CVJ, Nr. 175, joi 26 iulie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 175

Cronica Vãii Jiului Joi, 26 iulie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Turism la negru, dezvoltat pe bani “albi”, de la minister

Spitalul Petroºani a închis douã secþii pe perioada concediilor medicilor ecþiile Oncologie ºi Oftalmologie ale Spitalului de Urgenþã Petroºani (SUP) au fost golite, iar pacienþii trimiºi spre alte unitãþi medicale.

S

>>> PAGINA A 3-A

”Cum sã se desfiinþeze Salvital?

Ce, nu mai e cumva Moloþ la CJH?” upã alegerile locale, când preºedintele Asociaþiei ”Salvital” – SMURD Hunedoara a devenit primar al Devei, la judeþ s-a vehiculat din ce în ce mai des ºi apãsat cã SMURDU-ul din judeþ va fi desfiinþat.

D

>>> PAGINA A 3-A

Primarii Iacob Ridzi ºi Gheorghe Ile, cei mai activi pe internet dilii localitãþilor Vãii Jiului au înþeles cã promovarea pe internet este la fel de importantã ca o întrunire faþã în faþã cu cetãþeanul.

E

>>> PAGINILE 6-7

Franþa Vietnam pe douã roþi, cu escalã în Valea Jiului PAGINA 12

>>> PAGINILE 6-7

2 Diverse genþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) efectueazã plãþile pentru ajutorul de stat prin rambursare a diferenþei de accizã pentru motorina utilizatã în agriculturã – trimestrul I 2011.

A

Termenul limitã de depunere a cererii pentru ajutorul de stat prin rambursare a diferenþei de accizã pentru motorina utilizatã în agriculturã – trimestrul II 2011 este 31 iulie 2012.

Ajutorul de stat se acordã sub formã de rambursare a diferenþei dintre acciza standard ºi acciza redusã (stabilitã la 21,00 euro/1000

Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 iulie 2012

Fermierii primesc diferenþa de accizã pentru motorina utilizatã în agriculturã

litri) pentru motorina utilizatã la efectuarea lucrãrilor mecanizate în agriculturã; pentru anul 2012, valoarea accizei decontate este de 1,2686 lei/litru de motorinã.

Potrivit Ordinului MADR nr.

126/2010 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, „cererea trimestrialã de rambursare a ajutorului de stat nu poate depãºi 40% din cantitatea totalã stabilitã conform

acordului prealabil de finanþare prin rambursare”.

Cantitãþile de motorinã ce beneficieazã de ajutor de stat acordat sub formã de rambursare se stabilesc prin ordin al ministrului cu avizul Ministerului Finanþelor Publice, cu încadrare în prevederile bugetare aprobate.

Beneficiarii accizei reduse pentru motorina utilizatã în agriculturã riscã amenzi de pânã la 20.000 de lei, dar ºi pierderea dreptului de a încasa acest ajutor de stat pentru o perioadã de trei

ani, dacã în urma controalelor se dovedeºte cã au beneficiat de un ajutor necuvenit.

Vânzarea motorinei pentru care s-a acordat ajutor de stat sau utilizarea acesteia în alte scopuri decât cele prevãzute de lege constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 5.000 lei la 20.000 lei.

Ajutor necuvenit reprezintã orice sumã care, în urma verificãrilor efectuate de cãtre APIA sau de cãtre alte instituþii abilitate, se constatã

cã a fost acordatã beneficiarilor care nu au respectat prevederile legale.

Beneficiarii care, prin înscrierea sau atestarea de date nereale pe documentele de decontare aferente ajutorului de stat, au încasat sume de la bugetul de stat în mod necuvenit nu mai beneficiazã de ajutor pentru o perioadã de trei ani. Totodatã, sumele reprezentând ajutor necuvenit se recupereazã de la beneficiarii ajutorului de stat.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1

National TV

8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Prodanca ºi Reghe: Aventura americanã 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r)

11:00 12:00 12:15 13:15 13:45 14:00 16:30 18:30 19:15 20:15 21:15 23:15

Culoarea fericirii Grupul Vouã (r) Împãratul mãrii Fosta mea iubire (r) Grupul Vouã (r) Uraganul (r) Cuscrele Þtiri Naþional TV Triunghiul iubirii 2 Suflete pereche O fatã strãlucitoare Împãratul mãrii (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 11:00 Turnul din Suso (r) 13:00 ªtirile Pro TV 16:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 Þtirile Pro TV 20:30 Tekken 22:30 ªtirile Pro TV

23:15 Chuck 0:00 Vis de femeie 0:30 Dexter 1:15 Tekken (r)

Prima TV 9:30 Jessica (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãþelul leneþ 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Ascultã-þi inima 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaþa de pe tortRedifuzare 20:30 Curat, murdar?

21:30 Fete Bune 22:15 Trãsniþii

TVR 1 9:10 Legendele palatului 10:15 TV BAC 11:30 Jocurile Olimpice (r) 12:00 Bebe magia 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 13:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Info electoral 20:05 Referendum 21:00 Hoþii de diamante 21:50 Lumea modei (r) 22:10 Cine-i mai bolnav: omul sau sistemul ?

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012

ecþiile Oncologie ºi Oftalmologie ale Spitalului de Urgenþã Petroºani (SUP) au fost golite, iar pacienþii trimiºi spre alte unitãþi medicale.

Motivul este lipsa medicilor de specialitate pe perioada concediilor de odihnã. SUP are un oncolog ºi un oftalmolog.

Responsabilii spitalelor din Valea Jiului spun cã este atipicã aceastã practicã.

S

Câþiva pacienþi de la secþia Oncologie a Spitalului de Urgenþã Petroºani s-au plâns cã au fost alungaþi din spital pentru cã singurul doctor oncolog al Spitalului, dr.

Mariana Mununar, este în concediu de odihnã.

Verificând informaþia direct la sursã, respectiv la directorul medical al SUP, Nicolae Ciugulea, am aflat cã nu doar Oncologia a fost golitã, ci ºi secþia Oftalmologie. ”Da, este vorba de

upã alegerile locale, când preºedintele Asociaþiei ”Salvital” – SMURD Hunedoara a devenit primar al Devei, la judeþ s-a vehiculat din ce în ce mai des ºi apãsat cã SMURDU-ul din judeþ va fi desfiinþat.

Ideea l-a înfuriat pe preºedintele Consiliului Judeþean, sub patronajul cãreia

D

Spitalul Petroºani a închis douã secþii pe perioada concediilor medicilor Oncologie ºi Oftalmologie.

Mãsura s-a luat din lipsa medicilor de specialitate ºi ca urmare nu are rost sã fie þinut personalul în aceastã perioadã, iar pacienþii sunt trimiºi în alte pãrþi”- a declarat Nicolae Ciugulea, director medical al Spitalului de Urgenþã Petroºani.

Informându-ne la alte spitale dacã practica este generalã, reprezentanþii acestora s-au arãtat surprinºi, pentru cã suspendarea activitãþii unei secþii se face cu anunþarea primãriei ºi acordul ministerului de resort. Dar de regulã, pe perioada concediilor spitalele se acoperã cu specialiºti prin ”contracte scurte” sau colaborare cu alte spitale care au specialiºti. ”Noi chiar am avut asemenea situaþie cu medicul ATI. Lupeniul avea, pânã acum, doar unul singur, dar în perioada concediului aveam o înþelegere cu un doctor anestezist de la Petroºani ºi acopeream perioada concedi-

ilor. Anul acesta nu a mai fost nevoie pentru cã noul medic anestezist a venit chiar cu câteva zile înaite de a pleca celãlalt în concediu. Am angajat o familie de medici – el chirurg, doamna anestezit. Eu, personal nu am auzit de aºa ceva, sã închizi secþia pe perioada concediilor” – a declarat preºedintele Consiliului de Administraþie a Spitalului Municipal Lupeni, Constatin Lungu. ”Nu am auzit aºa ceva! Ca manager nu poþi aproba concediul de odihnã pânã nu faci o reorganizare pentru a acoperi secþia respectivã. Pentru a închide o secþie trebuie sã anunþi primãria ºi ministerul cã suspenzi activitatea secþiei respective temporar. De regulã existã colaborãri cu alte spitale pentru asemenea situaþii, dar probabil nu mai vor cei de la alte spitale sã vinã” – a declarat managerul Spitalului Municipal Vulcan, Mariana Mateescu.

A fost invocat chiar un caz de cancer pulmonar care nu a fost preluat din acest motiv,

chiar dacã la SUP a fost mutatã, încã din anul 2010, Pneumologia care fiinþa la Vulcan ºi care putea sã vadã pacientul. Poate au fãcut-o pânã la urmã…

Dar doctorii ºtiu mai bine ce au de fãcut ºi cum e cu jurãmintul lui Hipocrat ºi mai ales cu respectarea lui…

Se spune cã este bine sã reciteºti promisiunile fãcute pentru cã firea umanã ºi valurile vieþii dilueazã puterea jurãmintelor.

Formularea modernã a jurãmântului lui Hipocrat, adoptat de Asociaþia Medicalã Mondialã în cadrul Declaraþiei de la Geneva din anul 1975

pentru mine obligaþie sacrã; Voi pãstra secretele încredinþate de pacienþi chiar ºi dupã decesul acestora; Voi menþine prin toate mijloacele onoarea ºi nobila tradiþie a profesiunii de medic; Colegii mei vor fi fraþii mei; Nu voi îngãdui sã se interpunã între datoria mea ºi pacient consideraþii de naþionalitate, rasã, religie, partid sau stare socialã; Voi pãstra respectul deplin pentru viaþa umanã de la începuturile sale chiar sub ameninþare ºi nu voi utiliza cunoºtinþele mele medicale contrar legilor umanitãþii.

Fac acest jurãmânt în mod solemn, liber, pe onoare!”

“Odatã admis printre membrii profesiunii de medic: Mã angajez solemn sã-mi consacru viaþa în slujba umanitãþii; Voi pãstra profesorilor mei respectul ºi recunostinþa care le sunt datorate; Voi exercita profesiunea cu conºtiinþã ºi demnitate; Sãnãtatea pacienþilor va fi

P.S.: Ca o glumã/întrebare: pe cale de consecinþã ºi directorul/managerul SUP e doar unul ºi se aflã în concediu. E? Cum facem? Închidem spitalul?

”Cum sã se desfiinþeze Salvital? Ce, nu mai e cumva Moloþ la CJH?” de aflã Asociaþia.

Dupã alegerile locale, când preºedintele Asociaþiei ”Salvital” – SMURD Hunedoara a devenit primar al Devei, la judeþ s-a vehiculat din ce în ce mai des ºi apãsat cã SMURDU-ul din judeþ va fi desfiinþat.

Logic, ideea nu stãtea

în picioare pentru cã abia se alocase o cãruþã de bani, în luna mai 2012, pentru achiziþionarea unei autospeciale unicat în România, menitã primei intervenþii pentru stingerea incendiilor în mediul rural ºi urban, salvarea persoanelor, acordarea primului ajutor medical ºi transportul rãniþilor, care pune accent pe deplasarea rapidã pe diferite medii de teren.

Asemenea autospecialã are doar Austria, Germania ºi Franþa, iar preþul este pe mãsurã.

Adicã 1.034.000 lei, fãrã TVA, Consiliul Judeþean Hunedoara contribuind cu 50 la sutã din sumã, iar Asociaþia „Salvital”SMURD cu cealaltã jumãtate. Se ºtie cã nimeni pe lume nu investeºte în

ceva ce va urma desfiinþat, mai ales cã preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, are orgoliile lui în ceea ce priveºte judeþul ºi instituþiile subordonate Consiliului. Dar cum în politica românescã totul este posibil, mai ºtii?

Dar lipsa de vânã ºi de comunicare de la vârful Salvital, s-a creat impresia cã al doilea SMURD din þarã, dupã Târgu Mureº, prin respectiva asociaþie va fi lãsat de izbeliºte.

Ideea l-a înfuriat, fireºte, pe Mircea Ioan Moloþ. ”Ce întrebare e asta? Cum sã se desfiinþeze Salvital? Ce, nu mai e cumva Moloþ la Consiliul Judeþean? Nici nu se pune problema de aºa ceva. Dimpotrivã va fi întãritã Asociaþia, dovadã achiziþiile de echipamente profesionale.

Deocamdatã e o perioadã de interimat, dar ea (Asociaþia – n.n.) va exista ºi va fi ºi mai puternicã” – a declarat, pe picior de rãzboi, preºedintele CJH, Mircea Ioan Moloþ.

Ileana FIRÞULESCU În echipa de conducere a Asociaþiei Salvital Hunedoara, Valea Jiului are un medic coordonator SMURD, pe dr.

Cãtãlin Popa. În anul 2003, cu trei ani înainte de înfiinþarea SMURD în judeþ, dr. Popa conducea o formaþiune de voluntari sub numele de MontPlanet Petrila, extrem de eficientã ºi dinamicã, numitã cu mândrie la vremea respectivã ”SMURD-ul alpin”.

Dar, scopul înfiinþãri Asociaþiei Savital Hunedoara a fost acela de a crea componente comunitare integrate la nivelul judeþului de acordare a primului ajutor de urgenþã, resuscitare ºi descarcerare a victimelor accidentelor de orice naturã, a operaþiunilor de salvare ºi transportul victimelor la unitãþile medicale.

Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 iulie 2012

Drum reabilitat pentru prima oarã na dintre arterele ce duce spre principalele societãþi din subordinea primãriei sau a Consiliului Judeþean intrã în reabilitare la Petroºani.

U ocalnicii din L Petroºani pot sã se opunã prelucrãrii datelor cu caracter personal înregistrate de camerele de supraveghere montate pe strãzi.

Camerele de supraveghere din municipiul Petroºani, montate de municipalitate, au intrat în funcþiune, iar mulþi oameni se simt urmãriþi de „ochiul de sticlã”.

Reprezentanþii Primãriei Petroºani îi liniºteºte, însã, ºi îi anunþã pe localnici cã au dreptul sã cearã chiar

Localnicii din Petroºani pot cere ºtergerea imaginilor suprinse de „ochiul de sticlã” ºtergerea imaginilor care îi vizeazã. Datele culese sunt prelucrate de Serviciul Poliþie Localã, iar informaþiile înregistrate sunt destinate utilizãrii de cãtre operator, adicã Municipiul Petroºani, în scopul supravegherii ordinii ºi liniºtii publice, descurajãrii actelor infracþionale. „Conform Legii nr.

677/2001, beneficiaþi de dreptul de acces, de intervenþie asupra datelor ºi de dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale. Totodatã, aveþi dreptul sã vã opuneþi prelucrãrii datelor personale care vã privesc ºi sã solicitaþi ºtergerea datelor.

Pentru exercitarea acestor drepturi, vã puteþi adresa cu o cerere scrisã,

datatã ºi semnatã, la Primãria Municipiului Petroºani”, le-a explicat oamenilor primarul Tiberiu Iacob - Ridzi.

De precizat cã prelucrarea imaginilor este semnalatã prin afiºe amplasate în fiecare zonã monitorizatã, ºi anume Piaþa Victoriei, zonele verzi ºi parcurile situate în vecinãtatea strãzii 1

3 centre de Bac în Valea Jiului a examenul de Bacalaureat, ediþia a II-a din acest an, în judeþul Hunedoara vor funcþiona 8 centre de examen.

L

Dintre acestea, 3, sunt localizate în Valea Jiului. Respectiv în Petroºani - 2 ºi Vulcan – 1. Numãrul absolvenþilor de clasa a XII-a din judeþul Hunedoara care s-au înscris la Bacalaureatul de toamnã este de 2.336. Pentru Bac s-au înscris ºi cei care mai au de susþinut corigenþe la unele materii. Aceºtia vor intra în examen doar dacã vor trece peste probele „restante”.

Mir cea NISTOR

upã sãptãmânile de caniculã, cu temperaturi de peste 35 de grade vremea, în sfârºit, s-a mai îndreptat un pic ºi a revenit aproape la normal, mãcar pentru o dimineaþã.

D

Vine „titularizarea”

S

De la Colegiul Naþional „Dimitrie Leonida” din Petroºani s-au înscris la examen 11 profesori, cei mai mulþi la limba englezã ºi anume 3.

Pânã acum, cei 11 au trecut ºi printr-o inspecþie la clasã, probã de care au trecut cu bine. „Lunga varã fierbinte continuã, la fel ºi examenle, în data

Drumul va fi reparat pentru prima datã de la darea lui în folosinþã. Lucrãrile au început în aceastã sãptãmânã ºi, Car men COSMAN potrivit reprezentanþilor primãriei Petroºani, acestea sunt realizate din banii de la bugetul local. Cheltuielile finale, spun cei de la primãrie, vor fi fãcute publice abia la terminarea lucrãrii. În zonã se fac deja subtraversãri pentru diferite utilitãþi ºi pânã acum au fost montate ºi bordurile.

Trotuarele vor fi reabilitate în totalitate, iar artera rutierã va avea un covor asfaltic nou.

Pânã acum, administraþia nu a Valea Jiului cerul se va reuºit decât sã cârpeascã menþine mai mult senin iar gropile ºi nimic mai mult, iar temperaturile vor urca din acum este prima lucrare de nou pânã la valoarea de anvergurã ce se desfãºoarã pe 35 de grade. acea arterã intens circulatã.

Diana MITRACHE Mir cea NISTOR

Bun ºi-un strop, decât de loc

Cel puþin în Valea Jiului unde au cãzut ºi câþiva stropi de ploaie.

Cea mai mare cantitate de apã s-a abãtut asupra zonei Valea de Peºti – 20 l/mp iar cea mai micã în Petroºani – 5 l/mp. În acest

ãptãmâna viitoare cadrele didactice vor intra în febra examenelor, fiind programatã „proba” de titularizare.

Decembrie 1918, strada 1 Decembrie 1918 - din Piaþa Victoriei pânã la intersecþia cu strada Nicolae Bãlcescu, strada Nicolae Bãlcescu ºi intersecþiile dintre cele douã strãzi menþionate mai sus cu celelalte strãzi de pe traseul lor.

Proiectul de supraveghere video a zonei centrale din municipiul Petroºani, finanþat din fonduri europene, a costat 630.437 lei, din care valoarea finanþãrii nerambursabile este de 535.655 lei.

de 3 august urmând ca ºi cadrele didactice sã intre în focul examenelor pentru a ocupa un post de suplinitor sau titular în învãþãmânt.

Profesorii care doresc sã obþinã postul au trecut deja prin inspecþia la clasã. Subiectele de la examenul de titularizare sunt elaborate de cãtre minister iar

timp, cursurile de apã au crescut, ºi ele, cu câþiva centimetri. „Dupã canicula din ultima perioadã, debitele apelor care traverseazã Valea Jiului erau într-o continuã scãdere. Din fericire, am avut parte de o revigorare a cursurilor de apã ºi este bine cã am avut ºi ploaia asta, cu toate cã ne doream mai mult”, a spus Sorin Corici, director Sistemul Hidrotehnic Petroºani.

Potrivit meteorologilor, în urmãtoarele zile, în

corectarea lucrãrilor va avea loc în câteva centre naþionale”, a precizat Atena Vlãduceanu, director Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani.

Pe de altã parte, sãptãmâna trecutã, dascãlii hunedoreni au participat la examenul de definitivat. Dintre cei 94 de candidaþi doar 55 au obþinut „Definitivatul”.

Mir cea NISTOR

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012 unt ultimele sãptãmâni de lucru pentru city managerul de la Primãria Petrila, Dorin Curtean, care de la mijlocul luni august va rãmâne pe liber, dupã ce primarul Ilie Pãducel i-a desfiinþat postul. Ce va face ºi în ce direcþia o va apuca, la acest moment nici el nu ºtie prea clar.

S

“Voi face ceea ce trebuie!

Am timp suficient sã mã gândesc ce vreau sã fac mai departe. Bineînþeles, voi merge într-o altã direcþie, diferitã de administraþie. Nu m-am decis dacã în sectorul privat, pentru cã am mai multe variante.

Primãria mi-a dat preavizul, iar în aceastã perioadã am timp sã mã gândesc”, ne-a declarat Dorin Curtean, city managerul Oraºului Petrila. L-am rugat sã ne spunã mãcar una din vari-

Dorin Curtean:

“Am destule dovezi ca sã-l îngrop pe Pãducel” ante, însã nu a vrut sã divulge nimic, ci a precizat doar cã: “Pãducel va avea o surprizã”.

De altfel, el susþine în continuare cã toatã aceastã situaþie este încã de la început opera primarului Ilie Pãducel, pentru cã a îndrãznit sã se punã cu el la alegerile locale, candidând pentru acelaºi fotoliu.

“Cine îndrãzneºte sã-l înfrunte pe Pãducel are de-a face cu el,doar cã eu n-am fost omul sã-mi plec faþa înaintea lui. Uitaþi-vã acum, dupã alegerile locale, când oamenii au dat încredere unei clase politice, alta decât PDL ºi Pãducel ºi cam cum îi privesc pe aceºti politicieni care au bãtut palma cu Pãducel ºi sunt ca fraþii. În campanie îl înjurau ºi-l blestemau, poate doar de ochi lumii ca sã-i voteze oamenii, iar astãzi au plecat cu toþii capul în faþa acestui indi-

vid, care i-a manipulat ºi le-a spãlat creierul la toþi aºa ziºi politicieni, iar acum stau, se închinã înaintea lui ºi îl întreabã “Tãticu, ce sã facem?”, a afirmat Dorin Curtean. Însã, lucrurile nu vor rãmâne aºa, pentru cã, încã actualul city manager, chiar dacã rãmâne fãrã serviciu, tot i-o va….servi primarului Pãducel, de care altãdatã, dacã ne aducem aminte, era nedespãrþit. “Aþi crezut cumva cã Pãducel este bunul samaritean? Niciodatã! A cãlcat peste cadavre ºi ºi-a urmãrit doar interesele proprii, niciodatã pe ale cetãþenilor.

Conflictul nostru a plecat din anul 2008, chiar înainte de alegerile de atunci. Însã, am stat pasiv ºi n-am vrut sã exteriorizez lucrurile în acea perioadã, pentru cã am vrut sã-l urmãresc pas cu pas pe

400.000 pentru referendum

este 400.000 de oameni sunt aºteptaþi duminicã la referendum în judeþul Hunedoara. Cifra exactã a celor care au drept de vot în 29 iulie 2012 este de 404.672. Aceºtia sunt aºteptaþi în 526 de secþii de vot, din care: 176 secþii de votare în 7 municipii; 70 secþii de votare în 7 oraºe; 280 secþii de votare în 55 comune.

P

„Sunt tot 526 de secþii de vot, la fel ca la alegerile din 10 iunie, însã, diferã doar aranjarea lor în teritoriu.

Acum vor fi 41 de secþii de vot la

oua Directivã a Uniunii Europene privind deºeurile de echipamente electrice ºi electronice (DEEE), introduce þinte superioare de colectare a acestora.

N

Din momentul intrãrii în vigoare, respectiv din aceastã sãptãmânã, statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziþie 18 luni pentru transpunerea noii directive în legislaþiile naþionale. Pânã acum, la Petroºani, spre exemplu, acþiunile de colectare au strâns câteva sute de kilograme. „Pânã acum am reuºit sã colectãm din rândul populaþiei ºi nu numai, la centrul din Petroºani, aproximativ 850 de kilograme de deºeuri electrice ºi electronice”, a spus Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt la primãria Petroºani.

Deva, faþã de 41 câte au fost în iunie, iar la Geoagiu Bãi, staþiune ce aparþine de localitatea hunedoreanã Geoagiu, vor fi amplasate douã secþii de vot, faþã de una cât a fost data trecutã, astfel de la 8 secþii de votare vor fi 9 secþii de votare Asta pentru cã duminicã se aºteaptã ca numãrul turiºtilor care vor veni în week-end în aceastã sãptãmânã sã fie mai mari”, a declarat Diana Fulop, purtãtor de cuvânt al Prefecturii Hunedoara.

Monitorul Oficial va trimite în secþiile de vot hunedorene aproximativ 440.000 de buletine de oile consilii locale vot. încep sã-ºi exercite Diana primele voturi în folosul MITRACHE

N

comunitãþii. ªedinþele de consiliu sunt programate acum, la finele primei luni, dupã investirea consilierilor care au câºtigat alegerile din 10 iunie.

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Pãducel, sã vãd ce face în 4 ani de zile. Asta am fãcut, iar acum am destule dovezi ca sã-l îngrop. ªtiþi ce se zice: roata este rotundã ºi îþi faci plãcerile pânã la adânci bãtrâneþi, dar într-o bunã zi vei plãti pentru ele”, a mai þinut sã precizeze city managerul de la Petrila.

Dorin Curtean ocupã aceastã funcþie, de city manager în cadrul primãriei Petrila

Prima ºedinþã de la Petroºani are loc în ultima zi a lunii iulie, când pe ordinea de zi sunt peste 20 de proiecte de hotãrâre ce trebuie dezbãtute în plen. „Prima ºedinþã, la iniþiativa domnului primar Tiberiu Iacob Ridzi, are loc la Petroºani în data de 31 iulie. Pe ordinea de zi sunt trecute 23 de

din anul 2008. În perioada 2007 – 2008, el a fost consilierul personal al primarului Ilie Pãducel, iar din anul 1998 este angajat al primãriei. Pânã sã lucreze în administraþie, el a muncit ºi la Mina Lonea vreme de aproape 8 ani. Este cãsãtorit, are 38 de ani ºi doi copii minori în întreþinere.

Luiza ANDRONACHE

Noi legi pentru DEE-uri

Pânã la transpunerea noii directive în legislaþiile naþionale, rata de colectare actualã de 4 kg/locuitor rãmâne în vigoare, urmând ca, de la mijlocul anului 2016, rata de colectare minimã sã fie de 45%, calculatã pe baza greutãþii totale a deºeurilor colectate într-un an, exprimatã ca procent din greutatea medie a echipamentelor introduse pe piaþã în cei trei ani precedenþi. În cea de-a doua etapã prevãzutã de directivã, începând cu 2019, rata de colectare minimã care trebuie realizatã anual este de 65%. În cea de-a doua etapã prevãzutã de directivã, începând cu 2019, rata de

colectare minimã care trebuie realizatã anual este de 65% din greutatea medie a EEE introduse pe piaþã în cei trei ani precedenþi în fiecare stat membru sau, alternativ, 85% din volumul DEEE generate pe teritoriul statului respectiv.

România, ca ºi alte þãri din centrul ºi estul Europei, va beneficia de o perioadã de tranziþie, tradusã prin realizarea, în prima etapã (2016-2019), a unei rate de colectare între 40% ºi 45%, ºi amânarea realizãrii ratei de colectare de 65% (aplicabilã în UE din 2019) pânã la o datã decisã de statul membru respectiv, dar nu mai târziu de 2021.

Diana MITRACHE

Primul vot pentru noul consiliu proiecte de hotãrâre, care vor fi supuse votului în aceastã zi”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Un punct important pe ordinea de zi va fi alegerea din rândul consilierilor locali în Adunarea generalã a acþionarilor la SC Termoficare SA. Pentru început, consilierii, însã, vor vota bugetul propriu ºi vor aviza bugetul împrumuturilor pe care primãria le face, va aviza impozitele ºi taxele locale sau va aviza o serie de cheltuieli pe care le vor face diferite ansambluri locale în deplasãri. În plus, 30 de locuitori vor primi titlul de cetãþeni

de onoare.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Primarii Iacob Ridzi ºi Gheorghe Ile, cei mai activi pe internet dilii localitãþilor Vãii Jiului au înþeles cã promovarea pe internet este la fel de importantã ca o întrunire faþã în faþã cu cetãþeanul.

E

În afarã de ºefii Uricaniului ºi Petrilei, toþi primarii se promoveazã în special pe Facebook, sait de socializare la modã pentru toate vârstele.

Cel mai activ dintre ei este cel al Vulcanului, Gheorghe Ile, care nu

pierde nici o ocazie de aºi prezenta proiectele, realizãrile ºi de a face schimb de idei.

De la hobiuri-le lui cum ar fi creºterea albinelor ºi pânã la promovarea la intervale de câteva ore a tuturor evenimentelor prilejuite de sãrbãtorirea localitãþii, din aceastã lunã, primarul municipiului

Vulcan poate fi considerat un împãtimit al Facebook-ului. Ile a ajuns pe saitul de socializare la jumãtatea lui 2011 ºi o perioadã l-a privit cu neîncredere. În

Franþa -Vietnam pe douã roþi, cu escalã în Valea Jiului u bicicleta din Franþa pânã în Vietnam, creând relaþii între proiectele de solidaritate! 18 000 Km ºi 22 þãri!

Cãlãtoria iniþiatã de un francez care sprijinã copiii suferinzi de fibrozã chisticã, are menirea de a veghea la pãstrarea visele lor, acasã ºi peste hotare !

C

Giom Dantec, tânãr voluntar din Franþa, curajos ºi cu sufletul mare, acum câteva luni ºi-a lãsat job-ul, acela de designer industrial, ºi a plecat în lume pe douã

roþi. Pe parcursul cãlãtoriei lui de pânã acum, el a vizitat mai multe spitale ºi centre sociale, unde a acumulat experienþa de care va avea nevoie când se va întoarce acasã, în oraºul Brest.

“Sunt din Franþa ºi merg în Vietnam cu bicicleta. Aceastã cãlãtorie o fac pentru copiii bolnavi din spitalele din Franþa, cu care þin legãtura prin internet,”, ne-a spus tânãrul într-o românã amestecatã cu englezã.

A mai fost în România, tot ca voluntar din partea unui ONG, iar de atunci spune cã s-a îndrãgostit de þara ºi de

întoarce, voi face o mâncarea noastrã. Noi prezentare, o conferinþã, ne-am întâlnit cu el pe cu copii din spitalele din drum, chiar atunci când Franþa ºi nu numai”, a se pregãtea sã plece din mai spus tânãrul.

Valea Jiului spre Atunci când va ajunge Transalpina, prin Cheile Jieþului. Traseul pe care în Turcia, el va mai avea îl are de parcurs este un tovarãº, un prieten, lung, însã nu greu, pencu care îºi va continua tru cã este fãcut cu un traseul pânã la capãt. scop nobil.

Pânã atunci, însã, este “Aceastã cãlãtorie are singur. Singur pe durata de un an. Mai am bicicletã !

Luiza zece luni pânã sã ajung ANDRONACHE în Vietnam ºi nu este greu, pentru cã ciclismul este pasibucuroºi cã suntem aici ºi, este 20 de copii ºi unea mea.

La finalul profesori din oraºul deja dupã o zi de vacanþã în Petroºani, putem sã spunem cãlãtoriei, înfrãþit Varpalota din cã apreciem foarte mult ospicând mã voi Ungaria au venit la talitatea româneascã ºi sunPetroºani în vacanþã. tem bucuroºi sã cunoaºtem Ideea este aceea de a le Petroºaniul ºi România ºi vrem sã venim ºi în anii oferi copiilor posibiliviitori”, a declarat Awai Edit , tatea de a vizita locuri coordonator al taberei din inedite, ca rãsplatã la oraºul Varpalota, Ungaria. rezultatele deosebite la Copiii din Ungaria vor învãþãturã. vizita mai multe obiective hunedorene ºi toþi sunt Delegaþia din Ungaria s-a nerãbdãtori sã ajungã în arãtat încântatã de Petroºani, fiecare loc. în timp ce copiii din Petroºani sunt acum la Varpalota în Ungaria.

Schimbul vine ca urmare a relaþiilor de colaborare între cele douã oraºe înfrãþite ºi la tabere participã premianþii din cele douã localitãþi. „O experienþã de 10 ani face sã spunem cã aceste douã tabere sunt foarte benefice pentru ambele comunitãþi.

Suntem foarte

mai P rimari timizi Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, ºi-a fãcut cont pe reþeaua de socializare anul acesta ºi este abia la

Tabãrã de copii din Ungaria, la Petroºani

P

acest an a realizat cât de important este sã comunice cu localnicii în fruntea cãrora se aflã ºi ºi-a luat rolul în serios.

Este cel mai activ dintre edilii Vãii Jiului care au cont pe Facebook ºi are în lista sa peste 3000 de prieteni, mare parte concetãþeni de-ai lui.

Foarte aproape þine ºi primarul „capitalei” Vãii Jiului, Tiberiu Iacob Ridzi cu peste 5000 de prieteni în listã ºi postãri sãptãmânale. ªi edilul Petroºaniului îºi foloseºte pagina de socializare pentru a-ºi anunþa proiectele ºi acþiunile la care participã, dar ºi pentru a primi sesizãri de la locuitorii municipiului. ªi Ridzi a descoperit anul trecut avantajele saitului de socializare.

„Vom avea vizite la Muzeul Mineritului, la Universitatea din Petroºani, vom cunoaºte oraºul, iar apoi facem excursii la Geoagiu ºi aºteptãm cu nerãbdare sã vizitãm Castelul Huniazilor ºi Munþii Parâng”, a mai adãugat Awai Edit. În contrapartidã, 22 de copii ºi 3 profesori din Petroºani se aflã în Varpalota în Ungaria, acolo unde, la rândul lor, au ocazia sã viziteze locuri noi ºi obiective turistice din zonã.

Diana MITRACHE

început în a desluºi avantajele comunicãrii cu localnicii pe Facebook.

Nicu Dunca, cel care a ajuns în fruntea localitãþii Aninoasa dupã ce la detronat pe Ilie Botgros, aflat la conducere de 20 de ani, este un „veteran” al saitului de socializare, având cont încã din 2010. Dunca a fost mai activ în perioada campaniei pentru alegerile locale, iar acum pentru refrendumul din 29 iulie.

Primarii localitãþilor Petrila, Ilie Pãducel ºi

Numãrãtoarea inversã pentru Dallas vine cu penalizãri pentru constructor ai sunt cinci zile pânã când Cartierul Dallas ar trebui sã fie gata, complet reabilitat, modernizat ºi schimbat de-a dreptul.

M

Realitatea de la faþa locului, însã, contrazice acest termen de departe, aºa cã firma care executã lucrarea a cerut o altã amânare.

“Noul termen a rãmas tot cel vechi, respectiv 31 iulie. Nu se mai face rabat de la acest termen, datã dupã care constructorul va sufgeri penalitãþile de întârziere aferente contractului, care nu sunt deloc mici”, ne-a declarat Alin Fara , director tehnic primãria Vulcan.

Firma care executã lucrarea pentru suma de circa 15 miliarde de lei vechi, este din Viºeul de Sus, Maramureº ºi se numeºte SC RUNOB Com, iar în multe locuri din cartier a fãcut o lucrare de mântuialã. Cum societatea trage tare pentru a se încadra în termen, de teamã de a nu suporta penalitãþi la platã, în teren se face rabat de la calitate într-un mod grosolan.

I-am întrebat ºi pe reprezentanþii primãriei ce pãrere au despre acest lucru. “S-a încercat a se face rabat de la calitate ºi nu o data, dar împreunã cu dirigintele de ºantier ºi cu reprezentanþi ANDZI am

remediat toate deficienþele pe aceastã laturã a calitãþii. Chiar în acest moment se lucreazã la desfacerea unor borduri neconforme din punct de vedere estetic ºi tehnic ºi se refac dupã normative”, a mai afirmat Alin Fara. Pe strada Traian, cel puþin, canalele continuã sã curgã, iar apa mizerabilã stã tot pe stradã. Bordurile sunt prost montate, iar trotuarele sunt înalte de un metru, cu mult faþã de cât ar trebui sã fie. Accesul cãtre scãrile de bloc nu este realizat, însã acestea sunt doar câteva din greºelile de construcþie. Cu siguranþã despre aceste lucrãri prost executate vom mai menþiona ºi în ediþiile viitoare ale cotidianului nostru, atunci când cu siguranþã vom vorbi de o nouã amânare a recepþiei. Doar trãim în România, nu?!

Luiza ANDRONACHE

Uricani, Dãnuþ Buhãescu nu ºi-au fãcut conturi pe saitul de socializare.

Maximilian GÂNJU

Pensionarii din Valea Jiului se înfrãþesc cu cei germani este 100 de pensionari germani vor veni la Petroºani, pentru a pune bazele unei înfrãþiri cu cei de aici.

P

Paul David, secretar al Ligii Sindicatului Pensionarilor Minieri Valea Jiului, a declarat cã cei 114 pensionari germani sunt din Freiburg ºi vin în România la invitaþia Confederaþiei Pensionarilor Minieri din România. „Cei 114 pensionari din Germania se vor înfrãþi cu reprezentanþii Ligii Sindicatului Pensionarilor Minieri Valea Jiului. La întâlnire, din Petroºani participã 20 de persoane ºi vom pune bazele unei colaborãri”, a declarat David. În România, vârstincii germani vin din Norvegia, fac un popas la Germisara, unde vor ºi înnopta, iar duminicã vin în Valea Jiului. Aici vor vizita Muzeul Mineritului, dar ºi mai multe unitãþi miniere. Programul nu este unul mai amplu, pentru cã vizita lor se suprapune cu Referendumul.

Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Primarii Iacob Ridzi ºi Gheorghe Ile, cei mai activi pe internet dilii localitãþilor Vãii Jiului au înþeles cã promovarea pe internet este la fel de importantã ca o întrunire faþã în faþã cu cetãþeanul.

E

În afarã de ºefii Uricaniului ºi Petrilei, toþi primarii se promoveazã în special pe Facebook, sait de socializare la modã pentru toate vârstele.

Cel mai activ dintre ei este cel al Vulcanului, Gheorghe Ile, care nu

pierde nici o ocazie de aºi prezenta proiectele, realizãrile ºi de a face schimb de idei.

De la hobiuri-le lui cum ar fi creºterea albinelor ºi pânã la promovarea la intervale de câteva ore a tuturor evenimentelor prilejuite de sãrbãtorirea localitãþii, din aceastã lunã, primarul municipiului

Vulcan poate fi considerat un împãtimit al Facebook-ului. Ile a ajuns pe saitul de socializare la jumãtatea lui 2011 ºi o perioadã l-a privit cu neîncredere. În

Franþa -Vietnam pe douã roþi, cu escalã în Valea Jiului u bicicleta din Franþa pânã în Vietnam, creând relaþii între proiectele de solidaritate! 18 000 Km ºi 22 þãri!

Cãlãtoria iniþiatã de un francez care sprijinã copiii suferinzi de fibrozã chisticã, are menirea de a veghea la pãstrarea visele lor, acasã ºi peste hotare !

C

Giom Dantec, tânãr voluntar din Franþa, curajos ºi cu sufletul mare, acum câteva luni ºi-a lãsat job-ul, acela de designer industrial, ºi a plecat în lume pe douã

roþi. Pe parcursul cãlãtoriei lui de pânã acum, el a vizitat mai multe spitale ºi centre sociale, unde a acumulat experienþa de care va avea nevoie când se va întoarce acasã, în oraºul Brest.

“Sunt din Franþa ºi merg în Vietnam cu bicicleta. Aceastã cãlãtorie o fac pentru copiii bolnavi din spitalele din Franþa, cu care þin legãtura prin internet,”, ne-a spus tânãrul într-o românã amestecatã cu englezã.

A mai fost în România, tot ca voluntar din partea unui ONG, iar de atunci spune cã s-a îndrãgostit de þara ºi de

întoarce, voi face o mâncarea noastrã. Noi prezentare, o conferinþã, ne-am întâlnit cu el pe cu copii din spitalele din drum, chiar atunci când Franþa ºi nu numai”, a se pregãtea sã plece din mai spus tânãrul.

Valea Jiului spre Atunci când va ajunge Transalpina, prin Cheile Jieþului. Traseul pe care în Turcia, el va mai avea îl are de parcurs este un tovarãº, un prieten, lung, însã nu greu, pencu care îºi va continua tru cã este fãcut cu un traseul pânã la capãt. scop nobil.

Pânã atunci, însã, este “Aceastã cãlãtorie are singur. Singur pe durata de un an. Mai am bicicletã !

Luiza zece luni pânã sã ajung ANDRONACHE în Vietnam ºi nu este greu, pentru cã ciclismul este pasibucuroºi cã suntem aici ºi, este 20 de copii ºi unea mea.

La finalul profesori din oraºul deja dupã o zi de vacanþã în Petroºani, putem sã spunem cãlãtoriei, înfrãþit Varpalota din cã apreciem foarte mult ospicând mã voi Ungaria au venit la talitatea româneascã ºi sunPetroºani în vacanþã. tem bucuroºi sã cunoaºtem Ideea este aceea de a le Petroºaniul ºi România ºi vrem sã venim ºi în anii oferi copiilor posibiliviitori”, a declarat Awai Edit , tatea de a vizita locuri coordonator al taberei din inedite, ca rãsplatã la oraºul Varpalota, Ungaria. rezultatele deosebite la Copiii din Ungaria vor învãþãturã. vizita mai multe obiective hunedorene ºi toþi sunt Delegaþia din Ungaria s-a nerãbdãtori sã ajungã în arãtat încântatã de Petroºani, fiecare loc. în timp ce copiii din Petroºani sunt acum la Varpalota în Ungaria.

Schimbul vine ca urmare a relaþiilor de colaborare între cele douã oraºe înfrãþite ºi la tabere participã premianþii din cele douã localitãþi. „O experienþã de 10 ani face sã spunem cã aceste douã tabere sunt foarte benefice pentru ambele comunitãþi.

Suntem foarte

mai P rimari timizi Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, ºi-a fãcut cont pe reþeaua de socializare anul acesta ºi este abia la

Tabãrã de copii din Ungaria, la Petroºani

P

acest an a realizat cât de important este sã comunice cu localnicii în fruntea cãrora se aflã ºi ºi-a luat rolul în serios.

Este cel mai activ dintre edilii Vãii Jiului care au cont pe Facebook ºi are în lista sa peste 3000 de prieteni, mare parte concetãþeni de-ai lui.

Foarte aproape þine ºi primarul „capitalei” Vãii Jiului, Tiberiu Iacob Ridzi cu peste 5000 de prieteni în listã ºi postãri sãptãmânale. ªi edilul Petroºaniului îºi foloseºte pagina de socializare pentru a-ºi anunþa proiectele ºi acþiunile la care participã, dar ºi pentru a primi sesizãri de la locuitorii municipiului. ªi Ridzi a descoperit anul trecut avantajele saitului de socializare.

„Vom avea vizite la Muzeul Mineritului, la Universitatea din Petroºani, vom cunoaºte oraºul, iar apoi facem excursii la Geoagiu ºi aºteptãm cu nerãbdare sã vizitãm Castelul Huniazilor ºi Munþii Parâng”, a mai adãugat Awai Edit. În contrapartidã, 22 de copii ºi 3 profesori din Petroºani se aflã în Varpalota în Ungaria, acolo unde, la rândul lor, au ocazia sã viziteze locuri noi ºi obiective turistice din zonã.

Diana MITRACHE

început în a desluºi avantajele comunicãrii cu localnicii pe Facebook.

Nicu Dunca, cel care a ajuns în fruntea localitãþii Aninoasa dupã ce la detronat pe Ilie Botgros, aflat la conducere de 20 de ani, este un „veteran” al saitului de socializare, având cont încã din 2010. Dunca a fost mai activ în perioada campaniei pentru alegerile locale, iar acum pentru refrendumul din 29 iulie.

Primarii localitãþilor Petrila, Ilie Pãducel ºi

Numãrãtoarea inversã pentru Dallas vine cu penalizãri pentru constructor ai sunt cinci zile pânã când Cartierul Dallas ar trebui sã fie gata, complet reabilitat, modernizat ºi schimbat de-a dreptul.

M

Realitatea de la faþa locului, însã, contrazice acest termen de departe, aºa cã firma care executã lucrarea a cerut o altã amânare.

“Noul termen a rãmas tot cel vechi, respectiv 31 iulie. Nu se mai face rabat de la acest termen, datã dupã care constructorul va sufgeri penalitãþile de întârziere aferente contractului, care nu sunt deloc mici”, ne-a declarat Alin Fara , director tehnic primãria Vulcan.

Firma care executã lucrarea pentru suma de circa 15 miliarde de lei vechi, este din Viºeul de Sus, Maramureº ºi se numeºte SC RUNOB Com, iar în multe locuri din cartier a fãcut o lucrare de mântuialã. Cum societatea trage tare pentru a se încadra în termen, de teamã de a nu suporta penalitãþi la platã, în teren se face rabat de la calitate într-un mod grosolan.

I-am întrebat ºi pe reprezentanþii primãriei ce pãrere au despre acest lucru. “S-a încercat a se face rabat de la calitate ºi nu o data, dar împreunã cu dirigintele de ºantier ºi cu reprezentanþi ANDZI am

remediat toate deficienþele pe aceastã laturã a calitãþii. Chiar în acest moment se lucreazã la desfacerea unor borduri neconforme din punct de vedere estetic ºi tehnic ºi se refac dupã normative”, a mai afirmat Alin Fara. Pe strada Traian, cel puþin, canalele continuã sã curgã, iar apa mizerabilã stã tot pe stradã. Bordurile sunt prost montate, iar trotuarele sunt înalte de un metru, cu mult faþã de cât ar trebui sã fie. Accesul cãtre scãrile de bloc nu este realizat, însã acestea sunt doar câteva din greºelile de construcþie. Cu siguranþã despre aceste lucrãri prost executate vom mai menþiona ºi în ediþiile viitoare ale cotidianului nostru, atunci când cu siguranþã vom vorbi de o nouã amânare a recepþiei. Doar trãim în România, nu?!

Luiza ANDRONACHE

Uricani, Dãnuþ Buhãescu nu ºi-au fãcut conturi pe saitul de socializare.

Maximilian GÂNJU

Pensionarii din Valea Jiului se înfrãþesc cu cei germani este 100 de pensionari germani vor veni la Petroºani, pentru a pune bazele unei înfrãþiri cu cei de aici.

P

Paul David, secretar al Ligii Sindicatului Pensionarilor Minieri Valea Jiului, a declarat cã cei 114 pensionari germani sunt din Freiburg ºi vin în România la invitaþia Confederaþiei Pensionarilor Minieri din România. „Cei 114 pensionari din Germania se vor înfrãþi cu reprezentanþii Ligii Sindicatului Pensionarilor Minieri Valea Jiului. La întâlnire, din Petroºani participã 20 de persoane ºi vom pune bazele unei colaborãri”, a declarat David. În România, vârstincii germani vin din Norvegia, fac un popas la Germisara, unde vor ºi înnopta, iar duminicã vin în Valea Jiului. Aici vor vizita Muzeul Mineritului, dar ºi mai multe unitãþi miniere. Programul nu este unul mai amplu, pentru cã vizita lor se suprapune cu Referendumul.

Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012

8 Actualitate

A u d e m a r a t l u c r ã r i l e d e r e p a r a þ i i Ideea înfiinþãrii unei spãlãtorii sociale a fost a b a n d o n a t ã la blocurile afectate de incendiu ãracii Petroºaniului mai au de aºteptat pânã îºi vor putea spãla rufele ieftin la prima spãlãtorie socialã.

Proiectul a fost uitat într-un sertar ºi nici nu se întrevãd ºanse de a deveni realitate prea curând. În urmã cu câteva luni, la iniþiativa unui fost consilier local, aleºii Petroºaniului au adoptat un proiect de intenþie privind construirea unei spãlãtorii sociale în localitate. Aceasta ar fi urmat sã funcþioneze în cartierul Colonie unde este concentratã o mare parte a populaþiei cu venituri mici.

Ideea a fost abandonatã atât de municipalitate cât ºi de iniþiatorul ei. „Având în vedere Nota de fundamentare întocmitã de cãtre d-na consilier local Doina Popescu, prin care se propune înfiinþarea unei spãlãtorii sociale în municipiul Petroºani (…) se dã acordul de principiu pentru înfiinþarea unei spãlãtorii sociale”, decideau aleºii

S

rimãria Lupeni P s-a apucat de repararea celor trei imobile afectate de incendiul devastator de duminicã. În total, este de lucru la trei blocuri de locuinþe, iar lucrãrile au demarat deja.

Lucrãrile de reparaþii au început cu refacerea termoizolaþiei, iar dupã ce va sosi ºi lemnul necesar vor fi

refãcute ºi acoperiºurile blocurilor afectate de incendiu. „Astãzi vine deja o parte din lemn, iar zilele urmãtoare va veni ºi restul cantitãþii necesare. Sperãm cã într-o lunã ºi jumãtate – douã sã terminãm lucrãrile la primul bloc, apoi sã trecem la celelalte douã”, a declarat primarul Lupeniului, Cornel Resmeriþã. Banii necesari sunt alocaþi de la bugetul local, dar edilul spune cã, dupã ce va primi devizul de la firmele care lucreazã la refacerea

imobilelor, va trimite o solicitare cãtre Ministerul Administraþiei ºi Internelor, pentru a putea primi sumele necesare din fondul de urgenþã. Duminicã dupã-amiazã, mai multe coteþe de pe strada Vîscozei din Lupeni au luat foc, iar flãcãrile s-au extins cu repeziciune la imobilele învecinate. La unul dintre blocuri, acoperiºul a fost complet demolat, din cauzã cã exista pericolul sã se prãbuºeascã în orice moment.

Carmen COSMAN

locali în aprilie 2012. De atunci ºi pânã Astãzi nu s-a miºcat nimic pentru materializarea proiectului. „A fost o idee care nu s-a materializat, a rãmas în aer. A fost proiectul fostului consilier Doina Popescu, dar nu s-a mai interesat nici iniþiatorul de el. Poate în viitor se va materializa, nu este abandonatã cu totul propunerea”, explicã Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Construirea unei spãlãtorii sociale în capitala Vãii Jiului, nu este o idee deloc rea în condiþiile în care foarte multe familii din cartierul Colonie s-au arãtat interesate.

Maximilian GÂNJU

Actualitate 9

Mai curge, încã, 3 sãptãmâni ucursala Electrocentrale Paroºeni va mai furniza apã caldã doar în urmãtoarele 3 sãptãmâni. Cu începere din data de 17 august, termocentrala va intra în tradiþionalele lucrãri de revizii estivale care, în acest an, se vor întinde, pare-se, pe durata a 2 luni de zile.

S

„Am fost înºtiinþaþi cã lucrãrile de revizie vor demara în data de 17 august ºi se vor întinde pe termen de cel puþin o lunã de zile. Întreruperea livrãrii de

apã caldã menajerã ne va afecta ºi pe noi, ca societate, dar, în special, pe consumatorii noºtri. Eu sper ca anul viitor aceastã întrerupere în furnizarea de apã caldã menajerã sã nu se mai întâmple. Problema este, însã, cã acest lucru nu depinde de noi”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani.

Pe timp de varã, municipiul Petroºani este singura localitate din Valea Jiului care mai beneficiazã de apã caldã menajerã, acordatã în sistem centralizat. ªi aici, însã, numãrul abonaþilor este redus, respectiv circa 33% dintre apartamentele din localitate.

Mircea NISTOR

n aceastã perioadã, estivalã, furnizorul de agent termic din Petroºani continuã lucrãrile de reabilitare a reþelei.

Lucrãrile cele mai ample se deruleazã în cartierul Dimitrov, acolo unde va fi cuplatã la reþea ºi viitoarea catedralã ortodoxã.

Î

S-a dat start licitaþiei pentru anveloparea blocurilor din Petrila ngajaþii primãriei au avut de verificat mii de acte de la cele 22 de firme care ºi- au anunþat prezenþa la licitaþia pentru reabilitarea celor 12 blocuri din oraº. Ei s-au încadrat în termenul de 20 de zile, însã au solicitat o prelungire pentru licitaþia electronicã, care a început de ieri, ora 14:00, cu primele patru blocuri.

A

Petrila.

Blocurile care urmeazã sã fie reabilitate termic în acest an, sunt din mai multe zone ale oraºului.

Luiza ANDRONACHE

„Principalele lucrãri le derulãm în respectiva zonã, în cartierul Dimitrov, acolo unde efectãm o lucrare mai amplã.

Este vorba despre modernizarea reþelei respective de termoficare într-o zonã în

âteva sute de C ºomeri din municipiul Lupeni îºi vor gãsi un loc de muncã la fabrica de pe platforma industrialã Vâscoza, unde volanele a douã

M

Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara”, în cursul zilei de miercuri au efectuat un transport de 6.000 de litri de apã potabilã, pe strada Aurel Vlaicu, din Deva.

“De la începutul acestei luni, I.S.U. Hunedoara, a onorat 12 solicitãri de apã menajerã ºi douã de apã potabilã, la cererea autoritãþilor locale din Brad, Luncoiu de Jos, Teliucu Inferior, Ormindea, Criºcior ºi

mãrci renumite de maºini sunt îmbrãcate în piele.

Autoritãþile locale din Lupeni au anunþat cã un

investitor care are deja o fabricã cu 170 de angajaþi, ce funcþioneazã de câþiva ani, intenþioneazã sã se extindã ºi sã angajeze câteva sute de persoane

Apã cu cister na pentru mai multe localitãþi hunedorene ã scriu în legãturã cu Precizãri V articolul “Inginerie imobiliarã cu fosta clãdire

Deva”, declarã Viorel Demean inspector ºef ISU. Autoritãþile locale au apelat la ajutorul inspectoratului în urmã scãderii nivelului apei în fântânile hunedorenilor, situaþie generatã de lipsa precipitaþiilor din ultima perioadã ºi a instalãrii secetei.

Transporturile de apã menajerã se fac cu autospecialele de lucru cu o capacitate de 9.000 de litri, din cadrul inspectoratului, doar dupã ce aceasta este verificatã de Direcþia de Sãnãtate Publicã.

Diana MITRACHE

care acest lucru nu s-a mai întâmplat de câteva zeci de ani. Mai exact, din momentul în care au fost construite blocurile de acolo, adicã de prin anii 1950”, a precizat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. În parantezã fie spus, în ultima perioadã, la societatea localã de termoficare din Petroºani au fost înregistrate aproape 100 de cereri de rebranºare la sistem. Anunþata majorare a preþului gazelor este unul dintre motivele pentru care oamenii aleg sã se reîntoarcã la termoficare...

Mircea NISTOR

ªomerii din Lupeni îmbracã în piele volane de BMW

“În data de 23 iulie am avut deja 20 de zile, dar mai avem dreptul, conform legii, sã avem o prelungire de încã 20 de zile. Dupã faza de licitaþie elctronicã, vom primi din nou ofertele cu noile preþuri, le verificãm ºi vom face adjudecarea. Noi ne grãbim, pentru cã vrem ca lucrãrile sã înceapã cât mai repede, sã prindem un timp corespunzãtor”, ne-a declarat Mihaela Lang, ªef Serviciul Achiziþii – Primãria

ai multe localitãþi din Hunedoara sunt aprovizionate cu apã potabilã cu ajutorul cisternelor, dupã ce din causa secetei fântânile localnicilor au secat.

Termoficarea continuã lucrãrile

a Postei Petroºani?!”, publicat sãptãmâna trecutã în Cronica Vãii Jiului, pentru a vã prezenta precizãrile Romtelecom cu privire la situaþia prezentatã în articol.

Aveþi mai jos poziþia Romtelecom, pentru care puteþi cita “reprezentanþi ai companiei”. „Romtelecom a efectuat o expertizã tehnicã a clãdirii din Petroºani, situatã pe str. 1 decem-

brie 1918 în vederea încadrãrii acesteia în clasa de risc seismic. În urma acestei evaluãri, expertul a stabilit încadrarea construcþiei în clasa I de risc seismic, prin urmare s-a dispus montarea bulinei de atenþionare.

Având în vedere cã indicele de risc seismic stabilit în urma acestei evaluãri era foarte apropiat de indicele de risc seismic de încadrare în cea de a II-a clasã, Romtelecom a solicitat o reevaluare a clãdirii. În urma celui de al doilea raport de expertizã, clãdirea

fãrã loc de muncã din municipiu. Societatea respectivã se ocupã cu îmbrãcarea volanelor pentru renumitele mãrci nemþeºti de maºini, VW ºi BMV ºi urmãreºte extinderea astfel ca la Lupeni, sã fie cel mai mare centru, firma mai având fabrici în vestul þãrii cum ar fi Timiºoara. „Fabrica funcþioneazã în spaþii închiriate pe platforma Vâscoza care este proprietate privatã ºi am înþeles cã vor sã se extindã. Au în prezent 170 de angajaþi bine plãtiþi ºi vor sã mai angajeze pe viitor câteva sute. Am înþeles cã ar dori ca la Lupeni sã fie centrul pentru cã mai

a fost încadratã în clasa de risc seismic II, ceea ce nu mai implica obligativitatea expunerii bulinei de atenþionare pe clãdire. Prin urmare, compania a dispus înlãturarea bulinei de pe respectivã clãdire. În legãturã cu destinaþia utilizãrii clãdirii, la acest moment, Romtelecom nu are planuri de vânzare a clãdirii respective.”

Vã stau la dispoziþie pentru orice solicitãri legate de Romtelecom.

O zi bunã, Roxana Mihul PR Specialist Corporate Communication Division

au fabrici. Ei îmbracã volane în piele pentru mãrcile auto WV ºi BMW din câte cunosc”, a declarat, Gabriel Lungu, administrator public Lupeni. Reprezentanþii municipalitãþii spun cã au discutat cu toþi investitorii care opereazã pe platforma industrialã din Lupeni

ºi vor sã-i sprijine pentru a-ºi mãri investiþiile. „I-am sprijinit cu introducerea gazului metan, am avut discuþii cu toþi pentru cã sunt mai multe fabrici care au sute de angajaþi. Acum le facem ºoseaua de centurã pentru a putea sã-ºi transporte producþia”, mai spune Lungu.

Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012

8 Actualitate

A u d e m a r a t l u c r ã r i l e d e r e p a r a þ i i Ideea înfiinþãrii unei spãlãtorii sociale a fost a b a n d o n a t ã la blocurile afectate de incendiu ãracii Petroºaniului mai au de aºteptat pânã îºi vor putea spãla rufele ieftin la prima spãlãtorie socialã.

Proiectul a fost uitat într-un sertar ºi nici nu se întrevãd ºanse de a deveni realitate prea curând. În urmã cu câteva luni, la iniþiativa unui fost consilier local, aleºii Petroºaniului au adoptat un proiect de intenþie privind construirea unei spãlãtorii sociale în localitate. Aceasta ar fi urmat sã funcþioneze în cartierul Colonie unde este concentratã o mare parte a populaþiei cu venituri mici.

Ideea a fost abandonatã atât de municipalitate cât ºi de iniþiatorul ei. „Având în vedere Nota de fundamentare întocmitã de cãtre d-na consilier local Doina Popescu, prin care se propune înfiinþarea unei spãlãtorii sociale în municipiul Petroºani (…) se dã acordul de principiu pentru înfiinþarea unei spãlãtorii sociale”, decideau aleºii

S

rimãria Lupeni P s-a apucat de repararea celor trei imobile afectate de incendiul devastator de duminicã. În total, este de lucru la trei blocuri de locuinþe, iar lucrãrile au demarat deja.

Lucrãrile de reparaþii au început cu refacerea termoizolaþiei, iar dupã ce va sosi ºi lemnul necesar vor fi

refãcute ºi acoperiºurile blocurilor afectate de incendiu. „Astãzi vine deja o parte din lemn, iar zilele urmãtoare va veni ºi restul cantitãþii necesare. Sperãm cã într-o lunã ºi jumãtate – douã sã terminãm lucrãrile la primul bloc, apoi sã trecem la celelalte douã”, a declarat primarul Lupeniului, Cornel Resmeriþã. Banii necesari sunt alocaþi de la bugetul local, dar edilul spune cã, dupã ce va primi devizul de la firmele care lucreazã la refacerea

imobilelor, va trimite o solicitare cãtre Ministerul Administraþiei ºi Internelor, pentru a putea primi sumele necesare din fondul de urgenþã. Duminicã dupã-amiazã, mai multe coteþe de pe strada Vîscozei din Lupeni au luat foc, iar flãcãrile s-au extins cu repeziciune la imobilele învecinate. La unul dintre blocuri, acoperiºul a fost complet demolat, din cauzã cã exista pericolul sã se prãbuºeascã în orice moment.

Carmen COSMAN

locali în aprilie 2012. De atunci ºi pânã Astãzi nu s-a miºcat nimic pentru materializarea proiectului. „A fost o idee care nu s-a materializat, a rãmas în aer. A fost proiectul fostului consilier Doina Popescu, dar nu s-a mai interesat nici iniþiatorul de el. Poate în viitor se va materializa, nu este abandonatã cu totul propunerea”, explicã Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Construirea unei spãlãtorii sociale în capitala Vãii Jiului, nu este o idee deloc rea în condiþiile în care foarte multe familii din cartierul Colonie s-au arãtat interesate.

Maximilian GÂNJU

Actualitate 9

Mai curge, încã, 3 sãptãmâni ucursala Electrocentrale Paroºeni va mai furniza apã caldã doar în urmãtoarele 3 sãptãmâni. Cu începere din data de 17 august, termocentrala va intra în tradiþionalele lucrãri de revizii estivale care, în acest an, se vor întinde, pare-se, pe durata a 2 luni de zile.

S

„Am fost înºtiinþaþi cã lucrãrile de revizie vor demara în data de 17 august ºi se vor întinde pe termen de cel puþin o lunã de zile. Întreruperea livrãrii de

apã caldã menajerã ne va afecta ºi pe noi, ca societate, dar, în special, pe consumatorii noºtri. Eu sper ca anul viitor aceastã întrerupere în furnizarea de apã caldã menajerã sã nu se mai întâmple. Problema este, însã, cã acest lucru nu depinde de noi”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani.

Pe timp de varã, municipiul Petroºani este singura localitate din Valea Jiului care mai beneficiazã de apã caldã menajerã, acordatã în sistem centralizat. ªi aici, însã, numãrul abonaþilor este redus, respectiv circa 33% dintre apartamentele din localitate.

Mircea NISTOR

n aceastã perioadã, estivalã, furnizorul de agent termic din Petroºani continuã lucrãrile de reabilitare a reþelei.

Lucrãrile cele mai ample se deruleazã în cartierul Dimitrov, acolo unde va fi cuplatã la reþea ºi viitoarea catedralã ortodoxã.

Î

S-a dat start licitaþiei pentru anveloparea blocurilor din Petrila ngajaþii primãriei au avut de verificat mii de acte de la cele 22 de firme care ºi- au anunþat prezenþa la licitaþia pentru reabilitarea celor 12 blocuri din oraº. Ei s-au încadrat în termenul de 20 de zile, însã au solicitat o prelungire pentru licitaþia electronicã, care a început de ieri, ora 14:00, cu primele patru blocuri.

A

Petrila.

Blocurile care urmeazã sã fie reabilitate termic în acest an, sunt din mai multe zone ale oraºului.

Luiza ANDRONACHE

„Principalele lucrãri le derulãm în respectiva zonã, în cartierul Dimitrov, acolo unde efectãm o lucrare mai amplã.

Este vorba despre modernizarea reþelei respective de termoficare într-o zonã în

âteva sute de C ºomeri din municipiul Lupeni îºi vor gãsi un loc de muncã la fabrica de pe platforma industrialã Vâscoza, unde volanele a douã

M

Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara”, în cursul zilei de miercuri au efectuat un transport de 6.000 de litri de apã potabilã, pe strada Aurel Vlaicu, din Deva.

“De la începutul acestei luni, I.S.U. Hunedoara, a onorat 12 solicitãri de apã menajerã ºi douã de apã potabilã, la cererea autoritãþilor locale din Brad, Luncoiu de Jos, Teliucu Inferior, Ormindea, Criºcior ºi

mãrci renumite de maºini sunt îmbrãcate în piele.

Autoritãþile locale din Lupeni au anunþat cã un

investitor care are deja o fabricã cu 170 de angajaþi, ce funcþioneazã de câþiva ani, intenþioneazã sã se extindã ºi sã angajeze câteva sute de persoane

Apã cu cister na pentru mai multe localitãþi hunedorene ã scriu în legãturã cu Precizãri V articolul “Inginerie imobiliarã cu fosta clãdire

Deva”, declarã Viorel Demean inspector ºef ISU. Autoritãþile locale au apelat la ajutorul inspectoratului în urmã scãderii nivelului apei în fântânile hunedorenilor, situaþie generatã de lipsa precipitaþiilor din ultima perioadã ºi a instalãrii secetei.

Transporturile de apã menajerã se fac cu autospecialele de lucru cu o capacitate de 9.000 de litri, din cadrul inspectoratului, doar dupã ce aceasta este verificatã de Direcþia de Sãnãtate Publicã.

Diana MITRACHE

care acest lucru nu s-a mai întâmplat de câteva zeci de ani. Mai exact, din momentul în care au fost construite blocurile de acolo, adicã de prin anii 1950”, a precizat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. În parantezã fie spus, în ultima perioadã, la societatea localã de termoficare din Petroºani au fost înregistrate aproape 100 de cereri de rebranºare la sistem. Anunþata majorare a preþului gazelor este unul dintre motivele pentru care oamenii aleg sã se reîntoarcã la termoficare...

Mircea NISTOR

ªomerii din Lupeni îmbracã în piele volane de BMW

“În data de 23 iulie am avut deja 20 de zile, dar mai avem dreptul, conform legii, sã avem o prelungire de încã 20 de zile. Dupã faza de licitaþie elctronicã, vom primi din nou ofertele cu noile preþuri, le verificãm ºi vom face adjudecarea. Noi ne grãbim, pentru cã vrem ca lucrãrile sã înceapã cât mai repede, sã prindem un timp corespunzãtor”, ne-a declarat Mihaela Lang, ªef Serviciul Achiziþii – Primãria

ai multe localitãþi din Hunedoara sunt aprovizionate cu apã potabilã cu ajutorul cisternelor, dupã ce din causa secetei fântânile localnicilor au secat.

Termoficarea continuã lucrãrile

a Postei Petroºani?!”, publicat sãptãmâna trecutã în Cronica Vãii Jiului, pentru a vã prezenta precizãrile Romtelecom cu privire la situaþia prezentatã în articol.

Aveþi mai jos poziþia Romtelecom, pentru care puteþi cita “reprezentanþi ai companiei”. „Romtelecom a efectuat o expertizã tehnicã a clãdirii din Petroºani, situatã pe str. 1 decem-

brie 1918 în vederea încadrãrii acesteia în clasa de risc seismic. În urma acestei evaluãri, expertul a stabilit încadrarea construcþiei în clasa I de risc seismic, prin urmare s-a dispus montarea bulinei de atenþionare.

Având în vedere cã indicele de risc seismic stabilit în urma acestei evaluãri era foarte apropiat de indicele de risc seismic de încadrare în cea de a II-a clasã, Romtelecom a solicitat o reevaluare a clãdirii. În urma celui de al doilea raport de expertizã, clãdirea

fãrã loc de muncã din municipiu. Societatea respectivã se ocupã cu îmbrãcarea volanelor pentru renumitele mãrci nemþeºti de maºini, VW ºi BMV ºi urmãreºte extinderea astfel ca la Lupeni, sã fie cel mai mare centru, firma mai având fabrici în vestul þãrii cum ar fi Timiºoara. „Fabrica funcþioneazã în spaþii închiriate pe platforma Vâscoza care este proprietate privatã ºi am înþeles cã vor sã se extindã. Au în prezent 170 de angajaþi bine plãtiþi ºi vor sã mai angajeze pe viitor câteva sute. Am înþeles cã ar dori ca la Lupeni sã fie centrul pentru cã mai

a fost încadratã în clasa de risc seismic II, ceea ce nu mai implica obligativitatea expunerii bulinei de atenþionare pe clãdire. Prin urmare, compania a dispus înlãturarea bulinei de pe respectivã clãdire. În legãturã cu destinaþia utilizãrii clãdirii, la acest moment, Romtelecom nu are planuri de vânzare a clãdirii respective.”

Vã stau la dispoziþie pentru orice solicitãri legate de Romtelecom.

O zi bunã, Roxana Mihul PR Specialist Corporate Communication Division

au fabrici. Ei îmbracã volane în piele pentru mãrcile auto WV ºi BMW din câte cunosc”, a declarat, Gabriel Lungu, administrator public Lupeni. Reprezentanþii municipalitãþii spun cã au discutat cu toþi investitorii care opereazã pe platforma industrialã din Lupeni

ºi vor sã-i sprijine pentru a-ºi mãri investiþiile. „I-am sprijinit cu introducerea gazului metan, am avut discuþii cu toþi pentru cã sunt mai multe fabrici care au sute de angajaþi. Acum le facem ºoseaua de centurã pentru a putea sã-ºi transporte producþia”, mai spune Lungu.

Maximilian GÂNJU

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012

S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A. PETROªANI

anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru joi, 26.07.2012: -municipiul Petroºani, între orele 09,00-15,00. Zona afectatã de aceasta restricþie este reprezentatã de stradã Carpaþi, str.9 Mai, str. 13 Septembrie, str. Petru Maior, str. Vilelor, Al. Pinului, iar motivul restricþiei îl reprezintã remedierea pierderii de pe conducta F Dn 80, din str.CARPAÞI, bl. 4,între scara II ºi scara III

- orasul Aninoasa, între orele 08,0010,00. Zona afectatã de aceasta restricþie este reprezentatã de stradã Libertãþii ºi str. Republicii, iar motivul restricþiei îl reprezintã refacerea branºamentului din str. Libertãþii, nr.

43B. Vã mulþumim pentru înþelegere!

Conducerea ApaServ Valea Jiului

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT DEPOZIT Str. Lunca, Nr. 100, Preþ foarte avantajos Relaþii la tel.: 0372764439, 0254542472

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

26 iulie 2012

Activitãþile extraprofesionale îþi vor da posibilitatea sã te relaxezi, petrecând clipe excelente în compania partenerului de suflet.

Din punct de vedere financiar situaþia nu te favorizeazã. Ai putea avea o reuºitã datoritã în activitãþi de colaborare.

Situaþia financiarã se va îmbunãtãþi, cãci vei primi o sumã de bani de la cineva din imediata ta apropiere. În cazul în care te simþi copleºit de activitãþile în care te-ai implicat, cu siguranþã vei primi sprijinul rudelor.

Mare atenþie, cãci ai tendinþa de a-þi neglija sãnãtatea, ceea ce þiar putea crea probleme serioase. În cazul în care doreºti sã te implici în activitãþi mai complicate, fii cât se poate de atent, deoarece lucrurile ar putea lua o întorsãturã neaºteptatã.

Energia fizicã nu este la limita superioarã, aºa cã nu este cazul sã exagerezi muncind prea mult de unul singur. Neînþelegerile pe care le-ai avut pânã acum cu unii membrii ai familiei se vor ameliora considerabil. Pe acasã faci lucrãri de reparaþii, reamenajãri.

Manifeºti un interes profund pentru chestiunile gospodãreºti, care nu mai pot fi amânate.

Relaþia cu familia se îmbunãtãþeºte considerabil, aºa cã poþi miza pe sprijinul rudelor pentru a termina treaba cât mai repede.

Vei fi tentat sã faci unele investiþii, dar analizeazã cu atenþie ofertele înainte de a lua o hotãrâre. N-ar fi exclus ca o persoanã pe care o cunoºti de mai mult timp sã îþi facã complimente sau poate chiar o declaraþie de dragoste.

Starea ta generalã este bunã, chiar dacã nu te simþi capabil de fapte mãreþe. Energia mentalã este la limita superioarã, dar ar fi cazul sã nu te suprasoliciti. În anturajul tãu vei reuºi sã îþi impui punctele de vedere fãrã a face un efort deosebit.

Încercãrile de a finaliza o lucrare începutã de mai mult timp va fi sprijinitã de cei din jur. Ai putea lua decizii sau ai putea demara, cu reale ºanse de succes o activitate intelectualã. Ceva bani sau mãcar glorie ai putea câºtiga din speculaþii imediate.

Comunicarea cu cei din jur nu va fi aºa cum þi-o doreºti. Mare atenþie în cazul în care þi-ai propus sã faci cuiva o promisiune, cãci nu se ºtie ce va urma. Îngrijeºte-þi sãnãtatea, deoarece este posibil ca o suferinþã mai veche sã îþi dea serios de furcã.

Activitãþile practice te vor ajuta sã-þi foloseºti în mod eficient energia, ceea ce îþi va aduce un plus de încredere, de siguranþã.

De asemenea, vei avea posibilitatea sã finalizezi o lucrare pe care ai demarat-o cu mai mult timp în urmã.

Inteligenþa vie, spiritul de observaþie vor ieºi din nou în evidenþã, aducându-þi respectul prietenilor, dar ºi al rudelor apropiate. Din punct de vedere financiar situaþia nu este nemaipomenitã, dar unele rezolvãri ar putea sã aparã.

Eºti cam agitat, neliniºtit ºi ar fi bine dacã þi-ai gãsi ceva mai mult timp pentru activitãþi care sã te relaxeze. Implicarea în activitãþi practice îþi va da posibilitatea sãþi fructifici la maxim energia de care dispui. Situaþia ta sentimentalã este în ansamblu bunã.

Invatamant 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012

Capitolul 2

Am o þarã ca o floare!

ãnuþ – Depreciere a leului (românesc)

B

Bãnuþul reprezintã o micã plantã erbacee decorativã, din familia compozitelor, cu frunze aºezate în rozetã ºi flori frumos colorate, dispuse în capitulã. Ea mai poartã ºi denumirea de pãrãluþã (Bellis perennsis) respectiv ceva aºa de minuscul pe cât este, astãzi, gãunosul leu românesc.

Adicã un „nimic” comparativ cu moneda Europei Occidentale ce poartã denumirea de „euro”. Dacã prin secolul al XIX-lea pãrãluþa româneascã mai reprezenta ceva, pe piaþa europeanã, acuma aceasta este un zero absolut.

Una la mânã, a fost scoasã de pe „piaþã” iar a doua la mânã, în prezent, „regele” este reprezentat de aºa numita monedã pan-europeanã numitã „euro”.

Adicã o monedã cãtre care România

încearcã sã ajungã, dar, care este tot mai dezavuatã de cãtre mai vechile state componente ale Uniunii Europene.

U n bãnuþ cât o pãrãluþã Una peste celelalte, numeroasele scandaluri politice, acuze de plagiat, lovituri pe sub centurã, înlocuirea

preºedinþilor Senatului ºi Camerei Deputaþilor sau suspendarea preºedintelui (care se va încheia cu

un referendum în care poporul este chemat sã legitimizeze dorinþa PNL plus PSD) au atras ºi o scãdere rapidã a valorii monedei noastre naþionale.

Pentru prima datã, zilele trecute, bãnuþul românesc a atins o nouã cotã „istoricã”

în continua (ºi tot mai accentuata) sa devalorizare din acest an. Mai exact, euroiul a ajuns, pentru prima datã, la valoarea de 4,6397 lei.

Adicã la valoarea maximã atinsã în ultimii 5 ani de la momentul „epocal” în care România a devenit o gubernie a Europei „reunite”.

Demn de menþionat este faptul cã la data de 1 ianuarie 2007, atunci când România a fost, în sfârºit, primitã în UE, un euro era cotat la 3,3937 lei. Prin urmare, în doar câþiva ani leul a înregistrat o continuã cãdere, accentuatã, mai ales, în ultimele luni din acest an, de când „Ponþii” ºi „Antonescii” se luptã cu „Bãseºtii” pentru conducerea þãrii. În cazul în care „rãzboiul” dintre cele douã pãrþi nu se va încheia prea curând existã toate ºansele ca moneda euro-

peanã sã atingã ºi pragul „istoric” de 5 lei pentru un euro. În acest caz, de suferinþe va avea parte, tot norodul.

Pentru cã toate „cele” sunt legate de cursul valutar, vor urma scumpiri, în lanþ, ale benzinei ºi motorinei, urmate de majorarea preþurilor la produsele de bazã. Adicã alimente ºi servicii...

Aici intrã gazul metan, serviciile de apã ºi canalizare sau curentul electric.

Oricum, actualul prim – ministru spunea, recent, cã vom intra într-o nouã epocã. Pe cea de „aur” am rezolvat-o aºa cã una nouã, de „tinichea”, ar fi mai mult decât bine-venitã...

Mircea NISTOR

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012

Turism la negru, dezvoltat pe bani “albi”, de la minister n timp ce Ministerul dezvoltãrii regionale ºi Turismului pompeazã fonduri serioase pentru dezvoltarea staþiunilor montane din Valea Jiului, cabanierilor puþin le pasã de legalitate.

Î

Un numãr infim de cabane sau pensiuni care funcþioneazã în staþiunile

din Valea Jiului sau clasificate sau autorizate.

Majoritatea deþinãtorilor de spaþii de cazare preferã sã practice turismul la negru, iar numãrul pensiunilor creºte direct proporþional cu lucrãrile de dezvoltare a domeniilor schiabile. Practic, tot mai mulþi turiºti se îndreaptã spre Valea Jiului odatã cu îmbunãtãþirea condiþiile

de aici, dar acest lucru nu îi determinã pe cabanieri sã intre în legalitate. Edilii stau cu ochii pe ei ºi la primul pas greºit promit sã îi amendeze, pentru cã doar aºa înþelege ºi românul cã existã legi strice, ce trebuie respectate. În Staþiunea Parâng se deruleazã unul dintre cele mai mari proiecte implementate vreodatã la nivel naþional ºi care vizeazã dezvoltarea turismului. La finalizarea proiectului, în aceastã staþiune montanã ar trebui sã avem cel mai mare domeniu schiabil din Europa de Sud-Est, care se va întinde pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, între Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajatã ºi o telegondolã. Acest lucru va duce, în mod cert, ºi la creºterea numãrului de capacitãþi turistice. Acum, în zona Hotelului Rusu ºi sus în staþiune sunt deja construite 169 de cabane. Doar 14 dintre acestea, sunt însã, clasificate, aºa cum cere legea. „Am avut ºi întâlniri cu cei care practicã turismul. Îi ajutãm cu ce putem, le-am pus la dispoziþie ºi legislaþia, dar nu putem

sã-i obligãm sã intre în legalitate. Bineînþeles cã vom face ºi controale în zonã”, a declarat city managerul municipiului Petroºani, Marian Popescu.

asul Vâlcan – raiul turismului la negru

P

Situaþia este similarã ºi în Pasul Vâlcan, o staþiune mai nouã, care a început sã prindã contur dupã ce fostul ministru Elena Udrea a inaugurat aici o telegondolã modernã. În Pasul Vâlcan funcþioneazã deja peste 60 de cabane, dar exact

trei ºi-au declarat pânã acum activitatea. „În afarã de cabana mare, a lui Emil Pãrãu, mai sunt declarate încã douã cãsuþe de vacanþã. În rest, nu a mai venit nimeni. Trebuie sã facem ºi controale, pentru cã turiºtii încep sã vinã. Ei susþin acum cã nu practicã turismul, dar, când îi prindem, îi amendãm”, a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Staþiunea Pasul Vâlcan a fost cuprinsã într-un amplu program de modernizare cu fonduri de la MDRT. Primul pas al proiectului de dezvoltare a turismului în Pasul Vâlcan a fost inaugurarea telegondolei

ONU finanþeazã ºi Petroºaniul roiectul pilot derulat de Organizaþia Naþiunilor Unite, care prevede reabilitarea unor construcþii, blocuri, case sau instituþii, cu materiale noi, inedite, se aplicã ºi la Petroºani.

P

Cele trei oraºe din Valea Jiului care au norocul de a se afla pe lista de finanþare sunt Vulcan, Petroºani ºi Petrila.

La Vulcan, angajaþii primãriei au transmis cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, care gestioneazã fondul de finanþare, ideile lor de proiecte privind

care face legãtura dintre municipiul Vulcan ºi staþiunea montanã, o investiþie în valoare de aproape 33 de milioane de lei, fãrã TVA, realizatã din bani alocaþi de Ministerul Turismului.

Proiectul continuã, însã, iar la final în aceastã staþiune vor funcþiona douã telescaune, mai multe instalaþii de teleschi, precum ºi cinci pârtii de schi, dintre care cea mai mare va avea o lungime de 5 kilometri.

Iar în Straja, cea mai cãutatã staþiune din Valea Jiului, lucrurile nu diferã cu mult faþã de celelalte douã exemplificate anterior.

Car men COSMAN

clãdirile care sã fie reabilitate termic, iar la Petroºani, de fel.

Aici, în capitala Vãii Jiului, acest program are patru componente. “Este vorba de realizarea de studii de fezabilitate, proiectare, expertizã ºi audit energetic pentru 324 de blocuri din Municipiul Petroºani. ªi, de asemenea, de reabilitarea mai multor clãdiri sociale, printre care patru grãdiniþe, sediul Ambulanþei ºi Centrul de Pneumofitziologie”, ne-a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani.

De asemenea, în cadrul aceluiaºi proiect, Petroºaniul mai are în discuþie încã douã componente , cu alte obiective de reabilitat, la Comisia Naþionalã de Eficienþã Energeticã.

Luiza ANDRONACHE