Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 173
Cronica Vãii Jiului Marti, 24 iulie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Apometre cu telecitire pentru “ªMECHERII” cu firme
CARE FURÃ APÃ
Noi percheziþii în dosarul de furt al ºoferului criminal oliþiºtii din Uricani au luat cu asalt o nouã locaþie în care erau depozitate materiale de construcþii destinate reabilitãrii infrastructurii oraºului Uricani.
P
>>> PAGINA A 3-A
Cu ºtreangul de gât pentru „Mãrie de pe Jieþ” vrut sã se spânzure din dragoste. Ion de pe strada Taia din Petrila a decis cã nu mai poate sã trãiascã fãrã „Mãria lui” ºi ºi-a pus funia de gât.
A
>>> PAGINA A 3-A
Lovit în plin de o maºinã ºi ucis de alta n bãiat de numai 18 ani ºi-a gãsit sfârºitul într-un mod cumplit, dupã ce a fost lovit în plin de un autoturism, iar apoi peste el a trecut o altã maºinã.
U
>>> PAGINA A 3-A
Tupeu de Bucureºti... upeul de bucureºtean ºi neglijenþa unui ºofer au fost de neimaginat, dupã ce ºi-a parcat maºina chiar în zona centralã a Petroºaniului, pe trotuar.
T
>>> PAGINILE 6-7 a sã stopeze furturile de apã, conducerea SC ApaServ Valea Jiului SA este decisã sã monteze apometre cu telecitire pentru marii consumatori. Directorul furnizorului de apã din Valea Jiului, Costel Avram, vrea sã taie în carne vie pentru cã nu este posibil ca spãlãtorii auto, ori restaurante sã consume cam cât o garsonierã.
C
PAGINA A 5-A
Anunþ fals pentru pensionarii minieri U se deconteazã gratuN itãþile pensionarilor minieri din aceastã sãptãmânã, cum fals au fost informaþi de cãtre Liga Pensionarilor Petroºani.
>>> PAGINA 12
2 Diverse n turist polonez care se afla împreunã cu alþi tovarãºi de-ai sãi în drumeþie în masivul Godeanu a fost salvat de salvamontiºti ºi jandarmii montani, dupã ce s-a accidentat.
Cronica Vãii Jiului |Marti, 24 iulie 2012
U
Turist polonez salvat din munþi
Echipa de salvare a pornit pe itinerariul Râu de Mori- Lacul Gura Apelor Lãpuºnicul Mic-Vârful Godeanu-Lacul Scãriºoara, turistul strãin, în vârstã de 22 de ani fiind gãsit în
zona lacului Scãriºoara, accidentat la tapla piciorului stâng. “Turistul se afla în apropierea Lacului
Scãriºoara, alãturi de alþi colegi de drumeþie, toþi de naþionalitate polonezã. Tânãrul, în vârstã de 22 ani, prezenta o plagã în talpa piciorului stâng. Salvamontiºtii i-au acordat tânãrului primul ajutor, nefiind nevoie ca acesta sã fie transportat la o unitate medicalã. Turistul ºi-a exprimat dorinþa sã rãmânã campat peste noapte în zona lacului, alã-
turi de colegii de drumeþie, urmând sã coboare de pe munte un cursul zilei de luni”, declarã Rãducu Nicolae purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. Jandarmii montani ºi salvamontiºtii recomandã turiºtilor care fac drumeþii montane sã nu se aventureze pe trasee nemarcate ºi sã aibã echipament corespunzãtor de munte. Diana MITRACHE
Atenþie se trage! Primãria municipiului Petroºani, aduce la cunoºtinþa populaþiei cã în data de 25 IULIE 2012, ÎNTRE ORELE 09.00 - 14.00, I.J.J. Hunedoara va executa ºedinþe de tragere în poligonul Maleia.
Pentru buna desfãºurare a acestor activitãþi ºi prevenirea accidentelor vã rugãm sã respectaþi urmãtoarele reguli din zona poligonului: - respectaþi tabliþele ºi panourile instalate pe cãile de acces spre poligon, fanionul roºu instalat pe stâlpul din adâncimea poligonului, precum ºi indicaþiile personalului militar aflat în pazã; - informaþi-vã asupra pericolului la care vã expuneþi la intrarea în zona poligonului pe timpul executãrii ºedinþelor de tragere.
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Moarte instantanee 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Vulturii legii
National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi... 12:45 Sã v-amintiþi Duminica... 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 Cuscrele 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Iubire interzisã 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi (r) 1:00 Culoarea fericirii (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Iubirea vine când nu te aºtepþi (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Ãla micu’
22:30 ªtirile Pro TV 23:15 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 23:45 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 0:15 Dexter 1:00 Ãla micu’ (r)
Prima TV 9:30 Ironia sorþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Jessica 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tortRedifuzare 20:30 Misiune imposibilã II 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii- Redifuzare 0:30 Misiune imposibilã (r)
TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:15 TV BAC 11:15 Dincolo de celebritate 11:30 Vedeta familiei 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci (r) 13:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Leacurile naturii 17:40 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Info electoral 20:05 Referendum 21:00 Anatomia lui Grey 21:55 Anatomia lui Grey 22:50 Lumea modei 23:10 Telecinemateca: Kennedy versus Hoffa 0:55 Legendele palatului: doctorul Hur Jun
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 iulie 2012 oliþiºtii din Uricani au luat cu asalt o nouã locaþie în care erau depozitate materiale de construcþii destinate reabilitãrii infrastructurii oraºului Uricani. Dalele ºi bordurile sunt din lotul furat de fostul ºofer al primarului din localitate, Ioan Cocotã, aflat în penitenciar pentru omor.
P
Noi percheziþii în dosarul de furt al ºoferului criminal
Încã de dimineaþã poliþiºtii au descins în curtea unui localnic din zona Câmpu lui Neag unde aveau informaþii cã sunt ascunse materiale de construcþii provenite de la depozitul Primãriei Uricani. Percheziþia domiciliarã face parte din acelaºi dosar de furt instrumentat de Poliþia Uricani ºi care-l vizeazã pe fostul ºofer al primarului Dãnuþ Buhãescu. Anchetatorii au dovezi cã din
magazia Primãriei Uricani de la care Ioan Cocotã avea cheile, au dispãrut cantitãþi însemnate de materiale destinate reabilitãrii trotuarelor din oraºul din vestul Vãii Jiului. Prejudiciul estimat se ridicã la circa jumãtate de miliar de lei vechi, însã este vorba de un dosar complex ºi abia dupã finalizarea cercetãrilor se va cunoaºte cu exactitate cât s-a furat din avutul localitãþii Uricani. În urma descinderilor de ieri, poliþiºtii au
vrut sã se spânzure din dragoste. Ion de pe strada Taia din Petrila a decis cã nu mai poate sã trãiascã fãrã „Mãria lui” ºi ºi-a pus funia de gât. Noroc cã a fost gãsit la timp de un membru al familiei, care a tãiat imediat funia.
A
Un bãrbat de pe strada Taia din Petrila, cunoscut cu afecþiuni psihice, a vrut sã se omoare din dragoste. Bãrbatul spune cã nu poate trãi fãrã „Mãrie din Jieþ”, iubirea vieþii lui, aºa cã mai bine se sinucide. Luni, bãrbatul ºi-a pus ºtreangul de gât, hotãrât – aparent – sã termine cu viaþa,
gãsit peste 1000 de pavele ºi borduri dosite în curtea unui localnic din Câmpu lui NeagUricani. Bãrbatul le-a cumpãrat direct de la ºoferul criminal, iar anchetatorii spun cã dosarul este unul complex ºi din informaþiile pe care le au, materialele furate de Cocotã au ajuns ºi la alte locaþii. „În data de 23.07.2012, poliþiºtii Poliþiei Oraºului Uricani au efectuat activitãþi noi investigative în cadrul dosarului penal privindu-l
Cu ºtreangul de gât pentru „Mãrie de pe Jieþ”
dar a fost gãsit la timp ºi salvat. Un echipaj SMURD a venit imediat la faþa locului ºi l-a transportat pe bãrbat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Medicii i-au acordat îngrijiri medicale, apoi Ion de pe Taia a refuzat internarea ºi a pãrãsit spitalul pe picioarele lui, nu înainte de a anunþa cã oricum se va sinucide pânã la
lare. Numai în ultimele douã sãptãmâni l-am dus la spital de trei ori, exact cu probleme de genul acesta”,a declarat comandantul Poliþiei Oraºului Petrila, Ovidiu Zaharie. Cunoscuþii spun cã, dacã nu consumã alcool, individul este perfect normal, dar problemele apar imediat dupã primul pahar bãut.
sfârºitul zilei. Bãrbatul, în vârstã de 53 de ani, Carmen COSMAN este un cunoscut mai vechi al eºi a ameninþat oamenilor legii cã va refuza care au cerut de hrana pânã când se va nenumãrate ori dovedi cã este nevinoajutorul vat, poliþistul Adrian medicilor. „Bãrbatul este Sucilã (36 de ani), arecunoscut cu stat preventiv pentru afecþiuni psihice cã l-ar fi corupt sexual ºi are la activ mai multe tenta- pe fiul minor al vicepritive de autoflage- marului din Vulcan, nu
D
pe C.I., fost angajat al Primãriei Oraºului Uricani, (în prezent încarcerat în Penitenciarul Aiud, pentru infracþiunea de omor deosebit de grav), cercetat pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat. Poliþiºtii au stabilit cã
suspectul, în perioada anilor 2011-2012, a sustras din magazia Primãriei Oraºului Uricani mai multe materiale de construcþii”, a declarat, inspectorul Bogdan Niþu din cadrul IPJ Hunedoara. Zilele trecute, mai mulþi poliþiºti au descins la locuinþa din Aninoasa a familiei lui Ioan Cocotã. Poliþiºtii au gãsit acolo materiale de construcþii, care au fost furate din depozitele Primãriei Uricani. Anchetatorii au mai percheziþionat ºi o altã locuinþã a unui apropiat al lui Cocotã ºi au gãsit ºi la acesta materiale de construcþii furate. Ioan Cocotã se aflã în penitenciar unde-ºi ispãºeºte condamnarea de 15 ani pentru cã ºi-a omorât iubita. Maximilian GÂNJU
Lovit în plin de o maºinã ºi ucis de alta n bãiat de numai 18 ani ºi-a gãsit sfârºitul într-un mod cumplit, dupã ce a fost lovit în plin de un autoturism, iar apoi peste el a trecut o altã maºinã.
U
Accidentul s-a produs duminicã noaptea, în Simeria, dupã ce un bãrbat de 42 de ani, din Simeria, aflat al volanul unui Tico, nu i-a acordat prioritate tânãrului de 18 ani, aflat pe motocicletã. „Imediat dupã impactul dintre autoturism ºi motocicletã, pe sensul de mers Deva – Orãºtie, s-a deplasat un
autoturism marca Alfa-Romeo despre care existã suspiciuni cã a trecut peste conducãtorul motocicletei, aflat pe partea carosabilã. În urma evenimentului rutier, motociclistul a decedat”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. La volanul autoturismului Alfa Romeo se afla un bãrbat de 56 de ani din comuna Uileacu de Beiuº, judeþul Bihor. În urma accidentului a mai fost rãnitã ºi o femeie de 35 de ani, din Simeria, pasagerã în autoturismul Tico, dar aceasta a suferit rãni uºoare ºi nu a necesitat internare. Carmen COSMAN
Sucilã nu a notificat pe nimeni cã e în refuz de hranã!
a notificat pe nimeni în acest sens. Adrian Sucilã, poliþistul vulcãnean acuzat de act sexual cu un minor ºi corupere sexualã, se aflã încarcerat în centrul de reþinere ºi Arest Preventiv al IPJ, de la Poliþia Municipiului Deva. Sucilã a fost arestat pentru 29 de zile, dupã ce magistraþii de la Judecãtoria Petroºani au admis cererea formulatã de procurorii hunedoreni, iar Tribunalul Hunedoara a respins recursul înaintat de el. Bãrbatul a ameninþat cã va intra în greva foamei pânã când se va dovedi cã nu este vinovat. „Sunt nevinovat ºi nu
existã probe care sã mã inculpe. De când sunt dupã gratii, nu am consmuat decât apã ºi cafea, ºi o sã renunþ la continuare la mâncare, pânã când mi se va recunoaºte nevinovãþia”, s-a apãrat Sucilã, în sala de judecatã, în dosarul în care este acuzat cã a întreþinut relaþii sexuale cu fiul minor al viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica. Chiar ºi aºa, surse oficiale ne-au declarat cã, cel puþin
pânã în acest moment, Adrian Sucilã nu s-a declarat în greva foamei sau în refuz de hranã, aºa cum este de fapt procedura, ºi, ca atare, nici nu este monitorizat. Adrian Sucilã a fost ridicat de la domiciliul sãu din Vulcan la începutul lunii iulie, într-o anchetã declanºatã de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, care s-a autosesizat în acest caz. Carmen COSMAN
4 Actualitate reºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, considera cã, prin acþiunile lor concertate, cei din USL vor sã cumpere votul romanilor. Iar tombolele, spectacolele ºi tot felul de concursuri ºi atenþii puse în joc reprezintã exact preþul pe care aceºtia îl pun pe popor.
P
“Viitorul nostru este jucat la tombola de USL, de aceea trebuie sã votãm pentru statul de drept. Le vom spune NU ºi îi vom trimite acolo unde le este locul, în sãlile cu jocuri de noroc. Vor tombole cu premii ieftine, dar multe. Aceºtia suntem noi pentru ei, o masã de cumpãrat cu 2,5 lei, pe care mai apoi o vor trata ca pe o epavã. Un altfel de epavã. În definitiv asta vom fi, fiindcã dacã vor reuºi sã acapereze
Cronica Vãii Jiului |Marti, 24 iulie 2012
Preºedintele PDL Hunedoara acuzã USL cã vrea sã cumpere voturile cu 2,5 lei
puterea - avem ºanse reale sã devenim epava Europei”, a declarat Dorin Gligor, preºedintele PDL Hunedoara. Biroul Permanent al PDL Hunedoara îi îndeamnã pe romani sã iasã la vot ºi sã apere statul de drept, spunând NU celor care vor sã transforme România într-o epavã a
Uniunii Europene. “Crin Antonescu ºi echipa lui din USL îi spun epava preºedintelui Traian Bãsescu, fãcând astfel un exerciþiu psihologic asupra propriilor lor persoane. În acest mod încearcã sã-ºi inducã singuri ideea cã Traian Bãsescu nu mai reprezintã nimic pentru nimeni.
Trebuie sã se mintã singuri ºi sã se ºi convingã pentru a putea manipula apoi oamenii cã ei sunt cei mai buni. Oare Traian Bãsescu este o epavã pentru ei? De asta le este fricã? O epavã sau pasãrea Phoenix? O epavã care va putea sã-i scufunde în adân-
curile politicului ºi sã-i lase acolo pentru totdeauna?”, a mai spus liderul PDL Hunedoara. Gligor subliniazã ºi lipsa de diplomaþie a liderilor USL care folosesc instituþiile statutului pe post de instrument în luptã directã cu un om - preºedintele suspendat Traian Bãsescu. “România, acum, nu este un stat condus. Este o þarã în care omul trimis de parlament sã preia prerogativele preºedintelui nu realizeazã importanþa funcþiei pe care o ocupa ºi face mari deservicii poporului nostru. Este condusã de un om lipsit de diplomaþie, care nu poate fi bãrbat de stat, un om care nu este altceva decât un instrument al puterii ºi care nu va avea ºansa sã ajungã nici mãcar o epavã politicã”, a mai spus Gligor. Marius MITRACHE
Încã un focar în Hunedoara ncã un incendiu a izbucnit în munþii din Hunedoara. Asta dupã ce timp de trei zile pompierii au luptat cu flãcãrile pe munþi sau în oraº, acolo unde douã blocuri au fost cuprinse de flãcãri.
Î
Pompierii din Valea Jiului au avut un week-end de foc, iar de duminicã noaptea le-au venit în ajutor ºi cei de la Hunedoara. Asta dupã ce un nou focar a izbucnit în zona Munþilor ªureanu. Pompierii spun cã vegetaþia uscatã ºi vântul le-a dat de furcã. „Încã de
Dacia s-a acoperit cu policarbonat iaþa Dacia din cartierul Aeroport a fost dotatã cu o copertinã din policarbonat, material care conferã o rezistenþã foarte mare la factorii de mediu. În plus, plãcile de policarbonat au o mare rezistenþã la impact ºi asigurã protecþie la radiaþiile ultraviolete.
P
“Dupã instalarea acestei copertine va fi rezovatã ºi problema frigului pe timp de iarnã. Prin urmare, comercianþii nu vor mai fi nevoiþi sã stea la tarabe, în plin ger. Sperãm ca, astfel, ºi numãrul celor care îºi vor desface produsele în piaþa din Dacia sã creascã substanþial”, a precizat Sorin Creþu, adminstrator
adjunct Pieþe Petroºani. Dupã finalizarea acoperiºului, lucrare programatã a se încheia la finele lunii august, în aceeaºi piaþã se vor derula ºi alte lucrãri de modernizare. Este vorba despre construirea unui punct sanitar, asigurarea iluminatului sau reamenajarea chioºcurilor. „Avem ºi aceste lucruri în vizor, dar, mai întâi trebuie sã terminãm instalarea copertinei ºi, apoi, vom trece la schimbarea meselor”, a mai spus Sorin Creþu. Tot pentru acest an, în funcþie de fondurile disponibile, administratorii pieþelor din Petroºani intenþionezã sã demareze ºi o serie de lucrãri de modernizare în zona halei exterioare ce aparþine Pieþei Agroalimentare Centrale. Mircea NISTOR
iua de vineri, 27 iulie, va aduce o nouã Bursã a Locurilor de Muncã în judeþul Hunedoara. Acþiunea este organizatã de cãtre Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã ºi se va derula, cu începere de la ora 9:00, în 10 localitãþi.
Z
Printre acestea se numãrã Petroºani, Lupeni ºi Vulcan. Deocamdatã, reprezentanþii agenþiilor locale au demarat operaþiunea de identi-
vineri am acþionat în acea zonã cu câte 15 oameni, iar de duminicã, dupã ce a izbucnit un nou focar, tot pe vârful Sasului, dar la o distanþã mare faþã de primul focar, am solicitat intervenþia colegilor din Hunedoara. Acþionãm în continuare pentru a stinge focarele”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri
Petroºani. Reamintim cã locatarii a douã blocuri din Lupeni au fost evacuaþi duminicã dupã amiazã, din cauza unui incendiu care a cuprins cele douã acoperiºuri. Unul dintre acoperiºuri este distrus în proporþie de 80%, iar al doilea 30 %.
Vine Bursa! ficare a agenþilor economici care au job-uri disponibile ºi doresc sã participe la Bursã. Pe de altã parte, la agenþiile Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã au început sã se prezinte ºi absol-
venþii din acest an ai instituþiilor de învãþãmânt. Aceºtia, în cazul în care în termen de 60 de zile de la data absolvirii nu au reuºit sã se încadreze în muncã, potrivit pregãtirii sau nivelului
Diana MITRACHE studiilor, pot beneficia de indemnizaþia de ºomaj, egalã cu 50% din valoarea indicatorului social de referinþã în vigoare la data stabilirii acesteia. Indemnizaþia de ºomaj se acordã pe o perioadã de 6 luni. Mircea NISTOR
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 iulie 2012
Apometre cu telecitire pentru “ºmecherii” cu firme care furã apã a sã stopeze furturile de apã, conducerea SC ApaServ Valea Jiului SA este decisã sã monteze apometre cu telecitire pentru marii consumatori. Directorul furnizorului de apã din Valea Jiului, Costel Avram, vrea sã taie în carne vie pentru cã nu este posibil ca spãlãtorii auto, ori restaurante sã consume cam cât o garsonierã.
C
Apometre care nu înregistreazã nimic, ori care se învârt înapoi. Asta au descoperit pe teren, la marii consumatori reprezentanþii ApaServ care au fost în control pe teren. ªi aºa se explicã ºi consumurile extrem de mici raportate de spãlãtorii auto ori de diverse restaurante din Valea Jiului, atât anul trecut, cât ºi anul acesta.
Fãceau duº la cisternã
upã ce le-a fost sistatã apa potabilã din cauzã cã nu ºi-au achitat facturile, oamenii din locuinþele sociale din Colonia Petroºani, nu au fost prea afectaþi.
D
Responsabilii de la societatea de distribuþie din Valea Jiului, le duceau apa cu cisterna, dar puþini veneau sã ia, în timp ce copiii lor se rãcoreau la cisternã. Scene de tot râsul s-au petrecut în Cartierul Colonie din Petroºani, dupã ce oamenii care nu ºi-au plãtit apa consumatã, au fost debranºaþi. Nu numai cã nu s-au înghesuit sã plãteascã, dar nici la cisterna care îi aproviziona zilnic nu veneau. Asta susþin acum responsabilii de la SC Apa Serv din Valea Jiului, care erau uimiþi sã constate cã tot cei care sunt buniplatnici veneau la cisternã. „Acum i-am branºat înapoi,
dar am vãzut în fiecare zi cã veneau copiii lor, o mulþime, sã facã duº direct la cisternã. Erau scene de You Tube”, spun cei de la ape. Totuºi, o parte din datorii au fost achitate, iar directorul general al SC Apa Serv, Costel Avram spune cã va cãuta o soluþie ºi cu primãria. „Din 180 de familii, 20 sunt cu plata la zi. Alte 54 au angajamente de platã, iar în zilele cât au stat fãrã apã,am recuperat de la ei 2.200 de lei. Dar dacã nu vor plãti, îi vom debranºa din nou. Pânã atunci, pentru cã blocul e proprietatea primãriei, vrem sã discutãm ºi cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi, pentru ca pe viitor sã cãutãm o soluþie”, a declarat Costel Avram, directorul general SC Apa Serv. Dacã nu înþeleg sã-ºi plãteascã apa pe care o consumã, locatarii din blocurile sociale vor fi nevoiþi sã stea pe sec, sau sã-ºi caute surse alternative de apã. Diana MITRACHE
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
De exemplu, conform actelor oficiale, restaurantul ºi barul Keops din Petroºani, unde a fost ºi sediul de campanie al Elenei Bãsescu, are anul acesta o medie a consumului de nici 200 mc de apã, deºi aici existã ºi un lac. Reprezentanþii Corpului de Control de al Apaserv au descoperit un apometru defect ºi l-au înlocuit. Costel Avram, directorul societãþii spune cã, într-o singurã zi de monitorizare s-au consumat peste 300 de metri cubi de apã. Cu presupunerea cã nu în fiecare zi se alimenteazã ºi lacul, aceºtia au monitorizat în continuare apometrul, care indicã, în 10 zile, 430 mc de apã consumaþi. Situaþie ºi mai gravã la Pizzeria Joly, unde – spune Avram - s-a descoperit cã apometrul mergea înapoi. Aºa s-a ajuns, probabil, ca în luna februarie a acestui an, reprezentanþii firmei sã achite contravaloarea a doar 4 metri cubi de apã. Oricum, ºi în cele-
lalte luni calendaristice consumul este extrem de mic pentru o pizzerie cu o mulþime de clienþi. Iar la pensiunea Floarea de Colþ apometru stãtea de luni de zile, consumurile raportate fiind, probabil, fictive. Aici a fost descoperitã ºi implicarea unei angajate a SC ApaServ SA, însãrcinatã cu citirea apometrelor, care va fi bãgatã în comisia de disciplinã. În ceea cer priveºte spãlãtoriile auto, situaþia este la fel de sensibilã, pentru cã sunt cazuri în care acestea au spãlat maºinile …cu pipeta, la ce consum au raportat. Costel Avram este decis sã punã punct acestor practici ºi a decis sã ia mãsuri drastice. „În ceea ce priveºte branºamentele ilegale, avem date cã sunt implicaþi ºi angajaþi de-ai noºtri, dar nu putem lua
mãsuri pânã nu avem dovezi certe”, a precizat Avram. Dar, ca primã mãsurã, la marii consumatori vor fi montate apometre cu telecitire, o cheltuialã de vreo 40 de euro în plus faþã de apometrul real, dar care se va amortiza din plata corectã a consumului. „La marii consumatori punem apometre cu telecitire, astfel încât, prin intermediul unui dispozitiv mobil, sã poatã fi citit de la distanþã atât indexul, cât ºi anumite stãri ale acestuia: dacã staþioneazã, dacã merge înapoi, etc.”, a mai spus directorul SC ApaServ Valea Jiului SA. Car men COSMAN
P r oiect de 40 de milioane de eur o, cu contribuþie zer o din partea ApaServ eprezentanþii Ministerului Mediului vor veni, sãptãmâna viitoare, în Valea Jiului pentru a vedea care este stadiul de implementare al proiectului care vizeazã extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în Valea Jiului, precum ºi care sunt investiþiile cuprinse în partea a doua a programului, pentru care discuþiile în vederea finanþãrii sunt avansate.
R
Operatorul de apã din Valea Jiului este singurul din þarã pentru care contribuþia proprie este de zero lei la implementarea proiectului „Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului)”. Valoarea totalã a proiectului este de 168,5 milioane de lei fãrã TVA, din care 165,13milioane de lei reprezintã grantul acordat din Fondul de
Coeziune prin POS Mediu, iar diferenþa vine de la bugetele locale ale localitãþilor din Valea Jiului. Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, spune cã „Apa Serv este singurul operator din România a cãrui contribuþie la
un proiect de asemenea anvergurã este zero. Acest lucru se datoreazã situaþiei sociale din Valea Jiului”. Proiectul a demarat în luna martie a anului 2011 ºi se finalizeazã în 2015. Conform proiectului, în Petroºani reþelele de apã vor fi extinse cu 9,6 kilometri, iar cele de canalizare cu 23,5 kilometri.
La Petrila pentru reþelele de apã extinderea va fi de 5,1 kilometri, iar la cele de canalizare 16, 5 kilometri, la Aninoasa 4,3 kilometri – apã, respectiv 7,18 kilometri canalizare, în timp ce la Vulcan reþelele vor fi extinse cu 8,8 kilometri, respectiv 15, 19 kilometri la canalizare. De asemenea, staþiile de tratare a apelor uzate de pe Jieþ ºi valea de Peºti vor fi reabilitate, dupã 15 ani în care nu s-a mai intervenit asupra lor, iar cea de la Dãnuþoni va fi extinsã. Car men COSMAN
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 iulie 2012
6 Actualitate estita, de acum, V Asociaþie Culturalã ”Les amies de la France” Petrila, organizeazã în perioada 30 iulie - 4 august, la poalele Parângului la ”Coliba lui Mãnici”, Tabãra de creaþie Artã&Naturã, care vine de aceastã datã cu elemente noi, impresionante. Doritorii se pot înscrie pânã în preziua demarãrii acþiunii.
ziþii personale. „Necuvintele” (Creaþii având drept sursã de inspiraþie poeziile lui Nichita Stãnescu.) „Cvintetul” (Creaþii literare proprii, fiind, apoi, redate ºi prin desen, graficã, picturã pe pânzã, fotografie.)
Într-un cadru mirific, la poale de Parâng -
Ta b ã r a d e c r e a þ i e Artã&Naturã
M
Realizarea unui film al taberei. Editarea unui numãr special al revistei asociaþiei, „Noi în Europa”, în care fiecare participant la tabãrã va avea o paginã proprie, A4, cu titlul „Pagina mea”. Tehnoredactarea unui album de artã, cu mijloacele tehnice existente în cadrul asociaþiei: calculatoare, imprimante, etc. Cu varianta „pe hârtie” a acestui album, se vor putea face
Entuziasmat de echipa de pregãtire a celei de a III-a ediþii a Taberei de creaþie Artã&Naturã, care va avea loc în perioada 30 iulie-4 august 2012, Ionel Zmãu, preºedintele fondator al Asociaþiei Culturale ”Les amies de la France” Petrila, spune cã are alãturi oameni de nota 10. Cu iniþiativã ºi cu suflet uriaº, Sorin Oprea ºi Petricã Birãu s-au alãturat Asociaþiei în acestã acþiune ºi a ieºit un program inedit, care sã ofere participanþilor taberei momente memorabile.
Tabãra de creaþie va avea loc într-un cadru mirific, la poalele Munþilor Parâng, la aproximativ 500 m de baza Telescaunului – ”Coliba lui Mãnici” ºi se va desfãºura pe mai multe secþiuni.
A
rta vremelnicã...
Activitãþi colective. „Produsele” acestor activitãþi, folosind în special materiale din naturã, vor rãmâne în jurul
edia...
Actualitate 7 demersuri pentru obþinerea unor sponsorizãri ºi finanþãri, necesare publicãrii albumului. Reprezentanþi ai asociaþiei vor participa la un seminar internaþional care va avea loc în Franþa, în perioada 27 aug. - 3 sept. 2012. Filmul taberei ºi numãrul special al revistei vor fi folosite drept argumente în vederea unor parteneriate ºi colabãrãri internaþionale, necesare obþinerii unor finanþãri europene.
A
ctivitãþi & surprize...
Vizionarea unor filme de artã. Prezentarea unor albume foto sau a unor fotografii, urmate de comentarii ºi dezbateri. Prezentarea unor aspecte din istoria artei.
Drumeþii ºi raiduri foto. Jocuri de cunoaºtere, interactive ºi de creaþie. Întâlniri cu reprezentanþi de la jandarmeria montanã ºi de la salvamont. Carnaval, foc de tabãrã, etc. Pentru îmbogãþirea activitãþilor ºi a programului, se vor analiza propunerile ºi sugestiile tuturor participanþilor la tabãrã. Coordonatorii acestei ediþii a taberei sunt, evident, Petru Birãu, Sorin Oprea, Ionel Zmãu, iar Petre Mãnici este amfitrion ºi Mecena. Doritorii se pot înscrie, pentru participarea la tabarã, la sediul Asociaþiei Culturale ”Les amies de la France”, informaþii telefon 0727341611. Ileana FIRÞULESCU
taberei. „Piatra – forme ºi culori” „Coliba lui Gauguin” „Pete de culoare” (colaje)
A
rta elaboratã...
Creaþii individuale (desen, graficã, picturã pe pânzã, fotografie) cu care se vor organiza expoziþii colective itinerante. Fotografiile vor putea fi folosite ºi cu prilejul unor expo-
Nici chilipirurile din târguri nu se mai vând ânzãtorii de chilipiruri din târgul sãptãmânal de la Stadionul din Petroºani nu se pot lãuta cu vânzãri bune. Oamenii trec pe lângã tarabele lor, se uitã ºi pleacã, astfel cã nici mãcar ofertele de genul “orice produs la 1 leu”, nu-i tenteazã.
V
Tu p e u d e Bucureºti... upeul de bucureºtean ºi neglijenþa unui ºofer au fost de neimaginat, dupã ce ºi-a parcat maºina chiar în zona centralã a Petroºaniului, pe trotuar.
T
Poliþiºtii locali l-au cãutat minute bune pânã sã îl gãseascã, iar când au dat de el, acesta a avut ºi o scuzã puerilã, adicã aceea cã nu este din oraº ºi cã
nu a ºtiut cã nu este voie sã parcheze acolo. “Ne-au autosesizat dupã ce am vãzut maºina parcatã pe trotuarul aferent strãzii 1 Decembrie. L-am sancþionat pe ºofer cu 100 de lei conform Hotãrârii Consiliului Local numãrul 33 din 2008. El ºi-a motivat fapta spunând cã este din Bucureºti ºi cã nu cunoaºte zona”, ne-a declarat Daniel Vulpe, agent principal la Poliþia Localã Petroºani. Luiza ANDRONACHE
Vânzolealã mare duminicã, în târgul sãptãmânal de haine ºi vechituri de la Stadion. Lume multã, dar cumpãrãturi puþine, dupã cum se tot plâng comercianþii. Într-o parte a zonei de desfacere sunt produsele noi, începând de la haine, încãlþãminte ºi lucruri pentru casã, iar în cealaltã, considerabil mai mare, stau vânzãtorii de chilipiruri, cu tot felul de obiecte vechi la vânzare, tot ce vrei ºi ce nu vrei. De departe se vede cã cel mai mare trafic se înregistreazã aici, chiar dacã oamenii cumpãrã sau doar se uitã.
Mergând printre tarabele improvizate, cum sunt multe dintre ele, ºi stând de vorbã cu comercianþii, dãm peste unul care spune cã are o ofertã de nerefuzat. „Super ofertã! Vindem orice produs cu 1 leu bucata, de la electrocasnice pânã la veselã, pahare ºi alte lucruri. Toate sunt de calitate foarte bunã pentru cã sunt aduse din Germania, dar oamenii nu
cumpãrã nici aºa”, ne-a declarat un comerciant de vechituri. ªi, cum ºi acesta se plânge cã nu prea are vânzare, chiar dacã vinde totul la preþ unic, vorbim ºi cu trecãtorii, sã vedem cam ce ºi-ar dori ei. “ Sincer sã vã spun nu prea vreau nimic, doar mã uit. O data sau de douã ori pe lunã mai vin în târg sã compar preþurile ºi cu cele din maga-
zine”, ne-a declarat un trecãtor. “ Nu am luat absolut nimic. Am vãzut produsele ºi preþurile, iar acum mã duc acasã”, a spus un altul. Cum oamenii mai mult s-au uitat decât au cumpãrat, vânzãtorii au plecat din nou acasã cu mare parte din marfa, sperând sã o vândã poate în altã zi, la un alt târg, dintr-un alt oraº. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 iulie 2012
6 Actualitate estita, de acum, V Asociaþie Culturalã ”Les amies de la France” Petrila, organizeazã în perioada 30 iulie - 4 august, la poalele Parângului la ”Coliba lui Mãnici”, Tabãra de creaþie Artã&Naturã, care vine de aceastã datã cu elemente noi, impresionante. Doritorii se pot înscrie pânã în preziua demarãrii acþiunii.
ziþii personale. „Necuvintele” (Creaþii având drept sursã de inspiraþie poeziile lui Nichita Stãnescu.) „Cvintetul” (Creaþii literare proprii, fiind, apoi, redate ºi prin desen, graficã, picturã pe pânzã, fotografie.)
Într-un cadru mirific, la poale de Parâng -
Ta b ã r a d e c r e a þ i e Artã&Naturã
M
Realizarea unui film al taberei. Editarea unui numãr special al revistei asociaþiei, „Noi în Europa”, în care fiecare participant la tabãrã va avea o paginã proprie, A4, cu titlul „Pagina mea”. Tehnoredactarea unui album de artã, cu mijloacele tehnice existente în cadrul asociaþiei: calculatoare, imprimante, etc. Cu varianta „pe hârtie” a acestui album, se vor putea face
Entuziasmat de echipa de pregãtire a celei de a III-a ediþii a Taberei de creaþie Artã&Naturã, care va avea loc în perioada 30 iulie-4 august 2012, Ionel Zmãu, preºedintele fondator al Asociaþiei Culturale ”Les amies de la France” Petrila, spune cã are alãturi oameni de nota 10. Cu iniþiativã ºi cu suflet uriaº, Sorin Oprea ºi Petricã Birãu s-au alãturat Asociaþiei în acestã acþiune ºi a ieºit un program inedit, care sã ofere participanþilor taberei momente memorabile.
Tabãra de creaþie va avea loc într-un cadru mirific, la poalele Munþilor Parâng, la aproximativ 500 m de baza Telescaunului – ”Coliba lui Mãnici” ºi se va desfãºura pe mai multe secþiuni.
A
rta vremelnicã...
Activitãþi colective. „Produsele” acestor activitãþi, folosind în special materiale din naturã, vor rãmâne în jurul
edia...
Actualitate 7 demersuri pentru obþinerea unor sponsorizãri ºi finanþãri, necesare publicãrii albumului. Reprezentanþi ai asociaþiei vor participa la un seminar internaþional care va avea loc în Franþa, în perioada 27 aug. - 3 sept. 2012. Filmul taberei ºi numãrul special al revistei vor fi folosite drept argumente în vederea unor parteneriate ºi colabãrãri internaþionale, necesare obþinerii unor finanþãri europene.
A
ctivitãþi & surprize...
Vizionarea unor filme de artã. Prezentarea unor albume foto sau a unor fotografii, urmate de comentarii ºi dezbateri. Prezentarea unor aspecte din istoria artei.
Drumeþii ºi raiduri foto. Jocuri de cunoaºtere, interactive ºi de creaþie. Întâlniri cu reprezentanþi de la jandarmeria montanã ºi de la salvamont. Carnaval, foc de tabãrã, etc. Pentru îmbogãþirea activitãþilor ºi a programului, se vor analiza propunerile ºi sugestiile tuturor participanþilor la tabãrã. Coordonatorii acestei ediþii a taberei sunt, evident, Petru Birãu, Sorin Oprea, Ionel Zmãu, iar Petre Mãnici este amfitrion ºi Mecena. Doritorii se pot înscrie, pentru participarea la tabarã, la sediul Asociaþiei Culturale ”Les amies de la France”, informaþii telefon 0727341611. Ileana FIRÞULESCU
taberei. „Piatra – forme ºi culori” „Coliba lui Gauguin” „Pete de culoare” (colaje)
A
rta elaboratã...
Creaþii individuale (desen, graficã, picturã pe pânzã, fotografie) cu care se vor organiza expoziþii colective itinerante. Fotografiile vor putea fi folosite ºi cu prilejul unor expo-
Nici chilipirurile din târguri nu se mai vând ânzãtorii de chilipiruri din târgul sãptãmânal de la Stadionul din Petroºani nu se pot lãuta cu vânzãri bune. Oamenii trec pe lângã tarabele lor, se uitã ºi pleacã, astfel cã nici mãcar ofertele de genul “orice produs la 1 leu”, nu-i tenteazã.
V
Tu p e u d e Bucureºti... upeul de bucureºtean ºi neglijenþa unui ºofer au fost de neimaginat, dupã ce ºi-a parcat maºina chiar în zona centralã a Petroºaniului, pe trotuar.
T
Poliþiºtii locali l-au cãutat minute bune pânã sã îl gãseascã, iar când au dat de el, acesta a avut ºi o scuzã puerilã, adicã aceea cã nu este din oraº ºi cã
nu a ºtiut cã nu este voie sã parcheze acolo. “Ne-au autosesizat dupã ce am vãzut maºina parcatã pe trotuarul aferent strãzii 1 Decembrie. L-am sancþionat pe ºofer cu 100 de lei conform Hotãrârii Consiliului Local numãrul 33 din 2008. El ºi-a motivat fapta spunând cã este din Bucureºti ºi cã nu cunoaºte zona”, ne-a declarat Daniel Vulpe, agent principal la Poliþia Localã Petroºani. Luiza ANDRONACHE
Vânzolealã mare duminicã, în târgul sãptãmânal de haine ºi vechituri de la Stadion. Lume multã, dar cumpãrãturi puþine, dupã cum se tot plâng comercianþii. Într-o parte a zonei de desfacere sunt produsele noi, începând de la haine, încãlþãminte ºi lucruri pentru casã, iar în cealaltã, considerabil mai mare, stau vânzãtorii de chilipiruri, cu tot felul de obiecte vechi la vânzare, tot ce vrei ºi ce nu vrei. De departe se vede cã cel mai mare trafic se înregistreazã aici, chiar dacã oamenii cumpãrã sau doar se uitã.
Mergând printre tarabele improvizate, cum sunt multe dintre ele, ºi stând de vorbã cu comercianþii, dãm peste unul care spune cã are o ofertã de nerefuzat. „Super ofertã! Vindem orice produs cu 1 leu bucata, de la electrocasnice pânã la veselã, pahare ºi alte lucruri. Toate sunt de calitate foarte bunã pentru cã sunt aduse din Germania, dar oamenii nu
cumpãrã nici aºa”, ne-a declarat un comerciant de vechituri. ªi, cum ºi acesta se plânge cã nu prea are vânzare, chiar dacã vinde totul la preþ unic, vorbim ºi cu trecãtorii, sã vedem cam ce ºi-ar dori ei. “ Sincer sã vã spun nu prea vreau nimic, doar mã uit. O data sau de douã ori pe lunã mai vin în târg sã compar preþurile ºi cu cele din maga-
zine”, ne-a declarat un trecãtor. “ Nu am luat absolut nimic. Am vãzut produsele ºi preþurile, iar acum mã duc acasã”, a spus un altul. Cum oamenii mai mult s-au uitat decât au cumpãrat, vânzãtorii au plecat din nou acasã cu mare parte din marfa, sperând sã o vândã poate în altã zi, la un alt târg, dintr-un alt oraº. Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 iulie 2012
8 Traditii & Culturã
M
OTO:
„Voi munþi ce aþi fost leagãn neamului meu ºi doinelor noastre, a mea amintire pãstraþio mereu pe culmi, prin vãile voastre, trãind ºi continuând tradiþia pãrinþilor noºtri, preþuind oamenii ºi frumuseþile acestor meleaguri dând dovadã de credinþã ºi omenie!” (Tiric Pãtru). Tradiþiile, obiceiurile ºi datinile ciobanilor oieri din satele Cimpa, Rãscoala ºi Tirirci încep sã fie de actualitate. Anul acesta, dupã mai bine de 160 de ani, momârlanii din aceste sate, în ziua de 20 iulie de sfântul Ilie, dând dovadã de credinþã ºi omenie, au reluat tradiþia pãrinþilor, bunicilor ºi strãbunicilor noºtri organizând o mare nedeie în muntele Poiana Muierii - Miresei, fost centru al unor mari nedei ciobãneºti pe vremuri, rãscruce de poteci importante.
I
atã cum subsemnatul,
am avut dreptate intitulând sugestiv articolele ºi reportajele despre viaþa ºi obiceiurile momârlanilor, drept „tradiþii care nu dispar”. Am þinut sã fiu martorul acestui însemnat eveniment astfel cã, miercuri dimineaþa la ora 6.00, împreunã cu prietenul meu de drumeþie Carol Musca, am pornit de la poalele muntelui Voivodu, doi bãtrânei iubitori de drumeþii pe cãrãri de munte, pe un urcuº care a decurs fãrã evenimente sau incidente nedorite, având în vedere vârsta noastã, la pas domol, admirând toatã frumuseþea ºi splendoarea care o pot oferi potecile de munte. Am ajuns la stâna veche din muntele Voivodu. Aici, dupã un scurt popas, neam continuat cãrarea iar dupã vre-o 20 de minute am întâlnit primul om, acesta era cu o maºinã „JEPP”. A oprit sã ne salute, era pãdurarulbrigadier Codreanu iar pentru noi era o bunã sursã de informaþie: „Mai avem mult pânã în Poianã, îl întrebarãm noi?” „Acum e ora 16.00, dacã întindeþi pasul ajungeþi pe la ora 18 - 18.30, însã sã aveþi grijã la prima intersecþie cu muntele Sãlanele, sã o luaþi la
Tradiþii, datini ºi obiceiuri care nu dispar.
Nedeia ciobanilor oieri din muntele Poaiana Muierii – Miresei dreapta, pe drumul de „TAF”, vã duce pânã la stâna novãceanului, ne rãspunse pãdurarul.” „Dar vre-un izvor cu apã rece gãsim pe drum, stãm cam prost cu apa ºi ce mai avem e caldã?” „Nu este izvor dar vã ofer eu doi litri de apã mineralã, ne spuse generos Codreanu.” I-am mulþumit ºi ne-am dat bineþe iar de-acum, informaþi fiind cã ar mai fi cam mult de mers, am hotãrât sã poposim la intersecþie, sã instalãm cortul ºi sã innoptãm acolo. Dupã ce am mâncat bine, hranã rece, nu am fãcut foc pentru cã iarba era prea uscatã ºi prea eram înconjuraþi de pãdure, ne-am culcat. Joi dimineaþã la ora 7.00 ne-am trezit, am
impachetat cortul ºi, urmând indicaþiile precise ale domnului Codreanu, am luat-o la dreapta, pe un drum drept ca-n palmã, fãrã nici un urcuº iar în stânga ºi-n dreapta noastrã priveliºti frumoase ca-n grãdina Edenului. La orele 11.30 am ajuns în Poiana Muierii cu o zi înainte de sfântul Ilie, la stâna lui Tizmãnaru. Dupã o scurtã discuþie cu bãciþa Raveca ºi o bine-meritatã canã cu apã de la fãntãna acoperitã de lângã stânã, am traversat poiana ºi am ajuns la stâna frumos construitã de momârlanii din satele Cimpa, Rãscoala ºi Tirici, întâlnindu-l pe ºeful de strungã, Petricã Tiric. Baciul Nelu Ienulescu era ocupat cu acãþarea caºului în celac, la scurs. Este cel
Tiric Ioan ºi preot Negoi Nicolaie în prezenþa multor participanþi la nedeia din 20 iulie, de sfântul Ilie. Din partea oficialitãþilor oraºului Petrila au participat: primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel ºi familia, profesorul Gheorghe Boantã, viceprimarul Vasile Jurca cu familia, cei doi preoþi Tiric Ioan de la Hunedoara ºi Negoi Nicolaie de la Cimpa cu familia, scriitorul Dumitru Gãlãþan – Jieþ, ing. Iancu Doru cu familia ºi, nu în ultimul rând, o trupã de ciobani oieri de la Poiana Sibiului.
roiectul lansat de ªcoala Generalã nr. 7 Petroºani, realizat de Monteola Gherlan ºi susþinut de Vasile Pop, ”Academia inteligenþelor multiple”, a fost jurizat la Bruxelles ºi aprobat în cadrul programului Comenius. La proiect au aderat ºapte þãri – Portugalia, Olanda, Germania,Turcia, Grecia, Bulgaria ºi Estonia.
edeia din Poiana Muierii a avut...
Teoria lui Hovard Gardner despre inteligenþele multiple este consideratã cea mai profundã pãtrundere în domeniul educaþiei, de la Piaget încoace. Este vorba de un alt mod de a aborda elevii, þinând cont de diferenþele dintre ei. Pe Hovard Gardner, autorul acestei teorii l-a intrigat faptul cã unii copii, consideraþi
N
mai bun caº, nesmântânit, ne spune oierul Ionicã Gãrgan din Tirici, din care se obþine cea mai bunã brânzã din þarã, brânza Buerebista.
u bucurie ºi C blândeþe umanã... ...am fost primiþi la stâna modernã, alimentatã electric de la panouri solare, la poartã erau arborate cele douã drapele, al României ºi al Europei. În dreapta stânei a fost ridicatã o cruce mare metalicã pe un postament de beton, îngrãditã cu un gard de lemn pe care îl vopsea Petricã Tiric. Pe aceastã cruce stau scrise urmãtoarele: Aceastã cruce a fost renovatã în anul 2012 –
20 iulie din partea familiilor din Cimpa, Rãscoala ºi Tirici care ies in acest munte Poiana Muierii – Miresei cu vitele ºi oile. ªef de strungã: Tiric Petricã. Oieri ciobani: Avram Ghe, Avram Maria, Burdea Petru, Bolog Ionel, Bolog Cornel, Cerna Nicolae, Cerna Ion, Cerna Liviu, Daj Filimon, Ienulescu Ion, Tiric Petru, Tiric Petricã, Grunþã Nicolae ºi Gãrgan Ioan. Aceastã cruce a fost sfinþitã de fii satului, preot
...un program artistic susþinut de formaºia de fluieraºi din Cimpa, jocuri populare ºi soliºti vocali ai satelor momârlãneºti din Petrila. Deºi primarul Ilie Pãducel a fost unul care a ajutat foarte mult la ridicarea noii stâni, conform normelor europene, acesta a rugat participanþii la nedeie sã-l considere un simplu participant la acest moment important din viaþa comunitãþii noastre. Totuºi, nu pot sã nu menþionez faptul cã, prin discursul oratoric al preotului Ioan Tiric despre ciobãnie, ciobani, tradiþie ºi datinã, a reuºit sã impresioneze participanþii pânã la lacrimi, primarul Ilie Pãducel fiind vãdit emoþionat cu ochii umeziþi de lacrimi. Petru BOLOG-CIMPA BOLOG-CIMPA
P
ste o mare satisfacþie pentru un adevãrat iubitor de literaturã sã descopere un talent nou, o persoanã care este aplecatã spre frumos ºi bun.
E
În ceea ce vã priveºte, lectura poeziilor impresioneazã plãcut, intereseazã.
Traditii & Culturã 9
Proiectul care ”a minunat” Europa: Academia Inteligenþelor Multiple inteligenþi, nu au rezultate bune la ºcoalã. De multe ori, se ajunge la concluzia cã unii elevi sunt deºtepþi, iar alþii nu. În general, se apreciazã cã este deºtept cel care are note bune sau un punctaj mai mare la testele de inteligenþe. Or, inteligenþa este produsul a ºapte factori: fluenþã verbalã, înþelegere verbalã, raþionament, rapiditate pereceptivã, calcul numeric, raþionament, vedere spaþialã. Pornid de la cei ºapte factori, conducerea ªcolii 7 din Petroºani a pornit la drum pe nãstruºnica idee de a corela ”cei doi 7”, considerând cã poate fi calea spre reuºitã. ªi a fost! S-a gândit ºi realizat un proiect numit ”Academia Inteligenþelor Multiple”, care se bazeazã pe faptul cã toti copii deþin mãcar
Medalion poetic
LIA GÃLÃÞAN - poeme Cum spun, este o mare bucurie sã descoperi în Valea Jiului un poet care „ înfruntã valurile/ cu mâinile goale” ºi trãieºte „dulcea realitate a inimii”.
În universul creat, faptul cã „frunzele tremurã la frontiera/ dintre realitate ºi vis”, cã frânghii de apã se scurg/ din cerul plumburiu” ºi „ cu un dor fãrã nume/ în tãriile cerului mã întâlnesc”, aratã modul în care scrisul vã e încãrcat de har ºi
aripi din pulberi… amurgul iubirii
pãºeam încet printre ape, pietre, oameni privirea trecea dincolo de ei –poate dincoace – timpul însuºi îmbrãcase forma ultimã a realitãþii sufleteºti… cerºetorul orb rãsãrise în acest univers rarefiat… cu mâna întinsã te-am recunoscut…. privirile noastre s-au întâlnit în zbor, plutire, dans în balans ipostaziate într-o traiectorie inefabilã de virtualitãþi posibilitãþi deveniri cãutându-se – ºi regãsindu-se – la fiecare nouã rostogolire în îndurerata, dulcea realitate a inimii ce prefirã printre degetele ei ape, pietre oameni…
trandafir galben aripile tale s-au strâns peste durere ºi jale…
cã vã stã lesne la îndemânã. Aceste întocmiri izbutite mã îndeamnã sã cred în destinul D-vs ºi sã vã rog sã continuaþi, întrucât poeþii adevãraþi în lume ajutã la devenirea omului ca Om : drum bun ºi simt cã „din paginile unei cãrþi / chipul tãu îmi zâmbeºte”!... Ioan Dan Bãlan
a fi erou sau ascet înfruntând valurile cu mâinile goale mã adãpostesc de furtunã în burta unui peºte imens
te-am pãstrat… a trecut atâta timp de când în vaza ca un degetar mã-mbrãþiºai în dulce-alint…
construiesc o cetate în inima altei cetãþi
petale s-au uscat ºi au cãzut pe raft cu cãrþi
în inima altei cetãþi.
o vreme ai zãcut…
a fi erou sau ascet mai valoreazã astãzi ceva?...
ºi-acum…
axis axis mundi mundi aripile-mi aripile-micresc crescdin dinumeri umeriºi-mi ºi-mi acoperã acoperãfaþa faþa înîncaldã-mbrãþiºare caldã-mbrãþiºare penele penelemoi moi se-ngroapã se-ngroapãînînobrazul obrazularcuit arcuit ca caun unsemn semnde-ntrebare de-ntrebare am amdeschis deschisbraþele braþelelarg largºiºiaripile-au aripile-au acoperit acoperitnemarginile nemarginile lumii lumii
fruntea frunteaînînpalme palmeoocresc cresc peste pestefricã, fricã,durere, durere,plãcere plãcere pãºesc… pãºesc… cu cuun undor dorfãrã fãrãnume nume înîntãriile tãriilecerului ceruluimã-ntâlnesc mã-ntâlnesc peste pestefricã, fricã,plãcere, plãcere,durere durere pãºesc… pãºesc… mã mãcutremur cutremur
un factor al inteligenþei, factor/inteligenþã care nu poate exista silotar, ci împletit cu alþi câþiva factori, iar dacã aceste calitãþi sunt dezvoltate, educate totul porneºte ca o spiralã spre punctul culminant. Ideea este de a valorifica elevii, nu doar profesional, ci de a ridica stacheta calitãþii umane prin a-i forma pe copii ca buni cetãþeni, buni familiºti, cu asumarea responsabilitãþilor, canalizarea lor spre caritate ºi comunicare etc. Practic, dezvoltarea ca om în sine, a precizat Vasile Pop, director ªcoala nr. 7 Petroºani. În vizitele pregãtitoare de peste hotare, cei doi dascãli ai ºcolii din cartierul Aeroport - Vasile Pop ºi Monteola Gherlan, realizatoarea ºi coordonatoarea proiectului - la Istambul-Turcia au atras atenþia prin modul cum au pus în practicã/proiect teoria inteligenþelor multiple, ºi þãri precum Germania, Portugalia, Turcia au aderat imediat. Au urmat apoi Olanda, Grecia, Bulgaria ºi Estonia. Este vorba de crearea unor reþele de comunicare/dezvoltare/cultivare a inteligenþelor elevilor, care prin educarea lor sã dezvolte reþele internaþionale de astfel de oameni de calitate, pentru cã fiecare þarã are copii
de diferite grade de inteligenþã. Scopul comun este de valorificare a acestora în societate ºi de armonizare cu Europa ºi cu lumea, în general. Proiectul are o duratã de doi ani ºi va demara în Portugalia în septembrieoctombrie 2012 ºi se va încheia în România, la Petroºani, unde vor sosi toate cele ºapte delegaþii din þãrile care au aderat la proiect, plus delegaþia româneascã. Acest lucru se va întâmpla în data de 19 mai 2014. Ca o premierã absolutã este faptul cã în cadrul programului Comenius vor participa elevi de la ºcoli generale, care au împlinit 12 ani. Pânã în prezent regulamentul prevedea participarea doar a profesorilor ºi a liceenilor. ”Sper sã nu fie ceva de genul ‚te naºti talent ºi mori speranþã’. Pot sã spun cã meritã sã lupþi pentru asemenea idei ºi pentru ca ele sã devinã realitate. Copiii vor reuºi dacã noi ºtim, astãzi, sã le arãtãm calea ºi sã-i educãm ca oameni adevãraþi, nu doar ca profesioniºti. Trebuie sã fim ochiul de vultur care vegheazã ouãle pentru ca puii ce vor ieºi sã fie de bunã calitate” – a declarat Sile Pop, director ªcoala generalã nr. 7 Petroºani. Acesta a subliniat faptul cã cifra 7 este o cifrã a norocului, iar abrebierea proectului – AMI – însemnã PRIETEN… Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 iulie 2012
8 Traditii & Culturã
M
OTO:
„Voi munþi ce aþi fost leagãn neamului meu ºi doinelor noastre, a mea amintire pãstraþio mereu pe culmi, prin vãile voastre, trãind ºi continuând tradiþia pãrinþilor noºtri, preþuind oamenii ºi frumuseþile acestor meleaguri dând dovadã de credinþã ºi omenie!” (Tiric Pãtru). Tradiþiile, obiceiurile ºi datinile ciobanilor oieri din satele Cimpa, Rãscoala ºi Tirirci încep sã fie de actualitate. Anul acesta, dupã mai bine de 160 de ani, momârlanii din aceste sate, în ziua de 20 iulie de sfântul Ilie, dând dovadã de credinþã ºi omenie, au reluat tradiþia pãrinþilor, bunicilor ºi strãbunicilor noºtri organizând o mare nedeie în muntele Poiana Muierii - Miresei, fost centru al unor mari nedei ciobãneºti pe vremuri, rãscruce de poteci importante.
I
atã cum subsemnatul,
am avut dreptate intitulând sugestiv articolele ºi reportajele despre viaþa ºi obiceiurile momârlanilor, drept „tradiþii care nu dispar”. Am þinut sã fiu martorul acestui însemnat eveniment astfel cã, miercuri dimineaþa la ora 6.00, împreunã cu prietenul meu de drumeþie Carol Musca, am pornit de la poalele muntelui Voivodu, doi bãtrânei iubitori de drumeþii pe cãrãri de munte, pe un urcuº care a decurs fãrã evenimente sau incidente nedorite, având în vedere vârsta noastã, la pas domol, admirând toatã frumuseþea ºi splendoarea care o pot oferi potecile de munte. Am ajuns la stâna veche din muntele Voivodu. Aici, dupã un scurt popas, neam continuat cãrarea iar dupã vre-o 20 de minute am întâlnit primul om, acesta era cu o maºinã „JEPP”. A oprit sã ne salute, era pãdurarulbrigadier Codreanu iar pentru noi era o bunã sursã de informaþie: „Mai avem mult pânã în Poianã, îl întrebarãm noi?” „Acum e ora 16.00, dacã întindeþi pasul ajungeþi pe la ora 18 - 18.30, însã sã aveþi grijã la prima intersecþie cu muntele Sãlanele, sã o luaþi la
Tradiþii, datini ºi obiceiuri care nu dispar.
Nedeia ciobanilor oieri din muntele Poaiana Muierii – Miresei dreapta, pe drumul de „TAF”, vã duce pânã la stâna novãceanului, ne rãspunse pãdurarul.” „Dar vre-un izvor cu apã rece gãsim pe drum, stãm cam prost cu apa ºi ce mai avem e caldã?” „Nu este izvor dar vã ofer eu doi litri de apã mineralã, ne spuse generos Codreanu.” I-am mulþumit ºi ne-am dat bineþe iar de-acum, informaþi fiind cã ar mai fi cam mult de mers, am hotãrât sã poposim la intersecþie, sã instalãm cortul ºi sã innoptãm acolo. Dupã ce am mâncat bine, hranã rece, nu am fãcut foc pentru cã iarba era prea uscatã ºi prea eram înconjuraþi de pãdure, ne-am culcat. Joi dimineaþã la ora 7.00 ne-am trezit, am
impachetat cortul ºi, urmând indicaþiile precise ale domnului Codreanu, am luat-o la dreapta, pe un drum drept ca-n palmã, fãrã nici un urcuº iar în stânga ºi-n dreapta noastrã priveliºti frumoase ca-n grãdina Edenului. La orele 11.30 am ajuns în Poiana Muierii cu o zi înainte de sfântul Ilie, la stâna lui Tizmãnaru. Dupã o scurtã discuþie cu bãciþa Raveca ºi o bine-meritatã canã cu apã de la fãntãna acoperitã de lângã stânã, am traversat poiana ºi am ajuns la stâna frumos construitã de momârlanii din satele Cimpa, Rãscoala ºi Tirici, întâlnindu-l pe ºeful de strungã, Petricã Tiric. Baciul Nelu Ienulescu era ocupat cu acãþarea caºului în celac, la scurs. Este cel
Tiric Ioan ºi preot Negoi Nicolaie în prezenþa multor participanþi la nedeia din 20 iulie, de sfântul Ilie. Din partea oficialitãþilor oraºului Petrila au participat: primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel ºi familia, profesorul Gheorghe Boantã, viceprimarul Vasile Jurca cu familia, cei doi preoþi Tiric Ioan de la Hunedoara ºi Negoi Nicolaie de la Cimpa cu familia, scriitorul Dumitru Gãlãþan – Jieþ, ing. Iancu Doru cu familia ºi, nu în ultimul rând, o trupã de ciobani oieri de la Poiana Sibiului.
roiectul lansat de ªcoala Generalã nr. 7 Petroºani, realizat de Monteola Gherlan ºi susþinut de Vasile Pop, ”Academia inteligenþelor multiple”, a fost jurizat la Bruxelles ºi aprobat în cadrul programului Comenius. La proiect au aderat ºapte þãri – Portugalia, Olanda, Germania,Turcia, Grecia, Bulgaria ºi Estonia.
edeia din Poiana Muierii a avut...
Teoria lui Hovard Gardner despre inteligenþele multiple este consideratã cea mai profundã pãtrundere în domeniul educaþiei, de la Piaget încoace. Este vorba de un alt mod de a aborda elevii, þinând cont de diferenþele dintre ei. Pe Hovard Gardner, autorul acestei teorii l-a intrigat faptul cã unii copii, consideraþi
N
mai bun caº, nesmântânit, ne spune oierul Ionicã Gãrgan din Tirici, din care se obþine cea mai bunã brânzã din þarã, brânza Buerebista.
u bucurie ºi C blândeþe umanã... ...am fost primiþi la stâna modernã, alimentatã electric de la panouri solare, la poartã erau arborate cele douã drapele, al României ºi al Europei. În dreapta stânei a fost ridicatã o cruce mare metalicã pe un postament de beton, îngrãditã cu un gard de lemn pe care îl vopsea Petricã Tiric. Pe aceastã cruce stau scrise urmãtoarele: Aceastã cruce a fost renovatã în anul 2012 –
20 iulie din partea familiilor din Cimpa, Rãscoala ºi Tirici care ies in acest munte Poiana Muierii – Miresei cu vitele ºi oile. ªef de strungã: Tiric Petricã. Oieri ciobani: Avram Ghe, Avram Maria, Burdea Petru, Bolog Ionel, Bolog Cornel, Cerna Nicolae, Cerna Ion, Cerna Liviu, Daj Filimon, Ienulescu Ion, Tiric Petru, Tiric Petricã, Grunþã Nicolae ºi Gãrgan Ioan. Aceastã cruce a fost sfinþitã de fii satului, preot
...un program artistic susþinut de formaºia de fluieraºi din Cimpa, jocuri populare ºi soliºti vocali ai satelor momârlãneºti din Petrila. Deºi primarul Ilie Pãducel a fost unul care a ajutat foarte mult la ridicarea noii stâni, conform normelor europene, acesta a rugat participanþii la nedeie sã-l considere un simplu participant la acest moment important din viaþa comunitãþii noastre. Totuºi, nu pot sã nu menþionez faptul cã, prin discursul oratoric al preotului Ioan Tiric despre ciobãnie, ciobani, tradiþie ºi datinã, a reuºit sã impresioneze participanþii pânã la lacrimi, primarul Ilie Pãducel fiind vãdit emoþionat cu ochii umeziþi de lacrimi. Petru BOLOG-CIMPA BOLOG-CIMPA
P
ste o mare satisfacþie pentru un adevãrat iubitor de literaturã sã descopere un talent nou, o persoanã care este aplecatã spre frumos ºi bun.
E
În ceea ce vã priveºte, lectura poeziilor impresioneazã plãcut, intereseazã.
Traditii & Culturã 9
Proiectul care ”a minunat” Europa: Academia Inteligenþelor Multiple inteligenþi, nu au rezultate bune la ºcoalã. De multe ori, se ajunge la concluzia cã unii elevi sunt deºtepþi, iar alþii nu. În general, se apreciazã cã este deºtept cel care are note bune sau un punctaj mai mare la testele de inteligenþe. Or, inteligenþa este produsul a ºapte factori: fluenþã verbalã, înþelegere verbalã, raþionament, rapiditate pereceptivã, calcul numeric, raþionament, vedere spaþialã. Pornid de la cei ºapte factori, conducerea ªcolii 7 din Petroºani a pornit la drum pe nãstruºnica idee de a corela ”cei doi 7”, considerând cã poate fi calea spre reuºitã. ªi a fost! S-a gândit ºi realizat un proiect numit ”Academia Inteligenþelor Multiple”, care se bazeazã pe faptul cã toti copii deþin mãcar
Medalion poetic
LIA GÃLÃÞAN - poeme Cum spun, este o mare bucurie sã descoperi în Valea Jiului un poet care „ înfruntã valurile/ cu mâinile goale” ºi trãieºte „dulcea realitate a inimii”.
În universul creat, faptul cã „frunzele tremurã la frontiera/ dintre realitate ºi vis”, cã frânghii de apã se scurg/ din cerul plumburiu” ºi „ cu un dor fãrã nume/ în tãriile cerului mã întâlnesc”, aratã modul în care scrisul vã e încãrcat de har ºi
aripi din pulberi… amurgul iubirii
pãºeam încet printre ape, pietre, oameni privirea trecea dincolo de ei –poate dincoace – timpul însuºi îmbrãcase forma ultimã a realitãþii sufleteºti… cerºetorul orb rãsãrise în acest univers rarefiat… cu mâna întinsã te-am recunoscut…. privirile noastre s-au întâlnit în zbor, plutire, dans în balans ipostaziate într-o traiectorie inefabilã de virtualitãþi posibilitãþi deveniri cãutându-se – ºi regãsindu-se – la fiecare nouã rostogolire în îndurerata, dulcea realitate a inimii ce prefirã printre degetele ei ape, pietre oameni…
trandafir galben aripile tale s-au strâns peste durere ºi jale…
cã vã stã lesne la îndemânã. Aceste întocmiri izbutite mã îndeamnã sã cred în destinul D-vs ºi sã vã rog sã continuaþi, întrucât poeþii adevãraþi în lume ajutã la devenirea omului ca Om : drum bun ºi simt cã „din paginile unei cãrþi / chipul tãu îmi zâmbeºte”!... Ioan Dan Bãlan
a fi erou sau ascet înfruntând valurile cu mâinile goale mã adãpostesc de furtunã în burta unui peºte imens
te-am pãstrat… a trecut atâta timp de când în vaza ca un degetar mã-mbrãþiºai în dulce-alint…
construiesc o cetate în inima altei cetãþi
petale s-au uscat ºi au cãzut pe raft cu cãrþi
în inima altei cetãþi.
o vreme ai zãcut…
a fi erou sau ascet mai valoreazã astãzi ceva?...
ºi-acum…
axis axis mundi mundi aripile-mi aripile-micresc crescdin dinumeri umeriºi-mi ºi-mi acoperã acoperãfaþa faþa înîncaldã-mbrãþiºare caldã-mbrãþiºare penele penelemoi moi se-ngroapã se-ngroapãînînobrazul obrazularcuit arcuit ca caun unsemn semnde-ntrebare de-ntrebare am amdeschis deschisbraþele braþelelarg largºiºiaripile-au aripile-au acoperit acoperitnemarginile nemarginile lumii lumii
fruntea frunteaînînpalme palmeoocresc cresc peste pestefricã, fricã,durere, durere,plãcere plãcere pãºesc… pãºesc… cu cuun undor dorfãrã fãrãnume nume înîntãriile tãriilecerului ceruluimã-ntâlnesc mã-ntâlnesc peste pestefricã, fricã,plãcere, plãcere,durere durere pãºesc… pãºesc… mã mãcutremur cutremur
un factor al inteligenþei, factor/inteligenþã care nu poate exista silotar, ci împletit cu alþi câþiva factori, iar dacã aceste calitãþi sunt dezvoltate, educate totul porneºte ca o spiralã spre punctul culminant. Ideea este de a valorifica elevii, nu doar profesional, ci de a ridica stacheta calitãþii umane prin a-i forma pe copii ca buni cetãþeni, buni familiºti, cu asumarea responsabilitãþilor, canalizarea lor spre caritate ºi comunicare etc. Practic, dezvoltarea ca om în sine, a precizat Vasile Pop, director ªcoala nr. 7 Petroºani. În vizitele pregãtitoare de peste hotare, cei doi dascãli ai ºcolii din cartierul Aeroport - Vasile Pop ºi Monteola Gherlan, realizatoarea ºi coordonatoarea proiectului - la Istambul-Turcia au atras atenþia prin modul cum au pus în practicã/proiect teoria inteligenþelor multiple, ºi þãri precum Germania, Portugalia, Turcia au aderat imediat. Au urmat apoi Olanda, Grecia, Bulgaria ºi Estonia. Este vorba de crearea unor reþele de comunicare/dezvoltare/cultivare a inteligenþelor elevilor, care prin educarea lor sã dezvolte reþele internaþionale de astfel de oameni de calitate, pentru cã fiecare þarã are copii
de diferite grade de inteligenþã. Scopul comun este de valorificare a acestora în societate ºi de armonizare cu Europa ºi cu lumea, în general. Proiectul are o duratã de doi ani ºi va demara în Portugalia în septembrieoctombrie 2012 ºi se va încheia în România, la Petroºani, unde vor sosi toate cele ºapte delegaþii din þãrile care au aderat la proiect, plus delegaþia româneascã. Acest lucru se va întâmpla în data de 19 mai 2014. Ca o premierã absolutã este faptul cã în cadrul programului Comenius vor participa elevi de la ºcoli generale, care au împlinit 12 ani. Pânã în prezent regulamentul prevedea participarea doar a profesorilor ºi a liceenilor. ”Sper sã nu fie ceva de genul ‚te naºti talent ºi mori speranþã’. Pot sã spun cã meritã sã lupþi pentru asemenea idei ºi pentru ca ele sã devinã realitate. Copiii vor reuºi dacã noi ºtim, astãzi, sã le arãtãm calea ºi sã-i educãm ca oameni adevãraþi, nu doar ca profesioniºti. Trebuie sã fim ochiul de vultur care vegheazã ouãle pentru ca puii ce vor ieºi sã fie de bunã calitate” – a declarat Sile Pop, director ªcoala generalã nr. 7 Petroºani. Acesta a subliniat faptul cã cifra 7 este o cifrã a norocului, iar abrebierea proectului – AMI – însemnã PRIETEN… Ileana FIRÞULESCU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 iulie 2012
Anunþ de licitaþie Consiliul Local al municipiului Petroºani - Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1 Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de email spadppdobre@yahoo.com
organizeazã: 1. Licitaþie publicã în vederea concesionãrii terenului, în suprafaþã de 242,00 mp, situat în municipiul Petroºani, str. G-ral Dragalina, în vederea constuirii unui spaþiu prestãri servicii; 2. Licitaþie publicã în vederea concesionãrii terenului, în suprafaþã de 1633,00 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Griviþa Roºie, în vederea amenajãrii unor spaþii pentru recreere; 3. Licitaþie publicã în vederea concesionãrii terenului, în suprafaþã de 9,00
mp, situat în str. Aviatorilor, în vederea suplimentãrii terenului concesionat aferent garajului. Bunurile fac parte din domeniul privat al municipiului Petroºani Ofertele se depun, într-un exemplar, pânã în ziua de 15.08.2012, ora 9 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 15.08.2012, ora 11, pentru primul caz, ora 13, pentru al doilea caz, ora 15 pentru al 3-lea caz, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei din municipiul Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 93. Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau 7. Relaþii, detalii, clarificãri, cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine, pânã la data de 13.08.2011, de la Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 41, telefon 0254-541220(1), int. 114.
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
23 iulie 2012
Activitãþile extraprofesionale îþi vor da posibilitatea sã te relaxezi, petrecând clipe excelente în compania partenerului de suflet. Din punct de vedere financiar situaþia nu te favorizeazã. Ai putea avea o reuºitã datoritã implicãrii în activitãþi de colaborare.
Activitãþile practice te vor ajuta sã-þi foloseºti în mod eficient energia, ceea ce îþi va aduce un plus de încredere, de siguranþã. De asemenea, vei avea posibilitatea sã finalizezi o lucrare în domeniul serviciului, dar acest lucru te va costa un efort suplimentar.
Inteligenþa vie, spiritul de observaþie vor ieºi din nou în evidenþã, aducându-þi respectul colegilor, dar ºi respectul ºefilor. Din punct de vedere financiar situaþia nu este nemaipomenitã, dar unele rezolvãri ar putea sã aparã. Oricum, cheltuielile vor fi mari în aceastã perioadã.
Vei traversa o perioadã foarte agitatã ºi nu îþi va fi uºor sã depãºeºti obstacolele ce se vor ivi în calea ta. Energia fizicã este la limita inferioarã. Neînþelegerile pe care le-ai avut pânã acum cu unii membrii ai familiei se vor ameliora considerabil. Dacã pe acasã se fac lucrãri de reparaþii, reamenajãri, acestea vor putea fi finalizate.
Manifeºti un interes profund pentru chestiunile profesionale. Relaþia cu colegii nu este dintre cele mai fericite, dar ºefii îþi apreciaza iniþiativele. N-ar fi exclus ca cineva din anturajul apropiat sã îþi facã o propunere, dar nu este cazul sã iei decizii fãrã o maturã chibzuinþã.
Situaþia financiarã se va îmbunãtãþi. Este posibil sã obþii o primã sau un ajutor de la o rudã apropiatã. ªi colaborãrile se vor dovedi avantajoase din acest punct de vedere. Iniþiativele în plan sentimental vor fi apreciate de partenerul de suflet.
Starea ta generalã este bunã, chiar dacã nu te simþi capabil de fapte mãreþe. Energia mentalã este la limita superioarã, dar ar fi cazul sã nu te suprasoliciþi, deoarece ai putea avea probleme pe fond nervos. Impulsivitatea de care dai dovadã te poate determina sã faci greºeli ºi sã ai o relaþie mai tensionatã cu superiorii ierarhici.
Încercãrile de a finaliza o lucrare începutã de mai mult timp va fi sprijinitã de cei din jur. Ai putea lua decizii sau ai putea demara, cu reale ºanse de succes o activitate intelectualã. Ceva bani ai putea câºtiga din speculaþii sau participând la jocuri de noroc; cu mãsurã, însã. Evitã sã te implici în discuþii în contradictoriu.
Ai putea face unele investiþii, dar analizeazã cu atenþie ofertele înainte de a lua o hotãrâre. N-ar fi exclus ca o persoana pe care o cunoºti de mai mult timp sã îþi facã complimente sau poate chiar o declaraþie de dragoste. Relaþia cu prietenii te va preocupa ºi ea.
Comunicarea cu cei din jur nu va fi prea bunã. Mare atenþie în cazul în care doreºti sã îþi pui semnãtura pe un document oficial. Îngrijeºte-þi sãnãtatea, deoarece este posibil ca o suferinþã mai veche sã îþi dea serios de furcã. Un interes major vei manifesta ºi pentru relaþia cu partenerul.
Mare atenþie, cãci ai tendinþa de a-þi neglija sãnãtatea, ceea ce þi-ar putea crea probleme serioase, poate chiar o spitalizare. În cazul în care doreºti sã te implici în activitãþi la limita legalitãþii, fii cât se poate de atent, deoarece lucrurile ar putea lua o întorsãturã neaºteptatã. Problemele cu care te-ai confruntat pânã acum iau o întorsãturã majorã.
Eºti cam agitat, neliniºtit ºi ar fi bine dacã þi-ai gãsi ceva mai mult timp pentru activitãþi care sã te relaxeze. Implicarea în activitãþi practice îþi va da posibilitatea sã-þi fructifici la maxim energia de care dispui. Situaþia profesionalã este în ansamblu bunã. La serviciu se vor ivi tot felul de situaþii ºi nu îþi va fi prea uºor sã le descurci.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 iulie 2012
La loc comanda!
Deponeul ecologic s-ar putea construit tot la Petrila e schimbã S lucrurile la Petrila. Consiliul Judeþean împreunã cu administraþia localã se gândesc din nou la înfiinþarea unei gropi ecologice de gunoi aici, în estul Vãii Jiului. Pentru a vedea cum aratã un deponeu adevãrat, ieri dimineaþã, o delegaþie a plecat de la Petrila spre Vâlcea, pentru a vizita unul. “La iniþiativa Consiliului Judeþean s-a reluat discuþia vizavi de construcþia deponeului ecologic la Petrila ºi în paralel încã unul la Simeria, pentru cã, dupã cum ºtiþi, în judeþul Hunedoara încã nu s-a rezolvat problema gunoiului menajer. Am fost invitaþi sã mergem împreunã cu cei de la Consultanþã de
or da din nou examen. Peste 2.300 de elevi hunedoreni ºiau depus dosarele pentru a participa la cea de-a doua sesiune a Bacalaureatului.
V
la Consiliului Judeþean, noi, din partea administraþiei publice de la Petrila,
Schimbãri în comisiile de specialitate ale CL Petroºani oii consilieri N locali din Petroºani s-au întrunit în ºedinþã extraordinarã pentru constituirea comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local Petroºani. Fostul inspector general al ISJ Hunedoara, Alexandru Lãutaru a fost ales preºedinte la Comisia pentru urbanism, realizarea lucrãrilor publice, protecþia mediului înconjurãtor ºi ecologie. Dacã la unele comisii a fost schimbatã conducerea fie ºi din cauza faptului cã foºtii preºedinþi nu s-au mai regãsit în noul consiliu, alte comisii importante vor avea acelaºi ºef. Este ºi cazul Comisiei pentru activitãþi ºtiinþifice, învãþãmânt, cultura, tineret, unde Valeriu Butulescu este preºedinte pentru urmãtorii patru ani. Comisia pentru dezvoltare economico-sociala, buget, finanþe, administrarea domeniului public ºi
Peste 2.300 vor da din nou Bacalaureatul
privat are un nou preºedinte în persoana lui Petru Drãgoescu, iar fostul lider de sindicat, Costel Postolache a fost numit ºef la Comisia pentru sãnãtate ºi protecþie socialã. Preºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus va conduce pentru urmãtorii patru ani Comisia pentru servicii publice ºi comerþ, în fruntea cãreia a fost ºi în legislativul trecut. Fostul viceprimar al Petroºaniului, Claudiu Cornea va fi preºedintele Comisiei pentru administraþie publicã localã, juridicã, apãrarea ordinii publice, respectarea drepturilor ºi libertãþilor cetãþenilor. Componenta comisiilor s-a stabilit þinându-se seama de profesia ºi ocupaþia consilierilor. Odatã constituite comisiile de specialitate din CL Petroºani, la finele acestei luni va avea loc prima ºedinþã ordinarã în care noii consilieri vor adopta sau respinge primele lor proiecte din acest mandat. Maximilian GÂNJU
eu împreunã cu cei din Direcþia Tehnicã din primãrie ºi cu o parte din consilierii locali. Mergem sã vedem un deponeu ecologic construit la Vîlcea, proiect care, prin ADI, cei de la Consiliului Judeþean îºi doresc sã-l implementeze ºi la Petrila. Mergem sã vedem care este situaþia, nu am luat încã nicio hotãrâre, iar dupã ce vom vedea ce este acolo, vom consulta din nou opinia publicã ºi în funcþia de asta vom lua o
decizie”, a declarat Vasilicã Jurca, viceprimarul Oraºului Petrila, cel care a condus delegaþia. Anul trecut, pe marginea acestui subiect a fost un scandal monstru, la Petrila, pentru cã opoziþia nu a votat acest proiect de hotãrâre, de înfiinþare a unui deponeu ecologic. S-a fãcut chiar un sondaj în rândul perilenilor, care atunci ºi-au manifesta dezacordul faþã aceastã intenþie. Luiza ANDRONACHE
Finalizat, doar, pe jumãtate nul dintre podurile de peste Râul Jiu U a fost vopsit doar pe jumãtate. „Pictarea” acestuia a demarat în urmã cu vreo lunã de zile iar lucrarea s-a încheiat cam tot atunci.
S-a „încheiat” este, totuºi, impropriu spus pentru cã balustrada podului a fost „dotatã” cu vopsea doar pe o parte a acestuia. Cealaltã parte a rãmas, însã, aºa cum era ºi înainte de demararea acþiunii. Adicã, decoloratã de Soare ºi neatinsã de pensulele vopsitorilor. Problema este legatã de faptul cã s-a terminat vopseaua alocatã, susþin reprezentanþii reþelei judeþene de drumuri ºi poduri... Oricum, aceastã problemã este una minorã, pentru drumurile din România de astãzi. Recent, un fost ºi un actual prim-ministru au inaugurat (împreunã) o bucãþicã de autostradã cu trei benzi, pe fiecare sens. Dintre acestea, însã, doar douã erau funcþionale iar pe o porþiune din aceasta se poate circula pe un singur sens în timp ce viteza maximã este restricþionatã la 80 de kilometri pe orã. În parantezã fie spus, în timp ce în România costul unui kilometru de autostradã este de 27 de milioane de euro, în Bulgaria preþul este de 2,2 milioane de euro, în Austria ºi Grecia - 10 milioane de euro, în Ungaria – 11 milioane de euro, iar în Cehia ºi Germania – 19 milioane de euro. Mircea NISTOR
Pânã la evaluarea finalã, însã, mai sunt elevi în Hunedoara care aºteaptã sã vadã dacã trec anul. Este vorba despre corigenþi, care, în aceste zile sunt în focul examenelor. Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului ªcolar Judeþean (IªJ) Hunedoara pânã în prezent în judeþ au fost înscriºi pentru cea de-a doua sesiune a Bacalaureatului, 2.336 elevi, din care, unii cu restanþe. În aceastã sãptãmânã va fi stabilit numãrul de centre pentru desfãºurarea examenelor, astfel încât ele sã cuprindã cât mai multe zone geografice ale judeþului. Diana MITRACHE
12 Actualitate oþi de lemne din pãdure au forme legale prin care prãduiesc pãdurea. Mai multe controale ce au avut loc în Valea Jiului au scos la ivealã transporturi ilegale de lemne, arbori tãiaþi fãrã forme legale ºi fãrã avize.
H
Un comerciant din Vestul Vãii Jiului a fost amendat cu 5.000 de lei,pentru cã nu avea acte pe lemnele tãiate. Controlul a avut loc în urmã cu câteva zile, când poliþiºtii Biroului de Combatere a Delictelor
n alt copac bãtrân de zeci de ani a fost tãiat ieri, la Petroºani, lucru care i-a nemulþumit din nou pe unii oameni. Reprezentanþii Bisericii Reformate, cei care au fãcut solicitarea cãtre primãrie, spun cã exista oricând pericolul ca pomul bãtrân ºi foarte înalt sã cadã pe bisericã.
U
Au obþinut astfel
n urma incendiului devastator de duminicã dupã amiazã, când acoperiºurile a douã blocuri de locuinþe au luat foc, Primãria Lupeni a trecut la demolarea coteþelor construite abuziv pe domeniul public.
Î
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 iulie 2012
Furt de lemn ca în codru în Valea Jiului
Silvice din cadrul IPJ Hunedoara au verificat o societate comercialã din oraºul Uricani având ca obiect de activitate prelucrarea ºi comercializarea de material lemnos. „În urma controlului, administratorul societãþii a fost sancþionat contravenþional cu suma de 5.000 lei,
pentru nerespectarea de cãtre emitenþi a prevederilor legale privind modul de colectare ºi eliberare a avizelor de însoþire a materialelor lemnoase”, spune Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii Biroului de Combatere a Delictelor
Alt copact tãiat la Petroºani
avizul, iar muncitorii s-au apucat de treabã, chiar dacã unor nu le-a con-
venit. “ Noi avem un act de la primãrie prin care ni se dã voie sã tãim
N
copacul. Vrem sã tãiem doar partea care este spre Bisericã, pentru cã pomul este putred ºi poate sã cadã”, au spus oamenii lãcaºului de cult. De cealaltã parte, nemulþumiþii au spus cã nu este chiar aºa. “ Nu este putred, cã doar este verde. Sunt foarte nemulþumitã”, a spus o femeie din zonã. Una peste alta, cert este cã teiul bãtrând de circa 40 de ani din zona Hermes, a fost tãiat, iar muncitorii au lucrat mai bine de o orã pentru aceasta. Luiza ANDRONACHE
Municipalitatea Lupeni dãrâmã coteþele ilegale Construcþiile sunt un pericol pentru blocurile în jurul cãrora se aflã, fapt dovedit ºi în cazul dezastrului de duminicã, când focul s-a extins de la coteþe la acoperiºurile celor douã imobile. Operaþiunea a fost demaratã imediat dupã ce pompierii au reuºit sã
stingã incendiul la cele douã imobile din strada Vâscozei, iar coteþele aflate lângã blocuri precum ºi un garaj din tablã, au fost demolate. Edilii vor continua sã demoleze toate construcþiile improvizate care constituie un pericol. Maximilian GÂNJU
Anunþ fals pentru pensionarii minieri U se deconteazã gratuitãþile pensionarilor minieri din aceastã sãptãmânã, cum fals au fost informaþi de cãtre Liga Pensionarilor Petroºani. CNH va anunþa public, aºa
Silvice au efectuat un control ºi în zona Câmpul Mielului, ocazie cu care au identificat 91 de cioate nemarcate de personal silvic din specia molid ºi fag. În urma verificãrilor efectuate s-a constatat cã cioatele nemarcate provin de la arbori tãiaþi de cãtre angajaþi ai
societãþii comerciale din Uricani. Totodatã, poliþiºtii Biroului de Combatere a Delictelor Silvice au efectuat o acþiune cu privire la legalitatea transportului de material lemnos pe raza localitãþii Lupeni. „Cu aceastã ocazie au depistat un bãrbat de 49 de ani, conducãtor auto la societatea comercialã din Uricani ce a fãcut obiectul verificãrilor. Bãrbatul transporta cu o autospecialã material
lemnos buºtean de esenþã fag în volum de 4,186 mc, fãrã aviz de însoþire material lemnos ºi fãrã a avea aplicatã amprenta dispozitivului de marcat dreptunghiular, conform legislaþiei în vigoare. În cauzã s-a luat mãsura sancþionãrii contravenþionale a conducãtorului auto cu amendã în valoare de 3.000 lei, iar materialul lemnos a fost confiscat. În cauzã se vor continua cercetãrile în vederea stabilirii provenienþei materialului lemnos”, a mai adãugat Niþu. Diana MITRACHE
cum a mai fãcut-o, zilele ºi locaþiile în care se for face plãþile. Un anunþ, bazat doar pe o discuþie de principiu, fãcut de preºedintele Ligii Pensionarilor din Petroºani, Ioan Hortopan a pus pe drumuri pensionarii minieri. Acesta a declarat sãptãmâna tre-
cutã cã începând de luni, 23 iulie, se vor deconta facturile la energia electricã pentru primul trimestru al anului 2012. Este vorba de redarea gratuitãþilor. Doar cã lucrurile nu stau aºa. Compania Naþionalã a Huilei va face public, pe toate canalele media ºi afiºaj, programul plãþilor la momentul luãrii acestei
hotãrâri, în condiþiile în care banii aferenþi vor fi viraþi Companiei. Asemenea anunþ, pe zile ºi cu precizarea locaþiilor, a fost fãcut ºi la plata deconturilor pe anul 2011 ºi aºa se va proceda ºi în continuare, a precizat Oana Stoicuþa, purtãtor de cuvânt al CNH. Ileana FIRÞULESCU