CVJ, Nr. 159, Miercuri 4 iulie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 159

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 4 iulie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Pasiune de primar

GHEORGHE ILE,

VRÃJIT DE ALBINE

PAGINILE 8-9

Podul care duce nicãieri ar putea avea, în sfârºit, o utilitate

Bucate momârlãneºti, Turiºtii sunt Cod portocaliu sfãtuiþi sã fie de caniculã pentru dansuri ºi voie bunã la Nedeia de pe atenþi la vipere judeþul Hunedoara

rimãria Petrila ar vrea sã dea, în sfârºit, o utilitate, unui pod care duce nicãieri. Un proiect demarat înainte de 1989, pe care Revoluþia l-a prins nefinalizat ºi care apoi a fost abandonat.

bia am scãpat de codul galben ãldura sufocantã face ca ºi am intrat direct în codul porA C viperele sã fie extrem de agresive în aceastã perioadã mai tocaliu de caniculã. Administraþia

>>> PAGINILE 6-7

>>> PAGINILE 6-7

P

ales cã sunt ºi în perioada de împerechere, iar riscul ca o persoanã sã fie muºcatã este foarte mare. >>> PAGINILE 6-7

Naþionalã de Meteorologie a emis o nouã avertizare pentru nouã judeþe din vestul þãrii.

Slãtinioara n duminica sãrbãtorii Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel, la Petroºani, în satul Slãtinoara, s-a reînodat o tradiþie întreruptã de aproape douã decenii.

Î

>>> PAGINILE 8-9

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 4 iulie 2012

Obiecte de patromoniu cãutate de poliþiºti din patru judeþe ase percheziþii domiciliare au fost desfãºuratemar þi dimineaþã, de poliþiºti din cadrul structurilor de investigaþii criminale, sub coordonarea I.G.P.R. – Direcþia de Investigaþii Criminale, pe raza judeþelor Argeº, Buzãu, Hunedoara ºi Neamþ, la locuinþele unor persoane bãnuite de trafic cu

ª

bunuri arheologice ºi monede antice susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural naþional.

instrumentat de I.P.J. Hunedoara sub supravegherea Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, în care se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþi-

unilor de complicitate la furt calificat ºi nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri faþã de mai multe persoane bãnuite de implicare în operaþiuni de trafic cu

bunuri arheologice ºi monede antice susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural naþional, sustrase din situri arheologice.

Carmen COSMAN

Poliþiºtii de la Investigaþii Criminale au desfãºurat 6 percheziþii domiciliare, în patru judeþe, respectiv în Argeº, Buzãu, Hunedoara ºi Neamþ.

Conform IGPR, activitãþile sunt desfãºurate în cadrul unui dosar penal

Primar, Gheorghe ILE

VÂNZÃRI

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Reglare de conturi 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan 17:00 Aventurile lui Tarzan 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Fosta mea iubire (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Zbor de noapte

22:30 ªtirile Pro TV 23:15 Mesaje de dincolo

Prima TV 9:30 Praf de puºcã, trãdare ºi complot (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn

13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Praf de puºcã, trãdare ºi complot 17:00 Trãsniþii 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Obsesia 22:15 Trãsniþii

TVR 1 10:15 Dincolo de celebritate 10:30 Dãnutz S.R.L. Prima parte 11:30 Dãnutz S.R.L. Partea a doua 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 13:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 România olimpicã 17:40 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Dr. House 21:55 Dr. House 22:50 Lumea modei (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 iulie 2012 udeþul Hunedoara are 244 de mediici de familie la o populaþie de 396.253 de persoane.

Dacã aceste persoane ar dori sã-ºi facã, TOÞI, un control lunar, unui medic de familie i-ar trebui 81 de zile având în vedere cã li se permit doar 20 de consultaþii pe zi.

J

Conform Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate (CJAS), în judeþul Hunedoara existã 244 de medici de familie care au contracte cu CJAS. Judeþul are o populaþie de 396.253 de locuitori, conform rezultatelor provizorii ale recensãmântului din anul 2011. Asta înseamnã cã unui medic de familie îi revin 1624 de pacienþi asiguraþi, în condiþiile în care care aceºtia ar fi împãrþiþi în mod egal. Dar existã situaþii în care unii medici au ºi 2500 de pacienþi având în vedere cã în mediul rural densitatea populaþiei este micã, iar înghesuiala mare este în zona urbanã.

Cum fiecare medic de familie are voie sã consulte doar 20 de persoane într-o zi, respectivul medic nu-ºi poate vedea

inerii de la Compania Naþionalã a Huilei cer o analizã a stratului de cãrbune existent în Valea Jiului. Asta spun acum sindicaliºtii, care afirmã cã în acest proces se vor implica specialiºtii din minerit de la Universitatea din Petroºani, dar ºi din administraþia CNH.

M

Scopul principal al viitoarelor prospecþiuni în teren este legat de investiþiile viitoare. Pânã atunci, însã, reprezentanþii minerilor s-au întâlnit cu cei de la minister, pentru a discuta problemele de acum. „Am avut mai multe întâlniri cu ministrul

Pentru medicii de familie, o lunã trebuie sã aibã cel puþin 81 de zile

într-o lunã toþi pacienþii - ºi ne referin la împãrþeala egalã de 1624 - dacã acestora le-ar trece prin cap sã-ºi facã toþi câte un control medical lunar.

Pentru a face acest lucru medicului i-ar prebui vreo douã luni jumatate, aproape trei. Mai precis, ca sã-i vadã pe toþi îi sunt necesare 81 de zile.

Ultimul studiu realizat de Organizaþia Mondialã a

Sãnãtãþii aratã aceleaºi probleme ale sistemului de medicinã de familie la nivel naþional: în România sunt peste 11.000 de medici de familie activi.

Salariile sunt mici, iar pacienþii mulþi. În medie, pe þarã, un medic de familie are în grijã 2.000 de oameni, aºa cã se fac consulturi pe bandã rulantã fãrã a se mai þine cont de restricþia celor 20 de pacienþi pe zi.

Mulþi români au renunþat la medicii de familie preferând sã meargã direct în spitale pentru consultaþii, sufocându-le ºi pe acestea. ªefii de la ministerul Sãnãtãþii recunosc cã sunt probleme, le-au mai auzit, atât

de la medici, cât ºi de la pacienþi, dar au vrut sã mai facã un nou studiu, ca sã se asigure cã sistemul e cu adevãrat bolnav de parcã lucrurile nu sunt evidente, chiar strigãtoare la cer.

Ileana FIRÞULESCU

Minerii cer prospecþiuni pentru urmãtoarele 3 decenii secretar de stat Rodin Traicu, la minister dar ºi la CNH. Noi am atras atenþia asupra faptului cã în Valea Jiului existã o tensiune în rândul salariaþilor ºi în rândul personalului de conducere, care nu trebuie decât detensionate, în sensul în care iniþierea Complexului Energetic Hunedoara, precum ºi a unei filiale pentru programul de închidere, ar trebui fãcute cât mai urgent. Pot sã spun cã a reieºit din discuþii cã acest complex energetic este vãzut ca necesar ºi programul de închidere pânã în 2018, cum a fost stabilit în 2010, trebuie sã

se deruleze într-un mod foarte clar ºi ar trebui ca sindicatele ºi salariaþii sã ºtie care e viziunea de viitor. E clar cã e nevoie de huilã”, a precizat Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului.

Specialiºti din minerit sunt acum chemaþi sã facã o hartã a resurselor existente pentru cã e nevoie sã se ºtie clar unde se va fora ºi cu ce. „Vrem sã cunoaºtem situaþia exactã pentru urmãtorii ani. Din discuþiile purtate, se pune problema unei analize foarte serioase a zãcãmântului pentru o perioadã de 25 – 30 de ani. În acest sens, s-a discutat despre constituirea unei comisii din partea Universitãþii din Petroºani ºi a CNH, pentru a demonstra cã investiþiile ulterioare de care se tot vorbeºte ºi pe care pune mare preþ acum Ministerul Economiei, sã fie implementat judicios”, a mai spus Lacataº.

CNH a intrat în linie dreaptã în ceea ce priveºte pregãtirile pentru viitorul complex energetic. În tot acest timp, în minerit au loc o serie de schimbãri, iar minerii îºi negociazã un nou contract colectiv de muncã.

Diana MITRACHE

ANL-ul a rãmas fãrã apã potabilã ingurul bloc ANL din Petroºani unde chiriaºii au fost aleºi pe sprânceanã, a fost debranºat de la reþeaua de distribuþie a apei potabile.

S

Decizia fost luatã la finele sãptãmânii trecute de noua conducerea a SC Apa Serv Valea Jiului, dupã ce mai mulþi chiriaºi care adunaserã datorii la acest serviciu, nu au dat curs solicitãrilor regiei de a-ºi stinge debitele. Mãsura restrictivã a avut succesul scontat, iar dupã douã zile de stat pe „sec” toþi datornicii s-au dus la societatea de apã ºi canal ºi ºi-au achitat în întregime facturile restante. „Cei din blocul ANL din Petroºani au fost rebranºaþi la reþea. Nu mai au nici mãcar un leu datorie cãtre noi”, a declarat ieri, Costel Avram,

director general SC Apa Serv Valea Jiului. Societatea a emis mai multe ordine de debranºare de la reþeaua de apã a unor datornici printre care ºi multe societãþi comerciale, iar dacã restanþierii nu se angajeazã cã-ºi achitã datoriile vor rãmâne fãrã apã.

Totodatã, ordin de debranºare a fost emis ºi pentru blocul social din cartierul Colonie din Petroºani. Locatarii imobilului au acumulat o datorie cãtre Apa Serv de circa 500 de milioane de lei. „Ordinul de debranºare pentru blocul din Colonie este emis pentru ziua de joi. Pânã atunci datornicii îºi pot achita restanþele”, a precizat Avram. Datornicii pot evita debranºarea dacã-ºi achitã mãcar o parte din creanþã ºi apoi se obligã prin angajament de platã convenit cu reprezentanþii societãþii sãºi stingã debitul în tranºe lunare.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate n primele ºase luni ale lui 2012 pe drumurile din judeþul Hunedoara s-au produs 81 accidente grave de circulaþie, soldate cu 17 persoane decedate, 73 persoane rãnite grav ºi 36 persoane rãnite uºor.

Î

Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului Judeþean de Poliþie este al treilea an consecutiv în care Serviciul Rutier Hunedoara înregistreazã scãderi la toate capitolele privind reducerea riscului rutier, procentual, reducerea numãrului de accidente grave este de 32,5%. În aceeaºi perioadã a anului trecut s-au produs 120 accidente grave de circulaþie soldate cu 27 persoane decedate, 115 persoane rãnite grav ºi 60 persoane rãnite uºor.

Comparativ, se constatã o scãdere cu 39 a numãrului accidentelor grave de circulaþie, cu 10 a persoanelor decedate, cu 42 a persoanelor rãnite grav ºi cu 24 a persoanelor rãnite uºor.

Principalele cauze care au dus la comiterea accidentelor rutiere grave de circulaþie: traversarea neregulamentarã a strãzii de cãtre pietoni (20% din total accidente), viteza neadaptatã la

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 4 iulie 2012

Zeci de victime pe drumurile hunedorene

condiþiile de drum (19% din total accidente), neacordarea de prioritate pietonilor (14% din total accidente).

De menþionat cã cele mai multe accidente grave s-au produs pe reþea stradalã (52% din total accidente), urmate apoi de cele produse pe drumurile naþional (27% din total accidente), drumurile judeþene (16% din total accidente), respectiv drumurile comunale (5% din total accidente).

Pentru cei care “savureazã” datele statistice, pe zile accidentele grave de circulaþie s-au produs dupã cum urmeazã: LUNI (16% din total accidente), MARÞI

(16% din total accidente), MIERCURI (14% din total accidente), JOI (11% din total accidente), VINERI (16% din total accidente), SÂMBÃTÃ (17% din total accidente), DUMINICÃ (10% din total accidente).

Pe intervale orare accidentele grave de circulaþie s-au comis astfel: 06:00 – 14:00 (37% din total accidente) 14:00 – 22:00 (52% din total accidente) 22:00 – 06:00 (11% din total accidente).

Potrivit datelor oficiale întocmite de poliþiºtii de la rutierã, pentru reducerea riscului rutier, au fost organizate 1.044 acþiuni, din care 213 pe

linia respectãrii regimului legal de vitezã; 57 pe linia respectãrii normelor rutiere de cãtre pietoni, 60 acþiuni pe linia acordãrii de prioritate pietonilor, 137 acþiuni pe linia conducerii autovehiculelor sub influenþa bãuturilor alcoolice, 191 acþiuni pe linia legalitãþii transportului de persoane.

Cu ocazia activitãþilor desfãºurate în teren ºi în urma acþiunilor organizate au fost aplicate 28.998 sancþiuni contravenþionale, dintre care pentru nerespectarea normelor rutiere de cãtre pietoni, 1.185, nerespectarea regimului legal de vitezã , 11.775, nea-

Pregãtire generalã pentru codul portocaliu de caniculã utoritãþile locale din municipiul Petroºani s-au mobilizat pentru a preîntâmpina efectele negative ale temperaturilor extrem de ridicate care se înregistreazã în aceste zile. Vârstnicii sunt în vizorul autoritãþilor ºi pentru a-i ajuta, edilii au reactivat „comandamentul de urgenþã”.

A

Cãldura sufocantã din ultima perioadã deja a adus un numãr mai mare de pacienþi la Unitatea de Primire Urgenþe din cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani, însã medicii sunt pregãtiþi sã facã faþã solicitãrilor. Cum de astãzi-miercuri ºi pânã vineri, chiar ºi în zona montanã a

Petroºaniului se aºteaptã temperaturi sufocante care vor atinge 39 de grade Celsius, foarte multe persoane ar putea avea de suferit mai ales dacã ignorã sfaturile cum sã se protejeze de temperaturile ridicate. „Este adevãrat cã de la începutul verii am înregistrat un numãr mai mare de

cordarea de prioritate pietonilor 21, conducere sub influenþa bãuturilor alcoolice 11, neacordare de prioritate autovehiculelor 80, circulaþie pe sens opus 19, neutilizarea centurii de siguranþã sau a dispozitivelor de retenþie 3.702, utilizarea telefonului mobil în timpul conducerii 224, sancþiuni aplicate conducãtorilor de mopede 644.

Totodatã, au fost reþinute în vederea suspendãrii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice 1.469 permise de conducere ºi au fost retrase 738 certificate de înmatriculare.

Diana MITRACHE

pacienþi cu accidente vasculare cerebrale. Pânã acum, în mod deosebit, nu am avut probleme, dar dacã situaþia o impune noi suntem pregãtiþi.

Tot ce intrã în unitate ºi necesitã internarea, se poate interna. Avem saloane pregãtite, iar la Urgenþã, chiar dacã sunt foarte multe cazuri ele vor fi

rezolvate”, a declarat, Alin Vasilescu, manager Spitalul de Urgenþã Petroºani.

M

obilizare ºi la municipalitate

Avertizarea meteorologilor i-a determinat pe responsabilii Primãriei Municipiului Petroºani sã-ºi mobilizeze o echipã care sã fie disponibilã în orice moment pentru a veni în sprijinul celor care au nevoie. Vizaþi sunt în special pensionarii ºi cei care nu se pot deplasa. „La fel cum am fãcut de fiecare datã când au fost înregistrate temperaturi ridicate, am amplasat în zonele importante punctele de prim ajutor unde oamenii sã se poatã hidrata. Acum ne organizãm pentru a pune la dispoziþia celor care au nevoie un numãr de telefon prin care sã ne poatã solicita ajutorul pentru a nu ieºi în soare ºi apoi sã aibã probleme de sãnãtate”, a declarat, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Astfel, toate persoanele

vârstnice sau cu probleme de sãnãtate pot suna la municipalitate, iar în funcþie de nevoile lor echipele le vor ajuta, la fel cum s-a întâmplat ºi pe perioada de iarnã. Totodatã ºi specialiºtii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara avrtizeazã populaþia cu privire la riscurile prezentate de cãldura sufocantã. „Pe strãzile cu asfalt încins ºi printre blocurile ce radiazã cãldura, chiar ºi cel mai sãnãtos organism poate sã cedeze.

Fãrã o hidratare corespunzãtoare, care sã menþinã temperatura corpului în jur de 37 grade Celsius, pot apãrea crampele de cãldurã, insolaþie, epuizare sau ºoc hipertermic”, a explicat, Dumitra ªtefan, directorul executiv al DSP Hunedoara.

Meteorologii au emis o atenþionare de cod portocaliu de caniculã, valabil ºi pentru judeþul Hunedoara. Aceºtia avertizeazã cã temperaturile maxime vor atinge frecvent 37, 38 de grade ºi izolat 39 de grade în zilele de miercuri, joi ºi vineri.

Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 iulie 2012 eînþelese sunt cãile “Universitãþii Petroºani”. Dupã ce s-a declanºat un adevãrat tsunami, între cei doi candidaþi, în apropierea concursului pentru funcþia de director al Direcþiei Administrative ºi Investiþii, în “Sãptãmâna Patimilor” de la Universitate vine ºi informaþia bombã: candidaþii se Octavian Radu ºi-au depus cererile pentru a retrag, iar exase retrage din concurs. ªi menul se amânã!

N

Da, aþi citit bine. Atât Dacian Ciodaru, cât ºi

Actualitate 5

Uite candidaþii, nu’s candidaþii

asta cu trei zile înainte de a susþine examenul. Or fi

ucreazã în brutãrii sau covrigãrii dar se simt mai bine decât afarã, în caniculã!

Chiar dacã afarã sunt peste 35 de grade Celsius, în spaþiile în care se coace pâinea, cozonacii sau covrigii temperatura este cu aproape 10 grade mai scãzutã. Asta, datoritã instalaþiilor de aer condiþionat.

L

“La noi, în brutãrie, ne simþim mai bine ca afarã. Nu resimþim canicula ºi temperaturile ridicate pentru cã avem aer condiþionat. Deºi multã lume ar putea sã ne plângã de milã, considerând cã lucrãm în condiþii imposibile, acest lucru nu este adevãrat. Eu, unul, abia aºtept sã vin la serviciu ca sã mã mai rãcoresc puþin”, a spus Mihai Badea, brutar la o fabricã de pâine din Petroºani.

Acelaºi lucru este valabil, de necrezut parcã (!) ºi pentru covrigãriile din centrul localitãþii. “Caniculã? Care caniculã? Avem aparate de aer condiþionat, deci nu avem probleme cu cãldura din spaþiile în care funcþioneazã cuptoarele. În plus, de când centrul localitãþii se aflã în proces de modernizare, nu mai avem nici clienþi aºa cã nu ne putem

rãmas cu sechele de pe urma vizitei mascaþilor...

Reamintim cã examenul pentru ocuparea postului de director al

Direcþiei Administrative ºi Investiþii din cadrul Universitãþii Petroºani este programat pentru data de 6 iulie.

Rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poantã ne-a confirmat faptul cã cei doi candidaþi s-au retras din concurs. “Am aflat ºi eu în aceastã dimineaþã (n.r.: marþi) cã ambii candidaþi au depus cerere de retragere din concurs. Pot sã vã spun cã nu ºtiu care este motivul ce i-a determinat sã se retragã pentru cã niciunul nu a vorbit cu mine”, ne-a declarant Aron Poantã.

Postul de director al Direcþiei Administrative ºi Investiþii din cadrul Universitãþii Petroºani a fost deblocat de Ministerul Educaþiei la solicitarea conducerii Universitãþii, iar rectorul Aron Poantã susþine cã

erau pregãtiþi pentru acest concurs, unul dintre examinatorii care trebuiau sã asiste fiind chiar de la minister. “Noi am fãcut toate demersurile legale pentru acest concurs ºi am solicitat, pentru a fi înlãturate orice suspiciuni, un reprezentant de la minister sã asiste. Acum va trebui sã reluãm procedura, sã dãm anunþ în ziare, sã cheltuim alþi bani”, mai spune Aron Poantã. În ultima perioadã, atât Dacian Ciodaru, cât ºi Octavian Radu au fost în centru atenþiei opiniei publice, numele ambilor fiind asociate de posibile fapte de naturã penalã.

Marius MITRACHE

L a c u p t o r, m a i b i n e decât afarã

plânge de cãldurã. Cuptoarele le mai pornim doar din când în când”, a declarat proprietarul

ºi mai mult aerul care devine greu respirabil, transformând maga-

Zidul încã mai aºteaptã

a o lunã de la recentele inundaþii din Petroºani, banii pentru conzinele în adevãrate struirea zidului de protecþie saune. “Lucrez 12 ore din zona campusului unipe zi într-o adevãratã versitar încã nu au sosit. saunã. Frigiderele Administraþia de la care funcþioneazã Petroºani spune cã acum e non-stop emanã o doar treaba celor de la cãldurã care ne înnePrefectura Hunedoara. buneºte. Astea sunt

L

unei covrigãrii din centrul municipiului Petroºani.

Dacã în brutãrii sau covrigãrii temperaturile sunt suportabile, nu acelaºi lucru se poate spune despre magazinele care au frigidere în funcþiune. Aparatele încãlzesc

însã condiþiile, þinând cont de faptul cã avem nevoie de banii de salariu pentru a trãi. Vara este prea cald iar iarna prea frig. Pe copiii noºtri nu îi intereseazã, însã, acest aspect”, a precizat o vânzãtoare dintr-un mini-market amplasat la parterul unui bloc de locuinþe.

Mircea NISTOR

Singura soluþie pentru ca dezastrul de acum o lunã sã nu se mai repete este ca autoritãþile sã monteze un zid, suficient de înalt ºi de robust, aºa încât apa sã nu mai ajungã la oameni în curþi. Totuºi, chiar dacã documentele au fost întocmite ºi autoritãþile locale au promis oamenilor cã vor construi parapetul, nici dupã o lunã nu s-a întâmplat. „Încã nu ºtim când va fi construit. Noi am trimis toate documentele la Prefecturã ºi a rãmas ca aceastã instituþie sã promoveze mai

departe cãtre Guvern acest proiect de hotãrâre de guvern ºi, sigur, abia dupã aceea vom putea sã îl construim. Important este cã, tot ceea ce þine de noi, de administraþia localã, s-a fãcut”, a precizat Tiberiu Iacob, primar Petroºani.

Oamenii care locuiesc pe strada Brazilor spun cã nu au avut probleme acolo de 50 de ani ºi cred cã zidul de protecþie le-ar fi acum de mare ajutor. Asta dupã ce în 3 iunie, o furtunã puternicã, urmatã de o ploaie torenþialã, le-a spulberat gospodãriile ºi le-a inundat locuinþele. În mai puþin de o orã,acum o lunã a plouat cu 22 de litri pe metrul pãtrat, iar pãmântul, în Dealul Institutului, a luat-o la vale. 88 de case au fost in pericol de a fi înghiþite de vâltoare. ªi totul în doar câteva clipe.

Acum, deºi a trecut o lunã, zidul promis este tot în stand by ºi noroc cã nu plouã.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 iulie 2012

6 Actualitate ãldura sufocantã face ca viperele sã fie extrem de agresive în aceastã perioadã mai ales cã sunt ºi în perioada de împerechere, iar riscul ca o persoanã sã fie muºcatã este foarte mare.

C

Reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara au emis o atenþionare cu privire la un posibil pericol pe care îl reprezintã viperele în aceastã perioadã în zonele montane ale judeþului Hunedoara. Potrivit DSP, din luna iunie ºi pânã în august viperele îºi perpetueazã specia ºi sunt extrem de periculoase, iar muºcãturile de viperã impun efectuarea de urgenþã a unui vaccin antiviperin.

“Pe teritoriul þãrii noastre se întâlnesc trei tipuri de vipere: vipera cu corn, vipera comunã ºi vipera de stepã. În judeþul Hunedoara, singura

rimãria Petrila ar vrea sã dea, în sfârºit, o utilitate, unui pod care duce nicãieri. Un proiect demarat înainte de 1989, pe care Revoluþia l-a prins nefinalizat ºi care apoi a fost abandonat.

P

La intrarea în Cheile Jieþului, peste DN7A, un pod stârneºte uimirea trecãtorilor. Practic, este o construcþie nefinalizatã, un pod care duce nicãieri, în prelungirea unei bucãþi de drum forestier.

Iar dacã nimeni nu se va implica, este foarte posibil ca acesta sã se prãbuºeascã în curând peste maºinile care trec pe dedesubt. Vorbim despre un proiect

Actualitate 7

Turiºtii sunt sfãtuiþi sã fie atenþi la vipere

viperã care este întâlnitã este cea comunã (berus), care deþine insa un puternic venin.

Excursioniºtii trebuie sã cunoascã pericolul pe care îl reprezintã viperele în aceastã perioadã, modalitãþile de prevenire a atacului acestora ºi care sunt primele mãsuri de ajutor care trebuie luate în caz de muºcãturã. Persoana muºcatã de viperã poate muri în cinci ore, (veninul acesteia este o hemotoxina), hemoglo-

bina din sânge formând, împreunã cu veninul un compus stabil, ceea ce poate duce la sufocare.

Totuºi moartea cauzatã de muºcãtura unui ºarpe veninos survine în cazuri rare, mai mult de jumãtate din muºcãturile de vipera sunt “uscate” fãrã inoculare de venin. Efectele unei muºcãturi de ºarpe veninos variazã în funcþie de vârstã, condiþia fizicã ºi starea de sãnãtate a

victimei. O muºcãturã de ºarpe poate sã afecteze victima, dar ºi pe membrii grupului, din punct de vedere psihic, împiedicãnd luarea mãsurilor necesare ”, afirmã Dumitra ªtefan, director DSP Hunedoara.

Specialiºtii recomandã turiºtilor pentru a evita muºcãtura de vipera sã poarte bocanci de munte, chiar dacã temperatura ambiantã este ridicata; efectuati permanent

Podul care duce nicãieri ar putea avea, în sfârºit, o utilitate

demarat înainte de 1989, când autoritãþile de la acea vreme au intenþionat sã amenajeze o cale de acces directã cãtre exploatãrile forestiere ºi cãtre fânaþurile din zona Curmãtura, cum este cunoscutã de

cãtre localnici.

Revoluþia din 1989 a prins proiectul nefinalizat, iar apoi acesta a fost complet abandonat. Podul aparþine acum de ocolul Silvic Petroºani însã nu este utilizat ºi asta pentru cã se opreºte chiar la marginea Jieþului ºi nici mãcar firul de apã nu îl traverseazã.

Edilii din Petrila, pe raza cãrora se aflã construcþia, ar vrea, însã, sã îi dea o utilitate, înainte ca podul sã se prãbuºeascã, mai ales cã deja au dispãrut bucãþi bune din balustrada

acestuia. „Construcþia a început, într-adevãr, înainte de 1989, iar podul este al celor de la Ocolul Silvic Petroºani. Noi încercãm, în aceastã toamnã, sã prelungim podul ºi sã mai con-

un control vizual al zonei în care urmeazã sã pãsiþi; nu ridicati pietre mari decât dupã ce, în prealabil, aþi efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica dacã sunt ºerpi; iar dacã intraþi într-o zonã cu vegetaþie înaltã care nu vã permite verificarea suprafeþei solului, loviþi uºor vegetaþia cu un bãþ astfel ºarpele va fugi din calea dumneavoastrã.

Simptomele muºcãturii de ºarpe veninos sunt durere acutã, tumefierea (umflarea) zonei afectate; una sau douã urme de înþepãturã; (muºcãtura de vipera se prezintã ca douã înþepãturi la distanþã de 3-4 milimetri); semiconºtienþa; decolorarea sau colorarea în violet sau negru a pielii din zona în care a pãtruns veninul ºi necrozarea þesuturilor, alte simptome generale: senzaþie de greaþã, vomã, tulburãri de vedere, dificultãþi de respiraþie struim mãcar un picior, aºa încât sã poatã trece oamenii cu cãruþele sau maºinile mici, cu posibilitatea de a amenaja ºi un drum forestier pânã la proprietãþile cetãþenilor”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel.

Accesul se face din drumul naþional, printr-o buclã, ori din zona Cabanei Mija.

Pãducel spune cã, dacã acest lucru se va realiza, iar fi mult mai simplu pentru oameni sã coboare fânul cãtre gospodãriile lor.

Car men COSMAN

(tahipnee), hipersudoraþie (transpiraþie excesivã), dureri abdominale, sete, anxietate ºi posibila pierdere a cunoºtinþei.

O muºcãturã de la orice tip de ºarpe veninos trebuie sã fie întotdeauna considerata o urgenþã medicalã. Chiar ºi muºcãturile de ºerpi neveninosi ar trebui sã fie tratate de medic, pentru ca pot aparea reacþii alergice severe.

P

În cazul în care o persoanã este muºcatã de un ºarpe veninos medicii recomandã transportarea victimei la spital cât mai rapid posibil pentru administrarea serului antiviperin. Victima trebuie sã stea cât mai liniºtitã, sã nu se miºte, pentru a evita rãspândirea veninului în corp ºi sã aºtepte sosirea personalului calificat.

ericol ridicat în Defileul Jiului

Anul acesta numãrul ºerpilor care coboarã de pe stâncile din Defileul Jiului în refugiile destinate ºoferilor, este mai mare ca oricând, drept dovadã stând ºi mulþimea de reptile de pe marginea drumului care au sfârºit sub roþile autoturismelor.

Animalele îºi cautã adãpost în zona joasã, pe malurile Jiului ºi inevitabil se întâlnesc cu oamenii. Astfel,

pericolul ca o persoanã sã fie muºcatã este cu atât mai mare dat fiind faptul cã în defileul sunt o mulþime de muncitori care lucreazã pe ºantierele hidrotehnice, dar ºi pescari ori turiºti. În anii trecuþi pe ºoseaua din Defileul Jiului, o arterã intens circulatã au fost amplasate, mai ales în refugiile destinate ºoferilor, panouri de avertizare cu textul „Atenþie Vipere!”.

Serul antiviperin, pentru a trata cu promptitudine ºi cu competenþã eventualele cazuri de muºcãturã de viperã, se asigurã de unitaþile sanitare cu paturi din judeþ.

Unitãþile sanitare care au în stoc la serviciile de urgenþã ser antiviperin sunt: Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva; Spitalul Municipal „ Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara; Spitalul de Urgenþã Petroºani; Spitalul Municipal Lupeni; Spitalul Municipal Haþeg.

Maximilian GÂNJU

Cod portocaliu de caniculã pentru judeþul Hunedoara ânã vineri, 6 iulie, judeþul Hunedoara se aflã sub avertizarte meteorologicã de cod portocaliu de caniculã.

P

Abia am scãpat de codul galben ºi am intrat direct în codul portocaliu de caniculã.

Administraþia Naþionalã de Meteorologie a emis o nouã avertizare pentru nouã judeþe din vestul þãrii.

Astfel, conform avertizãrii de Cod portocaliu, în Banat, Criºana, precum ºi în vestul Olteniei ºi al Transilvaniei, canicula va persista ºi se va intensifica. Disconfortul termic va fi în continuare deosebit de accentuat, iar indicele temperaturã-umezealã (ITU) va atinge ºi depãºi pragul critic de 80 pe arii extinse.

Temperaturile maxime vor atinge frecvent 37 - 38 de grade ºi izolat 39 de grade (îndeosebi în zilele de miercuri, joi ºi vineri). Judeþele aflate sub incidenþa acestei avertizãri sunt Satu Mare, Bihor, Alba, Arad, Hunedoara, Timiº, Caraº-Severin, Mehedinþi ºi Dolj.

grijã la starea A veþi de sãnãtate

Iar medicii avertizeazã populaþia cã, în aceastã situaþie, trebuie respectate anumite reguli de sãnãtate.

Ieºitul din casã la orele prânzului, când asfaltul frige ºi aerul pare de nerespirat, este imprudenþã curatã, avertizeazã reprezentanþii Direcþiei de

Sãnãtate Publicã (DSP) Hunedoara. „Pe strãzile cu asfalt încins ºi printre blocurile ce radiazã cãldura, chiar ºi cel mai sãnãtos organism poate sã cedeze.

Fãrã o hidratare corespunzãtoare, care sã menþinã temperatura corpului în jur de 37 grade Celsius, pot apãrea crampele de cãldurã, insolaþie, epuizare sau ºoc hipertermic”, a precizat directorul executiv al DSP Hunedoara, Dumitra ªtefan.

Pentru a limita efectele temperaturilor ridicate în locuinþe,

ferestrele expuse la soare trebuie sã stea închise, fiind trase jaluzelele sau draperiile.

De asemenea, pentru a reduce temperatura din casã este bine ca lumina artificialã sã fie

menþinutã la intensitate scãzutã ºi utilizatã pentru perioade mai scurte. În plus, orice aparat electro-casnic de care nu este nevoie va fi închis. În plus, vestimentaþia în zilele cu temperaturi ridicate trebuie sã fie lejerã ºi amplã, din fibre naturale, de culori deschise. Pe cap vor fi purtate pãlãrii sau ºepci în culori deschise.

O mare atenþie trebuie acordatã copiilor, vârstnicilor ºi persoanelor cu dizabilitãþi, care trebuie sã consume periodic lichide. Pãrinþii trebuie sã evite sã iasã cu copilul din casã în orele cu temperaturile ridicate, mai ales dacã este vorba despre bebeluºi de pânã la un an. În niciun caz nu este recomandat scãldatul în apa rece deoarece diferenþele mari de temperaturã pot sã determine apariþia ºocului.

Reprezentanþii DSP mai spun cã pe parcursul zilei trebuie sã fie fãcute duºuri calduþe, apa fiind lãsatã pe corp. In zilele cu temperaturi ridicate, consumul de lichide trebuie sã depãºeascã doi litri, fãrã a aºtepta sã aparã senzaþia de sete, iar consumul de alcool (inclusiv bere sau vin) este interzis. În schimb, Direcþia de Sãnãtate Publicã a jud.Hunedoara recomandã consum ridicat de fructe ºi legume proaspete deoarece acestea conþin o mare cantitate de apã.

Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 iulie 2012

6 Actualitate ãldura sufocantã face ca viperele sã fie extrem de agresive în aceastã perioadã mai ales cã sunt ºi în perioada de împerechere, iar riscul ca o persoanã sã fie muºcatã este foarte mare.

C

Reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara au emis o atenþionare cu privire la un posibil pericol pe care îl reprezintã viperele în aceastã perioadã în zonele montane ale judeþului Hunedoara. Potrivit DSP, din luna iunie ºi pânã în august viperele îºi perpetueazã specia ºi sunt extrem de periculoase, iar muºcãturile de viperã impun efectuarea de urgenþã a unui vaccin antiviperin.

“Pe teritoriul þãrii noastre se întâlnesc trei tipuri de vipere: vipera cu corn, vipera comunã ºi vipera de stepã. În judeþul Hunedoara, singura

rimãria Petrila ar vrea sã dea, în sfârºit, o utilitate, unui pod care duce nicãieri. Un proiect demarat înainte de 1989, pe care Revoluþia l-a prins nefinalizat ºi care apoi a fost abandonat.

P

La intrarea în Cheile Jieþului, peste DN7A, un pod stârneºte uimirea trecãtorilor. Practic, este o construcþie nefinalizatã, un pod care duce nicãieri, în prelungirea unei bucãþi de drum forestier.

Iar dacã nimeni nu se va implica, este foarte posibil ca acesta sã se prãbuºeascã în curând peste maºinile care trec pe dedesubt. Vorbim despre un proiect

Actualitate 7

Turiºtii sunt sfãtuiþi sã fie atenþi la vipere

viperã care este întâlnitã este cea comunã (berus), care deþine insa un puternic venin.

Excursioniºtii trebuie sã cunoascã pericolul pe care îl reprezintã viperele în aceastã perioadã, modalitãþile de prevenire a atacului acestora ºi care sunt primele mãsuri de ajutor care trebuie luate în caz de muºcãturã. Persoana muºcatã de viperã poate muri în cinci ore, (veninul acesteia este o hemotoxina), hemoglo-

bina din sânge formând, împreunã cu veninul un compus stabil, ceea ce poate duce la sufocare.

Totuºi moartea cauzatã de muºcãtura unui ºarpe veninos survine în cazuri rare, mai mult de jumãtate din muºcãturile de vipera sunt “uscate” fãrã inoculare de venin. Efectele unei muºcãturi de ºarpe veninos variazã în funcþie de vârstã, condiþia fizicã ºi starea de sãnãtate a

victimei. O muºcãturã de ºarpe poate sã afecteze victima, dar ºi pe membrii grupului, din punct de vedere psihic, împiedicãnd luarea mãsurilor necesare ”, afirmã Dumitra ªtefan, director DSP Hunedoara.

Specialiºtii recomandã turiºtilor pentru a evita muºcãtura de vipera sã poarte bocanci de munte, chiar dacã temperatura ambiantã este ridicata; efectuati permanent

Podul care duce nicãieri ar putea avea, în sfârºit, o utilitate

demarat înainte de 1989, când autoritãþile de la acea vreme au intenþionat sã amenajeze o cale de acces directã cãtre exploatãrile forestiere ºi cãtre fânaþurile din zona Curmãtura, cum este cunoscutã de

cãtre localnici.

Revoluþia din 1989 a prins proiectul nefinalizat, iar apoi acesta a fost complet abandonat. Podul aparþine acum de ocolul Silvic Petroºani însã nu este utilizat ºi asta pentru cã se opreºte chiar la marginea Jieþului ºi nici mãcar firul de apã nu îl traverseazã.

Edilii din Petrila, pe raza cãrora se aflã construcþia, ar vrea, însã, sã îi dea o utilitate, înainte ca podul sã se prãbuºeascã, mai ales cã deja au dispãrut bucãþi bune din balustrada

acestuia. „Construcþia a început, într-adevãr, înainte de 1989, iar podul este al celor de la Ocolul Silvic Petroºani. Noi încercãm, în aceastã toamnã, sã prelungim podul ºi sã mai con-

un control vizual al zonei în care urmeazã sã pãsiþi; nu ridicati pietre mari decât dupã ce, în prealabil, aþi efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica dacã sunt ºerpi; iar dacã intraþi într-o zonã cu vegetaþie înaltã care nu vã permite verificarea suprafeþei solului, loviþi uºor vegetaþia cu un bãþ astfel ºarpele va fugi din calea dumneavoastrã.

Simptomele muºcãturii de ºarpe veninos sunt durere acutã, tumefierea (umflarea) zonei afectate; una sau douã urme de înþepãturã; (muºcãtura de vipera se prezintã ca douã înþepãturi la distanþã de 3-4 milimetri); semiconºtienþa; decolorarea sau colorarea în violet sau negru a pielii din zona în care a pãtruns veninul ºi necrozarea þesuturilor, alte simptome generale: senzaþie de greaþã, vomã, tulburãri de vedere, dificultãþi de respiraþie struim mãcar un picior, aºa încât sã poatã trece oamenii cu cãruþele sau maºinile mici, cu posibilitatea de a amenaja ºi un drum forestier pânã la proprietãþile cetãþenilor”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel.

Accesul se face din drumul naþional, printr-o buclã, ori din zona Cabanei Mija.

Pãducel spune cã, dacã acest lucru se va realiza, iar fi mult mai simplu pentru oameni sã coboare fânul cãtre gospodãriile lor.

Car men COSMAN

(tahipnee), hipersudoraþie (transpiraþie excesivã), dureri abdominale, sete, anxietate ºi posibila pierdere a cunoºtinþei.

O muºcãturã de la orice tip de ºarpe veninos trebuie sã fie întotdeauna considerata o urgenþã medicalã. Chiar ºi muºcãturile de ºerpi neveninosi ar trebui sã fie tratate de medic, pentru ca pot aparea reacþii alergice severe.

P

În cazul în care o persoanã este muºcatã de un ºarpe veninos medicii recomandã transportarea victimei la spital cât mai rapid posibil pentru administrarea serului antiviperin. Victima trebuie sã stea cât mai liniºtitã, sã nu se miºte, pentru a evita rãspândirea veninului în corp ºi sã aºtepte sosirea personalului calificat.

ericol ridicat în Defileul Jiului

Anul acesta numãrul ºerpilor care coboarã de pe stâncile din Defileul Jiului în refugiile destinate ºoferilor, este mai mare ca oricând, drept dovadã stând ºi mulþimea de reptile de pe marginea drumului care au sfârºit sub roþile autoturismelor.

Animalele îºi cautã adãpost în zona joasã, pe malurile Jiului ºi inevitabil se întâlnesc cu oamenii. Astfel,

pericolul ca o persoanã sã fie muºcatã este cu atât mai mare dat fiind faptul cã în defileul sunt o mulþime de muncitori care lucreazã pe ºantierele hidrotehnice, dar ºi pescari ori turiºti. În anii trecuþi pe ºoseaua din Defileul Jiului, o arterã intens circulatã au fost amplasate, mai ales în refugiile destinate ºoferilor, panouri de avertizare cu textul „Atenþie Vipere!”.

Serul antiviperin, pentru a trata cu promptitudine ºi cu competenþã eventualele cazuri de muºcãturã de viperã, se asigurã de unitaþile sanitare cu paturi din judeþ.

Unitãþile sanitare care au în stoc la serviciile de urgenþã ser antiviperin sunt: Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva; Spitalul Municipal „ Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara; Spitalul de Urgenþã Petroºani; Spitalul Municipal Lupeni; Spitalul Municipal Haþeg.

Maximilian GÂNJU

Cod portocaliu de caniculã pentru judeþul Hunedoara ânã vineri, 6 iulie, judeþul Hunedoara se aflã sub avertizarte meteorologicã de cod portocaliu de caniculã.

P

Abia am scãpat de codul galben ºi am intrat direct în codul portocaliu de caniculã.

Administraþia Naþionalã de Meteorologie a emis o nouã avertizare pentru nouã judeþe din vestul þãrii.

Astfel, conform avertizãrii de Cod portocaliu, în Banat, Criºana, precum ºi în vestul Olteniei ºi al Transilvaniei, canicula va persista ºi se va intensifica. Disconfortul termic va fi în continuare deosebit de accentuat, iar indicele temperaturã-umezealã (ITU) va atinge ºi depãºi pragul critic de 80 pe arii extinse.

Temperaturile maxime vor atinge frecvent 37 - 38 de grade ºi izolat 39 de grade (îndeosebi în zilele de miercuri, joi ºi vineri). Judeþele aflate sub incidenþa acestei avertizãri sunt Satu Mare, Bihor, Alba, Arad, Hunedoara, Timiº, Caraº-Severin, Mehedinþi ºi Dolj.

grijã la starea A veþi de sãnãtate

Iar medicii avertizeazã populaþia cã, în aceastã situaþie, trebuie respectate anumite reguli de sãnãtate.

Ieºitul din casã la orele prânzului, când asfaltul frige ºi aerul pare de nerespirat, este imprudenþã curatã, avertizeazã reprezentanþii Direcþiei de

Sãnãtate Publicã (DSP) Hunedoara. „Pe strãzile cu asfalt încins ºi printre blocurile ce radiazã cãldura, chiar ºi cel mai sãnãtos organism poate sã cedeze.

Fãrã o hidratare corespunzãtoare, care sã menþinã temperatura corpului în jur de 37 grade Celsius, pot apãrea crampele de cãldurã, insolaþie, epuizare sau ºoc hipertermic”, a precizat directorul executiv al DSP Hunedoara, Dumitra ªtefan.

Pentru a limita efectele temperaturilor ridicate în locuinþe,

ferestrele expuse la soare trebuie sã stea închise, fiind trase jaluzelele sau draperiile.

De asemenea, pentru a reduce temperatura din casã este bine ca lumina artificialã sã fie

menþinutã la intensitate scãzutã ºi utilizatã pentru perioade mai scurte. În plus, orice aparat electro-casnic de care nu este nevoie va fi închis. În plus, vestimentaþia în zilele cu temperaturi ridicate trebuie sã fie lejerã ºi amplã, din fibre naturale, de culori deschise. Pe cap vor fi purtate pãlãrii sau ºepci în culori deschise.

O mare atenþie trebuie acordatã copiilor, vârstnicilor ºi persoanelor cu dizabilitãþi, care trebuie sã consume periodic lichide. Pãrinþii trebuie sã evite sã iasã cu copilul din casã în orele cu temperaturile ridicate, mai ales dacã este vorba despre bebeluºi de pânã la un an. În niciun caz nu este recomandat scãldatul în apa rece deoarece diferenþele mari de temperaturã pot sã determine apariþia ºocului.

Reprezentanþii DSP mai spun cã pe parcursul zilei trebuie sã fie fãcute duºuri calduþe, apa fiind lãsatã pe corp. In zilele cu temperaturi ridicate, consumul de lichide trebuie sã depãºeascã doi litri, fãrã a aºtepta sã aparã senzaþia de sete, iar consumul de alcool (inclusiv bere sau vin) este interzis. În schimb, Direcþia de Sãnãtate Publicã a jud.Hunedoara recomandã consum ridicat de fructe ºi legume proaspete deoarece acestea conþin o mare cantitate de apã.

Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 iulie 2012

8 Reportaj n duminica sãrbãtorii Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel, la Petroºani, în satul Slãtinoara, s-a reînodat o tradiþie întreruptã de aproape douã decenii. Localnicii de aici au organizat o nedeie de la care nu au lipsit bucatele momârlãneºti, dansurile specifice locului ºi voia bunã.

Î

Bucate momârlãneºti, dansuri ºi voie bunã la Nedeia de pe Slãtinioara cam 12- 13 kg de brânzã de oaie, fãcutã tot de localnici, care se amestecã cu porumbul.

e mâncat am mai mânca, doar de gratis sã fie…”

“D

Oamenii care au venit la nedeie s-au aºezat la masã doar dupã ce preotul a fãcut o slujbã de sfinþire. Participanþii, în jur

upã 20 de ani, D tradiþia s-a reluat Momârlanii de pe Slãtinoara au avut o duminicã de sãrbãtoare.

La nedeie care a avut loc în centrul satului, prima dupã mulþi ani de pauzã, au participat toþi oamenii

locului ºi nu numai.

Bãrbaþii s-au trezit dis de dimineaþã pentru a pregãti bucatele care s-au servit la praznic, foarte apreciate de meseni.

S-a început cu varza, care a fost tocatã de femei

cu o zi înainte ºi care s-a pus prima la foc. A urmat apoi tocana de oaie sau ciorba de batal, cum i se mai spune, care a fost gãtitã ºi potrivitã cu mirodenii de-ale gustului doar de momârlani ºtiute ºi combinate.

Mai apoi, ultimul fel de mâncare gãtit ºi servit la aceastã agapã sau masã a dragostei creºtine, a fost pãsatul. Aici, ei bine, este puþin mai complicat, iar bucãtarul are nevoie neapãrat de pricepere ºi rãbdare. În prealabil, se macinã la moarã câþiva saci de porumb, însã mãcinatul trebuie sã fie mai mare ºi nu din acela mic, ca pentru fãinã.

Dupã cele povestite ºi puþin furate de la bucãtarii care îºi respectã reþetele, pe fundul unei cãldãri mari, se pun cam doi litri de

de 100, au venit dis de dimineaþã, deºi masa s-a servit în jur de ora 14:00, când oalele aburinde au fost luate de pe foc.

“E bunã tare mâncarea asta fãcutã de momârlani.

Varza e cea mai cea, dar ºi pãsatul e deosebit”, ne-a declarat o femeie.

“De mâncat am mânca, doar de gratis sã fie de fiecare datã. Cum sã nu îþi placã aceste bucate gãtite atât de autentic?!”, ne-a spus ºi un bãrbat.

ulei ºi jumãtate cantitate apã.

Când ajunge de dã în clocot, se pune porumbul mãcinat. Vreme de douã-trei ore se amestecã încontinuu cu o lingurã mare de lemn, iar pe la jumatea gãtitului se pun cam douã - trei kg de unt la o cantitate de câteva zeci de kilograme de pãsat. Când bucãtarul considerã cã totul este gata, deasupra se sfarâmã

Reportaj 9

cel puþin 20 de ani, ar fi organizatã an de an, pentru cã aºa, localnicii se mai întâlnesc, ne mai întâlnim ºi noi cu ei, iar în acest fel, totul este o bucurie deplinã”, a spus Marius Isai, preot la Biserica Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena.

de a fi M ândria momârlan

La aceastã sãrbãtoare, femeile din sat s-au îmbrãcat în straiele tradiþionale pe care le-au purtat cu mândrie toatã ziua.

“Niciodatã nu mi-a fost ruºine sã spun cã sunt momârlancã ºi cã trãiesc în satul Slãtinoara.

Este cea mai mare bucurie pentru mine atunci când am ocazia sã îmbrac acest costum pe care îl pãstrez cu grijã”, ne-a declarat o adolescentã din sat.

“Sincer sã vã spun, mai rar îmbrac acest costum, pentru cã nici nu prea mai am unde. Sunt douã, trei ocazii pe an când o pot face, iar atunci, pentru mine este o mândrie”, ne-a spus ºi o doamnã de vârsta a doua.

C

u primarul la joc

Dupã ce s-au mâncat toate cele trei feluri de mâncare, iar masa s-a desfãºurat într-o notã relaxantã ºi de armonie în curtea fostei ºcoli primare din sat, unde este ºi centrul aºezãrii, în scurt timp s-au încins horele ºi învârtitele.

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi, invitat ºi el la nedeie de localnici, dupã ce mâncat, s-a prins ºi el în joc cu frumoasele localnice din Slãtinioara. “Mã bucur cã se întâmplã acest eveniment ºi pe Slãtinioara, iar meritul este al celor de aici, care ºi-au dorit asta. Am servit ºi eu din bucatele tradiþionale ºi o fac ori de

La slujba de binecuvântare a bucatele a luat parte un sobor de preoþi, care a vorbit de importanþa pãstrãrii tradiþiilor.

“Ne-am bucura dacã ºi nedeia aceasta s-ar relua, pentru fiecare sat de momârlani are tradiþia proprie.

Aceste obiceiuri sunt în concordanþã cu obiceiurile bisericii precum ºi cu sãrbãtorile Ar fi frumos dacã nedeia de pe Slãtinoara, care nu s-a mai þinut de

câte ori am ocazia, iar de data aceasta mie mi-a plãcut foarte mult pãsatul, dar ºi varza a fost bunã”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiul Petroºani. La câteva ore dupã ce s-a dat startul nedeii pe Slãtinioara, acolo a venit ºi soþia lui, deputatul PD-L, Monica Iacob Ridzi. “M-am bucurat ºi eu alãturi de localnici, pentru cã s-a organizat ºi aici o nedeie momârlãneascã. Mã bucur cã oamenii care au luat parte la acest eveniment au venit îmbrãcaþi în costume populare ºi cã reuºesc sã pãstreze cel mai bine tradiþia”, a declarat Monica Iacob Ridzi.

pentru S urprizã momârlani

O surprizã din partea organizatorilor pentru localnici a fost prezenþa acolo, în mijlocul lor, a membrilor Tarafului de la Vaþa. Artiºtii au fost aduºi de un localnic, om de televiziune, care a contribuit la desfãºurarea acestei nedei.

Pe acordurile taragotului maestrului Pera Bulz, învârtitele au fost jucate ºi mai foc, iar momârlanii au chiuit ºi mai tare. “Pentru mine, cea mai mare

Pasiune de primar. Gheorghe Ile, vrãjit de albine rimarul municipiului P Vulcan, Gheorghe Ile, ºi-a descoperit o nouã pasiune. De aproape un an este efectiv vrãjit de albine, pe care a început sã le observe cu atenþie. Acum are deja 11 familii ºi este abia la început, cum s-ar spune.

Nu mai puþin de 11 familii de albine are primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, care ºi-a

descoperit aceastã pasiune în urmã cu aproximativ un an.

Spune cã a fost atras de modul de organizare al albinelor, a vrut sã vadã cum se gospodãresc ºi aºa s-a apucat de apiculturã. O pasiune cu rezultate … dulci, dar care necesitã multã muncã, însã Ile ºi-a achiziþionat un echipament complet ºi nu se dã în lãturi de la nimic, atunci când vine vorba despre harnicele albinuþe. „Sunt începãtor în ale apiculturii, mã ocup de albine de aproximativ un an de zile. Mi-am dorit de mai demult sã cresc albine ºi am început sã le studiez.

Mã tot gândeam cum de se coordoneazã, se gospodãresc ele aºa de bine”, spune primarul Vulcanului, Gheorghe Ile. Iar la curiozitate, la pasiune nu a mai fost decât un pas. Acum, edilul are 5 familii de albine acasã la

el, la ferma din Vulcan, iar alte 6 familii le þine la o cunoºtinþã. E vrãjit în continuare de micile zburãtoare, care îi aduc relaxarea necesarã, ºi este de pãrere dacã ºi noi, oamenii, ne-am gospodãri la fel în comunitãþile noastre, altfel ar sta lucrurile. „În puþinul timp liber pe care îl am caut sã fac lucruri care sã mã relaxeze ºi din care sã ºi învãþ mai mult despre organizare ºi conducere, care s-ar putea adapta la viaþa noastrã. Albinele ne învaþã lecþii simple ºi, totodatã, extrem de profunde despre cum se poate trãi în mod armonios. Cred cã le putem purta o recunoºtinþã permanentã pentru tot ceea ce fac pentru noi. ªi, sincer, prefer sã fiu înþepat de o albinã care munceºte non-stop ºi produce miere, polen, propolis ºi alte minunãþii, decât sã mã bâzâie inutil o muscã pentru care orice putrefacþie poate fi sursa de

hranã”, explicã edilul – ºef din Vulcan.

Î ndrãgostit de ceasuri

Nu este singurul hobby al primarului Gheorghe Ile. Acesta mai are o pasiune pentru ceasuri, dezvoltatã încã din anii studenþiei. Acum are sute de ceasuri, pe care le priveºte aproape ca pe niºte oameni. „Ceasul trebuie iubit. E ca un om. Înãuntru are rotiþe, iar mecanismul funcþioneazã ca ºi omul. Eu aºa vãd lucrurile ºi compar fiecare piesã interioarã, cu câte un organ din corpul omenesc. Stau ºi le privesc, le repar ºi niciodatã nu mã plictisesc, atunci când am timp”, susþine Gheorghe Ile. Deþine ceasuri aurite, de buzunar, de perete, pendule ºi ceasuri de mânã, dar ºi un ceas care se roteºte invers.

Car men COSMAN

plãcere este sã fiu acolo unde folclorul îºi spune cuvântul, unde tradiþiile se respectã ºi unde oamenii îºi poartã costumaþiile alea vechi din moº-strãmoºi.

Toate la un loc îþi dau un fior de dragoste faþã de þinuturile acestea. Sigur cã am venit cu mare plãcere când am fost invitat aici ºi nici nu mi-am pus problema sã nu vin, deºi am cântat pânã dimineaþa la o nuntã. Am ajuns acasã, mi-am schimbat cãmaºa ºi-am venit cu toþii fãrã sã ne odihnim”, ne-a declarat maestrul Pera Bulz, liderul Tarafului de la Vaþa.

Undeva la orele amiezii, cei care au pus la cale aceastã manifestare, au oferit ºi diplome de excelenþã participanþilor, cu mulþumirea cã de-a lungul timpului au ajutat ºi la promovarea ºi sprijinirea iniþiativelor demarate pentru Muzeul Momârlanului care existã în acest sat, în curtea unei familii de localnici.

“O vorbã din bãtrâni zice: “Cei care nu-ºi vorbesc graiul ºi nu-ºi poartã straiul, nu sunt o naþiune. Trebuie sã predãm ºtafeta, mai ales la tineret, sã îi învãþãm pe copii de mici sã pãstreze aceste tradiþii care sunt minunate”, a spus Ileana Mãlinesc, cea care împreunã cu soþul ei, Petre Gãlãþan, s-a ocupat de aranjamentele acestei sãrbãtori. Însã, localnicii nu s-au dat plecaþi de acolo cu una cu douã, ci au petrecut pânã târziu în noapte, au jucat ºi s-au simþit bine, cu promisiunea cã la anul va fi ºi mai frumos.

Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 iulie 2012

8 Reportaj n duminica sãrbãtorii Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel, la Petroºani, în satul Slãtinoara, s-a reînodat o tradiþie întreruptã de aproape douã decenii. Localnicii de aici au organizat o nedeie de la care nu au lipsit bucatele momârlãneºti, dansurile specifice locului ºi voia bunã.

Î

Bucate momârlãneºti, dansuri ºi voie bunã la Nedeia de pe Slãtinioara cam 12- 13 kg de brânzã de oaie, fãcutã tot de localnici, care se amestecã cu porumbul.

e mâncat am mai mânca, doar de gratis sã fie…”

“D

Oamenii care au venit la nedeie s-au aºezat la masã doar dupã ce preotul a fãcut o slujbã de sfinþire. Participanþii, în jur

upã 20 de ani, D tradiþia s-a reluat Momârlanii de pe Slãtinoara au avut o duminicã de sãrbãtoare.

La nedeie care a avut loc în centrul satului, prima dupã mulþi ani de pauzã, au participat toþi oamenii

locului ºi nu numai.

Bãrbaþii s-au trezit dis de dimineaþã pentru a pregãti bucatele care s-au servit la praznic, foarte apreciate de meseni.

S-a început cu varza, care a fost tocatã de femei

cu o zi înainte ºi care s-a pus prima la foc. A urmat apoi tocana de oaie sau ciorba de batal, cum i se mai spune, care a fost gãtitã ºi potrivitã cu mirodenii de-ale gustului doar de momârlani ºtiute ºi combinate.

Mai apoi, ultimul fel de mâncare gãtit ºi servit la aceastã agapã sau masã a dragostei creºtine, a fost pãsatul. Aici, ei bine, este puþin mai complicat, iar bucãtarul are nevoie neapãrat de pricepere ºi rãbdare. În prealabil, se macinã la moarã câþiva saci de porumb, însã mãcinatul trebuie sã fie mai mare ºi nu din acela mic, ca pentru fãinã.

Dupã cele povestite ºi puþin furate de la bucãtarii care îºi respectã reþetele, pe fundul unei cãldãri mari, se pun cam doi litri de

de 100, au venit dis de dimineaþã, deºi masa s-a servit în jur de ora 14:00, când oalele aburinde au fost luate de pe foc.

“E bunã tare mâncarea asta fãcutã de momârlani.

Varza e cea mai cea, dar ºi pãsatul e deosebit”, ne-a declarat o femeie.

“De mâncat am mânca, doar de gratis sã fie de fiecare datã. Cum sã nu îþi placã aceste bucate gãtite atât de autentic?!”, ne-a spus ºi un bãrbat.

ulei ºi jumãtate cantitate apã.

Când ajunge de dã în clocot, se pune porumbul mãcinat. Vreme de douã-trei ore se amestecã încontinuu cu o lingurã mare de lemn, iar pe la jumatea gãtitului se pun cam douã - trei kg de unt la o cantitate de câteva zeci de kilograme de pãsat. Când bucãtarul considerã cã totul este gata, deasupra se sfarâmã

Reportaj 9

cel puþin 20 de ani, ar fi organizatã an de an, pentru cã aºa, localnicii se mai întâlnesc, ne mai întâlnim ºi noi cu ei, iar în acest fel, totul este o bucurie deplinã”, a spus Marius Isai, preot la Biserica Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena.

de a fi M ândria momârlan

La aceastã sãrbãtoare, femeile din sat s-au îmbrãcat în straiele tradiþionale pe care le-au purtat cu mândrie toatã ziua.

“Niciodatã nu mi-a fost ruºine sã spun cã sunt momârlancã ºi cã trãiesc în satul Slãtinoara.

Este cea mai mare bucurie pentru mine atunci când am ocazia sã îmbrac acest costum pe care îl pãstrez cu grijã”, ne-a declarat o adolescentã din sat.

“Sincer sã vã spun, mai rar îmbrac acest costum, pentru cã nici nu prea mai am unde. Sunt douã, trei ocazii pe an când o pot face, iar atunci, pentru mine este o mândrie”, ne-a spus ºi o doamnã de vârsta a doua.

C

u primarul la joc

Dupã ce s-au mâncat toate cele trei feluri de mâncare, iar masa s-a desfãºurat într-o notã relaxantã ºi de armonie în curtea fostei ºcoli primare din sat, unde este ºi centrul aºezãrii, în scurt timp s-au încins horele ºi învârtitele.

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi, invitat ºi el la nedeie de localnici, dupã ce mâncat, s-a prins ºi el în joc cu frumoasele localnice din Slãtinioara. “Mã bucur cã se întâmplã acest eveniment ºi pe Slãtinioara, iar meritul este al celor de aici, care ºi-au dorit asta. Am servit ºi eu din bucatele tradiþionale ºi o fac ori de

La slujba de binecuvântare a bucatele a luat parte un sobor de preoþi, care a vorbit de importanþa pãstrãrii tradiþiilor.

“Ne-am bucura dacã ºi nedeia aceasta s-ar relua, pentru fiecare sat de momârlani are tradiþia proprie.

Aceste obiceiuri sunt în concordanþã cu obiceiurile bisericii precum ºi cu sãrbãtorile Ar fi frumos dacã nedeia de pe Slãtinoara, care nu s-a mai þinut de

câte ori am ocazia, iar de data aceasta mie mi-a plãcut foarte mult pãsatul, dar ºi varza a fost bunã”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiul Petroºani. La câteva ore dupã ce s-a dat startul nedeii pe Slãtinioara, acolo a venit ºi soþia lui, deputatul PD-L, Monica Iacob Ridzi. “M-am bucurat ºi eu alãturi de localnici, pentru cã s-a organizat ºi aici o nedeie momârlãneascã. Mã bucur cã oamenii care au luat parte la acest eveniment au venit îmbrãcaþi în costume populare ºi cã reuºesc sã pãstreze cel mai bine tradiþia”, a declarat Monica Iacob Ridzi.

pentru S urprizã momârlani

O surprizã din partea organizatorilor pentru localnici a fost prezenþa acolo, în mijlocul lor, a membrilor Tarafului de la Vaþa. Artiºtii au fost aduºi de un localnic, om de televiziune, care a contribuit la desfãºurarea acestei nedei.

Pe acordurile taragotului maestrului Pera Bulz, învârtitele au fost jucate ºi mai foc, iar momârlanii au chiuit ºi mai tare. “Pentru mine, cea mai mare

Pasiune de primar. Gheorghe Ile, vrãjit de albine rimarul municipiului P Vulcan, Gheorghe Ile, ºi-a descoperit o nouã pasiune. De aproape un an este efectiv vrãjit de albine, pe care a început sã le observe cu atenþie. Acum are deja 11 familii ºi este abia la început, cum s-ar spune.

Nu mai puþin de 11 familii de albine are primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, care ºi-a

descoperit aceastã pasiune în urmã cu aproximativ un an.

Spune cã a fost atras de modul de organizare al albinelor, a vrut sã vadã cum se gospodãresc ºi aºa s-a apucat de apiculturã. O pasiune cu rezultate … dulci, dar care necesitã multã muncã, însã Ile ºi-a achiziþionat un echipament complet ºi nu se dã în lãturi de la nimic, atunci când vine vorba despre harnicele albinuþe. „Sunt începãtor în ale apiculturii, mã ocup de albine de aproximativ un an de zile. Mi-am dorit de mai demult sã cresc albine ºi am început sã le studiez.

Mã tot gândeam cum de se coordoneazã, se gospodãresc ele aºa de bine”, spune primarul Vulcanului, Gheorghe Ile. Iar la curiozitate, la pasiune nu a mai fost decât un pas. Acum, edilul are 5 familii de albine acasã la

el, la ferma din Vulcan, iar alte 6 familii le þine la o cunoºtinþã. E vrãjit în continuare de micile zburãtoare, care îi aduc relaxarea necesarã, ºi este de pãrere dacã ºi noi, oamenii, ne-am gospodãri la fel în comunitãþile noastre, altfel ar sta lucrurile. „În puþinul timp liber pe care îl am caut sã fac lucruri care sã mã relaxeze ºi din care sã ºi învãþ mai mult despre organizare ºi conducere, care s-ar putea adapta la viaþa noastrã. Albinele ne învaþã lecþii simple ºi, totodatã, extrem de profunde despre cum se poate trãi în mod armonios. Cred cã le putem purta o recunoºtinþã permanentã pentru tot ceea ce fac pentru noi. ªi, sincer, prefer sã fiu înþepat de o albinã care munceºte non-stop ºi produce miere, polen, propolis ºi alte minunãþii, decât sã mã bâzâie inutil o muscã pentru care orice putrefacþie poate fi sursa de

hranã”, explicã edilul – ºef din Vulcan.

Î ndrãgostit de ceasuri

Nu este singurul hobby al primarului Gheorghe Ile. Acesta mai are o pasiune pentru ceasuri, dezvoltatã încã din anii studenþiei. Acum are sute de ceasuri, pe care le priveºte aproape ca pe niºte oameni. „Ceasul trebuie iubit. E ca un om. Înãuntru are rotiþe, iar mecanismul funcþioneazã ca ºi omul. Eu aºa vãd lucrurile ºi compar fiecare piesã interioarã, cu câte un organ din corpul omenesc. Stau ºi le privesc, le repar ºi niciodatã nu mã plictisesc, atunci când am timp”, susþine Gheorghe Ile. Deþine ceasuri aurite, de buzunar, de perete, pendule ºi ceasuri de mânã, dar ºi un ceas care se roteºte invers.

Car men COSMAN

plãcere este sã fiu acolo unde folclorul îºi spune cuvântul, unde tradiþiile se respectã ºi unde oamenii îºi poartã costumaþiile alea vechi din moº-strãmoºi.

Toate la un loc îþi dau un fior de dragoste faþã de þinuturile acestea. Sigur cã am venit cu mare plãcere când am fost invitat aici ºi nici nu mi-am pus problema sã nu vin, deºi am cântat pânã dimineaþa la o nuntã. Am ajuns acasã, mi-am schimbat cãmaºa ºi-am venit cu toþii fãrã sã ne odihnim”, ne-a declarat maestrul Pera Bulz, liderul Tarafului de la Vaþa.

Undeva la orele amiezii, cei care au pus la cale aceastã manifestare, au oferit ºi diplome de excelenþã participanþilor, cu mulþumirea cã de-a lungul timpului au ajutat ºi la promovarea ºi sprijinirea iniþiativelor demarate pentru Muzeul Momârlanului care existã în acest sat, în curtea unei familii de localnici.

“O vorbã din bãtrâni zice: “Cei care nu-ºi vorbesc graiul ºi nu-ºi poartã straiul, nu sunt o naþiune. Trebuie sã predãm ºtafeta, mai ales la tineret, sã îi învãþãm pe copii de mici sã pãstreze aceste tradiþii care sunt minunate”, a spus Ileana Mãlinesc, cea care împreunã cu soþul ei, Petre Gãlãþan, s-a ocupat de aranjamentele acestei sãrbãtori. Însã, localnicii nu s-au dat plecaþi de acolo cu una cu douã, ci au petrecut pânã târziu în noapte, au jucat ºi s-au simþit bine, cu promisiunea cã la anul va fi ºi mai frumos.

Luiza ANDRONACHE

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 iulie 2012

Primar, Gheorghe ILE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

4 iulie 2012

Împreunã cu prietenii ai putea pune la cale o distracþie sau o activitate la care sã participe mai multã lume. Nu este cazul sã fii stresat; lucrurile vor ieºi aºa cum îþi doreºti. De energie nu duci lipsã, aºa cã nu este o problemã dacã ai de gând sã te implici.

Eºti într-o dispoziþie de zile mari; vei fi mai entuziast decât te-au vãzut vreodatã cei ce te cunosc.

Ieºirea la o plimbare sau o ºuetã cu prietenii va putea fi un prilej suplimentar de a te destinde.

Cineva îþi va face o promisiune, dar ar fi bine sã nu crezi.

Energia ta este la limita inferioarã, aºa cã nu te apuca de nimic din ceea ce te-ar putea suprasolicita. Adoptã politica paºilor mãrunþi ºi vei avea mai multe satisfacþii. Ai putea primi un ajutor substanþial de la colegi.

Nu te adâncii asupra detaliilor.

S-ar putea sã ai idei noi, pe care sã le prezinþi ºi altora. Trãieºti o emoþie puternicã ºi aceasta te-ar putea ajuta sã realizezi ceva mai deosebit, sã dai dovadã de un plus de creativitate. Ai putea mãcar sã schimbi puþin decorul în apartamentul tãu.

Ai muncit suficient, dar tot nu se poate spune cã ai rezolvat ceea ce þi-ai propus. Dialogul în contradictoriu cu rudele te va obosi ºi ar fi bine sã faci un efort ºi sã mai laºi câte ceva de la tine. Ai putea sã te preocupi mai mult de propria persoanã.

Situaþia financiarã nu îþi va ridica probleme, aºa cã poþi face liniºtit cumpãrãturile pe care le ai în plan. În cazul în care doreºti sã iei o decizie privitoare la cãminul tãu, va fi bine ca mai întâi sã te consulþi ºi cu ceilalþi membrii ai familiei.

Prietenii îþi vor face o invitaþie care te tenteazã, dar te gândeºti cã s-ar putea sã nu mai finalizezi ceea ce þi-ai propus. Profitã de ocazie, pentru a face cunoºtinþã cu alte persoane, cu care ai putea avea o discuþie interesantã.

Vei avea o zi plinã, în care nu vei avea timp sã te plictiseºti.

Energia te susþine în tot ce faci, dar ºi prietenii vor fi de partea ta mãcar cu vorba dacã nu cu fapta. Relaþiile cu strãinãtatea îþi vor aduce satisfacþiile scontate.

Chiar dacã nu þi-ai programat o deplasare, vei fi nevoit sã o faci.

Dacã aveai de obþinut o aprobare, ºansa te va susþine cu condiþia sã dai dovadã de calm ºi rãbdare. Colaborãrile nu te avantajeazã în aceastã perioadã. Este posibil sã þi se facã o propunere.

Dialogul cu cei din jur se va dovedi fructuos, cu condiþia sã îþi stãpâneºti impulsivitatea. Dacã aºtepti o veste sau un rãspuns, acesta va veni mai târziu, dar te va satisface. Þi se va da o idee asupra cãreia meritã sã te apleci.

Ai spor în ceea ce priveºte operaþiunile de curãþenie; aºa cã îþi va mai rãmâne timp ºi pentru ceva distracþie. Prezenþa ta fermecãtoare nu va trece neobservatã. În ceea ce priveºte chestiunile profesionale, fii mai conºtiincios.

Este posibil sã fii cooptat într-o activitate care va fi pe placul tãu.

Vei avea un bun prilej de a te face remarcat, dar ar fi indicat sã dai dovadã de un pic de modestie. Atmosfera de la serviciu este calmã, iar colegii te sprijinã în tot ce încerci sã faci.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 iulie 2012 ste a treia zi de când oficial, sistemul de eliberare a reþetelor de tip electronic, este pus în funcþiune la nivel naþional. În Valea Jiului, însã, ca în tot judeþul, lucrurile se miºcã puþin mai încet.

E

Medicii de familie, farmacile, precum ºi spitalele, fac în aceste zile toate demersurile pentru ca sistemul de eliberãri reþete electronice sã fie funcþional. Deocamdatã mai sunt de pus la punct câteva detalii. “ Acest sistem este foarte benefic ºi este frumos aºezat pe calculator, dar deocamdatã nu avem coduri. Trebuie sã primim în curând de la Casa de Asigurãri. Noi, însã, am fãcut astfel de reþete informatizate de ani de zile, doar cã nu le-am trimis spre farmacii. Aceasta este deosebirea, acel click de trimitere ”, ne-a declarat dr. Dumitra Udrea, un medic de familie de la Petroºani.

Reprezentanþii Casei Judeþene de Asigurãri de

Reþeta electronicã, încã în teste în Valea Jiului

Asistenþã juridicã, dincolo de limita legii n avocat din Deva este cerU cetat penal, dupã ce a încheiat diverse contracte de asistenþã juridicã, pe sume frumoase, dar mai apoi a uitat de contribuþiile la stat.

Sãnãtate de la Deva spun cã 12 medici din tot judeþul au eliberat deja reþete în acest format, încã nu toate farmaciile sunt puse la punct. “ A fost o micã defecþiune a sistemului la nivel naþional în prima zi, dar a fost remediatã în scurt timp.

Deocamdatã, noi avem unele probleme la eliberarea reþetelor, pentru cã farmaciile folosesc un soft privat, care nu este în con-

cordanþã cu cel al nostru ºi mai ales cã multe farmacii încã nu ºi-au achiziþionat acele scannere”, a declarat Ovidiu Bândea, purtãtor de cuvânt C.J.A.S. Hunedoara.

Pânã în decembrie,

atât electronic, cât ºi pe hârtie, în mod tradiþional, însã de la 1 ianuarie 2013, sistemul informatizat trebuie sã fie implementat 100%.

Luiza ANDRONACHE

Bãrbatul, în vârstã de 40 de ani este cercetat de poliþiºtii Serviciului de Investigare a Fraudelor Hunedoara, care au stabilit cã, în perioada 2007 – 2011, acesta a încheiat contracte de reprezentare ºi asistenþã juridicã cu diferite persoane fizice ºi juridice, a prestat servicii ºi a realizat venituri în valoare de aproximativ 670.000 lei, pe care nu le-a declarat organelor fiscale. În acest fel s-a sustras de la plata taxelor ºi impozitelor datorate statului. „În cauzã a fost întocmit dosar penal în care se efectueazã cercetãri, sub supravegherea Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de evaziune fiscalã”, au declarat poliþiºtii hunedoreni.

Carmen COSMAN

Pentru a restaura ºi conserva ºi Sarmizegetusa trebuie schimbatã legea n alt de data medicii potministru, elibera reþetele

U

aceasta Puiu Hasotti, are în vedere eradicarea jafului de la Sarmizegetusa judeþul Hunedoara ºi conservarea complexului istoric prin alocarea unei sume importante de bani. Pentru a atrage ºi cointeresa specialiºtii restauratori va trebui schimbatã legea.

Din nou este ridicatã problema jafului de la Sarmizegetusa. Fiecare ministru de pânã acum s-a arãtat, la modul declarativ, preocupat de complexul arheologic al capitalei Daciei romane, Sarmizegetusa, judeþul Hunedoara. ªi ministrul pentru trei sãptãmâni, Mircea Diaconu a fãcut declaraþii în acest sens, dar ºi noul – Puiu Haºoti, care a strigat despre acelaºi jaf de care se tot vorbeºte de peste 20 de ani. Cel mai vocal a fost într-o vreme vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara de pe vremea PSD, Costel Avram, dar care a ”fost redus la tãcere” dupã un timp, ceea ce poate fi dovadã cã în zonã erau implicaþi oameni cu relaþii importante, sau a obosit strigând fãrã ca nimeni sã-l audã.

Au apãrut diverse ONG-uri care s-au implicat în a apãra zona istoricã, oameni cu suflet uriaº, dar nu a fost ºi nu este suficient. Aflat la Histria, ministrul Hasotti a promis ”o sumã importantã de bani” pentru conservarea complexului Sarmizegetuza, conform Mediafax. “În douã-trei sãptãmâni mã voi deplasa la Sarmizegetusa unde din pãcate existã, nu mã feresc sã spun,

un jaf, în sensul cã se umblã cu detectoare de metale ºi se identificã foarte multe piese - kosoni. Ultima identificare a fost fãcutã la Chicago, o colecþie mare de cosoni.

Intenþionãm sã alocãm o sumã importantã pentru conservare, restaurare ºi pentru cercetãri arheo-

logice la Sarmizegetusa”, a afirmat Haºotti, duminicã, într-o conferinþã de presã.

Ministrul Culturii a precizat cã intenþioneazã sã aducã o firmã italianã, una din cele mai importante la nivel european în restaurarea monumentelor, pentru a desfãºura asemenea lucrãri ºi în þara noastrã.

“Am avut o discuþie lungã poate cu cea mai importantã companie de conservare ºi restaurare monumente de orice tip, nu monumente arheologice, din Italia. Sunt niºte oameni care mie mi s-au pãrut foarte serioºi, foarte competitivi, care lucreazã cu fonduri europene, au lucrat în foarte multe þãri din Uniunea Europeanã ºi din Africa în acest domeniu. Trebuie modificatã un pic legislaþia pentru a-i interesa în a face restaurãri de monumente. Pe lista monumentelor sunt 30 de mii de obiective”, a precizat ministrul Culturii.

Doamne, dã ca mãcar acest ministru sã se þinã de cuvânt, sã conserve pânã mai are ce din minunata Sarmizegetusa!

Ileana FIRÞULESCU

12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 iulie 2012

Staþiunea Dobraia, vis sau realitate? ele mai lungi pârtii de Europa ºi un peisaj de vis.

Acestea sunt douã din cele mai bune argumente pentru care se vrea construcþia staþiunii Dobraia de la Petrila. Iniþiatorii acestui proiect sfideazã criza cu planurile lor.

C

Deºi situaþia economicã a oraºului este una dificilã, la Petrila, edilii nu înceteazã sã spere cã pot realiza lucruri mari. Unul dintre acestea este în mod cert proiectul care vizeazã construcþia unei staþiuni care sã aibã cele mai lungi pârtii din Europa.

Ideea este una mai veche, dar mereu adusã

în discuþie atunci când vine vorba de resuscitarea localitãþii din punct de vedere economico-financiar. În aceste zile, reprezentanþii administraþie locale au veºti vizavi de urmãtorii paºi care trebuie parcurºi. “Avem o zonã cu deschidere turisticã, unde aºa cum am promis de atâtea ori, dorim sã realizãm acel proiect pe care ni l-am propus cu domeniul schiabil Dobraia.

Sãptãmâna trecutã am vorbit cu cei de la Institutul Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare în Turism pentru cã avem un contract în derulare cu ei de a iniþia proiectarea staþiunii turistice. Mi-au promis cã din data de 15 iulie vor veni în zonã ºi vor sta aici pentru a face mãsurãtorile topografice

Dorm cu lubeniþele ânzãtorii de lubeniþe ºi pepeni de pe ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani sunt nevoiþi sã facã de pazã pentru a nu se trezi cã, peste noapte, au rãmas fãrã marfã.

V

Prin urmare, cei câþiva comercianþi fac prin rotaþie de gardã la plantele provenite din familia cucurbitaceelor.

Nu de alta, dar, s-a mai întâmplat ca pe timp de noapte sã disparã câte o lubeniþã, douã.

Asta, pentru cã administraþia pieþelor, care încaseazã taxele de rigoare de la comercianþi, nu asigurã ºi paza produselor dupã “orele de program”.

“Facem de pazã, pe rând, pentru cã

ºi începerea studiului de fezabilitate, pentru crearea obiectivului turistic Dobraia”, ne-a declarat Dorin Curtean, city manager în Oraºul Petrila. În staþiunea care ar urma sã fie construitã pe muntele Dobraia se ajunge pe traseul Cheile Tãii - Lunca Florii.

O parte a proiectului integrat vizeazã ºi construcþia unui drum care sã treacã Munþii ªureanu ºi care ar ajunge direct în judeþul Alba.

“Am avut o discuþie ºi cu investitorul de la ªureanu, care a creionat Staþiunea de acolo, pârtiile de schi ºi instalaþiile de cablu, iar dumnealui mi-a spus cã este interesat sã facã tot el instalaþiile pe zona noastrã pentru a face o legãturã cu staþi-

nu vrem sã rãmânem fãrã marfã ºi banii pe care i-am putea încasa pe aceasta. Stãm de pazã pentru cã, în Româmia, orice lucru lãsat de izbeliºte dispare. Am mai pãþit-o de-a lungul anilor trecuþi aºa cã ne-am învãþat minte”, a spus unul dintre comercianþii de pepeni de pe ºoseaua de centurã a Petroºaniului.

Pe de altã parte, interesant este faptul cã, deºi comercializeazã pepeni “made in Dãbuleni” niciunul dintre vânzãtori nu este din localitatea doljeanã. Cu toþii sunt din Petroºani ºi, în plus, se pare cã ºi lubeniþele provin din Grecia, nu din Oltenia. Partea bunã, pentru cumpãrãtori, este cã pe ºoseaua de centurã preþul unui kilogram de pepene verde sau galben este mai mic cu 50 de bani decât în Piaþa Agroalimentarã Centralã. Adicã are valoarea de 2 lei, nu 2,5 lei.

Mir cea NISTOR

unea de la ªureanu pentru ca turiºtii sã poatã veni pe aceastã vale, unde drumul este mult mai scurt decât pe Valea Sebeºului.

Pentru a ajunge în Staþiunea ªureanu sunt undeva la 50 de km din Sebeº, iar de la noi sunt cam 18 km. Astfel, drumul este mult mai scurt, iar turiºtii pe care îºi doreºte sã-i atragã acolo sunt din partea noastrã” , a mai spus Dorin Curtean.

Doar construcþia drumului pânã în judeþul Alba ar costa, la o primã estimare, peste 70 de miliarde de lei vechi, însã proiectul general atinge sume fabuloase pentru criza pe care o traversãm în ultimi ani. Însã, cei de la primãria Petrila sunt optimiºti.

Luiza ANDRONACHE