dezvãluiri 9
Vulcanul “periat”, din nou, de mascaþi
Zeci de contrabandiºti de þigãri, ridic aþi de ofiþerii BCCO Alba acþiune fãrã precedent a fost derulatã vineri dimineaþa, în mai multe localitãþi ale Vãii Jiului, iar anchetatorii au vizat destructurarea clanurilor de contrabandiºti de þigãri. Mai bine de 50 de persoane au fost reþinute ºi duse la DIICOT Hunedoara pentru cercetãri. Dintre acestea 30 au primit mandat de arestare preventivã pentru 29 de zile. Ofiþerii BCCO Alba, cei care au coordonat acþiunea au estimat un prejudiciu de cel puþin 28 de miliarde de lei vechi. La percheziþii au fost confiscate sute de baxuri de þigãri precum ºi sume mari de bani.
O
Clanurile de contrabandiºti de þigãri netimbrate care acþionau în cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului, au primit lovitura de graþie vineri dimineaþa, dupã ce s-au trezit cu mascaþii la uºã. Ofiþerii BCCO Alba împreunã cu procurorii DIICOT au derulat cea mai mare acþiune de destructurare a reþelelor de contrabandiºti care a avut loc vreodatã pe raza Vãii Jiului. În urma percheziþiilor domiciliare au gãsit atât þigãri de contrabandã cât ºi sume mari de bani care nu puteau fi justificate. Reþeaua era coordonatã de membrii familiei Petriºor din Valea Jiului, care, utilizând o societate comercialã pe care o deþin în localitatea Vulcan, aprovizionau cele ºase oraºe ale zonei cu importante cantitãþi de þigãri de contrabandã. „Este vorba de o acþiune a Poliþiei
Reþeaua de contrabandiºti se pare cã beneficia ºi de ajutorul Române organizatã unor poliþiºti din Vulcan, aceasta fiind o explicaþie a faptului cã de ºi coordonatã de Brigada de fiecare datã când se organiza vreo razie nu se gãsea absolut nimic la Combatere a membrii reþelei. Unul dintre poliþiºtii luaþi în vizor de ofiþerii de la Criminalitãþii Crima organizatã ar fi Iosif Arcana, însã informaþia nu a fost Organizate Alba confirmatã oficial. “Pot sã vã spun doar cã poliþistul Arcana nu este Iulia. La acþiune au reþinut. În ce priveºte cercetarea sa, noi nu avem niciun fel de date participat ºi colegii
deoarece aceastã acþiune a fost a SCCO ºi BCCO, iar aceste instituþii nu ne sunt subordonate”, a declarat Adiana Voina, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. De asemenea, o altã informaþie neconfirmatã ºi neoficialã, ar fi cã reþeaua de contrabandiºti de þigãri din Vulcan ar fi beneficiat ºi de ajutorul unor persoane politice, printre de la care s-ar regãsi chiar fratele preºedintelui PSD IPJ fost Vulcan Marin Coltescu. Hunedoara ºi de la trupele de intervenþie rapidã din 5 judeþe ale þãrii, precum ºi colegii de la BCCO Timiºoara, Oradea ºi Suceava. În baza acþiunii au fost efectuate 54 de percheziþii ºi au
ridicate în baza mandatelor de aducere peste 60 de învinuiþi ºi cercetaþi pentru constituire în grup infracþional organizat, fiind specializaþi în activitãþile de contrabandã cu þigãri
CULISELE UNOR ARESTÃRI ercheziþiile desfãºurate de ofiþerii BCCO Alba nu au fost lipsite de surprize. Poliþiºtii de la Crima organizatã au avut de percheziþionat în cartierul Dallas din municipiul Vulcan, nu mai puþin de 13 autoturisme, toate aparþinând unuia dintre traficanþii de þigãri.
P
Verificãrile au început dimineaþa la ora ºase în locuinþa suspectului ºi nu au durat mai mult de 30 de minute. Ofiþerii n-au gãsit prea multe în casã ºi au trecut la „bunurile
mobile”. Mai precis la maºinile deþinute de traficantul percheziþionat. Aici surpriza le-a fost mare ºi nici mãcar nu bãnuiau cât vor avea de muncã. Traficantul avea pe numele lui sau pe numele membrilor familiei sale nu mai puþin de 13 autovehicule. Ofiþerii au scrâºnit din dinþi ºi sau pus pe controlat amãnunþit toate autoturismele, însã unul dintre ei nu s-a mai putut abþine ºi l-a întrebat pe suspect: „mai ai multe maºini, ce fãceai cu atâtea?” Dubiþe, maºini de teren ori bolizi de lux, toate au fost luate la verificat cu atenþie. Tot în DallasVulcan, localnicii care nu ºtiau de ce au descins
atâþia poliþiºti în cartierul lor, au povestit cu lux de amânunte cine ºi cum vinde þigãri de contrabandã. Surpriza a venit însã când unul dintre ei a spus cã printre cumpãrãtori erau ºi poliþiºti din localitate. Unii plecau cu plase pline de Jing Ling, Marble, Fast ori Doina, mãrci de þigãri de contrabandã. „În fiecare searã apãreau aici la contrabandiºti. Erau pe o mânã cu ei ºi cei de aici cumpãrau þigãri chiar în faþa patrulei. Nimeni nu se ferea ºi e clar cã ºi poliþiºtii mâncau o pâine din toatã treaba asta. De atâþia ani vindeau ºi pânã acum nimeni de la poliþie n-a ºtiut nimic?”, a spus bãrbatul. La Lupeni tot în timpul unei
provenite din Ucraina, Serbia ºi Republica Moldova”, a declarat comisarul ºef, Traian Berbeceanu, ºeful BCCO Alba.
M onitorizaþi în permanenþã Anchetatorii au lucrat la acest caz de circa jumãtate de an, iar membrii grupãrii se foloseau de autovehicule care aveau compartimente secrete pentru a-ºi aduce ºi distribui þigãrile netimbrate. Le vindeau fie în stradã ori pieþe agroalimentare, fie prin intermediul unor societãþi comerciale care desfãºoarã activitãþi de comerþ aparent legale. „Sunt monitorizaþi de circa 6 luni de zile ºi pe parcursul activitãþilor au fost indisponibilizate circa 450 de baxuri de þigãri, iar cu ocazia percheziþiilor de astãzi (n.r. vineri) peste 100 de baxuri ºi aproximativ 1,5 miliarde lei vechi”, mai spune ºeful BCCO Alba.
P rofit astronomic
percheziþii la unul dintre contrabandiºti, în timp ce mascaþii ºi procurorii îi cãutau casa, la uºa acestuia a venit un vecin ca sã cumpere þigãri. Degeaba i-au spus ofiþerii sã-ºi vadã de ale lui,
omul a insistat cã nu vrea decât un pachet de þigãri pentru cã nu are decât 8 lei ºi nu poate sã-ºi cumpere cu acei bani un pachet timbrat de la magazin. Maximilian GÂNJU
Unul dintre contrabandiºti cunoscut în localitatea Vulcan, imediat dupã ce a fost ridicat de mascaþi de la locuinþa sa, a recunoscut cã fãcea trafic. Profitul obþinut de pe urma contrabandei este astronomic. Doar un simplu vânzãtor din Valea Jiului, a adunat un profit, într-un singur an de zile, de pe urma þigãrilor netimbrate, de peste 2 miliarde de lei vechi. Oferta era foarte variatã, traficanþii aprovizionând piaþa neagrã cu diverse tipuri de sortimente de la cele ieftine ºi pânã la þigarete fine. Preþul pentru un pachet varia între 7 ºi 8,5 lei, iar profitul era ºi de 40 la sutã la pachet. Prejudiciul la bugetul de stat pânã în acest moment se ridicã la peste 28 de miliarde de lei vechi.
Z
eci de arestaþi
La sediul Poliþiei din Petroºani au ajuns circa 60 de contrabandiºti ce au fost duºi apoi la DIICOT Hunedoara. Procurorii au obþinut mandate de arestare preventivã pentru 29 de
zile pentru 27 de inculpaþi, iar alþi cinci au fost obligaþi de instanþa de judecatã sã nu-ºi pãrãseascã localitatea de domiciliu. Cei trimiºi în arest sunt Gal Vilhelm din Petroºani, Buliga Camelia Florica din Uricani, Buþã Stelian, Ciornei Vasile, Gaudi Dan, Covaci Mihai, Demeter Ioan, Gãlãþan Petru, Iozsa Cristina Irina, Mihai Viorel, Muntean Florin, Orban Ionel, Painca Vasile, Parâia Eugen Aliodor, Paraschiv Emilia, Paraschiv Marcel, Pãun Andrei, Petriºor Frasina, Petriºor Valeriu, Popescu Dumitru, Racoveanu Melania, Radu Ionel, Scurtu Alin, Stoian Mihaela, Timingeriu Mihai, Tufiº Florin, Suciu Marius. Pe de altã parte, în timpul audierilor de la Petroºani, unuia dintre reþinuþi, o femeie de circa 50 de ani, i s-a fãcut rãu ºi a fost dusã la spital de un echipaj SMURD. Acþiunea s-a derulat concomitent ºi la grupãri din judeþele Suceava, Bihor, Arad ºi Timiº, cu care clanurile de traficanþi din Valea Jiului îºi derulau afacerile de contrabandã cu þigãri. Maximilian GÂNJU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 iulie 2012
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANI ANUNÞ Pe perioada de cod portocaliu, persoanele care sunt într-o situaþie de urgenþã pot apela numãrul de telefon 0254.541.114 din cadrul Primãriei municipiului Petroºani pentru a fi ajutate. Primar, Tiberiu Iacob-Ridzi
Întocmit, Mãlina Neluþu
HOROSCOP
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
9 iulie 2012
La serviciu vei avea parte de o zi obiºnuitã, chiar dacã îþi va fi destul de greu sã te adaptezi dupã o perioadã ceva mai lejerã. În ceea ce priveºte timpul liber, nu este momentul sã te ocupi de lucruri prea serioase. Aranjeazã-þi o întâlnire cu persoana iubitã ºi încercã sã o convingi de stabilitatea sentimentelor
Este necesar sã discuþi cu persoanele mai tinere din familie, pentru a ajunge la un acord în ceea ce priveºte chestiunile familiale. Este singura posibilitate de a rezolva problemele fãrã ca nimeni sã nu aibã ceva de comentat. Încercã sã înãbuºi orice urmã de disputã. În ceea ce priveºte cheltuielile, n-ar fi rãu sã fii mai precaut.
Nu eºti în forma ta cea mai bunã, ceea ce îþi stârneºte îngrijorare în ceea ce priveºte sãnãtatea ta. De fapt nu este nimic grav, atâta doar cã trebuie sã aloci mai mnult timp odihnei. Relaþia cu asociaþii poate fi cam încordatã, aºa cã evitã discuþiile în contradictoriu. O sumã de bani þi-ar putea intra în buzunar.
Pentru astãzi ar fi de dorit sã nu asculþi sfaturile celor mai tineri, care, deºi foarte binevoitori, dau dovadã de multã superficialitate. Cei vârstnici sunt cei care îþi pot oferi stabilitatea de care ai nevoie. În cazul în care vei avea ocazia sã faci unele schimbãri în ceea ce priveºte serviciul, ar fi bine sã nu te grãbeºti încã.
Nu încerca sã faci totul numai dupã cum crezi tu de cuviinþã, deoarece nu vei realiza mare lucru. Iniþiativele tale au toate ºansele sã se bucure de succes, cu condiþia sã þii cont si de pãrerea celor din jur. N-ar fi exclus sã fii ceva mai pesimist, dar vizita unor cunoºtinþe te va scoate rapid din aceastã stare.
Este foarte posibil sã obþii o aprobare pe care ai cerut-o cu mult timp în urmã. Cineva din familie va avea probleme ºi de aceea îþi va solicita ajutorul. Oricum, lucrurile se vor rezolva fãrã nici un fel de emoþii. Sfaturile tale înþelepte pot salva multã lume din încurcãturã, dar ar trebui sã fii precaut cu cei pe care nu-i cunoºti suficient.
Eºti cam impresionabil ºi nu este cazul sã te împiedici prea mult în problemele celor din jur. Un câºtig de bani te va face sã priveºti cu mult mai mare încredere spre viitor. În familie n-ar fi exclus sã asiºti la unele schimbãri, care însã nu te vor impresiona într-o prea mare mãsurã. Este posibil sã þi se propunã o colaborare.
Cu ocazia unei întâlniri cu mai multe cunoºtinþe, calitãþile tale vor ieºi din nou în evidenþã, popularitatea ta atingând cote maxime. În orice faci, discreþia trebuie pusã pe primul plan, altfel riºti sã ai neplãceri. Relaþia cu partenerul de suflet te interesazã în mod special. Cineva din familie îþi va da o informaþie care nu te prea încântã.
De energie nu duci lipsã ºi de aceea ai tendinþa de a te implica în activitãþi dintre cele mai diverse. Eºti entuziast ºi bine dispus, dar relaþia cu cei din jur este un pic tensionatã. Puterea ta de convingere este maximã, ceea ce îþi permite sã obþii promisiuni importante. Þi se propune o cãlãtorie, dar nu este bine sã o faci.
În plan profesional existã unele nemulþumiri, dar ele se vor rezolva mai bine dacã vei lãsa lucrurile sã-ºi urmeze cursul firesc. Energia ta fizicã ºi mentalã atinge cote maxime, de aceea te-ai putea ocupa de orice îþi face plãcere. Rezultatele nu vor întârzia sã aparã, mai ales cã vei gãsi suficientã lume dornicã sã îþi susþinã proiectele.
În cazul în care eºti implicat într-o activitate intelectualã, calitãþile tale au toate ºansele sã iasã în evidenþã. Ai putea sã faci o mulþime de drumuri ºi nu are nici un rost sã te împotriveºti, cãci ai toate ºansele sã poþi îmbina utilul cu plãcutul. Fii totuºi atent, cãci sunt posibile mici accidente.
Nu reuºeºti sã te odihneºti aºa cum ai dori, cãci trebuie sã pui la punct unele chestiuni familiale, apãrute peste noapte. O ºuetã cu prietenii, la care vei afla lucruri interesante ºi îmbucurãtoare, te va face sã te simþi cât se poate de bine. În rest, nu este cazul sã exagerezi ºi sã faci eforturi mari în chestiuni lipsite de importanþã.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 iulie 2012
Circ în centrul Petroºaniului n bãrbat din Petroºani, mai veche cunoºtinþã a poliþiºtilor, a oferit un adevãrat circ dupã ce s-a urcat pe un stâlp din centrul localitãþii. Bãrbatul era supãrat cã a rãmas fãrã apã.
U
Dacã moare medicul de familie, va fi omorât de sistem ºi pacientul tudiu de caz al Cronicii VJ: Ce fac pacienþii - mici, mari sau la apusul vieþii - dacã medicii de familie pleacã în þãri strãine, sau îºi dau obºtescul sfârºit? Deºi îºi plãtesc conºtiicios asigurãrile de sãnãtate pot rãmâne fãrã asistenþã medicalã ºi cu foarte multe probleme având în vedere cã din lanþul sistemului de sãnãtate ”medicul de familie” este un element esenþial.
S
Din diverse cauze, mulþi oameni au rãmas fãrã medici de familie. Un exemplu în acest sens este cel al pacieþilor doamnei doctor Tãnãsescu, care a pãrãsit acestã lume. Nici acum, dupã atâta vreme nu s-a gãsit înlocuitor al acesteia, pentru cã este mare deficit de medici. Doar în ultimul an, doi au plecat în Franþa, mai de mult în Noua Zeelandã, alþii s-au prãpãdit…
C
azul Andreei, de un an ºi 10 luni
În luma mai, Cronica Vãii Jiului a relatat un caz, în cauzã fiind un copil de un an ºi 10 luni. Atunci un lucrãtor al ApaServ, a descoperit cazul ºi a
încercat sã dea o mânã de ajutor. Este vorba de Andrei Câmpean, din Colonia Petroºani, care este bolnav ºi îºi întreþine familia din pensia de handicap de 230 lei. La cest venit se mai adaugã aleocaþia micuþei Andreea, de un an ºi 10 luni… ”A venit tare necãjit cã i se va lua copilul, dar ºi cã sãrãcia îl copleºeºte. Dl. Câmpean are probleme de sãnãtate, soþia sa este blândeþea întruchipatã ºi fetiþa este liantul dintre ei, este cauza pentru care, am vãzut, cã muncesc ºi se zbat sã supravieþuiascã, sã creeze un cuib pentru copilul lor. Este un caz ciudat, un amestec între iubire, dorinþa de familie ºi o boalã care poate strica totul dacã nu este þinutã cu stricteþe în frâu. Apoi este sãrãcia care distruge chiar sufletele. Am aflat cã, de când le-a murit medicul de familie, fetiþa nu este înscrisã la un alt medic ºi nu este normal acest lucru, pentru cã legal are acest drept. Voi încerca sã rezolv aceastã problemã prin bunãvoinþa unor medici. Sigur o voi rezolva pentru cã sunt mulþi oameni cãrora le pasã… Apoi îi voi vizita mereu pânã când tatãl va conºtientiza cã dacã respectã tratamentul, nimeni nu-i va lua copilul pentru cã problemele sale se vor diminua. Când va
constata acest lucru, sigur le va fi mai bine” – a declarat Mariana Popa, lucrãtor la ApaServ Petroºani, pentru Cronica VJ în 27 mai, în articolul ”Douã Destine: Între iubirea de pãrinte ºi soartã, între moarte ºi lupta pãrintelui” . A fost greu sã se þinã de cuvânt. Rând pe rând medicii de familie au refuzat sã preia micuþa pacient. Nu mai vorbim de pãrinþii fetiþei. Majoritatea celor solicitaþi au invocat cã nu sunt… pediatri sau nu pot pentru cã au prea mulþi înscriºi.
mulþi, P acienþi medici puþini
Care sunt condiþiile de a-þi face rost de un medic de familie când te afli într-o asemenea situaþie ne-a clarificat spercialistul în medicina de familie, Dumitra Udrea, din Petroºani. ”Fiecare medic de familie are un anumit numãr de pacienþi peste care nu poate trece, având în vedere cã ni se permit doar 20 de consultaþii pe zi. Ar trebui sã renunþe la pacienþii existenþi pentru a primi alþii, ceea ce nu se face. Problema nu ar fi stinsã. În cazul unui nou nãscut înregistrat la un medic, nu poate fi mutat la un altul decât dupã 6 luni. În aceste condiþii, specificate de dv., ar trebui angajat un medic de familie în locul doam-
nei Tãnãsescu, dar nu prea sunt… În zona centralã a Petroºaniului suntem doar câþiva ºi suntem foarte aglomeraþi. Mulþi au plecat în Noua Zeelandã, în Franþa, alþi s-au prãpãdit. În zonele mai mãrginaºe s-ar putea gãsi locuri, dar medicii nu sunt obligaþi de vreo lege sã primeascã în plus pacienþi. Fiecare îºi cunoaºte potenþialul, îºi planificã ºi îºi organizeazã munca. Sigur se gãseºte o soluþie” – a declarat dr. Dumitra Udrea. Sãptãmâna trecutã, s-a gãsit pentru micuþa Andreea un medic cãruia îi pasã, ce e drept cu insistenþe ºi intervenþii multiple ale Marianei Popa ºi ale colegilor sãi. Dr. Bãrbulescu va fi medicul de familie al micuþei Andreea. Dar… Problema rãmâne: ce fac pacieþii - mici, mari sau la apusul vieþii - dacã medicii de familie pleacã în þãri strãine, sau îºi dau obºtescul sfârºit? Deºi aceºtia îºi plãtesc conºtiicios asigurãrile de sãnãtate pot rãmâne fãrã asistenþã medicalã ºi cu foarte multe probleme având în vedere cã din lanþul sistemului de sãnãtate ”medicul de familie” este un element esenþial. Adicã cine nu are medic de familie este omorât de sistemul de sãnãtate! Ileana FIRÞULESCU
Protest la înãlþime în centrul municipiului Petroºani, unde un bãrbat s-a cãþãrat pe un stâlp ºi a ameninþat cã se aruncã. Protestatarul, o mai veche cunoºtinþã a poliþiºtilor, era nemulþumit cã a rãmas fãrã apã potabilã. Stã în blocul de locuinþe sociale care joi a fost debranºat de la reþea din cauza datoriilor acumulate de locatari, care depãºesc 500 de milioane de lei vechi. Oamenii s-au strâns ca la urs ºi imediat au fost chemaþi reprezentanþii Poliþiei Petroºani, ai SMURD, dar ºi o echipã de jandarmi, echipatã corespunzãtor, inclusiv cu echipamente pentru cãþãrat pe stâlp în caz de necesitate. În cele din urmã nu s amai fost nevoie pentru cã, dupã ce a stat câteva minute bune agãþat de stâlpul de iluminat stradal, bãrbatul a coborât ºi a fost preluat de poliþiºti. Protestatarul este o mai veche cunoºtinþã a oamenilor legii ºi, pânã acum aproximativ doi ani, protesta pe un stâlp de telecomunicaþii, dezafectat, din apropierea Staþiei CFR Petroºani. Sãtui sã îl tot coboare pe bãrbat de acolo, edilii au decis sã punã la pãmânt stâlpul înalt de circa 30 de metri, dar omul a gãsit alþi stâlpi pe care sã se caþere. Carmen Carmen COSMAN
Dezastru fãrã precedent la Bacalaureat în Hunedoara D
oar 36,84 la sutã dintre elevii absolvenþi de clasa a XII-a din judeþul Hunedoara au promovat Bacalaureatul. Profesorii spun cã de vinã este lipsa de pregãtire.
Dezastru este cuvântul cu care inspectorul general ºcolar Alexandru Lãutaru a caracterizat rezultatul la examenul de Bacalaureat susþinut în judeþul Hunedoara. Cu o promovabilitate de doar 36,84 la sutã, judeþul Hunedoara se numãrã printre ultimele din þarã în ce priveºte rezultatul la examenul de maturitate. Asta rezultã din faptul cã elevii nu au învãþat, nu au venit la pregãtiri ºi au tratat examenul superficial. „Chiar înainte de examen, noi am verificat graficele de pregãtiri de la fiecare
liceu. Pot sã spun cã profesorii au venit la pregãtirea pentru Bacalaureat, în timp ce elevii, nu. Au fost înºtiinþaþi pãrinþii despre asta, iar rezultatul este elocvent”, a declarat Alexandru Lãutaru, inspector ºcolar general ISJ Hunedoara.
V
alea Jiului, în top
Primul liceu din judeþ în ceea ce priveºte promovabilitatea este Colegiul Teoretic „Mihai Eminescu”, unde promovabilitatea a fost de 97 la sutã. Urmeazã liceul Decebal din Deva, unde au promovat 91 % dintre absolvenþi. Din pãcate tot în Valea Jiului sunt ºi cei mai mulþi nepromovaþi. „Procentul de promovabilitate a fost tras în jos de cele cu profil tehnic, unde e dezastru în acest an”, a mai adãugat Lãutaru. Aºa se face cã, în Valea Jiului,
la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” au trecut Bacalaureatul 6,57 la sutã dintre elevi, la Colegiul tehnic din Lupeni 6%, iar la liceul particular Apollonius, 10%. La Colegiul Economic Hermes promovabilitatea a fost de 46%, la Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul” din Vulcan – 42%, iar la „Constantin Brâncuºi” din Petrila – 29%.
N
icuºor Guþã, 2 la românã
Nicuºor Guþã, fiul celebrului sãu tatã, rege al manelelor, care a susþinut examenul la Petroºani, la un liceu particular, a picat Bacalaureatul. Tânãrul nu a reuºit sã ia mai mult de nota 2 la limba românã. Diana MITRACHE
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 iulie 2012
“Nedeia vulcãneanã”, la 40 de ani radiþia nedeilor câmpeneºti ale momârlanilor, a fost preluatã în anul 1972 de cãtre autoritãþile locale din oraºul Vulcan care au decis extinderea manifestãrilor culturalartistice ºi sportive sub genericul “Nedeia vulcãneanã”.
T
Organizatã fãrã întrerupere, timp de 40 de ani, “Nedeia vulcãneanã” s-a impus în peisajul cultural al Vãii Jiului ca fiind cel mai important reper cultural al acestei zone. Sub egida acesteia au avut loc, la Vulcan, primul Salon naþional de artã fotograficã, prima expoziþie naþiona-lã de ex-libris, numeroase vernisaje de artã plasticã ale unor artiºti de talie internaþionalã, reuniuni naþionale ale colecþionarilor de insigne ºi efecte numismatice, lansãri de carte etc. De asemenea, pe scena de spectacole a “Nedeii Vulcãnene” s-au lansat ºi au evoluat rapsozi ai cântecului ºi jocului popular de mare prestigiu sau soliºti, formaþii muzicale ºi trupe de dans modern care s-au remarcat la nivel
naþional iar, în ultimii ani, evenimentul s-a transformat într-un act cultural-artistic de calitate ºi de mare amploare, care implicã mii de locuitori ai Vulcanului ºi ai Vãii Jiului. Astãzi, “Nedeia vulcãneanã” împlineºte 40 de ani. Rolul ei în viaþa comunitãþii noastre merge însã ºi mai departe ! “La mulþi ani!” Ing. Gheorghe ILE Primarul municipiului Vulcan.
rogramul “Nedeii vulcãnene”
P
Joi, 11.07.2012, ora 10,00 – Bulevardul Mihai Viteazu, stadion Vulcan: competiþii sportive VINERI, 13.07.2012 Ora 12,00 - Centrul
“ªansa”: Deschiderea oficialã a “Nedeii vulcãnene” (ediþia nr. XXXX); Ora 12,10 – Centrul “ªansa”: Premierea elevilor cu rezultate deosebite la olimpiadele ºcolare faza judeþeanã ºi naþionalã; Ora 14,00 - Cabana “Cãpriºoara”: Aniversarea familiilor care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie; Ora 18,00 - Stadion Vulcan: Spectacol de muzicã uºoarã (dance, rock, pop, dansuri moderne) cu artiºti din localitate; Ora 21,00 - Stadion Vulcan: Concert de muzicã de petrecere cu Nicu Paleru; SÂMBÃTÃ, 14.07.2012 Ora 15,00 - Sala de
ºedinþe a Consiliului local al municipiului Vulcan: Decernarea titlului de cetãþean de Onoare ºi a unor diplome de Excelenþã; Ora 19,00 - Stadion Vulcan: Spectacol de muzicã dance, rock ºi dansuri moderne cu participarea formaþiilor: Akcent, DJ Rhinno & Silvia, CRBL; Ora 24,00 - Stadion Vulcan: Focuri de artificii. DUMINICÃ, 15.07.2012 Ora 15,00 Bulevardul “Mihai Viteazu” Parada portului popular ºi parada sportivilor din Vulcan, pe traseul Peco Vulcan – zona de agrement Brazi; Ora 16,00 - Zona de agrement Brazi: Concert de muzicã popularã susþinut de cunoscuþi rapsozi ai cântecului popular românesc din toate regiunile þãrii;
Vã aºteptãm în numãr cât mai mare la sãrbãtoarea “Nedeii vulcãnene”!
Concurs de caiac-canoe la Cinciº
eci de pasionaþi au sportului cu vâsle ºi-au dat întâlnire sâmbãtã la Hunedoara, pe lacul Cinciº la o competiþie de kaiac canoe.
Z
Concursul, denumit „Memorialul Paul Barna” la Kaiac canoe este o competiþie de profil care se adreseazã sportivilor legitimaþi. La acest eveniment, organizat de Clubul Sportiv Nautic ºi Direcþia Judeþeanã de Sport ºi Tineret Hunedoara, au participat sportivi de la 14 cluburi de prestigiu din þarã. DJST Hunedoara i-a premiat pe câºtigãtorii la toate categoriile de concurs cu medalii, diplome ºi cupe. Competiþia s-a þinut în memoria vicecampionului naþional la caiac-canoe Paul Cristian Barna, un bãiat de 13 ani care visa sã lupte pentru România ºi sã câºtige o medalie olimpicã. El a dispãrut fãrã urmã în timpul antrenamentelor pe Lacul Cinciº. Tragedia s-a întâmplat în dupã-amiaza zilei de 29 martie 2006, când ambarcaþiunea pe care se afla Paul a fost rãsturnatã de valuri, iar copilul a fost înghiþit de ape. Timp de câteva luni, corpul lui a fost cãutat de salvamontiºti, salvatori de la Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã “Iancu de Hunedoara” ºi de scafandri. (Diana MITRACHE)